Plen
Ședința Camerei Deputaților din 10 martie 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.29/20-03-2009

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 10-03-2009 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 10 martie 2009

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:

   

Ședința a început la ora 8,35.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de doamna Daniela Popa, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de doamna Roberta Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, asistată de domnii Valeriu Ștefan Zgonea și Dumitru Pardău, secretari.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Bună dimineața!

Doamnelor și domnilor deputați,

Deschidem ședința consacrată declarațiilor politice.

 
Marius Neculai - declarație politică intitulată Infrastructura - o cale spre dezvoltare economică;

Începem cu Grupul parlamentar al PD-L și invit la microfon pe domnul deputat Marius Neculai.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

 

Domnul Marius Neculai:

Bună dimineața, doamnă președinte!

Stimați colegi,

Am să încep declarația mea, spunându-vă că, în prezent, țara noastră dispune de doar 263 de kilometri de autostradă.

Conform proiectelor de pe hârtie, în următorii 5 ani ar trebui să se construiască aproape 1.760 km de autostradă, care să se adauge celor 263 existenți. În condițiile în care, în ultimii 19 ani, s-a construit într-un ritm de doar 7,6 km pe an, România va ajunge la 2.000 de kilometri de autostradă în 230 de ani.

În acest context, ca un arc peste timp, trebuie spus că acum 2000 de ani, Dacia ocupată de Traian era mult mai avansată din punct de vedere al infrastructurii, în raport cu celelalte state ale vremii. Avem de 20 de ori mai puțini kilometri de autostradă față de media europeană, ceea ce înseamnă că infrastructura actuală din România nu poate asigura dezvoltarea economică și socială adecvată.

Am început pledoaria mea vorbind despre infrastructura României, cu gândul de a zugrăvi fundalul subiectului asupra căruia vreau să insist, și anume, infrastructura din regiunea de nord-est a țării noastre.

Condițiile geografice, istorice și politice au determinat o serioasă rămânere în urmă a Moldovei, din punct de vedere socio-economic. Regiunea de nord-est a României are o populație ce atinge 17,25% din populația totală a țării, situându-se pe primul loc, din acest punct de vedere, între cele opt regiuni ale țării. Aproximativ 3.700.000 de locuitori ai acestei regiuni se confruntă cu probleme deosebite generate de șomaj și sărăcie. Moldova noastră este cea mai săracă regiune din România și cea mai săracă zonă din Uniunea Europeană; puterea de cumpărare a locuitorilor de aici se situează la mai puțin de un sfert din media europeană.

Institutul Național de Statistică, în colaborare cu Banca Națională a României au dezvoltat un proiect de cercetare privind dinamica investițiilor străine directe. Conform rezultatelor obținute, regiunea de dezvoltare nord-est ocupă bineînțeles ultimul loc.

Din numeroasele discuții pe care le-au avut autoritățile locale cu potențialii investitori în Moldova, aceștia s-au plâns în primul rând de infrastructura existentă aici. Oricâte bune intenții ar avea, aceștia se lovesc mereu de aceeași problemă: drumuri proaste și distanțe lungi.

Știați că pentru a parcurge 180 km, distanța ce desparte Piatra Neamț de Târgu-Mureș, e nevoie de cel puțin 4 ore pe șoselele pline de gropi, sau 8 ore pe calea ferată? Această distanță, în Franța o parcurgi cu trenul în mai puțin de o oră și pe oricare dintre autostrăzile Europei, în maximum două ore.

Stimați parlamentari,

Moldova are nevoie de ajutor, are nevoie de sprijin din partea Guvernului, sprijin financiar pentru dezvoltarea regională. Dezvoltarea infrastructurii, și anume refacerea capacității căilor ferate pentru transportul de mărfuri, dezvoltarea infrastructurii rutiere și aeroportuare sunt singurele căi prin care putem atrage interesul investitorilor asupra regiunii de nord-est a României.

Dacă în actualul mandat nu vom reuși să ducem la bun sfârșit măcar proiectul unei autostrăzi care să lege nord-estul României de Ardeal și să deschidă drumul investitorilor spre Moldova, atunci această regiune va fi condamnată în continuare la sărăcie și la un decalaj enorm în comparație cu celelalte regiuni europene.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Ioan Stan - despre scandalul mediatic și diplomatic privind vânzarea de secrete militare către un cetățean bulgar;

Invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, în ordinea înscrisă de grupul parlamentar, pe domnul deputat Ioan Stan.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Ioan Stan:

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor,

Suntem în plin scandal, început mediatic și continuat la nivel diplomatic, în mod bilateral.

Aflăm, ca printre rândurile unui adevărat roman polițist, că de ceva vreme un militar român în bună și fructuoasă înțelegere cu un cetățean bulgar, valorificau informații clasificate suficient de valoroase pentru a fi cedate pe bani frumoși celor interesați.

Cine sunt aceștia?

Mai întâi, puțină istorie.

Românul, îi spun așa, cu toate că cetățenia nu i-a ridicat probleme în a-și vinde marfa, școlit cum se cuvine pe banii contribuabililor ce suntem, subofițer IT&C la Divizia I Infanterie Dacica, unitate de elită a Forțelor Terestre, adună informații și documente de valoare. Ce face cu ele?

Încă un pic de istorie.

În perioada 1998-2000, a activat în România, ca atașat militar, un absolvent al Academiei Militare din Sofia, la specialitatea parașutism.

La prima vedere, între un infanterist și un parașutist, n-ar fi altă legătură decât că pe pământ cad parașutele. În cazul nostru, legătura are conotații speciale.

Fostul atașat militar, pe numele său Petar Marinov Zicolov, s-a simțit atât de bine în România, încât și-a pregătit din timp revenirea pe plaiurile mioritice, îndeplinindu-și cu brio misiunea pentru care fusese trimis aici.

Și-a croit dumnealui imaginea de om de afaceri și, sub această acoperire, a revenit în România să valorifice rețeaua de spionaj militar construită în anii diplomației. Mai precis, să cumpere informații de la domnul Floricel, specialistul IT&C, de care vă vorbeam, pe care să le vândă atașatului militar al Ucrainei la București.

Ba, dacă ar fi să ascultăm adevărații meseriași în domeniu, și altor agenți.

Prima mișcare, după dezvăluirea în presă a celor de mai sus și după reținerea făptuitorilor, a fost trimiterea acasă, era să zic la mama lor, a atașatului militar al Ucrainei la București și a consilierului său.

Cel puțin așa ni s-a spus nouă și ni s-a părut chiar normal să fie așa.

Reacția ucraineană nu a întârziat să apară. Numai că, în spiritul agresiv arhicunoscut, atașatul militar al României la Kiev și secretarul II al Consulatului României la Cernăuți, vor fi expulzați pe motiv că ar fi întreprins acțiuni vizând aducerea de prejudicii securității Ucrainei.

Așa că, la această oră, de unde eram parte vătămată, ca să mă exprim așa, cu toate dovezile noastre și recunoașterile vinovaților, vecinii noștri n-au nicio rezervă în a ne acuza diplomații și implicit țara de amestec în treburile interne ale Ucrainei.

Și, în loc să vorbim noi despre Rostok și Bîstroe, despre verdictul Curții Internaționale de Justiție de la Haga în disputa referitoare la platoul continental și, Doamne, iartă-mă, despre suspecta moarte petrecută pe teritoriul ucrainean a secretarului de stat Adrian Dohotaru, vorbesc ei despre jocul dublu al României, pe de o parte, în sprijinul integrării Ucrainei în NATO, iar, pe de altă parte, în crearea falsei impresii de nerespectare a drepturilor minorității române pe teritoriul ucrainean.

Ca și cum n-ar fi fost de ajuns, mai aflăm din presă că de fapt cumpărătorii de informații cu caracter de secret de stat n-au fost expulzați din România, cum ar fi fost de dorit, ci au fost rechemați de patria-mumă, întrucât li s-ar fi încheiat mandatul. Deci, cum ar fi spus mama, fie iertată, nici usturoi n-au mâncat, nici gura nu le miroase!

Vreau să cred că, după ani de supraveghere din partea serviciilor pe care le știm abilitate, conform celor date publicității, după recunoașterea faptelor de către cei vinovați, după identificarea filierelor trădării, nu suntem în situația ca cei care ne-au furat să strige "hoții", arătând către noi.

Chiar vreau să cred toate acestea!

Și chiar aș vrea să se creadă - și cei îndreptățiți să acționeze - că este timpul să avertizăm cu fermitate asupra nerespectării unei reguli esențiale pentru toți cei care vor să adere la NATO - nu spionezi în spațiul la care vrei să aderi!

Am convingerea că numai în acest mod vom răspunde așteptărilor NATO, care comunica deja că are încredere în rezolvarea de către autoritățile române a situației.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Gheorghe Coroamă - declarație politică intitulată Salvați de la distrugere pădurile sucevene;

Urmează Grupul parlamentar al PNL și invit la microfon pe domnul deputat Gheorghe Coroamă.

Aveți cuvântul.

 

Domnul Gheorghe Coroamă:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi se intitulează "Salvați de la distrugere pădurile sucevene".

Aproximativ 6 mii de hectare de pădure din județul Suceava, de pe care pădurea a dispărut în ultimii 10 ani, ar trebui împădurite urgent în scopul de a evita noi dezastre naturale pe viitor.

Este vorba de zone de pădure care au dispărut în ultima decadă, punând astfel în pericol atât așezările umane din zonă, cât și suprafețele de pădure care au mai rămas - fiind expuse catastrofelor naturale, precum doborâturile de vânt.

Numai pe fondul forestier de stat ar trebui să fie împădurită cât mai curând o suprafață totală de aproximativ 1.400 ha de teren, afectată de doborâturi de vânt. Situația cea mai gravă, însă, se regăsește pe fondurile persoanelor fizice și juridice, adică acolo unde pădurile au fost retrocedate. Din cele 71.000 ha de pădure retrocedate acestora, 3.600 ha au dispărut cu desăvârșire ulterior procesului de retrocedare.

În acest sens, este extrem de important ca Guvernul să demareze un proiect amplu de împădurire în județul Suceava, pentru cele 6 mii de hectare despădurite prin tăieri ilegale sau doborâturi de vânt în masă. Aceasta este singura soluție care ar putea rezolva eficient problema pădurii și ar reprezenta în același timp un element de protecție în fața efectelor inundațiilor.

Luând în considerare distrugerile masive care au avut loc în județul Suceava în urma ultimelor inundații, consider că pentru actualul Guvern ar trebui să fie o prioritate luarea unor măsuri imediate privind refacerea suprafețelor de pădure distruse, ca parte dintr-un program național de prevenire a efectelor create de fenomenele meteorologice.

La începutul anului 2009, ministrul mediului, domnul Nicolae Nemirschi, a menționat că pe durata mandatului său, intenționează să demareze un program intens de împădurire în anumite județe ale țării. Din lista de județe anunțată nu făcea parte și județul Suceava, cu toate că un astfel de program este extrem de necesar în această parte a țării.

Județul Suceava are în prezent cea mai mare suprafață de pădure din țară, dar în lipsa unor măsuri concrete de refacere a zonelor despădurite, corelată cu implementarea unor măsuri severe de reducere a tăierilor ilegale, potențialul turistic al județului și siguranța oamenilor vor fi afectate de distrugerea celei mai de preț comori pe care o are județul - pădurea.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Lakatos Petru - răspuns dat Președintelui țării, Traian Băsescu;

Din partea Grupului parlamentar a UDMR, invit la microfon pe domnul deputat Lakatos Petru.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Lakatos Petru:

Doamnă președinte,

Doresc să dau răspuns Președintelui țării, Traian Băsescu.

Stimate domnule Președinte,

V-ați adresat națiunii prin intermediul Parlamentului, în încercarea disperată de a împărți cu aleșii uninominali responsabilitatea măsurilor nepopulare care urmează a fi luate, fără să prezentați o strategie anticriză coerentă, dacă tot v-ați substituit premierului.

Ulterior, timp de aproape o oră, ați dres busuiocul în direct la Televiziunea Română. Ați fost consecvent doar în condamnarea guvernării Tăriceanu. În rest, ați dat explicații contradictorii privind evaluările optimiste pe care le-ați impus Guvernului la elaborarea bugetului de stat, privind neglijarea avertismentelor specialiștilor referitoare la gravitatea crizei economice și pentru neprecizarea mărimii și destinației eventualului împrumut de la FMI.

Domnule Președinte,

Cetățenii României așteaptă de la dumneavoastră nu mesaje alambicate pe care ulterior să le puteți interpreta în funcție de evoluția evenimentelor, ci prezentarea reală a stării națiunii și un program anticriză coerent, viabil, al Guvernului. Nu puteți cere solidaritate de la o populație neinformată despre gravitatea crizei, căreia, sau reprezentanților săi din Parlament, nu se prezintă modalitatea ieșirii din criză. Nu puteți cere același grad de solidaritate de la pensionarul amărât și de la înaltul demnitar public, de la muncitorul din construcții și de la directorul de bancă.

Domnule Președinte,

Ați afirmat că, dacă ați fi fost comandant pe Titanic, acesta nu s-ar fi scufundat. Posibil. După război, mulți viteji se arată. Criza economică, un uriaș aisberg, se apropie amenințător de vaporul cu motoarele stinse numit România, al cărui comandant nu s-a dezmeticit încă din euforia creării unei majorități parlamentare de peste 70%, la care a visat timp de 5 ani și al cărui cârmaci așteaptă neputincios ordinele șefului.

Treziți-vă, domnule Președinte, luați-vă funcția în serios, dacă tot ați vrut să fiți președinte-jucător, dar nu vă jucați cu viitorul copiilor și nepoților noștri.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Mircea Grosaru - declarație politică intitulată Suntem în Europa, vom trăi în Europa!;

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, îi dau cuvântul domnului deputat Mircea Grosaru.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Mircea Grosaru:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Suntem în Europa, vom trăi în Europa!".

Declarația politică de astăzi am intitulat-o astfel, pentru că politicienii, prin ceea ce gândim, dar mai ales prin menirea noastră, nu trebuie să uităm unde suntem, cum gândim și unde vom trăi de aici înainte pentru mult timp, adică în Europa.

Unii dintre noi concep, elaborează și promovează mai multe proiecte de lege, alții poate mai puține, după experiența sau pregătirea profesională a fiecăruia, de multe ori arbitrare în fața abilității și inspirației fiecăruia în construcția lor.

Aș dori însă să mă refer doar la câteva lucruri care consider că trebuie urmărite în activitatea noastră, acum, odată cu schimbarea majoră a componenței celor două Camere ale Parlamentului, după alegerile din noiembrie 2008.

Avem specialiști în diverse domenii de activitate, care vor trebui să regândească strategia de propunere și înregistrare a proiectelor legislative, pentru că multe vor trebui să devină legi moderne, clare, concise, eficiente, fără posibilitatea interpretării lor, comparabile și compatibile cu cele din legislația europeană.

Nu poate face nimeni un sondaj din care să rezulte câte legi din România sunt clare, câte sunt moderne și câte sunt eficiente, însă cu siguranță că, din perspectiva oportunității lor la nivel de Europa, multe dintre ele nu mai corespund.

Am auzit în mandatul trecut de un așa-zis concurs, chiar în cadrul acelorași grupuri parlamentare, pe număr de proiecte înregistrate între deputați, pe de o parte, și senatori, pe de altă parte, sau invers, și m-am întrebat dacă este bun sau nu un asemenea concurs.

Dacă ne vom gândi doar la cantitate, și nu la calitate, pot afirma că suntem într-o gravă eroare, pentru că electoratul așteaptă o nouă calitate a vieții, legată de calitatea legilor votate în Parlament, iar prin votul uninominal exprimat, votând nume de notorietate, cu pregătire profesională consacrată, adică specialiști, indiferent de domeniul lor de activitate și partidul care i-a susținut, cu toții așteaptă un anume rezultat.

Mulți dintre alegători, cum este și firesc, urmăresc zilnic și cu mare atenție activitatea celor pe care i-au votat și știm cu toții că o parte din politicienii aleși au preferat adoptarea unor proiecte de lege pentru că au de rezolvat o problemă legată fie de o primărie, fie de un primar, fie de un consiliu local sau județean, fie de o autoritate locală sau poate de o biserică, la rugămintea vreunui preot, care are nevoie de fonduri pentru a-și construi sau termina o biserică, fără a se întreba de multe ori dacă acestea ar putea fi valabile pentru toate primăriile, pentru toți primarii, pentru toate consiliile locale sau județene sau pentru toate autoritățile, ori pentru toți preoții din Europa, pentru că principalul atribut al legii este, după cum știm, caracterul său general, de multe ori cu implicații la nivel european.

La fel de adevărat este că primarul sau președintele consiliului județean, fotografiați pe bannere de mari dimensiuni lângă candidații și steagul de partid, au avut o mare influență în alegerile parlamentare, iar acest lucru cred că va fi în curând regândit, printr-o nouă variantă de vot uninominal, modernă, care îi va scuti pe candidații la Parlament de orice fel de compromis.

Declarația politică de astăzi reprezintă o opinie personală, o constatare a subsemnatului, iar datele statistice culese în anexa la prezenta declarație cred că sunt sugestive și prezintă o situație a tuturor proiectelor din mandatul 2004-2008.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Viorel Cărare - discurs despre coeziunea socială;

Grupul parlamentar al PD-L. Invit la microfon pe domnul deputat Viorel Cărare.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Viorel Cărare:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Mi-am propus să vă rețin astăzi cu un discurs despre coeziunea socială. Am ales această temă pentru că tot mai des ne gândim, nu la criză, ci la soluțiile pe care trebuie să le creionăm ca să aibă un impact mai mic asupra României.

De aceea, îmi expun un punct de vedere, parțial, și fără pretenția de a fi un guru în materie de gestionare a crizei. Nimeni dintre noi nu este și nu poate fi, pentru că nu există un precedent, în contextul globalizării.

Criza economică este un fenomen ciclic - așa spun economiștii. Nu îi contrazic, dar nu pot să nu fac o paralelă cu un ciclu din domeniul tehnic: un ciclu care are o succesiune definită de operații, are o lungime definită, are variabile ce se conduc după niște legi.

La această criză nu se cunoaște începutul: în România a început, sau n-a început? Se pare că abia de 1 aprilie o să aflăm. Adică, după două trimestre de indice de creștere economică mai mic, trimestrul IV 2008 și trimestrul I 2009.

La această criză nu se cunoaște cum se va desfășura: în V, în U, în L sau după un model nou, à la Roumanie.

La această criză se cunoaște publicitatea, în schimb. Nici o televiziune, nici presa, nici radioul nu pierd ocazia să-i facă publicitate, cu asiduitate. Mă întreb cine plătește această publicitate, căci nu e motiv de creștere a audienței. Deja lumea nu mai vrea să mai deschidă televizorul, că o apucă depresia.

Mai pun încă o dată întrebarea: cine plătește această publicitate? Nu o pun întâmplător, ci în legătură cu tema pe care am ales-o: coeziunea socială.

Oare mogulii presei sunt români sau nu sunt români? Oare românii trebuie programați mental să-și reducă și consumul propriu și cel al firmelor, să reducă din cheltuieli, să strângă cureaua, să depună economii în bănci, pentru ca acestea să aibă ce să repatrieze firmelor- mamă, unde dobânda practicată este de 1-2%?

Cei care au facilitat vânzarea rețelelor naționale bancare și care mai fac parte și azi din Parlament, ar trebui să vină cu inițiative private care să demonstreze astăzi că sunt români, și nu doar posesori de conturi off-shore.

Oamenii de rând vor strânge din dinți, vor mânca mai puțin, se vor îmbrăca mai prost și vor plăti ratele la bancă. Avem sub 3% credite neperformante, față de state bogate care au și 12-13%. Așa sunt oamenii săraci, mai simțiți.

Revin și spun că prezint un punct de vedere parțial, pentru că astăzi aș vrea să mă refer numai la acțiunile posibile ale acelor români care au capital.

Acești români au acumulat în 20 de ani pe căi legale la marginea legii, cât alții într-o generație, două sau mai multe. Acești români pot fi salvarea unei părți din economia națională. Dacă de la bănci care sunt persoane juridice străine, nu ne putem aștepta la altceva decât la specularea slăbiciunilor pieței, aș dori ca oameni din Top 50, 100, 200, în fine, să-și aducă aminte de unde au plecat.

Fac apel la aceștia, din care unii sunt colegii noștri, aici în Parlament sau aparțin unor grupări de interese influente, să injecteze în economia românească acel capital acumulat. Românii au produs profit substanțial pentru străini, iar acum aceștia, în momente mai grele, fug în țări și mai ușor de muls. Vă rog pe dumneavoastră, domnilor, să luați aminte de marile familii ca Brătianu, Ghica și ații care la momente de cumpănă pentru națiunea noastră au uitat că sunt liberali sau conservatori, au uitat că sunt bogați și au dat dovadă, în primul rând, că sunt români.

Nu putem să ne așteptăm ca străinii să ne ajute, ei se ajută întâi pe ei. Au propaganda să-și consume produsele autohtone, să-și cheltuie banii în țara lor în sfera turismului, să-și investească banii în țara lor. Promovează întâi interesul propriu, apoi național și eventual regional, dacă mai prisosește ceva.

Mă aștept ca dumneavoastră să subminați propaganda pentru scăderea valorii caselor românilor. Imensa lor majoritate nu au speculat la bursă, la terenuri și imobile, ci și-au amanetat viitorul pe 30 de ani ca să aibă un apartament sau o casă a lor. Au făcut investiții acolo unde statul, cu ANL, cu tot, nu a reușit să rezolve o problemă socială importantă.

Nu-i pedepsiți, luându-le casa pe nimic. Nu zic precum popa, să vă bată Dumnezeu, dar zic să luați în calcul că dacă s-au împovărat cu un astfel de angajament, aceasta arată importanța acoperișului deasupra capului pentru familiile lor.

Măcar ca oameni de afaceri evaluați riscul la care vă supuneți dacă-i aduceți în stare să nu mai aibă ce pierde.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

 
Tinel Gheorghe - declarație politică intitulată Regia Națională a Pădurilor are nevoie de cabanele de vânătoare;

Din partea aceluiași grup parlamentar, invit la microfon pe domnul deputat Tinel Gheorghe.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Tinel Gheorghe:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează simplu: "Regia Națională a Pădurilor are nevoie de cabanele de vânătoare".

Săptămână trecută, ministrul agriculturii, Ilie Sârbu, a declarat într-o conferință de presă că RNP va vinde cabanele de vânătoare. Explicația domniei sale a fost că"acestea sunt neproductive, costurile pentru întreținerea lor fiind foarte mari". Pentru informare corectă a cetățenilor precizez că în momentul de față Regia Națională a Pădurilor are în gestiune 215 cabane de vânătoare, din care 70 sunt clasificate și incluse în circuitul turistic prin agențiile de turism, 120 se regăsesc pe site-ul direcțiilor silvice județene, putând fi făcute programări on line pentru perioadele solicitate, mare parte din ele fiind clasificate. Numai 25 de cabane necesită a fi introduse în circuitul turistic prin reamenajări și dotări corespunzătoare.

Dacă adăugăm la serviciile turistice oferite și serviciile de cazare și masă pe care aceste cabane le oferă în timpul partidelor de vânătoare organizate de RNP pe fondurile de vânătoare pe care le administrează, și precizez că Regia Națională a Pădurilor are în momentul de față în administrare 500 de astfel de fonduri de vânătoare, avem o imagine mult mai complexă a necesității menținerii lor în structura RNP, știut fiind că activitatea de vânătoare este una dintre cele mai profitabile activități, bineînțeles, după cea a vânzărilor de masă lemnoasă.

Un alt argument al menținerii lor în actuala structură este angajamentul luat de actualul Guvern prin programul de guvernare, privind încurajarea și dezvoltarea silvoturismului ca activitate alternativă de creștere a veniturilor RNP, mai ales că vânzarea de masă lemnoasă a scăzut dramatic în primul trimestru al anului 2009, producția silvică nemaiputând fi realizată.

Ca o paranteză, în 2008 numai din servicii de cazare RNP a încasat 2,5 miliarde de lei de pe urma acestor cabane, iar trendul este excepțional, dacă îl comparăm cu 2007 (600 mii lei).

Or, silvoturismul nu-l putem încuraja și promova dacă vindem cabanele administrate de RNP. Cei ce doresc să-și construiască cabane de vânătoare au la îndemână, pentru informare, o întreagă legislație silvică și posibilitatea construirii acestora în conformitate cu această legislație.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

 
Vasile Mocanu - declarație politică intitulată Iașiul are nevoie de un spital de urgență;

Continuăm cu Grupul parlamentar al PSD+PC și invit la microfon pe domnul deputat Vasile Mocanu.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

 

Domnul Vasile Mocanu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Iașiul are nevoie de un spital de urgență".

Recent, un răspuns oficial al Ministerului Sănătății arată că, în momentul de față, este imposibilă încheierea contractului privind construirea la Iași a Spitalului Regional de Urgență.

Invocându-se starea economică actuală complicată, dar și faptul că, momentan, nu mai există fonduri de la bugetul de stat pentru realizarea serviciilor și lucrărilor, oficialii Ministerului Sănătății promit totuși că, pe viitor, vor rămâne preocupați de identificarea unor modalități de finanțare pentru susținerea programului de construire a unor noi și moderne spitale de urgență.

Din păcate, Iașiul chiar are nevoie de un spital de urgență. În capitala Moldovei nu există un spital în care pacientul politraumatizat să fie rezolvat în totalitate. De aceea, bolnavul este obligat să meargă de la un spital la altul, pentru a beneficia de asistență medicală corespunzătoare.

Situația medicală a Iașiului a devenit și mai complicată în ultimele luni. Speriate de presupusele cazuri de malpraxis în care au fost implicați anumiți medici din câteva spitale de provincie, bolnavii din toată Moldova iau cu asalt spitalele ieșene, recunoscute pentru specialiștii lor de calibru.

Potrivit ultimelor statistici de profil, în spitalele ieșene, peste 25% dintre pacienți provin din celelalte județe ale Moldovei. Deseori, cazurile extreme cu care se confruntă medicii din Iași sunt deosebit de grave și orice întârziere în tratarea bolnavului poate avea efecte dintre cele mai nedorite.

Cred că toate cele de mai sus reprezintă un argument puternic în favoarea ideii că Iașiul merită să aibă un nou și modern spital regional de urgență.

De aceea, și cu speranța că recesiunea economică mondială va deveni în scurt timp doar o amintire neplăcută, facem apel la oficialii Ministerului Sănătății să trateze cu maximum de responsabilitate acest caz.

Sănătatea românilor trebuie să rămână o prioritate a noului Guvern!

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Sonia-Maria Drăghici - declarație politică cu tema România la 20 de ani de la liberalizarea avorturilor;

Din partea aceluiași grup parlamentar, PSD+PC, invit la microfon pe doamna Sonia Drăghici.

Doamna deputat, aveți cuvântul.

 

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

Stimată doamnă președinte,

Stimați colegi,

"România la 20 de ani de la liberalizarea avorturilor"

Cuvântul "avort" provine din latinescul "aboriri", care înseamnă "a dispărea" și se referă la întreruperea cursului unei sarcini, în orice moment, înainte de naștere.

Tinerii de azi nu au trăit experiența vieții în comunism și impactul pe care interzicerea avorturilor l-a avut asupra vieții sexuale a româncelor. Aceasta a fost dificilă, periculoasă, frustrantă și neplăcută, mai ales în anii '80, când s-a asociat cu criza alimentară și energetică. Vânzarea pilulelor contraceptive era interzisă prin lege, ca și importul de prezervative, femeile care își provocau avort treceau prin constrângeri și experiențe dramatice. Comunismul a manifestat toate simptomele descrise de istorici ca "memoria traumei". Prin Decretul 770 din 1966, Ceaușescu ar fi vrut să rămână în istorie ca autor al "decretului vieții", fiindcă acesta era menit să interzică avorturile și să încurajeze natalitatea.

Capodopera lui Cristian Mungiu, pelicula "4 luni, 3 săptămâni și 2 zile ", răscolește publicul prin amintirile dureroase și sentimentele de culpabilitate pentru păcatul de-a fi ucis copiii nenăscuți și nedoriți.

Prin Decretul-lege nr. 1 din 26 decembrie 1989, avortul este permis în primele 3 luni de sarcină, urmând a fi efectuat numai în unități spitalicești cu dotare și cu personal ATI.

Cu ocazia a celei 36-a aniversări a legalizării avortului în Statele Unite, la 22 ianuarie a.c., Barack Obama a reafirmat angajamentul său pentru apărarea "dreptului" femeilor la avort, deși organizațiile creștine americane și străine, alături de Vatican, au denunțat gestul lui Obama. Pe de altă parte, Obama a anunțat o concentrare, împreună cu toate părțile interesate, pentru reducerea numărului sarcinilor nedorite și de a răspunde mai bine nevoilor femeilor și familiilor din Statele Unite.

După 20 de ani de la liberalizarea avorturilor în România, aceasta se află încă pe primul loc în Europa într-un nedorit top al întreruperilor de sarcină. Multe minore, care rămân însărcinate, sunt nevoite să facă avort. S-a constatat că tot mai multe tinere de 14 - 16 ani ajung la spital pentru întrerupere de sarcină. Datele sunt alarmante, cu atât mai mult cu cât reflectă doar o parte a realității. Mult mai mare este numărul avorturilor din cabinetele private, dar acestea nu apar în statistică. Aproximativ 30% dintre adolescentele gravide aleg avortul. La aproximativ 60% din femeile sub 18 ani, care au avut un avort, cel puțin unul dintre părinți știe de acest avort și susține alegerea fiicei.

Medicii ginecologi sunt de părere că lipsa de informare și educație sunt principalele cauze ale acestei situații. Ei spun că nu există comunicare nici în familie, nici la școală, iar ignoranța le face pe fetele care și-au început viața sexuală să se teamă de anticoncepționale. De asemenea, cabinetele de planning familial, în care se poate primi consiliere privind metodele contraceptive, sunt o mare necunoscută pentru tinere.

Sarcinile neplanificate sunt destul de frecvente, aproximativ o treime din totalul nașterilor fiind rezultatul unor asemenea sarcini. Motivele sarcinilor neplanificate sunt multiple. Toate metodele contraceptive prezintă unele deficiențe. Uneori femeile nu au folosit deloc contraceptive din cauza unor dificultăți în obținerea de consiliere sau oferte adecvate, alteori întâmpină dificultăți în utilizarea metodei alese sau consideră că, în momentul actului sexual neprotejat, nu sunt fertile. Unele femei doresc să-și planifice o sarcină, dar schimbarea unor împrejurări face ca nașterea unui copil să devină problematică. Situația fiecărei femei este unică, iar luarea unei decizii poate fi dificilă. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, o româncă face în medie două întreruperi de sarcină în decursul vieții fertile. În țările Uniunii Europene, media este sub unu.

Promiscuitatea vieții sociale și absența unor principii morale sănătoase, violurile, concubinajul, alcoolismul, lipsa de educație civică mențin încă la un nivel ridicat rata avorturilor din România. Femeile care sunt însărcinate prin viol sau incest deseori optează pentru avort, în timp ce altele îl aleg ca o metodă de salvare a propriei vieți.

Întreruperile empirice de sarcină, cu toate consecințele lor, de la hemoragii, infecții și tulburări psihice, până la blocaje renale, septicemii și decese, continuă să existe în România, în ciuda legalizării avortului și a existenței unei palete largi de metode anticoncepționale. Femeile apelează la avortul empiric, de multe ori fatal, din cauza sărăciei, a lipsei unor programe susținute de educație socială și dintr-o obișnuință care nu a dispărut nici după 20 de ani de la căderea comunismului.

Educarea populației are un rol foarte important în diminuarea ratei avortului, iar medicul de familie și asistentul medical comunitar sunt cei care trebuie să acționeze primii pentru prevenirea apariției sarcinilor nedorite. Lipsa profesioniștilor este, la prima vedere, paradoxală, având în vedere că, din 1990 până în prezent, au absolvit mai multe promoții de asistenți comunitari, însă doar o treime dintre aceștia ajung să lucreze în domeniu, restul se reorientează profesional, merg în sectorul privat sau în străinătate.

Este nevoie de voință politică și efort financiar consecvent pentru a pune în practică programele susținute de prevenire a sarcinilor nedorite, necunoscute și, implicit, a avorturilor. Este nevoie, de asemenea, de toți partenerii, bărbații alături de femei, organizațiile interne și internaționale, autoritățile, societatea civilă și presa, care trebuie să se implice într-o acțiune bine direcționată pe termen lung. Mai presus de toate, trebuie găsite metode consecvente de consolidare a familiei și cultivare permanentă a moralei și tradiției creștine privind valorile acesteia.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, doamna deputat.

 
Adriana Diana Tușa - declarație politică intitulată Responsabilitatea - o problemă a educației din România;

Continuăm cu Grupul parlamentar al PNL și invit la microfon pe doamna deputat Diana Tușa. Vă rog, aveți cuvântul.

 

Doamna Adriana Diana Tușa:

Mulțumesc mult, doamna președintă.

Declarația politică de astăzi se intitulează "Responsabilitatea - o problemă a educației din România" și se referă la haosul din sistemul de învățământ, haos creat de doamna Ecaterina Andronescu, ministrul educației, cercetării și inovației.

Asumarea responsabilității este un lucru din ce în ce mai rar în politica românească. Întoarcerea ca la Ploiești, făcutul pe niznaiul, datul după corcoduș sau obrazul gros au devenit o practică. Scandalul iscat de modificarea programei școlare, propusă de Ministerul Educației, ilustrează perfect noua modalitate iresponsabilă de a guverna în România.

Totul a pornit de la un lucru cert: programul mult prea încărcat, mult prea multe ore în învățământul preuniversitar, realitate pe care nimeni nu o poate contesta. Problema a fost rezolvată însă în cel mai neaoș stil dâmbovițean. Fără nicio consultare cu cei vizați de măsurile preconizate, fără a consulta nici măcar legislația europeană în domeniu, procedură care pare că a devenit o practică a noului Guvern, ministrul educației a decis: "tăiem de la liceu o oră de sport, dirigenția și a doua limbă străină".

Reacția tuturor factorilor implicați a dus la întoarcerea ca la Ploiești de care vorbeam mai sus. În încercarea de a drege busuiocul, doamna ministru Andronescu a precizat că "am hotărât să păstrăm în trunchiul comun o singură oră de sport, în schimb trec două în extracurricular". Aceasta în condițiile în care știm cu toții că, potrivit normelor europene, unul dintre principalele beneficii ale sportului este rolul important pentru sănătatea publică, în special în lupta împotriva obezității, boală care afectează în prezent 21 de milioane de copii europeni. Conform unui studiu al Organizației Mondiale a Sănătății, trei milioane dintre aceștia sunt elevi. Sedentarismul, combinat cu o alimentație deficitară, bazată pe mâncarea fast-food, face ca anual, în Europa, circa 85000 de copii să devină obezi.

În cazul României, o treime dintre copii devin obezi până să ajungă în băncile școlii, iar în ceea ce privește riscurile pe care le implică obezitatea, acestea sunt date de boli precum diabetul, diverse afecțiuni cardiace, ajungând până la anumite tipuri de cancer. De aceea, conform art. 10 al Rezoluției Parlamentului European din 13 noiembrie 2007 privind rolul sportului în educație, Parlamentul European invită statele membre să confere educației fizice un caracter obligatoriu în școli și licee și să accepte acele principii conform cărora, în orar, ar trebui să se prevadă cel puțin trei ore de educație fizică pe săptămână, în vreme ce școlile ar trebui să fie încurajate să depășească acest prag, în funcție de posibilități.

În bâlbâielile sale, în încercarea de a-și salva, atât cât mai putea, imaginea de mare specialist al sistemului, doamna ministru a uitat însă să facă precizările referitoare la scoaterea orei de dirigenție și a celei de-a doua ore de limbi străine, deși necunoașterea cel puțin a limbii engleze reprezintă un mare minus, indiferent de domeniul sau de țara în care dorești să lucrezi. Și pentru că învestirea în funcția executivă a doamnei ministru a fost însoțită de uitarea adevăratelor probleme cu care se confruntă tinerii din România, îi reamintesc doamnei ministru Andronescu faptul că statisticile arată că doar 10% dintre români știu foarte bine engleza - cea mai cunoscută limbă de circulație internațională -, în condițiile în care media în Uniunea Europeană este de 22%. Totodată, îi reamintesc doamnei ministru Andronescu faptul că, aceleași statistici arată că doar 17% dintre români spun că știu engleza la nivel mediu, față de 47% media în Uniunea Europeană.

Totodată, pentru că se pare că a uitat și acest lucru, îi reamintesc doamnei ministru că, în rectificările sale, uitat a fost și programul After School; o idee mai mult decât fantezistă, aplicabilă oriunde, mai puțin în România; o idee care ne dovedește faptul că avem un ministru al educației rupt de realitatea sistemului de învățământ românesc, un ministru care probabil raportează facilitățile pe care le avea în cadrul Universității Politehnice din București la nivelul întregului sistem educațional. Prin urmare, nu îmi rămâne decât să mă gândesc la gravitatea faptului că doamna ministru nu știe care sunt problemele cu care se confruntă școlile din Brăila, de exemplu, sau din celelalte județe ale țării.

Îi reamintesc, de asemenea, doamnei ministru că tinerilor social-democrați, cărora le-a ținut prelegeri despre cât de eficient va deveni sistemul de învățământ românesc sub conducerea domniei sale, a uitat să le povestească despre consecințele propunerii de desființare a școlilor de arte și meserii, înființate - ironia sorții - tot de domnia sa, în 2002. Oare omisiunea a fost voită sau chiar doamna ministru nu conștientizează implicațiile propunerii domniei sale pe piața muncii din România?

Având în vedere aceste considerente și ținând cont de faptul că educația și sănătatea actualei generații de școlari depind de viitorul nostru, al tuturor, mă întreb care este strategia reală a Ministerului Educației, dacă există vreuna.

Mulțumesc mult.

 
Derzsi Akos - declarație politică cu titlul Criza nu bate condițiile vătămătoare;

Doamna Daniela Popa:

Din partea Grupului parlamentar al UDMR invit la microfon pe domnul deputat Ákos Derzsi. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Derzsi Ákos:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică este intitulată "Criza nu bate condițiile vătămătoare"

Pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, la Capitolul "Proiecte în dezbatere", putem lectura proiectul de Ordonanță de urgență privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul cheltuielilor de personal în sectorul bugetar.

Acest proiect de ordonanță, la art. 9 prevede că, în anul 2009, nu se acordă sporuri pentru condiții vătămătoare acordate personalului bugetar care-și desfășoară activitatea în autorități și în instituții publice, în care funcționează instalații care generează câmpuri electromagnetice de radiofrecvență, produse de emițători pentru comunicații, instalații de microunde, instalații de curenți de înaltă frecvență și stații de bruiaj.

În acest fel, se abrogă, cel puțin temporar, prevederile Ordonanței nr. 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale ale funcționarilor publici, până la intrarea în vigoare a Legii privind sistemul unitar de salarizare, care, în art. 16, prevede că "Sporul pentru condiții vătămătoare de până la 10% din salariul de bază se acordă funcționarilor publici care își desfășoară activitatea în cadrul autorităților și instituțiilor publice în care funcționează instalații care generează câmpuri electromagnetice de radiofrecvență, produse de emițători pentru comunicații, instalații de microunde, instalații de curent de înaltă frecvență și stații de bruiaj. Locurile de muncă pentru care se acordă sporuri prevăzute la acest alineat vor fi stabilite pe baza buletinelor de determinare, emise de către autorități abilitate în acest sens."

Deci, după cum se observă, nu este vorba de un spor oarecare, nici de stimulent financiar pentru fidelitate sau compensarea orelor prestate pe durata normală a timpului de lucru sau acordarea de premii, ci este vorba de un spor care se acordă pentru că angajatorul nu este în măsură, conform principiilor enunțate în Legea securității și sănătății în muncă, să asigure cerințele minime de securitate și sănătate, referitoare la expunerea lucrătorilor la risc, generat de câmpuri electromagnetice.

Având în vedere faptul că valorile limită de expunere în multe locuri sunt depășite, confirmate prin buletine de analiză emise de către autoritățile abilitate în acest sens, suntem în situația în care salariații acceptă un risc existent, efectele căruia nu sunt cuantificate până în prezent, iar angajatorul compensează acest lucru prin spor.

Suntem conștienți că aceste riscuri generate de expunerea la câmpurile electromagnetice trebuie să fie eliminate sau să se aplice alte metode de lucru, care să conducă la o expunere mai redusă, prin alegerea unor echipamente care emit mai puține câmpuri electromagnetice, să se utilizeze programe adecvate de întreținere a echipamentelor de muncă, a locului de muncă și a posturilor de lucru sau limitarea duratei și a intensității expunerii. Dar, știm bine cu toții că nu s-au luat măsuri în această direcție, nu s-au schimbat echipamentele, deci nu s-au asigurat condiții de muncă mai sănătoase.

Supun atenției factorilor de decizie faptul că securitatea și sănătatea salariaților nu constituie subiect de negociere, indiferent cine este angajatorul și în ce situație financiară se află acesta.

Mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

 
Aledin Amet - intervenție cu tema Simboluri ale etniei tătare;

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale invit la microfon pe domnul deputat Amet Aledin. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Aledin Amet:

Bună dimineața!

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Simboluri ale etniei tătare"

La data de 23 februarie a.c., la geamia Hunchiar, din orașul Constanța, a avut loc o slujbă de comemorare a marelui erou al națiunii tătare, Numan Celebi Cihan.

La sfârșitul acestei săptămâni, se va desfășura o manifestare dedicată lui Ismail Gaspirali, o altă importantă personalitate a lumii turce.

În fiecare an, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România organizează simpozioane istorice, ocazie cu care promovează operele unor remarcabili conaționali: Mehmet Niyazi, Mehmet Vani Yurtsever, Negip Hagi Fazîl, Mustegip Ulkusal, Sebat Husein. Devotați, în primul rând, credințelor nobile, acești oameni s-au distins datorită valorii, abnegației, respectului purtat propriei etnii, dar și celor alături de care au trăit. Iată de ce considerăm că este nevoie ca astfel de personalități să fie promovate și altfel, prin atribuirea numelor lor unor străzi sau instituții, în mod deosebit din județele Constanța și Tulcea.

Chiar dacă ar reprezenta doar gesturi simbolice, pentru noi, membrii comunității tătare din România, cu siguranță ar însemna foarte mult. Există astfel de exemple, cum ar fi școala "Negip Hagi Fazîl", din satul Tătaru, județul Constanța, dar și câteva străzi cu nume semnificative pentru etnia pe care o reprezint, din localitățile Medgidia și Valu lui Traian. Sunt însă orașe unde astfel de exemple, din păcate, nu pot fi oferite.

La fel de necesară este și ridicarea unui monument comemorativ dedicat eroilor musulmani căzuți pentru România în cele două războaie mondiale.

Sunt repere ale existenței noastre ca etnie.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

 
Vasile Silviu Prigoană - declarație politică cu titlul Uniforma și mandatul unic;

Urmează Grupul parlamentar al PD-L și invit la microfon pe domnul deputat Silviu Prigoană. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Vasile Silviu Prigoană:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Uniforma și manualul unic"

După Revoluția din 1989, s-a renunțat la obligativitatea purtării uniformelor școlare în instituțiile de învățământ preuniversitar de stat, crezându-se greșit că acest lucru are de a face cu regimul comunist. Cei care au luat o astfel de decizie fie nu aveau habar despre ce înseamnă învățământul românesc, fie au dorit să rămână în istoria colectivă ca mari reformatori ai sistemului de educație din România.

Ce nu știau domniile lor, este faptul că uniforma școlară ține de tradiția din învățământul românesc, pe care regimul comunist doar a alterat-o sau a exploatat-o în scopurile sale ideologice.

Ce nu au vrut să înțeleagă cei care au scos uniforma din școală și nici cei care se opun în prezent reintroducerii acesteia, este faptul că școala nu reprezintă și nu trebuie să reprezinte doar o simplă instituție în care se transmit și se receptează informații. Școala este locul unde copiii noștri se formează ca oameni, unde se formează și definitivează principalele trăsături de personalitate, unde intră prima dată în contact cu societatea, unde își formează sau definesc modele de urmat în viață. În școala românească este greu, în momentul de față, să mai distingi cine este elevul și cine este vânzătorul de stupefiante, însă este ușor să vezi ai cui părinți sunt milionari sau ai cui părinți sunt șomeri.

Recunosc că a mai existat o inițiativă în acest sens, însă ea prevedea eronat achiziționarea acestor uniforme de către părinți, mulți dintre aceștia neavând resursele financiare necesare. Eu vă propun, stimați colegi, uniforma unică la nivel național, suportată financiar integral din bugetul Ministerului Educației.

Vă mai propun, de asemenea, reintroducerea manualului unic, căci actualul sistem nu face decât să împiedice mobilitatea elevilor pe teritoriul țării și, prin aceasta, mobilitatea părinților pentru a-și găsi un nou loc de muncă, adică a forței de muncă, liber să circule pe teritoriul României. Manualul unic va avea în vedere și reforma curriculară a învățământului preuniversitar. actualele manuale alternative, știm cu toții, că lasă foarte tare de dorit.

Vă mulțumesc și vă solicit sprijinul pentru a putea recâștiga respectul cuvenit pentru școala românească.

Mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Petru Călian - declarație politică: Cui îi este frică de Fondul Monetar Internațional?;

Din partea aceluiași grup parlamentar, respectiv Grupul parlamentar al PD-L, domnul Petru Călian. Domnule deputat, aveți cuvântul.

 

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi are titlul "Cui îi este frică de Fondul Monetar Internațional?"

Astăzi, aduc în atenția dumneavoastră argumente care privesc necesitatea României de a recurge la accesarea unui împrumut extern pentru a depăși criza financiară. Sunt de părere că soluțiile care trebuie să vină în întâmpinarea crizei, pentru a depăși acest obstacol, se găsesc în zona politică. Sectorul privat este astăzi o parte a problemei, iar relansarea economică a României ține strict de rezolvarea acestei probleme.

La finele anului 2008, România se afla în situația unui deficit bugetar de 5,2 %, în condițiile unei creșteri economice de 7,8%. Datorită gestionării greșite a acestei creșteri economice, datorită cheltuielilor de 5,3 ori mai mari decât ale administrației trecute, și bineînțeles datorită crizei financiare mondiale, cele mai optimiste estimări dau un maxim de 2,5% creștere economică, în anul curent.

În consecință, cum facem să schimbăm această situație? Obiectivul principal și totodată problema ecuației este, în opinia mea, deficitul bugetar al României. Pentru a ajunge la un deficit bugetar de circa 2% în acest an, un deficit bugetar sustenabil, avem nevoie, pe lângă execuția bugetară și relaxarea politicii monetare, de un împrumut extern. Trebuie astfel să recunoaștem nevoia, din ce în ce mai stringentă, de a accesa un împrumut din partea Fondului Monetar Internațional. Desigur că această soluție este privită în mod sceptic de mulți.

Pentru a înlătura orice urmă de scepticism în acest sens, aduc câteva argumente în favoarea unui împrumut extern de la Fondul Monetar Internațional. După cum bine știm, România are nevoie de cel puțin 3 - 4 miliarde de euro pentru a contracara deficitul bugetar și deficitul de cont curent.

Primul argument pro, în acest sens, este dobânda. Luând exemplul Ungariei, țară care a accesat un împrumut de la FMI de peste zece ori mai mare față de cota sa de contribuție, ajunge să plătească pentru această sumă o dobândă medie de cca. 2,6%. Având în vedere faptul că, la alte instituții externe, este exclusă contractarea unui împrumut, la fel de consistent, cu o dobândă mai mică de zece sau 12 procente, argumentul meu devine clar.

În al doilea rând, regulile pe care se bazează finanțarea Fondului Monetar Internațional, chiar dacă sunt stricte, asigură o transparență și un control eficient în investiții, ceea ce reprezintă un motiv în plus să păstrăm deficitul bugetar la o cotă de 2% la finele anului curent. Țin să atrag atenția, de asemenea, asupra posibilităților ulterioare de creditare și asupra oportunităților comerciale care se vor deschide în urma unui eventual acord cu FMI.

Sunt de părere că un împrumut de la FMI se accesează greu. Îmi dau seama de implicațiile pe care un asemenea proces le presupune. De asemenea, nu pledez pentru semnarea unui acord fără a lua în considerare obligațiile la care noi suntem supuși.

Trebuie să luăm o decizie corectă, responsabilă și optimă în acest sens. Cred că trebuie să dăm dovadă de realism și de o bună abilitate în negocieri, având tot timpul în vedere obiectivele punctuale pe care ni le-am propus: reducerea deficitului bugetar, relaxarea graduală a politicii monetare, asistarea sectorului privat, execuția bugetară, sustenabilitatea deficitului bugetar.

Stimați colegi, Fondul Monetar Internațional este o soluție inevitabilă, chiar dacă este foarte exigentă. În condițiile în care reușim să obținem cu contract de împrumut similar cu cel al Ungariei sau Letoniei, în condițiile în care luăm în considerare faptul că este puțin probabilă accesarea unui asemenea împrumut de la Uniunea Europeană sau de la Banca Centrală Europeană, mai ales în contextul crizei financiare, mă întreb: Cui îi este frică de FMI?

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Tudor Ciuhodaru - declarație politică intitulată Stop fenomenului Lăzărescu la Iași! Dincolo de statistici.;

Urmează Grupul parlamentar al PSD+PC și invit la microfon pe domnul deputat Tudor Ciuhodaru. Aveți cuvântul, vă rog.

 

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulțumesc.

Declarația mea politică se cheamă "Stop fenomenului Lăzărescu la Iași! dincolo de statistici."

Statisticile sunt reci. Statisticile sunt seci. Un personaj intrat în istorie pentru cinism spunea că "Moartea unui om e o tragedie, iar moartea a milioane e doar o statistică". Sunt medic, medic de urgență, și-mi repugnă astfel de statistici. Dar nu pot să nu văd realitatea dureroasă din spatele fiecărui număr.

Februarie a avut 28 de zile. În orașul Iași au fost plimbați între spitale 578 de pacienți în suferință. 20,64 în 24 de ore. Ce înseamnă o virgulă aici? Poate însemna suferința și moartea soțului sau a soției, a mamei sau tatălui, a fiului sau a fiicei fiecăruia dintre noi. Și asta în centrul universitar medical al Moldovei, în Iași.

Februarie a avut 28 de zile. Fiecare din cei 578 de pacienți a fost plimbat în medie 77 de minute între spitale. Totalizând, 44506 de minute. Adică 741,76 de ore. Adică 30,906 de zile. În căutarea unui spital de urgențe. În căutarea specialității sau mijlocului de explorare necesar. În căutarea vieții.

Februarie a avut 28 de zile. În fiecare zi, peste 100 de pacienți au ajuns la primul spital de urgențe din viața ieșenilor - cel din Copou, cel din chirpici, cel fără lift.

Statisticile sunt seci, statisticile sunt reci, iar astfel de statistici trebuie să înceteze.

Martie ".. suntem în martie și nimeni nu uită niciodată de 1 sau 8 martie. Dar cei din Iași și din Moldova mai pot adăuga o zi: 20 martie. Ziua parteneriatului pentru stoparea "fenomenului Lăzărescu". Ziua începerii finalizării noului Spital Clinic de Urgențe din Copou. Cel monobloc, cel cu lift și cu toate specialitățile necesare rezolvării oricărei urgențe.

Se spune că speranța moare ultima. Dar de ce să moară dacă semnăm cu toții acest parteneriat pentru Spitalul clinic de urgențe din Copou?

În numele tuturor pacienților, vă aștept pe 20 la Iași. Vom semna parteneriatul. Vom acționa pentru viață.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Marian Neacșu - declarație politică ce are ca temă nevoia acută de medici în județul Ialomița;

Tot din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, urmează domnul deputat Marian Neacșu. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Marian Neacșu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Bună dimineața, stimați colegi!

Doamnelor și domnilor,

Declarația mea politică de astăzi are ca temă nevoia acută de medici în județul Ialomița. Se pare că este o temă interesantă și importantă pentru noi, membrii Partidului Social Democrat.

În ultimii ani, mai multe state europene, printre care și state occidentale, înregistrează o lipsă acută de medici, ceea ce a condus recent, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, la amplificarea exodului medicilor români spre Occident. Din punct de vedere economic și social, este o situație de înțeles. Este normal ca forța de muncă să se îndrepte spre ofertele cele mai avantajoase. La fel de normal ca, atunci când un stat dorește să acopere o astfel de lacună pe piața muncii, să creeze politici adecvate pentru atragerea de oameni pregătiți.

Nu este normal, însă, ca România să se afle în situația paradoxală de a avea, concomitent, un aparent exces de medici ieșiți de pe băncile facultăților (anual sunt înscriși peste 7000 de studenți la fiecare facultate de medicină), dar și un deficit dramatic de cadre medicale în unitățile sanitare (numai anul trecut, peste 7000 de medici și farmaciști au depus cereri pentru a lucra în străinătate).

Județul Ialomița înregistrează în prezent un necesar de 29 de medici specialiști și 13 medici generaliști, dintre care numai Serviciul de Ambulanță Slobozia necesită zece medici generaliști, iar Spitalul de Urgență solicită ocuparea a 21 de posturi de medici - 19 medici specialiști și doi generaliști. Sunt convins că acest fenomen foarte grav se înregistrează și în multe alte zone ale țării. am aflat că Ministerul Sănătății organizează, la data de 25 martie 2009, un concurs național pentru ocuparea posturilor vacante de medici din unitățile sanitare. Avem speranța că se vor ocupa astfel, măcar o parte din multele posturi libere de medici.

Cu siguranță, conceperea politicilor din domeniul sănătății trebuie să se acopere această problemă pe termen lung, deoarece cheltuielile statului român pentru pregătirea acestor medici sunt considerabile și nu reprezintă investiții, ci pierderi, bani aruncați. Trebuie să creăm un cadrul legal stimulativ pentru ca medicii români să rămână în țară și să lucreze în spitalele românești, iar găsirea unei soluții pentru această problemă trebuie să reprezinte o prioritate de nivel național.

Pe de altă parte, am descoperit cu surprindere, în state occidentale ca Franța, bunăoară, unele gafe impardonabile ale administrației locale și centrale, care refuză eliberarea unor documente medicilor români, încălcând astfel, nu numai o directivă europeană (Directiva 38 din 2004), ci chiar legislația internă franceză.

Pentru astfel de situații, în care cetățenii români sunt tratați cu lipsă de respect, consider că este nevoie de o atitudine demnă și de reacții prompte din partea diplomației române.

De altfel, ministrul de externe, domnul Cristian Diaconescu, a adoptat în această problemă o atitudine care merită aprecierea noastră și care contribuie la redobândirea demnității noastre în Europa.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

 
Vasile Berci - declarație politică intitulată Educația, între populism și incompetență;

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Vasile Berci.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Vasile Berci:

Mulțumesc, doamna președinte.

Distinși colegi,

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o "Educația, între populism și incompetență".

În cele două decenii care au trecut de la prăbușirea regimului totalitar, agenda publică a societății românești a marcat, printre altele, dezbateri pe tema educației. Premisa de la care se pornea era corectă, având valoare de truism, și anume că orizontul istoric al oricărei societăți care aspiră la modernitate și bunăstare nu poate fi imaginat fără investiții masive în educație și cercetare.

Acest lucru este evident valabil, având în vedere inclusiv decalajul istoric care ne desparte de statele lumii occidentale. Teoretic, s-a procedat corect, prin asumarea educației ca prioritate națională, dar, practic, s-a bătut pasul pe loc sau, mai grav, sistemul de educație și cercetarea au cunoscut și cunosc un regres evident.

Cauzele care au generat această stare de fapt sunt în principal două, și anume:

1. Lipsa de viziune și gândire sistemică clară, a unui proiect viabil și coerent de modernizare și dezvoltare a școlii românești pe termen lung.

2. Alocarea anuală din bugetul statului a unor sume care erau departe de nevoile reale ale educației și cercetării, sume care asigurau doar funcționarea în starea de avarie a sistemului.

Aici se impune să consemnăm, cu bună credință, meritele Guvernului Tăriceanu care, prin procentul din p.i.b. alocat educației îndeosebi în anii 2006 - 2008, a produs mutații pozitive în infrastructura școlară și salarizarea personalului didactic.

Mimarea reformei, instabilitatea din sistem, deciziile generate de incompetență au dus la degradarea actului educațional, fiind în același timp generatoare de stres și traume psihice în rândul elevilor, părinților și cadrelor didactice.

Campania electorală din 2008 pentru alegerile parlamentare a PD-L și PSD, construită integral pe minciună, a "excelat" vizavi de educație și cercetare printr-un populism de-a dreptul halucinant. Să evidențiem împreună doar câteva promisiuni de acest gen și efectele pe care le-au produs după accederea la guvernare a celor două partide:

1. Creșterea salariilor cadrelor didactice cu 50%: "din prima zi de guvernare și retroactiv cu 1 octombrie 2008, prin punerea în practică a Legii nr. 221/2008". Au trecut aproape trei luni de la instalarea guvernului, iar legea nu a produs nici un efect.

Ba mai mult, constatăm înghețarea salariilor și intenția manifestă și aberantă de a suprima drepturi câștigate de dascăli în anii anteriori, dintre care enumerăm: salariile de merit, sporul de 2%, plata orelor suplimentare, eliminarea cadrelor didactice cu vârsta de peste 35 ani din programul "Euro 100" pentru cărți și material didactic pe suport electronic, anularea facilităților de transport pentru profesori, studenți și elevi.

2. O altă promisiune a vizat domeniul cercetării și inovării pentru care era avansată alocarea unei sume echivalentă cu 1,5 % din p.i.b. Între această promisiune și procentul real alocat cercetării este o prăpastie comparabilă cu prăpastia dintre minciună și adevăr.

3. Alocarea pentru învățământ și cercetare a minimum 6% din p.i.b., era un mesaj electoral reluat până la saturație, pe principiul picăturii chinezești.

Care este procentul real alocat? 4,5% din p.i.b. Diferența până la 5,8 % provine din împrumuturi externe și dublarea iluzorie a veniturilor extrabugetare a universităților.

Ce au în comun cele două lucruri cu p.i.b.-ul României? numai guvernul Boc știe în "sublima " sa incompetență.

Nu credem că este cazul să mai tratăm separat alte promisiuni ca bursele pentru studenți, egale cu salariul minim pe economie, programul "prima mea vacanță" pentru copiii din familii cu venituri reduse ș.a.m.d.

Mari susținători ai dialogului cu partenerii sociali în campania electorală, PD-L și PSD au fost lovite de amnezia politică caracteristică celor două partide, care practică populismul în opoziție și cinismul incompetent când sunt la guvernare.

Se poate contesta cu ușurință că dialogul cu sindicatele este doar mimat și că liderii sindicali află din presă deciziile care se iau la Ministerul Educației, Cercetării și Inovării sau în Guvern. Nu ne-ar surprinde dacă, până la urmă, guvernul va tăia nodul gordian prin trecerea pe linie moartă a Comisiei de Dialog Social.

Este incredibilă, domnilor guvernanți, ușurința iresponsabilă cu care ați trecut de la promisiunile de genul "lapte și miere", la inumana sintagmă "români strângeți cureaua!".

Ignorați expertiza și punctul de vedere calificat al Băncii Mondiale, care susține că în România este necesară creșterea salariilor personalului didactic, ca o premisă a modernizării și eficientizării sistemului educațional și, pe cale de consecință, a societății românești. Or, acest lucru nu va avea loc până când nu veți înțelege un fapt elementar, și anume că este imposibil un învățământ de calitate atâta timp cât statutul social al dascălilor este unul de eșec.

Sunteți domnilor guvernanți, obsedați de putere obținută cu orice preț! Acțiunea politică a partidelor pe care le reprezentați se regăsește în filozofia rudimentară exprimată prin sintagma "să ne vedem sacii în căruță". Ați făcut acest pas, dar nu ați pregătit guvernarea.

Credeți că o guvernare haotică, lipsită de viziune și competență se poate justifica la infinit prin efectele crizei economice și invocând cu rea-credință "greaua moștenire"?

Credeți că iresponsabilitatea și amatorismul în actul de guvernare pot fi acoperite pe termen lung cu mesaje populiste și manipulări mediatice?

Dacă da, vă spunem că sunteți artizanii unei uriașe erori, care face abstracție de faptul că, într-un sistem democratic, nimeni nu se poate eterniza la putere, chiar dacă are o susținere parlamentară de 74%.

Să nu uităm de "întoarcerea la popor" pe care o invocați și că "minciuna are picioare scurte" și nu poate fi productivă politic la infinit, în lipsa unei bune guvernări.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc.

 
William Gabriel Brînză - declarație politică cu referire la Imaginea României prejudiciată de o anchetă făcută fără profesionalism;

Din partea Grupului parlamentar al PDL, invit la microfon pe domnul deputat William Brânză.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul William Gabriel Brînză:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Dragi colegi,

Declarația mea politică de astăzi se referă la imaginea României prejudiciată de o anchetă făcută fără profesionalism.

Săptămâni la rând, o parte din presa italiană a uitat, se pare, că are o misiune nobilă, că trebuie să informeze și nu să dezinformeze, să fie obiectivă și nu denigratoare.

Avidă după rating, s-a aliat cu anumiți politicieni, care au crezut că denigrându-i pe români își vor face imagine și vor câștiga voturi. Au ajuns să nu mai țină cont că prin afirmațiile domniilor lor îi nedreptățesc pe românii care muncesc în Italia și nedreptățesc o țară întreagă, România.

Ministrul italian pentru reforme, Roberto Calderoli, a propus castrarea violatorilor români, și tot el cere închiderea granițelor pentru români. Senatorul Piergiorgio Stiffoni ne-a etichetat și dânsul: "specializarea românilor - violul".

Situația din Peninsulă s-a agravat după ce în seara de 14 februarie 2009, la Roma, doi conaționali erau acuzați ca au violat o fetiță de 14 ani. Fără o anchetă serioasă s-a ajuns repede la concluzia că cei doi români sunt vinovați. Atunci, furia poporului italian s-a răsfrânt și asupra românilor care muncesc cinstit în Italia. Conaționalii noștri au ajuns să fie fugăriți, bătuți și jigniți doar pentru că erau români.

Sunt de acord ca orice persoană care comite o fărădelege, indiferent că este român sau italian, să suporte rigorile legii. Anchetatorii celor doi români, presupușii făptuitori ai violului din 14 februarie, ne-au demonstrat că s-au grăbit. Au pronunțat verdictul înainte ca probele să demonstreze că ei sunt vinovații.

Cei care erau atât de siguri că românii sunt violatori, acum au amuțit. Probele ADN prelevate în acest caz au ieșit negative. Carabinierii care la începutul anchetei erau atât de siguri de saliva lăsată pe mucurile de țigară fumate în cursul agresării adolescenței de 14 ani în parcul Cataffarella de Roma acum spun că corespund profilului genetic al unor bărbați adulți, se pare, tot din Europa de Est, despre care se consideră că sunt tot de cetățenie română, spun polițiștii italieni, cu o reală bâlbâială.

Oare cum este posibil, domnilor, ca probele să arate naționalitatea infractorului? Presupușii infractori au fost declarați vinovați, înainte ca probele să demonstreze asta, iar situația a degenerat într-un val de reacții xenofobe, îndreptat asupra românilor care munceau în Peninsulă, care au contribuit la ridicarea economiei și p.i.b.-ului Italiei.

Acum, autoritățile italiene spun că poate fi o greșeală, o greșeală care a aruncat România într-o mocirlă, care a nedreptățit nu doi oameni, ci o națiune întreagă, și a fost la un pas să distrugă relația de prietenie dintre România și Italia, o relație bazată pe o tradiție de istorie și cultură comună.

În aceste condiții, intensificarea relațiilor cu autoritățile italiene este imperios de necesară. Colaborând, putem evita apariția unor noi astfel de cazuri.

Această greșeală, stimați colegi, trebuie îndreptată. Vă asigur că România nu va rămâne depozitara atacurilor nedrepte asupra imaginii sale și va acționa ori de câte ori va fi nevoie. Asemenea greșeli comise de cei care "împart dreptatea" nu trebuie să se mai repete.

România este țară europeană, cu cetățeni europeni, este în permanență deschisă spre dialog, dar nu va accepta niciodată să-i fie nedreptățită și știrbită demnitatea și onoarea.

Vă mulțumesc, doamna președintă.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Cătălin Cherecheș - referire la o problemă prioritară: Investiții în domeniul culturii și cultelor;

Din partea grupului parlamentar al PSD+PC, îl invit la microfon pe domnul deputat Cătălin Cherecheș.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 

Domnul Cătălin Cherecheș:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se va referi la o problemă prioritară care vizează identitatea noastră în Uniunea Europeană: investițiile în domeniul culturii și cultelor.

Viitorul reprezintă vocea noastră inconfundabilă în concertul cultural al continentului. Trebuie să ne sincronizăm cu ora culturii europene, păstrându-ne însă elementele care ne individualizează. De aceea, cuprinderea în bugetul pe acest an a unor sume importante pentru culte și cultură a fost bine receptată de către comunitățile locale. Un semn de încredere în Parteneriatul pentru România. Vă mărturisesc că m-am simțit bine în mijlocul electoratului pe care îl reprezint.

Maramureșul este un brand. Printre cele mai însemnate capitaluri culturale ale României. De aceea, trebuie conservat și promovat. Avem monumente înscrise pe lista UNESCO, avem monumente istorice unicat în România, avem așezăminte culturale care promovează tradițiile și identitatea noastră în rândul culturilor europene și universale.

Alocarea de resurse financiare în sprijinul a numeroase investiții în domeniul culturii și cultelor, construirea de noi biserici, repararea unor lăcașuri de cult, construcția sau modernizarea de cămine culturale, publicarea unor lucrări și publicații reprezentative despre Maramureș sunt în beneficiul Maramureșului și României.

Să nu uităm că la fel ca întreaga societate, cultura cunoaște evoluții, fiind promotorul principiului european: "Unitate în diversitate." Trebuie să promoveze dialogul și cooperarea interculturală, accesul cetățenilor la informație.

De aceea, proiectele culturale, obiectivele strategice pentru perioada următoare trebuie să ducă la îmbunătățirea accesului și participării la cultură a publicului larg, în special a tinerilor. Trebuie să promoveze și să protejeze diversitatea conținuturilor și expresiilor artistice ca factor de dezvoltare durabilă.

Dar investițiile în cultură și culte trebuie să țină seama și de cerințele și nevoile oamenilor, să promoveze creativitatea și creația contemporană, concomitent cu cea tradițională.

Cooperarea transfrontalieră trebuie și ea să aibă în vedere dezvoltarea și revitalizarea patrimoniului cultural maramureșean și român de interes național și internațional.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Iosif Veniamin Blaga - declarație politică privind implicarea administrației locale în sectorul agricol;

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul deputat Iosif Blaga.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Iosif Veniamin Blaga:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Vin în fața dumneavoastră cu declarația politică privind implicarea administrației locale în sectorul agricol.

La foarte multe dintre întâlnirile pe care le-am avut în colegiu cu alegătorii am fost sesizat despre pagubele imense pe care animalele sălbatice le produc producătorilor agricoli. De teama acestora, în colegiul nostru au rămas mii de hectare de teren necultivate. De aceea în programul pe care l-am prezentat în fața alegătorilor am promis că voi lua în serios acest aspect și una dintre primele mele inițiative parlamentare va viza acest lucru.

Cu bucurie am constatat ca că prin Hotărârea nr. 1679/2008, Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, a fost completată cu modalitatea de acordare a despăgubirilor.

Totuși, constat că intervenția este în special asupra efectelor și mai puțin asupra cauzelor. Mă refer aici în special la dovada care trebuie adusă de proprietarii culturilor agricole că au înștiințat gestionarul faunei de interes cinegetic de faptul că are culturi în zonă. Cred că acest lucru este greu de făcut de proprietari, care fie nu cunosc legea în profunzime, fie nu au cunoștințele necesare să facă acest lucru.

Consider că administrațiile locale, prin aparatul de specialitate, pot face acest lucru, cu atât mai mult cu cât ei au toate datele referitoare la culturile din zona lor de activitate. De altfel, administrațiile publice, în special cele din mediul rural, au obligația morală și legală de a urmări sporirea eficienței și productivității în agricultură. Sunt mulți dintre cei care reclamă o mare lipsă de interes din partea administrației centrale și locale vizavi de domeniul agricol.

Stimați colegi,

Măsurile de până acum au dus și duc, pare-se, în continuare, la un dezastru în agricultură, cu repercusiuni asupra calității vieții românilor. De aceea, pledez pentru o mai mare implicare a administrațiilor locale în sectorul agricol, lucru posibil prin amendarea unor legi.

Vă mulțumesc și vă doresc o zi bună.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Angel Tîlvăr - declarație politică ce are ca obiect absenteismul școlar;

Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, domnul deputat Angel Tîlvăr.

Aveți cuvântul, vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Declarația mea politică are ca obiect absenteismul școlar.

Transformările suferite de societate și complexitatea familiei contemporane (problemele economice, problemele de relaționare între părinți și copii, timp redus petrecut cu familia, redistribuirea rolurilor, suportul social și emoțional redus, supraîncărcarea profesională a părinților sau munca în străinătate etc.) determină mai multe probleme emoționale la copii decât în trecut. La acestea se adaugă presiunea grupului, riscul consumului de droguri și al altor forme de dependență, metodele educative slabe, inconstante, supraîncărcarea școlară, disfuncțiile în evaluare și notare, frica de examene etc., constituindu-se în adevărați factori stresanți pentru elevi care, din păcate, uneori evită confruntarea cu "problema" prin fuga de la ore.

Văzut din această perspectivă, absenteismul reflectă atitudinea structurată a lipsei de interes, motivație, încredere în educația școlară. Din păcate, absenteismul este în creștere, mai ales la nivel liceal, iar ignorarea sau pedepsirea lor excesivă pot doar contribui la cronicizarea fenomenului.

Absenteismul este principalul factor asociat cu abandonul școlar, având o înaltă valoare predictivă în raport cu acesta. Între cauzele principale ale abandonului școlar regăsim cauze economice, socio-culturale sau religioase, psihologice și pedagogice. Efectele abandonului școlar demonstrează de ce acest tip de conduită este considerat deosebit de grav.

Mai întâi, cei care abandonează școala nu au nici calificarea profesională, indispensabilă integrării socio-economice, nici formația morală și civică necesară exercitării rolului de părinte și celui de cetățean al unei comunități.

În al doilea rând, neavând o calificare, cei care abandonează școala sunt viitorii șomeri și ei reprezintă, pe termen mediu și lung, o sursă de dificultăți sociale și de pierderi, care depășesc investiția cerută de formarea inițială. Din punct de vedere al costurilor economice, scumpă nu este persoana bine educată, ci cea insuficient educată, care părăsește școala cu o formație șubredă sub aspect moral, intelectual sau estetic.

Absenteismul și abandonul școlar creează situații alarmante: mii de elevi din Vrancea, județul pe care îl reprezint în Parlament, nu au reușit să finalizeze cursurile anului școlar 2007 - 2008. Inspectoratul Școlar Județean Vrancea a anunțat că peste 3.000 de elevi nu au promovat anul școlar 2007 - 2008.

Potrivit statisticilor, în învățământul gimnazial au fost 1.699 de elevi care nu au promovat cursurile. Acest lucru s-a datorat abandonării școlii sau a numărului foarte mare de corigențe, ceea ce a dus la repetenție. La învățământul liceal de zi nu au promovat 104, la seral alți 196, în timp ce în învățământul profesional, aproximativ 400 de elevi nu au terminat anul școlar.

Reprezentanții Inspectoratului Județean Vrancea susțin că 2.136 de elevi vrânceni au trebuit să-și susțină corigențele în această vară. 1.260 de elevi au avut corigențe la un singur obiect, în timp ce peste 100 de elevi sunt corijenți la mai multe obiecte.

A doua situație care ar trebui să ne îngrijoreze pe noi, autoritățile locale și pe părinți, deopotrivă, este situația recent înregistrată referitoare la prezența elevilor la cea de-a doua probă a tezelor cu subiect unic la limba și literatura română. Potrivit reprezentanților inspectoratului, s-a înscris la examen 163 de elevi de clasa a - VII - a, dintre care au absentat 131. În sălile de examen au fost prezenți doar 32 de elevi. În ceea ce privește pe elevii din clasa a VIII-a, s-au înscris 127 și au absentat 112, în sălile de examen fiind prezenți doar 15 elevi.

Ca urmare, dragi colegi, cu toții suntem responsabili pentru această situație în care se află învățământul românesc, de la autorități până la profesori și elevi.

Nu se poate stabili cu exactitate momentul în care acest fenomen a apărut sau când s-au instalat în societatea românească, dar putem cu siguranță afirmă că este o problemă gravă a zilelor noastre, care se răspândește vehement și care poate căpăta dimensiuni critice și ireparabile.

Soluția se află la nivelul relației dintre părinte și copil, profesor și elev, autorități și profesori, autorități și părinți. Din păcate, există foarte mulți copii care nu merg la școală, pentru că părinții au nevoie de ei în munca din care își câștigă existența. Acest lucru se întâmplă mai ales în mediul rural, unde copiii își ajută părinții la muncile câmpului și, în consecință, lipsesc de la școală.

De multe ori, la noi absenteismul se face cu complicitatea adulților, fie că aceștia sunt părinții, care acceptă că elevul nu trebuie să se ducă la toate orele, ci doar la cele care îl interesează, sau profesorii care, uneori, acceptă motivări aberante.

Abandonul școlar s-a generalizat, nu mai ține cont de posibilitățile materiale ale părinților, de clasa socială sau alte motive, indiferent de situație.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc.

 
Olosz Gergely - despre eventualitatea unui împrumut de la FMI și necesitatea unei administrații locale competente și eficiente;

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Olosz Gergely.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Olosz Gergely:

Doamna președinte, eu vă mulțumesc pentru cuvântul acordat.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor deputați,

Guvernul ne-a demonstrat, încă o dată, că este un actor politic grăbit. Un actor care, așa cum reiese și dintr-o melodie celebră, și-a spus repede replica și apoi a plecat zâmbind. Singura problemă a unei astfel de atitudini este că ne aflăm într-un moment care nu trebuie tratat cu zâmbete, ci trebuie analizat cu cea mai mare seriozitate.

Un proverb spune: "Să nu aștepți de la alții ce poți face singur". În opinia mea, guvernul actual nu ar trebui să aștepte de la

FMI ajutorul efectiv pentru trecerea cât mai ușoară peste această criză economică. Singurul lucru pozitiv în viziunea celor care susțin un eventual împrumut de la fond, este că oficialii FMI vor reuși să impună mult mai eficient anumite restricții asupra sumelor cheltuite de la bugetul de stat.

Dacă stăm și privim la ultimele trei luni, ne vom da seama că, până acum, modul în care guvernanții au tratat subiectul reducerii cheltuielilor bugetare a fost mai degrabă unul heirupist. Au tăiat în stânga și în dreapta, fără niciun rezultat notabil. Datele problemei se schimbă acum. Va exista un vinovat: Fondul Monetar Internațional. Mai simplu spus, vom auzi din ce în ce mai des că Guvernul nu va mări pensiile și salariile, pentru că nu îi permite Acordul cu FMI. Tot așa, vor avea loc disponibilizări, pentru că trebuie să fie respectate condițiile impuse de FMI.

La o privire retrospectivă, toate aceste propuneri îmi aduc aminte, cu neplăcere, de anii ,90. Tocmai de aceea cred că România trebuie să încerce să se descurce prin forțele proprii fără să apeleze la restricțiile draconice ale Fondului. Altfel, cureaua va fi strânsă exact acolo unde întâlnim nevoia cea mai mare de venituri salariale pentru stimularea eficienței profesionale în aparatul administrației locale: la primării.

Țin să vă atrag atenția că noi toți facem parte din primul legislativ ales uninominal. Noi toți datorăm o parte a victoriei și prezenței noastre aici primarilor din colegiile unde am candidat. Mai țin să amintesc și domnului președinte, și domnului prim-ministru că amândoi au fost într-un moment al carierei primari. Amândoi știu ce înseamnă munca într-o astfel de instituție.

Una din dorințele exprimate, ieri, de președintele Traian Băsescu se referea tocmai la o administrație competentă și eficientă. Cum să ne așteptăm de la primari să întocmească proiecte cu eficiență europeană, să implementeze descentralizarea și dezvoltarea regională, când aceiași primari sunt plătiți cu niște salarii mai mici decât ale secretarilor care lucrează într-o primărie.

Strângerea curelei nu va aduce în nicio ecuație eficientizarea teritoriului. Tocmai de aceea, consider că dacă se vrea ca administrația locală să fie competentă și eficientă, Guvernul trebuie să le acorde mai mult sprijin financiar și încredere sporită acestor primari. Altfel, descentralizarea și creșterea autonomiei comunităților locale vor fi doar două deziderate prezente pe buzele tuturor, dar blocate în permanență de la centru.

Vă mulțumesc.

 
Octavian Bot - declarație politică intitulată Pledoarie pentru sport, pledoarie pentru învățarea limbilor străine, pledoarie pentru sănătatea fizică și mentală;

Doamna Daniela Popa:

Ultimul înscris la cuvânt, domnul deputat Octavian Bot, Grupul parlamentar al PD-L.

 

Domnul Octavian Bot:

Mulțumesc, doamna președinte.

Declarația mea politică se intitulează "Pledoarie pentru sport, pledoarie pentru învățarea limbilor străine, pledoarie pentru sănătatea fizică și mentală".

Intenția Ministerului Educației și Cercetării de a reduce numărul orelor de curs în învățământ este lăudabilă. Învățământul românesc suferă de prea mult timp de boala supraîncărcării elevilor. Planurile de învățământ cuprind numeroase materii, multe dintre ele inutile, adevărat balast în pregătirea școlară.

Așadar, reducerea orarului cu 3 ore pe săptămână este o măsură benefică și necesară. Intenția lăudabilă a ministerului este, însă, pe cale să devină o mare eroare. De la buna intenție la greșeală nu este decât un pas. Acest pas ar putea fi făcut de minister, prin reducerea numărului orelor de sport în școli.

Privesc de multe ori cu tristețe la tinerii lipsiți de vlagă, încercănați și obosiți, ori de timpul prea mult petrecut în fața calculatorului, ori de colindatul prin cluburi și discoteci. Îi privesc cu îngrijorare, gândindu-mă că pe vremea copilăriei mele tinerii erau bucuroși să ajungă pe terenul de sport.

Este binecunoscut faptul că numărul copiilor obezi este înfiorător de mare, fiind în continuă creștere. Din această perspectivă, reducerea numărului orelor de sport în școli este un atentat la sănătatea publică. Desigur, exagerez puțin, dar aș spune că în fața pericolului evident de șubrezirea sănătății unor generații întregi, tinerii ar trebui duși cu forța pe terenul de sport. Reducerea numărului orelor de educație fizică este în totală contradicție și cu Rezoluția Parlamentului European.

În aceeași ordine de idei, nici reducerea numărului orelor de limbi străine nu mi se pare o opțiune inspirată. O asemenea măsură ar reduce considerabil șansele de afirmare în viață a tinerilor ieșiți de pe băncile școlii. Dacă reducerea numărului orelor de sport este un atentat la sănătatea fizică, reducerea numărului orelor de limbi străine poate fi un atentat la sănătatea mentală.

Închei cu o urare adresată responsabililor din Ministerul Educației și Cercetării: "Dă-i, Doamne, românului mintea cea de pe urmă".

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
 

Vă aduc aminte tuturor celor care au declarații politice că, în conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaților, o declarație politică nu trebuie să depășească timpul de 3 minute.

Firesc, din colegialitate, n-o să întrerup niciun coleg care va fi la microfon, dar acel coleg trebuie să știe că, dacă declarația depășește 3 minute, va bloca posibilitatea altui coleg din grupul său parlamentar de a lua cuvântul.

În încheiere, vreau să vă spun că o serie dintre colegii noștri au depus declarațiile politice în scris, și anume: din Grupul parlamentar al PD-L; parlamentarii Doinița Chircu, Daniel Geantă, Cosmin Popescu, Mircia Giurgiu, Ioan Nelu Botiș, Valeriu Tabără, Daniel Buda, Ioan Oltean, Alin Popoviciu, Gheorghe Albu și Constantin Militaru; de la Grupul parlamentar al PSD+PC, au depus în scris deputații Daniela Popa, Bogdan Liviu Ciucă, Ion Stan, Ioan Munteanu, Costică Macaleți, Aurel Vlădoiu, Cornel Itu, Iuliu Nosa și Valeriu Zgonea; din partea Grupului parlamentar al PNL, deputații Gheorghe-Eugen Nicolăescu, Gheorghe Dragomir, Titi Holban, Marin Almăjanu, Cristian Buican, Andrei Dominic Gerea, Octavian Popa, Ioan Timiș, Virgil Pop, Horea-Dorin Uioreanu, Viorel Buda, George Scutaru, Ionuț Stroe și Cristian Adomniței.

Cu aceasta, am încheiat ședința consacrată declarațiilor politice.

Va începe ședința Camerei Deputaților cu toate problemele înscrise pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

 
   

(Următoarele intervenții și declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
  Gheorghe Albu - despre Revizuirea Codului fiscal - un imperativ pentru economia românească;

Domnul Gheorghe Albu:

"Revizuirea Codului fiscal - un imperativ pentru economia românească"

Având în vedere orientarea viziunii fiscale către o economie de piața funcțională, așezată pe criterii de concurență și competiție, pe baza unei fiscalități corecte și care să nu distorsioneze mediul de afaceri, cu siguranță putem afirma că se impune în mod vital o revizuire a legii fundamentale a fiscalității, respectiv Legea 571/2003 privind Codul fiscal.

Motivațiile acestui act de revizuire au drept fundament o serie de dificultăți întâmpinate în practica specifică și vin pentru a completa propunerile noului Guvern pentru simplificarea legislației în domeniu.

În practică s-a constatat imposibilitatea aplicării acestei legi întrucât de la data apariției, decembrie 2003 și până în prezent, a fost modificată și completată de circa 50 de ori. De asemenea, prin modificările ce i-au fost aduse, respectiv creșterea unor impozite și taxe, scăderea altora care se refereau la o mică parte a agenților economici și persoane fizice, s-a ajuns la sufocarea contribuabilului de rând și la creșterea numărului de rău-platnici.

Deși Codul fiscal conținea la data publicării 298 de articole, fiecare cu alineate, rânduri, paragrafe, litere, au apărut ulterior sute de hotărâri de Guvern, ordine, instrucțiuni și norme metodologice ca instrumente de aplicare a legii. În consecință, aceste modificări au creat un adevărat labirint birocratic pentru organele de control ale Ministerului Finanțelor Publice, ducând practic la creșterea duratei de timp pentru controlul unui agent economic chiar și până la 6 luni.

Confuziile ivite din interpretarea textelor de lege dintre organele de control și persoanele juridice controlate au condus la foarte multe procese aflate pe rolul instanțelor de judecată, cu impact semnificativ asupra stabilirii veniturilor bugetului consolidat al statului și modului de colectare a acestora.

În ceea ce privește contribuțiile sociale, spre exemplu, acestea reprezintă cea mai mare parte a taxării aplicate muncii, România fiind una dintre puținele țări din regiune în care nu există un plafon până la care să fie plătite asigurările sociale și de sănătate, astfel că, indiferent cât este salariul unui angajat, asigurările plătite reprezintă un procent fix din acesta.

Stabilirea clară în procente rezonabile a impozitelor, taxelor și contribuțiilor reprezentând veniturile bugetului consolidat al statului, prin aplicarea la o bază fixă de venit, realizată de contribuabil, fără influențarea acestora cu indici, deduceri și reduceri, vor genera ca efect o mai bună aplicare a legii și creșterea gradului de colectare a taxelor, mai ales în condițiile crizei economice actuale. Pe de altă parte, odată cu eliminarea acestor proceduri greoaie datorate unor norme metodologice dificil de aplicat, cu siguranță, contribuția organelor de control va fi majoră în combaterea evaziunii fiscale și a economiei subterane.

Pachetul de măsuri adoptat de Guvern privind sistemul fiscal, ca de altfel și ultimele intenții publice ale Ministrului de Finanțe, arată o preocupare evidentă pentru simplificarea și eficientizarea legislației fiscale, precum și introducerea unui sistem electronic pentru produsele achiziționate public.

Drept urmare, o revizuire a Codului fiscal trebuie realizată într-un timp cât mai scurt pentru a răspunde problemelor cu care se confruntă societatea în momentul de față și pentru a consolida sistemul fiscal în contextul efectelor negative produse de criza economică, care se resimt din ce în ce mai apăsător.

  Marin Almăjanu - referire la tema Șomajul ia amploare și în județul Teleorman, fără ca marii guvernanți să aibă un plan coerent pentru stoparea acestuia;

Domnul Marin Almăjanu:

"Șomajul ia amploare și în județul Teleorman, fără ca noii guvernanți să aibă vreun plan coerent pentru stoparea acestuia"

Vă mai aduceți aminte de Programul de guvernare aprobat în Parlamentul României odată cu învestirea Guvernului Boc?

Mai mult ca sigur, colegii aflați la guvernare l-au uitat cu desăvârșire sau suferă de amnezie temporară, altfel nu există nicio explicație plauzibilă pentru nepăsarea de care dau dovadă aceștia, deși problemele cu care se confruntă atât cetățenii, cât și numeroase întreprinderi sunt deja extrem de grave.

Eu, ca parlamentar, reprezentant al cetățenilor dintr-un colegiu al județului Teleorman, nu pot să mă prefac că nu am văzut, nu am auzit promisiunile făcute sub jurământ cu maximă "preocupare" de cei care acum sunt miniștri în "marele" și "seriosul" Guvern Boc. Acest program de guvernare a fost elaborat cu doar 3 luni și ceva în urmă și nu pot înțelege cum e posibil ca absolut nicio idee să nu-și mai găsească acum transpunere în realitate.

Când vii și spui într-un capitol denumit cu atâta emfază "Angajamentul pentru buna guvernare a României", că unul dintre obiectivele fundamentale pe care acest guvern și le asumă este: "protejarea locurilor de muncă, prioritate a perioadei următoare, precum și crearea de noi locuri de muncă, inclusiv în mediul rural", te întrebi dacă este vorba de aceiași miniștri validați în decembrie 2008 sau trăim într-o altă Românie...

Dacă pentru PSD-iștii și PD-L-iștii guvernanți, desființarea primei de câte 1000 de euro propusă în Programul anticriză de către fostul guvern Tăriceanu pentru angajarea fiecărui șomer din categoriile defavorizate și înlocuirea acestei măsuri cu scutirea angajatorilor, pe 90 de zile, de la plata contribuției sociale pentru salariații trimiși în șomaj tehnic, reprezintă un mod de protejare a locurilor de muncă, să le explice dumnealor oamenilor disponibilizați zilnic în toată țara de ce li se întâmplă acest lucru și guvernul Boc nu face nimic pentru ei. Numai în Alexandria au fost acum câteva zile trimiși în șomaj tehnic 200 de angajați de la o fabrică de rulmenți, începând cu luna martie, aflându-se în total în această situație aproximativ 700 de salariați doar de la întreprinderea respectivă.

care sunt adevăratele consecințe ale politicilor actualului guvern, a lipsei de coerență și a unui plan serios anticriză care să salveze măcar i.m.m.-urile, să stimuleze investițiile și să stopeze valul nesfârșit de disponibilizări? Nu există, din păcate, decât un singur răspuns real: faliment pentru majoritatea întreprinderilor și sărăcie pentru mulțimea de oameni rămași fără slujbe!

  Andrei Dominic Gerea - declarație politică: Amnezia Guvernului Boc în ceea ce privește taxa auto;

Domnul Andrei Dominic Gerea: «"Amnezia" Guvernului Boc în ceea ce privește taxa auto»

Stimați colegi,

Exact acum un an, mai precis în februarie 2008, PD-L depunea la Parlament moțiunea cu titlul "Anulați taxa de primă înmatriculare", aceasta, susțineau ei, fiind motivată de următoarele considerente:

"impunerea abuzivă a unei taxe care a generat inechitate și care nu și-a atins niciunul din scopurile propuse: prevenirea poluării mediului și reînnoirea parcului auto;

impactul social generat de cuantumul exorbitant al taxei;

riscul ca România să piardă în fața Curții Europene de Justiție din cauza caracterului ilegal, discriminatoriu și contrar prevederilor europene ale taxei de primă înmatriculare."

Unde au dispărut acum toate aceste argumente, domnilor guvernanți? Când săptămâna trecută ați votat la Senat, fără amendamente chiar, OUG 218/2008 privind taxa de poluare, ați uitat cu desăvârșire promisiunea solemnă de a anula această taxă? Unde este moralitatea pe care o afișați în campania din noiembrie 2008 în fața alegătorilor, sau chiar înainte de aceasta, atunci când ați trecut în opoziție și ați pornit "marea revoluție" împotriva guvernului liberal, cu gândul la numărul mare de voturi pe care îl veți obține prin acest tip de populism ieftin?

Dacă pe domnul Boc și colegii dumnealui i-a lovit subit "amnezia", nici noi și nici cetățenii nu putem uita faptul că, înainte de alegeri, dumnealor au strâns dosare întregi de semnături, cu care s-au plimbat apoi pe la Bruxelles unde au depus și o plângere împotriva guvernului Tăriceanu, pe motiv că taxa este ilegală și trebuie anulată de urgență. Frumos spectacol cu transmisii în direct, nu-i așa? Ați beneficiat de aplauze la scenă deschisă din partea celor pe care i-ați convins jucând acest rol al "lupului moralist"!

Așa au câștigat noii guvernanți voturi, vânzând promisiuni pe care, odată instalați la guvernare, le-au transformat în iluzii. Acum au găsit utilă această taxă susținând exact argumentele pe care liberalii le susțineau atunci când au introdus taxa de poluare.

Mă întreb cum le va explica domnul Boc, în următoarele campanii, cetățenilor care devin cu aceste ocazii din nou votanți, care este filozofia PD-L atunci când guvernează? Le va spune oare atunci că acest partid uită tot ce promite și cu o mână le ia banii alegătorilor când guvernează, iar cu alta încearcă să-i atragă de partea lor, inventând noi promisiuni doar până trece campania? Confortabilă boală "amnezia" asta pentru unii...

  Viorel Arion - remember: împlinirea a 128 de ani de când România a devenit regat;

Domnul Viorel Arion:

În 14 martie 1881,Parlamentul a votat legea prin care România devenea regat. Au trecut de atunci nu mai puțin de 128 de ani.

A fost unul dintre actele politice care aveau sa desăvârșească România modernă, România independentă, România unită. Lui Carol I, pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, avea să-i revină onoarea de a fi primul rege al României. El a condus Principatele Române și apoi România după abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza. Din 1867 a fost membru de onoare al Academiei Române, iar între 1879 și 1914 a fost protector și președinte de onoare al aceleiași instituții. În cei 48 de ani ai domniei sale (cea mai lungă domnie din istoria statelor românești), Carol I a obținut independența țării, căreia i-a și crescut imens prestigiul, a redresat economia și a pus bazele României moderne. În perioada sa au fost construite primele universități, la Iași, respectiv București. De sute de ani, românii sperau să vină ziua în care să nu mai fie nevoiți să se aplece în fața altor popoare, să-și părăsească țara pentru a învăța carte sau pentru a duce solii care rămâneau de fiecare dată fără răspuns.

Ziua aceasta a fost oferită de către cel ce aparținea unui popor pe care românii nu-l puteau înțelege. Un neamț a fost înscăunat ca Rege al Tuturor Românilor, purtând pe cap prima coroană din istoria omenirii care a fost făurită din oțelul unui tun de pe câmpul de luptă de la Plevna, în Războiul de Independență.

Astfel, în ziua de 9 mai 1877, Camera a votat în unanimitate independența României și, pe 10 mai, la împlinirea a 11 ani de la venirea lui Carol în țară, acesta era înscăunat rege.

Trebuie să remarcăm însă și rolul important pe care l-a jucat Parlamentul României de atunci, cel care a legiferat practic drumul României spre modernism, spre independență. Într-o Europă zbuciumată și frământată de lupte politice, de războaie, Parlamentul a avut luciditatea și curajul de a adopta hotărâri care aveau să grăbească drumul României spre independență și, mai apoi, spre Marea Unire.

  Ioan Nelu Botiș - declarație politică cu tema Ateliere protejate pentru persoanele cu handicap;

Domnul Ioan Nelu Botiș:

"Ateliere protejate pentru persoanele cu handicap"

Țara noastră se confruntă cu o situație gravă în ceea ce privește angajarea în muncă a persoanelor cu handicap. Scăderea generală a numărului locurilor de muncă din ultima perioadă a afectat și persoanele cu handicap, iar locurile de muncă protejate s-au diminuat sever.

Stimulentele legale și programele pentru încadrarea în muncă a persoanelor cu dizabilități au avut rezultate modeste. În majoritatea județelor țării nu sunt înregistrate decât foarte puține ateliere protejate pentru persoanele cu handicap, iar măsurile care încurajau agenții economici să angajeze persoane cu handicap nu au fost satisfăcătoare.

Atelierul protejat reprezintă spațiul adaptat corespunzător nevoilor persoanei cu handicap, în care aceasta desfășoară activități lucrative, în conformitate cu abilitățile și capacitatea sa profesională. Atelierul protejat poate să reprezinte o formă utilă de terapie ocupațională și un prim pas spre reintegrarea în societate.

Conform Legii nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, articolul 79 alin. (2), sunt stipulate formele protejate de angajare în muncă, însă acestea necesită unele îmbunătățiri.

Propun un pachet de facilitați pentru agenții economici care înființează ateliere protejate pentru persoanele cu handicap:

  • susținerea și implicarea administrațiilor locale în crearea de ateliere protejate pentru persoanele cu handicap;
  • elaborarea de politici publice în domeniul persoanelor cu handicap, astfel încât la nivel local să avem o implicare directă a autorităților în susținerea unităților cu regim protejat;
  • atelierele protejate să poată accesa credite bancare cu dobândă avantajoasă susținută de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap pentru dezvoltarea activității și pentru o perioada de până la 10 ani.

Vă mulțumesc.

  Bogdan Liviu Ciucă - declarație politică cu subiectul Protecția mediului, o prioritate pentru România;

Domnul Bogdan Liviu Ciucă:

"Protecția mediului, o prioritate pentru România"

În calitate de parlamentar de Galați, îmi revine datoria de a atrage atenția asupra fenomenului poluării industriale cu care se confruntă cetățenii municipiului Galați, fenomen ce tinde să devină, pe zi ce trece, mai alarmant și mai grav. Problemele de protecție a mediului se pun tot mai acut, ca urmare a poluării locale produse în diverse sectoare economice cum sunt: industria petrolieră, minieră, termoenergetică, chimică, de prelucrare a lemnului, metalurgică, siderurgică, industria construcțiilor de mașini, cimentului, transporturi, agricultură și gospodărirea deșeurilor.

Industriile emană în atmosferă milioane de tone de oxizi de sulf, oxizi de azot, hidrocarburi și particule în suspensii. Un mediu înconjurător sănătos reprezintă o condiție esențială pentru proprietatea pe termen lung și pentru calitatea vieții. De aceea, cetățenii gălățeni cer și au dreptul la un nivel de protecție ridicat în acest domeniu. Ca multe alte țări din Europa Centrală și de Est, România a moștenit din perioada comunistă grave probleme de mediu cauzate de politica industrială bazată pe o productivitate ridicată, care nu a ținut cont de impactul asupra mediului și sănătății oamenilor. Cele mai grave probleme se întâlnesc în următoarele sectoare: calitatea apei, gestionarea deșeurilor și poluarea aerului și a solului. Poluarea aerului are de asemenea efecte nocive asupra agriculturii, pădurilor, resurselor de apă și construcțiilor.

Consider ca pentru a pune sub control fenomenul poluării industriale la nivelul județului Galați, și nu numai, sunt necesare de parcurs următoarele etape: elaborarea unui concept de protecție a mediului înconjurător specific; stabilirea unei metodologii de operaționalizare a acestui concept; promulgarea unei legislații corespunzătoare; realizarea infrastructurii necesare tratării afluenților poluanți, controlului procesului de poluare/depoluare, sensibilizarea opiniei publice pentru reducerea potențialului poluant în calitate de generatori de substanțe nocive și ca factor restrictiv pentru activitatea poluantă a industriei.

Protecția mediului în România ar trebui să constituie o prioritate, iar pe termen scurt este necesară concentrarea activității în domeniul mediului, pe următoarele direcții: elaborarea și finalizarea strategiilor sectoriale de armonizare legislativă, precum și aplicarea și integrarea acestora într-o strategie globală de armonizare în domeniul protecției mediului; accesul la informație, protecția naturii și calitatea apei; pregătirea și promovarea legislației-cadru privind managementul deșeurilor și calitatea aerului; pregătirea unei strategii financiare, precum și a unor planuri detaliate de finanțare; consolidarea capacității instituționale atât la nivel național, cât și local, pentru implementarea efectivă a legislației transpuse.

  Daniel Buda - declarație politică cu titlul Reforma justiției - o necesitate pentru statul de drept;

Domnul Daniel Buda:

"Reforma justiției - o necesitate pentru statul de drept"

După 1989, justiția a fost și este un cuvânt pe buzele tuturor. Așa cum se spune că la fotbal se pricepe toată lumea, a început să se spună, mai nou, că și la justiție ne pricepem cu toții. Numai evenimentele din ultima perioadă ne-au demonstrat acest lucru. la toate dezbaterile televizate, "specialiștii justiției", fără nici o bază reală și fundamentare a problemelor, se pronunțau și dădeau verdicte asupra situației justiției din România.

Toate acestea nu au decât un singur rol, și anume acela de creare a unei imagini haotice a sistemului judiciar, de inducere în rândul cetățenilor a unei neîncrederi majore în instituțiile statului responsabile cu aplicarea eficientă, corectă si coerentă a legilor. Lipsa securității juridice nu este decât o piedică în performanța sistemului judiciar.

Clasa politică are un rol esențial în a da tonul unei veritabile reforme judiciare și nu noi să fim cei care blamăm sistemul, ci cei care îl reformăm și îl credităm cu încredere.

Marasmul tranziției justiției a fost mult mai vizibil în raport cu marasmul reformelor economice. Reforma justiției reprezintă, prin importanța și prin implicațiile sale la nivelul întregii societăți, o condiție esențială a evoluției spre bine a fiecărui cetățean, o garanție a faptului că setul de valori pe care se fundamentează societatea - dreptate, libertate, proprietate - funcționează. Justiția la standarde europene este osatura pe care se construiește întregul mecanism statal al României. O justiție blamată de reprezentanții statului responsabili cu punerea în aplicare a măsurilor de combatere și prevenire a fenomenului infracțional, o justiție nefuncțională împiedică reforma morală a societății, deoarece lipsa unui etalon fundamental între drept și nedrept, între just și injust, lasă societatea fără o busolă morală atât de necesară.

Din păcate, România nu a avut parte decât de avertismente serioase, în special în domeniul justiției, care puteau amâna integrarea României în Uniunea Europeană cu cel puțin 1 an sau 2, a reușit trista performanță de a se poziționa în topul celor mai corupte state și a avut parte de rapoarte negative din partea Comisiei Europene. În acest context, adoptarea codurilor juridice reprezintă un pas înainte substanțial spre consolidarea și dezvoltarea statului de drept.

Nu poate fi vorba de reformă în justiție fără adoptarea codurilor juridice de care sistemul judiciar din România are atâta nevoie, pentru a pune capăt hățișului legislativ, corupției, infracționalității și criminalității. Avem nevoie de un sistem judiciar coerent, clar și unitar, astfel încât să fie eliminată orice urmă de îndoială privind certitudinea și transparența juridică. Nu ne mai permitem să acceptăm continuarea practicilor corupției, ineficienței și injustiției, nu mai putem tolera ca infractorii periculoși să stea în libertate, iar celor care au "mutat un țăruș dintr-o parte în alta" să li se aplice cele mai dure pedepse.

România nu mai merită să fie tratată de Uniunea Europeană ca țara cu cea mai ridicată cota de infracționalitate, ci trebuie să se reîncadreze pe linia dinamică a reformării sistemului judiciar și a luptei împotriva corupției, astfel încât să contrabalanseze regresele din ultimii ani.

Clasa politică românească trebuie să aleagă - ori continuăm să tolerăm nedreptatea și corupția, care vor expune România la sancțiuni din partea Comisiei Europene, ori înțelegem necesitatea și urgența reformei interne a justiției prin adoptarea celor patru coduri juridice. Reforma pe care o preconizăm în justiție este cea mai amplă, de la marile reforme din perioada domnitorului Unirii, Al. I. Cuza, când s-a plămădit " întregul aparat al unei depline suveranități interne și externe" a statului român, și va produce cele mai mare schimbări în justiția noastră din ultimii 150 de ani.

  Cristian Mihai Adomniței - declarație politică: Condamnarea tinerilor la obezitate, probleme de sănătate și la ignoranță;

Domnul Cristian Mihai Adomniței:

"Condamnarea tinerilor la obezitate, probleme de sănătate și la ignoranță"

Stimați colegi, să vorbim despre sistemul de educație. Avem cazul doamnei Andronescu, ministru al educației, cercetării și inovării care, pentru a doua oară, încearcă să distrugă reforma în învățământ.

Prima oară a fost atunci când a scos din programa de învățământ disciplinele opționale introduse de ministrul Marga care făcuse un lucru normal, necesar la acea dată.

Acum, doamna ministru anulează munca echipei din minister și a tuturor profesorilor din această țară, care au elaborat anul trecut o curriculă descongestionată pentru clasele V- VIII, tocmai pentru a nu mai încărca programul elevilor, dar doamna Ecaterina Andronescu anulează licitația manualelor din luna aprilie, proces ce trebuia urmat pentru a pune în practică noua programă descongestionată.

Doamna Andronescu nu continuă descongestionarea curriculei pentru învățământul liceal, ci pur și simplu scoate, fără nici o rațiune, educația fizică și limbile străine din program și alege să condamne tinerii români la obezitate, probleme de sănătate și la ignoranță.

În ceea ce privește orele de educație fizică, doamna ministru a comunicat că doar s-a mutat o oră din trunchiul comun în cel opțional, dar după cum știți ".. orele de educație fizică, și așa erau vitregite, pentru că de multe ori se face matematică sau orice alt obiect, iar în multe locuri baza materială, locația lipsesc cu desăvârșire, pentru că nu toate școlile au săli de sport, ori sunt puțini profesori de sport, iar mulți dintre ei necalificați, ceea ce scade calitatea orelor predate.

În condițiile în care tot mai mulți tineri suferă de boli la vârste fragede, este halucinant ca un ministru responsabil să decidă diminuarea orelor de sport sau scoaterea lor cu totul, mai ales că adolescenții sunt la vârsta la care se confruntă cu foarte multe probleme comportamentale - de la fumat la violență și consum de alcool și droguri.

Orele de sport reprezentă o alternativă de relaxare, având un rol constructiv, iar o măsură eficientă ar fi reprezentată de creșterea calității didactice a orelor de sport, nu de eliminare a lor. Îi reamintesc că limbile străine și sănătatea reprezintă două din cele mai importante calități cerute oriunde la angajare, pe lângă cunoștințele de IT.

În iulie 2007, am semnat, în calitate de ministru al educației, un protocol împreună cu președintele Comitetului Olimpic Roman, domnul Octavian Morariu, și președintele, la acea dată, al Agenției Naționale a Sportului, domnul Octavian Belu. Acest protocol este în vigoare, iar doamna Andronescu nu numai că nu-l pune în aplicare, dar, mai grav, îl încalcă!

Protocolul are ca obiective creșterea stării de sănătate a populației tinere (preșcolari, elevi, studenți), perfecționarea orelor de educație fizică, promovarea toleranței, descoperirea potențialilor performeri în sport.

Ministerul Educației are datoria, conform acestui protocol, de a se asigura că programa școlară cuprinde un număr de minim 3 ore de educație fizică săptămânal, iar conținutul și predarea acestora să fie în permanență îmbunătățite în vederea menținerii interesului pentru sport în rândul preșcolarilor.

În același timp, trebuie aplicată metodologia privind eliberarea scutirilor medicale de la orele de educație fizică pentru elevi și studenți, precum și a baremului medical cu afecțiunile pentru care se acordă scutirile medicale și nu în ultimul rând susținerea orelor de sport în cadrul curriculei universităților.

Având în vedere cele de mai sus, doamna ministru, vă rugăm să acționați ca atare!

  Horea-Dorin Uioreanu - declarație politică cu titlul Mintea președintelui cea de pe urmă;

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

"Mintea președintelui cea de pe urmă"

Stimați colegi,

Știm cu toții că țara noastră traversează o perioadă nefastă din punct de vedere financiar încă de la finele anului trecut și, din păcate, cetățenii de rând sunt primii care au simțit efectele crizei, văzând pe zi ce trece cum economiile lor se subțiază sau cum ratele la bancă cresc. În acest timp, acești oameni, dar și noi, politicienii acestei țări, ne așteptăm ca guvernanții, în frunte cu președintele României, Traian Băsescu, să împingă economia țării noastre pe un drum ascendent, astfel încât românii să trăiască decent. Dincolo de faptul că niciuna din promisiunile fantasmagorice din campania electorală nu a fost respectată, asistăm la aplicarea unor măsuri anticriză de-a dreptul stângace ale coaliției PSD-PDL.

La învestirea noului guvern, în luna decembrie a anului trecut, Traian Băsescu afirma că și-a împlinit un vis: acela de a instaura la cârma țării propria sa camarilă, clientela PDL și, de ce nu, doamnele sale favorite. Bifându-și această dorință personală, Traian Băsescu a sperat, de fapt, rezolvarea unei probleme arzătoare pentru președinte, și anume lăsarea țării pe "mâini bune", pentru ca domnia sa să se poată ocupa așa cum se cuvine de alegerile prezidențiale ce urmează. Astfel că președintele și-a văzut de campania electorală, convins fiind că oamenii săi vor face ceea ce trebuie pentru ca România să se mențină pe linia de plutire. Le-a bătut obrazul magistraților, și-a dat cu părerea despre ziariștii "supradotați" ai presei din România, s-a dat cu snowmobilul prin Predeal și a mâncat gulaș la Sfântu Gheorghe. Și, din când în când, îl mai chema pe Emil Boc la Cotroceni pentru indicații și precizări, că deh, premierul țării nu este îndeajuns de experimentat să conducă România după umila sa pricepere.

Stimați colegi, constat că președintele acestei țări a avut dreptate. Guvernanții nu pot și nu știu să gestioneze criza financiară care a cuprins economia țării noastre. Emil Boc dă oameni afară, dar își angajează nepoata; își desființează Cancelaria, dar are grijă ca toți oamenii săi de la Cluj să primească posturi bine plătite și sigure; guvernul Boc încearcă, acum, să elimine sporurile bugetarilor, negândindu-se nicio clipă la consecințele periculoase ce pot deriva din acest gest: mediocritatea actului administrativ sau vulnerabilitatea funcționarilor în fața corupției.

Dacă acest guvern ar manifesta o minimă preocupare pentru sistemul bugetar al României, ar fi căutat soluții care, pe termen lung, să ofere garanții de performanță economică, pe care cetățenii acestei țări le așteaptă de la instituțiile statului. În schimb, guvernul Boc a preferat aplicarea unor soluții economice radicale, care au efect pe termen scurt și care au fost făcute, parcă, în detrimentul oamenilor care se văd nevoiți, acum, să trăiască în plină criză economică cu bani mai puțini.

Odată cu vizita sa la Bruxelles, Traian Băsescu a avut o revelație: și-a dat seama că țările Uniunii Europene se află în criză, observând, de asemenea, că șefii de stat din Europa se dau de ceasul morții pentru ca economia țărilor lor să funcționeze eficient, așa că domnia sa și-a întrerupt temporar campania electorală, a luat frâiele din mâna premierului său favorit și a început să ne vorbească despre reducerea numărului de funcționari din administrația publică sau despre contractarea unui împrumut extern pentru România.

Cu toate că aceste măsuri anticriză anunțate de președintele României sunt incluse tot în categoria acelor programe economice cu efect pe termen scurt, dar cu consecințe neplăcute pe termen lung, salut gestul președintelui de a realiza, în al doisprezecelea ceas, că țara noastră nu are o viziune economică anticriză.

Observ, de asemenea, că acest gest al președintelui României semnifică, de fapt, lipsa de încredere pe care domnia sa o manifestă față de Guvernul Boc (pe care el însuși l-a instaurat) care, din câte ne-a arătat până acum, conduce țara după dictonul: guvernăm cu mintea românului cea de pe urmă!

Vă mulțumesc pentru atenție.

  Ionuț-Marian Stroe - declarație politică: Industria ușoară de diplome românești și legiferatorii ei profesorii - parlamentarii;

Domnul Ionuț-Marian Stroe:

"Industria ușoară de diplome românești și legiferatorii ei profesorii-parlamentari"

Camera Deputaților a reconfirmat prin vot, săptămâna trecută, înființarea de doctorate și masterate de către orice universitate acreditată. Astfel, se permite oricărei facultăți să-și organizeze cursuri postuniversitare fără nici un control de competență al programelor de studii. Personal am susținut de la tribuna Camerei Deputaților necesitatea aprobării OG 89/2008 prin care am fi putut elimina confuziile foarte mari și inechitățile în sistemul de organizare a școlilor doctorale. Partidul Național Liberal și-a exprimat public poziția față de acest demers legislativ, dar, din păcate, a fost singurul partid parlamentar care a votat împotriva respingerii ordonanței.

În ciuda faptului că președintele Traian Băsescu trimisese la reexaminare în Parlament legea adoptată anul trecut, care respingea Ordonanța de urgență nr.89/2008, combinația PSD-PDL a votat menținerea respingerii ordonanței.

Prin respingerea ordonanței se menține starea generală de confuzii și inechități în sistemul de organizare a cursurilor doctorale și masterale. Practic, nu se va putea realiza o evaluare unitară a tuturor competențelor, infrastructurii și resurselor de cercetare și dezvoltare, se creează incertitudine în sistem și rezultatele evaluării universităților vor fi fără relevanță. Foarte important de menționat este faptul că în favoarea "universităților fabrici de diplome" au votat 188 de deputați PSD și PD-L.

Aspectul pe care vreau să-l menționez în prezenta declarație politică este legat de starea de incompatibilitate, cel puțin morală, a unor parlamentari sau miniștri care au participat la adoptarea acestei decizii. Am să încep chiar cu președintele Comisiei de învățământ din Camera Deputaților, Cristian Dumitrescu, aflat în conflict de interese, ca soț al rectorului de la Universitatea particulară "Dimitrie Cantemir", una dintre instituțiile vizate de lege. A votat atât în cadrul comisiei de specialitate care a analizat legea, dar a votat și împotriva calității diplomelor de doctorat și de masterat.

Continui cu Ecaterina Andronescu, ministrul educației, care a susținut personal respingerea ordonanței și, surprinzător sau nu, manifesta, cel puțin la întrebările presei, o ciudată stare de amnezie și declara că nu-și amintește textul legii, dar citez: "personal mi se pare ușor exagerată partea cu doctoratele. Masteratele poți foarte bine să le faci dacă ești acreditat instituțional, dar doctoratele nu". Ecaterina Andronescu este rector al Universității Politehnice din București.

Demne de menționat sunt și cazurile altor doi miniștri care susțin cursuri la universitățile particulare: Elena Udrea, lector la Universitatea "Dimitrie Cantemir" din București, și Victor Ponta, conferențiar al Universității Româno-Americane. De asemenea, din această coaliție de 70% care a respins ordonanța nu putea lipsi liderul politico-sindical al învățământului și PDL-ului în egală măsură, Cătălin Croitoru, în prezent deputat PD-L și vicepreședinte al Comisiei de învățământ din Camera Deputaților. Mult mai bizară este poziția deputatei Sanda Maria Ardeleanu care este profesor la Universitatea "Ștefan cel Mare" din Suceava, prorector și de anul trecut și conducător de doctorat. Cu toate că Universitatea din Suceava a primit grad de încredere ridicat din partea Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior și putea beneficia în mod direct de efectele ordonanței, doamna profesor a votat pentru respingere.

Precum cei enumerați mai sunt mulți alți profesori-parlamentari pe care mă feresc în a-i acuza că susțin alte interese decât cele ale învățământului românesc de calitate, dar este inadmisibil să permită pentru a doua oară consecutiv respingerea unei măsuri de însănătoșire și îmbunătățire a școlii doctorale din România.

Mircea Miclea, fostul ministru al educației și președintele Comisiei prezidențiale de educație, a făcut lobby încă de anul trecut în Parlament pentru ca această lege să nu dea mână liberă universităților de neîncredere, președintele Băsescu întorsese legea în Parlament, dar dumneavoastră și combinația PSD-PDL pe care o compuneți nu ați făcut nimic altceva decât să dați din nou liber privaților de orice fel de calitate la doctorate și masterate, fără niciun control de competență al programelor de studii, sprijinind în mod direct "fabricile de diplome".

  Viorel Vasile Buda - declarație politică cu titlul O propunere: să transformăm sălile de sport școlare în discoteci;

Domnul Viorel Vasile Buda:

"O propunere: să transformăm sălile de sport școlare în discoteci"

Propunerea din titlul nu aș putea spune că îmi aparține. Indirect aparține ministrului educației, doamna Ecaterina Andronescu. Domnia sa a parat criticile virulente venite în urma scoaterii din programa școlară din învățământul preuniversitar a uneia dintre cele două ore de educație fizică obligatorii, anunțând triumfalist că, de fapt a mărit "numărul orelor de sport".

Ce ne spune doamna ministru: "după ce am analizat cu specialiștii programele, am fost foarte nemulțumită de modul în care se desfășoară orele de sport în școlile noastre, cât și de activitățile din cluburile sportive școlare. De aceea, am hotărât să păstrăm în trunchiul comun o singură oră de sport, în schimb trec două în extracurricular. Adică, în funcție de preferințele elevilor, ei vor putea face în cele două ore extracurriculare volei, handbal, fitness, dans sau orice altceva, cu certitudine ceea ce le place".

Cu regret trebuie să spun, o aberație mai mare nu am auzit. Deci, dacă este să o iau în serios pe doamna ministru Ecaterina Andronescu, asta înseamnă că toate școlile generale și liceele ar trebui să fie dotate cu aparatură specifică sălilor de fitness. Pentru că nu cred că introducând fitness-ul în cadrul opțiunilor pentru "cele două ore extracurriculare", doamna Ecaterina Andronescu s-ar fi gândit vreo clipă că elevii care ar alege această "ramură sportivă" și-ar desfășura activitatea în sălile de fitness. Nu de alta, dar costurile la aceste săli nu cred că sunt la îndemâna tuturor elevilor. Numai că, pe de altă parte, și dotarea unităților școlare cu aparatura necesară costă enorm, mai ales în situația unui buget de austeritate. Deci, consider că, din start, această opțiune prezentată cu mare pompă poate fi trecută la capitolul perdele de fum.

În ceea ce privește o altă opțiune "sportivă", și anume dansul, aici lucrurile sunt mai simple. Sunt 100% convins că doamna ministru nu s-a gândit nici măcar o clipă ca acest opțional să se desfășoare în discoteci. Nu pentru că și aici accesul costă, ci pentru că tentațiile vicioase sunt în prim plan. Nu mai rămâne decât o singură soluție și cred că la așa ceva s-a gândit doamna Ecaterina Andronescu: transformarea sălilor de sport școlare în discoteci. Nu este dificil. Aproape toate școlile au o stație de amplificare, o boxă sau două, muzica o aduc elevii. Deci se va putea. Nu prea îmi dau seama cum se vor da calificativele, pentru că am înțeles că în aceasta va consta evaluarea.

Sunt convins însă că doamna ministru se va descurca. Totuși, îmi permit să-i atrag atenția că România anului 2009 nu mai este aceeași de acum 40-50 de ani. La vremea respectivă, cartierele din beton sau turnurile din sticlă încă nu invadaseră peisajul, iar copiii, indiferent din ce an de învățământ erau, aveau spații de joacă, aveau locuri unde să bată mingea, în general aveau spații să facă mișcare. Ceea ce și făceau și nu doar două ore pe săptămână. Acum, când aceste spații nu mai există, ultima speranță este - de fapt a fost - ora de educație fizică.

Mai vreau să-i atrag atenția doamnei ministru că numărul copiilor obezi din țările Uniunii Europeane crește de la an la an. Specialiștii atrag atenția că 85.000 de copii europeni devin obezi în fiecare an din cauza stilului de viață sedentar și al alimentației nesănătoase. Nu o spun eu, ci un studiu al Organizației Mondiale al Sănătății. Și în România numărul cazurilor de obezitate în rândul copiilor a crescut în ultimii ani. Un studiu realizat la sfârșitul anului trecut de o companie farmaceutică arăta că 37% din populația României suferă de obezitate. Un semnal a fost tras de Parlamentul European, iar prima decizie a fost ca în școli să se facă mai mult sport. NU și în România.

PS: Chiar crede doamna ministru că în situația în care elevul abia așteaptă să ajungă acasă în fața calculatorului și a celor 60-80 de canale TV, va opta el pentru două ore "facultative"?

  Virgil Pop - referire la Mesajul președintelui - o acțiune electorală de rutină;

Domnul Virgil Pop:

"Mesajul președintelui - o acțiune electorală de rutină"

Luni, 9 martie, a reprezentat o premieră pentru mine. Este pentru prima oară când am asistat "pe viu" la un mesaj al șefului statului în Parlament. Evenimente similare, de-a lungul anilor, le-am cunoscut doar din presă. De această dată, mesajul președintelui României nu a semănat deloc cu ceea ce mă așteptam de la un șef de stat. Am avut impresia că asist la un discurs de prim-ministru. Practic, chiar așa a și fost. Numai că discursul a fost asumat de șeful statului. O asumare prin care președintele Traian Băsescu a încercat să acopere lipsa de viziune a actualului Cabinet. Când ai o majoritate parlamentară de 72%, când ai fost acela care ai contribuit nemijlocit la această majoritate și vii după trei luni și nu prezinți un plan de anticriză, nu vii cu propuneri și soluții concrete, înseamnă că este ceva ce nu funcționează.

Mai mult, cred că o mare parte din mesajul președintelui Traian Băsescu trebuia spus în cadrul unei ședințe a coaliției aflate la guvernare. Practic, în partea de mesaj la care mă refer că era pentru uzul intern al coaliției, șeful statului nu a făcut decât să traseze sarcini de serviciu curente membrilor guvernului. Dar nu întregului guvern, ci doar miniștrilor PSD. Le-a spus ce trebuie să facă doamnei ministru Andronescu și domnilor miniștri Nica, Bazac și Sârbu. Miniștrilor din zona PD-L nu le-a atras atenția referitor la vreun aspect privind activitatea lor. Pun pe seama subiectivismului - normal, dacă ținem cont din ce partid provine șeful statului - lipsa oricărei referiri la activitatea curentă și viitoare a miniștrilor PD-L. Precizez că nu contest - pe fond - indicațiile date miniștrilor PSD-iști. Contest doar procedura și dublarea exagerată a premierului în funcție.

S-a speculat în avanpremieră, în presă, că șeful statului urmează să consulte Parlamentul în privința unui eventual împrumut de la FMI. Eroare. Parlamentul nu se consultă într-o astfel de problemă. Parlamentul doar ratifică după încheierea procedurilor un acord cu FMI. Și acest lucru îl știa și șeful statului, dovada fiind faptul că doar a atins subiectul, fără a cere apriori ceva puterii legislative.

Ținând cont de aceste aspecte, mă întreb, pentru a da indicații, repet, curente, miniștrilor PSD a ținut președintele Traian Băsescu să vină în fața Camerelor reunite ale Parlamentului? Pentru a repeta pentru a nu știu câta oară aceleași acuzații - total nefondate - la adresa guvernului Tăriceanu? Pentru a repeta o serie de lucruri pe care le-a spus în ultimele zile cu ocazia altor ieșiri publice?

Cred că răspunsul la întrebările mele retorice nu este greu de dat. Președintele Traian Băsescu a venit în Parlament pentru a bifa încă o acțiune de campanie electorală. Altă explicație nu poate fi pusă pe seama mesajului domniei sale. Și pentru ca tabloul să fie complet, la eveniment au fost invitate și personalități marcante din instituțiile statului, din societatea civilă, precum și reprezentanți ai corpului diplomatic. Nu este ceva neobișnuit în ceea ce-l privește pe șeful statului. Orice ieșire publică reprezintă în același timp o acțiune de campanie electorală. Totuși, cred că a-ți face campanie electorală pe spatele crizei, nu este ceva ce să țină de moralitate. Chiar dacă a fost vorba de o acțiune electorală de rutină.

  Adrian George Scutaru - declarație politică: Elena Udrea - un ministru ignorant;

Domnul Adrian George Scutaru:

"Elena Udrea - un ministru ignorant"

Domnule președinte, stimați colegi,

Doresc să îmi exprim pe această cale dezamăgirea pe care o am, în calitate de parlamentar buzoian, în privința activității doamnei Elena Udrea, ministru al turismului.

De la bun început am avut unele rezerve în privința numirii acesteia. Cu toate acestea, am sperat că tinerețea doamnei ministru va avea un efect benefic asupra dinamizării activității instituției pe care o conduce. Am crezut ca doamna Elena Udrea va avea o influență benefică în creionarea unei strategii viabile de dezvoltare și promovare a turismului. Din păcate, modul în care aceasta acționează ca și ministru al turismului pare să confirme rezervele pe care le-am avut la nominalizarea ei. Totodată, am sperat că fiind originară din Buzău, doamna Udrea va acorda o atenție în plus promovării zonelor cu potențial turistic din județul Buzău.

În data de 4 februarie 2009 am adresat o întrebare domniei sale având ca obiect continuarea Programului "România - Țara Vinurilor" și includerea județului Buzău în acest circuit. În data de 23 februarie, aceasta mi-a oferit un răspuns prin care îmi aduce la cunoștință faptul că în Planul de Amenajare Turistică Național, secțiunea 8 turism, sunt incluse mai multe destinații turistice din județul Buzău recunoscute pentru potențialul viticol. Doar localitatea Merei are cu adevărat un asemenea potențial, în timp ce în celelalte, singurii butuci de viță-de-vie sunt aceia pe care gospodarii și-i plantează singuri în fața casei. Nu pot să afirm decât că răspunsul pe care aceasta l-a oferit sub semnătură proprie trădează superficialitate și chiar incompetență. Este penibil și rușinos ca un ministru al turismului, care s-a născut și a locuit în județul Buzău, să nu fie în stare să răspundă la o întrebare la care chiar și un simplu buzoian ar fi răspuns fără să se gândească prea mult și fără să aibă funcția de ministru.

În data de 9 februarie 2009 am adresat o altă interpelare aceleiași doamne Elena Udrea cu privire la "Strategia națională pentru dezvoltarea turismului și obiectivele ei specifice pentru județul Buzău", iar răspunsul ei demonstrează din nou superficialitate. Astfel, în legătură cu obiectivele specifice pentru Buzău, aceasta mi-a răspuns că în Planul de Amenajare a Teritoriului la nivel național, Buzăul figurează ca o zonă cu potențial turistic foarte ridicat. Chiar mi-a enumerat câteva dintre localități, numai că la nivelul ministerului pe care îl conduce nu există proiecte de investiții. Nu cred că este cazul să mai menționez stilul evaziv și expeditiv cu care doamna Udrea a tratat acest răspuns. O rog pe doamna Udrea să îmi răspundă totuși, măcar în calitate de ministru, că de buzoiancă nici nu se mai pune problema, care sunt ideile de promovare a turismului în județul Buzău. Doresc să le cunosc pentru că, după cum chiar domnia sa menționa în răspuns, este un județ cu potențial turistic ridicat și ar fi păcat ca aceste zone să nu fie exploatate corespunzător.

Încep să cred că politica de turism făcută de doamna Udrea atât la nivel național, cât și la nivelul județului Buzău, se limitează doar la chermeze date în cinstea "identificării zonelor cu potențial turistic din țară", așa cum s-a întâmplat la sfârșitul lunii februarie în timpul vizitei din județul Dolj.

Observ, astfel, că, până în prezent, singurul element concret de strategie este ridicarea chiolhanului la rang de mijloc de promovare a turismului.

Vă mulțumesc.

  Doinița Mariana Chircu - intervenție pe tema 8 Martie - Ziua internațională a femeii;

Domnul Doinița Mariana Chircu:

"8 Martie - Ziua internaționala a femeii"

În anul 1977, Adunarea Generală a ONU a proclamat printr-o rezoluție Ziua Națiunilor Unite pentru Drepturile Femeilor și Pace Internațională. O sărbătoare a femeilor, recunoscută internațional, dar fără a se preciza o zi anume, a fost hotărâtă încă din 1910, de Internaționala Socialistă reunită la Copenhaga. următorul pas în instituirea unei zile dedicate femeii l-a constituit proclamarea, în 1975, de către ONU, a Anului Internațional al femeilor și declararea perioadei 1976-1985 ca Deceniu ONU pentru condiția femeii.

Ziua de 8 martie este ziua femeilor datorită căreia avem drept de vot, dreptul la educație, asistență medicală, este ziua acelora care au luptat pentru ca noi, femeile, să avem dreptul la proprietate, la divorț, dreptul de a alege și de a spune nu, atunci când decidem că așa trebuie.

Ziua de 8 martie este ziua mamei, iubitei, soției, prietenelor, colegelor, șefelor, ziua florilor și a cadourilor, este ziua în care ar trebui să sărbătorim curajul și voința acestor ființe gingașe. ele trebuie să fie în centrul atenției tuturor nu numai astăzi, pentru a ne aduce aminte ca se afla la originea vieții noastre.

În această zi, nicio femeie din lume nu trebuie să treacă neobservată, mai ales de cei dragi. în această zi, toți bărbații din lume ar trebui să fie alături de femeile din viața lor: mame, surori, prietene, iubite, soții, cunoștințe. în această zi, FEMEIA trebuie să se simtă specială.

Astăzi, în această lume condusă de bărbați, femeia începe să își facă din ce în ce mai mult loc: sunt femei manager, femei șef, femei doctor, profesor etc, dar cel mai elocvent exemplu îl găsim în politică, domeniu care până acum câțiva ani era exclusiv al bărbaților, acum sunt din ce în ce mai multe femei pe scena politică.

Femeia zilelor noastre trebuie admirată pentru că și-a întemeiat o familie, are o carieră solidă, este o luptătoare și iese triumfătoare din anonimat.

La mulți ani și o zi plină de bucurie!

  Cosmin Mihai Popescu - declarație politică cu titlul Adoptarea codurilor pentru o justiție eficientă;

Domnul Cosmin Mihai Popescu:

"Adoptarea codurilor pentru o justiție eficientă"

Este impetuos necesar ca România să își asume un calendar foarte precis pentru adoptarea măsurilor menite să împiedice Comisia Europeană să acorde țării noastre un raport negativ, în luna iunie, în ceea ce privește justiția. de aceea, cea mai bună soluție este ca cele patru coduri din justiție să fie adoptate prin procedura asumării răspunderii Guvernului.

Prin adoptarea acestor coduri, justiția va merge mai bine. acest lucru înseamnă până la urmă un proces de modernizare a justiției noastre și un raport favorabil al Comisiei Europene va face posibil ca, până la începutul lui 2010, România să nu mai fie sub monitorizare.

Guvernul Boc dorește să-și asume răspunderea pentru aceste coduri în fața Parlamentului, în luna mai, această soluție fiind cea mai bună, iar procedura de adoptare a acestor legi să fie finalizată de Parlament până în luna iunie.

Stimați colegi, adoptarea codurilor reprezintă un mesaj politic clar de continuare a reformelor în justiția din România. Cred că Parlamentul României trebuie să demonstreze Comisiei Europene tocmai contrariul concluziilor din ultimul raport prezentat în luna februarie, și anume că Parlamentul României nu este o piedică în calea înfăptuirii justiției în România, ci este susținătorul bunei funcționări a acesteia.

Vă rog să acordăm acestor coduri cea mai mare atenție, dar să încercăm să nu tergiversăm adoptarea lor, pentru că orice lună de întârziere înseamnă, în fapt, amânarea deblocării sistemului judiciar.

  Florian Daniel Geantă - declarație politică referitoare la Prețul gazului din România;

Domnul Florian Daniel Geantă:

"Prețul gazului din România"

Presa din România a tras în ultimul timp mai multe semnale de alarmă despre neregulile care au fost săvârșite de către ANRE în stabilirea prețului reglementat al gazului natural din România, în perioada ultimului cabinet condus de Călin Popescu Tăriceanu.

Prin noua formulă de plată a consumului, care nu se mai bazează pe numărul de metri cubi consumați, ci pe puterea calorică superioară, s-a ajuns ca gospodăriile românești să plătească prețuri cu aproape 25% mai mari decât ar fi normal și decât ceilalți europeni. Nu cred că trebuie să vă reamintesc că România are aproape 65% din consum asigurat prin producția internă și că acest artificiu făcut de ANRE-ul lui Tăriceanu face consumatorul casnic român să plătească mai mult decât europenii, deși este mult mai sărac decât aceștia.

Deși, înainte de a implementa acest sistem, ANRE asigurase că noua formulă de calcul nu va afecta facturile românilor, acest lucru s-a întâmplat, oficialii acestei instituții asigurându-se că nimeni nu va ajunge în posesia Ordinului prin care se explicau parametrii de conversie.

Să vă mai spun cum a permis Guvernul Tăriceanu mărirea succesivă a prețului gazelor: încălcând atât interesele românilor, cât și contractele parafate anterior de statul român. Mă refer aici la faptul că prin privatizarea Distrigaz, cumpărătorul francez se obliga ca cel puțin 5 ani, adică până în 2010, să nu majoreze prețul gazelor și chiar să diminueze tariful de distribuție cu 15%.

Eu, personal, consider că nu mai sunt comentarii de făcut în legătură cu acțiunile domnului Tăriceanu în domeniul resurselor naturale, acțiuni pe care simbolic le-aș cataloga drept trădare. Să nu ne mire dacă, peste ani, o să aflăm că grija deosebită a domnului Tăriceanu pentru profiturile agenților economici din domeniul energetic nu a fost nicidecum dezinteresată.

Vă mulțumesc.

  Constantin Severus Militaru - declarație politică cu subiectul Descentralizarea este crucială pentru modernizarea României;

Domnul Constantin Severus Militaru:

"Descentralizarea este crucială pentru modernizarea României"

Știm foarte bine că descentralizarea este considerată un element sine qua non al democrației. în România, procesul decizional se ia de la nivel central către nivelul local, iar statul român a evoluat foarte puțin în acest domeniu după 1989. Guvernul Tăriceanu nu a făcut altceva decât să ne amăgească cu această descentralizare, a fost o descentralizare fără bani, au fost povești, doar atât.

Guvernul actual se implică în acest sens și va elabora o serie de proiecte de lege menite să contribuie la procesul de descentralizare a administrației și aici mă refer la cele în domeniul educației, sănătății și poliției locale.

Stimați colegi, acest proces trebuie accelerat deoarece autoritățile locale sunt acelea care joacă un rol important în viața locuitorilor, în asigurarea stabilității și îmbunătățirii condițiilor de viață. comunitățile locale sunt acelea care trebuie să ia deciziile.

Descentralizarea are nenumărate avantaje. acest lucru putem să îl vedem la alte țări din Europa și din lume, care au progresat. ea nu face altceva decât să asigure climatul prielnic ca interesele locale să se dezvolte natural, generează spiritul de inițiativă individuală și nu în ultimul rând generează sistemul de libertate locală și interesul pentru binele obștesc.

De ce trebuie să accelerăm procesul de descentralizare? Deoarece numai așa România se va moderniza, numai așa se va ajunge la bunăstare și prosperitate.

  Nini Săpunaru - declarație politică cu tema Respect pentru vârstnicii României;

Domnul Nini Săpunaru:

"Respect pentru vârstnicii României"

În timp ce actualul guvern își menține drept principală preocupare reducerea pensiilor, din acest episod amintind doar nerespectarea legii și a acordului social care prevede stabilirea punctului de pensie la 45% din salariul mediu prognozat, mii de vârstnici se confruntă cu situații limită.

În momentul de față există multiple solicitări și cozi de așteptare pe care sunt plasați, fără speranțe prea mari, vârstnicii ce doresc să se înscrie într-un centru pentru bătrâni. Mai mult, există mii de semnale de alarmă și sesizări asupra condițiilor indecente de viață care există în centrele de bătrâni existente.

Realitatea ne arată că există mii de persoane vârstnice care au nevoie de asistență medicală și psihologică, acest fapt fiind dovedit de cererile de investiții aflate în derulare pentru construirea unor noi centre pentru bătrâni. Autoritățile locale spun că bugetele locale sunt insuficiente pentru ridicarea unor noi aziluri și, în multe cazuri, chiar și pentru renovarea celor deja existente. De multe ori, construcția unor noi centre de bătrâni are loc prin inițierea de parteneriate între autoritățile locale și biserică sau fundații.

Cu toate acestea, cred cu tărie că un astfel de demers ar fi mult mai productiv dacă statul ar stimula aceste inițiative prin atragerea de fonduri private. Astfel, poate că mulți agenți economici ar fi tentați să înceapă un parteneriat cu autoritățile locale pentru construcția de noi centre de bătrâni sau renovarea celor existente dacă ar beneficia, în aceste condiții, de facilități din partea statului.

Discuțiile despre adoptarea legii privind parteneriatul public-privat nu pot ocoli această realitate îngrijorătoare privind centrele de bătrâni. A sosit momentul să abordăm această lege și din considerente economice, dar și din considerente sociale și din respect pentru cei care au ajuns la vârsta senectuții. Pentru că, indiferent de lege, vorbim de cetățeni ai României, vorbim de respect, vorbim de aplicarea legilor pentru a îmbunătăți viața tuturor.

  Zanfir Iorguș - referire la Sistemul de irigații în Dobrogea;

Domnul Zanfir Iorguș:

"Sistemul de irigații în Dobrogea"

Agricultura poate fi considerată "motorul" unei economii, care prin caracteristicile sale necesită o abordare diferențiată față de alte ramuri, o atenție deosebită și un sprijin permanent al statului.

În România, agricultura s-a confruntat frecvent cu seceta, un fenomen endemic acutizat recent, care afectează 3,97 milioane ha, din care 2,87 milioane ha reprezintă teren arabil din principalele zone agricole ale țării, cu precădere cele din sud și sud-est. Vremea lipsită de precipitații este marcată de temperaturi din ce în ce mai accentuate, cu mult crescute peste media multianuală. De asemeni, lipsa de apă, vântul și căldura, sunt elemente care exercită influențe negative asupra solului, asupra apei din sol, de la suprafața solului și a celei din pânza freatică și conduc la consecințe negative asupra vegetației spontane, pășunilor și fânețelor, plantațiilor de pomi și viță-de-vie, pădurilor și, mai ales, asupra recoltelor plantelor de câmp. Creșterea frecvenței și duratei secetei determină nu numai diminuarea zonelor favorabile și schimbarea locațiilor acestora, ci și a sistemelor de exploatație agricolă și a tehnologiilor implicate.

Principalul mijloc de contracarare a secetei și a fenomenului de deșertificare este reprezentat de irigații. Din păcate, există din ce în ce mai mari dificultăți în exploatarea sistemului național de irigații moștenit de dinainte de 1989 și care, pentru vremea respectivă, era unul dintre cele mai moderne din lume, putând asigura irigarea a peste 3 milioane de ha. De atunci însă, atât hoții care au furat tronsoane întregi ale sistemului, cât și fragmentarea excesivă a agriculturii românești, care a ajuns la o exploatație medie de 2ha / fermă, au condus la costuri mari atât pentru a menține sistemul de irigații, cât și pentru a fi folosit de asociațiile de udători.

În 2008, la nivelul țării au fost irigate aproximativ 400.000 de hectare, în condițiile în care doar Dobrogea are exploatații agricole de 600.000 de hectare cu potențial de irigare și 30.000 de hectare irigate efectiv.

La nivelul județului Constanța, până în 2004, se irigau peste 150.000 de hectare, iar în prezent se irigă doar 10.000 de ha. Pentru ca Administrația Națională de Îmbunătățiri Funciare să irige suprafețele de teren este nevoie de solicitarea scrisă a agricultorilor care, de cele mai multe ori, nu apelează la acest serviciu din cauza tarifelor ridicate. Livrarea a 1.000 de metri cubi de apă în județul Constanța costă între 700 si 1.000 de lei. Din această sumă, 400 de lei pe hectar reprezintă subvenția acordată de stat. Pentru a obține sprijinul financiar, fermierul trebuie să contribuie la lucrările de reabilitare a sistemului de irigații de pe suprafața utilizată. Această măsură este mai mult decât necesară în condițiile în care sistemul național de irigații este depășit, iar costurile necesare pentru modernizarea lui sunt uriașe. De exemplu, pentru reabilitarea unui sistem de irigații pe o suprafață de 50.000 de hectare, este nevoie de 150 până la 200 de milioane de euro. Astfel, numai Dobrogea are nevoie de câteva miliarde de euro pentru acest sector.

Fără apă, Dobrogea va ajunge deșert, având în vedere specificul solului, avertizează producătorii agricoli din zonă. De aceea, este de maximă importanță elaborarea și punerea în aplicare, pe de o parte, a unei strategii de reabilitare a principalelor sisteme de irigații în scopul creșterii productivității și veniturilor agricultorilor, iar, pe de altă parte, a unui sistem de participare a utilizatorilor de apă la gestionarea și exploatarea sistemelor de irigații de către agricultori, mărind astfel eficiența și reducând costurile suportate de la buget ale irigațiilor.

De asemenea, nu trebuie uitat faptul că adoptarea unei strategii naționale antisecetă funcționale este de maximă importanță, având în vedere că anul acesta seceta a fost anunțată de specialiști în luna martie.

În concluzie, fără reabilitarea sistemelor de irigații și fără o strategie antisecetă care să fie funcțională, există suficiente motive de îngrijorare privind siguranța producției agricole, și asta într-un an în care criza mondială lovește întreaga economie permițându-i astfel agriculturii românești să nu-și joace rolul nici de această dată, după 20 de ani de așteptare.

  Gheorghe Dragomir - 8 Martie - ziua când femeia are rang de regină;

Domnul Gheorghe Dragomir:

"8 Martie - Ziua când femeia are rang de regină"

Duminică s-a sărbătorit Ziua Națiunilor Unite pentru Drepturile Femeilor și Pace Internațională sau, mai pe scurt, Ziua Internațională a Femeii. Oficializată de Organizația Națiunilor Unite încă din 1975, ziua de 8 martie este o zi importantă pentru sărbătorirea realizărilor economice, globale și sociale ale femeilor din întreaga lume.

Multe s-au întâmplat de-a lungul timpului de Ziua Femeii, unul dintre lucrurile spectaculoase petrecându-se în Iran, în anul 1982, când femeile au recurs la unul dintre cele mai curajoase gesturi ale existenței lor: și-au dat la o parte, întreaga zi, vălul care le acoperea fața.

În fiecare an, 8 martie este ziua în care se îmbină armonios cele patru elemente caracteristice femeilor: sensibilitatea, frumusețea, finețea și cochetăria. De asemenea, 8 martie este ziua când ne aducem aminte încă o dată de importanța femeilor care ne înconjoară existența - mamă, soră, soție sau fiică.

La fel ca în fiecare an, în această zi în care femeia are rang de regină, m-am întâlnit cu doamnele și domnișoarele din colegiul în care îmi exercit mandatul de deputat pentru a le oferi câte o floare și o felicitare, în semn de prețuire și respect pentru ceea ce reprezintă femeia în viața oricărui bărbat și, nu în ultimul rând, în societatea românească.

Acum, în încheiere, vreau să urez tuturor colegelor din Parlament un sincer "La mulți ani !", o primăvară frumoasă și plină de bucurii și să le mulțumesc încă o dată pentru maturitatea de care dau dovadă în activitatea politică românească.

  Mircia Giurgiu - declarație politică cu titlul Agricultura românească, încotro?;

Domnul Mircia Giurgiu:

"Agricultura românească, încotro?"

Atunci când vorbim despre o economie de piață este important să fie cunoscute funcțiile pieței agricole. În primul rând, piața trebuie să asigure produse agricole și agroalimentare necesare vieții populației și materii prime pentru industria prelucrătoare. Pentru a îndeplini această funcție, piața agricolă trebuie să fie un sistem compus din trei subsisteme: subsistemul intrări (producția autohtonă, autoconsumul, importurile, rezervele naționale și ajutoarele externe), subsistemul piața propriu-zisă (confruntarea cererii cu oferta), precum și subsistemul ieșiri (consumul populației autohtone, materia primă pentru industriile prelucrătoare, disponibilitățile la export, rezervele naționale și obligațiile internaționale).

România are un potențial de producție agricol foarte mare. Producția autohtonă poate asigura produse agricole și agroalimentare pentru milioane de consumatori. România asigură în prezent produse agricole pe piață pentru 10 milioane de români, iar pentru restul de 10 milioane de români alimentele se importă. Dacă se importă legume, fructe, struguri, cereale, preparate din carne și alte produse, care se pot produce în condiții foarte bune și în România, înseamnă că această funcție a pieței nu este îndeplinită în totalitate pe plan local. În mod normal ar trebui să fie importate produse agricole și agroalimentare care nu găsesc condiții favorabile în țara noastră.

În al doilea rând, piața trebuie să oferă produse de calitate și la prețuri mai scăzute. Pentru aceasta, produsele agricole și agroalimentare trebuie să îndeplinească o serie de cerințe de calitate economice, comerciale, social-umane, juridice. Din punct de vedere economic, trebuie redus costul de producție și astfel se pot oferi produse de o foarte bună calitate, dar la un preț mai scăzut. Din punct de vedere comercial, calitatea produselor înseamnă grad înalt de satisfacție al clienților și posibilitatea pătrunderii produselor agricole și agroalimentare pe noi piețe. Calitatea produselor depinde din punct de vedere social și uman de valoarea potențialului uman al firmei și de motivarea activității personalului.

Piața trebuie să ofere constant, în tot cursul anului, produse agricole și agroalimentare. Aceasta funcție nu se poate realiza dacă producătorii agricoli nu sunt uniți în grupuri de producători sau în cooperative de achiziții și vânzări ori sprijiniți de autorități. Identificarea pieței, adaptarea producției și valorificării acesteia în funcție de necesitățile pieței, asigurarea calității produselor, concentrarea ofertei, aprovizionarea ritmică a pieței, planificarea producției membrilor conform standardelor comerciale, plasarea pe piață a produselor obținute de membrii grupului, aplicarea de reguli unitare de calitate a producției pentru toți membrii, aprovizionarea în comun cu materiale și servicii pentru membrii grupului, asigurarea tehnicilor de producție, a modalităților de gestiune a deșeurilor, care să nu dăuneze mediului, în special pentru protecția apei, solului și peisajului natural se pot realiza doar prin grupurile de producători constituite la nivel de produs sau grupe de produse.

Putem spune ca piața de produse agricole și agroalimentare din România poate asigura condiții pentru îndeplinirea tuturor acestor funcții cu puțin ajutor. Piața agricolă a supraviețuitîn România atunci când a fost total ignorată. Acum, când putem beneficia de sprijinul Uniunii Europene, trebuie să ne reconsiderăm poziția față de agricultura românească.

  Titi Holban - declarație politică referitoare la buna gestionare a banului public;

Domnul Titi Holban:

Una dintre marile probleme ale României, în perioada de după 1989, a reprezentat-o buna gestionare a banului public. Tocmai de aceea, pentru o corectă abordare și transparență a fost elaborată legea achizițiilor publice care prevedea că orice atribuire de contracte prin cerere de ofertă este limitată. În acest fel se limitează înțelegerile ascunse și coteriile financiare care vizau sume mari de bani.

Iată că actualul guvern vrea să ne demonstreze că are de achitat multe plăți, făcute probabil în perioada de campanie electorală. Spun asta pentru că am rămas surprins de intenția guvernului de a modifica legea achizițiilor publice. Nu mă îngrijorează faptul că acest act normativ va suferi transformări, ci noile plafoane pe care le-au anunțat guvernanții. Astfel, se vor majora cu aproape 100% nivelurile de atribuire de contracte prin cerere directă, de la 75.000 euro la 100.000 euro în cazul contractelor de furnizare și servicii, și de la 500.000 euro la un milion euro pentru contracte de lucrări. Mai mult, această modificare se intenționează a fi făcută prin ordonanță de urgență, fapt care va produce efecte imediate, evitându-se în acest fel o dezbatere reală în Parlamentul României pe un subiect de maximă importanță.

Consider că prin această ordonanță se va aduce o atingere atât principiului transparenței, căci principalii beneficiari ai contractelor vor fi firmele prietene ale PD-L și PSD, cât și calității serviciilor și produselor contractate. Se va decide atribuirea unei lucrări de către un minister sau o primărie pe interese clientelare și în funcție de comisioanele obținute și nu ținând cont de calitate și competitivitate.

În calitate de parlamentar liberal, este de datoria mea să spun că această intenție a Guvernului încalcă orice lege a liberei competiții, a transparenței și asigur contribuabilii că voi amenda ordonanța îndată ce ea va ajunge în dezbaterea Parlamentului.

  George Ionescu - declarație politică cu tema Ziua europeană împotriva terorismului;

Domnul George Ionescu:

"Ziua europeană împotriva terorismului"

Parlamentul Europei a declarat data de 11 martie drept Ziua europeană împotriva terorismului.

Data coincide cu ziua în care Spania comemorează victimele atentatului de pe 11 martie 2004, când zece rucsacuri încărcate cu TNT au explodat în patru trenuri în Madrid în timp ce pasageri intrau și ieșeau din patru stații diferite. Atacul a produs cel puțin 199 de morți și 1467 răniți.

Terorismul este una dintre cele mai importante provocări comune cu care se confruntă comunitatea internațională. Lupta împotriva terorismului rămâne una din cele mai mari priorități ale Uniunii Europene. Amenințarea teroristă este persistentă și reală pe tot teritoriul Europei.

Terorismul constituie o amenințare la adresa securității interne și internaționale, a relațiilor pașnice dintre state și la adresa dezvoltării și funcționării instituțiilor democratice în lume. Lupta împotriva terorismului este un proces pe termen lung, iar provocările pe care le generează acesta sunt de natură globală. Din aceste motive, este necesar un răspuns global din partea comunității internaționale.

Lupta împotriva terorismului implică o abordare cuprinzătoare și multilaterală din partea comunității internaționale, care să cuprindă printre altele mijloace politice, legale, economice, diplomatice și, dacă este necesar, militare. Mijloacele militare vor trebui folosite doar în ultimă instanță, ca măsuri coercitive, în conformitate cu Carta ONU.

România a adoptat la 25 noiembrie 2004, "Legea privind prevenirea și combaterea terorismului", care prevede că prevenirea și combaterea terorismului se realizează în conformitate cu prevederile convențiilor internaționale privind reprimarea terorismului, la care România este parte, precum și cu respectarea reglementărilor internaționale și a legislației interne referitoare la drepturile omului.

În același timp, obiectivele Strategiei naționale de prevenire și combatere a terorismului sunt de identificare și monitorizare permanentă a amenințărilor teroriste, de protejare a teritoriului național și a cetățenilor români, de prevenire a funcționării celulelor teroriste pe teritoriul României, de participare la eforturile internaționale în domeniu.

De asemenea, România susține eforturile depuse în cadrul organizațiilor internaționale, regionale și subregionale pentru întărirea solidarității internaționale împotriva terorismului, în conformitate cu dreptul internațional, și cooperează pe plan bilateral pentru prevenirea și combaterea acestui fenomen.

Terorismul reprezintă o amenințare comună pentru democrație, statul de drept și drepturile omului, precum și pentru siguranța cetățenilor Uniunii și, prin urmare, ar trebui combătut cu fermitate, asigurându-se, în același timp, respectarea strictă a drepturilor fundamentale.

Amenințarea teroristă are nu doar un impact direct asupra securității cetățenilor din țările care au fost victime ale atacurilor teroriste, ci și potențial de subminare a securității tuturor celorlalți. din acest motiv, este nevoie de un răspuns global pentru soluționarea problemelor de securitate, acordând autorităților de aplicare a legii resursele și cadrul juridic necesare, respectând pe deplin drepturile fundamentale și asigurând, de asemenea, măsuri de siguranță adecvate pentru protecția datelor.

Apărarea drepturilor victimelor terorismului este o prioritate, ca și măsurile care vizează să le acorde protecție și recunoaștere, ținând cont permanent de faptul că teroriștii pierd teren atunci când victimele se exprimă și sunt auzite de societate.

Europa și România luptă împotriva terorismului și își afirmă, o dată în plus, solidaritatea cu familiile victimelor actelor de terorism.

Așa cum declara și Președintele Parlamentului European, domnul Hans-Gert Pöttering, "Nimic nu justifică terorismul", iar victimele terorismului nu trebuiesc uitate niciodată.

  Brașoan Doru Leșe - declarație politică intitulată O bilă albă pentru România;

Domnul Doru Brașoan Leșe:

"O bilă albă pentru România"

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "O bilă albă pentru România".

Voi începe declarația mea politică de astăzi cu un citat al lui Gunther Krichbaum, șeful Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag: "A sosit timpul de a clarifica acuzațiile împotriva lui Adrian Năstase și acum este de competența tribunalelor de a dovedi vinovăția sau nevinovăția fostului premier. Oricum, decizia constituie pentru cetățenii României un semnal că demnitarii nu pot fi protejați de imunitate atunci când sunt suspectați de fapte penale".

Adrian Năstase era singurul ministru-parlamentar care beneficia de imunitate , după ce Senatul a decis în 2008 că procurorii pot începe urmărirea lui Codruț Sereș și a lui Paul Păcuraru.

Vizați de procurorii anticorupție, cei trei și-au susținut încă de la început nevinovăția și s-au declarat victime ale unor răfuieli politice. Dintre toți, însă, liderul PSD a fost singurul care nu și-a arătat disponibilitatea de a se prezenta în fața anchetatorilor, chiar dacă pe parcursul derulării evenimentelor regulile s-au schimbat, iar parlamentul a devenit un filtru între justiție și demnitarii suspectați de a fi săvârșit fapte de corupție.

Parlamentarii au fost ținta criticilor Uniunii Europene când în Raportul de țară al Comisiei Europene, care menținea monitorizarea pe justiție, se arăta că legislativul de la București blochează dosarele de mare corupție.

România a făcut acum un pas înainte, deoarece Camera Deputaților a aprobat solicitarea Parchetului de a declanșa urmărirea penală împotriva lui Adrian Năstase.

  Gheorghe-Eugen Nicolăescu - declarație politică: Reorganizări și restructurări oculte la sănătate,

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

"Reorganizări și restructurări oculte la sănătate"

De peste o lună s-au eliberat din funcții vechii directori pentru că aceștia au fost numiți pentru o serie de funcții care s-au schimbat și pentru că este nevoie de sânge proaspăt fesenist (pesedisto-pedist) și s-a comunicat că vor avea loc concursuri de ocupare a noilor funcții.

Evident că noile funcții nu diferă aproape deloc de cele dinainte, numai că sunt altfel rebotezate și de aici sarabanda schimbărilor politice. Dar de peste o lună pe site-ul Ministerului Sănătății, dacă dorim să aflăm cine lucrează în noile structuri, nu putem afla pentru că la capitolul organigramă toate paginile sunt în construcție. Mare transparență!

Am dori să cunoaștem cine sunt persoanele care ocupă temporar funcțiile de conducere din minister să ne dăm seama cine este vinovat pentru toate prostiile care se întâmplă la acest minister, pentru minciunile aruncate oamenilor, pentru amețeala și brambureala cu care sunt tratate problemele grave ale ministerului.

Poate nu este vinovat ministrul, poate este prost sfătuit, poate are directori incompetenți, de care se face responsabil fiindcă el i-a numit, dar este important să știm cine generează acest haos. Am întâlnit mai mulți oameni obișnuiți și mi-au spus cu un limbaj foarte sugestiv: "e varză, domnule, ce fac ăștia de la sănătate". În consecință, aș vrea să cunoaștem ce se întâmplă în minister pentru binele cetățenilor și nu din articole plătite în presă.

Chiar sunt curios să aflu de câți bani s-a folosit ministerul pentru a ascunde gravele neglijențe din activitate, măsurile incoerente, acceptarea unui buget de moarte și nu de vindecare, de promovare a compensării medicamentelor de la 50 la 90%, deși mai nimeni nu poate beneficia în limita sumei de 300 lei și multe alte aberații legislative sau organizatorice.

Poate au fost achitate facturile de Ferrari? La câte trebuie să răspundă un ministeriat deja îngropat în suspiciuni de netransparență!

  Iuliu Nosa - declarație politică cu titlul Traian Băsescu și consecvența în declarații;

Domnul Iuliu Nosa:

Titlul declarației mele de astăzi este "Traian Băsescu și consecvența în declarații"

În urmă cu câteva luni, președintele Traian Băsescu susținea sus și tare că România nu va fi afectată de criza eonomico-financiară, care lovise la acea vreme, din plin, Statele Unite ale Americii și o parte din țările vest-europene. Ba, mai mult, a făcut în acea perioadă o serie de vizite în unele unități economice mari din țară, unde i-a asigurat pe muncitori că nu vor fi afectați de criză, că nu vor fi disponibilizați. Mare le-a fost surpriza oamenilor când s-au trezit trimiși în șomaj tehnic sau, chiar mai grav, disponibilizați. Unde erau promisiunile lui Băsescu?

Acum, când este clar pentru noi toți că România este afectată de criza globală, că avem tot mai mulți șomeri, că tot mai multe societăți comerciale au ajuns în faliment, președintele Băsescu a întors foaia și declară că România este afectată de criză și că are nevoie de împrumut extern din partea FMI.

Ieri, cu ocazia declarației sale în fața Parlamentului României, președintele Băsescu ne povestea despre importanta criză globală care se va adânci și mai mult, inclusiv în România. Mai găsiți, stimați colegi, un sâmbure de consecvență în declarațiile unui președinte de stat membru al Uniunii Europene?

Sau, poate, domnul președinte se simte mai bine în postura de premier! Pentru că, după cum ați văzut ieri, pe parcursul întregului discurs a adus critici și a dat indicații cu privire la implementarea reformelor. A criticat sistemul de justiție și nerespectarea termenelor pentru adoptarea codurilor din domeniul justiției, a criticat sistemul sanitar și cel de învățământ, a reproșat lipsa de reformă în administrația publică. După critici, așa cum ne-am obișnuit din partea unui președinte autointitulat "jucător", au urmat directivele și sfaturile. Aproape că am avut revelația că avem un președinte atotștiutor, care poate face față de unul singur, fără Parlament și fără Guvern, atât crizei economice globale, cât și realizării reformelor în domeniile pe care domnia sa le-a amintit cu ocazia discursului din fața parlamentarilor.

Nu în ultimul rând, președintele Băsescu s-a transformat în cel mai mare economist sau finanțist al țării. A recomandat cetățenilor mai multă muncă, productivitate crescută, dar salarii mai mici. După cum știți, stimați colegi, a dat și alte numeroase sfaturi pentru depășirea crizei, pe care o nega în urmă cu câteva luni, și despre care ieri spunea că se va adânci, recomandând în cele din urmă un împrumut din partea FMI.

Discursul de ieri al președintelui României nu a făcut decât să îmi ridice alte și alte semne de întrebare: este Traian Băsescu atotștiutor? Încearcă președintele să pună în aplicare programul de guvernare al Guvernului României? Pentru că nu știm să aibă între atribuțiile constituționale așa ceva. Dar oare poate fi Traian Băsescu consecvent în declarații? Toate sunt, pentru moment, întrebări retorice. Dar poate, în scurt timp, cineva va răspunde la toate.

  Ioan Oltean - despre Roșia Montană, o rană care se poate vindeca;

Domnul Ioan Oltean:

Despre "Roșia Montană, o rană care se poate vindeca"

Suntem cu toții la curent cu situația disperată în care se află multe din fostele localități miniere din România, cu problemele sociale și economice existente în acele zone: șomaj, sărăcie, depopulare, lipsa investițiilor, absența alternativelor, imposibilitatea de a rezolva greutățile zilnice de tot felul. Pentru oamenii din aceste localități,viața cotidiană reprezintă cu adevărat o provocare.

În această situație se află și comuna Roșia Montană din Munții Apuseni, județul Alba. Realitățile cutremurătoare care fac parte din viața de zi cu zi a locuitorilor constituie de ceva vreme subiectul multor știri de televiziune. Se vorbește mult la radio, se organizează adunări, dezbateri și simpozioane și se scrie și mai mult în paginile ziarelor despre drama acestor oameni cu adevărat deosebiți, dar condamnați, parcă, la dezastru.

Roșia Montană este cea mai veche așezare minieră atestată documentar cunoscută de pe vremea romanilor sub numele Alburnus Maior. Situată în Munții Metaliferi din Carpații Occidentali, într-o zonă superbă, presărată cu monumente naturale si vestigii arheologice, Roșia Montană este zonă protejată datorită patrimoniului său cultural și natural.

Exploatarea minieră datorită căreia a apărut localitatea și care a ținut-o în viață este închisă din anul 2006. Din acest an, la Roșia Montană nu s-a mai desfășurat nici o activitate economică semnificativă.

Localitatea a existat și s-a dezvoltat datorită mineritului timp de două mii de ani. Nu știm nici acum dacă inițiativa privată de reluare a exploatării celor peste 300 de tone de aur și peste 1600 de tone de argint va avea sorți de izbândă. Teoretic, nu știm nici dacă mediul va fi protejat, dacă vor fi create noi locuri de muncă, dacă locuitorii anului 2009 vor mai avea vreo șansă de viitor. Practic însă, situația se poate schimba.

Puțini dintre cei care se arată a fi impresionați de situația de la Roșia Montană știu, de exemplu, că acolo există 41 de case monument istoric. Și mai puțini știu că tot acolo așteaptă să fie vizitat un păienjeniș de galerii de pe vremea stăpânirii împăraților romani în aceste locuri. Peisajul este mirific iar oamenii sunt deosebit de primitori. Ei nu au încetat să viseze la o viață mai bună, la asistență medicală de calitate și la o educație mai bună pentru copiii lor. Ei nu au încetat să spere că oamenii vor deveni cu adevărat interesați, la propriu, de comuna lor, nu doar la modul declarativ. Criza economică trebuie să redeschidă discuția privitoare la Roșia Montană. Numărul de turiști în acea zonă este acum aproape de zero iar prețul aurului este la niveluri extrem de ridicate.

Roșia Montană prezintă un potențial extraordinar de dezvoltare durabilă, prin ocrotirea si valorificarea patrimoniului cultural și natural, dezvoltarea turismului cultural si ecologic, revigorarea meșteșugurilor tradiționale.

De aceea ar fi bine ca măcar o parte dintre cei care se arată preocupați de soarta acestor oameni și de viitorul Roșiei Montane și care poate nici nu știu unde se află localitatea pe harta României să se trezească într-o dimineață cu gândul de a călca pragul acestei comune frumoase cu localnici muncitori și ospitalieri.

S-ar putea adăuga doar o picătură de speranță în sufletele unor oameni care nu meritau nicidecum o astfel de soartă nedreaptă. S-ar putea demonstra astfel că și Roșia Montană poate deveni, de ce nu, o atracție pentru călătorii dornici de frumos, de istorie și tradiție românească.

  Octavian Marius Popa - După ce a sfidat criza, domnul comisar general al Gărzii Naționale de Mediu, Silvian Ionescu sfidează legea;

Domnul Octavian Marius Popa:

"După ce a sfidat criza, domnul comisar general al Gărzii Naționale de Mediu, Silvian Ionescu, sfidează și legea"

În declarația politică din data de 3 martie 2009, v-am prezentat creșterea excesivă a funcțiilor de conducere din GNM, creștere reprezentată de adăugarea a doi comisari generali adjuncți, a 13 directori generali și a 5 directori generali adjuncți, reprezentând un total de 20 posturi de conducere în plus, ce implică un efort bugetar suplimentar de aproximativ 1.680.000 ron.

În loc de a angaja 20 de persoane în funcții de conducere la GNM, Guvernul ar putea renunța la disponibilizarea a aproximativ 80 de funcționari publici mărunți.

Acest proiect de HG, din păcate, a fost aprobat de Guvernul Boc cu numărul 112/2009 și a apărut în M.Of. nr. 128 din data de 2 martie 2009, prin încălcarea gravă a Legii nr.52/2003, art.6 alin. (1) și (2) privind transparența decizională, lege în care se prevede că un act normativ trebuie să stea pe site-ul propriu al instituției minim 30 de zile înainte de a fi supus aprobării și, de asemenea, trebuie însoțit de o notă de fundamentare, precum și de o expunere de motive, lucru care evident nu s-a întâmplat, proiectul de HG este și acum prezent pe site-ul GNM neînsoțit de nota de fundamentare și expunerea de motive ce sunt prevăzute în lege. Totodată, vă pun întrebarea: de ce oare a fost aprobată această hotărâre de Guvern fără avizul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici?

Graba cu care proiectul de HG a fost aprobat, prin încălcarea prevederilor legale, ridică serioase semne de întrebare privind și alte motive pentru care este necesară extinderea în limite incredibile a funcțiilor de conducere. Pe fondul creșterii excesive a acestui aparat, apare un contract între firma KVB Economic, firmă de consultantă pe mediu ce îi are ca acționari pe Domnul Silvian Ionescu, comisar general al GNM, pe doamna Sulfina Barbu, președintele Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și OMV Petrom.

Domnule președinte al PD-L, Emil Boc, vă solicit public analizarea cu responsabilitate a aspectelor semnalate și în consecință retragerea sprijinului politic acordat domnului Silvian Ionescu pentru ocuparea funcției de comisar general al GNM și, de asemenea, retragerea sprijinului doamnei Sulfina Barbu pentru ocuparea funcției de președinte al Comisiei pentru Administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, deoarece există prezumția unui grav conflict de interese cu consecințe asupra credibilității interne și externe atât a GNM-ului, cât și a comisiei parlamentare.

Vă solicit, de asemenea, anularea HG nr.112/2009, întrucât a fost adoptată cu încălcarea prevederilor legale, respectiv a legii nr. 52/2003, art. 6 alin (1) si (2), însemnând în același timp o sfidare a funcționarilor publici, cărora dumneavoastră le cereți să renunțe la drepturi salariale câștigate, în timp ce în GNM cresc cheltuielile pentru funcții de conducere. Vă precizez, de asemenea, că asupra celor două persoane planează și alte suspiciuni. Îmi rezerv dreptul de a prezenta într-un document viitor elemente care să conducă la concluzia că decizia pe care v-am sugerat-o este făcută înspre binele credibilității Guvernului, clasei politice și chiar al României.

  Daniela Popa - declarație politică intitulată Descentralizarea: o prioritate a actualei guvernări;

Doamna Daniela Popa:

Declarație politică: "Descentralizarea: o prioritate a actualei guvernări"

Trecerea de la economia centralizată la economia de piață impune aplicarea unui plan de descentralizare în domeniile educației, sănătății și administrației, astfel încât deciziile să fie luate cât mai aproape de cetățean și în beneficiul acestuia. Aceste reforme, demarcate încă din anii '90, au fost impulsionate mai ales de aderarea României la Uniunea Europeană.

Transformarea României într-un stat democratic de drept, bazat pe pluripartitism și pe separarea puterilor, cu o economie axată pe liberă inițiativă și spirit concurențial, a determinat o schimbare radicală de concepte în domeniul organizării și funcționării administrației publice și a deconcentrării serviciilor publice.

Fără o descentralizare reală nu putem vorbi de o dezvoltare reală a comunităților locale. Fiecare comunitate trebuie să-și asume responsabilitatea pentru propria bunăstare economică și socială. Este evident că pentru probleme specifice, fiecare comunitate are nevoie de propriile sale soluții.

Potrivit recentelor declarații ale membrilor Guvernului, procesul de elaborare a proiectelor de lege pentru descentralizarea administrativă în România constituie o prioritate a actualei guvernări. Este vorba despre descentralizarea în domeniile educației, sănătății și în domeniul poliției locale. Aceste trei elemente sunt cele care dau substanță și putere comunității locale.

Apreciem faptul că legile descentralizării nu vor fi inițiate fără o prealabilă consultare a structurilor asociative, fiind vorba de primari de comune, orașe, municipii și președinți de consilii județene, precum și a organizațiilor neguvernamentale care au o activitate relevantă în domeniu. Descentralizarea va avea efecte pozitive asupra cetățenilor pentru că autoritățile locale sunt cele mai aproape de ei, iar coerența procesului va depinde de stabilirea clară a obiectivelor, responsabilităților și resurselor fiecărui actor local.

În acest demers Parlamentul României are un rol important prin dezbaterile care vor alea loc atât la nivelul comisiilor parlamentare de specialitate, cât și în plen și, pe această cale, doresc să îmi exprim speranța că dezbaterile parlamentare vor da consistență și un plus de valoare acestui proiect atât de necesar pentru îmbunătățirea actului guvernării la nivelul comunităților locale.

  Daniela Popa - declarație politică intitulată Proiect pentru modernizarea României;

Declarație politică: "Proiect pentru modernizarea României"

La doi ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, putem afirma cu tărie că țara noastră are nevoie cel mai mult de un proiect de dezvoltare pe termen lung. Atenuarea decalajelor de dezvoltare și investiția pentru revitalizarea satului românesc, ameliorarea polarizării sociale și securitate socială pentru categoriile cu venituri reduse, investiția în elita de mâine trebuie să constituie obiective prioritare în agenda politică. România nu poate evolua ca stat european cât timp există aceste probleme acute.

Decalajele de dezvoltare dintre mediul rural și mediul urban sunt mai profunde, deși mai vizibile ca niciodată, tocmai pe fondul polarizării sociale accentuate. Atât timp cât vor exista diferențe între educația de la oraș și educația de la sat, atât timp cât mediul rural va fi marcat de servicii de sănătate mai slabe, România nu are șanse de evoluție.

România continuă să fie țara în care există o pătura subțire de îmbogățiți și o masă largă de săraci. Pensionarii, agricultorii, muncitorii din fosta industrie de stat au devenit categoriile care au decontat cel mai mult costul politicilor economice de dreapta și lipsa de programe sociale. Presiunea creșterii prețurilor la alimente, inflația galopantă, costul energiei, costul medicamentelor, toate se răsfrâng mai ales asupra categoriilor sărace. Este nevoie de proiecte care să ofere o viziune de abordare a acțiunilor de securitate socială pentru persoanele cele mai afectate din punct de vedere material, proiecte bazate pe două direcții: securizarea veniturilor vulnerabile și identificarea pârghiilor bugetare prin care măsurile sociale să devină realizabile.

O prioritate trebuie să fie realizarea unei politici coerente în domeniul energiei. Susținem modificarea coșului de energie electrică, astfel încât populația să beneficieze de producția de energie ieftină a României în procent de 100% și nu doar de 16% cât beneficiază în prezent. Această modificare va duce la reducerea prețului cu 33% față de valoarea actuală. De asemenea, este necesară constituirea unui fond social pentru finanțarea programului de reabilitare termică a blocurilor.

Dincolo de coordonatele sociale pentru acest proiect de dezvoltare, România are nevoie de o viziune clară privind sprijinul pentru tineri. Investiția în inteligență este modalitatea prin care România își valorifică resursa umană, cea mai importantă componentă a dezvoltării economice. Cea mai importantă pierdere din acești 18 ani este pierderea oamenilor talentați, a profesioniștilor, a tinerilor bine pregătiți. Susținerea tinerilor cu performanțe la învățătură trebuie să fie un demers consecvent al statului, care să urmărească, să susțină, să recompenseze performanța și talentul, din școala generală până la admiterea în facultate. Un astfel de plan vizează o succesiune de pași, care să răspundă nevoilor acestor tineri, începând cu baza de materiale didactice, continuând cu programe de pregătire gratuită, prin care să fie stimulată performanța în țară și apoi în străinătate, și finalizând cu un tratament preferențial la momentul angajării. De asemenea, statul trebuie să fie un actor activ pe piața muncii pentru recrutarea acestor tineri, un jucător atent și proactiv la ofertele pe care le face mediul privat. Reforma statului înseamnă și atragerea a cât mai mulți tineri pregătiți în instituțiile statului, unde recompensarea activității lor să se facă diferențiat, pe măsura pregătirii și a rezultatelor lor.

Acestea ar fi coordonatele pe care se articulează proiectul de modernizare a României. Integrarea trebuie transpusă de pe hârtie în viața de zi cu zi a fiecărui român. Aceasta este prima condiție pentru a deveni, în mod real, cetățeni europeni.

  Daniela Popa - declarație politică intitulată România, o țară nesigură?;

Declarație politică intitulată "România, o țară nesigură?".

Într-o singură lună, România a fost martora unor evenimente incredibile și șocante pentru noi toți. În luna ianuarie, mai multe arme automate au dispărut din depozitul militar de la Ciorogârla, întreaga opinie publică asistând la operațiunea căutării armelor și făptuitorilor. Au loc demiteri de răsunet, conferințe de presă, arestări. Armele nu sunt de găsit. La scurt timp, are loc un jaf armat la o casă de schimb valutar din Brașov, fiind ucise două persoane și o a treia rănită. Cazul a fost un prilej de a se evidenția grave erori în actul de decizie al reprezentanților sistemului judiciar, al reprezentanților administrației penitenciarelor, al poliției și chiar al unor medici. Erori sau corupție? Nici nu reușim bine să ne lămurim dacă în acest caz este vorba de corupție, incompetență sau neprofesionalism sau toate la un loc și are loc un jaf armat la o bancă din Cluj-Napoca. Atacatorii înarmați sunt acoperiți cu cagule și reușesc să fure 80.000 de euro din casieria băncii respective. Acum câteva zile, un grup de infractori face scandal și se bate cu angajații unei firme de pază dintr-un centru comercial din București, incident în urma căruia trei persoane sunt spitalizate.

Acestea sunt evenimentele cele mai mediatizate în ultimele zile, dar numărul infracțiunilor este mai mare în ultimii ani. Din păcate, multe sunt cu autor necunoscut, delictele având loc asupra unor bănci, case de schimb valutar, case de amanet, benzinării, supermarketuri și farmacii.

Ne întrebăm cât de siguri să mai fim atunci când mergem pe stradă, când suntem la cumpărături, când suntem într-o locație publică sau chiar și în propria locuință? Credem că este de datoria Ministerului Administrației și Internelor să ia urgent măsuri în ceea ce privește asigurarea ordinii publice. Cazurile prezentate mai sus s-au petrecut în locuri publice. Nu există martori care să relateze despre o intervenție promptă a poliției în momentul derulării infracțiunii.

Așa cum reiese din Programul de guvernare, "creșterea gradului de siguranță și protecție pentru cetățeni, combaterea infracționalității" și "restabilirea autorității structurilor de aplicare a legii" sunt obiective asumate ale actualului Guvern. Considerăm că trebuie să se urgenteze adoptarea unor programe specifice pentru combaterea infracționalității și să se adopte un program coerent și continuu de pregătire, instruire, perfecționare și antrenament, în funcție de specificul atribuțiilor polițiștilor. De asemenea, trebuie identificate și măsuri de ordin legislativ, de exemplu în ceea ce privește regimul armelor și munițiilor, la care se adaugă și adoptarea noilor coduri juridice care vor intra în dezbaterea comisiilor parlamentare în perioada următoare.

  Alin Augustin Florin Popoviciu - comentarii privind aprobarea cererii de urmărire penală a domnului Adrian Năstase;

Domnul Alin Augustin Florin Popoviciu:

Iată că am trecut în sfârșit cu bine și de ziua în care am hotărât să-i ridicăm imunitatea colegului nostru Adrian Năstase și să îl trimitem în fața procurorilor DNA.

De data asta a fost cu mai mult noroc, adeverindu-se zicala potrivit căreia atunci când îți dorești ceva cu adevărat, de cele mai multe ori reușita e asigurată din a doua încercare....

După ce s-a plictisit jucându-se de-a număratul dosarelor cu procurorii DNA, colegul nostru Adrian Năstase ne-a rugat insistent acum câteva zile să votăm pentru trimiterea sa în judecată, în așa fel încât cei care îl acuză să își poată face așa cum trebuie datoria.

Și chiar asta am și făcut. I-am îndeplinit această dorință domnului Năstase pentru că altfel, cine știe, plângea cu capul pe umărul mătușii Tamara, striga de după termopane că dosarul său este unul politic, că el este curat precum albușul unui ou de găină de cornu și că de dragul imaginii șifonate pe care o au parlamentarii care îi acoperă pe corupții din România, domnia sa dorește cu ardoare ca noi să-l trimitem odată în fața instanțelor, pentru a ne arăta că totul este doar o făcătură menită să-l discrediteze în fața mizilenilor care l-au făcut deputat.

Cred că mătușa Tamara, săraca, s-a săturat de câte ori a fost pomenită în Parlament, și, cine știe, poate acum va putea să se retragă și dumneaei în Zam-bac-cian.

Mă întreb și eu dacă domnul Năstase, care este și doctor în drept, și profesor universitar, și scriitor se simte atât de liniștit și curat, de ce nu a avut curajul să demisioneze din parlament înainte de alegeri, așa cum a făcut colegul său de partid, Miron Mitrea, care a arătat că are onoare și nu îi este frică să meargă în fața electoratului, cu procurorii DNA în spate, iar astăzi este printre noi, la un nou mandat de parlamentar.

De altfel, sunt ferm convins că alegătorii din Mizil nu vor fi dezamăgiți acum, când reprezentantul lor în Parlament va avea același statut în fața legii, la fel ca și ei, fără a avea nici un fel de favoruri și imunități. Votul pe care l-am dat zilele trecute poate fi... o intrare în normalitate și, după ce va ajunge în fața legii, colegul nostru Adrian Năstase va fi de fapt doar o persoană... urmărită penal care beneficiază ca orice inculpat de prezumția de nevinovăție.

Prin mesajul pe care l-am transmis cu câteva zile în urmă, sperăm să demonstrăm ceea ce alegătorii așteaptă de la noi, și anume că suntem în sfârșit un parlament responsabil, mai curat, și cu oameni care nu au nevoie de nici o protecție, nici măcar cea a imunității parlamentare, și care răspund pentru faptele lor în fața legii.

Fiecare trebuie să răspundă pentru ceea ce face, chiar dacă uneori e scoasă vinovată câte o mătușă, fie ea și pe numele de Tamara.

Dacă vă mai amintiți, unul dintre mesajele importante ale PD-L în campania electorală a fost și eliminarea privilegiilor parlamentarilor. Deputatul sau senatorul trebuie să fie egal cu cetățeanul în fața legii și niciodată deasupra lui!

Cred că prin acest vot noi, cei de la PD-L, am dovedit acest lucru demonstrând că putem avea încredere în justiție.

Așa că, domnilor colegi, cei care ați votat pentru, nu pot decât să vă mulțumesc că i-am dat șansa domnului Adrian Năstase să ne arate că este nevinovat, așa cum dânsul susține sus și tare și cum poate mulți dintre noi chiar cred.

Și nu în ultimul rând, poate a venit timpul să-l lăsăm pe domnul Adrian Năstase să-și numere ouăle din spatele termopanelor, ascultând liniștit poveștile simpaticei mătuși Tamara, urmând ca noi să fim la fel de liniștiți și convinși că am făcut ceea ce trebuie, urmărind, în același timp, cum justiția își face datoria, fără a fi influențată în nici un fel.

  Valeriu Tabără - declarație politică privind Situația cercetării agricole din România;

Domnul Valeriu Tabără:

"Situația cercetării agricole din România"

Declarația pe care o prezint astăzi în fața Camerei Deputaților este, de fapt, o scrisoare pe care academicianul Cristian Hera, Președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice din România, a trimis-o mai multor factori de răspundere din România. Conținutul scrisorii se constituie într-un apel, aș spune al disperării, față de situația cercetării agricole, element esențial al agriculturii românești.

Având în vedere cele de mai sus, ca cercetător și membru titular al ASAS îmi însușesc conținutul acestei scrisori și îl prezint Camerei Deputaților, în intervalul alocat declarațiilor politice.

"Urmare a crizei mondiale din domeniul economic, tehnic și social, care a cuprins și se accelerează rapid și în țara noastră, cercetarea științifică în general, dar mai ales cercetarea științifică din domeniul agricol este grav afectată, cu efecte negative pregnante, ce au început să se amplifice la toate nivelele acestui domeniu, încă de la jumătatea anului 2008.

La începutul anului 2009, Guvernul României a adoptat o serie de măsuri menite să reducă la minimum efectele crizei ce afectează toate domeniile, în principal punând accent pe stimularea producției, crearea și menținerea locurilor de muncă și reducerea cheltuielilor, mai ales a celor din sectoare indirect productive.

Comunitatea științifică din domeniul agriculturii a constatat că unele măsuri preconizate de guvern, ce vizează reducerea efectului negativ al crizei din România, pot conduce la diminuarea substanțială a activității multor instituite de cercetare științifică, institute naționale, de ramură și stațiuni teritoriale.

Este cunoscut că progresul în agricultură se realizează prin aplicarea rezultatelor obținute de cercetarea științifică, prin valorificarea în producție a noilor creații tehnologice și biologice, soiuri, hibrizi de plante sau animale cu calități superioare celor existente, cu rezistență sporită la condiții pedoclimatice nefavorabile, cu nivele de producție superioare calitativ și cantitativ, cu efecte pozitive asupra economiei țării, asupra reducerii importurilor și asupra îmbunătățirii nivelului de trai.

Produsul cercetării științifice se realizează cu cheltuieli mari, dar, prin generalizarea în producție a plusvalorii fiecărui leu investit, se aduc mari beneficii economiei naționale.

În ultimii ani, în țările afectate mai mult sau mai puțin de criză, activitatea de cercetare științifică este protejată, majorându-se sursele de finanțare pentru intensificarea activității din domeniu în vederea reducerii substanțiale a efectelor negative ale crizei. Exemplele în acest sens sunt: SUA, Canada, Franța, Germania, Anglia; Danemarca, Belgia, Polonia, Ungaria ș.a.

Este de reținut că România este singura țară din UE în care cercetarea științifică agricolă de bază nu este finanțată prin bugetul de stat. În prezent, susținerea activității de cercetare se face prin autofinanțare din surse proprii și din proiecte câștigate din Planul Național de Cercetare-Dezvoltare și Inovare. Prin reducerea suprafețelor de teren deținute de unitățile de cercetare-dezvoltare de la 151.000 ha în 2001 la sub 18.000 în 2009, sursa de finanțare din venituri proprii a devenit nesemnificativă.

Drept urmare, majoritatea unităților de cercetare din agricultură sunt în pragul falimentului, iar migrația specialiștilor în alte sectoare este accentuată. În ultimii 3 ani au plecat peste 50% din cercetătorii științifici formați timp de peste 10 ani în acest domeniu.

În prezent, prin diminuarea la o treime a fondurilor alocate pentru cercetarea științifică națională față de 2008, activitatea din unitățile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol este supusă stagnării. Din analizele făcute în institute reiese că, în acest an, nu se vor scoate la competiție alte proiecte de cercetare, iar cele contractate în anii anteriori, cu faze de execuție în 2009 se sistează, lipsa fondurilor conducând la întreruperea activității de cercetare științifică; salariile personalului de specialitate și cheltuielile curente nu mai acoperă decât o mică parte din nevoile reale ale unităților, iar cheltuielile de capital nu vor mai putea susține dotările cu tehnica modernă stabilite prin contractele încheiate în anii 2007 și 2008.

Încetarea sau reducerea finanțării acestui domeniu, chiar și numai pe 1-2 ani, va afecta negativ cercetarea științifică românească, îndepărtându-ne astfel și mai mult de cea a țărilor din UE.

Este cunoscut că un cercetător se formează în 5-10 ani, iar înlocuirea lui este greu de realizat, ceea ce face ca, la nivel performant, randamentul în creația științifică să fie diminuat pe timp îndelungat.

Față de situația expusă, considerăm că este necesar ca organele de decizie politică și cele administrative să analizeze situația creată prin reducerea drastică a fondurilor alocate în 2009 pentru cercetarea științifică agricolă și să adopte acele măsuri care să protejeze acest domeniu de importanță majoră pentru siguranța și securitatea alimentară a țării și să-l sprijine pentru a contribui substanțial la diminuarea efectelor crizei.

Avem convingerea că mesajul comunității științifice din agricultură va găsi înțelegerea necesară și vor fi luate măsurile adecvate pentru ca acest domeniu să poată contribui la creșterea cantitativă și calitativă a producțiilor, prin rezultate adaptate condițiilor specifice de climă și sol din țara noastră".

Cer ca această declarație să fie adusă la cunoștința primului- ministru, ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și ministrului finanțelor.

  Radu Bogdan Țîmpău - scurtă analiză a crizei economice;

Domnul Radu Bogdan Țîmpău:

Anul 2009 ar fi trebuit să fie un an de celebrare pentru Europa Centrală și de Est, dat fiind că în acest an se împlinesc 20 de ani de la căderea regimurilor comuniste, este a 10-a aniversare a extinderii NATO spre est și se împlinesc totodată cinci ani din momentul în care Uniunea Europeană a început să se extindă în regiune.

Criza economică globală a stricat însă petrecerea: în loc să consolideze realizările ultimilor 20 de ani, statele din regiune se confruntă cu efectele unei recesiuni acute.

Uniunea Europeană ca întreg se confruntă cu probleme, în condițiile în care liderii săi răspund la criză punând interesele naționale înaintea ideii de solidaritate europeană, în special prin oferirea de ajutoare de stat pentru bănci și industriile proprii, precum și prin introducerea unor restricții privind angajarea forței de muncă din alte state europene. Și chiar dacă întreaga Europă se îndreaptă spre cea mai gravă criză economică din anii '30 încoace, țările din partea centrală și de est a Europei sunt mai vulnerabile decât statele mai bogate occidentale.

În acest peisaj deloc optimist, riscul major este acela de a ne confrunta într-un viitor foarte apropiat cu o nouă izolare a țărilor din Europa Centrală și de Est, o nouă Cortină de Fier, bazată pe rațiuni economice, care va despărți bogații de săraci, în interiorul Uniunii Europene.

Indiferent ce se va întâmpla, țările din regiune vor trece în mod diferit prin criză, cu rezultate diferite. La o extremă sunt statele supuse unor presiuni financiare severe, în frunte cu Ungaria, Letonia și Ucraina, care și-au asigurat pachete de întrajutorare de la FMI. La celălalt capăt se află Polonia, Republica Cehă și Slovacia, relativ stabile din punct de vedere economic, aflate în centrul Europei, deși chiar și deasupra acestor țări se adună nori negri.

Țara noastră nu se află nici ea într-o situație mai bună. Efectele crizei economice se resimt deja. Un număr însemnat de companii mici și mijlocii au intrat în faliment. Numărul persoanelor care și-au pierdut locul de muncă este în creștere. Și mai îngrijorător este faptul că o serie de companii mari au anunțat concedieri colective în următoarea perioadă.

Guvernul PD-L-PSD pare rupt de această realitate. În bugetul de stat pe anul 2009, veniturile fiscale sunt ori supraestimate și nerealiste, ori lipsite de orice bază legală. Într-un an de criză economică, ocupanții actuali ai palatului Victoria se comportă de parcă țara noastră nu ar fi afectată deloc de această problemă. Este greu de crezut cum vor putea fi atinse țintele pe care și le-a propus actualul guvern în ceea ce privește veniturile la bugetul de stat pe anul 2009, în condițiile în care falimentele companiilor românești umplu paginile ziarelor.

Rămâne desigur deschisă calea pentru majorări de impozite și taxe, majorări despre care guvernul a început deja să vorbească. Adică o împovărare și mai mare a cetățenilor și a agenților economici și așa greu loviți de efectele crizei economice. Reașezarea sistemului de taxe și impozite pare a fi, în acest context, o mișcare menită să ne pregătească pentru viitoarea monitorizare a oficialilor Fondului Monetar Internațional.

Conform informațiilor prezentate recent, România urmează să solicite Fondului un ajutor financiar în valoare de aproximativ 10 miliarde de euro. Decizia cu privire la accesarea fondurilor FMI nu este una ușoară însă. Un astfel de acord va readuce țara noastră în situația unei stricte monitorizări din partea acestei instituții. Mai mult decât atât, primul lucru pe care oficialii FMI îl vor cere, odată reveniți în România, va fi planul de măsuri anticriză pe care guvernul intenționează să îl implementeze astfel încât să reducă efectele recesiunii.

Or, acest plan nu există. Deși ar fi trebuit să reprezinte prioritatea zero a Guvernului Boc, planul de măsuri anticriză al României seamănă mai mult cu o fata morgana. Guvernul actual pregătește psihologic populația pentru efectele crizei, dar ignoră o realitate atât de evidentă: combaterea crizei nu se face prin acțiuni psihologice, ci prin măsuri concrete și coerente.

Se pare că actualii guvernanți au învățat metodele de pregătire psihologică folosite înainte de 1989 pentru generațiile de sacrificiu, când cel mai important lucru pentru regim era să nu se comenteze nimic și de către nimeni, indiferent de ce se întâmpla în viața reală. Nu putem spune decât că, deși este un refren cunoscut, este o mare diferență între societatea de dinainte de 1989 și cea de acum.

  Valeriu Ștefan Zgonea - declarație politică intitulată Solidaritate și echitate socială;

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Declarație politică intitulată: "Solidaritate și echitate socială".

Într-o perioadă de criză, statul este cel mai important actor din economie. Guvernul are obligația de a menține echilibrul economic și social prin susținerea proiectelor importante de investiții. Dacă 20% din buget înseamnă investiții, trebuie să știm cum vor fi cheltuiți acești bani și care vor fi rezultatele, în termeni de locuri de muncă și de proiecte finalizate.

Până în acest moment, reprezentanții ministerelor cu atribuții consistente în domeniul investițiilor nu au reușit să spună clar care sunt proiectele ce vor fi demarate și care sunt sumele alocate pe fiecare obiectiv în parte. Totodată, trebuie să știm în ce ritm își propun instituțiile statului să atragă fonduri europene.

Vă asigur că PSD va fi extrem de atent la modul în care vor fi cheltuite sumele alocate pentru investiții, pentru că investițiile reprezintă principala măsură a strategiei anticriză!

Totodată, PSD rămâne fidel principiului de a nu-i obliga pe cei săraci să strângă cureaua! Românii trebuie să treacă de această criză în condiții cât mai corecte, cât mai decente, fără costuri economice sau sociale prea mari.

Una dintre categoriile defavorizate ale populației României este, fără îndoială, cea a pensionarilor. După o viață de muncă, mulți români își duc traiul la limita subzistenței.

Măsurile adoptate de Guvern până în acest moment sunt menite să asigure protecția socială a pensionarilor.

De la 1 aprilie, aproximativ un milion de persoane cu venituri mici vor beneficia de o pensie minimă de 300 de lei, urmând ca de la 1 octombrie această pensie socială să crească la 350 de lei.

Instituirea pensiei minime garantate reprezintă o măsură fără precedent, pe care am susținut-o și am promovat-o, prioritatea noastră fiind protejarea populației de efectele negative ale crizei.

Vom găsi soluții și pentru persoanele cu venituri reduse care nu primesc pensie și încasează doar un ajutor social. În acest sens, vom modifica în Parlament Ordonanța de urgență privind pensia minimă.

Totodată, pensiile din sistemul public vor fi majorate cu cinci la sută în acest an, respectiv trei la sută în aprilie și doi la sută în octombrie. Valoarea punctului de pensie va ajunge la 43,3% din salariul mediu brut, existând posibilitatea majorării acestuia la 45% de la începutul anului viitor.

Toate aceste măsuri fac parte din răspunsul social-democrat la actuala criză, un răspuns bazat pe solidaritate și echitate socială. Protecția socială rămâne un reper al planului românesc de relansare economică!

  Costică Macaleți - Argument pentru farmaciile din mediul rural;

Domnul Costică Macaleți:

Declarație politică intitulată "Argument pentru farmaciile din mediul rural".

Declarația mea politică de azi vine în sprijinul cetățenilor din mediul rural din județul Botoșani, care, din nefericire, nu au șansa de a cumpăra medicamentele necesare din apropiere, fiind nevoiți să se deplaseze până la cel mai apropiat oraș.

Farmaciștii botoșăneni nu se vor grăbi să își deschidă unități farmaceutice în județ, întrucât ar ieși în pierdere. Asta în ciuda dorinței Ministerului Sănătății de a fi deschise mai multe farmacii în mediul rural. Executivul a modificat Legea farmaciei săptămâna aceasta, în vederea creșterii accesului populației la medicamente. În acest sens, a fost eliminat criteriul demografic pentru înființarea unităților farmaceutice din mediul rural. Până în prezent, legea prevedea înființarea de farmacii comunitare în mediul rural pe criteriul demografic. De exemplu, o farmacie comunitară se putea înființa la minimum 4.000 de locuitori în localitățile cu peste 4.000 de locuitori și maximum o farmacie în localitățile cu sub 4.000 de locuitori. Potrivit Ministerului Sănătății, actul normativ menține criteriul demografic pentru mediul urban, așa cum s-a convenit între reprezentanții Comisiei Europene și cei ai Ministerului Sănătății, până la sfârșitul anului 2010. Noul proiect de lege mai prevede și reducerea numărului instituțiilor implicate în procedura de autorizare a farmaciilor.

Din nefericire, la nivelul județului Botoșani funcționează în mediul rural doar 13 farmacii. Farmaciștii se feresc să deschidă unități în mediul rural pentru că nu au vânzări, deoarece farmacia nu cumpără numai medicamente, ci și produse cosmetice și alte produse pentru nou-născuți. Farmacia este o drogherie, iar în oraș există persoane cu posibilități financiare, care cumpără și aceste produse, pe când în mediul rural nu există cerere. De asemenea, în mediul rural mai apare un aspect. Omul vine la spital, se externează și teoretic pleacă cu o rețetă de la medicul din spital și își cumpără și medicamentele. El pleacă acasă și cu medicamentele pe care le ia de la farmaciile din oraș, pentru că nu găsește la țară farmacia de care ar avea nevoie. Printr-un program social prin care să fie susținute farmaciile din mediul rural ar rezista. Soluția ar fi în deschiderea unor puncte de lucru ale unor farmacii cu sediu în oraș, însă punctele de lucru trebuie să îndeplinească la ora actuală aceleași condiții ca și farmaciile, în sensul că trebuie să aibă farmacist prezent în permanență, or, în cazul în care nu există adresabilitate, nu este justificată încadrarea acestuia.

Iată de ce adresez rugămintea Ministerului Sănătății să ofere sprijin farmaciștilor care vor să deschidă cel puțin puncte de lucru în mediul rural, eliminând măcar câteva din condițiile restrictive care împiedică ca la țară oamenii să-și poată cumpăra medicamentele de care au nevoie.

  Alina-Ștefania Gorghiu - declarație politică intitulată Bâlbâielile de la Educație scot istoria și sportul din orarul elevilor;

Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:

"Bâlbâielile de la Educație scot istoria și sportul din orarul elevilor"

În aproximativ 80% din învățământul liceal românesc nu se va mai studia istoria în clasa a XII-a. Materia a fost ștearsă pur și simplu din orarul elevilor, la puțin timp după ce orele de educație fizică, dirigenție și limbă străină au fost scoase din programa obligatorie. Asta pentru că, potrivit Ordinului nr. 3310 al Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, din 2 martie 2009, istoria nu se mai găsește în aria curriculară de la învățământul pentru ciclul superior al liceului, filiera tehnologică.

Dincolo de încălcarea evidentă a dreptului la educație, ordinul prin care se prevede că istoria se va preda la clasa a XII-a doar în anumite licee trece și peste o Recomandare a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei care arată că istoria "trebuie să ocupe un loc central în educația unor cetățeni responsabili și implicați activ în viața politică și în cultivarea respectului pentru diferențele între popoare".

La fel de grav este că aceasta nu este prima măsură fără logică luată la Ministerul doamnei Andronescu și în totală ignoranță față de practica europeană. Chiar săptămâna trecută, dumneaei a decis eliminarea a două ore de educație fizică și sport din programa obligatorie în învățământul liceal și transferarea lor în activitate extracurriculară. Și, mai menționează doamna Andronescu, cele două ore extracurriculare au caracter obligatoriu. Lucru care este dincolo de orice fel de logică.

Îi amintesc doamnei Andronescu că Uniunea Europeană, prin rezoluția Parlamentului European din 13 noiembrie 2007 privind rolul sportului în educație, prevedea ca toate statele europene: "să confere educației fizice un caracter obligatoriu în școli și licee și să accepte acele principii conform cărora, în orar, ar trebui să se prevadă cel puțin trei ore de educație fizică pe săptămână, în vreme ce școlile ar trebui să fie încurajate să depășească acest prag, în funcție de posibilități".

De asemenea, atrag atenția celor de la PSD că inconsecvența nu face cinste unui om politic! În anul 2001, guvernul Năstase, din care făcea parte și doamna Ecaterina Andronescu, aflată pe atunci la conducerea Ministerului Educației și Cercetării, a lansat un ambițios proiect care viza dezvoltarea sistemului de educație fizică și sport, prin construirea a 400 de săli de sport în toată țara. În a doua jumătate a anului 2004, aproape de alegerile parlamentare și prezidențiale, proiectul celor 400 de săli de sport a fost declarat îndeplinit și asumat ca o realizare a guvernării Năstase.

În guvernul Boc o regăsim pe doamna Andronescu la conducerea Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, prezentând printre primele măsuri ale noului său mandat reducerea numărului de ore de sport din programa școlară la o singură oră obligatorie și două ore în aria extracurriculară.

În aceste condiții, toate bâlbâielile doamnei Andronescu nu demonstrează decât faptul că noul ministru conduce Educația după bunul său plac, aplicând criterii subiective unui sistem care afectează sute de mii de copii.

  Ion Stan - declarație politică intitulată Criza ca doctrină politică a aleșilor poporului român;

Domnul Ion Stan:

"Criza ca doctrină politică a aleșilor poporului român"

Cu respectul cuvenit înaltei tribune a Parlamentului, de unde, de trei ori până în acest moment, am depus jurământul de credință pentru propășirea poporului, apărarea Constituției și a României, am decis că, de astăzi înainte, declarațiile noastre politice vor avea ca temă centrală "criza, ca doctrină politică a aleșilor români".

Realitatea sau inventarea crizelor, a amenințărilor și spaimelor de tot felul ține de esența oricărei strategii politice, și cum nu există națiune care să se risipească mai mult în politică decât noi, pe calea deducției logice, concluzia care se impune este aceea că unica și călăuzitoarea doctrină a aleșilor români este criza. Corolarul acestei concluzii: "Dacă nu există criză, inventeaz-o, și, cu puțină atenție din partea presei, devii erou național".

Coborând în realitățile cotidiene și trecând de la aserțiunea teoretică la practică, ce constatăm?

Nimeni nu știe cu exactitate ce este și cum s-a ajuns la criza mondială, dar toți emitem judecăți, pretinse de valoare, pe acest subiect.

Nimeni nu știe dacă, în ce măsură, cum și când România va fi lovită de efectele crizei cu care Wall Street-ul sperie lumea. În schimb, sunt tot mai importanți cei care se întrec în evaluări și predicții, care de care mai uluitoare prin contradictorialitatea afirmațiilor induse în spațiul destinat (dez)informării publice.

Nimeni nu cere serviciilor secrete - de la noi sau de aiurea - să anticipeze cotațiile bursiere, dar toată lumea pare a fi de acord că impactul specific cel mai evident al noii ordini mondiale se dovedește a fi acela că "pericolele preponderente la adresa securității naționale se anunță din sfera economicului". Chiar și Statele Unite ale Americii au devenit dintr-o națiune creditoare cel mai mare debitor al lumii, iar industriile în care marile companii americane au devenit necompetitive sunt tot mai numeroase.

Așadar, nimeni nu pretinde serviciilor secrete să devoaleze secretele bancare, dar toți suntem unanimi că niște ochi și urechi ale națiunii există tocmai pentru a prevesti crizele viitoare, căci aceasta este misiunea lor, veghea continuă ca națiunea să nu devină ținta și victima surprizelor. Măcar a celor financiar-economice, dacă cele strategice, politice, militare, tehnico-științifice ori ale spionajului sunt mai greu perceptibile la buzunar, mai ascunse și mai puțin evidente într-o relație directă cu coșnița zilnică a cetățeanului.

Sub acest din urmă aspect, al îndeplinirii misiei lor, din partea serviciilor noastre de informații, prin adânca voință politică lăsate într-o profundă criză de reglementare, avem cele mai descurajatoare semnale.

Principalii destinatari, beneficiari și utilizatori ai informațiilor de securitate națională acționează în spațiul declarațiilor publice asemenea persoanelor lipsite de minima informație și viziune, întrecându-se în contradicții pe seama crizei.

O înaltă personalitate politică și de stat figurează pe primul loc într-un top al declarațiilor-gafă privind criza. Anterior alegerilor parlamentare, înaltul demnitar a susținut că România nu va avea treabă cu criza. După alegeri, a dat-o repede la întors. Mai mult chiar, dintr-o indiscreție a microfoanelor, uitate deschise la un prezidiu, aveam să auzim: "George, dacă dăm drumul la inflație, nenorocim populația...".

Greu de crezul că în asemenea chestiuni, extrem de importante și grave, în același timp, cei mai înalți demnitari ai statului se hazardează în a se pronunța fără a beneficia de expertiza competentă a serviciilor care le pun la dispoziție evaluările de securitate națională.

Dacă serviciile de informații pentru securitate sunt părtașe la acele declarații contradictorii, atunci nu ne mai sunt trebuincioase.

Dimpotrivă, dacă respectivele servicii și-au făcut datoria, atunci să și-o ducă până la capăt și să ne lămurească cu ce scop se practică acest gen de înaltă dezinformare la scară națională.

În primă și ultimă instanță, este evident că suntem în prezența unui simptom al crizei la nivel de declarații politice ale celor mai importante instituții.

Până când serviciile noastre de informații se și ne vor dumiri, este bine să luăm aminte că opoziția tăcută din societatea civilă americană, încercând să dea de cauzele crizei financiare, a descoperit că acestea se reduc, în esență, la unul dintre cele mai grave acte de corupție politică consumate în Congresul și Administrația de pe malurile Potomacului, unde cam 120 de politicieni și-au vândut influența politică în schimbul a mai mult de 5 miliarde de dolari, acceptând, în schimb, să promoveze reglementări favorabile intereselor a 20 de mari companii care domină Wall Street-ul. În acest fel, acea parte a clasei politice americane a contribuit în mod decisiv la colapsul financiar actual.

Acum înțelegem declarația inițială liniștitoare a reprezentantului statului. Cum în România ultimilor cinci ani nu a mai existat corupție politică, de unde să ne vină criza?!

Cele petrecute în America, par a se repeta, însă, și în România. Niște bănci, nu are importanță care, au pretenții de ajutor guvernamental din partea statului român. Aceasta în condițiile în care, ani la rând, inclusiv cel mai recent bilanț, se încheie cu profituri nesimțit și imoral de mari.

Cu asemenea profituri record, criza mai este criză, sau miracol? Credem că este miracolul care, cu siguranță, aduce criza. Evident, într-o variantă românească. Altfel nu ne putem explica de ce statul român, de la cel mai înalt nivel, în loc să-și protejeze cetățenii, devine recuperatorul eficient al băncilor, somându-i: "Plătiți-vă ratele!"

De ce niște bănci așa de prospere să apeleze la un recuperator atât de eficient?!

De-a uite criza, nu e criza, a început să se joace și Excelența Sa, domnul guvernator al Băncii Naționale a României. Domnia sa ar face bine să nu mai dea declarații publice după nopți albe de analize financiare, când stresul adânc întipărit pe fizionomie îl deconspiră că Dumnezeu îl îndeamnă să-și folosească cuvintele pentru ascunderea gândurilor. O fi ea, criza, mai mult virtuală, dar noi dorim să avem, în continuare, un guvernator al Băncii Naționale cât se poate de real.

O delegație, cică din România - a cui, cu ce mandatare?! - ar fi rătăcită pe culoarele Fondului Monetar Internațional, după ce Banca Mondială ne-a făcut niște recomandări de care nu aveam nevoie. Din categoria celor pregătite la pachet din mita politică de 5 miliarde de dolari a Wall Street-ului, pentru o criză generată de corupția politică transnațională, pe care vor să o trateze după rețeta "cui pe cui se scoate".

Criza, dacă există, ca realitate sau amenințare, în ambele sale ipostaze este o problemă de supraviețuire națională. Ceea ce ne îndreptățește să chemăm la această tribună pe directorii serviciilor naționale de informații pentru a prezenta Parlamentului atât evaluarea de stare a securității economico-financiare a României, cât și sorgintea bâjbâielilor înaltelor autorități publice, în ceea ce privește existența, perspectivele și dimensiunile crizei.

  Ioan Munteanu - declarație politică intitulată Vrem să consumăm zahăr românesc!;

Domnul Ioan Munteanu:

"Vrem să consumăm zahăr românesc!"

Patronatul Zahărului din România a început o campanie de informare și de sensibilizare a factorilor responsabili asupra dificultăților cu care se confruntă acest sector. Este vorba în principal de protejarea intereselor a mii de fermieri și de angajați, dar și de apărarea unor drepturi dobândite odată cu intrarea țării noastre în structurile comunitare.

Aderarea României la Uniunea Europeană a impus limitarea producției de zahăr obținut din sfeclă la 109.000 tone pe an. În același timp, importurile de zahăr brut destinat rafinării au fost reduse la 329.000 tone pe an, cu taxe preferențiale. Consumul național de circa 600.000 tone este asigurat în proporție de 73% prin cotele primite de la Uniunea Europeană, iar restul cantității, până la acoperirea necesarului de consum, este completat de importurile de zahăr alb din Ungaria, Polonia, Austria și Republica Moldova.

Prin comunicatele deja transmise, Comisia Europeană și-a făcut cunoscute intențiile față de managementul licențelor pentru importul zahărului brut destinat rafinării. Astfel, începând cu 1 octombrie 2009 nu se mai prevede o alocare națională în funcție de nevoile de rafinare și de partenerii tradiționali, ci una la nivel european, cu accesul tuturor rafinatorilor din Uniunea Europeană în primele 3 luni ale anului, după care accesul este deschis tuturor societăților, fie producători, fie importatori.

Aceste intenții pun în mare pericol accesul României la materia primă necesară producerii zahărului, dar și reducerea semnificativă a cantităților destinate rafinării, ceea ce va conduce la închiderea multor fabrici. Și asta, în condițiile în care capacitatea de producției - zahăr a României este de peste trei ori mai mare decât cotele impuse de către Comisia Europeană, iar fabricile utilizează capacitatea instalată în proporție de doar 34%-35%.

În acest context, politica Guvernului României trebuie să fie una de protejare a producătorilor agricoli și a procesatorilor de zahăr pentru ca țara noastră să nu devină importator. România, care are un potențial ridicat în domeniul culturii de sfeclă de zahăr, dar și capacitatea industrială de prelucrare a acesteia, trebuie să se opună vehement aplicării deciziilor Comisiei Europene.

Sunt alături de producătorii de sfeclă, dar și de producătorii de zahăr în demersul lor de a-și apăra drepturile.

Totodată, îi asigur de sprijinul meu în calitate de parlamentar în tot ceea ce înseamnă legislația din aceste domenii.

  Aurel Vlădoiu - declarație politică intitulată România traversează o perioadă dificilă;

Domnul Aurel Vlădoiu:

"România traversează o perioadă dificilă"

România traversează o perioadă dificilă și cred că avem cu toții ceva de învățat din această lecție a crizei. Fără îndoială că, în astfel de momente, se impun multe schimbări, inclusiv în ceea ce privește rolul și atitudinea statului față de economie și societate, iar Partidul Social Democrat are menirea de a lua decizii eficiente, transparente și care să țină cont de nevoile și prioritățile electoratului pe care îl reprezintă.

Consider că, până în acest moment, reprezentanții Partidul Social Democrat din Guvern, Parlament, dar nu numai, au reușit să impună o serie de măsuri pentru protejarea categoriilor vulnerabile și defavorizate. Am insistat, de exemplu, ca în bugetul de stat pe 2009 să se regăsească câteva lucruri deosebit de importante.

Mă refer, în primul rând, la creșterea punctului de pensie la 43,2% și la introducerea pensiei sociale minime de 300 lei începând cu 1 aprilie, care la 1 octombrie va deveni 350 lei, ca măsură de reducerea a sărăciei și îmbunătățire a standardului de viață al populației. După cum probabil se știe, de pensie socială minimă vor beneficia pensionarii sistemului public de pensii cu domiciliul în România, indiferent de data înscrierii la pensie, dacă nivelul cuantumului pensiei cuvenite sau aflate în plată se situează sub nivelul pensiei sociale minime garantate.

De asemenea, mă refer și la măsura privind compensarea prețului medicamentelor cu 90% începând cu data de 1 martie 2009, pentru pensionarii cu venituri mici, de sub șase sute de lei. Este o reglementare importantă, prevăzută atât în programul de guvernare, cât și în pachetul social de măsuri anticriză, prin care sprijinim o categorie defavorizată. În România sunt în jur de 3 milioane de pensionari cu venituri numai din pensii sub 600 de lei. Sunt oameni care au muncit și au nevoie de sprijin. Astfel, încă o promisiune făcută de PSD în campania electorală este onorată. Cu toată această criză picată și pe capul nostru, am mai reușit să alocăm peste 10 miliarde de euro, respectiv 20% din p.i.b., pentru investiții în infrastructură. Nu am uitat nici de agricultori și ne vom ține de cuvânt acordând, în acest an, subvenții de 1500 lei la hectar. Sunt deja asigurate sumele pentru campania de primăvară: 39 de lei/hectar - subvenție pentru motorină, 540 de lei subvenția de 30% pentru credite de producție, 400 de lei plată directă pentru anul 2008. Plățile vor fi făcute începând din 15 martie 2009. La aceste sume se vor adăuga, pe parcursul anului, subvențiile pentru acciza la motorină, pentru energie electrică pentru irigații, prime speciale pentru legumicultură, prime compensatorii pentru agricultura ecologică, precum și subvențiile pentru campania de toamnă. Totodată, vom acorda sprijin pentru procurarea de îngrășăminte chimice și facilități fiscale pentru investitorii din agricultură și industria alimentară.

Aș mai remarca și faptul că a fost demarată și campania de depunere a cererilor de plată pentru schemele de sprijin pe suprafață care sunt finanțate din Fondul Europeană de Garantare Agricolă, din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale. Pentru campania 2009, România beneficiază de o alocație financiară de 618,1 milioane de euro din Fondul european de Garantate Agricolă pentru plata unică de suprafață, ceea ce reprezintă circa 71 de euro pentru un hectar.

Evident că trebuie să ne concentrăm pe atragerea fondurilor europene, pentru a reușit să absorbim banii pe care Uniunea Europeană ni-i pune la dispoziție până în 2013. Este vorba despre aproape 10 miliarde de euro pentru agricultură, plăți directe și pentru proiecte legate de agricultură și dezvoltare rurală.

După 4 ani de experiențe nefaste în agricultura românească, de politici inconsecvente și birocrație excesivă, care i-au îndepărtat pe agricultorii români de fondurile europene, este timpul să promovăm un sistem coerent de susținere a producătorilor agricoli.

În acest sens, parlamentarii Partidului Social Democrat au depus o inițiativă legislativă privind înființarea Camerelor agricole, instituții care se vor ocupa în mod direct de activitatea fermierilor și a agricultorilor și vor asigura serviciile de consultanță la fața locului. Agricultorii vor primi subvențiile numai cu avizul Camerelor agricole, urmând să dispară toate verigile intermediare între producătorii agricoli și Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale. Inițiativa legislativă este relevantă pentru un domeniu prioritar, motiv pentru care PSD a solicitat urgentarea dezbaterii și susținerii acestui proiect de lege. Aș mai aminti, pe final, și despre măsura prin care persoanele aflate în șomaj vor fi scutite, timp de trei luni, de la plata impozitelor și contribuțiilor de asigurări sociale, măsură îmbrățișată de companiile mari din România, afectate de lipsa de comenzi în contextul scăderii cererii și care au recurs, în ultimul timp, la trimiterea personalului în șomaj tehnic pentru diverse perioade, în care trebuie, conform legislației, să plătească salariaților cel puțin 75% din salariu.

O altă promisiune pe care Partidul Social Democrat o onorează se referă la susținerea cu 50% a costului formării profesionale continue pentru angajați și șomeri. Cât privește i.m.m.-urile, se știe că Partidul Social Democrat a cerut și se luptă pentru trei lucruri extrem de importante: 1. neimpozitarea profitului reinvestit, începând cu 1 aprilie; 2. compensarea t.v.a.-ului de plată cu cel de încasat; 3. achitarea t.v.a.-ului după încasarea facturilor emise, nu înainte; 4. lansarea unui program coerent de garantare a creditelor pentru i.m.m.-uri.

  Cornel Itu - obiective propuse spre realizare în activitatea de deputat;

Domnul Cornel Itu:

Localitățile aparținând colegiului electoral pe care cu onoare îl reprezint în Parlament sunt încărcate de istorie și de bogate tradiții economice, sociale și culturale. Bazându-mă pe acest fapt, am identificat și analizat cu toată răspunderea realitățile zonei, ceea ce trebuie făcut, spre care activități să îmi îndrept eforturile.

Ținând cont de specificul fiecărei zone, de prioritățile existente în fiecare localitate, voi lupta pentru realizarea obiectivelor propuse. Sunt probleme care vizează și localități cu primării de altă culoare politică și care au tot sprijinul, fără nici o deosebire, primând necesitățile oamenilor și cerințele de dezvoltare din zonă:

  1. APIA în fiecare comună:
  2. drumuri județene și comunale;
  3. alimentare cu apă și canalizare;
  4. modernizarea și reabilitarea termică a școlilor și a grădinițelor din mediul rural;
  5. cuprinderea localităților într-un circuit turistic și religios (Dej, Ocna-Dejului, Cășiel, Rohia, Bobâlna);
  6. regularizarea și decolmatarea unor văi și pâraie;
  7. dispensare medicale;
  8. extinderea alimentării cu gaze naturale;
  9. extinderea iluminatului public;
  10. edificii pentru primăriile din zonă.
  Cristian Buican - declarație politică intitulată Siguranța cetățenilor din România.

Domnul Cristian Buican:

"Siguranța cetățenilor din România"

mă adresez dumneavoastră în speranța unei poziții comune pe care trebuie să o adopte Parlamentul României asupra unei probleme care necesită toată atenția noastră: siguranța cetățenilor din România.

După cum bine știți, în ultimele săptămâni s-au petrecut mai multe ilegalități de o amploare semnificativă, mass-media fiind unul din factorii care au supus atenției noastre aceste incidente. Astfel, încrederea cetățenilor în instituțiile statului care ar trebui să îi protejeze fiind destul de afectată, consider că începerea unei dezbateri despre acest subiect delicat ar trebui să fie o prioritate.

Pe fondul escaladării violențelor din ultima perioadă din România, consider că siguranța cetățenilor este pusă în pericol, iar starea de spirit a populației este din ce în ce mai afectată de către aceste acte de violență. Mai mult, exploatarea acestei teme în mass-media este un alt factor care duce la împământenirea ideii unei țări "a clanurilor", cu un important factor de risc. Aș vrea să reflectați măcar asupra cazurilor relatate de mass-media, considerând inadmisibile evenimente de genul scandalurilor violente cu arme albe într-un loc public precum mall-ul sau jafuri în plină zi.

Pe această cale aș dori, de asemenea, să atrag atenția asupra prestației slabe pe care o are ministrul administrației și internelor, acesta catalogând un suspect ca fiind "cel mai greu caz al poliției din ultimii 20 de ani".

Mai mult, în acest weekend, în județul Vâlcea, deputat al cărui județ sunt, s-a petrecut un alt fapt pe care doresc să îl supun atenției dumneavoastră. În noaptea din 27 spre 28 februarie 2009, în orașul Horezu, județul Vâlcea, bustul lui I.Gh. Duca a fost vandalizat, statuia fiind situată în apropierea centrului orașului Horezu. Acest incident este important, cu atât mai mult cu cât s-a petrecut la doar o zi distanță de la dezvelirea și comemorarea unei alte statui a lui I.Gh. Duca din Râmnicu Vâlcea, ce se înscrie în seria manifestărilor comemorative "I.Gh. Duca, 75 de ani de la trecerea în eternitate", adunare la care au participat importante personalități județene și naționale. Astfel, consider că aceste acte de vandalism nu au ce căuta într-o țară democratică. Chiar dacă până la proba contrarie cataloghez acest incident drept "o coincidență bizară", fac apel la liderii politici ai partidelor politice ca manifestări de comemorare a unui spirit liberal sau de altă natură să nu degenereze în acte de vandalism. Mai mult, doresc pe această cale să atrag atenția colegilor deputați, precum și presei, asupra acestui incident nefericit.

Vă anunț pe această cale că săptămâna trecută am depus o întrebare ministrului administrației și internelor în care i-am expus câteva din aceste incidente, în care îi cer să îmi comunice atât un plan de măsuri pe care îl are în vedere, cât și îndreptarea atenției asupra cazului de vandalism expus mai sus. De asemenea, consider că această escaladare a violențelor din ultimul timp nu se va opri până când instituțiile abilitate nu vor recâștiga încrederea cetățenilor, iar acest lucru se poate realiza doar prin stabilirea unor măsuri care să răspundă nevoilor pe termen lung ale cetățenilor din România.

Chiar dacă la nivel declarativ liderii politici par implicați în aceste probleme, consider că începerea unei dezbateri despre măsurile care trebuie impuse este mai mult decât necesară, iar acest lucru va afecta atât imaginea internă a instituțiilor implicate, cât și imaginea noastră ca țară în contextul european actual.

     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 20 septembrie 2020, 22:01
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro