Plen
Ședința Camerei Deputaților din 17 decembrie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.174/27-12-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
28-07-2020
27-07-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 17-12-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 17 decembrie 2007

52. Dezbateri politice organizate în conformitate cu art.180 din Regulamentul Camerei Deputaților la solicitarea Grupului parlamentar al P.D. și a Grupului parlamentar al P.C., cu tema "Taxa de primă înmatriculare"

 

Domnul Bogdan Olteanu:

  ................................................

Stimați colegi,

Conform deciziei Biroului permanent și conform programului de lucru, în continuare avem o dezbatere politică, organizată în conformitate cu art.180 din Regulamentul Camerei Deputaților, la solicitarea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, cu tema: taxa de primă înmatriculare.

Este prezent la aceste dezbateri domnul prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu.

În legătură cu desfășurara dezbaterii, Biroul permanent și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare propun plenului Camerei următoarea procedură ...

 

Domnul Dragoș Petre Dumitriu (din sală):

Și la propunerea Partidului Conservator!

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu e la propunerea Partidului Conservator. Dumneavoastră ați cerut o audiere publică în clădirea Camerei Deputaților, dar nu faceți parte din această propunere.

 

Domnul Dragoș Petre Dumitriu (din sală):

Așa este și materialul.

Domnul Bogdan Olteanu:

Păi, eu nu știu de ce este și materialul așa, dar eu știu foarte bine ce am discutat în Biroul permanent al Camerei.

Deci, nu e la propunerea Partidului Conservator. Dumneavoastră aveți o altă desfășurare, pe care ați solicitat-o.

Procedură. Mai întâi, Grupul parlamentar al P.D., care a solicitat aceste dezbateri, va expune în maximum 5 minute problemele principale ale temei expuse dezbaterilor. După această expunere, primul-ministru, domnul Călin Popescu-Tăriceanu, va avea la dispoziție 10 minute pentru a prezenta poziția Guvernului cu privire la problemele temei în dezbatere.

În continuare, vor avea loc dezbateri, fiecare grup parlamentar având alocat un timp maxim, corespunzător numărului inițial de membri, calculat la 10 secunde pentru fiecare deputat, la care sunt adăugați deputați care nu aparțin grupurilor parlamentare, după cum urmează: Partidul Social Democrat - 19 minute; Partidul Național Liberal - 11 minute; Partidul Democrat - 8 minute; Partidul România Mare - 8 minute; U.D.M.R. - 4 minute; Partidul Conservator - 3 minute; minoritățile naționale - 3 minute; deputați fără apartenență la grupuri parlamentare - 6 minute; în total - 62 de minute.

În final, în alte 10 minute, domnul prim-ministru va da răspunsuri la problemele ridicate în cadrul dezbaterilor.

Dacă sunt comentarii în legătură cu procedura?

Domnule deputat Dumitriu, aveți cuvântul.

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Domnule președinte,

Vă reamintesc discuția purtată la Biroul permanent. V-am spus că cele două cereri - a Partidului Democrat și a Partidului Conservator - se vor corobora și va avea loc această dezbatere parlamentară, sau dezbatere politică, așa cum vreți dumneavoastră s-o numiți. Iar în privința audierii, dumneavoastră ați fost de acord ca stafful dumneavoastră, de la biroul dumneavoastră, să se ocupe de organizarea acestei audieri. Aceasta este corect și cred că se regăsește și în stenograma ședinței Biroului permanent.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, regret. Cred că faceți o confuzie. Stafful meu se ocupă de organizarea audierii publice pe care ați cerut-o și care este altceva. Și care se face împreună cu Academia de Advocacy și în cadrul programului de granturi pentru organizații non-guvernamentale.

Dacă doriți, eu sunt convins că grupurile parlamentare vor fi de acord să folosiți ceva mai mult decât cele trei minute pe care le aveți alocate, pentru susținerea punctului de vedere al grupului parlamentar. Deci, nu va fi o problemă. Dar, discuția a fost, totuși, în Biroul permanent, cât se poate de clar. Solicitați stenograma de la secretariat.

Supun votului plenului Camerei procedura de desfășurare a dezbaterilor politice.

Vă rog să votați; vot prin ridicare de mâini.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri?

Cu o abținere, s-a aprobat procedura.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, va interveni domnul deputat Cristian Rădulescu, pentru a expune principalele probleme ale temei dezbaterilor politice.

Domnule deputat Rădulescu, aveți cuvântul.

Domnul Cristian Rădulescu:

Stimați colegi,

Domnule președinte,

Voi fi scurt, că orele, oricum, sunt înaintate, iar poziția ...

Domnul Bogdan Olteanu:

Rugămintea o să fie, dacă puteți să trageți microfonul mai sus, să vă auzim mai bine.

Rog colegii deputați care nu-i permit primului-ministru să asculte, să-l lase în pace!

Domnul Cristian Rădulescu:

Voi fi scurt, deoarece orele sunt înaintate, iar poziția pe fond a Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal va fi expusă mai departe, în cadrul timpilor alocați.

Este o premieră, în materia dezbaterilor parlamentare, această chestiune: identificarea unei teme de larg interes public și organizarea unei dezbateri parlamentare pe această temă, cu participarea obligatorie a primului-ministru. Nimeni nu poate nega faptul că tema, într-adevăr, este de larg interes public. Numai faptul că în acest an se preliminează strângerea din această taxă a circa unui sfert de miliard de euro - dacă datele sunt corecte - și arată importanța atât pentru publicul larg, cât și pentru Guvern, a acestei chestiuni. Prin urmare, și dezbaterea noastră abordează o temă foarte, foarte importantă.

Nu voi insista mai mult. Voi spune doar că în această temă, dincolo de respectarea unor interese ale cetățenilor, este vorba și de respectarea unui trand european. Și în această chestiune, că taxa este mai mare sau este mai mică, este vorba de principii.

Partidul Democrat a inițiat deja un democrat liberal, un proiect de lege în care este vorba de stoparea colectării acestei taxe și chiar și de returnarea către cetățeni a sumelor care au fost colectate. Dar mai departe, sigur, să dăm drumul dezbaterii și vom expune pe fond mai multe.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

O să fac doar o precizare: nu este o premieră procedurală. S-a mai desfășurat o dezbatere politică, potrivit art. 180, la cererea Partidului Conservator, pe tema întreprinderilor mici și mijlocii, dar sunt mult mai rare decât ne-am fi așteptat atunci când am modificat Regulamentul.

Invit la cuvânt pe domnul Călin Popescu-Tăriceanu, prim-ministru, pentru a înfățișa poziția Guvernului în legătură cu problemele dezbaterilor politice de astăzi.

Domnule prim-ministru, aveți cuvântul.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule președinte al Camerei,

Doamnelor și domnilor deputați,

Doresc să începem prin a defini obiectul și scopul dezbaterii de astăzi.

L-am ascultat pe domnul deputat Rădulescu și a vorbit despre interesul cetățeanului și cred că așa este firesc, să pornim de la acest element.

Din această perspectivă, doresc să vă subliniez faptul că obiectul dezbaterii de astăzi, din puntul de vedere al Guvernului, este protejarea mediului înconjurător și acest lucru, fără îndoială, că este în interesul cetățeanului.

S-a vorbit mult, în ultima vreme, pe marginea taxei pentru poluarea provenită de la autovehicule și, regret s-o spun, dar mulți politicieni au deturnat sensul acestei teme.

Un fost ministru al mediului a vorbit, zilele trecute, despre o taxă de lux, aceasta e formularea pe care a folosit-o, deși, la începutul acestui an, a sprijinit introducerea acestei măsuri de protecție a mediului.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Protejarea mediului nu este un lux, ci este o necesitate, iar o taxă menită să protejeze mediul nu poate fi considerată un lux.

Studii consacrate indică faptul că 70% din poluarea chimică din marile aglomerări urbane provine din traficul auto. În România, parcul auto crește în ritm foarte rapid, iar introducerea în trafic a mașinilor vechi și, implicit, poluante, nu face decât să crească poluarea, cantitatea de substanțe chimice rezultate din gazele de eșapament și pe care le filtrăm, zi de zi, prin plămânii noștri.

Cred că ar trebui să fim cu toții mult mai preocupați de calitatea aerului pe care-l respirăm.

În plus, România nu poate rămâne în afara tendinței Uniunii Europene, la care ați făcut referire, domnule deputat, și care încearcă, după cum presupun că știți, să impună norme severe pentru reducerea poluării generate de autovehicule.

Știu că, în privința scopului dezbaterii, există și opinii diferite. Unii membri ai Parlamentului au solicitat această dezbatere ca un preambul la o decizie de eliminare a acestei taxe.

Guvernul consideră că scopul acestei dezbateri este să ajungem la o poziție comună, astfel încât să acționăm coerent și eficient pentru protejarea mediului în România.

Mă aflu astăzi, în fața dumneavoastră, pentru a vă prezenta de ce este nevoie să menținem taxa pentru poluarea provenită de la autovehicule. Vă asigur că eliminarea acestei taxe ar costa România și, în primul rând, pe români, infinit mai mult decât menținerea ei. Dacă nu menținem această taxă, atunci, peste câțiva ani, românii vor plăti însutit decontul poluării produse de sute de mii de mașini de ocazie, care vor polua străzile marilor orașe.

Avem, de fapt, de a face cu două probleme, și anume: una de fond, legată de menținerea acestei taxe, și alta de formă, legată de cuantumul acestei taxe, de corelarea acesteia cu vechimea și cu gradul de poluare a autovehiculului.

Voi începe cu problema de fond. De ce este această taxă necesară? Așa cum spuneam, este necesară pentru protejarea mediului și, implicit, a cetățenilor, întrucât nivelul de poluare din România este deja îngrijorător. Spuneam mai devreme că 70% din poluarea chimică din marile aglomerări urbane provine din traficul auto. În București, trei sferturi din totalul de emisii de oxizi de azot provin din traficul auto. Alte exemple: în Timiș 70%, în Bihor 60%, în Constanța și Brașov 50%.

Emisiile de gaze cu efecte de seră, produse de sectorul transporturilor în România, au înregistrat o creștere de 64% în 2005, față de anul de bază al României, conform protocolului de la Kyoto, de la 7,3 milioane de tone de bioxid de carbon echivalent în 1989, la 11,97 milioane de tone CO2 echivalent în 2005.

În România, 50% din autoturismele aflate în circulație au o vechime de 12 până la 15 ani. Intrarea nestingherită pe piață a unui număr masiv de alte mașini uzate ar face ca acest procent să crească foarte mult, cu efecte dezastruoase pentru mediu. De asemenea, trebuie cunoscut că transportul rutier este al doilea cel mai mare poluator cu emise de gaze cu efect de seră din cadrul Uniunii Europene.

La nivel european, doresc să vă informez că Uniunea Europeană și-a asumat angajamentul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 20% până în anul 2020, față de nivelul înregistrat în anul 1990. Prin urmare, trebuie să găsim soluții și să acționăm acum, nu atunci, în pragul anului 2020, când va fi evident prea târziu.

Și, pentru că vorbim despre reducerea poluării produse de traficul rutier, trebuie să ne asigurăm că sectorul transporturilor nu subminează, ci dimpotrivă contribuie la realizarea acestui obiectiv. De altfel, programele de mediu și finanțarea substanțială a acestora au fost prioritare pentru Guvern.

Doresc să vă prezint pe scurt câteva dintre ele.

Primul. Programul de înnoire a parcului auto. După cum probabil știți, Guvernul a făcut un efort considerabil în ultimii ani, alocând peste 40 de milioane de euro pentru programul de înnoire a parcului auto, prin încurajarea retragerii din circulație a autovehiculelor vechi și poluante și înlocuirea cu unele noi, mai puțin poluante. În trei ani de derulare a acestui program au fost scoase din uz 46.163 de autoturisme.

Dacă vom permite acum, aducerea în România a tuturor mașinilor scoase din uz în țările vest-europe tocmai pentru că sunt vechi, aruncăm, atunci, acești bani pe fereastră și cred că ar fi, evident, un nonsens și o lipsă de coerență să renunțăm la tot ceea ce s-a făcut până acum pentru protecția mediului și a sănătății noastre și să permitem introducerea în țară a unor mașini vechi și extrem de poluante.

În plus, avem în vedere ca, de anul viitor, să extindem și să amplificăm acest program. Este prevăzut ca prima de casare să crească de la 3000 la 4000 de lei noi și vom dubla la 30 de mii de unități numărul de potențiali beneficiari.

Un alt program, al doilea program de care doresc să vă informez, este programul de împăduriri, prin care se vor aloca fonduri de care pot beneficia atât instituțiile publice, care au în administrare păduri, cât și persoanele fizice.

Al treilea program ar fi programul național de îmbunătățire a calității mediului, prin realizarea de spații verzi în localități. În anul 2007, au beneficiat de fonduri 102 orașe din aproximativ 35 de județe.

Proiectele finanțate au o valoare totală de 60 de milioane de roni doar pentru prima etapă. În 2008, vom continua acest program cu a doua etapă, în care autoritățile locale vor avea la dispoziție o sumă cel puțin egală cu cea din 2007.

Al patrulea program este programul de sprijinire a energiilor nepoluante, cum ar fi energia eoliană, energia geotermală, energia solară.

Al cincilea program: rețeaua națională de monitorizare a calității aerului.

Al șaselea proiect este cel de renaturare a terenurilor scoase din patrimoniul natural (de exemplu Delta Dunării și Lunca Dunării).

Un al doilea argument pentru care este necesară această taxă este argumentul medical. Doresc să vă întreb: cine plătește decontul poluării din ce în ce mai ridicate din marile orașe? Evident, noi toți. Studiile demonstrează o creștere semnificativă a bolilor pulmonare și a altor afecțiuni care apar din cauza poluării, în special la copii. Și dumneavoastră, domnule deputat, în calitate de medic, sunt convins că știți foarte bine acest lucru și nu cred că putem să privim indiferent la astfel de evoluții. (Domnul Călin Popescu-Tăriceanu se adresează domnului deputat Cristian Rădulescu.)

Pot să vă dau și cifrele unui recent studiu european, referitor la introducerea normelor Euro 5 și Euro 6, norme de depoluare la autovehicule. Se estimează că aproape 20.500 de ani de viață vor fi salvați până în 2020 prin introducerea Euro 5, ceea ce echivalează cu evitarea a circa 2.300 de decese premature pe an, în țările din Uniunea Europeană. Întrebarea este dacă România se va situa deasupra sau sub această medie. Productivitatea în Europa va beneficia, ca urmare a reducerii poluării, de aproximativ 2 milioane de zile de muncă, 2 milioane de zile care, altfel, s-ar transforma în concedii medicale cauzate de poluare.

Suntem cu toții conștienți că numărul mașinilor achiziționate de români va crește în continuare. Este normal să fie așa, pentru că economia se dezvoltă și românii au venituri la dispoziție mai mari. Rolul nostru, al Guvernului și al Parlamentului, este să ne asigurăm că acest proces nu se face cu efecte dezastruoase pentru sănătatea noastră și, mai ales, pentru copii. De aceea, trebuie să avem grijă ca orașele românești să nu se transforme în depozite pentru mașinile uzate din Europa de Vest.

Un al treilea argument este bazat pe comparație. Vreau să vă dau exemplul Poloniei, pentru a vă arăta de ce este așa de importantă o astfel de taxă pentru prevenirea poluării produse de autovehicule.

În Polonia, la doi ani după aderarea la Uniunea Europeană, au fost înmatriculate peste 2 milioane de autovehicule uzate, din care 70% mai vechi de zece ani. Înmatriculările de autovehicule noi au scăzut cu circa 50% în această perioadă, în timp ce autovehiculele uzate au avut o creștere de, atenție!, 1500%. Știți de unde au cumpărat aceste mașini polonezii? Nu este complicat. De la statele europene mai dezvoltate, care au fost extrem de bucuroase să-și poată degaja parcul de automobile vechi și uzate, trimițându-le în țările nou intrate și să poată pună pe piață autovehicule noi, evident mai puțin poluante. Credeți cumva că aceste state europene îi vor ajuta pe polonezi, atunci, când, peste câțiva ani, vor trebui să cheltuiască miliarde de euro pentru a respecta normele de poluare a autovehiculelor impuse de norma europeană? Cred că vă dați seama că este o întrebare aproape retorică. Putem și trebuie, de aceea, să evităm greșeala făcută de Polonia. Și nu este singura țară. Și vă spun sincer, nu cred că putem accepta ideea că în Uniunea Europeană există două categorii de cetățeni: cetățeni de prima mână și cetățeni de a doua mână, care circulă cu autovehicule uzate.

În al patrulea rând. Știu că unii dintre dumneavoastră contestă taxa pentru poluarea provenită de la autovehicule, invocând două motive: că astfel de taxe nu ar fi folosite de alte state europene, ceea ce este fals. Nu numai că este folosită, dar în state europene ca Ungaria, Danemarca, Grecia și Olanda valoarea taxei, fie de achiziție, fie de posesie, cum este de exemplu în Germania, este simțitor mai mare decât cea din România.

Taxa de achiziție este folosită în Ungaria. nivelul taxei de achiziție, în Ungaria, doresc să vă informez este între 940 și, atenție, 18.000 € pe autovehicul, în Olanda 25-35% din preț, în Danemarca este peste 105% din preț, în Grecia, peste 385% din valoare pentru mașini vechi, fără catalizator. De asemenea, țările care au o taxă de achiziție redusă, au în schimb o taxă anuală de posesie mult mai mare: Germania, până la 1000 euro/an pentru vehicule diesel nonEuro, Olanda: 72-3500€; Grecia: 125-1000 €.

Al doilea element la care doresc să mă refer este faptul că se invocă că Uniunea Europeană nu ar fi de acord cu această taxă. Din este nou greșit. Comisia Europeană nu a cerut niciodată eliminarea taxei, ci a emis recomandări pentru reașezarea sistemului de taxare pe alte principii. Mai mult de atât, instituțiile europene recunosc legalitatea și utilitatea măsurilor fiscale pentru realizarea protecției mediului. Astfel, poziția Agenției Europene de Mediu, pe care îmi permiteți să v-o prezint, este următoarea: "Pentru prevenirea poluării se justifică aplicarea unei taxe auto calculată în funcție de nivelul de poluare", spunea, la 25 iunie 2007, directorul executiv al Agenției Europene de Mediu, doamna Jacqueline McGlade.

Parlamentul European declara în Rezoluția sa din 24 octombrie 2007 că sprijină utilizarea măsurilor fiscale și încurajează statele membre să introducă atât taxe de achiziție cât și de circulație a vehiculelor care au emisii de bioxid de carbon peste cele medii.

Dacă alte state europene folosesc astfel de taxe și dacă inclusiv Comisia Europeană și Parlamentul European recunosc utilitatea acestora, nu văd de ce să susținem noi eliminarea? Doar de frică să nu se supere, probabil, țările producătoare din Uniunea Europeană? Sigur, este o problemă la care trebuie să găsim un răspuns. Cred că, însă, mai degrabă trebuie să învățăm să ne susținem interesele în Uniunea Europeană. Este ceea ce v-aș propune.

În al cincilea timp, România a ajuns cel mai important producător de automobile din sud-estul Europei. Industria locală de autovehicule reprezintă cca 50% din piața totală de autovehicule noi și susține exportul. Și am să vă dau doar câteva cifre. Cifra de afaceri totală a sectorului auto în România este de aproximativ 8 miliarde de euro. Susținerea exportului: numai întreprinderea Dacia Renault realizează anul acesta un export de 1,8 miliarde de euro. Contribuțiile fiscale la buget, taxe directe și indirecte, impozit pe profit ș.a.m.d, reprezintă 900 milioane de euro numai din distribuția de autovehicule și servicii post-vânzare.

Ca atare, nu știu ce semnal vom da noi producătorilor autohtoni de automobile și de componente, care investesc masiv pentru a produce mașini cu grad de poluare redus, dacă noi vom elimina taxa pentru poluarea provenită de la autovehicule, încurajând astfel importul de automobile poluante.

Doamnelor și domnilor,

În ceea ce privește problemele de formă, știu că ați semnalat câteva obiecții la care am să mă vor referi în continuare.

În primul rând. Taxa pentru poluarea provenită de la autovehicule nu este discriminatorie. Și am să vă explic de ce. Ea se plătește atât pentru autovehiculele noi, cât și pentru cele vechi, indiferent de proveniență - fie că este vorba despre producție internă fie despre achiziții intracomunitare sau import din state terțe - vorbim aici de autovehicule care sunt înmatriculate pentru prima dată în România. Cuantumul taxei diferă în funcție de gradul de poluare al mașinii.

Taxa funcționează pe un principiu pe care în cunoașteți foarte bine și care este unanim acceptat la nivel european și nu numai european, și anume:"poluatorul plătește". Neaplicarea aceste taxe ar fi discriminatorie, pentru că cetățenii care nu poluează și contribuie la bugetul de stat și implicit la bugetul mediului ar plăti la fel de mult ca aceia care poluează.

În al doilea rând, s-a spus că taxa pentru poluarea provenită de la autovehicule ar fi necorelată cu vechimea mașinilor și cu gradul de poluare și ar lua în calcul doar o perioadă din durata de viață a unui autovehicul. Tocmai pentru a elimina orice divergențe, intenționăm să introducem o serie de modificări, la care doresc să mă refer, și anume: valoarea taxei se va reduce pe măsura creșterii vârstei autovehiculului; vom instituirea posibilității de contestare de către contribuabil a cuantumului sumelor de plată, cu toate că acest lucru este prevăzut în legislația generală și nu cred că trebuie o legislație specială, dar pentru că a existat o astfel de remarcă din partea comisiei mă simt obligat să răspund în mod direct că această posibilitate poate să fie utilizată și după cum știți a și fost utilizată, este dreptul fiecărui cetățean; va exista, de asemenea, posibilitatea restituirii valorii reziduale a taxei atunci când un autovehicul înmatriculat în România se vinde unei persoane dintr-un alt stat membru sau dintr-o țară terță; se va extinde intervalul aferent vârstei autovehiculului până la 20 de ani, odată cu stabilirea unor cote de reducere a taxei care ajung până la 90%, urmând a se mai plăti doar 10% din taxă.

În al treilea rând, s-a spus că taxa pentru poluarea provenită de la autovehicule ar avea o valoarea nejustificat de mare. Aici doresc să vă informez că valoarea taxei din România este mult mai mică decât valoarea taxei, de achiziție sau de posesie, din alte state europene, cum ar fi cel mai potrivit să comparăm cu Ungaria. Până în anul 2007 se plătea o acciză al cărei nivel, la autovehiculele noi, cu norme de poluare Euro 4, este comparabil cu cel de astăzi al taxei. Ea era achitată de către distribuitor și recuperată de la cumpărător, adică inclusă în prețul mașinii. Deci nu s-a introdus nimic suplimentar față de ceea ce a funcționat până în 2007, mă refer la cuantumul acestor taxe.

În final, vreau să revin la obiectul dezbaterii de astăzi, care, spuneam la început, este protejarea mediului. Suntem astăzi aici pentru a identifica soluții la problemele generate de poluarea făcută de autovehicule.

Știu că mulți îmi vor spune că mașinile aduse din străinătate (am auzit acest lucru în nenumărate rânduri) sunt mai nepoluante decât unele Dacii vechi. Și vreau să vă spun clar: mașinile second-hand importate sunt parte a problemei, dar nu a soluției. Desigur, unele din aceste mașini reprezintă o problemă mai mică decât automobilele Dacia vechi și poluante, însă, dați-mi voie să vă atrag atenția că rolul nostru este să identificăm soluții, și nu probleme de mai mică amploare. Și acesta a fost rolul primei de casare pentru programul de reînnoire a parcului auto: să scăpăm de mașinile poluante, nu să aducem altele în plus în România.

Prin urmare, doamnelor și domnilor, problema poluării cauzate de automobile este una semnificativă și presantă. Și România se numără printre țările cu cele mai învechite parcuri auto din Europa, vârsta medie a autoturismelor fiind de peste 13 ani, ceea ce echivalează cu vârsta obișnuită de casare din țările europene.

Repet, rolul nostru este să identificăm soluții. Taxa pentru poluarea provenită de la autovehicule este o soluție, pentru că, în 2007, ca urmare a aplicări taxei, nu s-au mai importat mașini cu nivel de poluare Euro 1 sau Euro 2, care erau, după cum știți, foarte ridicate comparativ cu normele actuale.

În plus, Guvernul a pus deja aplicare programul de înlocuire a parcului vechi, și o parte semnificativă din fondurile obținute din colectarea taxei vor fi alocate acestui program.

În trei ani în care programul a fost derulat, programul de înnoire a parcului auto, au fost scoase din uz, spuneam mai devreme, 46.163 de autoturisme. Deci avem rezultate. Nu vreau să adăugăm probleme în plus, când putem pune în aplicare soluții care deja își arată rezultatele. Pentru că altfel vă informez că vom arunca pur și simplu pe geam cele peste 40 milioane euro alocate pentru înnoirea parcului auto dacă vom permite aducerea în România a tuturor mașinilor scoase din uz în țările vest europene.

Doamnelor și domnilor deputați,

Avem o șansă să evităm greșelile făcute de alte state, cum este cazul Poloniei, la care m-am referit mai devreme. Avem șansa să acționăm de acum pentru viitor. Și avem șansa să fim chiar cu un pas în față, să acționăm acum pentru a ne rezolva problemele, nu să așteptăm Uniunea Europeană să ne tragă de mânecă. Taxa pentru poluarea provenită de la autovehicule este un instrument pentru a proteja mediul. Și nu este singurul, dar este unul esențial.

Prin urmare, vă rog să țineți cont de cele pe care vi le-am prezentat astăzi, în această dezbatere care va urma și vă mulțumesc foarte mult pentru atenția pe care mi-ați acordat-o. (Aplauze.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule prim-ministru.

În continuare, urmează dezbateri din partea grupurilor parlamentare. Am primit o listă cu înscrieri la cuvânt. Dacă vor mai exista și alte solicitări, le aștept la secretarii de ședință.

Mai întâi, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat, domnul deputat Gubandru.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați,

Votarea noului Cod fiscal în Parlament, în vara anului 2006, a atras de îndată reacția Comisiei Europene, nemulțumirea europenilor fiind transmisă pe diferite canale.

Prima confirmare oficială a venit prin raportul din septembrie 2006, care a precizat că singurul neajuns al legislației fiscale românești este introducerea noii taxe pentru înmatriculare, care contravine legislației europene: "Taxa de înmatriculare a autovehiculelor este incompatibilă atât cu Tratatul de aderare a României, cât și cu jurisprudența Curții Europene de Justiție." se arată în Raportul Comisiei Europene.

În martie 2007, a fost declanșată procedura de sancționare printr-o scrisoare de notificare oficială, transmisă de Comisia Europeană Guvernului PD, PNL.

Întrucât au trecut mai bine de șapte luni și Guvernul nu a luat nicio măsură, Bruxelles-ul a deschis o a doua etapă de sancționare a României, considerând că răspunsurile autorităților române au fost nesatisfăcătoare, acordând, de această dată, un termen de două luni pentru schimbarea legislației, ulterior fiind posibilă acționarea statului român la Curtea Europeană de Justiție.

Dar iată pe scurt cum se prezintă, în cifre, taxa calculată pe diferite mașini, în funcție de vechime și catalizatorii folosiți. Taxa de primă înmatriculare se calculează în funcție de trei variabile: vechimea mașinii, tipul de catalizator - nonEuro sau Euro 1, 2, 3, 4 și capacitatea cilindrică.

Dacă ar fi să privim o situație comparativă, am merge de la cea mai mică capacitate, de 600 de cm3 și am constata că, pentru autovehicule noi, se plătește o taxă de 68 de euro. La aceleași autovehicule, pentru 1400, 1600 și 2000 de cm3 se plătesc 160, 183 și respectiv 535 de euro.

Fără îndoială, n-aș vrea să vă prezint calculele pe care le-am făcut. În continuare ele cresc, pe măsură ce vechimea mașinilor crește și catalizatorul este de tip Euro 1 sau nonEuro. Așa încât se ajunge ca la mașinile cu o vechime mai mare de șase ani, catalizator tip Euro 1, taxa să ajungă la 7.727 de euro, iar la cele nonEuro la 8.586 de euro.

Așadar, dacă Guvernul nu modifică taxa potrivit exigențelor Bruxelles-ului, sentința Curții Europene de Justiție ar putea consta în a cere României să elimine taxa și să restituie banii celor care au plătit-o deja. Dacă refuză să aplice sentința Curții Europene de Justiției, Comisia va cere Curții ca statul român să fie sancționat și să plătească o amendă de câteva sute de milioane de euro.

Calculând încasările bugetului, de circa 250 de milioane de euro în anul 2007, am putea constata că dacă Guvernul nu renunță la taxă sau nu încearcă s-o armonizeze cu cerințele Comisiei Europene, pe cetățenii României i-ar putea costa dublu.

Pe de o parte, taxele plătite de cei care și-au achiziționat mașinile, pe de altă parte amenda, cam de aceeași valoare, plătită de către România și pe care o suportă toți cetățenii României.

Concluzia este foarte simplă și clară. Partidul Social Democrat solicită Guvernului Tăriceanu să-și alinieze taxa la cerințele Comisiei Europene, și anume: în primul rând, să elimine discriminarea între taxa aferentă importurilor la mașinile noi și vechi și, în al doilea rând, să recoreleze taxa în așa fel încât să fie mai mare la mașinile noi și mai redusă la cele uzate, proporțional cu gradul de uzură și vechimea în ani.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, domnul deputat Relu Fenechiu.

Domnule deputat Gubandru, ați consumat cinci minute din timpul PSD.

Domnul Relu Fenechiu:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor,

Două chestiuni aș vrea să vă aduc în discuție.

Nu aș vrea să mă refer tehnic la taxa de primă înmatriculare, nici la cunatumul ei, nici la relația cu Uniunea Europeană, ci aș dori să mă refer, în primul rând, la viitor. Aș dori să mă refer la faptul că Uniunea Europeană, prezentă la dezbaterile din Indonezia pe tema schimbărilor climatice, a hotărât să propună țărilor Uniunii reducerea cu 40% și nu numai cu 20% a emisiilor de noxe până în anul 2020. Poate nu se va lua această decizie, dar cu siguranță se va ajunge la un cuantum mult mai mare de 20%.

În prezent, Comisia Europeană pregătește o legislație în toată Europa pentru introducerea unor taxe foarte mari pentru toți poluatorii și când spun toți poluatorii, mă refer și la posesorii de autoturisme poluante. Așa încât, stimați colegi, prin propunerea pe care dumneavoastră o faceți astăzi, prin vocea președintelui dumneavoastră, Emil Boc, aceea de a se renunța la această taxă, nu veți face decât să puneți românii, într-un viitor foarte apropiat, să plătească în fiecare lună și în fiecare an taxe mult mai mari pentru poluare, taxele de mediu care vor fi incluse obligatoriu de legislația Uniunii Europene.

Dar al doilea palier la care vreau să mă refer este demagogia sau lipsa de rațiune de care dumneavoastră dați dovadă. Pentru că îmi vine greu să înțeleg cum o lege propusă și susținută cu vehemență de miniștrii PD-iști și sunt nu mai puțin de 6 miniștri PD-iști care au semnat această lege, este acum înfierată de aceeași membri ai Partidului Democrat.

Am aici expunerea de motive din luna iunie a anului 2006 când domnul Gheorghe Hogea pe care-l cunoașteți, membru P.D., domnilor, domnul Vasile Blaga, doamna Sulfina Barbu, doamna Anca Boagiu, doamna Monica Macovei. Toți acești domni, foști miniștri P.D., au inițiat această lege, domnilor. Poate nu-i mai recunoașteți că sunt membri P.D. (Din sală i se spune că acum sunt membri ai P.D.L.)

Am înțeles. Cred că asta este realitatea. Sunt P.D.L. acum!

Deci, domnilor, la dezbaterea în plenul Camerei Deputaților a acestei legi, îmi amintesc cum, onoratul de fapt al nostru coleg, domnul Cezar Preda, înfierând cu mânie proletară Partidul Conservator, care la acea dată nu susținea această lege, spunea că este o legislație cu prioritate europeană și cum își permit unii oameni care fac parte din arcul guvernamental să nu susțină această lege. Nu înțeleg, domnilor, ce v-a determinat peste noapte să vă schimbați radical părerea. De fapt nici nu-l văd pe domnul Cezar Preda aici că l-aș întreba în mod direct.

Coroborând toate acestea cu declarația de joi a președintelui P.D., Emil Boc, care cere suspendarea și anularea taxei de primă înmatriculare considerată abuzivă și nelegală, nu putem să nu ne întrebăm cum ați gândit atunci și cum gândiți acum. Sau mai mult, este, domnilor, rea voință sau este pură demagogie?

Mai mult, la adoptarea proiectului Ordonanței de urgență a Guvernului nr.110/2006, ordonanță de urgență semnată de fostul ministru de atunci al transporturilor, membru P.D., domnul Radu Berceanu, deci la adoptarea acelei legi, 35 dintre cei 36 de parlamentari P.D. prezenți au votat pentru prezenta lege. Nu mai vorbim că după aceea în momentul în care președintele Băsescu a trimis spre reexaminare această lege pe o cu totul altă problemă, dumnealor au votat împotrivă.

Și atunci ne întrebăm, încă o dată, ce urmărește Partidul Democrat prin poziția dualistă pe care permanent o critică la alții? De unde au o atât de mare inconsecvență între ce a fost atunci și ce este acum? Care este de fapt poziția Partidului Democrat, actualmente Partidului Democrat - Liberal cu privire la proiectele asumate în 2004 prin programul de guvernare comun la acea dată. Este dovada unui fapt pe care noi, liberalii, l-am acuzat constant la democrați, lipsa de viziune și de consecvență. Este ceva firesc și comun lor, în acest partid este o stare de spirit continuă, total nesănătoasă pentru politica românească.

Ca reprezentant politic al unui anumit segment electoral ai obligația la maturitate politică și decizională. Schimbarea opiniilor în funcție de cum bate vântul schimbării, denotă un populism demn de schițele lui Caragiale.

Până la urmă care este poziția democraților referitor la taxa de primă înmatriculare? Aș vrea să știu și aș vrea să ne fie explicată tuturor această stare de fapt.

Domnul Emil Boc îi cere cu insistență și încăpățânare premierului Tăriceanu să renunțe la această taxă înainte ca Bruxelles-ul să adopte vreo poziție finală în această privință. Dar oare atunci când cei cinci plus unu, deci șase miniștri democrați, au semnat fără nici o reținere pentru susținerea acestui proiect, situația era alta? Nu.

Cum altfel decât prin infantilism politic și demagogie pot explica liderii democrați această schimbare radicală de poziție. Ce fel de încredere poți să ai în niște politicieni care își vând convingerile pentru speranța câtorva procente în plus în sondaje.

Domnilor, simplul fapt că v-ați sucit, vă taie orice urmă de credibilitate. Cel puțin în privința acestui subiect.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Ați consumat șase din cele unsprezece minute.

Din partea Grupului parlamentar al Partidul Democrat, doamna deputat Grațiela Iordache.

Doamna deputat, aveți cuvântul.

Doamna Denisa Grațiela Iordache:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Vreau să încep prin a face o clarificare necesară. Sunteți într-o mare eroare, domnule prim-ministru. Și v-o spun în calitate de membru al partidului care a solicitat această dezbatere politică. Ceea ce discutăm astăzi, aici și acum, este subiectul taxei de primă înmatriculare, care nu are absolut nimic în comun cu subiectul poluării, cel pe care l-ați invocat.

Am să încep prin a vă prezenta câteva fapte. În noiembrie 2007, comisarul european Laszlo Covacs afirmă că indiferent dacă Guvernul României își va modifica legislația privind taxa de primă înmatriculare, astfel încât să fie armonizată cu normele europene, banii trebuie dați înapoi. Proiectul de directivă inițiat de Comisia Europeană încă din 2005 referitor la taxele auto stipulează clar: "Orice altă soluție bazată pe reținerea taxei de primă înmatriculare nu va putea rezolva problema principală, și anume obstacolul pus de această taxă în calea liberei circulații a autovehiculelor pe piața comună europeană." Proiectul propune și renunțarea la această taxă de către statele membre până cel târziu anul 2015.

Parlamentul European, noiembrie 2006, adoptă o rezoluție în care afirmă că eliminarea taxei de primă înmatriculare va avea un efect benefic pentru mediul înconjurător și siguranța rutieră, deoarece contribuie la schimbarea mai rapidă a parcului de mașini.

Precedentele Curții Europene de Justiție în materie soluționează în favoarea cetățenilor și obligă o țară precum Ungaria la anularea acestei taxe și la returnarea banilor. Cetățenii români au fost și ei printre aceia care au reclamat taxa la Bruxelles. Impresionant mi s-a părut cazul unuia dintre aceștia care susținea că din cauza taxei de primă înmatriculare de 3000 de euro nu-și permite să achiziționeze o mașină mai eficientă și care să fie mai puțin poluantă decât Dacia pe care o conduce de 20 de ani.

Justiția română a condamnat și ea caracterul discriminatoriu al acestei taxe. Este cazul românului care a câștigat procesul cu statul român în privința taxei auto. Pentru un autoturism achiziționat cu 9700 de euro, cetățeanul a fost nevoit să mai achite la intrarea în țară o taxă de înmatriculare de 6200 de lei, adică echivalentul a 2000 de euro la vremea respectivă. A plătit inițial taxa ca să-și poată înmatricula autoturismul și apoi a contestat-o în justiție. Ce credeți că s-a întâmplat? Justiția i-a dat dreptate. (Rumoare în sală)

Domnule prim-ministru, acestea sunt faptele. Orice alte așa-zise argumente pe care le-ați prezenta în decursul celor zece luni nu sunt decât vorbe. Ne-ați povestit dumneavoastră și liberalii de la Ministerul Finanțelor că aceasta este o taxă de mediu menită să ne protejeze împotriva poluării. O minciună, o mare minciună!

Taxa de primă înmatriculare din România nu este o taxă de mediu, o spune Comisia Europeană, dar o recunoaște și Ministerul Finanțelor, într-o scrisoare de răspuns către AUTOVIT. În documentul respectiv, Ministerul Finanțelor precizează că "taxa a fost introdusă pentru menținerea unei surse de venit la buget și pentru o oarecare limitare a numărului de mașini vechi." Am citat.

Același document stipulează că taxa înlocuiește sistemul accizelor, ea având un caracter fiscal. Deci, însuși reprezentantul Ministerului Finanțelor recunoaște caracterul fiscal al acestei taxe. De altfel, până și vestita formulă de calcul a acestei taxe evidențiază caracterul ei fiscal.

Taxa de primă înmatriculare nu este o taxă de mediu. Și nu este pentru că aceasta nu a finanțat niciodată fondul de mediu. Mai mult, bugetul Ministerului Mediului a scăzut în mod constant pe parcursul rectificărilor bugetare ale anului 2007. De altfel, dacă protecția mediului ar fi fost preocuparea Guvernului Tăriceanu II, atunci ați fi acceptat amendamentele la buget făcute de Partidul Democrat Liberal care vizau și programe și proiecte concrete de mediu și în conformitate cu normele europene.

Comportamentul dumneavoastră nu face decât să oglindească duplicitatea Guvernului pe care îl conduceți. Una vorbiți și alta faceți.

Realitatea nefardată cu vorbe frumoase și declarații politicianiste este că în România europeană a anului 2007, Guvernul Tăriceanu II susține o taxă contrară legislației europene, o taxă nedreaptă și o taxă care împovărează cetățeanul român. De altfel, domnule prim-ministru, acesta este doar unul dintre pretinsele succese europene ale Guvernului pe care îl conduceți.

Din aceeași categorie de succese fac parte și problemele legate de privatizarea Automobile Craiova și încălcarea dreptului comunitar în ceea ce privește legislația referitoare la publicitatea înșelătoare.

Un asemenea comportament face din România subiectul procedurilor de infringement și la mai puțin de un an de la aderare contribuie la imaginea proastă pe care o avem în Europa. În Uniunea Europeană, un astfel de comportament se plătește. Dar de plătit pentru ineficiența guvernării dumneavoastră plătesc cetățenii români.

Amenzile la plata cărora vom fi obligați vor fi suportate de noi toți și nu de către miniștrii incompetenți din cabinetul pe care-l conduceți.

Partidul Democrat Liberal s-a pronunțat împotriva acestei taxe încă din 7 ianuarie 2007 când președintele partidului, domnul Emil Boc, a solicitat primului ministru suspendarea taxei. Pe 23 martie 2007, ministrul mediului, Sulfina Barbu, a declarat că taxa de primă înmatriculare este o măsură fiscală și că din punct de vedere al protecției mediului, aceasta este una excesivă. Mai 2007. Euro parlamentarul Monica Iacob Ridzi a contestat taxa în plenul Parlamentului European și a cerut suspendarea ei până la adoptarea unei forme agreate de Uniunea Europeană , o formă nediscriminatorie, precum și returnarea sumelor deja colectate. Sebastian Bodu a fost demis de dumneavoastră personal, domnule prim-ministru, pentru că a avut curajul să-și expună punctul de vedere și să declare în ianuarie că taxa de înmatriculare este menținută, deși este contrară normelor europene.

Toate luările de poziție ale Partidului Democrat Liberal, toate avertismentele Uniunii Europene, toate reclamațiile cetățenilor români la Comisia Europeană nu au avut nici un rezultat. Guvernul Tăriceanu II susține în continuare acest bir, deși atacă puternic în primul rând buzunarele acelor români pe care ar trebui să-i protejeze.

Ne punem întrebarea: pe cine protejați, domnule prim-ministru?

În ultimele sale declarații, domnul ministru al finanțelor, Varujan Vosganian, susține că nu poate returna banii românilor pentru că nu are temei legal, de parcă acest aspect v-ar fi împiedicat atunci când ați avut de rezolvat problemele legate de avizul pentru începerea urmăririi penale a mai multor miniștri din cabinetul pe care-l conduceți. Atunci ați găsit alternativa Ordonanței de urgență prin care ați dispus soluția neconstituțională a dizolvării comisiei prezidențiale.

Ne-ar bucura să constatăm că vă străduiți să găsiți la fel de rapid soluții și pentru milioanele de români care sunt nedreptățiți prin această taxă. Vă anunțăm, domnule prim-ministru, că Partidul Democrat Liberal a găsit răspunsul la problema dumneavoastră. Sau de fapt doar invocată de domnul Vosganian.

Grupul nostru parlamentar a depus spre adoptare și dezbatere Parlamentului României, în procedură de urgență, un proiect de lege prin care solicită anularea taxei de primă înmatriculare și returnarea către români a taxelor încasate ilegal și abuziv de către Guvernul pe care îl conduceți.

Am depus acest proiect pentru că România trebuie să se alinieze la cerințele europene. Susținem anularea taxei de primă înmatriculare deoarece aceasta reprezintă un lux pentru toți cetățenii care nu-și permit să-și achiziționeze decât o mașină la mâna a doua.

Susținem anularea acestei taxe de primă înmatriculare pentru ca românii să poată beneficia de statutul de cetățeni europeni, să poată să-și achiziționeze o mașină atunci când vor și în condițiile în care vor, nu când vrea Guvernul Tăriceanu și ce marcă dorește Guvernul Tăriceanu.

Taxa de primă înmatriculare are un caracter profund discriminatoriu și afectează libera circulație a serviciilor și bunurilor, precum și libera competiție pe piața auto românească. Mai mult, Partidul Democrat Liberal vă solicită restituirea sumelor încasate de la cetățenii români până cel târziu 31 decembrie 2008.

Domnule prim-ministru, susținând acest proiect de lege, chiar dacă ne aparține, veți avea șansa de a repara nedreptatea pe care ați făcut-o cetățenilor României și veți îndeplini cerințele Comisiei Europene. Este șansa dumneavoastră de a fi în sfârșit european și în fapte, nu doar prin declarații politice.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Ați vorbit nouă minute, din cele opt, pe care le aveați alocate. Pentru că a solicitat și domnul Ciocâlteu, la care țin foarte mult, au mai rămas două minute.

Da, când vă vine rândul, domnule Ciocâlteu.

Din partea Grupul parlamentar al Partidului România Mare, domnul deputat Mircea Purceld.

Domnul Octavian Mircea Purceld:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Domnule ministru Vosganian,

Trebuie să vă spun că la începutul dezbaterilor, liderul Grupului P.D. liniuță L, sau minus L. Nu știu, mă rog, îmi cer scuze de la colegii de la P.N.L. că ei știu mai bine decât mine chestia asta, a precizat că dânșilor le aparține inițiativa acestei dezbateri.

Eu nu prea înțeleg cum vine chestia asta, pentru că un fost ministru al P.D.-ului a inițiat această taxă, iar acum P.D. liniuță L. este împotriva ei.

Lipsa de consecvență mă derutează, așa cum m-a derutat și cuvântul distinsei noastre colege, doamna Grațiela Iordache.

Încep cu o concluzie: taxa de primă înmatriculare este discriminatorie și asta pentru că ea discriminează mașinile achiziționate din străinătate în raport cu cele cumpărate din România.

Aici, apare și o primă întrebare pentru mine. De ce este nevoie de o asemenea practică? Dacă veți răspunde că este o taxă ecologică și că rațiunea ei este de protecție a mediului înconjurător, vă spun în modul cel mai clar că nu vă cred și că nu vă crede nimeni. Dacă vreți să vorbim despre efectul acesteia în plan fiscal, este deja cu totul altceva. S-au încasat la bugetul de stat, pe primele 11 luni ale acestui an, aproape 800 de milioane de lei, mai mult decât a estimat Ministerul Economiei și Finanțelor pe întregul an, respectiv știu că ați estimat în jur de 766 de milioane.

Faptul că România va ajunge în fața Curții Europene de Justiție este pentru mine un lucru cert, mai ales în urma celor declarate de către domnul ministru Vosganian. Mai mult, domnul ministru Vosganian dă lecții și altor state din Europa. Și aici îmi permit să-l citez: "Țările care nu se pregătesc până atunci vor avea probleme mari în a-și reînnoi parcul și a scoate din circulație mașinile uzate". Iată că suntem preocupați de soarta altora, însă nu găsim soluții pentru situația creată la noi.

Domnul ministru mai spune: "De aceea, această taxă, în 2007, a fost benefică pentru români". Despre cât de benefică a fost această taxă pentru români, eu m-aș abține să mă pronunț în acest mod. Însă un lucru este clar: această taxă a fost și este benefică pentru bugetul de stat, sărăcită de ideea nefericită a cotei unice de impozitare.

Pentru mine este limpede că se caută în permanență soluții pentru inventarea de noi taxe și impozite care să facă bugetul de stat cât mai consistent. Trebuie să recunoaștem însă că aici a greșit și Parlamentul, nu numai Guvernul, atunci când a aprobat un număr mare de voturi, respectiv 151 de voturi, Ordonanța de urgență nr.110 din 21 decembrie 2006.

Opinia noastră este că taxa pentru prima înmatriculare în România, pe care populația o achită în cazul importului unui autoturism, este o eroare, iar dacă acum i-a schimbat numele în taxă pentru protecția mediului sau taxă pentru poluare este același lucru. Este clar că este aceeași Mărie, însă cu altă pălărie.

România nu trebuie să fie groapa de gunoi a Europei, dar nici teoria cu protecția industriei proprii nu este valabilă pentru noi. Populația nu trebuie să susțină nici producția celor de la Renault, nici a altor producători, și nici bugetul importatorilor de autoturisme noi. Noi opinăm că o taxă pentru descurajarea importului de mașini cu potențial mare de poluare, trebuie să existe însă. Însă aceasta trebuie bine corelată cu potențialul financiar al populației.

Nu trebuie să ne gândim numai la cei cu bani foarte mulți în acest caz. Soluția este elaborarea unui act normativ nu o nouă ordonanță de urgență în vacanța parlamentarilor, ci un nou proiect de lege care să fie dezbătut în procedură de urgență și care să fie competent prelucrat și dezbătut în comisiile de specialitate ale Parlamentului. Parlamentul României, domnule prim-ministru, are suficienți specialiști, chiar mai mulți decât Guvernul, vă cer scuze pentru eventuala ineleganță, care să găsească cele mai fericite soluții și să împace atât populația, cât și Comisia Europeană, și să fie și în interesul național.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Înțeleg că Grupul UDMR a cedat Guvernului timpul pe care-l are la dispoziție.

Din partea Grupul parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Dragoș Dumitriu, din banca Guvernului?!

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Înțeleg că Partidul Conservator trezește un mare interes noului Partid Democrat Liberal, dar mai aveți răbdare, suntem în negocieri cu mai mulți! (Râsete)

Revenim la subiect.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să nu faceți negocieri cu sala!

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Sigur că a fost foarte interesantă expunerea făcută de premier, dar ar fi fost interesant de auzit și poziția ministrului mediului. Pentru că, așa cum a spus și doamna Grațiela Iordache, foarte greu se poate demonstra că această taxă este o taxă de mediu și foarte ușor se poate demonstra că este o taxă fiscală, chiar din documentul pe care și eu îl am și care mai menționează, în finalul documentului, că respectiva taxă se constituie într-o sursă la buget.

Nu știu dacă colegii din Comisia de buget, finanțe au regăsit aceste venituri acolo, dar, cu siguranță, Guvernul se bazează pe aceste încasări, care se ridică la o sumă de peste 800 de milioane, după cum spunea colegul Mircea Purceld.

Partidul Conservator susține acordurile încheiate cu Uniunea Europeană privind libera circulație a produselor, scutirea de accize și alte taxe fiscale. De aceea, nu suntem de acord să vorbim de liberă circulație, în cazul respectivei taxe, atâta timp cât noi taxăm produsele despre care vorbim acum. Nu putem vorbi de o taxă de mediu atâta timp cât o reală taxă de mediu s-ar aplica tuturor poluatorilor, nu numai autovehiculelor. Și nici măcar tuturor autovehiculelor.

De asemenea, criteriul de apreciere după care ar trebui să funcționeze o taxă reală de mediu ar fi emisia de noxe, ceea ce nu se regăsește în forma actuală, cel puțin, a taxei de primă înmatriculare. După câte am citit în modul în care se calculează această taxă, există mașini vechi care beneficiază de catalizatoare mai puțin performante care sunt taxate mai puțin decât poluatori mai mici.

În aceste condiții, nu putem, repet, să susținem această taxă și reiterăm propunerea pe care am făcut-o acum câteva luni, și anume o propunere legislativă de eliminarea acestor taxe și, în măsura în care justiția va hotărî, și returnarea banilor celor care au plătit până acum taxa.

Acum vorbind și dintr-un punct de vedere mai populist, este cazul să spunem că românii cu veniturile pe care le au la ora actuală nu sunt pregătiți pentru o trecere la mașini performante mai scumpe. Trecerea la mașini performante, dar de mâna a doua, mai puțin poluante decât mașinile pe care le posedă la ora actuală, era o etapă nu numai necesară, dar poate și obligatorie.

Și, în fine, apropo de protecționismul pentru mașinile de peste 3,5 tone și de mașinile folosite de reprezentanțe diplomatice, mă rog, de diverse alte categorii scutite prin taxă, mă întreb de ce nu s-a folosit același protecționism și în cazul celebrelor întreprinderi de tip ARO Câmpulung sau altele, care au fost desființate cu foarte multă nonșalanță și nu au primit nici un fel de protecție din partea Guvernului.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Ați epuizat și timpul minorităților naționale. Sunt sigur că vi-l puseseră la dispoziție.

Din partea parlamentarilor independenți, domnul deputat Mircia Giurgiu. Aveți peste 20 de secunde la dispoziție.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Onorați membri ai Guvernului,

O să încerc să mă încadrez în cele 20 de secunde, fiindcă antevorbitorii care au luat cuvântul înainte s-au exprimat și au spus multe din punctele de vedere pe care aș fi dorit să le spun și eu.

Doar atât spun că, într-adevăr, consider că taxa de primă înmatriculare este prea mare. Poate că ar fi bine să fie redusă și chiar anulată. Am și inițiat un proiect de lege în acest sens încă de la începutul acestui an, dar nu pot să nu pun două întrebări sau să mă întreb: cum se iau deciziile în Guvern atâta vreme cât această inițiativă de a se discuta în Parlament, în Camera Deputaților, aparține unor forțe politice care au fost la guvernare și, de asemenea, cum a votat ministrul care era în acea vreme, cum a votat în privința acestei taxe.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul deputat Ioan Bivolaru.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Este bine că avem o astfel de dezbatere astăzi, dar este imoral că astăzi participăm la o astfel de dezbatere tocmai la inițiativa Grupului parlamentar al P.D. și al miniștrilor P.D. care în 2006 au votat la ambele mâini introducerea taxei pentru prima înmatriculare în România.

Pentru a nu fi acuzat de abuz de demagogie acest partid, Partidul Democrat, ar fi trebuit, prin reprezentanți, să-și înceapă discursurile la acest microfon cerând scuze populației afectate de prevederile unei astfel de reglementări.

Probabil că alții, dintr-un simț mai acut autocritic, ar putea să traverseze și complexul "Postelnicu".

Domnule prim-ministru Tăriceanu,

ați spus un lucru aici, în discursul dumneavoastră, că eliminarea taxei va costa România mult mai mult.

Reacția cetățenilor nu face decât să exprime neîncrederea că ceea ce se realizează din taxa respectivă și din aceste fonduri este în folosul lor în mod concret și direct.

V-aș da două exemple: în primul rând, înnoirea parcului auto poate fi considerată o măsură pozitivă, dar într-o oarecare măsură este diminuată prin principiul: cu o mână Guvernul dă, cu cealaltă ia.

În ceea ce privește programul de împăduriri la care ați făcut referire, sigur, și acesta este o măsură pozitivă, dar se contrazice flagrant cu politicile inconștiente ale administrațiilor locale care, mă rog, guvernează în acest moment, de demolare și de desființare a spațiilor verzi, și aceasta este o problemă care a făcut obiectul unor dezbateri foarte largi.

Deci, încrederea populației că această taxă folosește concret deocamdată la ceva este destul de precară. Taxa specială privind prima înmatriculare s-a dorit să fie o taxă de mediu, în contextul în care astăzi, la Bruxelles, se bate monedă pe reducerea bioxidului de carbon emis în atmosferă de autovehicule, în limita la 130 g pentru fiecare km parcurs.

Este o ambiție extraordinară care se impune și care, mai mult ca sigur că va ridica costurile autovehiculelor cu circa 2.350 euro pentru fiecare autovehicul, pentru adaptarea motoarelor pentru a ajunge la o astfel de limită. Deci, este deja o presiune atât asupra a producătorilor, dar mai ales asupra cumpărătorilor respectivi.

Pentru o astfel de problemă, Germania, la ora actuală, e bine să știm că a cerut un time-out pentru rezolvarea practic a acestei probleme. Nici măcar nu s-au repezit să o rezolve, să găsească o soluție pentru o astfel de problemă.

noxele emise exagerat de către autovehiculele nonEuro, Euro-1 sau Euro-2 nu sunt compensate de către autovehiculele Euro-3 și Euro-4, iar în prezent autovehiculele Euro-5, care sunt pregătite să fie lansate pe piață, sigur că nici pe departe nu vor rezolva nici ele această problemă.

Introducerea taxei pentru primă înmatriculare în România, ca taxă de mediu, nu a fost o soluție cu realizare fericită, reclamându-se la nivelul Uniunii Europene tratamentul discriminator aplicat de această taxă.

Nu se poate nega faptul că această taxă specială are componentele unei taxe de mediu. Elementele constitutive ale taxei de mediu sunt în strictă legătură cu elementele definitorii ale nivelului poluării, respectiv norma de poluare, capacitatea cilindrică a motorului și vechimea autovehiculului.

Pe de altă parte, însă, trebuie să recunoaștem că taxa are și o componentă fiscală, ceea ce nu contrazice unele prevederi europene, dar nu credem că România are nevoie de această componentă în taxă.

Rezoluția Parlamentului European din 24 octombrie anul acesta încurajează statele-membre să introducă atât taxe de achiziție, cât și taxe de circulație pentru autovehicule, dar și stimulente economice pentru retragerea autovehiculelor vechi din circulație.

Agenția europeană de mediu preciza în iunie anul acesta că pentru prevenirea poluării de către autovehicule se poate aplica o taxă la înmatriculare, calculată în funcție de nivelul de poluare.

În schimb, alte organisme internaționale sugerează și alte căi de diminuare a poluării prin măsuri administrative, cum ar fi aceea a interzicerii înmatriculării vehiculelor uzate. În prezent, 16 state din Uniune au taxe de înmatriculare cu cele mai diverse formule de calcul, care există aceste taxe și formule de ani de zile, dar sunt considerate totuși discriminatorii ca aplicare, în mare măsură.

În prezent, Uniunea Europeană impune să existe în această materie un sistem unitar aplicat, pentru a dispare discriminările.

Partidul Social Democrat propune concret corecția grilei de taxă, și această taxă să scadă, nu să crească, pe măsura creșterii vechimii autovehiculului.

Pretențiile Uniunii Europene nu vizează nivelul taxei, ci doar eliminarea discriminării aplicării ei. Discriminarea cea mai evidentă este în cazul importului de autovehicule second-hand dintr-o țară a Uniunii Europene în care există deja taxa pentru primă înmatriculare.

Partidul Social Democrat propune o altă abordare în acest sens, vizând reducerea taxei pentru astfel de cazuri. Întrebarea fundamentală, care a apărut ca primă reacție a apariției acestei taxe care înlocuiește acciza, a fost pe cine avantajează taxa?

Pentru a completa această întrebare trebuie să găsim o formulare corectă și completă a acestei întrebări: pe cine avantajează sau dezavantajează taxa de primă înmatriculare? Pe producătorii de astfel de autovehicule? Pe importatorii de autovehicule noi? Pe importatorii de autovehicule second-hand? Pe cumpărătorii acestor categorii de autovehicule sau pe toți membrii unei comunități, pe cetățeni în general.

La o primă analiză, putem constata că această taxă avantajează și dezavantajează, în egală măsură, toate categoriile enumerate mai sus.

Pe de altă parte, este evident că așa cum a fost gândită și prezentată taxa de primă înmatriculare, beneficiarii imediați ai acestei măsuri se pot constitui cu ușurință într-o asociație a producătorilor și importatorilor de autoturisme, cu excepția importatorilor de autoturisme second-hand.

Statistic în România, pe 10 luni în 2007, s-au înmatriculat 316.703 autoturisme, dintre care aproape 85.000 sunt second-hand, respectiv 27%, ceea ce, comparat cu aceeași perioadă a anului 2006, reprezintă per total o creștere de 45,5%. pe fondul existenței unui parc de autovehicule considerat printre cele mai învechite în Europa, România trebuie să găsească soluția tehnică care să mulțumească, deopotrivă, toate categoriile de producători și importatori, și toate categoriile de cetățeni aflați în impact direct sau mai puțin direct cu problemele de mediu și cu problemele de trafic, că și acesta reprezintă o poluare.

Printre acești cetățeni, sigur că trebuie să se regăsească cei circa 350.000 de noi proprietari de autoturisme anual. Nu este vorba aici de milioane, cum s-a pronunțat un antevorbitor; este vorba de milioane de cetățeni. deocamdată, de această taxă de primă înmatriculare, au fost afectați în România, circa 400.000 de cetățeni.

P.S.D. propune următoarele soluții pentru rezolvarea acestei probleme pe mai departe.

În primul rând, taxa să vizeze strict componenta de mediu, și nu componenta fiscală.

În al doilea rând, nivelul taxei să fie diminuat la limita suportabilă, după o analiză temeinică în comisiile de specialitate ale Parlamentului. Nu trebuie să înțelegem că locul de dezbatere a unei astfel de legi este numai într-o comisie de buget. Sunt și alte comisii de specialitate, care au mai mult de lucru în această treabă și, cum a spus cineva aici la microfon, Parlamentul are suficienți oameni care se pricep în acest domeniu.

În al treilea rând, taxa să fie inclusă în prețul autovehiculului și suportată de către vânzător, ca și în cazul accizelor care au fost înlocuite prin taxă.

Taxa să se aplice nediscriminator la nivelul tuturor cumpărătorilor.

Guvernul să nu promoveze, domnule prim-ministru, noua taxă sub forma unei ordonanțe de urgență, pentru că în aceste condiții o să introduceți o bulversare mult mai puternică în România, deoarece probabil ordonanța pe care gândiți să o faceți va intra în vigoare la 1 ianuarie, Parlamentul o va aproba, și vă asigur că va fi modificată, vă asigur de pe acum, am văzut proiectul, și în condițiile astea veți obliga oamenii să plătească o anumită taxă; după două luni va fi altă taxă ș.a.m.d., și o să fiți poate obligați să mai dați și niște bani înapoi.

Realizați această problemă, până la apariția noii legi blocați aplicarea legii existente și lăsați Parlamentul să dezbată cum trebuie această nouă lege, împreună și cu reprezentanții Guvernului, nicio problemă.

Și, domnule ministru, una din problemele esențiale, că tot vorbim de poluare, poluarea realizată de automobile, de autovehicule. Această poluare este controlată de către stații care sunt autorizate de către Ministerul Transporturilor, prin Registrul Auto Român.

S-a făcut o afacere în România de ani de zile, și această afacere continuă prin autorizarea în continuare, într-o veselie, a acestor stații de întreținere și de inspecție tehnică periodică.

Ministerul Transporturilor, respectiv Registrul Auto Român menține aceste stații prin contracte de franciză și se mulțumește să încaseze toate aceste contravalori care derivă din contractele de franciză.

Nu am auzit până acum nicăieri ca acest Registru Auto Român să aplice sancțiunile care se aplică în Europa, reducând aceste autorizații, retrăgându-le sau implicând chiar dosare penale pentru cei care, efectiv își bat joc în legătură cu inspecția tehnică periodică.

Vă informez, domnule prim-ministru, că am informații, și eu la rândul meu, că dacă în cazul unui autobuz, care este suficient de poluant, taxa de ITP este în jur de 1 milion și ceva, se plătesc aproximativ 4 milioane ca să iasă acolo în halul în care iese, dar cu ITP-ul bun de circulație. Asta este activitatea care se realizează în Ministerul Transporturilor și mai ales în Registrul Auto Român, și noi venim aici și ne plângem de ce cresc noxele pe drum și inventăm fel de fel de taxe, când de fapt avem soluții administrative bine puse la punct în legislație, dar care nu se aplică.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Potrivit cronometrului oficial, ați consumat 10 din cele 14 minute care mai rămăseseră la dispoziția grupului.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Adrian Miuțescu.

Domnule deputat, vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Gheorghe Adrian Miuțescu:

Domnule prim-ministru,

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur, poate cea mai simplă soluție ar fi să anulăm, să reducem și să nu mai avem nici taxe, nici impozite. Ar fi cea mai convenabilă situație, în care populația sau cei care votează ar vota pe cei care reușesc să facă acest lucru.

Vreau să vă spun că P.D. nu este prima dată când se răzgândește, să spunem așa, cu un proiect pe care l-au votat și pe care l-au semnat semnat miniștrii democrați.

Același lucru l-a făcut, vă amintesc, de curând, și cu votul uninominal, atunci când în Comisia de cod electoral au votat și au susținut proiectul respectiv și, după aceea, iată că acum au venit cu o altă variantă.

Dar, revenind la această declarație politică, la această dezbatere de astăzi, fiind deputat de Argeș, pot să vă spun că pentru Argeș, Dacia - Renault reprezintă motorul și inima industriei din Argeș.

Și mă surprinde, că am aici în față un coleg din Argeș care totuși cred că înțelege ceea ce spun, și cred că nu numai asta, dar mă și susține, chiar dacă face parte dintr-un partid care acum are un alt punct de vedere. Este vorba de peste 500.000 de oameni care lucrează pe orizontală în industria de automobile în România, este vorba de peste 30.000 de oameni care lucrează numai în județul Argeș, în fabricarea de repere și în grupul Dacia - Renault, și cred că, dacă cineva amintea și spunea aici că de ani de zile am știut să falimentăm industrii, și industria de automobile a fost pusă în pericol pe celelalte segmente și celelalte fabrici sunt în situația pe care o aminteați aici, cred că reprezintă un argument în plus că această taxă de mediu este o taxă care protejează și fabricarea de automobile în România, și locurile de muncă în aceste fabrici din România.

Vă mai amintesc ceva: chiar fabrica de la Craiova va fi afectată, așa cum reclamăm aici taxele și ne ducem cu jalba în băț la Bruxelles, spunând că avem taxe care sunt în defavoarea populației României, pune în pericol un același mod de a vedea lucrurile și de a acționa, chiar fabrica de la Craiova și viitorul fabricii de automobile de acolo.

De aceea, eu cred că ar trebui să fim mult mai realiști, să lăsăm dorința de a acumula voturi și de a primi voturi doar de dragul de a fi votați, și să fim mult mai profunzi în interesul cetățenilor români care, într-adevăr, doresc locuri de muncă și doresc, într-adevăr, o perspectivă a industriei și economiei românești.

Dacă nu vom avea această perspectivă, cu siguranță că toate celelalte..., și nici celelalte taxe nu vom mai avea de unde să le luăm. Cred că este bine să reflectăm cu toții la acest lucru, și cred că din acest punct de vedere Guvernul este un guvern responsabil care a prezentat, și argumentele sunt aici, zic eu, reale.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, foarte mult, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul deputat Alexandru Ciocâlteu.

Domnule deputat, aveți cuvântul. Înțeleg că ați primit două minute de la P.N.L., că mai rămăseseră.

Domnul Alexandru Ciocâlteu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mă adresez acum domnului prim-ministru. Mă miră colegii care folosesc cuvinte de genul "demagogi, incompetenți". Acestea, de fapt, poluează uneori atmosfera din Parlament, și pe mine mă deranjează foarte mult lucrul ăsta, deși nu sunt un om care nu suportă mizeria, pentru că o trăiesc pe aceea umană, în permanență, lângă bolnavi.

Aș vrea să spun al doilea lucru, că apropo de poluare, există oameni care poluează, dacă vă urcați în metrou, mult mai mult decât poluează o mașină, și atunci nu ați luat asemenea măsuri.

A discuta despre acest moment, ba că a fost P.D.-ul, a votat cu P.N.L.-ul, ba n-a votat cu P.N.L.-ul, nu mai are importanță. Este clar că a venit un moment în care P.D.-ul a prins un moment politic, și bine l-a folosit, în care v-a spus că ceea ce s-a făcut atunci a fost o greșeală. Și comunitatea europeană vă cere să modificați această greșeală. Nu vreți s-o acceptați, nu vreți.

Mă miră din partea domnilor liberali, și eu o spun, pentru că sunt un om care gândește liberal, mă miră că pot să vină și să spună aici despre faptul că trebuie să avem grijă că lucrează 500.000 de oameni nu știu unde. Suntem într-o economie de piață, domnule deputat. S-a terminat, s-a terminat! Vorbesc de economia de piață. Ați luat-o cu tenta naționalistă acum. Nu, vorbim de economie de piață.

Și, în același timp, aș vrea să-i spun domnului prim-ministru, că eu sunt convins că mașina mea, pe care din întâmplare o cunoaște, cred că poluează, chiar dacă are 8 cilindri mai puțin decât mașina dânsului, decât motocicleta Harley-Davidson a dânsului.

Deci, nu mă obligați să cumpăr ceea ce vreți dumneavoastră. Lăsați-mă să cumpăr ceea ce vreau eu, asta înseamnă să fiți liberali.

Iar apropo de poluare, aș vrea să vă gândiți foarte bine că numai Groapa de la Glina cred că poluează cât cinci orașe de mărimea Bucureștiului, și nu s-au luat măsuri să se rezolve problema de la Glina. Când vom rezolva problema asta, cu gunoaiele, poate atunci o să o rezolvăm.

Vă mulțumesc și îi doresc domnului prim-ministru și ministrului de finanțe să rezolve problema conform indicațiilor de la Consiliul Europei.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Luăm act de toate aceste chestiuni, sigur, mai puțin de luptele interne din partid, pe care nu le putem noi rezolva aici.

Vă rog, domnule deputat Dușa, ultima intervenție din cadrul dezbaterii parlamentare.

Domnul Mircea Dușa:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Domnilor miniștri,

Sigur că s-au spus multe aici, dar domnul prim-ministru mi-a făcut mie o urare, și am să i-o fac și eu la urmă, ca să fiu și foarte scurt, dar până să fac urarea, două, trei vorbe tot o să le spun.

Dezbaterile acestea legate de taxa de primă de înmatriculare sunt începând de anul trecut, sunt dezbateri care se poartă în presă, se poartă de către societatea civilă, sunt dezbateri ample care sigur că ajung la populație, și faptul că taxa de primă înmatriculare este mare nemulțumește populația. Dar nu trebuie să uităm, pentru că ocolim în această dezbatere - domnul prim-ministru a recunoscut ceva din această chestiune - că sorgintea și originea acestei taxe este cota unică și veniturile pe care statul le-a pierdut pe parcurs, respectiv taxa de vamă - cu 1 ianuarie 2007, accizele și multe alte taxe. Românul, inventiv cum este, trebuie să înființeze o taxă nouă, pentru a compensa veniturile la bugetul statului și a putea finanța activitatea economică și socială de la buget.

Dezbateri au fost multe, că sunt necesare aceste taxe pentru realizarea veniturilor la buget, au apărut și alte dezbateri, că sunt și interese obscure, de aceasta au fost introduse aceste taxe, că de fapt ele sunt pentru binele cetățeanului, că protejează mediul, și trecând de la această taxă fiscală, pentru că eu cred că colegii de la Partidul Democrat se referă la taxa fiscală, nu la taxa de mediu, plecând de la această taxă fiscală, pentru a diminua impactul pe care-l are asupra opiniei publice, în ultimul timp am trecut să o dezbatem ca pe o taxă de mediu, și doi domni distinși, membri ai Guvernului, aproape zilnic ne spun ce înseamnă această taxă și ce importanță are asupra mediului.

Suntem de acord că este importantă pentru mediu, și suntem de acord cu acest principiu, că poluatorul plătește, dar trebuie să clarificăm, în primul rând, taxa de înmatriculare. Și, sigur că aceasta nu poate fi clarificată; numai printr-o nouă reglementare, și așa cum propunea colegul meu, probabil printr-o lege trecută prin Parlament, nu printr-o ordonanță de urgență.

Unii sunt acuzați de demagogie. Așa e: într-o zi spunem una, a doua zi spunem alta, nu suntem de acord cu ceea ce am hotărât odată, dar lucrurile acestea pot fi clarificate.

Și, domnule prim-ministru - acum ajung la urare - dumneavoastră aveți acum o oportunitate deosebită, aceea că fiind chiar partener de guvernare la un moment dat cu această mare Alianță "DA", care a luat această măsură și a votat-o la timpul respectiv, dumneavoastră, un guvern minoritar, s-o corectați, aceasta este oportunitatea.

Și pentru că suntem înainte de Crăciun, să dăruiți românilor un pom de Crăciun mai sărac, dar mai sărac cu o taxă, respectiv cu taxa de primă înmatriculare, sigur, și cu o reglementare nouă privind taxa de mediu și, chiar și taxa de înmatriculare, că mulți de aici și-au exprimat punctele de vedere, dar au uitat că atunci când s-a adoptat această măsură în Codul fiscal, ați prejudiciat și bugetele locale de un venit, respectiv de taxa de înmatriculare, care, simbolică cum era, se făcea venit la bugetul local.

Dacă această urare este pe placul dumneavoastră, și cred că este, pentru că se referea chiar la taxa de primă înmatriculare și la un proiect de lege nou privind taxa de mediu și măsurile pe care le preconizați, în conformitate cu normativele europene, sper că românii vor fi mulțumiți, chiar dacă pomul va fi puțin mai sărac.

Mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Am epuizat intervențiile colegilor parlamentari.

În finalul dezbaterilor, are cuvântul domnul prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu, pentru a da răspunsuri la problemele ridicate în cursul discuțiilor.

Domnule prim-ministru, aveți cuvântul.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Am ascultat cu mare atenție luările de poziție și am remarcat, să zic așa, două modalități de abordare: una foarte clară, care susține necesitatea unor modificări în actuala formulare legislativă, bazându-ne pe observațiile Comisiei Europene.

Vreau să precizez, încă o dată, că taxa de primă înmatriculare, cum este ea numită în prezent, nu este o taxă discriminatorie, domnule profesor Ciocâlteu. Cu tot respectul pe care vi-l datorez, și știți că nu spun acest lucru de complezență, taxa se aplică în egală măsură autovehiculelor noi și vechi.

Care sunt observațiile comisiei? Observația principală a Comisiei Europene, în legătură cu taxa, nu este una de oportunitate, ci legată de modul de calcul al valorii taxei, în raport cu valoarea reziduală a autovehiculului. Mai pe înțeles comun: nu poate să fie la un autovehicul, să spunem, de 4.000 euro, valoare de piață, taxa mai mare de 4.000 euro. Este o observație pe care am preluat-o și care va trebuie să fie integrată.

Acum, dați-mi voie să vă spun că există, după cum am ascultat, apropo, Cristi Rădulescu, ce achiziții faceți de parlamentari care... Nu mă refer la domnul profesor, mă refer la altcineva. Domnule, populismul și demagogia sunt atât de ieftine, dar cred că nu asta este soluția.

Deci, eu am să vă explic de ce această taxă este una de mediu, și nu este una fiscală. În primul rând, doresc să vă spun că veniturile din această taxă, dacă ar tinde către zero, n-ar fi nicio tragedie, dacă am reuși să ne atingem obiectivul, și anume: acela de a nu permite sau de a reduce numărul vehiculelor poluante care circulă pe străzile din România.

De ce taxa actuală este una de mediu? Foarte simplu. Vă aduc trei argumente: primul - în actuala formulă de calcul a taxei este introdusă norma de poluare. Deci, cu cât este mai poluant vehiculul, cu atât această taxă este mai mare.

Taxa ține cont de cilindree, pentru că este o relație simplă și direct proporțională între mărimea motorului și volumul de poluare, să-i spunem așa, foarte simplu.

Și, în al treilea rând, este elementul legat de vârsta autovehiculului, că un vehicul care este uzat, este evident mai poluant decât unul care este nou, din cauza uzurii sau din cauza evoluțiilor tehnologice care au permis trecerea progresivă de la norma Euro 1, la norma Euro 4 comun, realizată în prezent, și normele Euro 5 și Euro 6, care vor intra ulterior în aplicare.

V-am spus că nu este una fiscală. N-am avut drept obiectiv să strângem bani mai mulți la buget.

Există, însă, dacă vreți, o explicație de natură economică, pe care nu mă jenez să v-o prezint. Industria auto din România a devenit sectorul care angajează cel mai mare număr de salariați. Aici, domnul Bivolaru, sau nu mai știu cine a vorbit ... Poate nu, nu ... îmi cer scuze. Cred că domnul Miuțescu a spus despre 500 de mii de locuri de muncă.

Eu am făcut referire la volumul cifrei de afaceri care se realizează. Domnul profesor Ciocâlteu, într-un spirit foarte liberal, a spus: domnule, este economie liberă, n-avem voie să protejăm. Foarte de acord, domnule profesor, dar nu pot să fiu indiferent, dacă măsurile pe care le-am adopta, să zicem, ar duce la pierderea locurilor de muncă și la pierderea valorii adăugate pe care un astfel de sector economic le aduce în economia românească. Sectorul auto a devenit principala locomotivă a economiei românești, așa cum se întâmplă și în multe alte țări. Și România se poate mândri astăzi că este principala țară producătoare de autovehicule din Europa Centrală și de Vest.

Nu vă ascund faptul că am o mare preocupare: cum vor răspunde parlamentarii din județele în care industria auto este puternic reprezentată, la posibilele pierderi de locuri de muncă, în cazul în care se vor lua măsuri de natură să compromită industria națională și să permită aducerea în România a tuturor vechiturilor. Nu știu ce vor face parlamentarii de Argeș, de Brașov, de Hunedoara, de Sibiu, de Timiș, de Arad și de Cluj. Nu știu cum vor scoate cămașa când îi vor întreba oamenii de acolo: bine, și cu locurile noastre de muncă ce faceți, domnilor parlamentari? Pentru că ceea ce doresc să vă spun, și pe mine mă îngrozește, ca prim-ministru al României și ca cetățean.

Există o mare aplecare către activități pe care eu nu le pot înțelege. România s-a distins, după 1990, știți bine, stimați colegi parlamentari, a început să importe, ce? - haine vechi, pneuri pentru autovehicule vechi și, acum, televizoare vechi. Și acum, vreți să pledați pentru ce? - să importăm și mașini vechi. Adică, transformăm România în lada de gunoi a Europei! Foarte bine, e un spirit nobil care vă animă și vă felicit, cei care susțineți acest punct de vedere!

Eu cred că România are dreptul să fie țară egală cu celelalte țări ale Europei și să nu ne distingem prin importul de vechituri. Din toate colțurile Europei, din toate parcurile de vechituri care merg la casare, să aducem mașinile în România! Nu transformați această problemă într-o problemă națională, că nu cred că toți românii își doresc să-și cumpere vechituri, iertați-mă! Și, dacă vreți, uitați-vă în statistici!

Sigur că este o libertate a fiecăruia să-și aleagă ce dorește. Și, ca atare, vă mai spun încă o dată: taxa nu se aplică selectiv, numai pentru mașinile de ocazie. Se aplică tuturor, pentru că, așa cum am spus, este o măsură de protecție a mediului.

Vreau să vă mai dau un element, care să vă descurajeze în a pleda cu atâta vigoare pentru anularea acestei taxe. În anul 2007, anul acesta, în care se aplică taxa, vânzările de automobile românești, fabricate în România, au scăzut cu 8%. Deci, nu acesta este rezultatul, așa cum a spus aici: dorim să protejăm în mod special un anumit sector. Nu, pentru că ea este nediscriminatorie. Dar, sigur că deschiderea sau facilitarea importului în România de vechituri va avea niște efecte asupra economiei, pe care trebuie să vi le asumați. Nu puteți să vă ascundeți după deget și să spuneți: nu ne interesează, facem orice, sigur, numai pentru ca să ne distingem, așa cum spuneam mai devreme, ajungând să ne transformăm în lada de gunoi a Europei.

Mi se pare că această dezbatere este extrem de utilă, pentru că are darul să limpezească anumite confuzii care până acum s-au făcut. Sigur, știu că există considerente de ordin politic, care la unii primează. Îmi pare foarte rău, cred că ar trebui o abordare care să fie responsabilă și obiectivă și care să fie în raport cu ceea ce denumiți interesul cetățeanului și interesul național. Și acesta este punctul de vedere pe care mi-am permis să vi-l prezint și la care țin foarte mult și pot să vă spun, în continuare, că lucrăm în prezent - și este într-o formă avansată de elaborare - la un proiect de modificare a actualei legislații, care să țină cont de recomandările Comisiei Europene și care va fi în concordanță cu ceea ce este tendința europeană în materie de protecție a mediului, la care și România trebuie să adere și să se înscrie.

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule prim-ministru.

Cu aceasta, am încheiat dezbaterea politică.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 9 august 2020, 23:46
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro