Plen
Ședința Camerei Deputaților din 15 februarie 2010
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.16/25-02-2010

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-03-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2010 > 15-02-2010 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 15 februarie 2010

  Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților.  

Ședința a început la ora 17,00.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de doamna Roberta Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, asistată de domnii Dumitru Pardău și Valeriu Ștefan Zgonea, secretari.

În a doua parte, lucrările au fost conduse de domnul Mircea Dușa, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că din totalul celor 333 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 181, sunt absenți 152, din care 4 participă la alte acțiuni parlamentare.

Pentru început, în conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele de plen din ziua de luni, 15 și marți, 16 februarie; programul de lucru pentru perioada 15 - 20 februarie; lista rapoartelor depuse în perioada 8 - 15 februarie; informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; sumarul privind conținutul fiecărui Monitor Oficial.

Înainte de a intra în ordinea de zi, vreau să vă precizez că, începând cu ora 18,00, va avea loc primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului.

Și, tot înainte de a începe, aș vrea să mulțumesc tuturor colegilor deputați care au participat la acțiunea de sâmbătă și duminică, din toate grupurile parlamentare. Și sper ca această inițiativă, odată reluată, să beneficieze de prezența dumneavoastră într-un număr cât mai mare.

 
Dezbaterea proiectului de Hotărâre pentru modificarea Anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr.43/2008 privind aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților (rămas pentru votul final);  

Primul punct al ordinii de zi se referă la Hotărârea pentru modificarea Anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr.43/2008 privind aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

Am să dau citire articolului unic: "Anexa la Hotărârea Camerei Deputaților nr.43/2008 privind aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților se modifică după cum urmează: doamna deputat Diana Adriana Tușa, aparținând Grupului parlamentar al PNL, trece de la Comisia pentru industrii și servicii la Comisia pentru sănătate și familie, în calitate de membru.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Atunci proiectul de hotărâre rămâne la sesiunea de vot final care va avea loc mâine.

Dezbaterea proiectului de Hotărâre privind modificarea alin.(3) al art.40 din Regulamentul Camerei Deputaților (rămas pentru votul final);  

Al doilea. Proiect de Hotărâre privind modificarea alin. (3) al art.40 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Am să citesc art.1: "Regulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr.8/1994 pentru aprobarea Regulamentului Camerei Deputaților, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.36/16 ianuarie 2006, se modifică după cum urmează: alin.(3) al art.40 va avea următorul cuprins: "Art.40. "Comisiile permanente ale Camerei Deputaților sunt formate dintr-un număr de 11-35 de deputați, cu excepția Comisiei pentru regulament, care se compune din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar din Camera Deputaților. Numărul membrilor comisiei permanente se stabilește, pentru fiecare caz în parte, de plenul Camerei Deputaților, la propunerea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaților. Obiectivele, numărul membrilor, componența nominală și conducerea comisiilor de anchetă sau speciale ale Camerei Deputaților se aprobă de plenul acesteia odată cu constituirea acestora".

Dacă sunt observații?

Am să-l invit, întâi, la microfon pe președintele Comisiei pentru Regulament, pentru a prezenta raportul cu punctul de vedere al comisiei.

După aceea urmează domnul Eugen Nicolăescu.

   

Domnul Iustin-Marinel Cionca-Arghir:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

În data de 10 februarie 2010, Comisia pentru regulament s-a întrunit pentru a dezbate un Proiect de Hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaților, inițiat de către subsemnatul și raportul aferent acesteia privind modificarea alin. (3) art.40.

La lucrările comisiei au participat toți membrii Comisiei pentru regulament, iar în urma dezbaterilor, raportul și proiectul de hotărâre au fost aprobate cu unanimitatea de voturi a deputaților prezenți.

Ca urmare a acestui fapt, Comisia pentru regulament supune plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare raportul și Proiectul de Hotărâre privind modificarea alin.(3) al art.40 din Regulamentul Camerei Deputaților.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat Eugen Nicolăescu, vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

De la început vreau să vă rog să priviți cu toată atenția această propunere de modificare a Regulamentului Camerei Deputaților, pentru că este o propunere periculoasă. Este o propunere care poate sabota, de acum încolo, buna funcționare a Camerei Deputaților. Poate nu vi se pare atât de importantă această modificare, dar ea este extraordinar de importantă.

Astăzi avem comisii în care am ajuns la numărul maxim, dar avem comisii în care, de cele mai multe ori, suntem la pragul minim aprobat tot de Camera Deputaților.

Ajungem în situația în care, în anumite comisii, să majorăm numărul de membri, iar în alte comisii să nu mai avem nici numărul minim aprobat astăzi și să trebuiască să micșorăm în continuare numărul de la acele comisii.

Asta înseamnă că, după preferințele unora sau altora la un moment dat, să așezăm majorități după interese conjuncturale, în loc să facem un lucru normal, să împărțim toți deputații pe comisii și să avem în cadrul comisiei numărul egal cu numărul deputaților aleși și validați. O să ajungem să avem mai multe locuri în comisii decât deputați există. De ce? Poate ar trebui să vă răspundeți la această întrebare și să vedeți de ce este periculos un asemenea demers.

Înțeleg că s-au făcut demersuri importante în cadrul grupurilor care susțin puterea, care susțin Guvernul, să se creeze majorități în anumite comisii ca această putere să poată să-și impună punctul de vedere în comisiile importante sau în comisiile pe care le consideră puterea că are nevoie neapărat de majoritate acolo.

Cred că majoritatea se poate constitui prin argumente, se poate constitui prin modul în care ști să-ți expui punctele de vedere, nu neapărat prin număr de membri, tratând membrii ca pe oi: duci acolo un număr mare de oi și cu asta, basta, ți-ai rezolvat problema.

De aceea, eu cred că trebuie să respingem această propunere de modificare a Regulamentului și să ne întoarcem la un fenomen normal, și anume: să reașezăm comisiile de specialitate după numărul deputaților și să nu facem un număr mai mare de membri în comisii decât deputați există.

Ca atare, vă propun, stimați colegi deputați, să nu votați această propunere de modificare a Regulamentului, pentru că este și pripită, este și nefundamentată, este și o încercare de a frauda, dacă vreți, în viitor, modul în care se constituie majoritățile în Camera Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Alte intervenții?

Domnul deputat Nicolicea.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Colegul este în eroare. În primul rând: nu se majorează numărul de membri în comisii, ci numărul maxim posibil în comisie. Se spune foarte clar: numărul este între 11 și 35. Asta înseamnă, conform hotărârii plenului, poate să fie orice număr între 11 și 35.

Hotărârile nu sunt pripite, pentru că se vor lua de către plen, modificările dintr-o comisie în alta tot cu aprobarea plenului se vor face. Iar, nu cred că plenul va greși atât de tare, încât să ajungă la desființarea unor comisii.

În ceea ce privește propunerea respectivă, ea nu a izvorât din partea puterii, și nu a izvorât din partea Grupului de deputați independenți, pentru că s-a hotărât ca, la înțelegerea liderilor de grup, să nu mai existe posibilitatea de a fi dat afară dintr-o comisie la solicitarea grupului din care ai făcut parte, pentru că acest lucru este neconstituțional.

În schimb, am susținut și susțin punctul de vedere al domnului Hrebenciuc, reprezentantul Grupului parlamentar al PSD, că și Grupul PSD, sau alt grup, are dreptul de a-și păstra numărul de membri în comisie cum au avut în varianta inițială, iar în unele cazuri, această propunere de a pune un alt om pe locul care a fost părăsit de un deputat independent, nu se poate face decât cu creșterea numărului la comisie. Respectiv, este vorba, cred, de Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și încă o comisie, în momentul de față, nu mi-aduc aminte.

Deci, pentru început, cei care vor avea de câștigat, "câștigat" între ghilimele, față de această propunere, este chiar grupul din care am făcut noi parte. Dar noi nu vrem să luăm și să știrbim cu nimic dreptul grupului respectiv.

Fapt pentru care va trebui să susținem această propunere, pentru că este o propunere corectă: nici deputații independenți nu sunt dați afară din comisie, dar nici grupul respectiv nu-și pierde numărul de membri cu care a fost la început în comisia respectivă.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Alte intervenții?

Domnule deputat Stanciu, vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Doamna președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Domnilor miniștri,

Evident că ascultând argumentele distinsului meu coleg, Eugen Nicolicea, dar și pe ale lui Eugen Nicolăescu, mă văd, deși nu seamăn, în postura rabinului, în sensul "că și tu ai dreptate, și tu ai dreptate".

Dreptatea lui Eugen Nicolăescu constă în faptul că, dacă înmulțim circa 16 comisii cu 35, ne duce pe la 560 de deputați, iar noi avem vreo 333. Din punctul acesta de vedere, este clar că matematic, jonglând, putem ajunge, unele comisii, sub pragul respectiv.

Pe de altă parte, îi dau dreptate și domnului Eugen Nicolicea, pentru că, mai ales acum, în situația candidaturilor pe colegii uninominale, faptul că din anumite motive, întemeiate sau mai puțin întemeiate, unii colegi au trecut la Grupul minorităților naționale sau la alte grupuri, nu îi văduvește de dreptul acestora de a activa într-o comisie în care lucrează de circa un an de zile.

La fel de adevărat este, însă, că în Regulament avem un articol în care se precizează că trebuie să păstrăm, la nivelul comisiilor, configurația politică inițială.

Este drept că-i greu de împăcat, din moment ce unii au plecat, dar configurația politică inițială este cea care a ieșit din alegeri. Și atunci, din acest punct de vedere, chiar dacă eu am unele rețineri aici, ca persoană, dar ca literă a Regulamentului, partidul respectiv trebuie să-și aducă, să-și regrupeze forțele și să-și păstreze anumite majorități în anumite comisii pe care le consideră mai importante.

Și atunci avem de ales, rațional și logic, între o chestiune posibilă matematic ca, luând de la unele comisii, să fim nevoiți să intrăm sub 11, ca să ridicăm la 35, sau să mergem pe criteriul și ideea politică în care încercăm, prin deplasări, evident cu acordul membrilor respectivi ai comisiilor, configurația politică inițială. Și, între o posibilitate care se poate întâmpla, dar se poate să nu se întâmple, și o chestiune certă, de a păstra majoritatea la începutul legislaturii de la anumite formațiuni politice, noi - grupul parlamentar - o alegem pe a doua. Pentru că, fie că vrem, fie că nu vrem, Camera este, în principal, organ politic.

Și, ca atare, Grupul parlamentar al PSD dorește să apere și drepturile celor care au devenit independenți ori s-au afiliat lângă alte grupuri, dar și să păstreze configurația politică inițială, iar eficiența activităților din comisii să fie, zicem noi, pe calea cea bună.

Ca atare, între cele două, optăm pentru varianta de a vota acest articol și sperăm că nu vom ajunge să-l micșorăm și pe celălalt, de la 11 în jos.

Cu încrederea că distinsul nostru coleg Nicolăescu își va păstra argumentele pentru legislatura viitoare și se va abține să voteze împotrivă, eu îi mulțumesc pentru ce ne-a spus, dar îi mulțumesc și lui Eugen Nicolicea pentru adevărurile pe care le-a citit din Regulament.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Călin Popescu-Tăriceanu. După aceea, domnul deputat Ovidiu Ganț.

 
   

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Vin mai degrabă să fac o intervenție pe acest subiect, pentru că mă preocupă un lucru care cred că ar trebui să fie de interesul tuturor. Acest lucru este legat de imaginea de astăzi a Parlamentului și a parlamentarilor.

Vreau să-i mulțumesc doamnei președinte Roberta Anastase că a avut inițiativa de organiza două zile "Porți deschise la Parlament". Nu știu dacă ați avut curiozitatea să urmăriți care au fost impresiile, reacțiile cetățenilor care au vizitat Parlamentul.

Cei care au avut această curiozitate - printre aceia mă număr și eu - nu am avut decât confirmarea faptului că Parlamentul are o imagine catastrofală: Parlamentul, ca instituție, și noi, parlamentarii. Și cred că ar fi de obligația noastră să încercăm să facem o reflecție cu toții la cum putem să redăm, măcar parțial, prestigiul și importanța Parlamentului, cum să redăm cetățenilor convingerea că Parlamentul este o instituție esențială pentru democrație.

Astăzi, mă refer în zilele noastre, nu astăzi, Parlamentul funcționează, după cum ați văzut, la lucrările în plen, două jumătăți de zi; după aceea, avem: marți după-amiază, miercuri și joi - lucrări pe comisii - care se desfășoară mai mult sau mai puțin. În aceste condiții, dumneavoastră vă imaginați că putem să redăm încrederea cetățenilor în instituția parlamentară? Eu cred că nu.

Și, doamna președinte, vă propun la modul foarte serios, în calitate de președinte și cu un rol, presupus, neutru, să alcătuim un grup de lucru, o comisie de lucru care să încerce să modifice ceva din ceea ce înseamnă inclusiv programul de lucru al Camerei Deputaților.

Și acum, după ce vă rog să mă scuzați că am făcut această lungă paranteză, vin la subiect. Ceea ce facem noi astăzi este să discutăm cum modificăm Regulamentul în funcție de conjuncturi create.

Am toată stima pentru toți colegii din Parlament, inclusiv pentru cei care, datorită unor conjuncturi politice, au luat decizia să părăsească grupul din care au făcut parte. Nu sunt de acord cu această atitudine, dar, în sfârșit, este dreptul și posibilitatea lor.

Eu cred că, în momentul în care noi am candidat la Parlament, știam care sunt regulile, știam că Parlamentul este o instituție care se bazează pe o reprezentare a partidelor politice.

Astăzi, vrem să creăm o portiță prin care să acomodăm pe toată lumea. Cred că seriozitate și stabilitate la nivelul acestei instituții esențiale, care este Parlamentul, ar fi un semnal, în sensul a ceea ce vă spuneam mai devreme. Parlamentul este o instituție democratică și o instituție serioasă și nu poate să creeze această impresie decât dacă dă mesaje de funcționare stabilă, și nu de modificare a Regulamentului, după cum variază conjunctura politică, datorită deciziei unora de a pleca din grupurile politice în care au fost aleși și să treacă în altele.

Ca atare, majorăm numărul de membri din comisie, de la 33 la 35, diluăm, bineînțeles, discuția, cu cât crește numărul, cu atât discuția va putea să fie mai puțin interesantă și consistentă. Va putea să funcționeze, în schimb, mai bine, ce? Votul numărului, majorității. Deci, în locul calității va prevala cantitatea, în detrimentul consistenței.

În felul acesta nu cred, nu cred, v-o spun sincer, că putem să facem un pas înainte pentru reclădirea imaginii Parlamentului. Nu vom face decât să accentuăm această percepție legată de instituția în care funcționăm.

Și v-aș ruga, cu tot respectul, să analizați serios consecințele care decurg din asemenea gesturi, după părerea mea, pripite și legate de conjunctură. Nu cred că o politică serioasă trebuie să se facă în funcție de conjuncturi care variază de la o zi la alta sau de la o lună la alta.

Și, de aceea, încă o dată, am să întăresc punctul exprimat de colegul meu, Eugen Nicolăescu, și să vă spun că Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal nu poate să susțină propunerea de modificare a Regulamentului.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat Ovidiu Ganț, vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Doamna președinte,

Stimați reprezentanți ai Guvernului,

Doamnelor și domnilor colegi,

Vin în fața dumneavoastră numai pentru a informa corect plenul și opinia publică referitor la componența Grupului parlamentar al minorităților naționale. S-a afirmat aici că ar exista deputați care ar fi trecut la Grupul parlamentar al minorităților naționale. Țin să vă informez că numărul membrilor săi este, în continuare, 18, așa cum a fost la începutul constituirii actualului Parlament, că în istoria parlamentarismului român, de după 1989, nu cunosc niciun exemplu de deputat al acestui grup, al nostru, care să-l fi părăsit în favoarea unui alt grup parlamentar, respectiv nu cunosc exemple de parlamentari care să fi depus cerere să devină membri ai grupului nostru parlamentar.

Nu vreau să mă antepronunț, dar șansele de a deveni membri în acest grup sunt destul de restrânse, datorită specificului grupului nostru, strâns legat de apartenența etnică a reprezentanților săi.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule deputat Gheorghe Tinel, Grupul parlamentar al PD-L, vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Articolul invocat și dezbătut foarte aprins aici nu are cine știe ce modificări față de forma prezentată. Dacă înmulțim 33, numărul maxim admis în comisii, cu 16 comisii, veți vedea că oricum dă aproape de două ori numărul parlamentarilor din Camera Deputaților.

Întrebarea mea este dacă ne putem dispensa, în momentul de față, de experiența, capacitatea și profesionalismul unora dintre colegii noștri, care din varii motive nu mai aparțin grupurilor parlamentare prin care au intrat în Parlamentul României. Aici este marea problemă.

Știu că atât PNL-ul sau în mod special PNL-ul are o problemă, cu a-și păstra numărul de parlamentari din grupul parlamentar. Dar nu este problema noastră dacă unii dintre colegii noștri aleg altă formă de reprezentare și de manifestare.

Din acest punct de vedere, cred că nu este nicio problemă, în momentul de față, de a mări la 33, la 35, numărul maxim de parlamentari din comisiile de specialitate. Chiar ar fi benefic, pentru, încă o dată, a beneficia și de experiența celor care, din varii motive, nu mai sunt membri ai grupurilor parlamentare în momentul de față.

Mulțumesc mult.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu mai sunt alte intervenții în cadrul dezbaterilor generale.

Rămâne pentru votul final de mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Republica Austria, Republica Bulgaria, Republica Ungară, România și Republica Turcia privind Proiectul Nabucco, semnat la Ankara la 13 iulie 2009 (rămas pentru votul final);  

Intrăm în dezbaterea Proiectului de Lege privind ratificarea Acordului dintre Republica Austria, Republica Bulgaria, Republica Ungară, România și Republica Turcia privind Proiectul Nabucco, semnat la Ankara, la 13 iulie 2009.

Procedura este de urgență.

Reprezentantul inițiatorului?

Domnule secretar de stat Tudor Șerban, vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Tudor Șerban (secretar de stat, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri):

Doamna președinte,

Domnilor deputați,

Despre Proiectul Nabucco s-a vorbit foarte mult. Astăzi suntem în situația de a vă cere ratificarea în Camera Deputaților a României, și anume ratificarea Acordului dintre Republica Austria, Republica Bulgaria, Republica Ungară, România și Republica Turcia privind Proiectul Nabucco, semnat la Ankara, la 13 iulie, de către primul-ministru al României.

Proiectul Nabucco, după cum știți, este unul dintre cele mai mari proiecte pentru transportul hidrocarburilor, pentru prima dată, pe o altă rută, în afară de ruta cunoscută: Rusia-Ucraina-Europa.

De data aceasta, va fi vorba și despre noi furnizori de gaze ai țărilor din jurul Mării Caspice, astfel că importanța acestui proiect, din punct de vedere al independenței pe care o are față de proiectele rusești, este foarte mare.

S-a vorbit foarte mult despre coridorul sudic. Acesta este coridorul sudic. Este un proiect care va avea o lungime de 3.296 km și care va trece prin Turcia, Bulgaria, România, Ungaria, Austria, având o capacitate de transport de peste 30 miliarde normal metri cub de gaze.

Importanța acestui proiect este foarte mare și de aceea este foarte importantă legislația proiectului, pentru că, prin aceasta, se vor stabili regulile privind acoperirea capacităților de transport, privind costurile pentru transport, care trebuie să fie aceleași în toate țările, de asemenea, privind prețul gazului cu care se va aproviziona.

La acest proiect participă șase firme, reprezentative pentru țările respective, și anume: Botas în Turcia, Bulgargaz în Bulgaria, Transgaz în România, Mol în Ungaria, OMV în Austria, RWE Gas - Germania. Fiecare va avea o participație de 16,7%.

Deci, cam acesta ar fi proiectul pe care v-aș ruga, prin votul dumneavoastră, să-l validați, pentru că este unul dintre proiectele politice cele mai reprezentative pentru Europa în acest moment.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Domnule președinte Iancu, raportul comisiei, vă rog.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată pentru dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu proiectul de lege menționat.

Aș vrea să vă informez că, pe rând, Consiliul Legislativ, Comisia pentru politică externă, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare au avizat favorabil proiectul.

În fapt, proiectul reprezintă principala componentă a Coridorului sudic de tranzit al hidrocarburilor, cu beneficii deopotrivă atât pentru țările producătoare, pentru țările pe teritoriul cărora va tranzita această conductă, precum și pentru consumatorii din statele respective.

De asemenea, proiectul reprezintă una dintre cele mai importante alternative privind diversificarea materiei prime energetice, în speță, gaze naturale dintre sursele de alimentare, astăzi, ale statelor europene la gazele naturale din Federația Rusă.

Încheierea acordului, pe care îl avem astăzi în dezbatere și aprobare, are în vedere stabilirea unei baze juridice și a principiilor care vor sta la baza materializării sale, oferind potențialilor investitori și furnizori garanția că statele partenere vor asigura un mediu propice și sigur pentru implementarea proiectului și un regim similar în toate statele care ar urma să fie tranzitate de sistemul de conducte Nabucco, inclusiv în Turcia, care nu este stat membru al Uniunii Europene.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și aprobare proiectul de lege.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Intervenții în cadrul dezbaterilor generale?

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Constantin Dascălu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Grupul parlamentar al PD-L susține și va vota acest proiect de lege, un proiect de lege extrem de important, care înseamnă resurse economice suplimentare, înseamnă diversificarea ofertei de gaze naturale, care știm că acum vine dintr-o singură direcție, accesul altor state producătoare de gaze la o piață a Uniunii Europene, la care, până în prezent, nu aveau acces decât cu gaze lichefiate.

Toate acestea înseamnă o ofertă mai bună de gaze pe piața europeană, înseamnă prețuri mai echilibrate, înseamnă locuri de muncă pentru România, care este partener la acest mare proiect.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Iancu, în cadrul dezbaterilor generale.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Stimați colegi,

Am ținut să spun câteva cuvinte și în cadrul dezbaterilor generale, pentru că avem în față un acord extrem, extrem de important, pentru România în mod special, pentru că este primul proiect în ultimii șapte-opt ani de zile, care repoziționează România pe tranzitul transportului de hidrocarburi, respectiv materii prime energetice.

Să nu uităm că am fost, în ultimii ani, o pată albă pe această hartă a Europei privind tranzitul de hidrocarburi, iar evenimentele ultimilor ani, ultimelor ierni privind importanța strategică a aprovizionării cu materie primă energetică demonstrează încă o dată de ce astăzi avem, iată, în dezbatere, pentru prima dată, un proiect de lege care sper să câștige unanimitatea, pentru că, pe lângă repoziționarea României, relansează România în zona Mării Caspice ca un jucător extrem de important. Și aș vrea să apreciez în mod special recentul memorandum cu Azerbaidjanul, rolul pe care-l putem juca pe o nouă platformă de gaze naturale lichefiate, precum și alte conducte care pot să asigure României rolul important pe care trebuie să-l joace, cel de pivot în tranzitul de țiței, gaze naturale, gaz natural lichefiat, înmagazinare subterană și, de ce nu, inclusiv cărbune, folosind Dunărea ca principal transportator.

De aceea, aș vrea să exprim explicit suportul nostru ca grup parlamentar, dar cred că exprim în unanimitate poziția colegilor noștri. În sfârșit, avem un acord care ne relansează din punct de vedere al competiției transparente deschise a materiilor prime energetice.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog, domnule Antal.

 
   

Domnul Antal István:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Din partea Grupului UDMR aș dori să felicit pe domnul președinte Iancu și totodată opoziția, pentru că așa opoziție constructivă este binevenită în Parlamentul României și avem speranța ca și alte proiecte de asemenea anvergură, care vor veni ca propuneri și acorduri sau investiții care merită o atenție deosebită, vor avea succes și susținerea acelora care înțeleg rostul acestor investiții, totodată o investiție deosebită care probabil că pe parcursul realizării va strânge și relațiile între țările care participă la această investiție și felicitări pentru încheierea acordului.

Vă mulțumim.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Alte intervenții în cadrul dezbaterilor generale nu sunt. Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

 
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.198/2008 privind modificarea și completarea Codului penal (retrimis comisiei);  

Punctul 5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.198/2008 privind modificarea și completarea Codului penal.

Intervenții din partea inițiatorului?

   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamna președinte,

Acest proiect de lege vizează Codul penal, așa cum ați spus și dumneavoastră. Inițial a fost un raport de respingere. Acum avem un raport de adoptare.

Dar, la solicitarea ministerului și de comun acord cu Comisia juridică, vrem să retrimitem acest proiect la Comisia juridică pentru a fi pus în concordanță și cu proiectul noului Cod penal, care tocmai a fost adoptat.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Iordache, vă rog să propuneți și un termen.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da, mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Vă propun un termen de două săptămâni, termen în care Comisia juridică se va pronunța asupra proiectului de lege.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc mult.

Pentru să vă rog să pregătiți cartelele pentru a supune la vot propunerea făcută de domnul Iordache în numele Comisiei juridice și susținută și de minister.

În regulă, votul este deschis, vă rog să votați.

Cred că deja s-au introdus toate cartelele, da? Bun. Atunci o să-i rog pe colegii de la tehnică să închidă votul.

 
     

L-au închis.

102 voturi pentru. Două împotrivă. Și o abținere.

Propunerea a trecut.

Deci, se întoarce la comisie cu termen două săptămâni.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.107/2009 pentru modificarea art.III alin.(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.207/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr.248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate (rămas pentru votul final);  

Punctul 6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.107/2009 pentru modificarea art.III alin.(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.207/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr.248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate.

Procedură de urgență.

Inițiatorul are cuvântul, vă rog.

   

Doamna Irina Alexe (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Bună seara! Vă mulțumesc.

Potrivit art.III alin.(2) din Ordonanța de urgență nr.207/2008, autoritățile competente, care nu erau dotate cu echipamente tehnice necesare eliberării pașapoartelor electronice, putea să primească și să soluționeze în continuare cereri pentru eliberarea pașapoartelor simple, dar nu mai târziu de data de 1 noiembrie 2009.

Prin Ordonanței de urgență a nr.107/2009, acest termen a fost modificat de la 1 noiembrie 2009 la 31 ianuarie 2010.

Ordonanța și-a produs deja efectele și vă rugăm să susținem adoptarea ei în forma prezentată și aprobată de comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Raportul comisiei, din partea Comisiei pentru apărare, vă rog.

 
   

Domnul Ștefan Buciuta:

Mulțumesc, doamna președinte. Sunt secretarul Comisiei pentru politică externă.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.107/2009 pentru modificarea art.III alin.(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.207/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr.248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate.

În conformitate cu prevederile art.95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru politică externă și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.107/2009 pentru modificarea art.III alin.(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.207/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr.248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate.

Consiliul Legislativ a vizat favorabil acest proiect.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege supus aprobării are ca obiect de reglementare modificarea art.III alin.(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.207/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr.248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, în sensul prorogării, până la data de 31 ianuarie 2010, a termenului în care autoritățile competente, care nu dețin încă echipamente tehnice necesare eliberării pașapoartelor electronice, să primească și să soluționeze cererile pentru eliberarea pașapoartelor simple.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art.73 din Constituția României, republicată.

La lucrări au participat, în calitate de invitați, din partea Ministerului Administrației și Internelor, precum și din partea Ministerului Afacerilor Externe.

În conformitate cu prevederile art.61 și ale art.63 din Regulamentul Camerei Deputaților, comisiile au dezbătut proiectul de lege în ședințe separate. La ședința Comisiei pentru politică externă au fost prezenți 21 de deputați din totalul de 22 de membri ai acesteia, iar la ședința Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost prezenți 23 de deputați din totalul de 24 de membri.

Potrivit art.75 din Constituția României, republicată, și al art.92 alin.(9) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor, în ședințele din 9 februarie 2010, cu unanimitate de voturi, comisiile propun plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Guvern și adoptată fără modificări de Senat.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt. Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.115/2009 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale (rămas pentru votul final);  

Punctul 7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.115/2009 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale.

Procedură de urgență.

   

Domnul Ștefan Gati (secretar general adjunct al Guvernului):

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Mă numesc Ștefan Gati și sunt secretarul general adjunct al Guvernului.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr.115 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale a fost adoptată de Guvern având în vedere hotărârea Parlamentului nr.39/2009 pentru acordarea încrederii Guvernului.

În primul rând, ordonanța de urgență are rolul de a reglementa reorganizarea ministerelor, conform programului de guvernare negociat și acceptat de către Parlament.

Ministerele nou înființate preiau toate drepturile și obligațiile instituțiilor desființate sau reorganizate, inclusiv personalul acestora, care urmează să fie reîncadrat în structura ministerului nou înființat.

Totodată, ordonanța de urgență reglementează obligația ministerului nou înființat de a supune aprobării Guvernului, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență, hotărârile privind organizarea și funcționarea noilor ministere.

În al doilea rând, conform programului de guvernare aprobat, ordonanța de urgență reglementează anumite modificări în cadrul aparatului de lucru al Guvernului. Astfel, se include în aparatul de lucru al Guvernului Secretariatul de Stat pentru Culte, structură cu personalitate juridică, înființată prin preluarea activității în domeniul cultelor de la fostul Minister al Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național.

De asemenea, se include în aparatul de lucru al Guvernului Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, structură cu personalitate juridică, înființată prin preluarea activității respective de Ministerul Afacerilor Externe.

Ambele structuri sunt finanțate prin bugetul Secretariatului General al Guvernului și sunt conduse de câte un secretar de stat, numit și eliberat din funcție de către primul-ministru.

În al treilea rând, plecând de la existența unor hotărâri judecătorești obligatorii și irevocabile, care dispun reîncadrarea unor persoane eliberate din funcție în baza unor acte normative de reorganizare, s-a prevăzut suplimentarea numărului maxim de posturi ale aparatului de lucru al Guvernului în vederea punerii în executare a hotărârilor judecătorești menționate.

Mulțumesc frumos.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Raportul comisiei?

 
   

Domnul Victor Boiangiu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

La întocmirea raportului comisiei s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ nr.1552/28.12.2009, prevederile art.75 din Constituție, republicată, art.92 alin.(8) pct.2 din Regulamentul Camerei Deputaților republicat, potrivit cărora Camera Deputaților, este prima Cameră sesizată.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale, în scopul asigurării funcționării Guvernului în noua sa structură, aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr.30/2009 pentru acordarea încrederii Guvernului.

La lucrările comisiei au fost prezenți 32 de deputați din totalul de 33 de membri ai comisiei.

La dezbaterile care au avut loc în ședința comisiei din 9 februarie 2010, a participat, în conformitate cu prevederile art.54 și 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, în calitate de invitat, domnul Ștefan Gati, secretar general adjunct în cadrul Secretariatului General al Guvernului.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât, cu majoritate de voturi (trei voturi împotrivă), să se spună plenului Camerei Deputaților aprobarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.115/2009 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale în forma prezentată de Guvern.

Raportul comisiei, repet, a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc.

Intervenții din partea grupurilor parlamentare nu sunt. Scuze, domnul Stanciu, vă rog.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Doamna președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Domnilor miniștri,

Evident că acest act normativ este de o importanță deosebită, pentru că în baza lui s-a structurat actualul Guvern și, în baza acestuia, a fost și votat, la timpul respectiv, programul de guvernare.

Normal că programul de guvernare a avut o anumită majoritate, suficientă ca să fie aprobat și, în felul acesta, structura guvernamentală, ca să se aplice programul de guvernare, a intrat în funcțiune. Iată că, acum, acest proiect de lege pentru aprobarea ordonanței se află pe masa noastră și trebuie să ne dăm girul.

Evident că ar merita să-i dăm acest gir, pentru că, față de guvernele anterioare, inclusiv Guvernul Tăriceanu sau chiar Guvernul PSD - PD-L sau PD-L - PSD, are un număr de ministere mai mic, o doleanță pe care multe guverne și-au propus-o și au realizat-o mai mult sau mai puțin.

Sunt, însă, câteva lucruri care ne împiedică să dăm girul unui guvern cu astfel de structuri și spunem acest lucru pentru că sunt câteva chestiuni care ne pun pe gânduri. De exemplu, am avut Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești; acum avem numai Ministerul Justiției. Am terminat cu libertatea cetățenească? Și-a propus Guvernul un astfel de lucru? Nu mai sunt importante libertățile cetățenești? Eu cred că da. De aceea, nu știm care-i motivul pentru care ele au fost tăiate de acolo. Probabil, spun unii, nu eu, că Zeus și-a propus să aibă o singură voce, de sus până jos. Și ce tot ne încurcă libertatea asta cetățenească? Și atunci a fost tăiată.

De asemenea, alt motiv care ne împiedică s-o votăm, este faptul că a apărut un minister, care, cel puțin aparent dacă nu în realitate, reprezintă o alipire artificială și este vorba de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului. Oare să-l percepem că aducem turiștii să vadă dezvoltarea regională și să confirme că, în România, are loc un astfel de proces? Cred că nu. Oare să aibă vreo legătură acest minister cu titularul care a fost numit și care era la Ministerul Turismului și apoi am alipit dezvoltarea regională, care se pare că gestionează anumite fonduri europene și trebuia date într-o anumită zonă? Iar sunt întrebări la care noi nu știm să răspundem, nu am primit explicații și dacă n-am primit explicații, nici n-o să votăm.

Și o ultimă chestiune, ca să nu lungesc, o explicație de vot, care evident că nu prezintă prea mare importanță ca număr de voturi, dar ar trebui să ne pună pe gânduri pe cei care pun condeiul să facă structuri de guvern și ar trebui să ne facă pentru eficiența activității Guvernului și nu pentru fotoliile ministeriale ale lui X sau ale lui Y, este o chestiune care ne deranjează pe noi, de la PSD, este aceea a Ministerului Tineretului și Sportului. Un minister prin care, în mod constant, România s-a prezentat în lume la olimpiade, la concursuri mondiale și, pentru care, prin munca sportivilor noștri, prin abnegația lor și prin dăruirea lor, drapelul României a fluturat pe catarg și imnul a ridicat o sală întreagă în picioare.

Iată, deci, că noi venim și desființăm acest minister. Oare pentru că acest minister a adus un deficit de imagine partidului de guvernământ prin doamna și colega noastră Monica Ridzi? Eu nu cred că putem să pedepsim o structură guvernamentală că un om poate a greșit sau poate n-a greșit.

Iată câteva exemple de raționamente pentru care structura ni se pare că este artificială, este, din păcate, ineficientă și care nu poate fi votată decât dacă închidem ochii la lucruri care nu sunt posibile să nu le vedem.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Alte intervenții mai sunt? Vă rog, domnule Tinel Gheorghe.

 
   

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Trebuie să recunosc că prezentarea făcută de domnul profesor Stanciu, din punct de vedere al opoziției, este corectă, dar nu reală. De ce nu e reală? Pentru că, știți că avem probleme. Avem probleme cu reducerea cheltuielilor bugetare. Și unul din motivele pentru care și opoziția actuală și puterea de anul trecut au fost de acord să reducem numărul de ministere este tocmai reducerea cheltuielilor bugetare.

Credeam că puterea de anul trecut și opoziția de astăzi au înțeles această necesitate stringentă și tocmai din acest motiv unele ministere au fost comasate - gen Ministerul Dezvoltării Regionale cu Ministerul Turismului - nu pentru a aduce turiști să vadă modul de dezvoltare regională în România, ci pentru a corela experiența din turism cu necesitatea dezvoltării regionale.

Nu cred că Ministerul Tineretului și Sportului a fost desființat pentru că acolo, să zicem, în decursul anului 2009, au fost probleme din managementul promovat de doamna Ridzi, ci cred că desființarea ministerului și alipirea lui la Ministerul Educației ar rezulta tocmai din necesitatea de a corela programa educațională cu programul de creștere prin sport.

Eu cred că, din acest punct de vedere, dacă stăm să punem în balanță, pe de o parte, această nevoie foarte mare de a reduce cheltuielile bugetare cu nevoia de reorganizare poate nu este cea mai bună, dar este de actualitate și este stringentă, cred că este corectă, este reală și, din acest punct de vedere, Partidul Democrat Liberal susține forma prezentată prin ordonanța de urgență.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc. Alte intervenții? Nu sunt. Nu sunt nici amendamente, urmează votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.2/2010 privind unele măsuri pentru organizarea și funcționarea aparatului de lucru al Guvernului și pentru modificarea unor acte normative (rămas pentru votul final);  

Punctul 8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.2/2010 privind unele măsuri pentru organizarea și funcționarea aparatului de lucru al Guvernului și pentru modificarea unor acte normative.

Procedură de urgență.

Reprezentantul Guvernului, vă rog.

   

Domnul Ștefan Gati:

Mulțumesc, doamna președinte.

Ordonanței de urgență a Guvernului nr.2/2010 privind unele măsuri pentru organizarea și funcționarea aparatului de lucru al Guvernului și pentru modificarea unor acte normative a fost adoptată de Guvern în scopul punerii în aplicare a prevederilor din programul de guvernare, aprobat de către Parlament.

În primul rând, s-au stabilit domeniile coordonate de viceprim-ministrul Guvernului, respectiv învățământul, cultura și protecția minorităților naționale.

Totodată, s-a prevăzut, ca o principală pârghie a activității de coordonare, existența obligatorie a avizului viceprimului-ministru pe proiectele de acte normative elaborate de autoritățile și instituțiile publice din domeniile sus-menționate.

În al doilea rând, ordonanța de urgență a vizat modificarea și completarea unor articole din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.25/2007. Motivul acestui demers a fost modificarea, și în textul acestui act normativ, a dispozițiilor referitoare la domeniile coordonate de către viceprim-ministru.

În legătură cu acest lucru, s-a stabilit ca Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, anterior coordonată de către viceprim-ministru, să treacă în subordinea primului-ministru.

În al treilea rând, s-a avut în vedere faptul că enumerarea instituțiilor din aparatul de lucru al Guvernului, prevăzute în Ordonanța de urgență nr.25, a fost făcută, în unele cazuri, în baza Ordonanța de urgență nr.3/2009, text declarat neconstituțional și care și-a încetat efectele.

Ca atare, s-a impus această rescriere a structurilor din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, inclusiv a celor introduse de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.115/2009.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc.

Comisia, vă rog.

 
   

Domnul Victor Boiangiu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

La întocmirea raportului comisiei, s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Vă informez că la lucrările comisiei au participat 32 de deputați din 33 și, ca urmare a examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât, cu majoritate de voturi - numai trei voturi împotrivă - un proiect favorabil și respectiv adoptarea acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Intervenții din partea grupurilor parlamentare?

Vă rog, domnule Stanciu. Nu mai solicitați intervenția? Mai aveți fix un minut din programul alocat

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Doamna președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Domnilor miniștri,

Trebuie să remarcați, totuși, că nu mai fac traseul cu o anumită lungime și pierdere de timp, m-am mutat, totuși, ocazional, în prima bancă.

Doamna președinte,

Distinsul meu coleg a precizat aici că aceste cheltuieli bugetare, sau reducerea cheltuielilor bugetare a necesitat anumite comasări, care sunt mai mult sau mai puțin fericite sau chiar, să spunem, desființarea unor ministere sau luarea unor atribuții, cum este cazul Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești. Dincolo de faptul că normal, politic trebuia să avem un viceprim-ministru pentru a crea acea majoritate necesară funcționării Guvernului, și i-am dat strict atribuțiuni în domeniul învățământului, este o chestiune care pe noi ne surprinde.

Și, fără să mă leg de distinsul Markó Béla, că nu se știe când se creează altă majoritate, ceea ce ne surprinde este următorul lucru. Noi am redus numărul de ministere, dar venim și spunem următorul lucru. Secretariatul general al Guvernului, instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea primului-ministru, condusă de un secretar de stat cu rang de ministru. Mai venim și mai spunem încă o dată, Departamentul pentru relația cu Parlamentul, structură cu personalitate juridică, finanțată prin bugetul Secretariatului de Stat al Guvernului, condusă de un șef de departament cu rang de ministru, deci un șef de departament are rang de ministru. Departamentul pentru Afaceri Europene, structură cu personalitate juridică, condusă de un șef de departament cu rang de ministru. Deci, dacă înțeleg bine, noi am redus numărul de ministere, ar apărea aparent că am redus și cheltuielile, dar mai scoatem 3 miniștri pe care îi mascăm ca fiind șefi de departament cu rang de ministru. Or, treaba asta cu mascatul se face, de regulă, la jocul de cărți. Când ai grijă să nu-ți vadă cel de alături cărțile... Or, aici există transparență, or, aici există banul public, deci ori sunt ministere, ori sunt departamente, și dacă sunt departamente, să rămână cu șefi de departament. De ce să aibă rang de ministru? Poate să aibă rang de secretar de stat.

Deci, aceasta, doamna președinte, cu voia dumneavoastră, numai la prima vedere, pentru că nu vreau să intru în alte amănunte și în alte detalii care sunt strigătoare la cer, ca să-i țin până mâine dimineață pe distinșii mei colegi aici. V-am spus ca să înțelegeți că noi explicăm de ce votăm contra, împotriva unei structuri guvernamentale care, dincolo că prezintă alăturări, să spunem nefirești, iată că ne și ascunde o serie de lucruri punând, miniștrii șefi de departament.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții în cadrul dezbaterilor generale. Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

Am epuizat timpul alocat dezbaterilor. Reluăm ședința în plen mâine dimineață la ora 10.

Acum urmează sesiunea de răspunsuri din partea Guvernului.

 
  Primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului:  

(În continuare, ședința este condusă de domnul Mircea Dușa, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

  Ioan Munteanu

Domnul Mircea Dușa:

Stimați colegi,

Bună seara!

Continuăm ședința cu sesiunea dedicată răspunsurilor la întrebările adresate de către deputați membrilor Guvernului.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Ioan Munteanu.

Doriți să dezvoltați?

Doamna secretar de stat Nedelcu.

     

Domnul Ioan Munteanu:

Aștept direct răspunsul.

 
   

Doamna Mariana Nedelcu (secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale):

Bună ziua sau bună seara, mai bine spus!

Răspuns la interpelarea adresată ministrului muncii, familiei și protecției sociale de domnul deputat Ioan Munteanu, aparținând Grupului parlamentar al PSD+PC, referitoare la unitatea de asistență medico-socială Ceahlău din comuna Ceahlău, județul Neamț.

Vă comunicăm următoarele: "În baza prevederilor art.5 din Ordonanța Guvernului nr.70/2002 privind administrarea unităților sanitare publice de interes județean și local, modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.48/2003 privind unele măsuri în vederea întăririi disciplinei financiare și a creșterii eficienței utilizării fondurilor în sistemul sanitar, precum și modificarea unor acte normative pentru aprobarea Normelor privind organizarea, funcționarea și finanțarea unităților de asistență medico-socială, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale poate finanța unele cheltuieli pentru repararea și amenajarea clădirilor în care vor funcționa unitățile de asistență medico-socială.

Fondurile pentru finanțarea acestor cheltuieli se asigură din bugetul de stat alocat Ministerului Muncii cu această destinație, în baza documentelor justificative întocmite de către beneficiar și la propunerea Direcției de muncă și protecție socială, actual Agenția de prestație socială, cu prioritate pentru proiectele și programele de utilitate socială cofinanțate de solicitanți și pentru care aceștia asigură cheltuielile de funcționare ulterioară.

În conformitate cu prevederile legale menționate anterior, Ministerul Muncii a finanțat lucrările de construcții, reparații și amenajări necesare pentru unitatea de asistență medico-socială "Ceahlăul" cu suma de 1.053.000 de lei/ron, conform Hotărârii Guvernului nr.1253 din 17 octombrie 2007.

Lucrările au fost executate și decontate integral în perioada 2007-2008, în prezent, investiția fiind finalizată.

Cheltuielile de funcționare sau dotările nu reprezintă însă cheltuieli eligibile. Prin urmare, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale nu poate rezolva în mod favorabil solicitarea dumneavoastră, deoarece nu există temei legal pentru acordarea cheltuielilor de funcționare a unităților de asistență medico-socială". Din păcate.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Domnule deputat, dacă mai aveți întrebări suplimentare?

 
     

Domnul Ioan Munteanu:

Vreau răspunsul și în scris.

 
  Cornel Itu

Domnul Mircea Dușa:

Domnul deputat Cornel Itu are o interpelare adresată Ministerului Administrației.

Domnule deputat, dacă doriți să dezvoltați? Nu.

Doamna secretar de stat Irina Alexe?

   

Doamna Irina Alexe:

Vă mulțumesc.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră prin care supuneți atenției ministrului administrației și internelor problemele financiare cu care se confruntă Primăria din comuna Cornești, județul Cluj, vă comunicăm următoarele.

Finanțarea cheltuielilor autorităților administrației publice locale trebuie să se asigure în mod normal din bugetele proprii ale unităților administrativ-teritoriale respective sau din împrumuturi.

Dacă bugetele locale nu permit acoperirea unor cheltuieli de natura celor la care dumneavoastră faceți referire în interpelare, alocarea de la bugetul de stat a unor resurse financiare care să poată fi afectate unor destinații de natura celor în discuție se poate realiza pe baza unor solicitări exprese ale autorităților administrației publice locale interesate, întocmite și promovate potrivit procedurii legale.

Solicitările tuturor autorităților administrației publice locale, inclusiv ale celor din județul Cluj, sunt avute în vedere, însă trebuie menționat faptul că în contextul în care fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului este limitat, resursele financiare bugetare trebuie utilizate în mod rațional, în funcție de prioritățile naționale obiective.

De asemenea, menționăm și faptul că instituției noastre îi revine doar obligația de a promova, cu respectarea procedurii legale, proiectele de acte normative elaborate de instituțiile prefecților și de consiliile județene, urmând ca din punctul de vedere al conformității și oportunității, solicitările să fie analizate de către Ministerul Finanțelor Publice.

Totodată, vă informăm că instituția prefectului județului Cluj va evalua în perioada imediat următoare posibilitatea inițierii unui proiect de hotărâre a Guvernului pentru alocarea unui sprijin financiar din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului pentru comuna Cornești, județul Cluj și, de asemenea, remarcăm faptul că primarul unei unități administrativ-teritoriale, împreună cu aparatul său de specialitate și cu sprijinul consiliului local, în funcție de fondurile aflate la dispoziție, trebuie să întocmească politicile și strategiile de dezvoltare a unității administrativ-teritoriale, în așa fel încât aceasta să conducă la satisfacerea nevoilor economice și sociale ale cetățenilor, fără solicitări constante de suplimentare a alocărilor financiare alocate de la bugetul de stat.

În context, menționăm că din analiza efectuată asupra stării financiare a comune Cornești, pe baza dării de seamă contabile la 31 decembrie 2008 și a datelor comunicate de către Direcția generală a Finanțelor Publice a județului Cluj, a rezultat un grad de colectare a veniturilor proprii la nivelul anului 2008 de 60,8%, iar la nivelul anului 2009 de numai 70,7%, ceea ce a condus și la penalizarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anii 2009 și 2010, cu procentele de 39,2% și respective de 29,3% din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, și cotele defalcate din impozitele pe venituri fiind diminuate în mod substanțial.

Această situație denotă anumite disfuncționalități la nivelul aparatului de colectare a impozitelor și taxelor la nivelul primăriei, fapt ce grevează asupra realizării obiectivelor propuse pentru anul 2010.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Da, domnule deputat, dacă mai aveți întrebări suplimentare?

 
  Mircia Giurgiu

Domnul deputat Mircia Giurgiu a adresat o interpelare Ministerului Sănătății în legătură cu prețul la medicamente. Mai vreți să dezvoltați? Nu.

Domnule secretar de stat, vă rog.

   

Domnul Cristian-Anton Irimie (secretar de stat, Ministerul Sănătății):

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră privind măsurile pe care le-a luat Ministerul Sănătății cu privire la majorarea prețurilor la medicamente, vă informăm următoarele.

În ceea ce privește măsurile adoptate de Ministerul Sănătății cu privire la majorarea prețurilor, putem să vă informăm că a fost inițiat un proiect de ordin pentru modificarea Ordinului ministrului sănătății nr.75/2009 privind modul de calcul al prețurilor la medicamentele de uz uman, cu modificările ulterioare. Potrivit reglementării actuale, prețul unui medicament se calculează în funcție de media celor mai mici 3 prețuri ale aceluiași medicament, aprobate în țările de comparație. Proiectul de ordin afișat pe site-ul Ministerului Sănătății la rubrica "Transparența decizională" prevede calcularea prețurilor la medicamente în funcție de cel mai mic preț european din țările de comparație.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Dacă mai aveți întrebări suplimentare, domnule deputat.

Poftiți.

 
   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Totuși cred că ar fi bine să aveți în vedere, ministerul ar trebui să aibă în vedere și nivelul salariilor din România și al celor care au nevoie de medicamente. Cred că e un factor de care trebuie să ținem cont, mai ales că în ultima vreme au apărut foarte multe majorări care nu erau anunțate și la care ne-am fi așteptat. Așadar, e bine să avem în vedere situația reală din România.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Domnul Călian Petru? Nu este prezent.

Doamna secretar de stat, vă rog să-i transmiteți răspunsul în scris.

Domnul deputat Mircia Giurgiu, aveți o interpelare adresată Ministerului Educației.

Domnule secretar de stat, vă rog.

 
   

Domnul Kiraly Andrei (secretar de stat, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului):

Stimate domnule deputat,

Urmare a interpelării formulate de dumneavoastră, înaintată Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului prin Adresa nr.999D/09.02.2010, înregistrată cu numărul 10253F vă comunicăm următoarele.

În anul școlar 2009-2010 cele două unități de învățământ funcționează independent ca personalitate juridică.

Pentru anul școlar următor, în vederea încadrării în numărul de posturi și în alocațiile bugetare repartizate, Inspectoratul școlar județean Cluj a propus menținerea unei singure unități de învățământ cu personalitate juridică la nivelul comunei Poieni, urmând ca școala din satul Valea Drăganului să funcționeze în continuare în aceeași locație, ca structură a școlii din centrul de comună.

Având în vedere că elevii și cadrele didactice nu se vor muta din satul Valea Drăganului, considerăm că acordarea sau nu a personalității juridice unei unități de învățământ nu afectează calitatea procesului de învățământ.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Domnule deputat, dacă mai aveți întrebări?

 
   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Într-adevăr, personalitatea juridică nu este atât de importantă, important e să fie școală la sate. Așa cum părinții noștri s-au luptat să construiască școli, noi, acum, nu cred că este normal să le desființăm.

Din acest punct de vedere eu mulțumesc ministerului că a găsit soluția pentru a rămâne cele două școli. În momentul în care am discutat cu locuitorii de acolo nu era rezolvată problema și, iată că, cu bună-voință se pot rezolva probleme concrete care afectează populația, și acolo sunt peste 2000 de locuitori.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Doamna deputat Lucia-Ana Varga? Nu este.

Domnule secretar de stat, vă rog să-i transmiteți răspunsul în scris.

Domnul deputat Teodor Atanasiu. Nu este.

Domnule secretar de stat Apetrei a depus, este răspunsul scris.

Nici domnul deputat Lucian Riviș-Tipei nu este. Vă rog să-i transmiteți în scris.

Vă mulțumesc.

Declarăm ședința închisă și reluăm dimineață la 8,30, cu declarațiile politice.

O seară bună!

 
   

*

Ședința s-a încheiat la ora 18,15.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 29 martie 2020, 9:59
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro