Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2008 > 26-02-2008

Ședința Senatului din 26 februarie 2008

6. Prezentarea, dezbaterea și adoptarea Moțiunii simple cu tema "Stop degradării nivelului de trai! Stop iresponsabilității din sectorul energetic!", semnată de 41 de senatori ai Grupurilor parlamentare ale PSD și PC.  

Domnul Nicolae Văcăroiu:

................................................

Stimați colegi, trecem la ultimul punct din ordinea de zi - Dezbaterea moțiunii simple cu tema " Stop degradării nivelului de trai! Stop iresponsabilității din sectorul energetic!", semnată de 41 de senatori ai PSD și ai PC.

Stimați colegi, vă anunț că în conformitate cu prevederile Constituției și a Regulamentului de organizare și funcționare a Senatului, moțiunea simplă se adoptă cu votul secret al majorității senatorilor prezenți. Devine obligatorie pentru Guvern. Votul secret îl vom exprima așa cum am procedat și până acum, prin vot electronic secret, pentru a câștiga timp.

Biroul permanent vă propune următorii timp pentru dezbatere.

Guvernul are la dispoziție 45 minute, cum dorește să-și împartă timpul, dar trebuie să se încadreze în cele 45 de minute.

  • Grupul parlamentar al PSD are la dispoziție 25 minute.
  • Grupul parlamentar al PNL are la dispoziție 15 minute.
  • Grupul parlamentar al PD-L are la dispoziție 11 minute.
  • Grupul parlamentar al PRM are la dispoziție 11 minute.
  • Grupul parlamentar al PC are la dispoziție 6 minute.
  • Grupul parlamentar al UDMR are la dispoziție 5 minute,
  • și independenții au la dispoziție 3 minute.

Stimați colegi, îl invit pe domnul senator Dan Mircea Popescu, din partea Grupului parlamentar al PSD, pentru a ne prezenta moțiunea. Reprezentantul Guvernului care va răspunde la această moțiune este domnul ministru al economiei și finanțelor, domnul Varujan Vosganian.

Domnule senator Dan Mircea Popescu, aveți cuvântul.

Domnul Dan Mircea Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, după un an de la momentul aderării, România se îndepărtează tot mai mult de principiile modelului european. Accentuarea derapajelor economice și sociale pe parcursul anului 2007 reprezintă consecința incoerenței politicilor aplicate, economia românească ajungând mult mai vulnerabilă decât acum trei ani. Putem afirma astăzi, cu mâhnire, că România a ratat startul integrării în Uniunea Europeană.

Regimul politic de dreapta, reprezentat de tandemul Tăriceanu - Băsescu, va rămâne în istorie ca exemplu de lipsă de performanță în gestionarea politicilor publice. Extinderea fenomenului de corupție fără condamnarea în instanță a vreunui corupt, polarizarea societății într-o manieră străină modelului european, lipsa de eficiență și instabilitatea în funcționarea instituțiilor statului, înlocuirea criteriilor de competență cu cel al atașamentului față de partide și conducătorii acestora, accentuarea decalajelor externe și izolarea României în plan extern reprezintă doar câteva elemente caracteristice evoluțiilor din societatea românească în ultimii trei ani.

Tabloul macroeconomic ne arată o economie al cărei ritm de creștere este în scădere, cu investiții directe - autohtone sau străine - din ce în ce mai puține, cu un deficit de cont curent ce a depășit cu mult nivelul "de avarie". Corecția severă înregistrată pe cursul de schimb spre finele anului trecut, precum și inversarea trendului ratei inflației reprezintă semnale de alarmă privind riscurile iminente la care actualii guvernanți expun economia românească. După ratarea țintei de inflație într-un mod spectaculos în 2007, nivelul ajungând aproape dublu față de cel prognozat, iată că în prima lună a noului an indicele prețurilor de consum înregistrează o creștere cu 0,86 % față de luna decembrie 2007, ceea ce, printr-o recalculare a inflației pe ultimele 12 luni, ne indică un nivel de 7,26%, cu 0,69 puncte procentuale peste inflația înregistrată la finele anului 2007.

Cursul de schimb s-a așezat, pentru moment, pe un trend ușor descrescător, sugerându-ne că într-un oarecare orizont de timp ar putea să se încadreze într-o marjă stabilă. Atragem însă atenția asupra faptului că această evoluție se datorează exclusiv intervențiilor specifice politicii monetare, iar efectele scontate nu pot fi durabile dacă asemenea măsuri nu sunt dublate de politici fiscal - bugetare raționale.

Doamnelor și domnilor senatori,

Semnatarii prezentei moțiuni nu-și propun să prezinte o analiză detaliată asupra evoluțiilor macroeconomice. Scopul acestei moțiuni este, pe de o parte, acela de a trage un semnal de alarmă în legătură cu impactul direct pe care derapajele macroeconomice îl au asupra agravării fenomenului de sărăcie în România, prin scăderea drastică a puterii de cumpărare a persoanelor cu venituri mici și medii, iar, pe de altă parte, de a solicita Guvernului să acționeze urgent în sensul limitării extinderii acestui fenomen.

În România ultimilor trei ani, rata sărăciei a crescut de la 17,9% în 2004 (adică 3.870.000 săraci) la 18,6% în 2007 (4.010.000 săraci), un plus de 140.000 de săraci; iată una dintre performanțele guvernării de dreapta! Această guvernare s-a manifestat și se manifestă ca o "putere fără soluții", atunci când este vorba despre menținerea nivelului de trai al marii majorități a populației, dar susține cu zel orice inițiativă menită să redistribuie beneficiile creșterii economice, exclusiv în folosul clientelei politice. Printr-o asemenea evoluție, România se apropie mai mult de modelul de țară din America Latină decât de cel european. Nu este specific Uniunii Europene faptul că doar 300 de români dețin averi ce reprezintă 22% din PIB-ul țării. Nu există o altă țară din Europa în care raportul dintre veniturile realizate de primii 10% dintre cetățenii cu veniturile cele mai mari și ultimii 10% dintre cetățenii cu veniturile cele mai mici să fie de 17/1, așa cum se întâmplă la noi.

În România ultimilor trei ani, reducerea puterii de cumpărare a majorității populației este dramatică. Dacă în perioada 2004-2007, salariul mediu brut a crescut cu 60%, iar pensia medie lunară cu 71%, prețurile au crescut mult mai spectaculos.

Iată câteva exemple:

  • gaze naturale o creștere cu 100%;
  • pâine o creștere cu 80%;
  • apă, canal, salubritate o creștere cu 80%;
  • lapte o creștere de 75%;
  • energie termică o creștere între 60 și 100%;
  • carne o creștere cu 60%;
  • ulei comestibil o creștere cu 45%;
  • transport o creștere între 40 și 60%;
  • energie electrică o creștere cu 19%.

Factura de întreținere a ajuns o povară de nesuportat pentru români. În ultimii trei ani, 45% dintre gospodăriile din mediul urban nu și-au putut plăti la timp factura la utilități. Anticipațiile privind evoluția prețurilor ne indică creșteri spectaculoase și în 2008: la pâine, în jur de 30%; gaze naturale, între 10 și 30%; la energia termică - 12%; energia electrică - 10%; carne, mezeluri, produse din carne - 30%; lapte - 30%.

Cum depășește românul de rând aceste dificultăți cauzate de creșterea prețurilor? Consultând informații oficiale, publicate de către Institutul Național de Statistică, vom găsi un răspuns la această întrebare. Consumul mediu de produse alimentare pe cap de locuitor s-a deteriorat cantitativ și calitativ, în ultimii trei ani într-o manieră aproape incredibilă. Dacă, în 2004, un român consuma lunar 20 de litri de lapte și produse din lapte, în 2007, consumul s-a redus la 7,4 litri. În aceeași perioadă, consumul lunar de carne și preparate de carne s-a redus de la 5,5 la 3,9 kg, consumul de ouă de la 24 la 13 ouă pe lună, cartofi de la 8,15 la 3,5 kg pe lună, legume de la 15,2 la doar 8,8 kg "

Pensionarii rămân, în continuare, cea mai vulnerabilă categorie socială. Majorarea pensiilor, ca urmare a presiunii exercitate de către PSD asupra guvernanților, a adus un plus de speranță în viața acestor oameni. Din păcate, această creștere de venituri a fost grav afectată de valul de scumpiri ce s-a declanșat la sfârșitul anului trecut. Oricum, Guvernul și-a dovedit încă o dată indiferența față de problemele generației vârstnice. Cu cei 1,1 MEUR, pe care i-a cheltuit pe scrisorile adresate pensionarilor, se puteau plăti pensiile lunare pentru 22.000 de pensionari din agricultură (adică toți pensionarii agricultori din județe ca Argeș sau Prahova) sau se puteau acorda încă 3.500 de bilete de odihnă și tratament.

Stimate doamne și stimați domni senatori,

O cauză profundă pe care o regăsim la originea fenomenului de scădere a nivelului de trai în România constă în incapacitatea Guvernului de a elabora și gestiona o strategie energetică eficientă.

Practic, lipsa unei strategii coerente în domeniul energetic, abandonarea sau blocarea proiectelor de interes major, lipsa competitivității, managementul iresponsabil și neperformant, toate acestea, asociate unei politici externe păguboase, au generat derapaje cu consecințe grave atât în plan micro, cât și în plan macroeconomic. Aceste lucruri se întâmplă într-un domeniu care, pe plan mondial, este declarat de importanță strategică, tocmai pentru că determină formarea prețurilor în tot spațiul economic. România a reușit performanța să obțină cel mai mare preț la gazele naturale din import, la nivelul Uniunii Europene. Astfel, după primele declarații agresive ale României față de singurul furnizor de gaze naturale din import, prețul gazelor naturale a crescut, în etape, de la 141 USD/1000 Nmc, media anului 2004, la 270 USD/1000 Nmc, ajungând apoi la 376 USD/1000 Nmc.

În privința prețurilor practicate pentru distribuția gazelor naturale destinate consumului casnic, Guvernul are un comportament de-a dreptul cinic.

Va rămâne în istorie, probabil, celebra majorare a prețului, din octombrie 2006, cu 8,5%, motivându-se nevoia ca Guvernul să sprijine prin aceasta politica de țintire a inflației. Este fără echivoc faptul că activitatea de reglementare a prețurilor se dovedește a fi subordonată politic. În locul autonomiei autorității de reglementare, cerută de normele comunitare, ascultăm cu toții declarațiile ministrului de resort care preced, cu regularitate, actele oficiale emise de către această autoritate. Care sunt consecințele acestor acțiuni guvernamentale? Creșteri spectaculoase de prețuri pentru toate produsele energetice, după cum urmează:

  • gaze naturale de import, de la 141 USD/1000Nmc, în 2004, la 376 USD/1000Nmc, în 2008;
  • gaze naturale din producție internă, de la 81 USD/1000Nmc, în 2004, la 197 USD/1000Nmc, în 2008;
  • energie termică, gigacaloria, de la 75 lei, la 150 - 200 și chiar 300 lei, în funcție de zonă;
  • energie electrică la producător, de la 87 lei/kwh la 155 lei/kwh;
  • păcura, numai în 2007, prețul a crescut, de la 257 USD/tonă, la 507 USD/tonă;
  • cărbunele energetic, de la 59 USD/tonă, în 2006, la 121 USD/tonă, în 2008.

Ce înseamnă pentru cetățenii României aceste evoluții? Înseamnă un efort financiar suplimentar de 2,1miliarde USD, un "cadou" oferit de către guvernarea portocalie. Numai pentru luna decembrie, facturile pentru consumul casnic de gaze naturale au înregistrat valori cuprinse între 500 și 6.000 de lei.

Se pare că lucrurile nu se opresc aici! Chiar în cursul acestei luni, în total dispreț față de situația disperată a populației cu venituri medii și mici, Guvernul a aprobat o nouă creștere nejustificată a prețului gazelor din producția internă cu cca. 8%, adică 10USD/1000 Nmc, oferind prin aceasta un "cadou"de 85 mil.USD pentru OMV - Petrom și un altul de 80 mil. USD pentru ROMGAZ. Toate acestea pentru un viitor și incert "fond social pentru gaze", care va intra în vigoare iarna viitoare și care nu va avea alocații mai mari de 30 mil. USD. Tot în această lună, autoritățile au crescut nejustificat, cu aproximativ 30%, tariful de transport și au introdus, suplimentar, aberanta "taxa de rezervare a capacității de transport"de cca. 5 USD/1000 Nmc. Aceste măsuri nesăbuite vor stimula o noua creștere a prețurilor, în condițiile în care valoarea subvențiilor acordate de Guvern populației este total insuficientă pentru acoperirea acestor majorări. Puterea de cumpărare a românilor scade continuu și este departe de nivelul european la care actuala administrație încearcă să alinieze prețurile utilităților.

Doamnelor și domnilor senatori,

Față de majorarea în cascadă a prețurilor și tarifelor la principalele produse de consum și utilități, pe de o parte, și de implicațiile imediate ale acestora asupra scăderii nivelului de trai și a calității vieții în România, pe de altă parte, semnatarii prezentei moțiuni sunt îndrituiți să ceară Guvernului următoarele:

  1. Luarea de măsuri imediate pentru protejarea puterii de cumpărare a cetățenilor cu venituri medii și mici și instituirea unor mecanisme specifice de compensare a cheltuielilor cu întreținerea locuinței pentru cei aflați sub pragul sărăciei;
  2. Corelarea etapizată a veniturilor populației cu valoarea coșului minim de consum lunar calculat de Institutul Național de Statistică, astfel încât nicio pensie și niciun salariu să nu fie sub această valoare;
  3. Corelarea, în interval de trei luni, a dezechilibrelor majore în materie de salarizare în cadrul sectorului bugetar, prin elaborarea și prezentarea în Parlament spre dezbatere și adoptare a unui proiect de lege de instituire a unui sistem unic de salarizare a personalului bugetar.Legea va trebui să găsească un echilibru just între importanța socială a diferitelor sectoare de activitate, pe de o parte, și nivelul pregătirii, complexitatea și calitatea sarcinilor îndeplinite, responsabilitatea asumată și performanța profesională, pe de altă parte. Legea trebuie să instituie un raport echitabil între valoarea minimă și maximă a salariului din sectorul bugetar, în România;
  4. Reducerea, la nivelul anului 2008, a tuturor cheltuielilor guvernamentale cu echivalentul a două miliarde de euro și introducerea unui mecanism de supraveghere și control al execuției bugetului consolidat, prin prezentarea trimestrială în Parlament a unui raport preliminar cu privire la gestiunea cheltuielilor bugetare;
  5. Prezentarea în Parlament a unui program național actualizat de luptă împotriva sărăciei și a sărăciei severe, cu măsuri concrete și etape de derulare, precum și cu responsabilități concrete ale instituțiilor statului implicate;
  6. Prezentarea în Parlament, la interval de trei luni, a unui raport privind starea de sănătate a tinerei generații din România și aprobarea unui program național de măsuri pentru asigurarea securității alimentare a acesteia;
  7. Stoparea imediată a majorării prețului la gaze naturale din producția internă și utilizarea sumelor colectate pe seama ultimei majorări într-un fond destinat protejării populației;
  8. Inițierea unor negocieri reale cu Federația Rusă pentru stoparea creșterii prețului la gazele naturale, cărbune, păcură importate și promovarea participării României la proiecte alternative de transport al hidrocarburilor către Europa de Vest;
  9. Finalizarea strategiei din domeniul energetic, în conformitate cu noul pachet de legi pentru energie și schimbări climatice la nivel european;
  10. Promovarea Programului de reabilitare termică a clădirilor cu mai multe etajate prin suportarea de la bugetul de stat și bugetele locale a costurilor aferente populației aflată sub pragul de sărăcie.

Vă rugăm, doamnelor și domnilor senatori, să adoptați prin votul dumneavoastră, această moțiune simplă.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Întreb colegii semnatari ai moțiunii: dorește cineva să-și retragă semnătura? Nu dorește nimeni.

Stimați colegi, v-am comunicat timpul pe care îl aveți pentru dezbatere, pentru fiecare grup. S-au înscris la cuvânt opt colegi senatori.

Am să dau acum cuvântul reprezentantului Guvernului, domnului ministru al economiei și finanțelor, domnul Varujan Vosganian.

Domnule ministru senator, aveți cuvântul.

Domnul Varujan Vosganian - ministrul economiei și finanțelor:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Sincer, m-am bucurat când ați întrebat dacă vreunul dintre colegii senatori își retrage semnătura. Aceștia ar fi avut oportunitatea de a se delimita de acest document. Îmi pare rău că semnatarii moțiunii au ratat totuși această șansă.

Este un document care vorbește de modelul european și mă bucur că modelul european este adus în discuție. În raport însă cu acest model, anul 2008 este, din păcate, un an trist pentru politica românească. Este primul an când votează tineri care s-au născut după comunism. Lor trebuie să le arătăm un model politic asemănător, dacă nu, chiar similar, celui european. Stimați colegi semnatari ai moțiunii, în cadrul acestui model,nu încap propaganda, distorsiunea, utilizarea cifrelor eronate sau interpretarea greșită a cifrelor corecte.

Vedeți dumneavoastră, această moțiune ar fi fost foarte bună, probabil, când eram eu tânăr și, cum spune poetul, la trup curat, ca să anticipez anumite aluzii, prin anii 1990.

Această moțiune nu scoate nicio vorbă despre, după opinia mea, baza oricărei construcții a nivelului de trai. Nu vorbește de mediul economic, de libera competiție, de libera inițiativă.

Vorbește pregnant de rolul statului, de încurajarea dependenței față de stat, inoculând, în continuare, românilor sentimentul că trebuie să aștepte totul de la statul paternalist, nu le spune ceea ce trebuie să fie firesc într-un stat demn, cu oameni demni, anume că asumarea la fericire este o asumare individuală, că fericirea stă în propriile puteri, iar statul vine doar să corecteze, nu vine să înlocuiască ceea ce oamenii trebuie să facă prin propriile puteri.

Stimați colegi semnatari ai moțiunii,

Într-o țară democratică, oricine poate spune ce dorește. Și probabil că, anticipând acest lucru, s-a hotărât ca declarațiile politice să nu fie incriminate, mergându-se pe ideea că noi, ca produs al națiunii, purtăm o parte din năravurile națiunii, iar oamenii spun adesea ceea ce doresc să spună, fără nicio rigoare.

Eu, în privința aceasta, vă previn că măruntaiele oricât ar fi de rozalii tot măruntaie rămân, stimați semnatari ai moțiunii, că cifrele scoase din burtă tot cifre din burtă rămân, construind o moțiune pe date fanteziste, pe date greșite sau interpretând eronat unele date corecte, nu puteați ajunge la alte concluzii decât la cele la care, din păcate, dumneavoastră ați ajuns.

În această privință, vă rog să-mi permiteți, în premieră pentru mulți dintre dumneavoastră să vă prezint o broșură. Ea se numește "Buletin statistic de prețuri" din decembrie2007. Are și traducerea în limba engleză. Mi-ar face mare plăcere, după dezbaterea acestei moțiuni, pentru că mi-e teamă că votul dumneavoastră este deja făgăduit, să ne uităm împreună pe acest "Buletin statistic de prețuri".

Atunci, când am redactat analiza guvernării Năstase, și asta o spun cu politețe pentru unii dintre colegii mei care zâmbesc arătând "Buletinul statistic de prețuri", eu am pornit de la următorul angajament, și eram atunci în opoziție, așa cum sunteți și dumneavoastră acum, am pornit de la principiul că, într-o țară democrată, în care există deja o verificare din partea instituțiilor internaționale, orice dezbatere politică trebuie să se bazeze pe cifre oficiale. Eu am respectat cifrele oficiale ale guvernării, socotind că, dacă nu pornim de la aceleași cifre, n-o să ne putem înțelege niciodată, va fi între noi un dialog al surzilor și vom induce cetățenilor români o stare de confuzie.

De aceea, stimați semnatari ai moțiunii, eu vă întreb, dacă dumneavoastră nu respectați datele oficiale date de Institutul Național de Statistică, de Banca Națională a României și verificate de autoritatea europeană în domeniu,vă întreb deci și vă rog să-mi explicați în baza cărei metodologii ați obținut dumneavoastră cifrele? Vă reamintesc că analiza de preț se face cu 3.200 de persoane, agenți de sondare, pe o anumită metodologie și atunci vă rog să-mi spuneți: care este metodologia pe care dumneavoastră ați utilizat-o pentru cifrele pe care le-ați prezentat cu atâta dezinvoltură în fața românilor? Pentru că, stimați colegi, dezinformarea, indiferent de cât de înaltă este tribuna de la care se face, are efecte negative și am să vă spun la finalul discursului meu care ar putea să fie aceste efecte asupra românilor.

Dumneavoastră dacă ați fi fost un partid oarecare nu PSD nu aș fi făcut nicio observație pentru că, repet, oricine poate spune orice. Dumneavoastră sunteți însă un partid care a guvernat multă vreme. Aș spune că o bună parte din ceea ce scrie în moțiune vi se poate atribui în proporție de sută la sută. Dumneavoastră sunteți un partid care dorește să guverneze, dar dumneavoastră contestați cifrele oficiale, venind, cum spuneam, cu alte cifre, pe care le vom analiza în cele ce urmează.

Vorbeați despre cifre. Să începem cu cifrele. Firește că, atunci când este prezentată o moțiune, te uiți la semnatarii moțiunii și faci în primul rând, o comparație între prestația Guvernului și partidului din care semnatarii moțiunii fac parte, pentru a vedea care este sinceritatea și legitimitatea acestei semnături. În al doilea rând, firește, te raportezi la Programul de guvernare cu care ai venit în fața Parlamentului și la realitatea europeană.

Stimați colegi, semnatari ai moțiunii,

În 2007, raportat la țările comparabile ale Uniunii Europene, România a fost pe primul loc la creștere economică, la dinamica investițională, la evoluția câștigurilor salariale și la evoluția pensiilor. Poate că pe dumneavoastră locul întâi vă nemulțumește, dar credeți-mă, locul zero sau locul minus unu în clasamentele europene încă nu s-a inventat. Noi, Guvernul liberal, ne mulțumim să fim doar pe locul unu.

Comparația cu guvernarea din 2001-2004 arată limpede că dumneavoastră nu aveți responsabilitatea sentințelor pe care le dați. Și am să mă refer în primul rând, la una dintre ele.

Dumneavoastră spuneți că investițiile străine au scăzut dramatic. La ce vă raportați, stimați colegi, la Singapore, la Malaezia, la China? Pentru că, dacă vă raportați la România anilor 2001-2004, am să vă dau eu niște cifre.

În perioada 2001-2004 a guvernării PSD, în România a intrat marea sumă de 4,5 miliarde de euro. Numai în 2005, în România au intrat mai mulți bani decât în toată guvernarea dumneavoastră. În anii 2005-2007, în România au intrat 21,5 miliarde de euro față de 4,5 miliarde în perioada guvernării dumneavoastră. Oare sunteți în măsură să acuzați guvernarea actuală? (Discuții în sală)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Vosganian, numai o secundă, vă rog. (Rumoare, proteste în sală.)

Stimați colegi, vă rog să păstrați liniștea. (Discuții în sală)

Vă rog să faceți liniște.

Îl rog pe domnul ministru, nu pe domnul senator, pe domnul ministru Vosganian să răspundă la moțiune. Dacă vreți să faceți o declarație ulterioară legată de guvernarea PSD, o faceți ulterior. Răspunsul se referă la punctele înscrise în moțiune. Aveți cuvântul.

Domnul Varujan Vosganian:

Stimați colegi,

Eu vă propun să vă exprimați jena și stânjeneala într-un mod mai puțin zgomotos decât o faceți.

Am înțeles din sală că cineva a făcut referire la datoria publică. Eu vă mulțumesc că ați sprijinit astfel prezentarea mea.

Vreau să vă spun că, în legătură cu datoria publică...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg,

Vă rog foarte mult, nu vorbiți în calitate de senator, ci de membru al Guvernului. Aveți de răspuns la o moțiune, nu dialogați cu sala și referiți-vă la moțiune, lăsați datoria externă. Dacă doriți, o discutăm amândoi pe urmă.

Domnul Varujan Vosganian:

În legătură cu datoria publică, pot să vă spun că actuala guvernare are cea mai mică datorie publică de la război încoace, anume 12%.

În ceea ce privește arieratele, față de 40% cât erau în 2000 și 25% în 2004, au coborât la 15%, s-au înjumătățit. Vă fac cadou această completare.

În continuare, în ceea ce privește dinamica investițiilor, înțeleg că dumneavoastră aveți a ne reproșa faptul că suntem într-o situație de criză economică.

Vreau să vă informez: că investițiile au crescut numai în anul 2007 cu 25%,ca este pentru prima oară de foarte multă vreme, când în creșterea economică dinamica investițiilor a devansat dinamica consumului și ca, este pentru prima oară în 2007, de mai multă vreme, când în structura deficitului de cont curent importul de echipamente și bunuri tehnologice a ajuns la 60% față de consum. Probabil că sunt cifre pe care nu le cunoșteați, mă bucur foarte mult că putem, în acest moment, să utilizăm tribuna parlamentară ca un bun prilej de informare.

În ceea ce privește starea de funcționalitate a economiei, vă readuc aminte, cu tot respectul, că, până în 2004, România nu avea economie de piață funcțională și că, în prezent, România este membră a Uniunii Europene. Eu nu știu la ce start vă referiți dumneavoastră că l-am ratat, eu îmi amintesc că v-am invitat la 1 ianuarie 2007 la festivitățile legate de intrarea în Uniunea Europeană. Și nu-mi aduc aminte, de atunci și până acum, să fi existat o singură situație în care România a fost sancționată cu vreo clauză de salvgardare. Probabil însă că realitatea paralelă, pe care dumneavoastră doriți s-o construiți ca să folosească acestei argumentări, furnizează chiar și modelul unei Românii care este încă așa cum a fost în timpul guvernării dumneavoastră, în afara Uniunii Europene.

În legătură cu inflația, în această privință cel puțin, comparația, după opinia mea, dumneavoastră ar fi trebuit să o treceți sub tăcere, pentru că, în perioada 2001-2003, inflația cumulată a fost de 89,7%. În perioada 2005-2007, inflația cumulată a fost de 21,2%. Comparați 21,2% cu 89,7%, dar numai când sunteți singuri, ca să nu vă punem în situații jenante,și spuneți dacă aveați această legitimitate de a vorbi despre "cascadele de prețuri de astăzi". Dacă extindem expunerea la perioada de patru ani, între 2001-2004, inflația a fost de 112%, între 2005-2008, prognozele arată că vom avea o inflație între 27-29%, de aproape patru ori mai mică. Deci, de patru ori mai mică decât atunci, iar dumneavoastră ne acuzați pe noi de faptul că am antrenat puseuri inflaționiste. Să trecem peste faptul că, pe vremea când conduceați dumneavoastră, erau multe prețuri reglementate și că acum, practic, sunt doar câteva, iar ceea ce înșirați dumneavoastră ca și creșteri de prețuri sunt apanajul pieței. Dincolo de asta însă vă mai arăt încă o dată acest document și vă rog să vă reformulați cifrele.

În legătură cu sărăcia, dumneavoastră, probabil, având în vedere resursele pe care le aveați ca să luptați împotriva sărăciei severe, care era de 11% în 2002, ați socotit că, în 2009, sărăcia va fi de 5,4%. Nu ați anticipat că veți pierde alegerile, că va veni un Guvern liberal care, în baza dezvoltării economice, va reduce sărăcia cu mai mult decât ați făcut-o dumneavoastră. Vreau să vă informez că, la sfârșitul anului 2006, potrivit rapoartelor Băncii Mondiale, noi nu ne-am încumetat să facem documente care să ne laude pe noi... (Discuții în sală)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai secundă, domnule Dan Mircea Popescu, vă rog eu să nu întrerupeți. Sigur că fiecare are statistica lui. Domnul Vosganian are statistica dumnealui, dumneavoastră pe a dumneavoastră, așa este în viață. Continuați, domnule Vosganian.

Domnul Varujan Vosganian:

Domnule președinte Văcăroiu,

Ați observat că n-am făcut nicio trimitere la perioada când dumneavoastră erați prim-ministru, așa că nu trebuie să fiți părtaș, fiți doar președintele Senatului!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Continuați.

Domnul Varujan Vosganian:

Am să mă refer inclusiv la aceste documente, domnule președinte, pentru că eu sunt, poate, puțin mai informat sau, în orice caz, puțin mai sincer decât unii dintre semnatarii moțiunii.

Deci, în prezent, sărăcia severă a fost, la sfârșitul lui decembrie 2006; 4%. Ea va coborî la 3% în 2009 și pot să vă dau și o informație, că, de la 1 ianuarie 2009, pe criteriile Organizației Națiunilor Unite, în România nu va mai exista pensionar de asigurări sociale în situația de sărăcie severă.

Trec acum la materialul pe care dumneavoastră, domnule fost ministru al muncii, îl arătați. Eu v-am întrebat - țineți minte - ieri, dacă ați participat la elaborarea acestui document. Și dumneavoastră mi-ați spus cu o mândrie îndreptățită că da. Și eu, atunci, v-am întrebat politicos dacă acest indicator " rata sărăciei" l-ați trecut dumneavoastră. Dar nu am mai așteptat răspunsul, în speranța că răspunsul ar fi nu, pentru că vreau să vă informez, domnule fost ministru al muncii, că acest indicator "rata sărăciei" se referă la rata riscului la sărăcie și are în vedere numărul de români care se află la un nivel al veniturilor de până la 60% din venitul mediu pe persoană. Venitul mediu pe persoană, în 2004, era de 730 000 lei, venitul mediu pe persoană în 2007 era 3 000 000 lei, și dacă facem o pondere între cele două cifre constatăm cu surpriză, că peste 30% dintre români, comparativ cu nivelul anului 2007 ar fi fost în rata de sărăcie. Deci, atenție, nu este vorba de un nivel absolut de sărăcie, ci este vorba de raportarea la salariul mediu.

Stimați colegi,

Salariul mediu, în decembrie 2008, față de 2004 se dublează. Acesta este indicatorul și vă rog foarte mult să informați corect. Acesta este indicatorul la care...(Rumoare în sală) este singurul pe care l-ați utilizat corect, din păcate, însă interpretarea pe care ați dat-o este cu totul greșită.

Acum, în legătură cu produsele despre care vorbeați. Domnilor, eu nu vreau să mă refer la vestita paradigmă a numărării ouălor. Vreau însă să vă spun că dumneavoastră ați făcut acest lucru și ați numărat din 2004 ouăle de două ori. Și acum am să vă dau cifrele exacte, pe care le puteți lua din documentele oficiale ale acestei țări. Consumurile lunare de alimente, în 2008, față de 2004, sunt următoarele: la carne, de la 3,5 kg în 2004 la 4 kg în 2007; la lapte, de la 1,1 kg la 1,35 kg; la ouă, de la 13,4, la 15 în 2007.Nu știu ce ouă ați numărat dumneavoastră! În schimb, este adevărat, la cartofi și la pâine, consumul s-a redus, dar mi se pare că este normal să se întâmple așa într-o civilizație care se apropie de standardele europene. (Discuții în sală. Rumoare.)

În ce privește...(Râsete în sală) sigur că dumneavoastră, poate, socotiți performanța unei societăți în cantitatea de cartofi pe care o mănâncă. Bunicii mei spuneau că, în timpul războiului, când era foamete, oamenii se întreceau în a mânca cât mai mulți cartofi. Noi suntem astăzi într-o societate care dorește mai degrabă să mănânce proteine și care dorește să-și păstreze o siluetă atrăgătoare. (Discuții în sală. Aplauze puternice. Rumoare. Strigăte)

De aceea, eu cred că lucrurile sunt mai bune așa. Noi, liberalii, socotim că adevărata protecție se face prin muncă și, în această privință, pot să vă informez că, spre deosebire de perioada 2001 - 2004 când dumneavoastră abia ați reușit să păstrați efectivele de salariați, în perioada 2005 - 2007, numărul salariaților a crescut cu 320 de mii de persoane și el va crește până la sfârșitul anului 2008 cu peste 400 de mii.

În același timp, șomajul este mai mic pentru prima oară decât în 1991, el este 4%, iar în multe regiuni din țară, practic, avem șomajul 0%. Nu mai discut de salarii. Însă acum aș vrea să spun ceva legat de pensii, stimați colegi. Am înțeles că dumneavoastră vă atribuiți rolul de a fi promotorii noului sistem de pensii din România. Eu vă felicit pentru acest lucru! Vreau să vă reamintesc că legea pe care ați votat-o dumneavoastră, în luna iunie, era o lege care exista. Dumneavoastră doar i-ați mai micșorat efectele pozitive punând două praguri: 37,5 punctul de pensie și pe urmă 45 punctul de pensie. Eu v-aș întreba cu toată politețea: de ce această lege care funcționa și pe vremea când erați la guvernare, nu ați aplicat-o?

Deci, legea exista și înainte, dar sentimentul meu este că dumneavoastră ați votat legea cu vicleanul gând că Guvernul nu va fi în stare să o aplice și în clipa în care Guvernul a aplicat-o, ați fost într-o stare de consternare și ați spus: "Nu sunt bani!". S-a dovedit, începând cu 1 noiembrie, că sunt bani. Când ați văzut că sunt bani ați spus: "Da, dar nu vor fi bani!" Iată că suntem, slavă lui Dumnezeu, la sfârșitul lui februarie 2008 - în ianuarie și în februarie am mers pe un sold favorabil - și, în premisă, iată că sunt bani și în 2008, iar modelul pe care l-am construit până în 2020 arată acest lucru.

"Da," ați spus, "dar sunt bani pe care i-ați luat din altă parte!" Iată că nu am luat din altă parte. În 2007, am majorat pensiile cu 60%, și cu toate acestea, am avut un ușor excedent și în 2008. Opinia mea este că nu o să avem niciun transfer de la bugetul de stat; până acum aveam.

"Da," ați spus, "atunci înseamnă că mai mult s-a luat decât s-a dat, prin inflație" - și o să ajung și-acolo - după care, când ați văzut că nici asta nu este în regulă, și-am să v-arăt și cifrele, dumneavoastră le cunoașteți, ați spus: "Da, dar nu e normal ca un Guvern de dreapta să ia o astfel de măsură".

Stimați colegi, vreau să vă informez că un om de dreapta nu se naște nici din sporogoni, nici din ou ca ornitorincii, se naște din părinți, pe care, ca și dumneavoastră, îi iubește și, în plus, îi și respectă, și pentru că-i respectă a socotit că, dacă a stimulat economia și a făcut rost de bani prin contribuții la Bugetul de asigurări sociale, este moral ca acești bani să fie întorși părinților. Vreți nu vreți, stimați colegi, care ați votat a doua oară o lege pe care prima oară nu ați aplicat-o când erați la guvernare, acești bani se vor întoarce la pensionari. Vreți nu vreți istoria va consemna că Partidul Național Liberal a rezolvat problema pensiilor în România. (Aplauze)

Nu vreau să mai insist asupra cheltuielilor bugetare că au crescut de la 19 miliarde de euro pe perioada dumneavoastră, la 54 de miliarde, cât au crescut alocările la sănătate, la educație, la agricultură, la transporturi. Interesantă este cifra privind protecția socială care a crescut de la 10% când erați dumneavoastră la guvernare, la 12% din PIB, dar dintr-un PIB aproape de trei ori mai mare decât atunci și ar fi interesant să meditați ce fel de social - democrație a fost atunci cea pe care ați cultivat-o dumneavoastră. Dintre toate elementele pe care le-am inventariat, există un singur element la care ați stat mai bine, deficitul bugetar care a fost ușor mai scăzut.

Vreau însă să vă informez că deficitul bugetar de anul trecut este marcat de aproape 0,6% din PIB - retrocedările și încă 0,6% din PIB - obligațiile municipalităților care, potrivit metodologiei europene, intră în deficit. De aceea, raportat la condiții egale deficitele noastre bugetare au această pretenție de a se compara cu ale dumneavoastră.

Din sală: Deficitul de cont curent!

Domnul Varujan Vosganian:

Dar, în legătură cu deficitul de cont curent el este în mare măsură o sursă a dezvoltării, stimate coleg, nu știu din ce circumscripție sunteți, vreau să vă informez că toate județele dezvoltate Timiș, Arad, Bihor, Sibiu, București-ul, au deficite bugetare, în timp ce județe ca Botoșani, Vaslui, Tulcea, Călărași, au excedente bugetare pentru că ele nu fac importuri de dezvoltare în echipamente și bunuri de capital, asta ca să răspund întrebării dumneavoastră.

Aș vrea să adăugați, în ceea ce privește nivelul de trai, în ceea ce privește dublarea, practic, a salariilor în patru ani, în ceea ce privește creșterea pensiilor cu 120%, să adăugați și retrocedările, 220 de milioane de euro către depunătorii de "Dacii", 100 de milioane de euro către persoanele care au avut proprietăți în Cadrilater, zeci de milioane de euro pentru persoanele care au proprietăți în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herței, încă aproape 50 de milioane de euro persoanelor care au avut titluri nominative la Fondul "Proprietatea". Sunt sume uriașe, aproape jumătate de miliard de euro, bani pe care, printr-o dimensiune morală, Guvernul nostru a ales, împreună cu beneficiile cotei unice, să-i aloce pentru români.

Stimați colegi, după ce am făcut această largă introducere acum aș vrea să fac o referire cu privire la subiectul de fapt: nivelul de trai. Vreau să vă informez, pentru știința dumneavoastră că, dincolo de cheltuielile vizibile în ceea ce privește turismul, în ceea ce privește recrearea, în ceea ce privește serviciile de tot felul, numai în anul 2007 în România au intrat 436 de mii de autoturisme, în timp ce în perioada 2001 - 2004 au intrat 429 de mii de autoturisme. Așa de săraci sunt românii acum față de înainte încât, într-un singur an, au cumpărat mai multe mașini decât în patru ani în timpul guvernării dumneavoastră, în condițiile în care, țineți cont, reproșați și existența taxei de primă înmatriculare și, chiar și în aceste condiții, vă gândiți la câte mașini ar fi intrat în România dacă nu ar fi existat nici această taxă, din păcate mașini vechi și poluante.

În numai doi ani, 2005 și 2006, în România s-au construit mai multe case decât în patru ani, în timpul guvernării dumneavoastră. În ce privește televizoarele, la 1000 de locuitori avem în 2007 528 de televizoare, față de 415 în 2004; la frigidere și congelatoare 360, față de 279; la mașini electrice 275 față de 212... Vreți să continui cu aspiratoarele, cu abonamentele la telefonia mobilă?

Din sală: Nu, nu, nu!!!

Domnul Varujan Vosganian:

Înțeleg că v-am convins! Sunt foarte mulțumit!

În continuare aș vrea să vă spun câteva lucruri privind cifrele legate de preț: în 2001 - 2004 pâinea a crescut cu 111%, în 2005 - 2007, a crescut cu 23%; laptele, în 2001 - 2004 a crescut cu 115%, în 2005 - 2006 - atenție, sunt politicos, raportez trei ani la patru ani - la lapte am avut 17% creștere pe trei ani față de 115%; la energia termică - 60% față de 198%; la carne 13% față de 112%; la ulei - 44% față de 97,6%; la energie electrică 25% față de 153% și cifrele ar putea continua.

Am să vă spun acum câteva lucruri pe scurt, referitore la energia electrică. Am sarcina foarte mult înlesnită de faptul că ministrul energiei din perioada 2005 - 2006 este semnatar al moțiunii, deci parte activă și solidară cu dumneavoastră. Dumneavoastră v-ați însușit performanțele Domniei Sale și nu mai are rost să mă refer la ele.

De aceea, vă rog să-mi permiteți să mă refer la perioada de la 1 ianuarie 2007.

Stimați colegi,

2007 a fost primul an, de 40 de ani încoace când, de fapt, prețul pe ansamblu la gaz a scăzut cu 2%.

A fost prima oară de foarte mulți ani când prețul la energie electrică a crescut cu numai 2%, în condițiile unei secete severe. A fost prima oară, probabil, din 1950, când consumul de energie electrică a scăzut cu 2%, în condițiile în care PIB a crescut cu 6%.

2007 a fost anul în care, și cu contribuția dumneavoastră, am elaborat strategia energetică, a fost anul în care am construit Reactorul II de la Cernavodă și am început construcția financiară pentru Reactoarele III și IV, a fost anul în care am finalizat liberalizarea prețurilor, a fost anul în care nu ați mai vorbit de " băieți deștepți" în energie, pentru că există o piață transparentă și tot curentul electric se vinde prin acea piață. A fost anul în care am realizat separarea puterilor reglementărilor europene și comisarul european pentru energie a spus că România este pe primul loc dintre țările Uniunii Europene în ceea ce privește avansarea în reforma energetică.

Dumneavoastră însă vorbiți aici de câteva cifre legate de creșterea prețului la gaz, eu v-am arătat care sunt în aceste momente responsabilitățile. Folosiți din nou cifre eronate, calculând cam ce au câștigat ROMGAZ și PETROM din creșterea prețurilor cu 5% "

Stimați colegi,

Am o rugăminte, faceți cum făceau pe vremuri pândarii, puneți doi ca să se urmărească unul pe altul să nu greșească. Cifrele pe care le-ați utilizat sunt complet eronate. Nu este adevărat că, prin creșterea cu 5% a prețului la gaz, profiturile sunt de 170 milioane de euro, este o cifră cu totul fantezistă, cifra totală raportată la 9 miliarde m3, la un preț de 25 lei/1000 m3, faceți dumneavoastră o înmulțire a lui 9 cu 25, dar o fac eu că mi-este teamă că o să ajungeți la niște rezultate ca în moțiune, ceva de genul: 9 ori 25 fac 180.180 cu 45 fac 225 milioane de lei. Acum împărțiți la 2,5 și o să vedeți câți dolari ies din asta, și dacă o să corespundă cu ce spuneți dumneavoastră, să vă trăiască și să aveți belșug din asta!

Domnul Dan Mircea Popescu (din sală):

Vă rog să-mi dați cuvântul pe procedură!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai o secundă, vă rog.

Domnul Dan Mircea Popescu, aveți cuvântul. Microfonul 3, vă rog.

Domnul Dan Mircea Popescu:

Pe procedură vreau să vorbesc.

Stimate domnule viitor fost ministru al finanțelor,

Vă rog respectuos, ca în această după-amiază, în sala Senatului, totuși, să nu ne jigniți. Sunteți și dumneavoastră membru al acestui corp electoral. Vă rog foarte mult, în ceea ce spuneți, ponderați-vă și tratați-ne ca niște egali.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Varujan Vosganian:

Vă rog să mă iertați, nu am vrut să vă jignesc, am vrut doar să vă sugerez...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule Varujan Vosganian, vreau să vă anunț că mai aveți 5 minute și epuizați toate cele 45 de minute. Aveți cuvântul, în continuare. (Discuții în sală. Rumoare.)

Domnul Varujan Vosganian:

Atât mai aveam.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog foarte mult.

Domnul Varujan Vosganian:

Acum am să termin cu soluțiile dumneavoastră.

Cea dintâi se referă la mecanisme specifice de compensare a cheltuielilor, ele există, există compensări, și în material sunt înșirate pe larg, dar nu am vrut să vă mai obosesc cu ele acum, legate de consumul de carburanți, legate de energia termică, legate de ajutoare sociale cât mai diferite și asta se vede și în procentul cheltuielilor pe protecție socială.

Vorbiți apoi despre corelarea coșului minim cu pensia și salariul. Vreau să vă spun respectuos că dumneavoastră ați scos această corelație. Dacă doriți, o vom introduce, vreau însă să vă spun că în perioada noastră, spre deosebire de perioada dumneavoastră salariul minim se corelează, pentru că acum coșul pe familie este de 7 milioane de lei și este pe membru mai mic decât salariul minim și, de asemenea, mai mic decât pensia minimă.

În același timp, aș vrea să vă spun cu respect, că în ceea ce privește reducerea cheltuielilor bugetare, noi deja am anunțat o primă reducere cu 1,1 miliarde de euro însă stimați colegi, dumneavoastră ați avut amendamente în Parlament de aproape 8 miliarde de euro.

Nu mi se pare corect ca tot dumneavoastră acum să solicitați reducerea cheltuielilor, când ați făcut presiuni vizibile prin vot pentru creșterea cheltuielilor bugetare. Vă asigur însă că noi vom avea în vedere ca deficitul să fie mai mic și să consolidăm exercițiul fiscal. Apoi vorbiți despre starea de sănătate a tinerei generații. Vă reamintim că noi am făcut un astfel de program privind evaluarea stării de sănătate a populației și el a dat roade, iar indicatorii: pe mortalitate infantilă, pe tuberculoză, pe diferite boli sunt mult mai buni, în sensul diminuării acestor boli la 1000 de locuitori.

Ne cereți să negociem cu Federația Rusă pentru stoparea creșterii prețului la gaze, cu alte cuvinte dumneavoastră ne dați ordin să le spunem domnilor Putin și Medvedev:" Să-și bage mințile în cap și să nu mai crească prețul la gaze!" Am putea să luăm moțiunea ca flamură, să cerem și OPEC-ului să nu mai majoreze prețul la petrol să cerem Statelor Unite să oprească războiul din Irak.

Mie mi se pare că această solicitare este, nu vă supărați, fantezistă.

În legătură cu fondul destinat protejării populației, a fost deja dat prin ordonanță.

De aceea, stimați colegi, eu socotesc, și nu vă supărați dacă ar trebui să fac acest apel la corectitudine științifică, la rigoare și, aș spune, și la respectul unora față de alții și, permiteți-mi - ne cunoaștem de-atâta vreme - să invoc acest respect, să tratați pe viitor aceste chestiuni într-o formă care să corespundă realității, pentru că nu este bine, utilizând cifre incorecte să încurajați la români sentimentul de pesimism, sentimentul de deznădejde și trebuie să-i ajutați să fie încurajați de faptul că România poate fi un spațiu în care ei să se realizeze ca oameni, ca români.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Apropo de Constituție și de instrumentele pe care le avem la îndemână, ne dăm seama cât de bună este această moțiune. Ar trebui să fie cât mai des moțiuni simple. Iată, este un prilej de a le arăta oamenilor că nu știu cât de bine trăiesc și cât de sănătoși sunt.

Stimați colegi, intrăm în dezbateri.

Domnul senator Mircea Geoană, din partea Grupului parlamentar al PSD. Grupul parlamentar al PSD are la dispoziție 25 de minute.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

Domnul Dan Mircea Geoană:

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Stimați colegi,

Domnule ministru,

Văzând cât de surescitat era colegul nostru, domnul senator Vosganian, m-am temut o secundă ca, în premieră, moțiunea simplă să nu ducă și la căderea unui ministru, nu numai la impunerea concluziilor obligatorii pentru un guvern.

Îi solicit domnului ministru să fie puțin mai temperat în declarațiile pe care le face și în tonul pe care-l adoptă. Eu pot să înțeleg că traversează o perioadă extrem de dificilă, în care un Guvern ultraminoritar, atârnând de un fir de ață, nu mai știe pe unde să scoată cămașa din punct de vedere al execuției bugetare și al respectării propriului program de guvernare.

Domnule ministru, ați venit în fața Parlamentului și, bineînțeles, colegele și colegii senatori au fost cu toții prezenți la dezbaterea proiectului de buget pe anul 2008 pe care ni l-ați prezentat și pe care l-am crezut. Guvernul, domnul ministru, în particular, și primul ministru ne-au prezentat un proiect bugetar pe anul 2008, care este complet diferit față de realitatea pe care o vedem astăzi. Ați venit în fața Parlamentului cu o propunere și cu o ipoteză de lucru, de construcție bugetară, cu o inflație de 4,5%, iar prognoza Băncii Naționale a României pe anul 2008 este, undeva, către 7%.

Ați prezentat, în discuția cu noi, ideea unui deficit bugetar de 2,7% și sunteți obligați, domnule ministru, de către prevederile Pactului european de stabilitate și creștere să faceți o rectificare bugetară, în câteva luni, de până la 2,3% pentru a nu intra, cu Românie cu tot, într-o procedură de exces de deficit bugetar, conform prevederilor europene.

Ne-ați spus la începutul prezentării proiectului de buget pe 2008 că vom avea un deficit de cont curent undeva către 12%-13%. Prognoza Băncii Naționale a României prezintă un deficit de cont curent, undeva, către 15% și chiar 16%. Dacă dumneavoastră veniți în fața Senatului și ne spuneți că tabloul macroeconomic al țării este, în acest moment, unul care nu vă îngrijorează, dați-mi voie să vă spun că în aceste condiții nu aveți un minim de luciditate și un minim de responsabilitate față de finanțele publice și de echilibrele mari ale acestei țări, indiferent cât mai stă Guvernul dumneavoastră la putere. Suntem într-o situație delicată. Suntem într-o situație în care, pentru prima oară după anul 2000... Guvernul PSD, pe care-l reprezint aici cu mândrie - pentru că am fost și eu ministru în acel Guvern - a preluat de la guvernarea dumneavoastră o inflație de 45% și, prin muncă grea și strâns cureaua, cu costuri sociale și politice importante, am adus-o la o inflație de 9%, într-o singură cifră. Pentru prima oară după opt ani de zile, inflația are o creștere și Banca Națională a României este nevoită să crească dobânda de referință, să scumpească creditul și ne așteptăm în acest an - și știți, domnule ministru - la o dobândă de referință în jur de 12% și la o dobândă comercială, la băncile comerciale, de peste 13%-13,5%. Tabloul macroeconomic este preocupant pentru noi toți. Am mai trăit o dată experiența de a prelua guvernarea de la dumneavoastră, CDR-ul de atunci - nu știu în ce partid erați pe vremea respectivă -, dar vă spun că nu avem niciun fel de interes să repetăm istoria de atunci și ne-am dori cu toții să avem o perioadă de creștere economică, în condiții de inflație redusă și în condiții de progres economic și social susținut.

Împreună cu băiatul meu mă uit din când în când la televiziune, la un serial destul de simpatic care se numește "Demolatorii de mituri" - "MythBusters". Acolo, niște cetățeni simpatici - nu știu ce sunt, americani, australieni sau englezi - se chinuiesc să dărâme câte un mit. Vreau să vă spun, domnule ministru, și prin dumneavoastră Cabinetului pe care-l reprezentanți că mitul pe care încercați să ni-l prezentați în această filozofie ultra-neoliberală îngustă și egoistă cum că simpla creștere economică aduce, în mod automat, progres economic și social este un mit fals și un mit care trebuie spulberat. Da, avuția țării a crescut. Am avut o creștere de 1% în anul 2000, când domnul Isărescu a fost prim-ministru, după o scădere a nivelului de creștere economică, cu inflație și cu criză financiară în 1998 - 1999, dar, la sfârșitul anului 2004, domnule ministru - și poate nu aveți o memorie selectivă la dumneavoastră -, Guvernul PSD a lăsat țara cu o creștere economică de 8,4%, cea mai mare rată de creștere din istoria postdecembristă a României. A lăsat această țară cu un deficit de cont curent, întâmplător, tot de 8,4% și a lăsat această țară cu un deficit bugetar de 1,2%, față de cifrele pe care le aveți dumneavoastră. Este anormal ce se întâmplă. Este o chestiune importantă, indiferent de culoarea politică a noastră, a celor ce-i reprezentăm pe cetățeni în Parlament. A crescut avuția României în mod considerabil, în ultimii opt ani de zile, și v-aș ruga să respectați ceea ce a făcut guvernarea precedentă în condiții dificile, în condiții în care vedeam Fondul Monetar Internațional încorsetând mișcările noastre de politică economică. Dar, dacă dumneavoastră veniți în fața țării și spuneți de la tribuna Senatului că, în condițiile în care avuția a crescut considerabil, avem astăzi, față de anul 2001, un buget și un PIB, automat, mult mai generoase, dacă dumneavoastră considerați că inegalitățile sociale s-au redus în anii guvernării dumneavoastră, vă spun, în cifre statistice, că în vremea guvernării PSD-ului coeficientul Gini - pe care-l cunoașteți foarte bine - a fost de 0,28%, iar în guvernarea de dreapta pe care o reprezentați este de 0,45%.

Puteți să spuneți câte vreți și să-mi numărați câte mașini de lux vreți dumneavoastră, vă spun că repartizarea în societate a creșterii economice este profund inechitabilă. Este anormal să ai creștere economică atât de susținută și să vezi cum se adâncește prăpastia dintre cei foarte bogați și cei săraci. Cei foarte bogați sunt puțini, poate sunt electoratul dumneavoastră, poate sunt prietenii dumneavoastră, poate "Top 300", cei care au 24% din avuția acestei țări. Este foarte bine, sunteți un Guvern de dreapta, un Guvern liberal, dar nu veniți să ne spuneți nouă că, în condiții de creștere economică susținută de atâția ani de zile, în România se trăiește mai bine, pentru că nu se trăiește mai bine sau, cel puțin, din punct de vedere al posibilităților de redistribuire echitabilă, acest lucru nu funcționează.

Orice statistică ați invoca sau am invoca noi, din punct de vedere al polarizării sociale, România este astăzi profund inechitabilă, profund polarizată și sensul moțiunii noastre este de a trage un semnal de alarmă pentru a corecta această nedreptate profundă.

6 miliarde de euro sunt trimise anual de cei peste 2,5 milioane de români care muncesc în străinătate. Nu vă mai lăudați cu scăderea șomajului. Nu este șomaj, pentru că oamenii fie lucrează la negru, fie sunt în economie de subzistență, fie sunt plecați la muncă în străinătate. Nu vă lăudați cu chestiuni care nu vă aparțin! A fost o supapă, pentru cei care nu aveau șanse acasă, să meargă să muncească în străinătate și să trimită bani acasă.

Al doilea mit pe care încerc să-l spulber aici, în fața dumneavoastră și în prezența domnului ministru - care sper să se liniștească puțin - este că economia și politica socială a unei țări ar fi imune la blocajul politic și la criza politică. Într-adevăr, în urmă cu un an de zile, când lucrurile păreau să meargă încă bine, exista o teorie pe care și dumneavoastră, și Guvernul dumneavoastră o susțineați: că indiferent de blocajul politic și de criza politică, economia merge bine și că România este un fel de Italie în care, indiferent de blocaj, de criză guvernamentală sau de criză politică, de luptă între Președinție și Guvern, automat, lucrurile au să meargă bine în continuare.

Vreau să vă spun că România nu este imună nici la criză politică, România nu este imună nici la un Guvern care nu are susținere în Parlament și care este azvârlit dintr-o parte în alta de orice lege, orice moțiune, orice taxă și orice parataxă pe care o inventați sau care provine din Parlament, iar, din punct de vedere al imunității României față de evoluțiile internaționale, vreau să vă spun și știți bine că suntem departe de a fi imuni: criza de pe piețele financiare internaționale a avut un impact asupra României. În aceste condiții, minima responsabilitate a unui membru al Guvernului, indiferent de culoarea politică, este să fie ceva mai sobru și să recunoască faptul că suntem într-o conjunctură politică internă și externă mai dificile decât oricând, probabil, din 1999 încoace.

Al treilea mit este că politica externă a țării, inclusiv politica în Europa, ar fi decuplate sau nu ar avea un impact direct asupra evoluțiilor interne. Greșit! În moțiunea noastră nu putem să dictăm Federației Ruse ce preț să practice la gaz, la exportul către România, dar putem să vă spunem că România era membru NATO în 2004, putem să vă spunem că în 2004 încheiaserăm deja negocierile de aderare la Uniunea Europeană și că prețul de import de la aceeași Federație Rusă - la fel de înverșunată împotriva extinderii NATO și încercând să-și recâștige influența în zona - nu era decât de 160 de dolari la mia de metri cubi, iar astăzi este de 368 de dolari la mia de metri cubi. Dacă pentru Bulgaria este de 200 și ceva de dolari, pentru Ungaria este de 200 și ceva de dolari - până și pentru Polonia care este, să zicem, o țară mai proatlanticistă, prețul este mai scăzut decât pentru România -, să nu-mi spuneți că nu sunteți preocupat, domnule ministru - pentru că ați cuplat și portofoliul fostului Minister al Industriilor - de faptul că în fiecare zi vine o veste despre traseele de energie care ocolesc țara noastră. Eu sper că ați sesizat că președintele Putin, ne place nu ne place, a investit 20 de miliarde de euro în Bulgaria vecină și încă vreo câteva miliarde în Serbia vecină - pe care o ajutăm cu atât de mult patriotism în ultima perioadă - și că ieri s-a anunțat că acea conductă South Stream va continua din Serbia către Ungaria, ocolind, în mod definitiv, țara noastră.

În condițiile în care noi credem că suntem undeva pe un vârf de munte, izolați de restul lumii, nu este adevărat, iar bâlbâielile din politica noastră externă și atitudinea provocatoare, nejustificată, la adresa unor vecini importanți de la Răsărit, sunt contraproductive și afectează tot ce înseamnă prețul gazului și factura de întreținere.

Domnule ministru, aveați o obligație, ca Guvern, să introduceți, conform legii românești și conform Directivei nr.54/2003 a Uniunii Europene, conceptul de consumator vulnerabil atât pentru consumatorul casnic, cât și pentru consumatorul de talie mică și mijlocie de la nivelul IMM-urilor.

Nu ați făcut-o. În mod normal, în Europa trebuie să găsești o metodă de a-i sprijini pe cei cu venituri modeste, fie că sunt particulari, fie că sunt întreprinderi de talie mică, pentru a putea să-i protejăm în Europa.

Dumneavoastră și Guvernul pe care îl reprezentați ați contestat de la acest microfon, domnule ministru, faptul că în România asistăm la o avalanșă de scumpiri aproape fără precedent. Nu știu unde vă desfășurați activitatea zilnică, dar, dacă ați merge undeva în afara drumului dintre Parlament, Guvern și minister și ați întreba cetățeanul obișnuit - inclusiv cetățeanul cu venituri medii din România - cum suportă creșterile galopante de prețuri, ați observa că aceștia întreabă guvernanții ce vină au ei pentru că puterea de cumpărare reală scade, în condițiile în care economia crește. Aceste întrebări sunt legitime și dreptul opoziției, dreptul Senatului și al Parlamentului de a întreba Guvernul și de a propune soluții este un drept suveran, un drept democratic pe care vă invit să nu-l mai contestați. Puteți să nu fiți de acord cu propunerile noastre, este problema dumneavoastră, dar vreau să vă informez că aceste propuneri, dacă vor întruni votul Senatului - și sper să întrunească votul majorității -, devin obligatorii pentru Guvern și este problema dumneavoastră cum vă descurcați după ce Parlamentul României, prin decizia sa suverană, consideră că un subiect este important și devine obligatoriu pentru Guvern.

Au fost, într-adevăr, bani mai mulți la buget. Stau și mă întreb dacă, din punct de vedere al modului în care vă lăudați cu restituirile, vi se pare normal ca prima restituire sau prima identificare de sumă de restituit să fie de câteva sute de milioane de euro - pentru Malaxa sau pentru Auschnit - pe care nu din Fondul Proprietatea, ci tot de la buget o veți plăti, în timp ce sunt mii și zeci de mii de mici proprietari care stau la coadă și așteaptă să fie despăgubiți.

Nu știu dacă viziunea ultraneoliberală îngustă și egoistă pe care o propovăduiți aici, la tribuna Parlamentului, seamănă vreo secundă cu modelul social european pe care și guvernele de dreapta din Europa îl respectă și îl promovează.

Evident că un membru al Guvernului nu are cum să spună decât că lucrurile sunt perfecte, dar, când vorbiți de fosta guvernare, vă provoc în a recunoaște faptul că am preluat o situație socială și macroeconomică și o inflație la cote imposibile și că prin muncă grea și prin extrem de multă prudență am reușit să le ducem la nivelul pe care dumneavoastră încercați acum să-l desființați.

Vă mai spun ceva, domnule ministru. Nu suntem indiferenți la ce va fi după guvernarea dumneavoastră, pentru că, oricum, mai durează câteva luni.

Că vor fi alegeri anticipate în două-trei luni, că vor fi alegeri la termen în alte câteva luni, nici nu mai contează. Am trăit o dată experiența preluării unei guvernări care eșuase. Nu suntem interesați să dăm peste cap echilibrul acestei țări, dar nu mi se pare normal să vă apucați să vă lăudați cu creșterea pensiilor în condițiile în care în programul alianței, în programul dumneavoastră nu a fost o secundă vorba de așa ceva. Faptul că opoziția și Parlamentul au profitat de o anumită conjunctură de slăbiciune din partea dumneavoastră nu este un merit pe care să vi-l arogați dumneavoastră și nu încercați să vindeți gogoși. Întotdeauna de castraveți și de alte chestiuni îi lăsăm pe vecinii bulgari să se ocupe.

Sunt bani și pentru pensii, sunt bani și pentru creșteri salariale, sunt bani și pentru compensarea cheltuielilor celor cu venituri modeste. Problema este dacă filozofia economică, fiscală și bugetară a unui Guvern ultraliberal se potrivește cu nevoile reale ale României de astăzi. Eu vă spun că nu se potrivesc și, atâta vreme cât vom avea acest tip de filozofie fiscală și economică, România va continua să se polarizeze. De aceea, apelul meu, apelul nostru - pentru că și colegii mei vor răspunde la alte chestiuni punctuale - este de a vota această moțiune simplă, pentru că într-adevăr, în acest moment, în loc să mergem către Europa ca nivel de trai, ca putere de cumpărare, ca nivel de echilibru și armonie în societate, ca progres economic și social, mergem înainte ca o corabie pe o mare agitată, cu un Guvern care stă într-un fir de ață și care, în acest moment - îmi cer scuze că spun acest lucru - pare să nu aibă nici măcar luciditatea de a se uita în oglindă și de a vedea propria-i neputință. Parlamentul României are dreptul și putința de a corecta ceea ce acest Guvern nu mai poate sau nu știe să facă.

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze).

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al PSD mai are la dispoziție 10 minute.

Dau cuvântul domnului senator Strătilă Șerban, din partea Grupului parlamentar al PNL. Pentru întregul grup aveți la dispoziție 15 minute. Aveți cuvântul.

Domnul Șerban-Cezar Strătilă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor colegi,

O primă constatare care se cuvine a fi făcută după parcurgerea acestei moțiuni simple este aceea că ea vizează întreaga perioadă 2005-2008 a guvernării Tăriceanu; cu alte cuvinte, ea include și acel interval în care din Executiv au făcut parte inclusiv miniștri ai Partidului Conservator, actuali semnatari ai moțiunii.

Înainte de a comenta textul moțiunii dumneavoastră, aș dori să reamintesc că Guvernul Năstase a fost cel care și-a pus semnătura pe foaia de parcurs privind politica energetică a României, același Guvern fiind responsabil pentru angajamentele privind evoluția sectorului energetic din perioada 2005-2007. Totodată aș vrea să atrag atenția că un alt semnatar al moțiunii, fost ministru al economiei și comerțului în perioada 2005- 2006, a administrat în mod direct domeniul prețurilor produselor energetice, semnând chiar ordine prin care acestea s-au majorat. Nu-mi aduc aminte ca la momentul respectiv domnul ministru să-și fi contestat propriile decizii. Ceea ce-l separă radical de social-democrați este că un guvern liberal își susține politicile sociale pe o creștere economică stabilă, în timp ce PSD înțelege prin politici sociale pomenile electorale. Guvernul liberal și-a luat un angajament ferm de a racorda creșterile salariale cu creșterea economică și cu cea a productivității muncii. În acest fel înțelegem noi creșterea nivelului de trai și dezvoltarea economică a României. Guvernul actual și-a asumat, prin programul de guvernare, și a pus în aplicare principiile modelului social și economic european care pune în prim-plan bunăstarea și creșterea economică drept sursă pentru redistribuire. În acest sens, Guvernul Tăriceanu s-a axat pe stimularea creșterii economice prin politici fiscal-bugetare viabile, pe îmbunătățirea mediului de afaceri și pe crearea de locuri de muncă. Nu au fost neglijate, la nivelul politicilor guvernamentale, categoriile defavorizate, din contră, mergând pe modelul social european, formele de protecție socială acordate pentru aceste categorii au fost cu mult peste alocările guvernelor precedente.

Stimați colegi semnatari ai moțiunii, constat cu surprindere că, deși criticați actualul Guvern ca fiind orientat spre acordare de privilegii economico-sociale celor mai bogați dintre români, chiar unii dintre dumneavoastră dețineți locuri fruntașe în "Top 300".

Perioada 2005-2007 a marcat cele mai mari creșteri economice. (În sală se discută aprins despre parlamentarii din "Top 300"). Sunt, sunt. De exemplu, domnul senator Copos, semnatar al moțiunii.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, nu faceți afirmații fără acoperire la adresa senatorilor. Vă rog foarte mult. Continuați. În general, nu faceți astfel de afirmații.

Domnul Șerban-Cezar Strătilă:

Perioada 2005- 2007 a marcat cele mai mari creșteri economice. Creșterea economică medie a fost de 6%, față de 5,4% în perioada 2001-2003. În trei ani, investițiile străine s-au dublat față de perioada guvernării PSD. Un deficit de cont curent al României situat la 14% din produsul intern brut nu poate fi considerat că a depășit cu mult nivelul de avarie - așa cum consideră inițiatorii moțiunii - din moment ce, spre exemplu, deficitul Bulgariei a ajuns la 21% din produsul intern brut. Inflația a ajuns la sfârșitul lui 2007 la 6,6%, față de 4,9% în 2006 și față de ținta de 5% pentru 2007. Depășirea țintei reprezintă aproximativ 30%, și nu aproape dublu. În schimb, la nivel dublu au fost alocările din Legea bugetului pe anul 2007, comparativ cu 2004, pentru domenii precum: educație, sănătate, infrastructură, investiții și obiective locale, dezvoltare a mediului rural etc., ceea ce reflectă politica coerentă și echilibrată a Guvernului Tăriceanu. Produsul intern brut a avut o creștere spectaculoasă, fără precedent în România. În 2004, veniturile însemnau 30% din produsul intern brut, în timp ce în 2008 au ajuns la 39,9% din produsul intern brut. Aceasta este realitatea economică din România, și nicidecum ceea ce s-a prezentat în textul moțiunii.

Creșterea nivelului de trai se regăsește atât în structura consumului mediu de produse alimentare, care s-a îmbunătățit, cât și în structura cheltuielilor pe diferite categorii. În acest sens, vă stau la dispoziție datele statistice reale, nu cele inventate. PNL a creat pârghiile necesare atragerii de investitori și creării de locuri de muncă, iar rezultatele sunt peste așteptări, principalele angajamente din programul de guvernare fiind deja depășite. Între 2005 și 2007 am asigurat prin politica activă de ocupare a forței de muncă încadrarea a peste 1,5 milioane de persoane, cel mai mare progres în ocuparea forței de muncă și reducerea șomajului.

În anul 2007, câștigul salarial mediu brut este cu 72,4% peste cel din 2004, iar venitul salarial net cu 74,1% mai mare. Corelat cu reducerea permanentă a inflației, salariul real s-a majorat în primii trei ani ai guvernării cu 43%. Pentru comparație, puterea de cumpărare a salariaților, în perioada 2000-2004, s-a îmbunătățit doar cu 31,7 %. În ceea ce privește sistemul public de pensii, asigurări sociale de stat și cel pentru agricultori, pensia medie la nivelul lunii decembrie 2007 a ajuns, după majorările de la 1 septembrie și 1 noiembrie 2007, la 474 de lei, față de 211 lei în luna decembrie 2004.

În perioada 2005-2007 pensia medie a asigurărilor sociale de stat a crescut cu 72%, în timp ce pensia reală de asigurări sociale de stat a crescut cu 41,2%, comparativ cu perioada 2001-2002 când a crescut cu circa 31%. Creșterea puterii de cumpărare a pensionarilor și salariaților a fost însoțită de o creștere mult inferioară a prețurilor. Astfel, dacă în perioada primilor trei ani ai guvernării precedente prețurile la energia termică au crescut cu 128,7%, la energie electrică cu 86,4%, la gaze cu 222% și la apă, canal cu 136%, în perioada 2005-2007 aceste prețuri au crescut cu 50,3%, cu 21,7%, cu 82,3% și, respectiv, cu 70,9 %. Chiar dacă prețul gazelor naturale a avut un trend ascendent, el nu se compară cu nivelul invocat de dumneavoastră și, cu atât mai puțin, cu nivelul înregistrat în perioada 2001-2004, atunci când PSD guverna România și când prețul gazelor naturale la consumatorul casnic a crescut cu 288%, în timp ce în 2005 creșterea a fost doar de 37%, iar în 2006 de 34%. Promisiunea alinierii prețurilor la 1 ianuarie 2007 a fost a Guvernului PSD care, practic, a lăsat pe seama guvernării actuale o asemenea măsură greu de suportat de către consumatorul român. Doar cu eforturi deosebite actualul Guvern a reușit să prelungească acest calendar de aliniere. Mai mult, în anul 2007 prețul de consum al gazelor naturale s-a menținut la același nivel ca în 2006.

Asupra propunerii de la punctul 7 din moțiune putem reflecta, dar suntem constrânși de niște angajamente asumate față de Uniunea Europeană.

În ceea ce privește compensarea cheltuielilor pentru întreținerea locuințelor, nu numai că ele au fost extinse și majorate, în comparație cu cele din perioada guvernării precedente, dar au fost acordate pe baza unui nou sistem, mult mai rapid și mai eficient. Mai mult, nivelul venitului net mediu pe membru de familie luat în considerare la stabilirea beneficiarilor a fost mult peste pragul sărăciei severe - circa 100 de lei - și chiar peste pragul sărăciei relative. Tranșele de venituri ale familiilor au fost majorate și completate pentru toate sistemele de încălzire, respectiv energie termică în sistem centralizat, gaze naturale și lemne, cărbuni, combustibili petrolieri, beneficiind de ajutoare pentru încălzirea locuinței familiile și persoanele singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie este de până la 500 de lei. În sezonul rece 2006-2007, numărul total de beneficiari de ajutoare de încălzire a fost de 4 397 500 de familii și persoane singure, din care 744 943 pentru energie termică, 850 000 pentru gaze naturale și 2 800 000 pentru lemne, cărbuni, combustibili petrolieri, suma totală acordată fiind de 802,4 milioane de lei.

Cu privire la prețul gazelor din import, Guvernul PSD este cel care a negociat un contract păgubos pentru România. De altfel, se știe foarte bine că prețul la gaze și la resurse energetice nu-l stabilește Guvernul, ci piața. Prețul la gaze naturale și petrol a crescut constant pe piețele mondiale, iar acest lucru se răsfrânge implicit și asupra României.

Doamnelor și domnilor colegi, considerăm că această moțiune este un gest politic demagogic, care încearcă să speculeze aspirațiile sociale ale unor categorii vulnerabile. De altfel, trebuie să constatăm că insomniile de care suferă unii dintre colegii noștri, cu gândul la starea națiunii, au constituit și continuă să reprezinte subiectul preferat al tuturor moțiunilor împotriva Guvernului. Pe de altă parte, este evident că problemele sociale ale României nu pot fi rezolvate dintr-o dată. Susținem însă că Guvernul Tăriceanu a probat faptul că are voința și capacitatea de a le rezolva. Este suficient să amintim aici creșterea pensiilor și a salariului minim pe economie, două dintre reperele economice la care fostul Guvern social-democrat a rămas corigent. Prin urmare, Grupul parlamentar al PNL din Senat va vota împotriva acestei moțiuni simple. Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al PNL mai are la dispoziție 4 minute.

Dau cuvântul domnului senator Ioțcu Petru, din partea Grupului parlamentar al PD-L, și se pregătește doamna senator Verginia Vedinaș. Domnule senator, aveți cuvântul.

Domnul Petru Nicolae Ioțcu:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Stimați colegi,

Dezbatem astăzi o moțiune care-și propune, cel puțin declarativ, să determine Guvernul să ia măsuri pentru susținerea nivelului de trai al populației. Este un adevăr că în ultimul timp situația economică a României s-a degradat semnificativ, numai că textul moțiunii nu respectă tema propusă. Se atacă guvernări trecute, deși scopul unei moțiuni este să atace politicile Guvernului în funcțiune, de vreme ce acestea ar trebui îndreptate. Atunci, de ce nu am depune o moțiune referitoare la Guvernul Văcăroiu, de exemplu? Este drept că PSD nu se află la prima încercare de a mima interesul pentru binele cetățenilor. Aruncă și acum anatema asupra unor actori politici care nu se află la guvernare și care nu au pârghiile necesare pentru a îmbunătăți situația actuală. Afirmați în texul moțiunii, domnilor, că Traian Băsescu și PD-L sunt cei care stau la originea actualelor neajunsuri din societatea românească. Înțelegem dorința dumneavoastră, dar nu mai puteți păcăli pe nimeni.

Este pură demagogie să-l acuzi pe Traian Băsescu de faptul că niciun corupt nu a fost condamnat în justiție, când faci parte din partidele care, alături de PNL, au stopat reformele în justiție inițiate de Monica Macovei.

Pe de altă parte, este adevărat că anul 2007 și începutul anului 2008 au găsit Guvernul României în situația în care rezultatele bunului mers al economiei, inclusiv veniturile românilor care muncesc în străinătate, au fost deturnate spre alte scopuri. Sigur că acest lucru este nepermis. Cu bani publici s-au încheiat trocuri politice între PNL și PSD. Inițiatorii moțiunii de azi au votat bugetul de stat pe 2008, chiar dacă știau că este o mare minciună. Acest lucru este confirmat, pe de o parte, de PSD care, încă de acum o lună, a cerut o rectificare de buget și întărit, pe de altă parte, de decizia Guvernului ca în luna martie să facă această rectificare.

Este prima dată când se face o astfel de operațiune, la nici trei luni de la începutul anului bugetar.

În zadar veniți, domnule ministru Vosganian, să acuzați administrațiile locale, pentru că este o mare nedreptate. Nu știu dacă o faceți conștient sau pentru că nu cunoașteți modul de funcționare a acestora. Oricum, este un lucru la fel de grav. Ar trebui să vă consultați primarii din propriul partid ca să vedeți câtă dreptate vă vor da. Derapajul economic de acum, pe care îl acuză PSD și PC, este doar urmarea firească a trocului politic la care am asistat cu toții. PNL a cumpărat voturi, PSD a vândut voturi, iar de plătit plătesc cetățenii României.

În facturile de energie termică, în facturile de gaze și apă caldă se regăsește și o parte a târgului politic din Parlament. Nu vă cred, domnule Iliescu, domnule Năstase și domnule Geoană, că puteți fi credibili acum să arătați cu degetul spre dificultățile din economie, iar românii nu cred să nu-și aducă aminte că acest Guvern nu ar fi supraviețuit nicio zi fără susținerea politică a PSD. Ne aflăm într-o situație dificilă din cauza unui Guvern slab care nu se supune deciziilor Parlamentului, ci intereselor clientelare pe care le servește. Sunt interese ale clienților politici ai PNL și PSD, domnilor semnatari ai moțiunii.

Știți bine că acest Guvern nu are decât un singur scop: supraviețuirea, rămânerea cât mai mult pe fotoliile de miniștri, indiferent de consecințe.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, domnule senator Ioțcu...

Domnul Petru Nicolae Ioțcu:

Și știți asta pentru că v-ați folosit de slăbiciunile Guvernului Tăriceanu II...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Ioțcu, domnule senator Ioțcu...

Domnul Petru Nicolae Ioțcu:

Da...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Sunteți lider de grup. Nu suntem la o dezbatere politică, suntem la o moțiune.

Domnul Petru Nicolae Ioțcu:

Vă rog să ...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Suntem la moțiunea privind nivelul de trai...

Domnul Petru Nicolae Ioțcu:

Ceea ce spun face parte din textul moțiunii.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, lăsați-l pe Traian Băsescu. Lăsați bordurile, domnule senator Nicolae, nu are nicio legătură...

Domnul Petru Nicolae Ioțcu:

Domnule președinte,

Țin să vă reamintesc că în textul moțiunii dumneavoastră ați...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, la subiect, domnule senator... nivel de trai... spuneți ce aveți de spus.

Domnul Petru Nicolae Ioțcu:

Domnilor senatori ai PSD și PC, dumneavoastră reprezentați factori importanți ai întârzierii în care se află societatea românească. Costurile acestei întârzieri tot populația României le plătește.

Dumneavoastră ați instalat Guvernul Tăriceanu II, dumneavoastră ați suspendat președintele țării împotriva voinței românilor, dumneavoastră ați amânat alegerile europarlamentare și tot dumneavoastră țineți țara în incertitudine politică.

În consecință, responsabilitatea pentru actuala guvernare este și a PSD, în egală măsură cu PNL și UDMR.

Este adevărat că acest Guvern trebuie oprit. Avem un Guvern care creează taxe peste taxe. Urmează doar să mai introducă taxa pentru mersul pe jos. Noi îi propunem să se taxeze singur. Să-și impună taxa plecării de la guvernare. PD-L votează moțiunea simplă dintr-un motiv foarte clar: actualul Guvern susținut de PSD și PC nu mai reprezintă interesele românilor și nu lucrează în folosul cetățenilor. Așa că vom da un vot împotriva Guvernului.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimate coleg, grupul dumneavoastră mai are la dispoziție, din 11 minute, încă cinci minute.

Dau cuvântul doamnei senator Verginia Vedinaș, din partea Grupului parlamentar al PRM, și se pregătește domnul senator Marius Marinescu, din partea Grupului parlamentar al PC.

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru,

Distinse doamne și distinși domni senatori,

Dezbatem astăzi o moțiune care privește nivelul de trai, adică viața oamenilor. Aș porni de la două principii constituționale care sunt, din punctul meu de vedere, fundamentale pentru tema pe care o analizăm astăzi.

Mai întâi, articolul 47 din Constituție care obligă statul "să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent". Constituantul a fost modest. Nu a impus un nivel de trai înalt, extraordinar, ci doar decent. Din păcate, cea mai mare parte a românilor trăiește dincolo de limitele minimei subzistențe, iar acest lucru s-a adâncit de la o guvernare la alta și de la un an la altul. Nu știu ce simțiți dumneavoastră, domnilor guvernanți și domnilor colegi, când auziți un bătrân cu vocea tremurândă care cere o pereche de crenvurști sau niște oase pe care, rușinat, spune că le va folosi să facă supă pentru câine. Cei mai mulți fac supă pentru ei înșiși și, dacă îi analizezi cu atenție, dacă te uiți la roșeața din obrajii săpați de riduri adânci, îți dai seama că astfel stau lucrurile. Aceasta, în vreme ce o pătură restrânsă de oameni a făcut averi care, în statele civilizate ale lumii, se fac de mai multe generații. Este inadmisibil ca un număr de 300 de cetățeni care reprezintă 0,00001364% din populația țării să dețină averi care reprezintă 22% din PIB-ul țării. Și aceasta, într-o țară care până acum 17 ani a avut un regim totalitar, în care nu existau diferențieri semnificative din punct de vedere al valorii oamenilor. Rata sărăciei se adâncește de la an la an, dar, cu tot respectul pentru colegii care au inițiat moțiunea, și în anul 2004, ales ca an de referință, ea atingea 17,9% pentru ca, în prezent, să se ridice la 18,7%. Sărăcia la români are rădăcini mai adânci, domnilor, și trebuie să avem responsabilitatea să recunoaștem acest lucru. Prețurile la produse și servicii cresc cu viteza luminii, iar nivelul salariilor cu cea a melcului. Românului a ajuns să-i tremure mâna de câte ori deschide o factură. Personal, am calificat o asemenea stare pe care o trăim cei mai mulți dintre noi ca o nouă boală: facturita.

Ce rău ne-au făcut acești oameni de-i supunem atâtor cazne, domnilor guvernanți?

În 2004, Guvernul a fost format de o alianță care le-a promis oamenilor o viață mai bună, un trai mai demn. Și despre demnitate vreau să vă vorbesc, pentru că, nu întâmplător, articolul 1 alineatul (3) din Constituția României declară demnitatea omului ca primă valoare supremă și garantată.

Declarația de independență a Statelor Unite ale Americii se încheie cu formula pe care și-au însușit-o toți semnatarii declarației următoare: "(...) și întru slujirea acestui ideal punem bunul nostru cel mai de preț, demnitatea".

Din păcate, asistăm la o terfelire a acestei valori pentru că, atâta vreme cât românul nu are bani să trăiască, să-și educe pruncii și să-și îngrijească bătrânii, nu se poate vorbi nici de nivel de trai decent și nici de demnitate.

Partidul România Mare are legitimitatea, pe care i-o dă neimplicarea de până acum în guvernare, de a condamna modul dezastruos în care a fost și continuă să fie guvernată țara, modul în care, întotdeauna, pe ultimul plan a fost așezat omul, au fost așezate trebuințele lui, cu tot ce poate da sens existenței sale.

De decenii întregi asistăm la generații de sacrificiu. Până când, domnilor? Suntem un popor de Hristoși în care cei mai mulți dintre bătrâni își cheamă sfârșitul ca să le curme amărăciunea unor zile pustii și fără speranță. Constituția proclamă România ca fiind stat social, sintagmă care trebuie înțeleasă în sensul că omul este și trebuie să rămână principala preocupare a statului și a guvernanților. În loc ca oamenii să prospere, constatăm cum se adâncesc în nevoi. Ceea ce ar trebui să crească - și mă refer la elementele de consum alimentar, la venituri - este într-o permanentă descreștere. În schimb, crește nivelul de sinucideri - suntem pe primul loc -, de impozite și taxe sau nivelul inflației. Sunt lucruri care ne dor și care ne determină să susținem această moțiune. Suntem singurul partid care a promovat, la un moment dat, un proiect de lege pentru combaterea sărăciei, care, evident, a fost respins. Poate că nu era cel mai bun, dar putea fi îmbunătățit. Putea reprezenta un punct de plecare, dacă exista voința politică pentru ca acest lucru să se întâmple. Problematica pe care o ridică această moțiune, domnilor colegi, nu-l poate lăsa pe vreunul dintre noi impasibil, indiferent că este în opoziție sau la putere.

De aceea, sper ca votul nostru de susținere a moțiunii să fie un serios semnal de alarmă pentru puterea actuală și să o determine ca, în perioada care a mai rămas din acest mandat, să acționeze astfel încât viața oamenilor să evolueze și să ajungem la acel nivel de trai decent la care obligă Constituția.

Grupul nostru va vota moțiunea. Precizez însă că votând această moțiune, noi, Partidul România Mare, nu facem politica altui partid, ci facem propria noastră politică, aceea de protecție socială, de preocupare pentru binele semenilor noștri, așa cum am făcut în cei peste 17 ani de existență.

Vă mulțumesc, domnilor colegi. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, doamna senator Verginia Vedinaș.

Mai sunt disponibile cinci minute pentru grupul dumneavoastră.

Invit la microfon pe domnul senator Marius Marinescu, din partea Grupului parlamentar al PC, și se pregătește domnul senator Simionescu Aurel Gabriel.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Marius Marinescu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Noi, parlamentarii conservatori, suntem coautori ai acestei moțiuni simple. Prin această moțiune, urmărim stoparea sărăcirii populației și dezvoltarea clasei de mijloc prin ajutorarea săracilor. Atragem atenția Guvernului că potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, în România, 18.000.300 de cetățeni au un venit disponibil lunar de până la 615 lei.

Am dovada de la statistică, domnule ministru, dacă sunteți atent. Vă rog, am dovada și pentru mafia imobiliară. În vederea combaterii sărăciei, solicităm Guvernului următoarele:

  • să întreprindă măsurile necesare pentru a nu mai exista pensii sau salarii sub nivelul contravalorii coșului minim lunar de subzistență;
  • în cel mai scurt timp, salariul minim pe economie și pensiile să reprezinte minimum 50% din salariul mediu pe economie;
  • să acorde ajutoare categoriilor defavorizate pentru plata facturilor la întreținere, proporțional cu creșterea prețurilor la utilități;
  • să emită acte normative pentru a pune imediat în practică inițiativele Partidului Conservator aflate în dezbaterea parlamentară, cum ar fi: scăderea TVA-ului la alimentele de bază, constituirea unui fond de solidaritate pentru pensionari, creșterea alocației pentru copii, compensarea integrală a medicamentelor pentru pensionari, acordarea unui ajutor de 50 de lei pensionarilor pentru servicii medicale, acordarea de ajutoare săracilor pentru plata energiei electrice.

De asemenea, solicităm Guvernului să facă demersurile necesare pentru ca Petrom și Romgaz să constituie un fond de solidaritate pus la dispoziția săracilor pentru a-și acoperi cheltuielile de încălzire. Apreciem totuși faptul că Guvernul a înțeles în sfârșit necesitatea punerii în practică a propunerii legislative a Partidului Conservator ce prevede despăgubirea persoanelor care au depus bani la CEC pentru achiziționarea de autoturisme Dacia.

Partidul Conservator vă solicită, domnilor guvernanți, să extindeți sfera despăgubirilor și la deponenții care, până în 1992, au transferat banii de la CEC la BRD, pe atunci bancă de stat.

Propunem Guvernului următoarele măsuri de finanțare a protecției sociale:

  • diminuarea economiei subterane care reprezintă circa 30% din PIB și care ne situează pe primul loc în Uniunea Europeană la acest capitol;
  • reducerea cheltuielilor bugetare și prin scăderea numărului de demnitari.

În încheiere, cerem Executivului ca în maxim 90 de zile să ne prezinte în plenul Parlamentului un raport cu privire la îndeplinirea solicitărilor noastre.

Vom vota această moțiune simplă.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, domnule senator. Mai aveți două minute la dispoziție, dacă mai dorește cineva.

Din sală: 3 minute la PC.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă doriți dumneavoastră, trec 3 minute.

Dau cuvântul domnului Simionescu Aurel Gabriel din partea Grupului parlamentar al PSD și se pregătește domnul senator Berceanu Radu. Atenție, 10 minute, pentru că mai sunt trei colegi de la PSD care doresc să vorbească.

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Mulțumesc, domnule președinte. De acord.

Stimați colegi,

Ascultând moțiunea și răspunsul Guvernului, ne aducem aminte că experiența moțiunilor simple și de cenzură ne arată că reprezentanții puterii ne spun de fiecare dată cât de bine este, cât de bine conduc și cât de bine gestionează problemele, iar reprezentanții opoziției cât de rău și cât de prost se întâmplă acest lucru. O vorbă românească spune că "dacă doi oameni îți spun că ești beat, trebuie să te duci să te culci". Problema este ce se întâmplă dacă 80 de oameni din 100 îți spun că tu conduci prost o țară, pentru că asta este susținerea pe care o are Guvernul în momentul de față, acel 20%. Ce facem cu ceilalți 80%?

Trebuie să recunoaștem că este remarcabil modul în care Guvernul a jonglat și jonglează, în continuare, cu cifrele care-i convin, sfidând o realitate și care ne arată că, de fapt, este rupt de realitatea în care trăim.

Este cu certitudine și vina noastră, a opoziției sociale democrate și a altora, că am mers pe ideea să avem răul cel mai mic și am ajuns să avem regretul cel mai mare că am susținut în diverse momente inițiativele pe care Guvernul minoritar le-a avut.

Mergând pe ideea "câinii latră, caravana trece" actualul Guvern care, să nu uităm, guvernează pe un Program al Alianței Dreptate și Adevăr din 2004, să nu uităm că, pe această formulă, toate sesizările noastre prin moțiuni simple și de cenzură au fost neglijate, iar lucrurile au mers din rău în mai rău. Știm cu toții că există un moment în care, dacă un timp nu luăm măsurile care trebuie, ceva se rupe în actul decizional. Lucru cu atât mai grav cu cât nu vorbim aici despre o firmă oarecare, ci vorbim despre România, despre oamenii ei, despre conducătorii și instituțiile ei.

Eu îi întreb pe domnul Vosganian, pe domnule președinte Traian Băsescu și pe colegii din fosta alianță, dacă vă puteți prezenta în fața oamenilor de la Botoșani sau de la Iași, pe care i-ați invocat, domnule ministru, să le vorbiți despre aceste realizări și să le puteți spune "să trăiți bine"? Dacă da, eu vă felicit pentru curaj, dar imacularea costumului nu v-o garantăm.

Moțiunea, pe care am semnat-o și pe care o dezbatem astăzi, considerăm că este doar vârful aisbergului care a început să lovească România în 2008. În textul moțiunii au fost inserate o serie de date privind evoluția prețurilor și ne așteptam să spuneți că ele nu sunt reale, nu sunt adevărate, este altă perioadă de timp.

Stimate domnule ministru, stimați colegi,

Buletinul statistic de prețuri despre care ați vorbit, ne spune următoarele lucruri: evoluția prețurilor bunurilor de consum și serviciilor în decembrie 2007 față de luna decembrie 2006, pagina 14, paragraful 2: "prețurile mărfurilor alimentare au crescut cu 9,1%, cele ale mărfurilor nealimentare cu 3,6% iar cele ale serviciilor cu 8,6%". Alin. (3) "În cadrul grupei de mărfuri alimentare, creșteri importante de prețuri au înregistrat următoarele mărfuri: ulei comestibil 44%, conserve de legume 26%, fructe proaspete 25%, morărit 14,2%, franzelărie și specialități 12,8%. Serviciile au crescut cu 8,6%, transportul CFR 27,4%, servicii poștale 23,3%, 12% apă, canal, salubritate". Și vă rog să remarcați că ultimele sunt prețuri administrate în servicii.

La pagina 15 putem discuta și despre cât a crescut prețul produselor vegetale și așa mai departe.

Deci nu discutăm despre cărți diferite, nu citim cărți diferite, citim o singură carte, care ne arată realitatea zilei de astăzi, pentru că noi nu ne întoarcem la 1948, că ne-am putea întoarce la 1996 și ne amintim cum s-a guvernat în perioada 1996-2000 și să comparăm cu inflația de atunci, să comparăm creșterile de prețuri de atunci, cu dezastrul care a fost atunci...

Discutăm de multe ori, stimați colegi, despre economia de piață și funcționalitatea acesteia, despre cerere și ofertă, despre mecanismele reglatoare ale pieței. Dar pârghiile pe care orice stat le are la dispoziție constau doar în taxe noi și impozite, așa cum au fost cele din ultima vreme, în mii de controale, în anumite numiri politice și politizate?

Cred că putem să întrebăm, pe bună dreptate, cine și cum exercită controlul asupra creșterii prețului la produsele petroliere, motivat de creșterea prețului pe piața internațională a petrolului, dar când prețul pe piață a scăzut, ce s-a întâmplat în România? De ce indexăm acum diverse prețuri cu creșterea euro, când euro este la 3,7 lei, iar acum doi ani era la 4 lei? De ce mai creștem acum, pentru că a crescut euro de la 3,2 la 3,7 lei? Cine a întrebat, cine controlează toate acestea? Ce se întâmplă cu Programul privind reabilitarea termică a clădirilor? Unde s-au dus sumele care au fost alocate pentru aceasta? Și eu cred că nu am uitat de "băieții deștepți din energie", de fapt, nu i-am scos încă, așteptăm să vină campania electorală ca să mai avem niște dosare de pus pe masă.

Ne facem că nu înțelegem că, preocupați de luptele interne, de numiri de miniștri, de secretari de stat, de directori, am uitat că avem de gestionat o țară, că Guvernul nu este o listă de miniștri, ci este un organism care trebuie să funcționeze în ansamblul său, și asta ne-a condus sau a condus România la o zonă de vulnerabilitate accentuată, în care analiștii economici și politici ne plasează, astfel, "pe un drum care în loc să fie ascendent după 1 ianuarie 2007, este unul descendent".

Ne confruntăm astăzi cu o accentuată lipsă de performanță în gestionarea politicilor publice, cu polarizarea accentuată a societății, ceea ce a condus la creșterea sărăciei, cu lipsă de coerență și instabilitate în funcționarea instituțiilor statului român extrem de centralizat, cu lipsă de profesionalism și mult politicianism și, mai ales, cu un comportament conflictual întreținut și acutizat permanent, menit să acopere multiplele nemulțumiri, din ce în ce mai multe nemulțumiri existente astăzi.

Stimați colegi,

Noi am cerut, am solicitat ca, în funcție de această stare de fapt incontestabilă, să se ia o serie de măsuri de către actualul Guvern. Considerăm că sunt măsuri decente și minimale. Să votăm această moțiune și va fi datoria Guvernului să le implementeze, pe acestea și altele pe care le consideră necesare, pentru a ieși cât mai repede din starea în care ne aflăm. Pentru că altfel, rămâne o singură soluție, acest Guvern să plece și să lase locul celor ce pot răspunde precis, profesionist, la întrebarea devenită laitmotiv în România: avem o țară, ce facem cu ea? Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Grupul Social Democrat mai are la dispoziție 4 minute. Dau cuvântul domnului senator Radu Berceanu, din partea Gurpului parlamentar al PD-L. Ar urma să hotărască Grupul parlamentar al PSD cine urmează, mai sunt 4 minute, hotărâți între dumneavoastră.

Domnule senator Berceanu, aveți cuvântul.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

L-am ascultat pe domnul Mircea Geoană spunând aici că firul de ață de care atârnă Guvernul este foarte subțire. Într-adevăr, este subțire, dar el se află în mâna PSD, care nu-l rupe, probabil că nu știe unde este forfecuța, dacă este la Geoană, la Iliescu, sau mai nou, la Năstase. Cred că dacă ar fi găsit forfecuța la timp, adică la începutul lui 2007, această moțiune nu ar mai fi fost necesară.

Eu am să mă refer foarte pe scurt numai la partea cu iresponsabilitatea din sectorul energetic. Dacă privim în mileniul acesta, din 2000 încoace, iresponsabilitatea de șapte ani din sectorul energetic este în grădina PSD, respectiv PC de șase ani și de un an în grădina liberală. Sigur, având în vedere că domnul Dan Ioan Popescu a trecut de la PSD la PC, acum, s-ar putea spune că această iresponsabilitate este toată în grădina Partidului Conservator.

Văd că semnatarul, domnul Codruț Sereș, care ar fi trebuit, bănuiesc eu, să se uite pe textul din partea energetică, nu numai că nu a venit aici, dar în mod evident nu știe carte, pentru că scrie aici că energia electrică la producător a crescut de la 86 lei/kwh la 155 lei/kwh. Vă rog să mă scuzați, este vorba de MW, îi las pe unii dintre dumneavoastră să calculeze cam ce diferență este între MW și KW. Chestia aceasta cu energia, în general, este o armă grea, care nu trebuie abordată de toată lumea, oricum.

Cred că ar fi fost mult mai bine ca partea aceasta cu iresponsabilitatea în domeniul energetic să lipsească, pentru că din cauza acestei iresponsabilități am privatizat niște distribuții de energie dându-le la alte state. Adică, nu le-am privatizat, le-am etatizat, una dintre ele la Statul Ceh, alta la Statului Francez, alta Statului Italian. S-a făcut și prostia ca trei distribuții să fie private și să fie lăsate, iată, șase ani de zile în competiție cu patru distribuții de stat, o greșeală enormă.

Se vorbește în textul moțiunii de Autoritatea de Reglementare, eventual, cea din domeniul gazelor naturale. Eu am inițiat această autoritate în anul 2000 și am făcut greșeala, pentru care vă rog să mă iertați, să-l pun pe Iancu Iulian director la această autoritate, pentru punerea ei în funcțiune. Iar el a plecat, în toiul iernii, cu mașina, la o deplasare în Norvegia și l-am dat afară. Sigur că asta s-a întâmplat la sfârșitul anului 2000 și el v-a convins că a fost un disident spre partea democrată și l-ați luat la PSD, acum este chiar șeful comisiei și, îmi pare rău că nu am participat la niște emisiuni, unde s-a apucat să spună că situația de acum este cauzată de faptul că, la un moment dat, nu s-a mai negociat cu partea rusă. Eu îi aduc aminte și vă aduc aminte multora că am negociat aici, la București, cu domnul Viahirev, care era directorul mare al Gazprom-ului de la vremea respectivă, domnul Iancu a fost de față, dar cred că se gândea tot la deplasările prin străinătate.

Mai departe, iresponsabilitatea din sectorul energetic a continuat cu menținerea vânzărilor, până foarte de curând acum, nu la Bursa de Energie, nu prin OPCOM, care au fost înființate în 1999-2000, ci vânzări directe, de unde au și apărut băieții deștepți de care acum toată lumea se plânge, dar vă rog să-i căutați bine, să vedeți unde sunt.

Bănuiesc că, domnul Marinescu nu prea își ascultă șefii mai vechi sau mai noi, tot aceiași sunt, care sunt foarte tare vârâți în partea asta de "băieți deștepți cu energia" și sigur, ar trebui să-l întrebe pe domnul senator Dan Ioan Popescu cam cum stă chestiunea asta cu energia vândută la stat, după ce a fost cumpărată de la stat, pentru că, mai demult, domnul Voiculescu, care a fost până de curând colegul nostru, ne spunea că dânsul nu face acest lucru. Eu i-am demonstrat că cumpără energie de la TERMOELECTRICA și o vinde la METROREX, dacă nu s-a privatizat METROREX-ul, sigur că o vinde tot la stat, dar v-ați apucat să faceți o moțiune simplă, din păcate, pe subiecte de energie. Nu cred că e cazul! S-a tot discutat despre...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Atenție că deja ați depășit timpul cu trei minute. Vă rog să încheiați.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Am să închei, dar și alții au depășit, închei în 30 de secunde.

S-a tot discutat despre strategia energetică, s-a făcut o strategie energetică, care, din păcate, nu prea este pusă în practică. Este faza utopică a acestor lucruri. Noi, Partidul Democrat Liberal, o să votăm această moțiune, pentru lucrurile din prima parte, pentru că nu considerăm că acest Guvern ar mai trebui să rămână, dar dacă atârnă de un fir de ață, poate totuși, găsiți forfecuța moțiunii de cenzură și nu încercați să tăiați ața aceasta cu dinții unei moțiuni simple, care nu are aproape nici un efect. (Aplauze)

Din sală: Drept la replică, vă rog.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Nu, oricum până nu terminăm, nu. După ce se termină dezbaterile, domnule senator.

Vă anunț două chestiuni pe care le știți: Grupul parlamentar al UDMR a cedat 5 minute ministrului de finanțe... Dorește personal să anunțe. Vă rog, aveți cuvântul. Dorește să ni se adreseze în mod direct.

Domnul Verestoy Atilla:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Sigur, înainte de a anunța că în acest război al cifrelor, noi ținem partea celor care au fost mai documentați și sunt și responsabili în ceea ce au prezentat. În continuare, voi ceda aceste minute, rămase din partea UDMR-ului, domnului ministru Varujan Vosganian.

Dar trebuie să vă reamintesc un singur lucru, înainte de a duce foarte departe aceste idei cum că țara noastră ar fi defavorizată de marele, vechiul și, poate, viitorul nostru prieten, aproape vecin cu noi, Rusia. Să nu uitați un singur lucru, în comerț există o negociere care are la bază și un anumit element care se numește cantitate, cantitatea înseamnă că România cumpără, de exemplu, vreo 6 miliarde de m3 gaze, iar Ungaria cumpără 12 miliarde m3, Germania cumpără 60 miliarde m3. Iată de unde vin și anumite diferențe de prețuri. Atât, restul știe domnul ministru mult mai bine.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, 2,5 minute le-ați consumat, 2,5 minute la domnul Varujan Vosganian care mai are la dispoziție 7,5 minute.

Dau cuvântul domnului senator Șerban Nicolae, vă rog.

Din sală: Nu este corect calculat!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, lasă-mă să-mi fac datoria și va fi bine.

Din sală: Avem și noi ceas!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Depinde de ceas.

Domnul Șerban Nicolae:

Domnule președinte,

Îl asigur pe domnul senator Puiu Hașotti că nu o să doară.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, domnule senator Șerban Nicolae, aveți cuvântul.

Domnul Șerban Nicolae:

Aș vrea să fac și eu un anunț, nu o să-mi ia 2,5 minute, ca și domnului senator Verestoy Atilla, dar am vorbit cu colegii din Grupul parlamentar al PRM și, întrucât din partea dânșilor nu mai ia nimeni cuvântul, au fost de acord să ne cedeze cele 5 minute rămase, astfel încât vă rugăm să vă pregătiți pentru încă 9 minute de adevăr.

Din sală: Să vedem! (Discuții în sală. Rumoare. Râsete.)

Domnul Șerban Nicolae:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor colegi,

L-am ascultat pe domnul ministru și vreau să vă spun că, din păcate, mie nu mi-a venit să râd, oricât a încercat Domnia Sa să fie de glumeț sau de inspirat, nici în chestia în care a vrut să fie un epigon, cu ouăle, nici în chestiunea cu consumul de pâine, de cartofi și de alte alimente dietetice sau sănătoase.

Dincolo de chestiunea guvernării, nu am înțeles și nu am să înțeleg niciodată de ce la o moțiune simplă despre guvernarea de-acum trebuie să vorbim despre guvernările trecute? Domnule ministru, stimați colegi, am făcut o dată bilanțul guvernării și am obținut 37% din partea electoratului în 2004. Am pus punct. Dacă dumneavoastră vreți să dăm socoteală în continuare pentru guvernarea 2001 - 2004, o facem oricând, dar să ne amintim de unde am plecat, pentru că nu este totuna să pleci dintr-o prăpastie imensă, în urma Bulgariei, inclusiv în ceea ce privește capitolele de negociere cu Uniunea Europeană, și să ajung unde am ajuns la 8,4 creștere economică, cea mai mare, raportat la toate celelalte 27 de state, chiar când încă nu eram membri ai Uniunii Europene. Unde am lăsat România și de unde a plecat actuala guvernare?

Nu am fost de acord nici cu ce a spus colegul senator Petru Nicolae Ioțcu atunci când se face că uită că "taxa Sulfina" a fost băgată de Guvernul Alianței și seamănă foarte tare cu "taxa Băsescu" și dacă mai scăpați la guvernare mai băgați niște taxe, pentru că dacă spunem acum să dați banii înapoi, 300 milioane de euro, o să vedeți că cifrele dumneavoastră nu mai corespund, iar deficitul bugetar pe anul trecut este aruncat în aer și ieșiți inclusiv din angajamentele cu Uniunea Europeană. Care e meritul Guvernului în faptul că a crescut consumul? Că s-a cumpărat în România o mașină de un milion și jumătate de euro, cea mai scumpă din lume? Cred că românii sunt foarte fericiți! Care este meritul Guvernului că se construiesc case, în condițiile în care noi încă nu am rezolvat situația locativă sub aspect social? Sunt foarte de acord că e bine să facem din construcția de locuințe și o chestiune economică, o chestiune aducătoare de profit. Poate că printre investitorii care au plasat bani în România este și GazMunaiGaz și, într-adevăr, s-au făcut afaceri foarte profitabile în ultima perioadă pentru că s-a cumpărat ceva cu câteva zeci de milioane și s-a vândut cu peste două miliarde de euro. Într-adevăr, sunt niște performanțe economice, nu știu care este meritul Guvernului și nu știu de ce ar trebui să ne simțim noi, ca români, foarte fericiți de asemenea performanțe.

Stimați colegi,

Aș vrea să vă spun, tot legat de chestiunea locuințelor și tot legat de chestiunea nivelului de trai, că încă sunt foarte multe lucruri de rezolvat și aș fi fost mult mai de acord ca domnul ministru să se aplece cu seriozitate asupra chestiunilor pe care noi le-am ridicat. Poate că nu avem talent, eu știu, scriitoricesc, poate că nu ne exprimăm foarte corect, poate că datele uneori nu corespund și trebuie să vedem unde sunt ele corelate, dar în problemele serioase, atunci când vorbim de nivelul de trai, dați-mi voie să nu am nici umor, să nu tratez nici cu superficialitate și nici să nu cred că inspirația de moment a unui discurs rezolvă problemele.

L-aș invita pe domnul ministru Varujan Vosganian în județul Domniei Sale, am fost săptămâna trecută în comuna Lungani din Iași și credeți-mă că am ieșit cu greu cu o mașină 4X4 dintr-o comună foarte europeană, dintr-o țară membră a Uniunii Europene și aș vrea să vă spun că, din păcate, rămâne realitatea că am plătit un miliard 300 milioane de euro la Uniunea Europeană și nu am atras mai nimic. Și dacă ne bucurăm că am rămas în urma țărilor din Uniunea Europeană, lucrurile o să meargă din prost în mai prost.

Dumneavoastră, dacă găsiți soluții, noi suntem de acord să le susținem și nu sunt de acord cu ceea ce a spus PD-L-ul, adevărata frăție și adevărata cârdășie la guvernare vine din "frăția" asfaltului, vine din "camora" bordurilor, vine din "cosavostra" energiei.

Dați-mi voie să vă spun că acolo sunt banii noștri, acolo este și "taxa Băsescu", acolo este și "taxa Sulfina", găsiți soluții, domnule ministru, și vă vom susține. Nu pentru că susținem politica liberală, ci pentru că susținem politica nivelului de trai.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Ați consumat 4 minute. Mai aveți 5 minute.

Domnul senator Gavrilă Vasilescu, aveți cuvântul. Grupul parlamentar al PC mai are două minute disponibile.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de a mă referi și de a folosi cele trei minute, vreau să vă prezint o problemă de procedură.

Stimați colegi,

Vă rog să constatați că această moțiune se referă la Guvern în integritatea sa, și nu la Ministerul Economiei și Finanțelor. În opinia mea - cred că și a colegilor mei din grup, nu m-am consultat cu ei, dar îmi poate face domnul senator George Sabin Cutaș un semn dacă am sau nu dreptate - aici trebuia să vină domnul prim-ministru.

O moțiune simplă, în situația în care va trece, și din luările de cuvânt și din pozițiile care sunt, am certitudinea că va trece, este obligatorie pentru Guvern. În aceste condiții, punctul de vedere pe care îl exprim este același și este corect. Conform Constituției și conform Regulamentului, primul-ministru al Guvernului trebuia să fie prezent.

În ce privește moțiunea respectivă, am ascultat sau contestat aici cifre, unele prezentate de către autorii moțiunii, altele prezentate de către domnul ministru al economiei și finanțelor. Un lucru este cert, că în România, în ultima perioadă de timp, se trăiește mai rău decât s-a trăit cu, iau, așa, un exemplu, un an - un an și ceva înainte. În mod cert că lucrurile stau așa, și nu altfel, că sunt corecte sau nu sunt corecte cifrele pe care tot le-ați pomenit dumneavoastră, asta probabil că interesează, dar cei care ne-au trimis aici, trăiesc mai rău în această perioadă, față de perioada de anul trecut, acesta este un lucru cert. Aceasta este problema asupra căreia trebuie să răspundeți.

Am să mă mai refer aici la ceva ce un antevorbitor spunea, îl puteți depista foarte ușor. Această Guvernare a venit datorită celui care vorbea puțin mai devreme aici, și fără ei nu ar fi fost posibil. Ne-au forțat și pe noi în 2004 să venim la guvernare, a început să se refere la o situație din care eu spun doar atât - avem un proverb noi, românii, care spune așa: "Ia uite, domnule, la ăsta, nu vede paiul din ochiul lui și vede bârna din ochiul celuilalt!".

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Invers! Nu vede bârna din ochiul lui, vede paiul din ochiul celuilalt!

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc, domnule senator Adrian Păunescu! Păi, să știți că am greșit ca să fiu corectat și să văd dacă sala este atentă.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să încheiați, ați vorbit 3 minute și jumătate.

Din sală: Procedură!

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mai am 15 secunde, domnule președinte. Și mai știu un proverb cu...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Fără procedură, cu procedura 5 minute și jumătate.

Aveți cuvântul, vă rog.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Lăsați-mă să-l spun și pe-acela, domnule președinte! "Râde ciob de oală spartă". Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Mai avem o luare de cuvânt. Cine dorește din partea Grupului parlamentar al PSD?

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Sigur că mi-aș fi dorit să am la dispoziție mai mult timp să pot cita din ceea ce pregătisem, pentru că eu venisem pregătit pentru o discuție chiar tehnică. Credeam că reprezentantul ministerului economiei și finanțelor...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

O facem și, după aceea, stăm aici...

Domnul Viorel Ștefan:

...va prezenta un răspuns tehnic la ceea ce propune Senatul prin această moțiune și, mai ales, în legătură cu măsurile care eu spun că sunt foarte serioase. Auspra oportunității adoptării acesteia, puteam să fi discutat foarte mult într-o manieră serioasă.

Sigur, sunt acum puțin supărat pe domnul ministru Varujan Vosganian că, prin tonul agresiv, prin ironia nici măcar ascunsă în vreun fel, ci direct, așa, prin zâmbetele complice cu domnul președinte al Institutului Național de Statistică, ne-a făcut să credem că discutăm despre date statistice din țări diferite, numai că, la o analiză mai atentă, eu v-aș atrage atenția asupra unui lucru mult mai grav decât tot ce s-a spus în această aulă. Oare în România avem două feluri de Institute Naționale de Statistică? Un Institut Național de Statistică care, până la schimbarea președintelui, face publice niște date în rapoarte oficiale, da? Și un institut care îi furnizează domnului ministru Varujan Vosganian alte date care le contrazic pe primele?

Dacă aceasta este realitatea, este foarte grav. Înseamnă că în România, într-adevăr, nu știm ce se întâmplă. România nu este guvernată, pentru că, domnule ministru, în Comunicatul de presă din 12 februarie a.c. se vorbește despre un indice al prețurilor de consum de 0,86%, da? Ați lăsat să se înțeleagă că nu prezentăm date reale.

În Comunicatul de presă din 6 februarie a.c. se vorbește de o scădere a consumului de lapte, numai într-o singură lună, cu 11%, aceasta fiind luna decembrie, a sărbătorilor. Ne-ați lăsat să înțelegem că nu sunt date reale.

În acest document, publicat în 2008, cu date statistice pentru trimestrul III - 2007, se vorbește despre cele 13 ouă consumate în medie, pe lună, de un român. Ne-ați lăsat să înțelegem că nu este adevărat. Uitați-vă aici, la pagina 58. În acest document care îmi vorbește despre starea socială și economică a României ...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule Viorel Ștefan, depinde de mărimea ouălor!

Domnul Viorel Ștefan:

...se vorbește despre 24 de ouă, pe seama cărora dumneavoastră făceați "glumițe" cu noi mai devreme. Sunt date oficiale ale Institutului Național de Statistică, iar ceea că mă deranjează foarte tare, mă deranjează zâmbetul complice al domnului președinte al Institutului Național de Statistică, care s-ar părea că este pe cale să devină, dintr-o instituție autonomă, o anexă a Ministerului Economiei și Finanțelor. Prezintă datele după cum le vrea ministrul economiei și finanțelor în răspunsul la moțiune.

Acest document ne vorbește despre rata sărăciei în România. Sigur că ea se calculează de o manieră relativă, pentru că trebuie comparată și cu creșterea prețurilor. Dumneavoastră veniți și ne spuneți nouă că prezentăm cifre nereale? Sunt aici, le regăsiți, nicio cifră nu lipsește din aceste documente, dar, dacă dumneavoastră aveți dreptate, înseamnă că la Institutul Național de Statistică se falsifică statisticile.

Ne întrebați cum să facă statul ca să controleze fenomenul creșterii prețurilor, stimate domnule ministru? Întrebați statul maghiar, întrebați statul bulgar, sunt state care au acces în Uniunea Europeană și unde prețurile la produsele alimentare sunt la jumătate față de noi. Dar, probabil, acolo sunt gestionate rațional politicile sectoriale, acolo prețurile administrate sunt, într-adevăr, supravegheate de instituții autonome și nu răspund la comenzile dumneavoastră, așa cum veniți, de exemplu, cu legenda că alinierea prețurilor la gazele interne după import este o obligație europeană. Care obligație europeană, domnule ministru? Este neeconomic, este irațional să faceți astfel de afirmații!

Orice guvern, indiferent cât de liberal este, dacă are un pic de respect pentru cetățenii țării pe care o guvernează, are și pârghii pentru a o proteja.

Vă mulțumesc. (Aplauze. Bravo!)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Marinescu, vă rog să aveți răbdare.

Eu vreau să adaug un singur lucru: cred că este o confuzie în legătură cu ouăle. Nu ați luat în calcul mărimea ouălor și s-ar putea să apară diferențe!

Domnule senator Cârlan, un minut și drept la replică. După aceea, domnul senator Marinescu. (Rumoare în sală)

Domnul Dan Cârlan:

Stimați colegi, am cerut un minut pentru a întări o afirmație a colegului, domnul senator Șerban Nicolae. Într-adevăr, există o comună numită Lungani, unde noroaiele sunt până la gât și, dacă riști să intri, ai șansa să nu mai poți ieși. O singură mențiune ar mai trebui făcută: această comună este condusă, de 12 ani, de un primar PSD, domnul Pricopie Gheorghe, într-un județ în care, de asemenea, PSD-ul conduce de 14 ani.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles. Și noi ce să facem cu mașinile 4x4?

Domnul senator Păunescu, un minut. După aceea, domnul senator Marinescu.

Domnul Adrian Păunescu:

N-aș fi venit la microfon, dar m-a convins să vin colegul meu de literatură, actualul ministru de finanțe, domnul Varujan Vosganian.

Constat, cu tristețe, că nu se poate trăi în politică decât umilit sau arogant. Astăzi am avut parte de o lecție de aroganță. Vă spune asta cineva care a pus, cât a putut el, surdină, încercărilor de dezechilibrare a scenei politice, prin dărâmarea Guvernului.

Suntem din nou în Atlantida. Apa este până peste capetele noastre, dar noi susținem că totul e în regulă, totul e bine, e secetă.

Nici în somn nu se poate considera că situația în țară este bună. Domnul Vosganian o vede strălucită. Înțelegeam să explice de ce e rău, dar să spună că e bine, nu mi-am închipuit că o poate face. Credeam că numai în interiorul unui partid unic e atâta consum de ipocrizie. Nu, e un obicei al unor miniștri liberali să schimbe vorba. L-am criticat de curând pe ministrul culturii, ci că liberalul A. Iorgulescu, pentru niște fapte și în loc să-mi răspundă la fapte, s-a dus la o conferință de presă și m-a făcut "rinocer comunist". Eu nu i-am spus niciodată că este "vierme intestinal de dreapta" și nu-i spun nici acum, dar m-aș putea gândi!

Ei bine, trista lecție de pamflet, de altfel, remarcabilă estetic, a domnului Varujan, nu a acoperit realitatea care e tristă și noi ar trebui să ne gândim împreună ce e de făcut.

Vreau să precizez, în finalul cuvântului meu scurt, că dacă atacurile merg până acolo, încât se reamintește numărarea ouălor, pornind de la afirmația unui lider al PSD, atunci și eu pot să spun: domnul Varujan Vosganian a văzut situația dintr-un viraj de motocicletă, care tocmai cădea. Așa apare România din acest viraj de motocicletă - fericită, ieftină, încântată de guvernarea liberală. Marele noroc al acestui executiv a fost și este că, între timp, a apărut alternativa negativă Băsescu. Acesta e adevărul. Să vă închinați în fiecare dimineață și să spuneți "Să-l țină Dumnezeu!", pentru că, fără alternativa negativă Băsescu, demult lucrurile erau rezolvate la guvernare: cădeați.

Teza vosganiană a fost, nu să răspundă la problema pusă în discuție, ci cunoscuta replică a lui Caragiale "Ba, pe-a mamei dumitale!"

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să încheiați, domnule senator.

Domnul Adrian Păunescu:

Închei, domnule președinte. Am luptat, de-a lungul vieții, împotriva cenzurii. Am luptat și în ultimele perioade împotriva cenzurii. Acum, atât de arogantă mi s-a părut poziția domnului Vosganian - de altfel, repet, într-un pamflet remarcabil - încât mi s-a făcut un dor nebun de cenzură, cu moțiunea ei cu tot. (Aplauze în sală)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Drept la replică, domnul senator Marinescu, un minut. După aceea, domnul senator Șerban Nicolae, un minut.

Domnul Marius Marinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, un senator mi-a pronunțat numele, un senator al cărui nume este legat de afacerea SUNOIL. Nu se uită în propria ogradă să ne spună cum mai mulți colegi de-ai dumnealui au numele legate de afaceri cu energie electrică. Îi menționez pe Ionel Manțoc care este campionul dosarelor de corupție - are vreo șase dosare -, pe Ion Oltean, la fel, și, ca să nu se supere colegii dânsului din mafia imobiliară, să nu uităm să-i pomenim pe Adriean Videanu și tandemul Adriean Videanu - Constanda, care au distrus Parcul Bordei. Din cauza acestor mafioți, oamenii sunt săraci. Jos mafia, jos mafioții! (Aplauze în sală)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Șerban Nicolae, un minut. Drept la replică, vă rog.

Domnul Șerban Nicolae:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu e nevoie de un minut. Voiam să fac o precizare. Într-adevăr, în comuna Lungani din județul Iași, primarul este de 12 ani PSD-ist, pentru că oamenii din comună sunt oameni de valoare și oameni cu bun simț. Din nefericire, banii nu ajung acolo. Acea avere deosebită nu ajunge în comuna Lungani și, într-adevăr, acolo primarul, cum poate, pietruiește drumul. Asfaltul și bordurile sunt însă la București și se schimbă o dată la două-trei săptămâni.

Mulțumesc. (Aplauze în sală)

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte, vă rog să-mi acordați un minut.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Din timpul alocat PSD-ului vă acord un minut, chiar și două. Aveți dreptul la patru minute.

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc. Nu mai mult de un minut, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mi-e teamă că această dezbatere a căpătat o conotație care nu știu dacă ne face cinste. Am văzut, și zilele trecute, cum un coleg care acum se află într-un alt partid, dar a intrat în Parlament pe listele alianței PSD - PUR, la acea vreme, înjura cu multă osârdie alianța sau partidul mulțumită căruia a intrat în Parlament. Să fim serioși!

Nu este în regulă să avem o astfel de dezbatere. Vreau să vă spun următorul fapt: întotdeauna, de 12 ani de când sunt în Parlament, o moțiune sau o moțiune de cenzură a arătat cât de bună a fost fosta guvernare și cât de rea este actuala guvernare.

Domnul ministru Vosganian arată cât de bună este actuala guvernare și cât de rea a fost precedenta. Adevărul este întotdeauna la mijloc. Închei, spunându-vă, pentru că aici s-au invocat foarte mult statisticile, ce spunea George Bernard Shaw: "Sunt trei feluri de minciuni: minciuni, minciuni sfruntate și statistici".

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Ungheanu, microfonul 2.

Domnul Mihai Ungheanu:

Domnule președinte de ședință, am o intervenție de procedură. Domnul senator Nicolae Șerban a anunțat că vorbește pe timpul alocat PRM-ului, cinci minute, fără ca noi să fi știut acest lucru, și vreau să vă spun că, la viitoarea moțiune simplă, PSD-ul ne este dator cinci minute.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

De acord.

Stimați colegi, dau cuvântul domnului ministru Varujan Vosganian.

Domnul Nicolae Marian Iorga (din sală):

Domnule președinte, vă rog să-mi permiteți câteva secunde.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Pe ce problemă, domnule senator?

Domnul Nicolae Marian Iorga (din sală):

Pe procedură, domnule președinte.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 2. Scuzați-mă!

Domnul Nicolae Marian Iorga:

Domnule președinte și stimați colegi,

Eu am avut un necaz mare, dumneavoastră știți!

Domnul Ungheanu, care este critic literar, v-a spus despre cele cinci minute. Nu am încotro, eu am să o spun în versuri. PSD-ul a vorbit pe timpul acordat PRM-ului - au vorbit vreo trei persoane, colegul Puiu Hașotti și alții - iar eu am o dedicație pentru PSD. Cred că se știe cui îi este adresată: "Îl rog pe cel mai mare dintre voi/Să ne dea minutele înapoi!"

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dau cuvântul domnului ministru Vosganian, pentru a oferi o serie de răspunsuri.

Domnul Varujan Vosganian:

Stimați colegi,

Aș vrea, în primul rând, să vă mulțumesc pentru intervențiile dumneavoastră, care au fost pilduitoare pentru poziția fiecărui partid. Mă adresez, în primul rând, dumneavoastră, domnule Adrian Păunescu, am avut o bună colaborare. Vă asigur că nu sunt arogant. Dacă aș fi fost arogant, nu m-aș fi aplecat asupra textului și nu aș fi făcut apel la cifre. A deschide o carte și a o citi este un gest de smerenie și eu am prezentat cifre.

Acum, domnul coleg Șerban Nicolae a întrebat de ce, în loc să vorbim de guvernarea noastră, facem apel la guvernarea care a fost? Dintr-un simplu motiv. S-a vorbit despre deteriorare. Deteriorare înseamnă să pleci dintr-un punct și în punctul în care te afli lucrurile să fie mai rele decât în punctul din care ai plecat. Punctul din care am plecat, potrivit moțiunii, este guvernarea anterioară. Firește că m-am raportat la guvernarea anterioară. Am utilizat toți indicatorii de nivel de trai pe care i-am socotit relevanți: achizițiile de bunuri, creșterile salariale, creșterile de pensii, indicele prețurilor, investițiile străine, creșterea PIB-ului și altele. Pentru toți acești indicatori s-a dovedit că guvernarea din perioada 2005 - 2007 este superioară, ca performanță, guvernării din perioada 2001 - 2004.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Pe statistica de acum sau pe statistica de atunci?

Domnul Varujan Vosganian:

Este vorba de statistica dintotdeauna. (Râsete la tribună)

Domnule Șerban Nicolae, vă rog să cereți scuze. (Vociferări în sală; Discuții neinteligibile în sală)

Vă rog să mă iertați. Domnule Ștefan Viorel, vă rog să cereți scuze domnului profesor Ghizdeanu, după ce terminăm această întâlnire, dânsul nu este președintele Institutului Național de Statistică. Vă rog să-i prezentați scuze.

În legătură cu acest aspect, vă rog să mă scuzați că m-am raportat la această perioadă, dar, firește, deteriorarea asta înseamnă și v-am dovedit că nu este adevărat. Care cifre?! Cifrele oficiale din perioada dumneavoastră, din perioada ulterioară și cele din statisticile Institutului Național de Statistică. Îmi este foarte dificil să continui o astfel de dezbatere. Probabil că ar fi bine ca astfel de moțiuni să le dezbatem, mai întâi, în comisiile de specialitate. Domnul senator Viorel Ștefan dădea ca exemplu Bulgaria, dar Bulgaria a avut o inflație de 11% și un deficit de cont curent de 22%. Doamne ferește să vorbim de Bulgaria. Credeți-mă, și dumneavoastră și domnul senator Simionescu, exact aceleași date le am și eu, dar aceste date infirmă creșterile de care vorbiți dumneavoastră. Domnule senator Geoană, nu vorbiți de cei 2 milioane de români, pentru că majoritatea au plecat înainte de anul 2005, și, în fond, și-au căutat, nu afară, ci în Uniunea Europeană, îmbunătățirea destinului. Eu nu îi judec, ci abia aștept să se întoarcă acasă.

În legătură cu deficitul, într-adevăr, dumneavoastră ne cereți să îl reducem. Amintiți-vă, la dezbaterile pe Legea bugetului, eu v-am prevenit că aplicarea programului privind indicatorii de eficiență, de prudență și de predictibilitate va duce la reducerea unor cheltuieli. Dacă doriți, eu nu le reduc. Sunt cheltuieli care se pot reduce: pe anumite dotări, pe anumite posturi neocupate, cheltuieli pe care eu le-am dovedit a fi ineficiente. Dacă dumneavoastră socotiți că este o afectare a politicii bugetare, eu nu le amputez. Opinia mea este însă că nu are rost să risipim banii contribuabililor zadarnic, mai ales că dumneavoastră chiar spuneți că ar fi bine să reducem acești bani.

În legătură cu pensiile, nu vă supărați, de când sunt eu în Parlament se tot vorbește de creșterea pensiilor. Sunt oameni politici care și-au făcut carieră din asta. S-au dat legi peste legi, dar nimeni nu a reușit să ridice pensiile la acest nivel, până în 2007. Important este să faci economia să meargă, să ai resurse, să imaginezi o construcție în care să nu crești impozitele, ca să le poți plăti. De aceea, haideți să respectăm truda fiecăruia și să acceptăm faptul că, totuși, nivelul pensiilor este astăzi onorabil.

În legătură cu afirmația mea: în România este bine. Stimați colegi, Varujan Vosganian nu v-a spus, de la această tribună, că românii trăiesc bine. Varujan Vosganian v-a spus, de la această tribună, un alt lucru, și anume că tendința este spre bine. Eu am vrut doar să spun că România, pe baza acestor indicatori - și dumneavoastră puteți vedea cu ochiul liber, după câte mașini sunt pe străzi, și nu neapărat mașini 4x4...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aceea este cota unică. Lăsați-o în pace.

Domnul Varujan Vosganian:

... după câte case se construiesc, după câte bunuri se cumpără, după creditele care se pot lua pe baza garanției veniturilor, după concediile petrecute în străinătate -, nu vreau să exagerez nimic, dar România este spre bine. Există români care o duc greu, dar pentru românii care o duc greu, de la această tribună, trebuie să vorbim de șansa pe care o are fiecare român să poată munci, de faptul că, astăzi, nu mai avem șomajul de acum un deceniu, și că fiecare om are o șansă de a munci fără să inoculăm un sentiment de resemnare.

Și acum voi ajunge la finalul discursului meu. Dumneavoastră ați spus că moțiunea devine obligatorie. Stimați colegi, sper că nu ne cereți acest lucru. În această moțiune se spune că prețul la pâine a crescut cu 80%. Doamne păzește! Doriți să forțăm franzelarii să mai crească prețul la pâine cu 50%, pentru că așa spuneți dumneavoastră în moțiune? Domnul senator Geoană vorbește de creșterea ratei dobânzii la 12-13 %. Doamne ferește! Vreți să dăm ordin Băncii Naționale a României să majoreze, acum, rata dobânzii cu 3-4%?! Vorbiți în moțiune de faptul că trebuie să adaptăm legislația la strategia de schimbări climatice și pachetul energie. Cum să facem asta stimați colegi?! Abia pe 13 martie a.c. se va discuta în Consiliul Europei schița care va fi votată probabil la sfârșitul anului. Vreți dumneavoastră să anticipăm noi, în legislație, ceea ce vor hotărî președinții țărilor europene, în luna decembrie?! Dumneavoastră vorbiți, aici, de faptul că avem creșteri de prețuri la energie. Vreți să le majorăm ca să vă facem pe plac?! Dumneavoastră spuneți, aici, că s-a deteriorat nivelul de trai. Vreți, la fel ca Pasvante Chioru' sau Ali Pașa din Ianina, să începem să luăm din casele oamenilor frigiderele, mașinile de spălat rufe și automobilele din curte ca să avem același număr, la mia de locuitori, ca în 2004 și să vă facem pe plac?

Stimați colegi, dumneavoastră ați propus o moțiune care, prin faptul că pornește de la date care nu sunt corecte, pornește de la premize care nu sunt corecte, nu se poate aplica în forma aceasta.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule ministru, vă rog să încheiați. Eu am sperat că vă dau voie să vorbiți chiar mai mult, pentru a oferi răspunsuri pertinente, dar văd că o luați de la capăt cu ce ați spus în prima parte. Vă rog să încheiați. Ați depășit timpul, v-am dat cinci minute în plus, vă rog să încheiați.

Domnul Varujan Vosganian:

Această moțiune, include date pentru care realitatea ar trebui chinuită ca să se ajungă la ele. Un singur lucru vreau să spun în final: într-adevăr trebuie să facem o dezbatere pe condiția salariatului bugetar. Este o dezbatere amplă pentru care Parlamentul sper să găsească liniștea și concilierea necesare. În rest, această moțiune, credeți-mă, nu creează probleme pentru noi, cei care guvernăm România, eu cred că ea ar trebui să fie, în primul rând, un subiect de reflecție pentru cei care au propus-o. Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnule senator Viorel Ștefan am încheiat. Vă rog să luați loc. (Domnul senator Viorel Ștefan insistă să ia cuvântul.) O luăm de la capăt? Vă rog, microfonul 3.

Domnul Viorel Ștefan:

Stimați colegi,

Domnule președinte,

Domnule ministru, îmi cer mii de scuze domnului profesor Ghizdeanu pentru afirmația pe care am făcut-o, dar, în același timp, pe o chestiune de procedură, l-aș ruga pe domnul ministru să facă ceea ce trebuia să facă de la începutul dezbaterii: să-i prezinte pe cei care îl însoțesc la dezbaterea din plenul Senatului. Așa era corect procedural. Greșeala pe care am comis-o eu este consecința faptului că domnul ministru nu și-a prezentat coechipierii.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu era nevoie domnule senator. Vă rog eu mult...

Domnul Viorel Ștefan:

Este nevoie pentru că, altfel, uitați-vă, am ajuns să-mi cer scuze domnului profesor, pentru că dânsul nu este președintele Institutului Național de Statistică, așa cum s-a lăsat să se înțeleagă.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bine faceți.

Domnul Viorel Ștefan:

În legătură cu câte scuze ar trebui să-și ceară domnul ministru Vosganian, mai ales pentru ce a spus în încheierea dezbaterilor, este mult de discutat. Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu avem timp. Vom face o dezbatere despre statistică. Am coordonat vreo 20 de ani acest institut.

Stimați colegi, ne-am apropiat de final. Ați ascultat argumente de o parte și de alta. Vom trece la vot. Vă propun, ca procedura de vot, votul secret electronic. Supun votului dumneavoastră această procedură de vot. Vă rog să votați procedura de vot - vot secret electronic.

Procedura de vot a fost aprobată cu 95 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 1 abținere.

Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră moțiunea simplă dezbătută astăzi. Votând "da" sunteți de acord cu moțiunea, votând "nu" sunteți împotriva moțiunii. Vă rog să votați.

Cu 74 de voturi pentru, 33 de voturi împotrivă, nicio abținere, moțiunea a fost votată.(Aplauze).

Toate punctele cuprinse în partea finală a moțiunii devin obligatorii pentru Guvern. Moțiunea se va publica în Monitorul Oficial al României. Închidem ședința noastră de astăzi. Vă mulțumesc.

Ședința s-a încheiat la ora 19,20.