Plen
Ședința Senatului din 9 octombrie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.137/19-10-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
03-06-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 09-10-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 9 octombrie 2007

4. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, adoptată la Strasbourg la 5 noiembrie 1992
 
consultă fișa PL nr. L395/2007

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

................................................

La punctul 3 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, adoptată la Strasbourg la 5 noiembrie 1992.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru drepturile omului, raportoare.

Din partea Executivului participă la dezbateri...

Vă rog să vă prezentați și să susțineți proiectul de lege în numele Guvernului.

Microfonul 9.

Domnul Marko Attila Gabor - secretar de stat la Departamentul pentru Relații Interetnice:

Astăzi, avem pe ordinea de zi un proiect de ratificare a unui document internațional, un tratat multilateral la nivel de stat, care se referă la asigurarea unor standarde de protecție pentru limbile vorbite pe teritoriul unei țări.

Procedura de ratificare a început, de fapt, încă din 2002, când, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, și domnul senator Cristian Diaconescu știe foarte bine acest lucru, am început pregătirea ratificării acestui document.

Din păcate, s-a prelungit puțin mai mult, din cauza negocierilor pe care le-am purtat cu Consiliul Europei și cu Secretariatul Cartei Limbilor, dar, acum, avem în față un proiect de lege de ratificare, care acoperă toate aspectele atât din punctul de vedere al celor care fac monitorizarea, respectiv Consiliul Europei, cât și din punct de vedere al încadrării în legislația românească a acestor prevederi din cartă.

Am inclus, pe lângă selecția de puncte pentru limbile respective, și o serie de norme de precizare, la finalul proiectului, care încadrează, practic, aplicarea întregului sistem în limitele legii din România și în limitele constituționale.

Eu vă mulțumesc și vă stau la dispoziție pentru orice întrebare.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Îl invit pe domnul președinte Eckstein să prezinte raportul în numele celor două comisii.

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raportul este de admitere, fără amendamente.

În anexa nr. 2 se regăsesc amendamentele respinse.

Este vorba despre un tratat care a fost semnat de România cu mulți ani în urmă și care, acum, urmează să fie ratificat.

Consiliul Legislativ, Comisia pentru egalitatea de șanse, Comisia pentru politică externă și Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă au avizat favorabil proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnilor președinți.

Stimate colege și stimați colegi, vă consult dacă doriți să interveniți în numele grupurilor parlamentare.

Nu sunt intervenții.

Votul final îl vom da astăzi.

Punctul 4 în ordinea de zi, Legea camerelor de comerț din România.

Reexaminare raport, Comisia economică, industrii și servicii.

Caracterul legii, ordinară.

Domnule senator Gheorghe Funar, vă rog să vă hotărâți într-un termen rezonabil.

Aveți cuvântul. Microfonul 2.

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ați omis, la proiectul de lege precedent, să puneți în discuție amendamentele.

Eu am un număr de 9 amendamente care sunt anexate la proiect.

A făcut referire la ele și președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Doresc să-mi susțin amendamentele și vă rog să-mi dați această șansă, domnule președinte, când considerați, acum, mai târziu...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur, mai târziu, atunci când putem să supunem votului, pentru că, altfel, vă ofer cuvântul și nu pot rezolva prin vot chestiunile puse în discuție.

................................................

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

................................................

La punctul 3 din ordinea de zi avem Proiectul de lege pentru ratificarea Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, adoptată la Strasbourg la 5 noiembrie 1992.

Legea are caracter de lege ordinară.

Vă reamintesc că există mai multe amendamente acceptate de colegii senatori și de reprezentantul Guvernului.

Doriți să interveniți? Vă rog, domnule senator Funar. Microfonul 2.

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am mai intervenit o dată în prima parte a lucrărilor de astăzi.

Este drept că nu aveam aprobată ordinea de zi.

Am vorbit în afara ordinii de zi.

Am 9 amendamente respinse, domnule președinte.

Doresc să le susțin și vă rog să-mi dați acest drept.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Primul amendament.

Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul 2.

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte, Onorat Senat, Primul amendament este la art. 1.

Am propus un alin. 2 al art. 1, respectiv "prevederile Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare se aplică numai cetățenilor care cunosc scris și vorbit limba română, limba oficială în România".

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Domnule președinte, Neexistând o procedură de verificare a cunoștințelor de limbă română a cetățenilor români decât în cazuri exprese prevăzute de lege, în cazul unor funcționari publici care au această obligație și sunt verificați...

Or, această cartă se adresează tuturor cetățenilor români.

Ca atare, nu există procedură, nu există temei legal, astfel că a fost respins, în unanimitate, acest amendament.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți în legătură cu acest amendament.

Din partea Executivului, microfonul 8.

Domnul Marko Attila Gabor:

Vă mulțumesc.

Nu susținem acest amendament din cauza faptului că un tratat internațional nu are ca obiect acest lucru și nu are cum să aibă această formă.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, vă rog să vă exprimați prin vot asupra amendamentului propus și susținut la art. 1 alin. 2 de domnul senator Gheorghe Funar.

Vă rog să votați.

Amendamentul a fost respins, întrunind numai 16 voturi pentru, 25 de voturi împotrivă și 10 abțineri.

Punctul 2, anexa 1, amendamente respinse.

La art. 2 ofer cuvântul domnului senator Funar.

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

La art. 2 "prevederile cartei se aplică următoarelor limbi minoritare folosite pe teritoriul României: albaneza, armeana" și așa mai departe.

Am constatat că inițiatorul s-a oprit la lit. t), limba ucraineană.

Lipsește, domnule președinte de ședință, doamnelor și domnilor senatori, limba secuiască.

Eu am propus să se completeze lista limbilor vorbite de minorități în România, limbi minoritare pe teritoriul României, cu limba secuiască.

Așa cum cunoașteți, domnule președinte, onorat Senat, câțiva extremiști de etnie maghiară se preocupă de dezmembrarea teritorială a României și vor să înființeze așa-zisul Ținut Secuiesc.

Un ținut secuiesc trebuie să aibă limba secuiască.

Se vorbește în România de secui, limba lor este limba secuiască. (Discuții.)

Eu propun, doamnelor și domnilor senatori, să acceptați să se completeze textul inițiatorului cu "limba secuiască", limbă existentă în România.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Rugămintea ar fi ca votul pe care îl dăm în legătură cu susținerile dumneavoastră să vizeze și articolul următor, și tot cuprinsul legii, acolo unde se vorbește despre "limba secuiască".

Din partea comisiei, domnul președinte Eckstein. (Discuții.)

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Amendamentul a fost respins în unanimitate.

O limbă secuiască nu există.

Există dialecte ale limbii maghiare, vorbite în acea regiune.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Frunda György. (Discuții.)

Domnul Frunda György:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimat Senat, Dacă ar trebui să admitem limba secuiască, o idee originală, cred că ar trebui să includem și limba oltenească, limba moldovenească, limba moțească și, nu în ultimul rând, limba funariotă.

Vă mulțumesc. (Discuții, râsete.)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Puiu Hașotti.

Vă rog, domnule senator.

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte, Știu că este o intervenție în plen, dar nu este un amendament, ci, mai degrabă, o chestiune de redactare.

La art. 2, printre limbile care sunt înscrise aici, la lit. j), este și "limba macedoneană".

Corect era "macedoneană-slavă", din considerente științifice și lingvistice, pe care nu le mai invoc aici, fiindcă ar dura foarte mult.

Așa este corect! Minoritatea macedoneană-slavă este reprezentată în Camera Deputaților.

Așa se numește, "macedoneană-slavă".

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Doamna senator Verginia Vedinaș.

Vă rog, doamna senator.

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Deși nu pot să apreciez cu onestitate umorul de care dă dovadă domnul senator Frunda, în același timp, nu mă pot abține să nu subliniez că este o asimilare forțată, aceea pe care a evocat-o Domnia Sa înainte, în sensul extrapolării categoriei de limbă la limba oltenească, moțească etc.

Ceea ce a avut în vedere colegul meu Funar și ceea ce susținem și noi este faptul că - în realitatea noastră politică și în ceea ce se întâmplă zi cu zi, fapte și acte împotriva cărora partidul nostru a reacționat întotdeauna și nu puteam să nu o facem și acum - secuii se prezintă ca o entitate de sine stătătoare față de unguri.

Această entitate a dobândit o asemenea valență încât iată că dă titulatura și unui ținut, Ținutul Secuiesc.

Deci este firesc, ca atâta vreme cât acestei etnii, acestei categorii i se acordă o asemenea importanță, să dorim ca importanța să fie amplificată, completată prin recunoașterea distinctă a limbii secuiești.

Mie mi se pare rațional amendamentul și argumentele pe care le-a adus colegul Funar și vă rog să reflectați și dumneavoastră și să susțineți acest amendament.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Constantin Gheorghe.

Domnul Constantin Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sigur că propunerea domnului senator Funar are, după părerea mea, două conotații: una politică, prin care a găsit un mijloc probabil de a rupe U.D.M.R.-ul, adversarul politic permanent al domnului Funar, și, a doua, de a pune umărul ca să se facă acea autonomie lingvistică și teritorială pe care domnul Funar o iubește din tot sufletul.

Vreau să spun că în județul Suceava mai sunt câteva comunități, de exemplu comunitatea lipoveană sau comunitatea huțulă, și aceste mici enclave, în anumite localități rurale, nu înseamnă că ne dau dreptul să facem propuneri ca să se instituie ca limbă oficială limba huțulă sau limba lipoveană.

Eu admir preocuparea domnului Funar pentru a oferi și limbă acestei enclave secuiești, care a fost propusă, dar cred că este doar o chestiune de dispută politică și nu cred că trebuie să-i dăm un vot favorabil.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Gavrilă Vasilescu.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Am o mică nedumerire în legătură cu o afirmație care a fost făcută aici de către distinsul senator Frunda.

S-a vorbit despre limba secuiască, spunându-se că este un dialect, și eu cred că lucrurile nu sunt așa.

Colegul dumneavoastră din stânga a avut o discuție cu mine, mai demult, în care am descoperit, undeva, ceva care m-a surprins.

N-am știut despre ce este vorba.

Am aflat că este vorba despre un alfabet secuiesc.

Întrebarea mea este următoarea: spuneți-mi și mie unde, în România, un dialect își are propriul lui alfabet? Nu există așa ceva! Eu nu știu.

Eu îi întreb pe cei care știu, dacă știu, să dea o informație corectă.

Există sau nu există o limbă sau un dialect? Un dialect cu un alfabet eu nu cunosc.

Poate domnul academician Răzvan Theodorescu să ne lămurească puțin asupra acestei probleme, pentru că a opera cu informații inexacte...

Cel puțin în momentul de față, opinia mea este că informația nu ar fi exactă, datorită faptului că nu am pomenit dialect care să-și aibă propriul alfabet.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Domnul academician Răzvan Theodorescu.

Domnul Emil Răzvan Theodorescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, sunt silit să ating două chestiuni, fiecare cu o notă personală.

În ceea ce privește propunerea colegului Hașotti, ea este perfect îndreptățită și o spun în calitatea mea de membru titular al Academiei Macedonene de Știință.

Această țară mi-a făcut onoarea de a mă alege membru al academiei sale.

Nu se poate folosi decât formula slavo-macedonean sau macedo-slav, pentru că, altfel, intrăm într-o confuzie teribilă.

Nu mai este nevoie să dezvolt acest lucru.

În cea de-a doua chestiune, dacă veți deschide "Istoria Românilor", volumul 3, recent apărut - se întâmplă să fiu coordonatorul acestui volum academic - veți vedea această problemă a secuilor foarte bine lămurită.

Secuii vin în secolul al XII-lea ca o etnie distinctă, cu un rol militar distins, distinctă de masa maghiară, cu un alfabet, care este alfabetul siculorum, cunoscut în texte și, într-adevăr, în acea vreme, exista - o spun specialiștii și o spun și în "Istoria românilor" - o distincție lingvistică și de habitat clară.

Aceste lucruri, însă, au dispărut în cursul timpului, și limba secuilor, secui care s-au topit în masa maghiară, dincolo de niște tradiții folclorice și dincolo de un aspect confesional - ei au rămas catolici, în timp ce restul masei maghiare a trecut la protestantism - practic, astăzi, după opinia specialiștilor pe care i-am folosit și care sunt autorii din tratatul coordonat de mine, sunt vorbitori de limbă maghiară.

Deci este o limbă dialectală, dacă vreți.

Acesta este felul în care se vorbește, de pildă, despre castiliană sau despre langue d'oc, limba din sudul Franței.

Sunt niște particularități lingvistice, într-adevăr, dar care nu ne permit să vorbim despre o limbă.

Distincția a existat, aveți perfectă dreptate, însă ea nu mai există astăzi.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Stimați colegi, Dați-mi voie să constat eu că am încălcat regulamentul dând cuvântul mai multor colegi.

Cred că cele două poziții au fost argumentate, motiv pentru care va trebui să rezolvăm prin vot chestiunile supuse dezbaterii prin cele două amendamente.

Drept la replică, domnul senator Gheorghe Funar și domnul senator György Frunda.

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință, pentru dreptul la replică acordat.

Așa cum cunoașteți, udemeriștii au lucrat vreo 10 ani la Proiectul de lege privind Statutul minorităților naționale și în proiectul respectiv se precizează că unul dintre elementele definitorii ale unei minorități îl constituie limba.

Din moment ce în România există secui, din moment ce o parte dintre cetățenii României au declarat la recensământ că sunt secui, noi trebuie să le dăm posibilitatea, prin acest proiect de lege, să beneficieze de prevederile Cartei Europene a Limbilor Locale și Regionale.

Altfel, ei vor fi privați de acest drept, deși sunt o minoritate în România.

Nu este vina lor că, în ultimii zeci de ani, dar mai ales din 1990 încoace, au fost supuși la un proces de maghiarizare.

Aceasta este o altă problemă, dar atâta timp cât ei există este necesar să aibă și limba lor.

Reprezentanții U.D.M.R.-ului râd, în continuare, de această minoritate, de care noi, cei din P.R.M., vrem să avem grijă să aibă limba lor înscrisă în textul de lege.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da.

Vă mulțumesc.

Domnul Gheorghe Funar:

Numai o clipă și închei, domnule președinte.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur, dar vă reamintesc că dreptul la replică privește o chestiune de ordin personal, nu o chestiune de principii.

Vă rog.

Domnul Gheorghe Funar:

A fost de ordin personal referirea colegului Gheorghe Constantin la mine.

Domnia Sa făcea referire la niște rase de cai din zona din nordul Moldovei.

Eu nu m-am referit la așa ceva, ci la lucruri foarte serioase și îl rog, altă dată, dacă este român, s-o dovedească în fapt și să nu râdă de alții cu rasele de cai.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Frunda.

Domnul Frunda György (din sală):

Renunț, domnule președinte.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Renunțați?

Mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Gheorghe Constantin.

Vă rog, dreptul la replică este doar într-o chestiune personală.

Domnul Constantin Gheorghe:

Aș vrea să precizez că etnia huțulă nu a fost declarată la recensământ din anumite motive care aparțin etniei, dar există etnia huțulă.

Este și un festival al culturii lor, la a treia ediție anul acesta, care se ține la Suceava, în zona de munte.

Deci n-am vorbit despre cai, am vorbit despre oameni.

Dacă domnul coleg confundă caii cu oamenii, este problema dumnealui.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră sistarea discuțiilor.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Votăm sistarea discuțiilor, nu amendamentul domnului senator Gheorghe Funar.

Sistarea discuțiilor este aprobată de plen cu 46 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și 5 abțineri.

Avem două chestiuni de rezolvat prin vot.

O primă problemă, amendamentul domnului senator Funar, care se regăsește nu numai la art. 2, dar și la art. 4.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra acestui amendament al domnului senator Gheorghe Funar.

Ați ascultat argumente dintr-o parte, din alta...

Amendamentul a fost respins, întrucât a întrunit doar 13 voturi pentru, 38 de voturi împotrivă și 10 abțineri.

Listă pentru grupurile parlamentare.

Înainte de a trece la amendamentul de la punctul 4 - dacă veți dori, sigur, să-l susțineți - stimați colegi, să încercăm să rezolvăm o chestiune care nu este de principiu, ci, efectiv...

Suntem Cameră decizională.

Ați ascultat argumentele prezentate de domnul senator Hașotti, dar și de domnul academician Răzvan Theodorescu și vă propun să considerăm că este mai mult o chestiune de redactare, o chestiune tehnică, în sensul că a fost scăpat din text cuvântul "slav", la articolele 2, 3, 4.

Atunci când se vorbește despre limba macedoneană, să spunem "macedoneano-slavă".

Vă rog să vă pronunțați prin vot, sub această rezervă, în sensul că nu discutăm despre o chestiune de principiu, ci este mai mult o scăpare.

Vă rog să votați.

Solicitare acceptată de plen cu 56 de voturi pentru și 8 abțineri.

Domnule senator Gheorghe Funar, aveți cuvântul.

Vă rog să faceți precizarea care dintre amendamentele următoare doriți să le luăm în dezbatere.

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Renunț la amendamentul de la numărul curent 4, care este corelat cu celelalte de la 2 și 3.

Îmi mențin amendamentul de la numărul curent 5, respectiv art. 7.

Prin sintagma "zonă în cadrul căreia o limbă regională sau minoritară este folosită (...)" se înțelege, spune inițiatorul, "unitățile administrativ-teritoriale în care o limbă regională sau minoritară este folosită de cel puțin 20% din numărul locuitorilor acelei unități administrativ-teritoriale".

Amendamentul meu vizează majorarea procentului, "este folosită de cel puțin 50%".

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă rog, punctul de vedere al comisiei. Microfonul 6.

Domnul Eckstein Kovács Péter:

În unanimitate, comisia a respins acest amendament.

Practic, România se angajează, prin această cartă, la limitele și în condițiile legislației existente.

Ca atare, acest procent de 20% este cel prevăzut de Legea administrației publice locale. Și în alte domenii, în învățământ, acest procent al etnicilor dintr-o unitate administrativ-teritorială duce la acordarea unor drepturi.

Deci am adopta o legislație contradictorie dacă am fi de acord cu amendamentul domnului senator Funar.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă rog, punctul de vedere al Executivului. Microfonul 8.

Domnul Marko Attila Gabor:

Mulțumesc.

Nu susținem acest amendament din aceleași considerente pe care comisia deja le-a prezentat.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare sau a colegilor senatori?

Domnule senator Funar, vă rog.

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Amendamentul meu se referă la acest procent de 50% și nu întâmplător am făcut această propunere.

Vă amintesc, domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori, că, prevalându-se de drepturile care au fost acordate din 1990 până în 2007 de Parlamentul României, de regulă, în urma șantajului practicat de U.D.M.R. asupra celor care i-au luat la remorcă, la guvernare, s-a ajuns ca aceste drepturi să fie folosite împotriva noastră, a românilor și a statului național unitar român.

Sunt membri ai U.D.M.R. - pe unii dintre ei nu-i pomenesc, sunt și aici, în Senatul României - care au declarat că, în urma dobândirii acestor drepturi, le folosesc acum la Parlamentul European pentru dezmembrarea teritorială a României.

De aceea, v-am propus, domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori, să acceptați acest procent de 50% și dați-ne șansa să venim în fața dumneavoastră și cu alte proiecte de lege care, în final, să ducă la respectarea Constituției și la păstrarea statului național unitar român.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Grupul parlamentar al U.D.M.R., vă rog, domnul senator Frunda.

Domnul Frunda György:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pe lângă argumentele amintite de președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, dați-mi voie să vă supun atenției alte câteva argumente.

  1. Dacă o limbă este folosită de mai mult de 50% din populația locală regională, înseamnă că ea nu este o limbă minoritară, ci este o limbă majoritară, la nivel local sau regional.
  2. La nivelul european al aplicării acestei carte, media în care se aplică în țările membre este de 10%. România a acceptat, în 1996, când s-a acceptat prima dată Legea administrației publice locale, acest procent de 20%, care este un procent rațional și corespunde realităților românești. După părerea mea, el trebuie menținut și dus în continuare.
  3. Antevorbitorul meu dovedește că nu știe cu ce se ocupă Parlamentul European. Parlamentul Uniunii Europene nu se ocupă de problema autonomiei locale sau de divizarea țărilor membre. Parlamentul European este corp decizional în niște probleme punctuale, stabilite de Tratatul de la Maastricht, modificat ulterior, ultima dată prin cel de la Nisa, care prevede domeniile economice, comerciale, în care se discută acest lucru. Că se discută despre o regională europeană, care este un revers al monedei europene, este o altă problemă.

Am spus acest lucru doar pentru a preveni anumite încercări de a crea o emotivitate sau a prezenta niște lucruri ireale, care ar duce într-un alt sens.

De aceea, suntem fermi pentru respingerea acestui amendament.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.D. a solicitat cuvântul domnul senator Gheorghe Constantin.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Microfonul 3, vă rog.

Domnul Constantin Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În mare parte, distinsul senator Frunda a anticipat și ceea ce voiam eu să spun.

Fiind vorba despre o sintagmă de genul "zonă", și nu pe întreg teritoriul, deci este vorba despre zona în cadrul căreia o limbă regională sau minoritară este folosită, acest procent de 50% exclude minoritar sau majoritar.

Așa că, atunci când propunem amendamente, măcar din punct de vedere aritmetic să fim scrupuloși.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții.

Stimați colegi, Să ne pronunțăm prin vot asupra amendamentului propus și susținut de domnul senator Gheorghe Funar la articolul 7.

Vă rog să votați poziția 5 din raport, articolul 7 din proiectul de lege.

Amendamentul a fost respins, întrunind doar 12 voturi pentru, 32 de voturi împotrivă și 16 abțineri.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator Funar. Microfonul 2, vă rog.

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Solicit listă la punctul precedent, la numărul curent 5.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Listă pentru grupurile parlamentare.

Domnul Gheorghe Funar:

Amendamentul de la numărul curent 6 se referă la articolul 8.

Vă propun, domnule președinte de ședință, doamnelor și domnilor senatori, să renunțăm, din textul inițiatorului, la precizarea din final.

Cred că este suficient dacă la articolul 8 se scrie: "dispozițiile art. 9 din cartă se vor aplica în concordanță cu prevederile art. 128 din Constituția României, republicată", fără să facem trimitere.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimate coleg, textul din Constituție este text de principiu.

Domnul Gheorghe Funar:

Bineînțeles, domnule președinte, dar și cel din art. 14 din Legea nr. 304/2004 este tot de principiu și, mâine, poimâine, s-ar putea să fie modificat. Și aceasta ar însemna, dacă facem trimitere la alte legi decât la legea fundamentală, să tot venim și să modificăm, și să completăm această lege, după cum le vom modifica pe celelalte.

De aceea am propus legea fundamentală, că este suficientă trimiterea la legea fundamentală și la art. 128 la care se raportează și Legea nr. 304/2004.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Urmează punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Mulțumesc.

Dacă inițiatorul și dumneavoastră sunteți de acord, argumentația este identică pentru amendamentele de la articolele 6 și 7.

Referirea la Constituție există în text.

Desigur, inițiatorul dorește ca în cadrul constituțional să fie stabilite anumite limite, dar această cartă, spun, nu aduce nou, ci consfințește realități și acte, reia, practic, unele prevederi din acte normative.

Este o corelare cu legislația existentă.

Constituția este un text de principiu, dar procentele și procedurile sunt descrise în Legea privind organizarea judecătorească, respectiv Legea administrației publice locale.

Deci referirile la aceste acte normative sunt bine-venite.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Are cuvântul reprezentantul Executivului.

Domnul Marko Attila Gabor:

Mulțumesc.

Sigur că pe aceleași considerente nu susținem amendamentul de la punctul 6 și, dacă s-a adus vorba, și de la punctul 7.

Aș adăuga doar faptul că orice amendare ulterioară a legislației existente modifică implicit legile deja adoptate, dacă fac trimitere la acest lucru.

Considerăm că este neapărat necesară precizarea concretă la legea care reglementează domeniul respectiv în România.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți.

Nu sunt intervenții.

Mai este un amendament extrem de important, dar care nu a fost spus, practic.

Cele două legi, Legea nr. 304/2004 și Legea nr. 215/2001, nu fac altceva decât să dezvolte textul constituțional, iar în situația în care cele două legi rămân în vigoare, sigur că ele sunt obligatorii, inclusiv procentajul respectiv.

Stimați colegi, vă rog să vă pronunțați prin vot asupra amendamentului susținut la punctul 6, articolul 8 din raport.

Vă rog să votați.

Amendamentul a fost respins, întrunind 11 voturi pentru, 30 de voturi împotrivă și 12 abțineri.

Îl consult pe domnul senator Funar dacă renunță la amendamentul 7.

Argumentația este aceeași.

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Solicit listă la amendamentul de la numărul curent 6.

Renunț la 7, dar îl mențin pe cel de la numărul curent 8, care se referă la articolul 10, respectiv "dispozițiile art. 11 paragraful 1 subparagraful f 1) din cartă se vor aplica în concordanță cu prevederile Legii nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și de Televiziune".

Propun eliminarea acestui text.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Urmează punctul de vedere al comisiei.

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Cele două comisii au respins, cu unanimitate de voturi, această propunere.

Argumentația este identică cu cea de la precedentele amendamente.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Domnul Marko Attila Gabor:

Mulțumesc.

Nu susținem acest amendament din aceleași considerente pe care le-am prezentat deja la celelalte puncte.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă mai sunt intervenții.

Domnule senator Frunda, aveți cuvântul, dar, vă rog, referire expresă doar la amendament.

Domnul Frunda György:

Foarte pe scurt, domnule președinte, să fie clar.

Dacă se elimină acest articol, se cere ca la Televiziunea Română și la radio să nu fie alte emisiuni decât cele în limba română, ceea ce nu s-a întâmplat decât într-o scurtă perioadă, la sfârșitul anilor '80.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra amendamentului susținut de domnul senator Gheorghe Funar la articolul 10.

Vă rog să votați, stimați colegi.

Amendamentul este respins, întrunind 8 voturi pentru, 34 de voturi împotrivă și 10 abțineri.

Domnule senator Gheorghe Funar, aveți cuvântul.

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte de ședință, solicit listă și pentru articolul 10.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, listă pentru Grupul parlamentar al P.R.M.

Domnul Gheorghe Funar:

Ultimul amendament este la articolul 11, "Ministerele și celelalte autorități ale administrației publice centrale și locale, după caz, vor lua măsurile necesare, în vederea aplicării dispozițiilor prezentei legi".

Am propus eliminarea acestui text.

În opinia mea, nu este cazul să existe o asemenea precizare în lege.

Este evident că textul de lege se va aplica și de autoritățile administrației publice centrale și locale, și de ministere.

În ipoteza în care, doamnelor și domnilor senatori, acceptați să rămână acest text, teroarea împotriva românilor din foarte multe localități, mai ales din Ardeal, se va înteți și nu cred că veți dormi liniștiți.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă rog să prezentați poziția Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Domnul Eckstein Kovács Péter:

Cele două comisii au respins, în unanimitate, acest amendament.

Suntem în situația adoptării unui tratat internațional și, ca atare, țara care ratifică tratatul este obligată - acesta este dreptul internațional - să-și ajusteze legislația în conformitate cu acest tratat.

Este o prevedere absolut necesară.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Îl rog pe reprezentantul Guvernului să prezinte punctul de vedere.

Domnul Marko Attila Gabor:

Mulțumesc.

Pe aceleași considerente nu susținem amendamentul respectiv, adăugând doar faptul că, cu siguranță, apar elemente tehnice, organizatorice, care vor trebui luate ca măsură în implementarea acestei legi, motiv pentru care este necesară păstrarea acestei prevederi.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Stimați colegi, vă rog să vă pronunțați prin vot asupra amendamentului susținut de domnul senator Gheorghe Funar la articolul 11.

Amendamentul a fost respins, întrunind 6 voturi pentru, 31 de voturi împotrivă și 10 abțineri.

Dacă înainte de a supune la vot mai sunt intervenții?

Domnule senator Puiu Hașotti, aveți cuvântul.

Din sală:

Solicităm listă!

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, listă pentru Grupul parlamentar al P.R.M.

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, Am găsit de cuviință să nu intervin pe parcursul discutării amendamentelor, dar cred, domnule președinte, că ar fi bine să anunțați, de vreme ce am votat la articolul 2 acea rectificare susținută de toate grupurile parlamentare, că ea se operează pe parcursul întregului text, pentru că mai apare.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

La art. 2 și 4 se regăsește, am spus de la început.

Vom verifica și acolo, s-a aprobat acest lucru și se va vota legea.

Sigur că modificarea va viza toate articolele.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră raportul cu un amendament acceptat în plen.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Vă rog să votați.

Raportul a fost aprobat de plenul Senatului cu 53 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 5 abțineri.

Precizez că Senatul se va pronunța asupra proiectului de lege în calitate de Cameră decizională, iar acesta are caracter de lege ordinară.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de plenul Senatului cu 51 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 4 abțineri.

Vă mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 4 iunie 2020, 5:59
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro