Plen
Ședința Senatului din 17 martie 2008
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.30/27-03-2008

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
28-07-2020
27-07-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 17-03-2008 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 17 martie 2008

  1. Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:

 

Ședința a început la ora 15.40.

Lucrările au fost conduse de doamna Norica Nicolai, vicepreședinte al Senatului, asistată de domnii Gavrilă Vasilescu și Pete Ștefan, secretari ai Senatului.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Bună ziua!

Cred că pot face un prim apel la colegii senatori lideri ai grupurilor parlamentare pentru a putea începe ședința Senatului de astăzi, 17 martie.

Din sală: Dar nu este cvorum!

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Am constatat și eu. Vom începe cu declarații politice.

 
Gheorghe Flutur (independent afiliat Grupului parlamentar al PD-L) - declarație politică având ca temă schimbările climatice;

Domnule senator Gheorghe Flutur, vă rog.

Îi rog, în mod deosebit, pe colegii care au declarații politice să se prezinte în sală.

 

Domnul Gheorghe Flutur:

Mulțumesc mult, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Voi prezenta o scurtă declarație politică legată de schimbările climatice.

Schimbările climatice sunt un rezultat direct sau indirect al activității umane, care determină schimbarea compoziției atmosferei globale și care se adaugă la variabilitatea naturală a climei, observată pe o perioadă de timp comparabilă.

Efectul de seră se datorează absorbției selective de către moleculele gazelor cu efect de seră - bioxid de carbon, metan - a radiației termice emise de pământ și remisă în spațiul extraatmosferic și din nou spre pământ.

Radiația infraroșie remisă spre pământ contribuie la încălzirea atmosferei joase și, implicit, a planetei.

Crescând concentrațiile gazelor, efectul de seră se intensifică, transportul de energie și umiditate în sistem se perturbă, fapt care determină dezechilibre în sistemul climatic.

Fenomenul de încălzire globală influențează atât sistemele fizice, cât și pe cele biologice.

Vă enumerăm câteva dintre efectele schimbărilor climatice, dragi colegi, cum ar fi: creșterea temperaturii medii, cu variații semnificative la nivel regional, reducerea volumului calotelor glaciare, creșterea nivelului oceanelor, modificarea ciclului hidrologic, sporirea suprafețelor aride, modificări în desfășurarea anotimpurilor, creșterea frecvenței și intensității fenomenelor climatice extreme, reducerea biodiversității.

În 2050 vor supraviețui circa 32% din speciile actuale de plante europene dacă se va menține tendința actuală de încălzire globală.

Din cele circa 1.700 de specii de plante și animale studiate peste 85% manifestă schimbări în privința ciclului biologic în concordanță cu încălzirea vremii, și aici mă refer la înflorirea mai din timp a unor specii de plante, depunerea ouălor mai devreme, sosirea mai de timpuriu a pasărilor migratoare și așa mai departe.

Principalele tipuri de specii afectate, în mod deosebit, de schimbările climatice sunt: speciile din zona golului alpin de la altitudini mari de la marginea continentelor; speciile cu areal restrâns, specii cu capacitate redusă de dispersie care nu pot depăși anumite bariere; specii sensibile la fenomene extreme; specii cu nișe foarte înguste; specii care au evoluat în dependență cu alte specii; specii cu capacitate redusă de adaptare fiziologică.

Grupul interguvernamental asupra schimbărilor climatice a prezentat în prima parte a anului 2007 câteva concluzii.

Aș vrea să le enumăr, dragi colegi.

Cei mai călduroși 15 ani la nivel global au fost înregistrați în ultimele două decade, anii 1998 și 2005 fiind cei mai călduroși ani de până acum.

Temperatura, la nivelul Europei, a crescut cu aproape 1°Celsius, mai mult decât rata globală de încălzire de 0,74.

În prezent, concentrația gazelor cu efect de seră din atmosferă depășește cu mult valorile înregistrate în ultimii 650.000 de ani, iar previziunile indică o creștere fără precedent.

Până în anul 2100 temperatura globală va crește cu circa 1°, până la 6,3°Celsius, iar nivelul apei mării va crește cu 19 până la 58 de centimetri.

S-a intensificat apariția fenomenelor meteorologice extreme, cum ar fi: furtuni, tornade, uragane; s-au schimbat modelele regionale climatice și de precipitații: valuri de căldură, secetă, inundații, iar tendințele indică o creștere graduală în următorii ani; scăderea grosimii și a întinderii ghețarilor din zona arctică cu circa 40% în ultimii 30 de ani și posibilitatea dispariției complete a acestora până în anul 2100; retragerea ghețarilor din zonele montane:

Munții Alpi, Himalaya, Anzi, și posibilitatea dispariției a peste 70% din ghețarii continentali; dezvoltarea unor mutații la nivelul biosistemelor; înflorirea timpurie a unor specii de plante;

dispariția unor specii de amfibieni și așa mai departe.

Raportul recomandă acțiuni ce trebuie întreprinse pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, deoarece, în lipsa acestor măsuri, creșterea temperaturii globale va fi de 0,2°Celsius în fiecare dintre următoarele trei decenii.

Estimarea impactului încălzirii globale asupra climei din România s-a reanalizat printr-un studiu al Academiei Române în care s-au selectat diferite modele de circulație generală a atmosferei, care reflectă cel mai bine condițiile din țara noastră.

Conform rezultatelor generate de aceste modele, în condițiile de dublare a concentrației de bioxid de carbon în atmosferă, se așteaptă pentru deceniile următoare o creștere a temperaturii cuprinsă între 2,4° și 7,4°Celsius.

Modificările de temperatură estimate se vor manifesta la nivel regional și local, vor influența ecosistemele, așezările umane și infrastructura.

Variabilitatea climatică va afecta toate sectoarele economiei, exemplificând: modificarea perioadelor de vegetație și deplasarea liniilor de demarcație dintre păduri și pajiști; apariția evenimentelor meteorologice extreme:

furtuni, inundații, secetă; extinderea zonelor afectate de secetă în România - zonele cele mai expuse secetei se află în sud-estul țării, dar aproape întreaga țară a fost afectată de secetă prelungită, după cum știți, în ultimii ani; pierderi, de asemenea, în economie, agricultură, transporturi, alimentarea cu energie, gospodărirea apelor, sănătate, precum și în gospodăriile populației.

Această realitate înconjurătoare, stimați colegi, mă face să propun parlamentarilor, Parlamentului, partidelor politice să dăm mâna pentru inițierea unui pact politic pentru diminuarea efectelor negative ale schimbărilor climatice în România pe o durată mai lungă de 25 de ani.

În această perioadă, România ar trebui să-și reconsidere poziția în ceea ce privește modul de abordare a consecințelor nefaste pe care le suportă populația și economia țării din cauza efectelor negative ale schimbărilor climatice, adică o abordare bazată pe cunoașterea realității și tratarea cu responsabilitate a acesteia.

Această abordare trebuie să fie în acord cu statutul României ca țară membră a Uniunii Europene.

Pentru aceasta trebuie definite și identificate câteva lucruri:

obiectivele strategice, direcțiile de acțiune, autoritățile și instituțiile statului implicate, proiectele necesare îndeplinirii obiectivelor strategice și asigurarea surselor financiare atât din bugetul național, cât și din bugetul Uniunii Europene.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
Verginia Vedinaș (PRM) - declarație politică având ca subiect înființarea Partidului Civic Maghiar;

Are cuvântul doamna senator Verginia Vedinaș, din partea Grupului parlamentar al PRM.

Aveți cuvântul, doamna senator.

 

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Distinși colegi, Recent, scena politică a țării s-a îmbogățit sau, mai bine spus, s-a "îmbolnăvit" cu existența unui nou partid politic, Partidul Civic Maghiar.

Înregistrarea de către o instanță judecătorească și oficializarea pe această cale a partidului respectiv reprezintă, din punctul nostru de vedere, un grav atentat la starea de constituționalitate și de legalitate și așa precare ale României.

Spunem aceasta deoarece Partidul Civic Maghiar și-a construit o platformă politică în care se regăsesc două obiective prioritare: declararea autonomiei Ținutului Secuiesc și recunoașterea caracterului de limbă oficială în statul român a limbii maghiare.

În ceea ce privește primul obiectiv, după cum știm cu toții, Constituția proclamă România, prin art. 1, stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil.

Potrivit art. 152, anumite prevederi constituționale sunt sustrase posibilității de a fi revizuite, între acestea regăsindu-se atât caracterul național, unitar și indivizibil al statului nostru, cât și integritatea teritoriului, ca și prevederile art. 13 prin care se proclamă caracterul de limbă oficială în stat a limbii române.

Mai mult chiar, prin art. 40 alin. (2) sunt declarate neconstituționale partidele sau organizațiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva mai multor valori, printre care se regăsește și integritatea teritoriului.

Dintr-o asemenea perspectivă, este evident că e greu de acceptat recunoașterea de către puterea judecătorească a existenței unui partid politic care își propune printre obiectivele sale politice declararea independenței sau autonomiei unei părți din teritoriul României.

O asemenea platformă nu poate fi altfel calificată decât ca un atentat la integritatea teritorială a țării, atentat la care, din păcate, au asistat impasibile autorități publice care au ca menire constituțională pe aceea de a reprezenta un garant al independenței și integrității teritoriale ale țării, și avem în vedere instituția Președinția României.

În ceea ce privește declararea ca limbă oficială a limbii maghiare, aceasta este motivată pe ideea că în Uniunea Europeană se vorbește limba maghiară.

Dacă este așa, domnilor, haideți să oficializăm în România limbile oficiale ale celor 27 de state care compun Uniunea Europeană.

Este evident că acest lucru nu poate fi acceptat, trebuie să facem diferență între caracterul de limbă oficială al unei limbi din Uniunea Europeană și limba oficială în granițele unui stat.

Constituția noastră proclamă limba română ca singura limbă oficială în statul român și interzice, prin art. 152, ca o altă limbă, indiferent de cine este vorbită, să dobândească un asemenea statut.

Personal, ca parlamentar, ca specialist în drept public, condamn înregistrarea ca partid politic a unui partid care militează împotriva integrității teritoriale a României și împotriva caracterului de limbă oficială a limbii sfinte române.

Îmi rezerv dreptul de a uzita de toate mijloacele pe care Constituția și legile statului mi le pun la dispoziție pentru a lupta împotriva existenței unui asemenea partid.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc, doamna senator.

 
Angel Tîlvăr (PSD) - declarație politică având ca temă unele probleme ale locuitorilor din județul Vrancea;

Domnul senator Angel Tîlvăr, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulțumesc frumos. (Zgomot tehnic).

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Nu știu de la ce s-a declanșat, dar eu vă propun, domnule senator, dacă nu vă temeți, să depășim momentul, că nu are să plouă în interior. (Discuții la prezidiu).

O fi vreun exercițiu de alarmare...

Rog staff-ul să verifice despre ce este vorba.

Nu puteți vorbi în condițiile acestea.

Eu vă propun să suspendăm ședința 5 minute, până se clarifică această chestiune.

 
 

- pauză -

*
* *

- după pauză -

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Fac apel la secretarul general al Senatului să solicite echipelor tehnice de la Senat o verificare de urgență a instalației de alarmă.

Domnule senator Angel Tîlvăr, vă rog să poftiți la tribună și să începeți declarația politică.

Îi rog pe domnii colegi să-și ocupe locurile în sală.

Constat că starea tehnică a instalațiilor din Senatul României este una discutabilă, așa că o să vă propun, ulterior, o altă procedură de vot pentru a nu avea surpriza că ne blocăm în totalitate.

 
 

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Eu intenționam să trag un semnal de alarmă metaforic prin declarația mea politică.

Nu mă așteptam să avem un semnal de alarmă la propriu.

Aș vrea să vă spun că declarația mea politică are în vedere câteva lucruri pe care eu le consider importante, care merită să fie aduse în fața dumneavoastră, din județul Vrancea.

Oamenii vor să vadă că toate eforturile și sacrificiile pe care le-au făcut în acești 19 ani scurși de la Revoluția din Decembrie 1989 nu au fost în zadar și vor să simtă că aderarea României la Uniunea Europeană nu este doar o întâmplare ce va fi consemnată în paginile manualelor de istorie, ci este un eveniment care poate contribui la îmbunătățirea radicală a nivelului lor de trai.

Aici, dezechilibrele macroeconomice, politica externă incoerentă - în raport cu statele care dețin uriașe resurse energetice -, atitudinea sfidătoarea față de sindicate, disputele pentru putere, lipsa de viziune și incapacitatea organizatorică a actualului Executiv au făcut din România un adevărat butoi cu pulbere din punct de vedere social.

Dincolo de aceste considerente generale, vin în fața dumneavoastră pentru a semnala câteva dintre problemele existente în comunitatea pe care o reprezint, probleme pe care distinșii reprezentanți ai Guvernului României nu au reușit să le rezolve.

Doamnelor și domnilor colegi, Agricultorii vrânceni se zbat într-o sărăcie lucie.

Lipsa unor forme eficiente de sprijinire a țăranilor a făcut ca satele românești, în general, și cele vrâncene, în special, să devină adevărați poli ai sărăciei.

Mai mult chiar, nici cei care vor să depășească stadiul agriculturii de subzistență și să-și desfășoare activitatea în cadrul unor exploatații agricole performante nu pot face acest lucru, fiind lipsiți de o resursă fundamentală: apa.

O astfel de situație poate fi întâlnită în zona amenajării de irigații Biliești-Slobozia Ciorăști, care, din cauza neasigurării fondurilor necesare pentru reamenajarea sa, a ajuns într-o stare avansată de degradare, existând riscul ca nici măcar fermierii care au încheiat contracte de irigații pentru anul agricol 2008 să nu primească niciun strop de apă.

Un alt exemplu de investiție lăsată de izbeliște este reprezentat de programul de construcție a unei stații antigrindină, program care a început în anul 2004 și care are o valoare totală de peste 20 de milioane de lei.

Pot să vă spun că, în ciuda faptului că în ultimii opt ani grindina a produs pagube de peste 100 de milioane lei în agricultura vrânceană, lucrările la acest proiect sunt mult întârziate din cauza insuficienței fondurilor alocate până în prezent.

Un alt domeniu care, cel puțin din punct de vedere teoretic, ar trebui să reprezinte o prioritate a actualei guvernări este educația, domeniu care a beneficiat în ultimii ani de o creștere a fondurilor alocate pentru investiții.

Din păcate, dincolo de sincopele manageriale de la nivelul Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului și al inspectoratelor școlare județene, dincolo de dirijările de fonduri către firmele de partid, există situații pur și simplu absurde în care banii sunt efectiv aruncați pe fereastră.

Întâlnim o astfel de situație în orașul Odobești la Școala "Unirea", unitate de învățământ în care au fost investiți până în prezent 310 mii lei și pe care Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, la propunerea Inspectoratului Școlar Vrancea, vrea să o restructureze, după ce a reparat școala.

Țin să precizez că această unitate școlară deservește două cartiere ale orașului Odobești și nici părinții, nici autoritățile locale nu sunt de acord cu această restructurare.

Mai mult chiar, din dorința de a mă interesa care este punctul de vedere al Guvernului și de a-i invita să vină și să vadă care este situația în teren, am dorit să vorbesc cu domnul ministru, care nu a catadicsit să răspundă niciuneia dintre invitațiile mele la dialog, deși atunci când a fost audiat de Comisiile comune pentru învățământ, știință, tineret și sport ale celor două Camere a promis că o să discute cât mai mult cu aceste comisii.

Vreau să vă spun că până acum nu a reușit să ajungă la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport din Senat, deși acolo sunt oameni de la care sunt sigur că ar avea multe de învățat în ceea ce privește activitatea pe care o desfășoară.

Totodată, am încercat să vorbesc cu doamna secretar de stat Zvetlana Preoteasa.

Domnia Sa a promis că va suna înapoi și va spune care este punctul de vedere al ministerului.

Nici dumneaei nu a găsit de cuviință, ținând seama de felul în care întotdeauna au înțeles să se prezinte în fața Parlamentului, și anume să ne ignore sau să nu susțină cum trebuie documentele în Parlament.

Mai mult, pentru ca tabloul să fie complet, vreau să semnalez Ministerului Sănătății Publice că în Focșani în România anului 2008 există spitale mari, precum Spitalul Militar Focșani care este lipsit de echipamente medicale foarte necesare, cum ar fi artroscopul.

Această situație se întâlnește și la Spitalul Militar Iași.

De aceea spuneam la început că există spitale în toată țara, eu vorbesc acum doar de zona Moldovei, iar această situație contribuie la creșterea suferinței bolnavilor care, în lipsa unui astfel de echipament medical, trebuie transportați la alte unități spitalicești, unde se pot face intervenții chirurgicale de acest gen.

Țin să menționez că existența unui artroscop ar avea ca efecte benefice: scurtarea numărul de zile de spitalizare, efectuarea unor intervenții chirurgicale moderne și de înaltă performanță, scăderea cheltuielilor generate de deplasarea bolnavilor și rezolvarea, în regim de urgență, la standarde înalte a unor probleme medicale deosebite.

La toate aceste probleme s-a mai adăugat, în mod surprinzător aș putea spune, încă una, semnalată de massmedia vrânceană, și anume intervenția publică a domnului deputat Támas Sándor, care a solicitat sprijinul a doi europarlamentari aparținând aceleași formațiuni politice, domnii Sógor Csaba și Tökés László, pentru rezolvarea unor probleme privind terenuri care, susține Domnia Sa, ar trebui retrocedate de Vrancea mai multor localități din județul Covasna.

Domnia Sa a declarat, referindu-se la această speță, că este o dispută administrativă și juridică ce se poate transforma în dispută politică și etnică privind retrocedarea pășunilor și pădurilor care sunt în Vrancea.

Totodată, Domnia Sa a spus că această problemă are și o componentă etnică.

Vreau să spun că sunt surprins de faptul că domnul deputat se plânge că o dispută administrativă se transformă într-una politică, deoarece acest lucru îl face chiar Domnia Sa.

Există instanțe care deja au declarat ca netemeinice pretențiile referitoare la pădurile din Vrancea, iar la momentul acesta există pe rol un alt proces.

Cel mai îngrijorător lucru mi se pare faptul că domnul deputat introduce în discuții ideea că ar putea fi o dispută etnică.

Acest lucru îl descalifică, iar afirmația o văd ca pe o încercare de a obține chiar Domnia Sa foloase în cariera politică, și nu pentru a îmbunătăți relațiile tradiționale dintre vrânceni și vecinii lor.

Afirmațiile domnului deputat, cum că lucrurile nu merg bine în justiția română pe tema retrocedărilor, nu sunt fondate, deoarece UDMR se află la guvernare de 18 ani și ar fi putut aduce orice modificare legislativă ar fi dorit, dacă ar fi avut sprijinul Parlamentului.

Ca parlamentar al unui partid aflat tot timpul la putere, domnul deputat ar fi avut posibilitatea să îmbunătățească legile de care acum se declară nemulțumit, inclusiv pachetul legislativ în domeniul justiției sau legi legate de retrocedări.

Poate că ar fi folosit ca exemplu felul în care o țară prietenă, Ungaria, a rezolvat problema retrocedărilor încă din anul 1993, când a decis ca nimeni să nu primească despăgubiri în natură, ci despăgubiri bănești, dar nu mai mari de 75 de mii de dolari.

Mi-ar plăcea să cred că domnul deputat vorbește în calitate de membru al Parlamentului României, și nu în calitate de avocat al uneia dintre părțile implicate în acest caz.

Acestea sunt, doamnelor și domnilor, câteva dintre problemele reale ale cetățenilor județului Vrancea, probleme pentru care, din păcate, actualul Executiv nu a vrut sau nu a putut să ofere rezolvări.

Aș vrea să cred că în cele câteva luni care au mai rămas până la alegerile parlamentare Guvernul României își va face serios datoria și va renunța, măcar în al doisprezecelea ceas, la bâjbâială și la inconsecvență și va face ceea ce a promis atunci când a primit votul de încredere al Parlamentului, să respecte interesele cetățenilor României.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Stimați colegi,

Fac un apel la dumneavoastră - din cauza declanșării alarmei am fost obligați să întrerupem ședința Senatului -, la colegii care au declarații politice și doresc să le depună la secretariatul ședinței...

Înțeleg că domnul senator Mihail Antonie are o declarație politică pe care o va depune.

 
Ilie Stoica (independent afiliat Grupului parlamentar al PNL) - declarație politică având ca subiect vizita la baza militară Dracula din Tallil, Irak;

Domnul senator Ilie Stoica este?

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PNL.

 

Domnul Ilie Stoica:

Mulțumesc, doamna președinte.

Spun că declarația mea politică este diferită față de ceea ce am auzit astăzi în Parlament.

Este o declarație politică care se referă la o misiune de informare și control parlamentar.

În conformitate cu competențele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și pe baza concluziilor rezultate în urma audierii ministrului apărării din data de 19 februarie anul curent, în cursul zilei de ieri alături de domnul senator Jan Vraciu am îndeplinit o misiune de informare și control parlamentar în sud-estul Irakului, în zona Tallil, baza militară "Dracula", unde se află dislocate efectivele militare românești, respectiv Batalionul 151 Infanterie "Războieni".

În sprijinul desfășurării cu operativitate și în cele mai bune condiții a misiunii au participat generalul locotenent Florian Pință, comandantul Comandamentului 2 Operațional Întrunit "Mareșal Alexandru Averescu", și generalul de flotilă aeriană Ion Aurel Stanciu, șeful Direcției Operații a Statului General Major.

Scopul misiunii a fost documentare la fața locului cu privire la integrarea Batalionului 151 Infanterie "Războieni", preluarea și îndeplinirea misiunilor ce-i revin în cadrul Coaliției, având în vedere dislocarea forțelor acesteia în câmpul de la Tallil la mijlocul lunii februarie anul curent.

Comandanții forțelor americane, engleze, australiene, reprezentantul Departamentului de Stat al Apărării al Statelor Unite ale Americii, cât și comandantul diviziei 10 a armatei irakiene, generalul Habib Talib Abbas, au apreciat că militarii români, prin modul de îndeplinire a misiunilor la cele mai înalte standarde, sunt printre cei mai apreciați parteneri în cadrul Operațiunii "Iraqi Freedom".

De asemenea, în cadrul unei întâlniri separate cu patru lideri locali șiiți ai comunității din zonă, deosebit de influenți în deciziile privind relația cu populația, aceștia au apreciat prezența și prestația militarilor români, priviți nu ca o forță de ocupație militară, ci doar ca participanți la crearea condițiilor pentru realizarea unui control stabil și de durată al autorităților guvernamentale irakiene, mai ales în susținerea procesului de reconstrucție locală prin realizarea de proiecte în domeniul social, cultural și de infrastructură.

Ulterior, delegația a văzut condițiile de cazare, de hrănire, de echipare, asistență medicală și religioasă, parcul de mașini de luptă, de transport, apoi a discutat pe larg cu militarii toate problemele de interes pentru aceștia.

Concluziile în detaliu, propunerile delegației vor fi prezentate pe larg în cadrul ședinței de mâine a Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și în prezența ministrului apărării, iar o informare detaliată va fi înaintată la Biroul permanent al Senatului.

În cadrul acestei scurte declarații politice nu doresc decât să precizez că, în opinia delegației, valoarea acestor aprecieri deosebite este cu atât mai mare cu cât militarii români, deși acționează în aceleași condiții de risc maxim, sunt mult mai slab dotați decât militarii altor state participante în privința tehnicii de luptă și de transport, situație pe care nu peste prea mult timp militarii români nu o vor mai putea suplini doar prin devotament, curaj, onoare și profesionalism.

În condițiile în care producătorii de piese de schimb pentru TAB-uri nu mai există, iar reparațiile se fac, exclusiv, cu piese recondiționate și improvizații, apreciem aproape un miracol faptul că toate cele 32 de mașini de luptă sunt încă operative.

În plus, la aceste lipsuri și la vechimea lor se adaugă și faptul că acționează în condiții climatice care nu au fost prevăzute de constructor în anii '70, și nici nu li s-a adus un minim de îmbunătățiri corespunzătoare.

Fac aceste precizări atenționând în contextul în care pe plan intern din bugetele locale se cheltuiesc milioane de euro pentru limuzine moderne care să înlocuiască alte limuzine moderne, în timp ce pe plan extern în situații și locuri în care este reprezentată România tehnica cea veche de luptă și de transport este menținută în stare de operativitate doar cu piese vechi și recondiționate.

De asemenea, doresc să vă informez că în dezbaterea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională se află un proiect de lege vizând statutul soldaților și gradaților voluntari, căruia săptămâna trecută i s-au adus numeroase amendamente a căror adoptare va necesita votul dumneavoastră, al senatorilor.

Acestea vizează reglementarea prin lege a unor drepturi ale acestei categorii de personal care constituie baza ierarhiei militare, respectiv sporirea perioadei pentru care aceștia sunt angajați și menținuți în serviciul militar, astfel încât să poată beneficia de o serie de drepturi specifice militarilor, inclusiv dreptul la pensie militară de serviciu.

În caz contrar, peste câțiva ani este posibil să nu mai existe atracție pentru cariera militară, în situația în care în aceleași condiții de risc maxim, așa cum am constatat, militarii români, ofițeri și soldați, sunt plătiți cu jumătate din diurna pe care o primesc militarii bulgari și ugandezi din zona de operațiune.

Mulțumesc.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
Eckstein Kovács Péter (UDMR) - declarație politică având ca temă evenimentele desfășurate la Cluj-Napoca la 15 martie a.c.;

Are cuvântul domnul senator Eckstein Kovács Péter.

 

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Știu că nu este elegant, dar trebuie să răspund la cele spuse de colegul Angel Tîlvăr în expunerea de acum câteva minute, și anume că UDMR este de 18 ani la guvernare.

Adevărul este că UDMR nu este la guvernare de 18 ani, ci este din anul 1996, adică de mai puțin timp.

A fost la guvernare împreună cu CDR în perioada 1996-2000 și cu Alianța D.A., care, ulterior, spre regretul nostru, s-a mai destrămat un pic.

Este vorba doar despre aceste două perioade de patru ani în care am fost la guvernare.

În materie de retrocedări, cred că noi, ca parlamentari, purtăm o răspundere pentru faptul că nu am găsit o soluție care să fie echitabilă pentru toate categoriile sociale.

A spune că în materie de retrocedări problemele sunt în ordine și că le-am rezolvat bine, cred, este departe de adevăr.

Acum voi trece la declarația politică care se referă, în mare, la evenimentele petrecute acum două zile, la data de 15 martie, care este Ziua maghiarilor de pretutindeni.

Despre importanța istorică a acestei zile va vorbi colegul meu Németh Csaba.

Eu m-aș referi la evenimentele petrecute la Cluj, unde un licean de 17 ani a fost snopit în bătaie de șase oameni din motive vădit etnice.

Tânărul s-a îndreptat spre manifestația care s-a desfășurat la modul cel mai civilizat posibil, având însemne naționale ungurești vizibile, care, de altfel, sunt permise cu ocazia zilelor naționale și fericite ale minorităților naționale, și a primit o bătaie soră cu moartea.

Doi agresori au fost identificați.

Unul dintre cei șase agresori purta fularul Organizației "Noua Dreaptă", organizație care susține că este continuatoarea "Gărzii de Fier", care este repudiată de legislația românească și care, cu permisiunea primăriei, a găsit de cuviință să organizeze o contramanifestație la data de 15 martie.

Eu sunt un om cu vederi liberale și cred că această organizație nu ar trebui să fie recunoscută ca organizație nonguvernamentală din cauza concepției, doctrinei și practicii pe care le utilizează, dar, dacă este recunoscută, atunci și aceasta are dreptul să organizeze manifestații.

Totuși, cred că a fost o greșeală din partea Primăriei din Cluj de a autoriza această manifestație la o oră foarte apropiată de cea a manifestației organizate și anunțate din vreme de către UDMR, manifestație cu care se bătea cap în cap.

Eu sunt dezolat pentru că în Clujul pe care îl iubesc - îl iubesc și sub forma de Cluj, și sub forma de Kolozsvár - s-au întâmplat astfel de lucruri.

Fac un apel la clasa politică, la cetățeni, ca să preîntâmpinăm astfel de provocări și să păstrăm liniștea etnică ce a domnit până acum în Cluj și care sper că va dăinui și de acum înainte.

Mulțumesc.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Neculai Apostol, din partea colegilor independenți.

 
Neculai Apostol (independent) - declarație politică având ca subiect pregătirea în bune condiții a campaniei agricole de primăvară;

Aveți două minute, domnule senator.

Trebuie să concentrăm foarte mult declarațiile politice.

 

Domnul Neculai Apostol:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Înainte ca febra electorală să ne confiște inclusiv aria preocupărilor obișnuite, cel puțin pe a unora dintre noi, cred că ar fi mult mai nimerit să realizăm pregătirea în foarte bune condiții a campaniei agricole de primăvară.

Ar fi regretabil ca, după ce vor trece campaniile de imagine și freneziile electorale, să ne trezim că, din punct de vedere al agriculturii și industriilor aferente, anul 2008 este unul irosit.

Anul trecut, ca urmare a moțiunii pe agricultură intitulate "Patru milioane de lei - subvenție pentru fiecare hectar de teren arabil", Guvernul, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în colaborare cu Ministerul Economiei și Finanțelor, a identificat la timp resursele financiare necesare pentru subvenționarea nu cu 4.000.000 de lei/hectar, ci cu 5.000.000 de lei/hectar, fonduri utilizate pentru efectuarea lucrărilor de înființare a culturilor agricole de toamnă.

Investiția de atunci se vede acum, când culturile de toamnă - grâul, orzul, rapița - sunt promițătoare, arată bine și creează premisele unor recolte bune.

Din același motiv, nu ne putem permite să stăm indiferenți față de înființarea culturilor agricole de primăvară, Guvernul fiind obligat să probeze responsabilitate și inteligență, identificând din nou și la timp resursele financiare necesare.

Există deja promisiunea publică, lansată de către prim-ministrul României, referitoare la subvenționarea campaniei agricole de primăvară, dar această promisiune mai trebuie și respectată în timp util, fie și pentru motivul că agricultura nu așteaptă oportunitățile politice sau electorale.

Este necesar să reamintim și să subliniem faptul că această subvenție nu trebuie considerată și percepută ca o simplă cheltuială, un soi de pomană electorală, pentru că, în realitate, este vorba de o investiție în activitatea productivă purtătoare de impozite și taxe, activitate destul de amplu fiscalizată pentru a genera importante venituri bugetare.

În plus, nu trebuie neglijate efectele în cascadă pe care le generează producțiile agricole cerealiere asupra zootehniei și industriei alimentare, asupra comerțului, turismului și serviciilor din turism, asigurând astfel populației necesarul de consum intern, dar și importante disponibilități pentru export, în raport cu potențialul agricol deosebit pe care îl deține România.

Reamintim că România are un potențial agricol care poate asigura produse agroalimentare pentru o populație de peste 70.000.000 de locuitori.

Dragi colegi,

Țin să precizez că agricultura este un domeniu economic vital, cu un mare potențial de performanță cantitativă și calitativă, un domeniu care încă trebuie sprijinit strategic de stat, mai ales în condițiile în care Programul național de dezvoltare rurală 2007-2013 a fost aprobat de Comitetul de dezvoltare rurală al Comisiei Europene, iar măsurile sale devin operaționale, deschizând noi oportunități pentru întreprinzători în atragerea fondurilor structurale europene.

Este evident interesul strategic pe care îl avem în agricultură, precum și potențarea performanței acesteia pentru a acoperi cantitățile contingentate, negociate, pe o piață comună extrem de concurențială, în care cei care înregistrează crize de supraproducție caută debușeuri în noile piețe de consum.

Or, importul produselor agricole și alimentare nu înseamnă doar amplificarea deficitului balanței comerciale, înseamnă și import de șomaj...

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Vă rog, domnule senator, să încheiați, deoarece ați depășit timpul.

 
 

Domnul Neculai Apostol:

Termin imediat, doamna președinte.

...înseamnă cronicizarea și adâncirea sărăciei în satul românesc, acolo unde trăiesc aproape jumătate dintre cetățenii țării, și, nu în ultimul rând, înseamnă lezarea securității alimentare a României, ca parte integrantă a siguranței naționale.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Și eu vă mulțumesc.

 
Gheorghe Funar (PRM) - declarație politică având ca temă evenimentele care au avut loc la data de 15 martie a.c. la Cluj-Napoca;

Domnul senator Gheorghe Funar.

Revin cu rugămintea de a concentra declarațiile politice, dacă se poate, deoarece mai este domnul senator Adrian Păunescu.

 

Domnul Gheorghe Funar:

Încerc, doamna președinte, dar nu am nicio vină pentru ce s-a întâmplat.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Nu, nimeni nu are nicio vină. Aș vrea să intrăm în procesul legislativ la ora 17.00.

 
 

Domnul Gheorghe Funar:

Doamna președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Așa cum știți, alaltăieri, în data de 15 martie, românii, atât cei din țară, cât și cei din străinătate, au fost umiliți din nou.

Fără niciun temei legal, s-a sfidat Constituția României, s-a sfidat Legea nr. 60/1991 privind adunările publice, s-a sfidat Legea nr. 75/1994 cu privire la arborarea drapelului României.

Din nou, românii au avut parte de această umilință și sfidare din partea neprietenilor noștri, cei din UDMR - de acum Partidul Civic Maghiar -, din Uniunea Civică Maghiară, din Consiliul Național Secuiesc, din Consiliul Național al Maghiarilor din Transilvania, din multe organizații neînregistrate care la data de 15 martie sărbătoresc pe teritoriul României omorârea a peste 40.000 de români și raderea de pe suprafața pământului a peste 230 de localități, cu tot cu biserici.

Toate aceste manifestații s-au desfășurat ilegal.

Legea nr. 60/1991 nu permite ca asemenea manifestații, asemenea adunări publice să aibă loc.

Ba mai mult, legea prevede că "sunt interzise adunările publice care incită la discriminare" și la autonomie teritorială - fac trimitere la articolul 9 din această lege.

Litera e) a articolului 26 al aceleiași legi precizează că "instigarea prin orice mijloace"

constituie contravenție.

Vizavi de această contravenție, se aplică amenzi cuprinse între 5.000.000 de lei vechi și 50.000.000 de lei vechi.

Aceste contravenții trebuie constatate de "polițiști, ofițerii și subofițerii de jandarmi, precum și de primari sau de împuterniciții acestora".

Ce s-a întâmplat la Cluj-Napoca, în orașul la care făcea referire domnul senator Eckstein Kovács Péter? A avut loc din nou o adunare publică neautorizată.

Înaintea acestei adunări a avut loc un act de provocare.

Un tânăr de etnie maghiară, băiatul unui preot UDMR-ist, a ieșit pe străzile municipiului, în zona centrală, cu steagul care conținea stema Ungariei Mari, în care era anexată și Transilvania.

În loc ca polițiștii să-și facă datoria, așa cum îi obligă legea, în loc ca jandarmii să-și facă datoria, a trebuit ca niște tineri români - și cinste lor! - să reacționeze și să-i solicite în mod civilizat tânărului respectiv să meargă cu drapelul acasă, să nu mai arboreze în inima Ardealului un asemenea steag cu stema Ungariei Mari și să incite populația majoritară românească.

Tânărul nu s-a conformat și, prin urmare, s-a ajuns la o comandă politică dată de la București, să intervină Inspectoratul Județean de Poliție Cluj să fie găsiți, dintre cei șase tineri, doar doi, și la comandă politică procurorii au răspuns și au emis o ordonanță de reținere de 24 de ore.

Deci în loc să fie reținuți, cercetați și amendați cei care au încălcat legea au fost reținuți acești doi tineri români.

Spre cinstea lui, judecătorul Lucian Buta de la Judecătoria Cluj-Napoca a decis ca Răzvan Danciu și Mihai Andrei Feșnic să fie cercetați în stare de libertate.

Magistratul Buta a respins ca nefondată cererea procurorilor de a-i reține pe cei doi tineri.

Trist este însă faptul că autoritățile statului român nu-și fac datoria și permit ca pe teritoriul României să aibă loc asemenea manifestații antiromânești de incitare.

Nu a fost vorba de niciun atac vizavi de originea etnică a tânărului respectiv.

Nu-i deranjează pe clujeni și pe români originea etnică a altor concetățeni, dar nu putem accepta sfidarea și încălcarea legii și, mai ales, asemenea provocări din partea etnicilor maghiari.

Am aflat din declarațiile făcute de un europarlamentar, fost coleg al nostru în Senat, și din cele ale unui deputat al Grupului parlamentar al UDMR că se vor plânge la Parlamentul European, la Consiliul Europei că un tânăr a fost bătut pe criterii etnice.

Nu este vorba de nicio acțiune vizând etnia tânărului respectiv, ci doar de respectarea legii - și este firesc și normal -, și facem apel la Poliție și Jandarmerie să-și facă datoria.

De altfel, pe această temă am să-l interpelez pe domnul ministru Cristian David și am să văd în ce localități și câți cetățeni români de etnie maghiară au fost sancționați pentru sfidarea prevederilor legii.

Sperăm ca la anul PRM să ajungă la guvernare și vă asigur că asemenea manifestații antiromânești nu veți mai vedea niciodată în România.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, mai sunt 10 minute alocate declarațiilor politice.

 
Aurel Ardelean (PRM) - declarație politică având ca subiect situația critică în care se află instanțele de judecată din România (declarație politică neprezentată în plen);

Mulțumesc domnului senator Ardelean și domnului senator Simionescu, care au înțeles să-și depună declarațiile la secretariat.

 

Domnul Aurel Ardelean (declarație politică neprezentată în plenul Senatului):

Doamnelor și domnilor senatori, Subiectul declarației mele politice este situația critică a instanțelor de judecată din România, care întâmpină acum, la început de an, dificultăți financiare majore care le îngreunează activitatea și, în consecință, afectează și procesul legislativ.

În anul 2008, justiția română este, la propriu, aproape de faliment.

Anul 2008 debutează cu o criză financiară de proporții care afectează până și corespondența obligatorie a instanțelor de judecată.

Instanțele de judecată nu au asigurate fondurile necesare pentru a plăti serviciile poștale, părțile implicate în procese nu sunt citate formal, ceea ce îi obligă pe judecători să stabilească noi termene.

Cetățenii României, ai unei țări membre a Uniunii Europene, sunt obligați să depună un efort suplimentar pentru a fi informați cu privire la termenele de judecată, iar soluțiile așteptate se amână independent de voința lor și de respectarea celorlalte proceduri.

Citarea părților este o procedură extrem de simplă care presupune cheltuieli financiare minime.

În condițiile în care nici măcar aceste citații nu pot fi expediate, ne punem justificat întrebarea: ce se mai întâmplă cu programele și proiectele din justiție?

Domeniul justiției a fost punctul cel mai sensibil al României în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, iar o criză financiară este ultimul lucru de care are nevoie în acest moment țara noastră.

Cetățenii care s-au prezentat totuși la procese după ce au aflat de termene prin intermediul internetului, intrând pe portalurile instanțelor, s-au lovit tocmai de lipsa de procedură cauzată de imposibilitatea citării părților prin poștă.

Toate tribunalele din țară au o situație financiară precară.

Managerii economici de la instanțe - de la tribunalele județene - au confirmat acest lucru.

Pe de altă parte, companiile de gaze și electricitate au început notificările către instanțe, întrucât acestea au acumulat datorii de miliarde de lei.

Acest lucru este cauzat de faptul că necesarul lunar al unui tribunal județean este de circa trei miliarde de lei vechi, iar, în ultimele luni, finanțarea primită a acoperit cam o treime din această sumă.

Este posibil, așadar, să asistăm cât de curând la suspendarea unor ședințe de judecată pe motiv că nu se poate asigura iluminatul în sală.

Aceste lucruri nu sunt deloc de neglijat în condițiile în care în România taxele și impozitele sunt printre cele mai mari din Europa, iar, în speță, taxele și cheltuielile de judecată sunt la un nivel foarte ridicat.

Pe lângă subfinanțare, instanțele se confruntă și cu întârzieri repetate ale virării sumelor.

Așa-numitele "deschideri bugetare" ar trebui să se facă pe data de 10 ale fiecărei luni.

În realitate, termenele sunt depășite cu 8-10 zile.

Solicit Guvernului României și ministerului de resort să soluționeze cât mai repede aceste aspecte negative.

Justiția din România are nevoie de o finanțare corespunzătoare.

Vă mulțumesc.

 
Aurel Gabriel Simionescu (PSD) - declarație politică având ca temă procesul de descentralizare a administrației publice din România (declarație politică neprezentată în plen);

Doamna Norica Nicolai:

Domnul senator Simionescu.

 

Domnul Aurel Gabriel Simionescu (declarație politică neprezentată în plenul Senatului):

Descentralizarea a constituit și constituie unul dintre domeniile cele mai dezbătute de către guvernanți atunci când este vorba de realizarea unor programe, strategii, campanii electorale sau orice alt demers considerat că ar da bine.

Cetățenii trebuie să știe, iar mass-media trebuia să vorbească, despre cum se va apropia decizia de comunitate, de fiecare locuitor al acesteia, câtă libertate de acțiune vor avea autoritățile locale, câți bani și predictibilitate în acțiune, cât de mult depinde viitorul de conducătorii pe care îi are fiecare comună, oraș, municipiu, județ și cât de mult a făcut Guvernul pentru ca toate acestea să se împlinească.

Faptul că Președintele României zice ceva, că partidele politice, în majoritatea lor, zic altceva, că aleșii locali zic altceva, evident, reprezintă numai răutăți politice la adresa unui Guvern și a unui minister, extrem de "exigent și eficient" de altfel.

Dar, pentru a elimina astfel de elemente de subiectivitate, să vedem ce spune Raportul pe anul 2007 al Comisiei Europene pentru evaluarea realizărilor Obiectivului Lisabona, atunci când vine vorba de România:

"Programul național de reforme al României, înaintat la sfârșitul lunii iulie 2007, identifică șase provocări-cheie care trebuie abordate pentru a crea bazele punerii în aplicare cu succes a reformelor viitoare: îmbunătățirea calității gestionării cheltuielilor administrației publice, gestionarea durabilă a resurselor și, marea provocare, îmbunătățirea capacității administrative."

Se observă că la trei ani de la începutul guvernării portocalii administrația publică, în ansamblul ei, rămâne pentru Guvernul Tăriceanu o mare provocare.

Cred că merită subliniat faptul că, în realitate, nu s-a făcut descentralizarea atât de evocată în toate discursurile guvernamentale și prezidențiale.

Mai mult, avem de-a face cu o centralizare mai mult sau mai puțin disimulată.

Astfel, au apărut numeroase noi "programe naționale", forme prin care Guvernul "apreciază" cât de oportună este reabilitarea unui drum comunal, realizarea unei alimentări cu apă sau chiar construirea unui podeț.

Legea privind finanțele publice locale a transferat atribuția de realizare a echilibrării financiare în teritoriu de la consiliul județean la Direcția generală a finanțelor publice, autoritate a statului român, ceea ce a condus la apariția a numeroase probleme în teritoriu și la renunțarea la această procedură în 2008.

Guvernul își propune însă în martie 2008 să ia măsuri pentru creșterea autonomiei locale financiare prin îmbunătățirea managementului financiar și administrarea mai bună a bazei de impozitare.

Legea-cadru privind descentralizarea - și ea evocată ca o mare realizare a actualei guvernări - nu a făcut decât să creeze tensiuni în legătură cu capacitatea administrativă, vorbind, practic, de o administrație cu două viteze.

Este de remarcat faptul că după adoptarea acestei legi - doar de dragul de a fi alta decât cea a PSD - nu s-a mai întâmplat nimic, același Raport Lisabona sugerând României "abordarea cu maximă prioritate a punctelor slabe, cum sunt:

consolidarea capacității administrative..." și, în acest sens, "să consolideze de urgență capacitatea administrativă atât la nivel central, cât și la nivelurile locale ale administrației".

Cred că angajamentul Guvernului poate fi luat ca o glumă acum, când la aproape doi ani de când Legea-cadru privind descentralizarea este în vigoare își propune să operaționalizeze Comitetul tehnic interministerial pentru descentralizare și grupurile de lucru care se vor constitui la nivelul ministerelor după intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului privind aprobarea normelor metodologice pentru aplicarea Legii-cadru a descentralizării nr. 195/2006 și să acorde asistență tehnică grupurilor de lucru în elaborarea, implementarea și monitorizarea strategiilor sectoriale de descentralizare.

De asemenea, deși în Programul de guvernare se vorbește despre descentralizare în educație și sănătate, nici după trei ani nu s-a întâmplat nimic.

În loc ca ele să treacă în subordinea consiliilor județene, asistăm, dimpotrivă, la alocarea de fonduri către inspectoratele școlare județene și autoritățile de sănătate publică pentru școli și spitale aflate în proprietatea publică a autorităților locale.

Scopul este mai mult decât evident.

În legătură cu serviciile de utilitate publică descentralizate, este de remarcat că și aici am schimbat legile de dragul de a le schimba.

Făcute neprofesionist, fără să se țină seama de realitate, ele au suferit, în doar un an, numeroase modificări operate prin ordonanțe de urgență și ordonanțe ale Guvernului.

De asemenea, există numeroase nemulțumiri și neînțelegeri la nivelul prestatorilor și al beneficiarilor acestor servicii, precum și multe inițiative legislative pentru modificarea respectivelor legi.

Deși se vorbește despre eficientizarea acestor servicii, viața de zi cu zi ne arată că lucrurile nu stau deloc așa.

Este de remarcat și haosul din domeniul instituțiilor de reglementare, "făcute și desfăcute" după cum bate vântul.

Sintetic vorbind, Raportul Lisabona precizează că "măsurile propuse pentru îmbunătățirea cadrului de reglementare și reducerea birocrației nu sunt suficiente pentru a răspunde provocărilor".

Se menționează că în domeniul electricității și telecomunicațiilor, în special, "dotarea cu personal și independența autorităților de reglementare rămân un motiv de îngrijorare", iar, în acest timp, Guvernul își propune să continue coordonarea procesului de elaborare a standardelor de calitate și de cost pentru serviciile publice din domeniile în care au fost descentralizate competențe.

Dacă dumneavoastră, stimați colegi, considerați că nu avem făcută descentralizare în România, că nu totul este bine în acest domeniu, atunci vă voi liniști spunându-vă că Guvernul este preocupat de "dezvoltarea de parteneriate între actorii implicați în procesul de descentralizare și de identificarea și promovarea instrumentelor pentru exercitarea eficientă de către autoritățile administrației publice locale a competențelor descentralizate".

Ca o concluzie ce nu mai necesită comentarii, Raportul spune extrem de direct și precis:

"În ciuda unor progrese realizate până în prezent, dezvoltarea economică și socială a României este încă îngreunată de o administrație publică ineficientă.

Este urgentă consolidarea capacității administrative, în special în ceea ce privește planificarea și execuția bugetară..., autoritățile de reglementare și control, modernizarea serviciilor publice și asigurarea unui cadru legislativ coerent.

Programul național de reforme recunoaște necesitatea consolidării capacității administrative, însă propune puține acțiuni concrete în această privință."

Cred că, într-adevăr, în materie de descentralizare alte comentarii sunt de prisos.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc.

 
Adrian Păunescu (PSD) - declarație politică referitoare la: incidentele nefericite care au avut loc în timpul manifestațiilor ce se desfășoară la data de 15 martie în Transilvania; libertatea presei;

Domnule senator Adrian Păunescu, aveți 5 minute.

Celelalte 5 minute le împarte Grupul parlamentar al PD-L și Grupul parlamentar al PNL.

 

Domnul Adrian Păunescu:

Urmează o bătălie la oase, ca la concursurile de câini, pentru cele 5 minute.

Voi da o telegramă deci.

Dar cred că nu putem trece la subiectele politice fără a spune că scena românească a mai pierdut un om, și anume un mare actor, Ovidiu Iuliu Moldovan, în amintirea căruia v-aș ruga să fiți de acord să păstrăm câteva secunde de reculegere.

Se păstrează un moment de reculegere.

Vă mulțumesc.

În același timp, să ne amintim că mai sunt în viață oameni de cultură valoroși pe care nu trebuie să-i lăsăm pradă disperării și mercantilismului, nu trebuie să lăsăm să fie călcați în picioare.

Această alarmă pe care am auzit-o cu toții și care s-a declanșat aici ne-a arătat cât de bine suntem pregătiți pentru summit-ul care urmează.

Aș vrea să folosesc prilejul pentru a cere puțin mai multă abnegație și puțin mai multă vocație din partea celor care se ocupă de aceste lucruri.

Sigur că oricui i se poate întâmpla, dar parcă a durat prea mult și chiar mă enervează că trebuie să lucrăm la concurență cu alarmele.

Am asistat în ultimele zile, într-adevăr, la o nouă ofensivă, de această dată mai discretă, de această dată mai soft, ca să zic așa, împotriva spiritului românesc din Transilvania.

L-am ascultat pe colegul nostru, senatorul Frunda, într-o înfruntare cu fostul prim-ministru Petre Roman, înfruntare care, din păcate, s-a transformat într-o fraternizare și complicitate inadmisibile, din care reieșea că la 15 martie 1990 în Ardeal și, cu deosebire, la Târgu-Mureș românii au fost și sunt de vină pentru tot ceea ce s-a întâmplat, și nu numai românii, ci și securiștii care au vrut să-și arate utilitatea.

Omul vorbea ca și când Ungaria nu avusese și nu are Securitate.

Ba eu cred că are, și are și spioni, unii dintre ei se vor recunoaște de-a lungul vremii încet, încet.

Se vor decupa.

Este însă inadmisibilă batjocorirea țăranilor din Ibănești, din Hodac și din toate satele care au auzit în 1990 ceea ce s-a spus acolo, în Târgu-Mureș, de exemplu: "Ardealul înapoi!", "Plecați acasă!", toate lozincile împotriva unității naționale și împotriva apartenenței Transilvaniei la România.

De fapt, nici domnul Markó nu a făcut altceva decât să vorbească iarăși despre "patria noastră comună, Transilvania".

Patria noastră comună este România, domnule Markó.

Poate nu ați apucat să observați că peste Carpați este o zonă numită Muntenia, înspre răsărit o zonă numită Moldova și că acestea toate constituie patria noastră comună, România.

Toate aceste provocări trebuie să înceteze! Nu se poate trăi în această stare permanentă de neliniște și de provocare și de sfidare a celor mai elementare drepturi: dreptul la o țară liniștită, dreptul la viitor.

Nu românii au fost de vină, nu securiștii români, ci provocatorii din Ardeal și din Ungaria care au considerat că e momentul atacului împotriva unității naționale românești.

Acum, de fiecare dată când avem o perspectivă vine cineva și ne obligă la marșarier.

Trebuie să o luăm înapoi cu toate oglinzile retrovizoare strâmbe.

Domnilor colegi,

Ni s-a vorbit despre un băiat bătut. Regret, sunt trist pentru asta. Este inadmisibil ca un băiat, un copil ungur să fie bătut de niște manifestanți, dar văd că niciunul dintre colegii UDMR-iști nu a spus încă un singur cuvânt de regret despre felul cum a fost zdrobit pe caldarâm, la Târgu-Mureș, Mihăilă Cofariu acum 18 ani.

Regretul a durat numai cât părea că e ungur și cât toate agențiile de presă din lume spuneau că un ungur a fost zdrobit de criminalii români.

Când s-a constatat însă că era român, nu au mai fost nici criminali cei care l-au zdrobit și nu a mai fost nici el, în niciun fel, oblojit de grija liderilor politici maghiari.

Asta este o chestiune intolerabilă.

Să-și exprime și dumnealor regretul cum îmi exprim și eu regretul pentru acest copil! Nu trebuie să ajungem la violență, dar violența nu apare deodată, ca o plantă în câmp, ca o buruiană în câmp, ea este cultivată.

Se așteaptă și se provoacă astfel de greșeli, ca să se transforme din nou în vinovății ale României.

Nu pe acestea doream să le spun însă în cuvântul meu.

Cel mai mult m-ar fi interesat să vorbim despre un aspect foarte grav care ne apare tuturor aici, în aceste zile, și anume atacul la libertatea presei.

Vreau să precizez că nu este cucerire mai mare în acești aproape 20 de ani decât libertatea presei, o libertate responsabilă, o libertate care se ajustează pe măsură ce ziarele, televiziunile, posturile de radio își duc rolul la bun sfârșit, așa că nimeni nu are dreptul să transforme presa în obiectul atacului său veninos.

Nu este posibil ca de la nivelul cel mai înalt al puterii să fie terorizată presa, să fie amenințată libertatea ei.

Această chestiune ar trebui cumva lămurită pentru a nu se mai întâmpla niciodată așa ceva.

Atâta vreme cât presa aceasta, care este astăzi cum a fost și ieri, a încurajat bătălia pentru un loc de frunte în această țară a celui care este astăzi președintele țării, toată lumea din jurul președintelui și dumnealui însuși, ca opoziționist, se bucurau de presă, o lăudau.

Acum, liberă, presa nu mai este bună, pentru că are această privire critică asupra puterii.

Acesta este mecanismul de existență al presei, nu poate fi altfel, să critice.

Am aflat de la președinte că sunt niște trusturi care bagă euro și scot opinii.

Sigur, metafora nu este făcută rău, dar eu cred că și în anumiți oameni politici s-au băgat euro și s-au scos cârme, putere.

M-am uitat atent.

Părea că președintele are gura formată pentru a primi euro și a emite atacuri.

Și m-am gândit că am lucrat cu mai mulți oameni din aceste televiziuni.

Am avut, la un moment dat, în perioada 1997-2000 o emisiune la "Antena 1". Niciodată Dan Voiculescu nu mi-a cerut să spun părerea lui la "Antena 1", ci părerea mea.

Singura chestiune care se întâmpla era că directorul, Sorin Oancea, un om remarcabil, îmi spunea să păstrăm limitele civilizației și să dăm dreptul și celorlalți să se exprime.

Sigur că, în genere, pot exista influențe de acest fel, dar mai contează și cine primește aceste semnale care s-ar putea să-l înconvoaie.

Am lucrat, apoi, la TELE 7 ABC cu regretatul om de televiziune Opriș.

Nu mi-a cerut niciodată, și nu a cerut niciunuia dintre cei cu care eram acolo să-și facă numărul în funcție de părerea patronului.

Am lucrat la PRO TV cu Adrian Sârbu, care este o personalitate reală și considerat de unii personalist.

Niciodată nu mi-a cerut nimic.

Nu mi-a cerut să spun părerea lui, ci părerea mea.

Am lucrat la "Realitatea" condusă de Prigoană.

Niciodată nu mi-a cerut nimeni nimic.

Lucrez acum, mă duc din când în când la emisiuni la "Realitatea" lui Sorin Vântu.

Nu interesează pe nimeni dintre cei de acolo ce spun eu.

Eu spun în timp ce mă așez și stau la masă.

Nu-mi cere nimeni să susțin nu știu ce, mai ales că despre "Realitatea" se spunea că este post prezidențial.

Uite că iar nu se mai spune, iar s-au întors toate în opinia publică. Și-atunci?

Este o rușine să atacăm presa în esența ei, care este libertatea!

Aș vrea să propun, întrucât este în discuție un fapt sfânt, și anume libertatea presei, un proiect în apărarea libertății presei, un proiect pe care l-am gândit și, pe fugă, am încercat să-l aștern pe hârtie.

Senatul României își reiterează energic susținerea pentru libertatea și responsabilitatea presei, indiferent de identitatea editorilor de presă, în respectul Constituției și al legilor țării.

Senatul României cere tuturor instituțiilor centrale și locale, tuturor oamenilor de autoritate respect și reținere față de ziariști, așa cum așteaptă din partea ziariștilor continuă autoexigență și rigoare în înfăptuirea dialogului democratic firesc într-o societate pluralistă și liberă.

Nimeni nu-și poate aroga calitatea supracetățenească de a da indicații presei, de a insinua fără argumente relații suspecte între ziariști și editori, de a inventa așa-numite "tonomate pe euro", stârnind false și nedrepte resentimente din partea publicului și tensionând viața presei.

Firește, presa română, ziarele, revistele, televiziunile, radiourile nu sunt perfecte.

Oamenii de presă știu prea bine aceasta, dar nu puterea trebuie să respingă violent și trivial criticile, fie și exagerate, culpabilizând o activitate fără de care democrația românească ar fi de neconceput.

Nimeni din această sală nu a fost și nu poate fi mulțumit de un atac sau altul la adresa sa, dar nimeni nu-și poate permite ca, din motive personale, să terorizeze presa cu aerul că-și apără familia sau rangul în stat.

Senatul României reafirmă credința sa că libertatea presei este o cucerire inviolabilă, benefică și fecundă a anilor noștri, o instanță lucidă a diversității de opinii, folositoare, paradoxal, chiar și celor care ar face tot ce depinde de ei pentru a o pune în lanțuri.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc.

 
Gheorghe David (PD-L) - declarație politică având ca subiect alimentarea cu apă caldă și căldură a orașului Sânnicolau Mare din județul Timiș;

Stimați colegi, am depășit deja timpul.

Vă voi ceda 5 minute din această dezbatere, dar cu rugămintea să concentrăm declarațiile politice.

Domnul senator David.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Gheorghe David:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Declarația mea este foarte concisă.

Vreau să semnalez o problemă punctuală.

Guvernul mai are încă o restanță față de locuitorii orașului Sânnicolau Mare din vestul țării.

Orașul Sânnicolau Mare din județul Timiș a fost în ultimul timp în pericolul de a rămâne fără încălzire și apă caldă.

Această problemă a apărut pentru că datoriile Consiliului local ajunseseră la aproape 300.000 de lei, iar populația și celelalte instituții publice riscau să fie debranșate.

Numai că restanța nu este a primăriei, ci este cauzată de neacordarea subvențiilor de la Guvern pentru energie termică pentru ultimele luni ale anului 2007.

Astfel, în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 36/2006, aprobată prin Legea nr. 483/2006, Primăria Sânnicolau Mare trebuia să primească suma de 280.365 de lei, reprezentând ajutor de stat.

Pentru moment, s-au găsit soluții pe termen scurt.

Consiliul local a acordat o parte din sumă sub formă de împrumut până când vor veni banii de la buget, iar, pe de altă parte, bugetului orașului Sânnicolau Mare i s-a acordat o primă tranșă de sprijin la intervenția noastră, în cuantum de 120.000 de lei, prin Ordinul nr. 397/2008 al ministrului internelor și reformei administrative.

În continuare, Guvernul României mai rămâne restant față de Primăria orașului Sânnicolau Mare cu peste 160.000 de lei, sumă care, dacă nu va fi transferată în cât mai scurt timp, va genera din nou situația în care facturile către furnizor nu vor putea fi achitate, existând riscul ca populația să rămână din nou fără apă caldă și căldură.

Este adevărat că pentru Guvern această sumă este aproape neglijabilă, însă pentru un oraș cu o populație destul de mică aceasta constituie o problemă mare pe care ei nu o pot rezolva singuri.

Nu ne rămâne decât să sperăm că Guvernul va acorda și restanța existentă la ora actuală într-un timp cât mai scurt posibil, spre binele tuturor.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc.

 
Viorel Duca senior (independent afiliat Grupului parlamentar al PNL) - declarație politică având ca temă creșterea îngrijorătoare a numărului de avorturi în țara noastră;

Îl rog pe domnul senator Duca să-și prezinte declarația, cu aceeași constrângere de timp.

 

Domnul Viorel Duca senior:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Distins Senat, Declarația mea politică de astăzi se referă, în mod exclusiv, la un subiect mai puțin popular, mai puțin abordat de clasa politică românească.

Aceasta, fie dintr-o ignorare a dezbaterilor pro și contra societății civice, fie dintr-o lacună expresă a suportului de legi sau de proiecte de lege a căror remediere ar determina, în mod direct, regresul fenomenului social pentru care aș dori să rețin atenția Senatului doar pentru câteva momente.

Acest subiect pus în atenția Domniilor Voastre, precum și spre dezbatere opiniei civice din România se referă la îngrijorata creștere a avorturilor ce au loc în țara noastră, rata valorii statisticilor ce crește aproape exponențial a ajuns la nivelul momentului când Parlamentul României ar trebui să intervină în modul cel mai rapid în jalonarea unor legi de estompare a acestui flagel social.

Nu numai că sunt periclitate viața și sănătatea persoanei ce săvârșește avortul, dar în mod direct și malițios se săvârșește o crimă, o ucidere din culpă a unei ființe umane care încă nu a văzut lumina.

Oare atât de deplorabil să fi ajuns societatea umană în relațiile cu semenii noștri, atât de josnic calitativ față de propriile ființe ce-și configurează valorile umane și spirituale în chipul și asemănarea propriilor lor părinți biologici?

Oare să avem atât de mult dispreț și insensibilitate față de propria noastră speță umană?

Oare tendința spre stări de energie minimă umană să fie chiar mai scăzută decât cea din regnul animal?

Oare e logic să săvârșești actul de omucidere a propriului tău copil, a copiei tale genetice, fără niciun regret?

Un asemenea act inuman arată gradul deplorabil în care societatea așa-zis modernă a ajuns.

Problema avorturilor a fost cea mai controversată problemă a tuturor timpurilor.

Dați-mi voie, doamna președinte, să prezint câteva aspecte spre atenția acestui for onorabil al Senatului României, prin a cărui înțelepciune se va putea conveni asupra unor propuneri legislative pentru ocrotirea și apărarea celor fără apărare, a acelor ființe ce ar fi putut și ar trebui să-și trăiască viața, așa cum o trăiesc eu și dumneavoastră, distinși colegi.

Iată deci câteva explicații legate de acest flagel social al României.

Din statisticile interne sau internaționale, în România se înregistrează, la acest moment, cea mai mare rată a avorturilor din lume.

Conform acestora, 3 din 4 sarcini sunt terminate prin avorturi și chiuretaje.

În România sunt înregistrate anual, dintr-o populație de aproximativ 21,5 milioane de locuitori, în descreștere accentuată din cauza exodului în masă, în jur de 800.000 de avorturi, luate în calcul într-un mod destul de orientativ.

Aceasta este priveliștea sumbră a României.

Pentru a ne putea da seama ce înseamnă acest dezastru al natalității, luăm ca exemplu o țară ca Statele Unite ale Americii.

Dacă, proporțional, s-ar lua aceleași raporturi de valori, populație versus număr de avorturi, aceasta ar însemna aproximativ 8,5 milioane de avorturi pe an.

Cumplită imagine, dureroasă chiar! Ce regretabilă și înfiorătoare este, de fapt, realitatea! Este adevărul cu care se confruntă România de astăzi.

Numărul avorturilor este foarte mare față de numărul nașterilor: 160.000 de avorturi și 220.000 de nașteri în 2005.

Aceasta înseamnă că la fiecare 1 minut și 48 de secunde o viață este exterminată, într-un mod grotesc, prin avort.

Cât despre geneza acestei perle a universului pe care noi o numim ființă umană, scrierile vechi, sursa credibilă pentru noi, creștini fiind, Biblia spune: "Ce este omul, ca să-ți aduci aminte de el, sau fiul omului, ca să-l cercetezi?"

Dacă acest citat biblic ar rămâne doar o întrebare fără răspuns, argumentele așa-zis fundamentale ce ne-ar motiva considerațiunile pentru viața oricărei ființe umane ar rămâne doar în limita întrebărilor necunoscutului.

Dar acest adevăr se explică prin însuși conținutul altor adevăruri biblice din Cartea Psalmilor.

Citez: "Tu mi-ai întocmit lăuntrul ființei, Tu m-ai țesut în pântecele mamei mele! Te laud și mă înfior, sunt o făptură atât de minunată! Minunate sunt lucrările Tale și cât de bine vede sufletul meu lucrul acesta! Trupul meu nu era ascuns de Tine când am fost alcătuit în mod tainic, țesut în profunzimile pământului.

Când eram doar un embrion fără chip, ochii Tăi..."

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Rugămintea mea e să vă apropiați de final.

 
 

Domnul Viorel Duca senior:

Voi încheia.

Vă rog să-mi permiteți să mai citesc un singur paragraf, doamna președinte.

Mulțumesc foarte mult.

"Când eram doar un embrion fără chip, ochii Tăi mă vedeau și în cartea Ta erau scrise toate zilele care-mi erau hotărâte mai înainte de a fi fost vreuna dintre ele."

Cât privește acest subiect al declarației mele politice, în contextul european, al Comunității Europene, putem remarca faptul că cea mai recentă reuniune a unei comisii parlamentare a Consiliului Europei, ce a avut loc la Paris în prima săptămână a lunii martie 2008, relevă inițierea unui raport numit "Accesul la avortul legal și clinic în Europa".

Doamna președinte, am să respect recomandarea dumneavoastră.

Vă cer doar permisiunea să depun textul declarației politice la secretariat, pentru ca să fie inclus în totalitate în stenograma ședinței. (Domnul senator Viorel Duca senior depune declarația la secretariatul de ședință.)

Acest raport solicita unui număr de 47 de state membre ale Consiliului Europei să considere avortul ca un drept necondiționat.

De asemenea, solicita guvernelor statelor membre să aloce fonduri din banii publici în vederea efectuării acestor crime legale.

Acest raport reprezenta, de fapt, continuitatea unei mai vechi rezoluții a Parlamentului European, numită "Van Lancker's Report", adoptată în 2001, a cărei lingvistică legislativă, ambiguă însă, solicita expres recunoașterea avortului ca pe un drept accesibil oricărei femei, și acesta garantat prin lege.

Spre fericirea multor vieți ce s-au născut și trăiesc și astăzi ca urmare a invalidării acelei rezoluții, putem afirma, cu respectul cuvenit pentru viețile salvate, că acea rezoluție s-a diluat înainte de a se fi materializat.

Europa se confruntă astăzi cu țări aflate de ambele părți ale acestui culoar pro și contra avorturilor.

Cele mai liberale țări pro-avorturi sunt:

Suedia, Danemarca și Anglia.

De cealaltă parte, conservatoare însă, împotriva avorturilor, pro-life, sunt țări ale căror valori religioase joacă un rol important în viața națiunilor respective.

Așa este cazul Poloniei, Portugaliei, Irlandei și chiar al Spaniei și Maltei.

Cât privește Polonia și Irlanda, țări cu o structură religioasă romano-catolică, cu convingere pro-life conservatoare, acestea au considerat și consideră principiile pentru viață ca un atribut fundamental, atât în contextul constituțional, cât și în cel interuman.

De aceea, în cele două state comunitare problema avortului este cel mai restrictiv și monitorizat subiect, ele respingând inițiativa Parlamentului European referitoare la legalizarea avorturilor.

Dacă aceasta este atitudinea fermă și categorică a unor state ale căror valori sunt similare României, atât în ceea ce privește convingerile religios-conservatoare, cât și în ceea ce privește respectul față de viață și litera constituțională, de ce nu poate fi și România una dintre țările comunitare care să promoveze valorile pro-life, conform literei sfinte a Constituției, mai precis articolul 22 alin. (1) din Legea fundamentală: "Dreptul la viață, precum și dreptul la integritate fizică și psihică ale persoanei sunt garantate."

Privind cu solemnitate spre litera legii constituționale a altor state comunitare, putem remarca dreptul fundamental la viață al oricărei ființe umane născute sau în formă embrionară:

Constituția Republicii Cehe:

Art. 6 (1) "Oricine are dreptul la viață. Viața umană are dreptul și este protejată încă înainte de naștere.

(2) Nimeni nu poate fi privat de viața lui sau a ei."

Constituția Republicii Federale Germania:

(...) (2) "Oricine are dreptul la viață și la integritatea fizică."

Constituția Republicii Estonia:

Art. 16 "Oricine are dreptul la viață.

Acest drept va fi protejat prin lege."

Constituția Republicii Elene:

(...) (2) "Toate persoanele incluse în statul grec se bucură de toată protecția pentru viața lor, onoare și libertate, fără a ține seama de naționalitate, rasă, religie sau afilierea politică."

Constituția Regatului Spaniei:

(...) "Oricine are dreptul la viață și la apărarea integrității morale și fizice."

Constituția Irlandei:

Art. 3 "Statul recunoaște dreptul la viață al celui nenăscut și egal respect pentru dreptul la viață al mamei, garantat prin lege."

Constituția Republicii Letonia:

Capitolul VIII

(...) "Oricine are dreptul la viață și aceasta este protejată prin lege."

Constituția Republicii Lituania:

"Oricine are dreptul la viață și aceasta este protejată prin lege."

Constituția Republicii Ungare:

(1) "În Republica Ungară oricine are dreptul fundamental la viață și demnitate umană."

Constituția Republicii Polonia:

(...) "Republica Polonia va asigura protecția legală a fiecărei vieți, a fiecărei ființe umane."

Constituția Republicii Slovace:

(1) "Fiecare are dreptul la viață.

Viața umană este din plin protejată chiar înainte de a se naște."

Human Rights Act:

Art. 2 (1) "Oricine are dreptul la viață și aceasta este protejată de lege."

Doamnelor și domnilor senatori, Acestea sunt doar câteva argumente ce definesc dreptul la viață, fie al celor ce-și trăiesc viața în mod firesc, ca mine sau ca dumneavoastră, fie pentru cei ce doar s-au zămislit în pântecele mamelor lor.

Ca națiune creștină spunem că singurul care poate da și lua viață este Dumnezeu.

Dacă totuși aceste argumente nu au fost suficiente pentru a fi luate în considerare în a estompa această epidemie națională, acest oribil act criminal, atunci, distinși colegi senatori, v-aș recomanda să luați în brațe un bebeluș, să-l priviți în ochi și doar atunci, după un asemenea experiment, veți putea concluziona dacă avortul este sau nu justificat.

În loc de o crimă odioasă împotriva unei ființe procreate și mustrări de conștiință pentru fapte făcute cu bună știință, să dăm o șansă acelei ființe asemenea nouă! În schimbul unui avort, să-i oferim, prin adopție, o mamă sau un tată!

Dacă vom putea opri acest flagel social al avorturilor, cei mai mulți dintre copiii nou-născuți vor putea fi salvați, dați propriilor mame biologice sau lăsați în brațele acelor mame care, din diferite motive medicale, nu pot avea copii.

Acesta este discursul meu politic de astăzi.

Se pare a fi mai mult unul sentimental decât rațional.

Totuși, onorat Senat, apelez la înțelepciunea Domniilor Voastre de a evalua cu toată seriozitatea efectul acestei epidemii naționale de crimă în masă prin ororile avorturilor, ziua de mâine fiind o șansă pentru cei ce astăzi sunt aruncați la groapa de gunoi.

Vă mulțumesc.

Senator PNL de Hunedoara, Viorel Duca senior.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulțumesc.

 
Ștefan Mihail Antonie (independent afiliat Grupului parlamentar al PD-L) - declarație politică având ca titlu Probleme de actualitate pentru administrația publică locală (declarație politică neprezentată în plen)

Domnilor senatori, pentru că nu mai este timp, dacă mai sunt declarații politice, vă rog să le depuneți pentru a fi prinse în stenogramă. (Domnul senator Ștefan Mihail Antonie depune declarația politică pentru a fi introdusă în stenogramă.)

 

Domnul Ștefan Mihail Antonie (declarație politică neprezentată în plenul Senatului):

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Declarația mea politică se referă la probleme de actualitate pentru administrația publică locală.

Principiile autonomiei locale și descentralizării sunt încă o dată încălcate în mod flagrant, aceste sintagme rămânând valabile doar la nivelul unor declarații demagogice.

Mă refer aici la imixtiunea unor ministere, în concret Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor, în probleme de bucătărie internă ale administrațiilor publice locale.

În mod repetat în ultima vreme și pe fondul apropiatei campanii electorale, domnul ministru Borbély László inițiază și susține emiterea unor acte normative care contravin nu doar principiilor autonomiei locale, ci încalcă programele de dezvoltare care privesc administrațiile publice locale.

Un subiect arzător pe ordinea de zi a ministerului mai sus amintit pare a fi vânzarea locuințelor ANL.

Domnia Sa mizează, probabil, pe câștigarea facilă a unui capital electoral sigur.

Ceea ce nu ia în calcul însă este efectul de bumerang pe care un asemenea demers îl poate induce.

Sunt câteva aspecte care scapă acuității "bunului gospodar" care se dorește a fi:

1. Vânzarea locuințelor ANL către actualii chiriași, în condițiile respectării reglementărilor în vigoare - să fi ocupat cel puțin cinci ani, în calitate de chiriași, asemenea locuințe -, nu trebuie să fie apanajul ministerului, tot așa cum nici gestionarea fondurilor rezultate din asemenea vânzări nu este de resortul unui minister sau altul.

Aportul financiar al autorităților publice locale nu este deloc de neglijat în acest proiect, investițiile în terenul alocat, amenajarea acestuia și utilitățile presupunând investiții serioase ale autorităților publice locale.

2. Ceea ce m-a indignat în mod deosebit este faptul că tinerii care ocupă, în calitate de chiriași, locuințele ANL nu au posibilitatea de a le cumpăra, deoarece veniturile lor nu le permit contractarea unor credite bancare, iar prețurile care se vehiculează prin intermediul mass-media au darul de a induce în eroare pe toată lumea.

3. O altă chestiune de importanță majoră este încurajarea investițiilor locale pentru dezvoltarea fondului locativ.

În acest context, autoritățile publice locale sprijină dezvoltatorii de proiecte imobiliare prin punerea la dispoziție a terenurilor necesare.

Este de neconceput însă ca investițiile legate de asigurarea utilităților să fie puse tot în cârca autorităților locale.

În concluzie, doamnelor și domnilor senatori, aș dori să supun atenției dumneavoastră acest joc de imagine din jurul ANL, care, în mod cert, nu este în beneficiul tinerilor.

Totuși, îmi exprim convingerea că printr-un dialog permanent între autorități și furnizorii de utilități se va ajunge la o soluție convenabilă pentru toată lumea.

Mulțumesc.

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 3 august 2020, 21:11
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro