Ionuț-Marian Stroe
Ionuț-Marian Stroe
Ședința Camerei Deputaților din 23 februarie 2010
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.22/05-03-2010

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
22-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2010 > 23-02-2010 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 23 februarie 2010

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.12 Ionuț-Marian Stroe - comentariu legat de reglementarea sistemului de pensii al cadrelor militare în rezervă;

 

Domnul Ioan Oltean:

  ................................................

La microfon urmează domnul Ionuț-Marian Stroe, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal și se pregătește domnul deputat Tudor Ciuhodaru, din partea Grupului de parlamentari independenți.

Domnul Ionuț-Marian Stroe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, dragi colegi!

Declarația mea politică de astăzi este legată de recentul proiect legislativ depus în momentul de față la Senat, în ceea ce privește reglementarea sistemului de pensii în România și, mai precis, cel al cadrelor militare în rezervă.

Aceste vremuri în care Guvernul gâfâie din ce în ce mai greu în procesul de identificare a unor noi resurse de alimentare a bugetului de stat, s-a considerat că a venit rândul atacării uneia dintre instituțiile fundamentale ale statului român, și anume instituția Armatei.

Dacă până în prezent n-au cutezat, totuși, să atace componenta activă a sistemului militarizat al statului, foamea de fonduri bugetare i-a determinat pe guvernanți să-și dea girul pentru aprobarea proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice și să desființeze astfel pensiile militare de stat, fapt care a provocat nemulțumirea pensionarilor militari, care, pentru prima oară în istoria modernă a României, s-au văzut nevoiți să-și înființeze un sindicat care să le apere drepturile acordate de statul român începând încă de pe vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Decuplarea actualizării pensiilor cadrelor militare în rezervă și retragere de actualizarea soldelor brute reprezintă nu numai înghețarea acestei categorii de pensii, dar și încetarea legăturii dintre partea activă a forțelor armate și partea de rezervă, pensionarii militari având astfel tot dreptul să nu se mai considere datori de a se achita de îndatoririle pe care le au în calitate de cadre militare în rezervă și să facă ce vor cu gradul militar pe care-l dețin, acesta devenind proprietate privată.

Cât de serios a analizat Guvernul implicațiile pe care le-ar putea avea materializarea intenției pensionarilor militari de a-și depune gradele în fața comandantului suprem al forțelor armate? Cu cine îi va înlocui pe ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în rezervă prevăzuți în planurile pe care Ministerul Apărării Naționale le are întocmite pentru diferite situații? Sau, totuși, s-a gândit că, pentru a preîntâmpina o astfel de situație, se va da o ordonanță de urgență care să interzică o astfel de acțiune a pensionarilor militari?

În situația în care cadrele militare active și în rezervă cunosc și respectă îndatorirea principală prevăzută de statutul cadrelor militare de a prețui onoarea și gloria de luptă a Forțelor Armate ale României, precum și demnitatea gradului și uniformei pe care o poartă, de ce Guvernul României desconsideră prevederea din același statut, potrivit căreia pensiile militare sunt stabilite în funcție de gradul militar, care reprezintă recunoaștere în plan social a calității de cadru militar?

N-a fost oare de ajuns situația penibilă în care a fost pusă Armata în anul trecut, în decembrie 2009, când a trebuit să se găsească soluții pentru ca, în documente, personalul unităților militare aflat în afara țării, în teatre de război, să figureze ca fiind în zile libere, din cauza unei legi pe care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament fără a fi analizat cu atenție toate implicațiile care rezultau din aplicarea ei?

Că președintele României, în calitate de comandant suprem, a fost pus în situația de a adresa rugămintea față de Guvern, ca măcar militarii angajați cu contract, aflați în misiuni în străinătate să nu facă obiectul prevederilor legii respective? Fiindcă li se amputau drepturile financiare și așa destul de mici.

Știe oare premierul ce comentarii sunt în rândul cadrelor militare vizavi de cuvântul dat de comandantul suprem în noiembrie 2009, potrivit căruia nimeni nu se va atinge de pensiile militare?

Are cunoștință despre ce înseamnă pentru un militar activ sau în rezervă încălcarea cuvântului dat de un comandant? Își dă oare seama că se compromite onoarea militară a comandantului suprem, faptă sancționată sever de regulamentele militare, situație neregăsită, din păcate, în domeniul civil sau se va scuza, ca de obicei, spunând că acțiunea sa și a Guvernului pe care-l conduce reprezintă doar o altă decizie politică pe care și-o asumă cu seninătate?

De ce ministrul apărării naționale, care a fost militar de carieră, și deține cel mai mare grad militar care se poate primi în timp de pace, nu iese public să dea explicațiile necesare?

Ce fel de autoritate crede că mai are în fața corpului de cadre ale armatei, dacă el este dintre cei care trădează interesele subordonaților?

Nu este încă târziu ca situația proiectată de Guvern, în privința pensiilor militare, să fie îndreptată, mai ales că acum aceasta a intrat în procedura dezbaterii parlamentare. Avem timp suficient pentru a face o lege corectă a pensiilor din domeniul public, nu în procedură de urgență, cum solicitase Guvernul.

Din datele cu care m-am informat, a rezultat că actuala Lege nr.164/2001 a pensiilor militare nu a fost făcută pe genunchi cu ghilimelele de rigoare pentru a mulțumi nu știu ce for internațional, ci a fost elaborată după norme europene și studierea modului în care au procedat alte țări membre NATO.

În toată Uniunea Europeană, sistemul de calcul al pensiilor militare este reglementat fie prin lege separată, fie printr-un capitolul total independent, cuprins formal într-o singură lege, împreună cu cel al pensiilor civile.

De ce, dacă în prezent avem în aplicare una dintre aceste două modalități ale acestui sistem, trebuie să renunțăm cu totul la el și să devenim astfel unicat.

Și o ultimă întrebare. Conform proiectului de lege înaintat de Guvern, limita vârstă pentru pensionare în cazul cadrelor militare urcă de la 55 la 60 de ani, iar potrivit art.1 "Dreptul la pensie nu mai este garantat de către stat", față de cum era prevăzut în Legea nr.164/2001.

Având în vedere că durata medie de viață a cadrelor militare nu depășește vârsta de 61 de ani, nu cumva, cei care au conceput și avizat prevederile proiectului de lege referitoare la pensiile cadrelor militare s-au gândit că cei care vor putea să se bucure de pensie vor fi foarte puțini, rezultând astfel importante economii la buget?

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 23 octombrie 2019, 13:55
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro