Plen
Ședința Camerei Deputaților din 5 noiembrie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.152/15-11-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
22-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 05-11-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 5 noiembrie 2007

4. Prezentarea Raportului privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții pe semestrul I 2007.

 

Domnul Bogdan Olteanu:

  ................................................

La pct.3 avem Raportul privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții pe semestrul I 2007.

Îl invit pe domnul președinte Tudor Mohora să prezinte în sinteză acest raport.

Domnul Tudor Mohora:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Cred că majoritatea dintre dumneavoastră v-ați ridicat de la casete raportul scris al comisiei noastre care vizează activitatea din primul semestru al anului 2007. Și dați-mi voie ca să nu repet cele spuse acolo, pentru că noi am încercat să facem într-adevăr o sinteză a activității desfășurate în raporturile cu cetățenii și trebuie să spun că numărul cetățenilor care se adresează în continuare Parlamentului României, respectiv Camerei Deputaților, se menține la o cotă ridicată, ceea ce arată totuși că ei nu ezită să folosească această manieră de petiționare ca o ultimă instanță de recurs, ca să spun așa, dar, în același timp, și faptul că se menține un număr mare de autorități publice care nu-și fac datoria și nu rezolvă la nivelurile și în termenele corespunzătoare petițiile justificate în toate cazurile, cred eu, ale cetățenilor.

Dați-mi voie, deci, ca din multitudinea de date, de fapte pe care noi le-am prezentat în acest raport, să exprim, în sinteză, câteva dintre concluziile pe care am dori să le rețineți.

Pe primul loc, ca și în anii precedenți, se situează scrisorile care reclamă nemulțumiri ale cetățenilor cu privire la modul în care se administrează actul de justiție, mai multe în sfera parchetelor și ceva mai puține, cam la jumătate din numărul de petiții, nemulțumiri în legătură cu sentințele care au fost date în cadrul instanțelor judecătorești.

Noi am spus aici că încercând să găsim cauzele care au determinat și determină o asemenea situație, este vorba, evident, de o anumită instabilitate legislativă, un număr foarte mare de modificări ale actelor fundamentale, Codul penal și Codul de procedură penală, inclusiv, dacă vreți, funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii la care legea de funcționare s-a modificat de vreo două ori. Deci, este vorba de un anumit efect pe care această instabilitate legislativă îl are, dar, în același timp, este clar că se manifestă și punctual, cu o serie de nereguli în legătură cu modul în care unii procurori și judecători tratează spețele pe care le au pe rol.

Iată de ce concluzia pe care noi am formulat-o în cadrul raportului, având în vedere și numărul mare de procese câștigate și din ce în ce mai mare de procese câștigate de cetățeni români la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, că acea prevedere legală prin care magistrații dovediți cu rea credință să fie puși în situația de a plăti în locul statului români despăgubirile dictate de Curtea Europeană, la care adăugăm noi că ar trebui ca în materie de drepturi cetățenești și demnitarii statului să fie puși să plătească atunci când sunt dovediți că încalcă drepturile și libertățile cetățeanului, sunt două dintre măsurile asupra cărora am putea să ne apropiem mai mult și ca executiv, dar inclusiv ca legislativ.

Un alt domeniu important care a stat pe agenda Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții a fost modul în care organele statului din sfera administrației publice, dar și organele alese se apleacă asupra solicitărilor, sesizărilor cetățenilor.

Doresc să vă spun că se menține în continuare un număr important de prefecturi, de primării, de consilii locale, de ministere, care tratează cu superficialitate prevederile Legii nr.233/2002, situația pe care o vedeți în Anexa 5 și în Anexa 1, deci situații care arată flagrante întârzieri și depășiri ale normelor prevăzute de lege privind soluționarea acestor cereri, până la situații hilare, pe care le-am dat inclusiv în cadrul materialului, care arată că unele prefecturi sunt sesizate cu un gen de probleme și răspund la cu totul altceva față de ceea ce le-au scris cetățenii. Ceea ce înseamnă că acolo nici măcar, eu știu, efortul de citire a acestor documente nu este realizat.

Aș vrea să vă spun, stimați colegi, că în ceea ce ne privește, constatăm o receptivitate în scădere a unora dintre autoritățile publice, inclusiv față de sesizările Parlamentului, în sensul promptitudinii răspunsurilor pe care le primim și atunci, sigur că stai să te gândești cam cum anume tratează ei în general situația unui cetățean, în măsura în care nu dau răspunsul unor solicitări exprese în corespondența pe care noi o avem cu instituțiile respective. Și, de asemenea, sunt date aici și exemple. Probabil că un recurs la Legea nr.233, prin care să se prevadă inclusiv sancțiuni administrative pentru cei care încalcă prevederile legii, ar fi de natură să mai crească responsabilitatea cetățenilor în aceste domenii.

N-aș vrea să insist în legătură cu celelalte domenii vizate de petițiile, sesizările pe care le-am primit, mă refer la chestiunile care țin de restituirea proprietăților. Aici avem o Agenție Națională pentru Restituirea Proprietăților pe ai cărei reprezentanți, inclusiv președinta acestei agenții, vicepreședintele, i-am chemat la audiere la comisie.

Din păcate, activitatea lor se menține în continuare la standarde foarte scăzute și de aceea ne-am permis ca, în cadrul materialului, să solicităm primului ministru o analiză de fond care să poată fi finalizată chiar cu schimbarea conducerii acestei agenții, care nu servește scopului pentru care a fost constituită și oamenii aceia mai ales nu-și fac datoria pentru valorificarea chestiunilor care sunt constatate în cadrul actelor de control.

De asemenea, stimați colegi, există un subiect important sau mai bine zis un număr important de cazuri care se mențin în sfera recalculării pensiilor și în general a problemelor pensionarilor, noi am purtat, aș vrea să spun aici, un dialog fructuos cu Ministerul Solidarității Sociale și Familiei și vreau să vă spun că urmare acestor insistențe și a demersurilor pe care le-am făcut împreună cu reprezentanții ministerului, am reușit să rezolvăm în peste 30% din petițiile care ne-au fost înaintate, să dăm soluții pozitive pentru petenți.

Nu vreau să fac prea multe trimiteri la alte domenii. Aș vrea numai să vă reamintesc că în acest plen am discutat un raport al unei subcomisii care a fost inițiată de comisia noastră privind Castelul Bran, doar vreau să informez pe președintele Camerei, pe domnul Bogdan Olteanu, și să-l rog să manifeste vigilență față de faptul că Hotărârea nr.36 care a fost adoptată și care prevedea, potrivit art.78 alin.(3), ca în termen de 30 de zile autoritățile sesizate să trimită răspuns Camerei, deja această prevedere a fost depășită. Este obligația Biroului permanent, de data asta, în conformitate cu articolul și alineatul pe care l-am amintit, pentru a prezenta, imediat după ce în termen legal și regulamentar aceste autorități ne prezintă punctul de vedere, să prezinte o informare Camerei.

Deci, rolul subcomisiei s-a încheiat din acest moment și mingea, să spun așa, se află, stimați colegi din Biroul permanent, în terenul dumneavoastră.

Stimați colegi,

Dacă mai adaug la cele ce am spus faptul că noi avem față de un număr de circa 600 de scrisori, practic, avem la ora aceasta, doar 24 de scrisori care mai sunt în lucru, o îmbunătățire evidentă față de situația precedentă, când aveam vreo 130 de scrisori întârziate și în continuare în evidență, asta arată că la comisie s-a lucrat mai bine decât în perioada anterioară.

Aș vrea să vă informez și să vă asigur, pe dumneavoastră, toți cei care apelați la noi, și sunteți destul de mulți care veniți și ne transferați o serie de doleanțe ale cetățenilor pe care vi le transmit și ei prin petiții și prin sesizări, că le vom prelua cu toată plăcerea și vom încerca să facem ceea ce depinde de noi pentru a fi în continuare ca și Parlament, Camera Deputaților, în slujba cetățeanului, potrivit Constituției și legilor țării.

Dacă aveți întrebări asupra raportului sau în legătură cu ceea eu am spus, vă stau cu plăcere, eu și ceilalți colegi din comisie, la dispoziție.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Mulțumim comisiei pentru acest raport și pentru activitatea sa nu întotdeauna foarte ușoară.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 24 octombrie 2019, 0:22
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro