Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 16 octombrie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.141/26-10-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
03-04-2020
02-04-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 16-10-2007 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 16 octombrie 2007

8. Alocuțiunea domnului Hans-Gert Pöttering, Președintele Parlamentului European.

 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

  ................................................

Doamnelor și domnilor,

Vă rog să-mi permiteți să-l invit la tribună pe Președintele Parlamentului European, domnul Hans-Gert Pöttering, pentru a-și prezenta alocuțiunea.

Domnule presedinte!

Domnul Hans-Gert Pöttering:

Stimate domnule presedinte al Camerei Deputaților Bogdan Olteanu, (Aplauze în sală)

Stimate domnule presedinte al Senatului Nicolae Văcăroiu, (Aplauze în sală)

Stimați domni presedinți de partide,

Stimați domni parlamentari,

Dragi colegi și colege,

Stimate doamne și stimați domni, (Aplauze în sală)

În interesul dumneavoastră și al meu, vă rog să-mi permiteți să vorbesc acum în limba mea maternă. Am avut posibilitatea să vizitez frumoasa dumneavoastră țară de mai multe ori, dar astăzi este prima oară când sunt în Parlamentului României și este o bucurie și o onoare să fiu aici, în calitate de presedinte al Parlamentului European, să țin un discurs într-o sedință comună a Senatului și Camerei Deputaților. Vă mulțumesc tuturor pentru această invitație.

Când am fost ales, în anul 1979, la primele alegeri directe în Parlamentul European, nu as fi visat niciodată că la 16 octombrie 2007 voi putea vorbi deputaților, alesi liber și democratic, într-o țară care a aderat cu succes la Uniunea Europeană și care si-a luat locul

de drept în familia europeană din nou. Nu voi uita niciodată în viața mea, pentru că este una din minunile timpului nostru, faptul că toate aceste lucruri au fost posibile.

Sunt foarte, foarte bucuros că astăzi vorbesc unei națiuni culturale a Europei și doresc, de asemenea, să vă mulțumesc pentru faptul că întâlnirea noastră de astăzi are loc, din perspectiva europeană, într-un moment important, la începutul campaniei pentru primele alegeri pentru Parlamentul European în România, care vor avea loc pe data de 25 noiembrie 2007.

În numele celor 500 de milioane de cetățeni ai Uniunii Europene, pe care-i reprezintă Parlamentul European, doresc să-mi exprim astăzi, încă o dată, bucuria pentru aderarea țării dumneavoastră la Uniunea Europeană. A durat mulți ani pentru a aduce România din nou în Europa liberă și a o include din nou în continentul nostru. Aflându-se la punctul de intersecție, între Europa de Vest, de Est și Sud, România este, din totdeauna, o parte inseparabilă a Europei. Ne leagă o istorie comună și un spirit comun european și o mostenire comună crestino-iudaică.

În cursul secolelor, dreptul roman, limba latină și crestinismul, în toate cultele lui, precum și cultura Europei Centrale și Bizantine au marcat identitatea României.

România, dragi colege și colegi, aduce o mostenire bogată, culturală și spirituală în Uniunea Europeană. Exemplele sunt numeroase, dar, fără îndoială, simbolizează, mai ales, frescele unice de pe pereții exteriori ai mânăstirilor din Moldova și Bucovina, de la

Sucevița și Voroneț, cu fresca remarcabilă a Judecății de Apoi, precum și bisericile de lemn din Maramures, dar și bisericile întărite săsesti din Transilvania de Sud.

Aderarea României la Uniunea Europeană a consolidat dimensiunea politică și culturală a integrării europene pentru îmbogățirea reciprocă atât a Uniunii Europene, cât și a României.

Dragi colegi și colege, doresc să mulțumesc țării dumneavoastră si, mai ales, oamenilor României pentru eforturile lor și pentru disponibilitatea în ceea ce priveste reforma din ultimii ani. Aceste eforturi au meritat. Statutul de nou membru în Uniunea Europeană este o sansă pentru România, pentru a se dezvolta pozitiv în continuare. Este, de asemenea, o sansă și pentru Uniunea Europeană pentru a răspunde, împreună, provocărilor viitorului. Împreună trebuie să folosim această sansă. Cetățenii României trebuie să contribuie, în mod special, la formarea acestui viitor. Într-o lună vor avea loc primele alegeri pentru Parlamentul European și este pentru mine, ca presedinte al Parlamentului European, un interes deosebit de a vizita România înaintea acestor alegeri.

Aceste alegeri reprezintă un moment important. Ele oferă cetățenilor posibilitatea de a exprima vocea României prin participarea lor activă la alegeri și pledez, în mod durabil, pentru a lăsa locul cuvenit dezbaterii despre Europa, precum și avantajelor concrete pentru oameni în viața lor de zi cu zi și pentru rolul României în Uniunea Europeană.

Avem nevoie de această dezbatere europeană si, de asemenea, colaborarea dintre Parlamentul European și parlamentele naționale sunt de mare importanță. Parlamentul European și parlamentele naționale nu sunt concurente, ci parteneri pentru democrație si parlamentarism în Europa.

Deja, de trei ori în acest an, s-au întâlnit, la inițiativa mea, deputați ai Parlamentului European cu parlamentari naționali, la dezbateri despre întrebări importante despre viitor, precum Tratatul constituțional, Strategia de la Lisabona și Protecția climei, și despre eficiența economiei noastre comune. Ieri, am participat la deschiderea Eurocaravanei. Tineri din România vor merge prin cincisprezece orase ale României - cu Bucuresti, al saisprezecelea oras - pentru a informa tinerii alegători despre Uniunea Europeană și despre valoarea europeană. Este o inițiativă foarte importantă și mulțumesc Parlamentului României pentru angajamentul în acest proiect, care este derulat împreună cu Parlamentul European, pentru că tocmai celor tineri aderarea României la Uniunea Europeană le oferă sanse și perspective noi.

Apelez la toți cetățenii României, folosiți-vă dreptul de a alege! Trăiți astăzi într-o democrație de ale cărei libertăți și posibilități ați fost privați până acum. Trăiți într-o Românie democrată, care este, astăzi, membru al comunității de valori ale popoarelor Uniunii Europene. Prin votului dumneavoastră din 25 noiembrie 2007, veți exprima importanța României, a țării dumneavoastră, ca stat membru al Uniunii Europene.

Viitorul dumneavoastră este în viitorul nostru comun, iar viitorul nostru comun se află în Uniunea Europeană.

Parlamentul European este mândru și bucuros să salute în curând 35 de membri noi, alesi în mod direct în rândurile sale. Încă din septembrie 2005 am colaborat cu succes cu observatorii români.

Eu însumi am avut bucuria, ca fost presedinte al Grupului TPE, de a organiza acest proces, iar din ianuarie 2007 acesti observatori români au devenit deputați cu drepturi depline în Parlamentul European și putem învăța mult unii de la alții. Acesta este cel mai

important lucru din Uniunea Europeană, deoarece ne ascultăm unii pe alții și învățăm unii de la alții. Nimeni nu deține adevărul absolut, ci numai împreună putem căuta soluții comune de succes.

Împreună cu noii colegi ce vor fi alesi în noiembrie vom lucra la dezvoltarea casei noastre europene.

Parlamentul European s-a implicat dintotdeauna pentru aderarea României în Uniunea Europeană. Am sprijinit în mod activ România în calea aderării. Am promovat data de 1 ianuarie 2007 și vă rog pe voi toți, cetățenii României, să fiți constienți de responsabilitatea pe care această aderare a aduce familiei europene.

Primele alegeri în Parlamentul European, în România, vor reprezenta un punct culminant al aderării țării dumneavoastră la Uniunea Europeană. Prin aceste alegeri mulți cetățeni ai României vor deveni cetățeni europeni cu încredere în sine și posibilitatea de a se exprima. Într-adevăr, în ultimii ani a fost depusă o muncă importantă, românii au depus eforturi considerabile pentru a corespunde criteriilor de aderare.

Dragi colegi, puteți fi mândri de ceea ce a fost atins în România de la întoarcerea democrației printre oameni. Multe reforme au fost aplicate de diversele Guverne în Parlamentul român în timp relativ scurt, iar procesul de modernizare care a rezultat, a fost de mare avantaj pentru România. Puteți observa dumneavoastră singuri avantajele. Economia dumneavoastră merge bine, iar pentru cresterea economică sunteți invidiați de alte țări din statele europene. Cresterea economică, reducerea somajului și nivelul investițiilor externe directe sunt considerabile. Doresc ca progresele și succesele dumneavoastră să vă fie recunoscute de către Parlamentului European și să vă și mulțumesc pentru ele, dumneavoastră și întregului popor român.

Dragi colegi și cetățeni ai României, drumul încă nu s-a încheiat aici cum nu s-a încheiat nici viața noastră, iar în politică nu se încheie niciodată. Tocmai acum, după aderarea sa, România nu trebuie să se culce pe lauri după eforturile depuse. Parlamentul European se bucură să observe că au fost făcute progrese importante la adoptarea dispozițiilor de drept în domenii precum justiția și lupta împotriva corupției. România a arătat bunăvoință și hotărâre pentru a-si îndeplini angajamentele, dar rezultatele concrete în justiție sunt diverse, de aceea mai trebuie făcuți pasi importanți pentru a asigura o justiție transparentă și eficientă care să consolideze statul de drept.

Si în lupta împotriva corupției mai sunt multe de făcut.

Corupția nu este nicăieri în Uniunea Europeană nici la nivel înalt, nici la nivel scăzut. Responsabilitatea în acțiunile politice, transparența și obligația de a respecta legile, precum și respectul principiilor de bază etnice sunt o componentă de nedespărțit a unei ordini democratice într-un stat de drept. România a realizat prin diferite proiecte o sensibilizare a opiniei publice în lupta împotriva corupției, de exemplu, prin realizarea unui Centru Național pentru Integritate sau prin instituirea unui asa-numit HELP PLAN - o linie verde referitoare la corupție, precum și prin organizarea de programe de scolarizare pentru funcționarii publici. Pentru ca reformele de până acum să conteze, trebuie să fie puse în practică acele măsuri la toate nivelurile.

As dori să enunț un alt aspect, și anume, cetățenii României si-au pus asteptările lor foarte mari în intrarea în Uniunea Europeană și susținerea acestei aderări, care a fost cam de 65%, în medie, reliefează acest lucru. Oamenii trebuie să aibă sansa să se bucure de posibilitățile pe care le oferă Uniunea Europeană în viața de zi cu zi, dar România, prin faptul că a avut o preluare limitată a fondurilor Uniunii Europene în ceea ce priveste agricultura, a fost dezavantajată prin acest lucru. Vă rog să faceți tot ce vă stă în putere pentru ca situația pentru România să se îmbunătățească în 2008 și să beneficiați de avantajele pe care le oferă calitatea de membru în Uniunea Europeană a cetățenilor săi. Toate aceste lucruri, reformele, eforturile, dar și aderarea dumneavoastră la Uniunea Europeană vin in beneficiul cetățenelor și cetățenilor României, în primul rând, ferind noi sanse și perspective de viitor. Este atât în interesul țării dumneavoastră cât și al întregii Uniuni Europene să continuăm reformele și este și în interesul dumneavoastră, al parlamentarilor.

Doresc să vă încurajez, să continuați procesul reformei astfel încât democrația și statul de drept, ordinea, socială, economia de piață a României să fie stabilizate și să devină mai puternică, pentru a servi ca exemplu pentru celelalte state din sud-estul Europei, care doresc să adere la Uniunea Europeană. Mâine voi fi la Sibiu, în capitala culturală europeană 2007, de fapt, în această după-amiază și în această noapte. Mii de turisti au vizitat deja acest oras unde se vorbesc foarte multe limbi și există foarte multe religii. Terra Transilvania, łara de peste păduri, Transilvanien, Ardeal, Erdély sau Siebenbürgen - foarte multe denumiri are această provincie imperială romană, Dacia Felix, care, astăzi, este o regiune centrală a României. Această regiune este o reprezentare foarte bună a bogăției culturale și a bogăției de popoare pe care o oferă Uniunea Europeană și vreau să vă spun că, înainte să intru în această sală extraordinară, am purtat o discuție cu reprezentanții minorităților, despre viața comună a locuitorilor și religia lor diversă care au impregnat cultura și istoria " Trebuie să respectăm și să stimulăm această multitudine.

O provocare foarte mare o reprezintă pe viitor integrarea tuturor minorităților naționale etnice și religioase care se bazează pe respect, pe acordarea acelorasi drepturi și pe nediscriminare. Acest lucru este valabil atât în România cât și în întreaga Uniune Europeană. De exemplu, trebuie să facem eforturi pentru a integra mai bine minoritatea rromă în Uniunea Europeană. Chiar și din această perspectivă, Parlamentul României a făcut un pas important prin reprezentarea acestor minorități în Parlament. Garanția unui mandat pentru fiecare minoritate națională este un exemplu pozitiv pentru toate țările din regiune și chiar mai mult de atât.

Anul trecut am fost în Cluj - Napoca și a fost o plăcere extraordinară pentru mine, să primesc titlul de doctor de onoare al Universității Babes-Bolyai. Această universitate unde se predă în trei limbi este ceva foarte rar și reprezintă un exemplu de toleranță pentru viața culturală comună și pentru întreaga regiune din Europa de sud-est. Respectul și acordarea acelorasi drepturi oamenilor sunt principii de bază ale vieții comune în Uniunea Europeană. Prin propria experiență și prin multitudine culturală, prin responsabilitatea sa ca membru al Uniunii Europene, România ar putea, și eu sunt foarte convins de acest lucru, să joace un rol important în regiune și să contribuie la stabilitatea din sud-estul Europei. Doresc să vă susțin și pe viitor ca să aveți un proces de apropiere cu țările din vecinătatea dumneavoastră. Aveți o responsabilitate mare prin aderarea la Uniunea Europeană și în totalitate pentru continentul Europa. Sunt convins că România va avea o contribuție importantă și pe viitor în cadrul unui dialog constructiv și serios în ceea ce priveste diferențele regionale și neînțelegerile care există, în acest moment, atât la nivel politic cât și la cel cultural sau religios. Acest lucru este valabil și pentru politica de vecinătate a Uniunii Europene și în special în regiunea Mării Negre.

România, precum și țara dumneavoastră vecină Bulgaria, ca țări cu experiență, pot să contribuie foarte bine la promovarea stabilității în zona Mării Negre și în întreaga Uniune Europeană.

Pentru aceasta eu doresc să vă mulțumesc din plin din partea Parlamentului European. Lăsați-ne să privim împreună către viitor!

Vreau să vă spun și să parafrazez câteva cuvinte ale autorului român Andrei Muresanu, care ne îndeamnă la întoarcerea către democrație, ,,Desteaptă-te, române !", ,,Acum ori niciodată croieste-ți altă soartă".

Bineînțeles, România trebuie să mai facă eforturi foarte mari.

Acest lucru este valabil pentru noi toți în Uniunea Europeană. În Uniunea Europeană nu am ajuns niciodată la capătul drumului, întotdeauna suntem pe drumul îmbunătățirii; sunt lucruri pe care trebuie să le îndeplinim împreună pentru a avea un viitor luminos al continentului nostru. Într-o lume, care devine tot mai complexă și globalizată, provocările de azi, de mâine, devin mult mai vaste și mult mai mari pentru a putea fi diriguite cu succes de un singur stat.

Aceste lucruri trebuie făcute împreună. Multe obiective sunt importante pentru toți și pot fi atinse doar împreună. Uniunea Europeană trebuie să aducă dovada cetățenilor săi că poate susține un progres economic de durată dar și siguranța mediului înconjurător.

O sarcină importantă este asigurarea alimentării cu energie precum și ținerea sub control a schimbărilor climatice. Economiile noastre europene consumă foarte multă energie. România îsi face din acest motiv griji pentru dependența tot mai ridicată de state terțe.

Este important să ne sprijinim reciproc în sensul solidarității.

De exemplu, în cazul unei crize energetice în cadrul Uniunii Europene, noile reglementări în cadrul Tratatului de reformă pentru solidaritatea în domeniul energetic și pentru combaterea modificărilor climatice, sunt un semn evident pentru faptul că Uniunea Europeană luptă împotriva acestor provocări și doreste să le facă față. Trebuie să colaborăm tot mai mult nu numai pentru a avea o energie sigură, ci și pe termen lung. Astfel energiile alternative trebuie stimulate, trebuie stimulată găsirea de noi energii alternative și să renunțăm la cele tradiționale. De asemenea, trebuie să susținem tehnologiile ecologice. Omenirea stă în fața unei schimbări climatice de amploare și pentru ea aceasta reprezintă o prioritate. Rezultatele stiințifice nu pot fi trecute cu vederea; nu vorbim doar despre cifre, ci de multe ori vorbim chiar despre lupta de supraviețuire a multor oameni.

Oamenii din România s-au confruntat în ultimii ani cu inundații și cu valuri de căldură. Delta Dunării, care a fost clasificată de UNESCO ca făcând parte din mostenirea globală,

precum și Marea Neagră au fost amenințate de multe ori de aceste evenimente naturale. Nu avem voie să le lăsăm să fie amenințate în continuare, trebuie să facem ceva. Dați-mi voie în acest sens să vă susțin și să vă felicit pentru că România a fost una dintre cele patru țări ale Uniunii Europene care a reusit să-si reducă emisiile de dioxid de carbon. Noi, ca Uniune Europeană, trebuie să acționăm acum pe plan global. Timpul însă nu stă. Trebuie să nu oferim ocazia Conferinței Națiunilor Unite din Bali să treacă cu vederea un prim pas în ceea ce priveste protocolul care urmează celui de la Kyoto.

Trecerea la o economie săracă în emisii de dioxid de carbon oferă foarte multe perspective de dezvoltare economică, este sansa noastră să ne îndreptăm spre viitor asa cum trebuie, să oferim și nepoților nostri aceeasi sansă pe care am avut-o noi.

Dragi colegi, noi trebuie să susținem temele importante pentru Uniunea Europeană și să le abordăm ,,acum sau niciodată", ca o parafrază la Imnul dumneavoastră Național. Sărbătorim, în acest an, 50 de ani de la Tratatele de la Roma, deci tratatele de constituire a Uniunii Europene, practic. Oamenii vor o Europă a rezultatelor, o uniune care lucrează și funcționează. Ultimii ani au arătat însă că există și anumite limite în ceea ce priveste construcția Uniunii Europene. Astăzi ea numără 27 de state membre și aproximativ 500 de milioane de locuitori. Uniunea Europeană extinsă cere, din toate părțile, un angajament și o muncă pentru a putea realiza o reuniune orientată spre viitor.

Din aceste motive procesul de reformă, care se desfăsoară de ceva timp, este foarte important și trebuie să-l continuăm. După doi ani de pauză, după neaprobarea Tratatului Constituțional în Franța și Olanda, a rezultat un nou impuls în ceea ce priveste integrarea și activitatea europeană.

Dați-mi voie să felicit România pentru că a avut o poziție constructivă în această dezbatere și vă mulțumesc încă o dată pentru susținerea dumneavoastră.

După summitul din iunie a avut loc o conferință la nivel de Guvern și abia la începutul lunii octombrie experții au terminat lucrul. În acest proces, Parlamentul European a fost reprezentat prin trei membri și s-a asigurat că principiile fundamentale pe care le are la bază Parlamentul European vor fi reprezentate în noul Tratat al Reformei.

Dragi colegi, propria dumneavoastră istorie v-a învățat cât de valoroasă este libertatea si, pe bună dreptate, țara dumneavoastră se află în Uniunea Europeană fiind garantul unei libertăți și al unei democrații.

Omul și libertatea individului sunt puncte de plecare și miez al identității noastre europene, de aceea și principiul subsidiarității, care este stabilit în Carta Drepturilor Fundamentale, este înțeles de noi asa cum trebuie. Îmi doresc o Uniune Europeană care să se bazeaze pe solidaritate, subsidiaritate și multitudine, să fie adaptată dorințelor cetățenilor săi și să aibă în centru omul și drepturile lui.

Europenii nu trebuie să uite însă unde le sunt rădăcinile. Nu, nu trebuie să uităm unde este acasă, unde este patria noastră. Patrie, Acasă și Europa, acestea trebuie să țină de identitatea noastră comună. Carta Drepturilor Fundamentale este o ancorare a acestei înțelegeri a valorilor.

Nu trebuie să fie doar o declarație pompoasă a celor trei instituții, a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei. Eu i-am rugat pe presedinții celorlalte instituții să efectuăm această semnare și proclamare a Cartei Drepturilor Fundamentale în decembrie, în Parlamentul European, nu mai înainte de semnarea Tratatului.

Procesul de reformă însă nu s-a finalizat. Mai întâi trebuie să-i invităm pe toți sefii de stat și de guvern la Lisabona, pe 18 și 19 octombrie, pentru a avea o întâlnire informală pentru semnarea acestui tratat. Eu voi fi acolo, joi și vineri, la acest summit, împreună cu comisia și cu presedintele, dar și cu sefii de state și de guverne.

Numai atunci Uniunea Europeană va fi pregătită mai bine pentru viitor, pentru lumea secolului XXI, atunci când acest tratat va fi deja semnat. Tratatul reprezintă, de 50 de ani, drumul pe care trebuie să-l urmeze Uniunea Europeană orientată către viitor.

Parlamentul European doreste să aibă o mare influență în domeniul său și Parlamentele naționale, de asemenea.

Nu putem concluziona mai bine decât printr-un alt exemplu din cultura română, din Hora Unirii, și anume ,,unde-s doi puterea creste".Faptul de a fi european se bazează pe principiul solidarității, pe principiul colaborării și pe principiul vieții comune, pe pace, democrație și toleranță.

Un viitor puternic și un viitor de succes pentru continentul nostru se află doar în unitate. Uniunea Europeană are nevoie de România.

Stimați cetățeni și cetățene ai României, bucurați-vă de dreptul la vot. Votați la 25 noiembrie pentru succesul românilor și pentru viitorul nostru comun în Uniunea Europeană!

Mulțumesc pentru atenție. (Aplauze în sală)

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 4 aprilie 2020, 4:50
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro