Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 16 octombrie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.141/26-10-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-03-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 16-10-2007 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 16 octombrie 2007

  Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru

Ședința a început la ora 11,50.

Lucrările sedinței au fost conduse de domnul senator Nicolae Văcăroiu, presedintele Senatului, și domnul deputat Bogdan Olteanu, presedintele Camerei Deputaților, asistați de domnul senator Pete Stefan, secretar al Senatului, și domnul deputat Ioan Munteanu, secretar al Camerei Deputaților.

 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, vă rog să vă ocupați locurile în sală.

Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă sedința comună a Camerei Deputaților și Senatului și să vă anunț că din totalul de 461, si-au înregistrat prezența 384 de parlamentari, 77 de parlamentari fiind absenți. Suntem în cvorumul legal de lucru.

Birourile permanente ale celor două Camere ... Vă rog să păstrați liniste! Birourile permanente ale celor două Camere, reunite în sedință de lucru, au întocmit ordinea de zi pe care o aveți în mapele dumneavoastră.

Vă consult dacă aveți obiecții la ordinea de zi. Nu sunt obiecții.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Ordinea de zi a fost aprobată cu unanimitate de voturi.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru.

Programul de lucru a fost aprobat cu unanimitate de voturi.

 
Adoptarea Proiectului de Hotărâre privind constituirea Comisiei speciale a Camerei Deputaților și Senatului pentru atribuirea timpilor de antenă în vederea alegerii membrilor din România în Parlamentul European.

Stimați colegi, intrăm în primul punct din ordinea de zi - Proiectul de Hotărâre privind constituirea Comisiei speciale a Camerei Deputaților și Senatului pentru atribuirea timpilor de antenă, în vederea alegerii membrilor din România în Parlamentul European.

Stimați colegi, aveți în mape proiectul de hotărâre? Îl aveți.

În legătură cu titlul hotărârii, dacă sunt observații? Nu sunt.

Titlul hotărârii a fost aprobat cu unanimitate de voturi.

Articolul 1.

Se constituie Comisia specială a Camerei Deputaților și Senatului pentru atribuirea timpilor de antenă, în vederea alegerii membrilor din România în Parlamentul European, din 25 noiembrie 2007.

Componența nominală a comisiei este prevăzută în Anexă, care face parte integrantă din prezenta Hotărâre.

Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.1.

Un vot împotrivă. Articolul 1 a fost aprobat cu largă majoritate.

Articolul 2

Comisia parlamentară specială pentru atribuirea timpilor de antenă, prevăzută la art.1, denumită, în continuare, "Comisia", îsi alege dintre membrii săi un presedinte, un vicepresedinte și un secretar, care formează biroul comisiei.

Dacă sunt obiecțiuni la acest articol? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră acest articol.

Un vot împotrivă. Articolul 2 a fost votat cu mare majoritate.

Articolul 3, cu trei alineate.

Alineatul (1): Comisia îsi desfăsoară lucrările în prezența majorității membrilor săi.

Alineatul (2): Hotărârile comisiei se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți.

Alineatul (3): În cazul în care membrii comisiei nu ajung la un acord în alte probleme decât cele tehnice, acestea se supun examinării Birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului.

Alineatul (4): În comisie, votul este, de regulă, deschis. La propunerea unei treimi din numărul membrilor, se poate recurge la vot secret.

Dacă sunt obiecțiuni la acest articol? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră articolul 3.

Articolul 3 a fost votat în unanimitate.

Articolul 4, două alineate.

Alineatul (1): Activitatea comisiei se desfăsoară potrivit unui Regulament aprobat de aceasta, cu votul majorității membrilor săi.

Alineatul (2): Calcularea și comunicarea timpilor de antenă se fac potrivit prevederilor alin.2 al art.18 din Legea nr.33/2007, cu modificările și completările ulterioare.

Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră articolul 4.

Articolul 4 a fost votat în unanimitate.

Articolul 5, două alineate.

Alineatul (1): Birourile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului vor asigura, prin secretariatele generale, personalul de specialitate și logistica necesară pentru desfăsurarea activității comisiei.

Alineatul (2): Comisia va putea utiliza specialisti, în calitate de colaboratori, în condițiile prevăzute în Anexa nr. 5 la Legea nr.53/1991, republicată, cu modificările ulterioare.

Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră articolul 5.

Articolul 5 a fost votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră și Anexa. Componența comisiei: Grupul parlamentar al PSD - domnul Eugen Nicolicea, deputat; domnul Radu Cristian Georgescu, senator; Grupul parlamentar al PNL - domnul Cătălin Micula, deputat; domnul Ion Mihai Dumitrescu, senator; Grupul parlamentar al PD - domnul Petre Străchinaru, deputat; domnul Dan Gabriel Popa, senator; Grupul parlamentar al PRM - doamna Lia Olguța Vasilescu, deputat; domnul Mihai Ungheanu, senator; Grupul parlamentar al UDMR - domnul Marton Francisc Arpad, deputat; doamna Szabo Ilona, senator; Grupul parlamentar al PC - doamna Ionica Constanța Popescu, deputat; domnul Gavrilă Vasilescu, senator; Grupul parlamentar al minorităților naționale - domnul Păun Nicolae, deputat, la care se adaugă presedintele Societății Române de Televiziune și presedintele Societății de Radiodifuziune.

Dacă sunt obiecțiuni la componența comisiei. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră Anexa. 2 voturi împotrivă și o abținere. S-a votat cu marea majoritate componența comisiei.

Supun votului dumneavoastră proiectul de Hotărâre. Cu 3 voturi împotrivă și o abținere, Proiectul de Hotărâre a fost adoptat cu largă majoritate.

Adoptarea Proiectului de Hotărâre pentru modificarea art.2 din Hotărârea Parlamentului României nr.26/2007 privind constituirea unei Comisii comune parlamentare de anchetă pentru verificarea informațiilor furnizate cu privire la interceptarea comunicațiilor.

Trecem la punctul 2 din ordinea de zi - Proiectul de Hotărâre pentru modificarea art.2 din Hotărârea Parlamentului României nr.26/2007 privind constituirea unei Comisii comune parlamentare de anchetă pentru verificarea informațiilor furnizate cu privire la interceptarea comunicațiilor.

Avem un articol unic, stimați colegi. Vi-l citesc: "Termenul prevăzut la art.2 din Hotărârea Parlamentului nr.26/2007 pentru constituirea unei comisii comune parlamentare de anchetă care să verifice informațiile furnizate cu privire la interceptarea comunicațiilor, publicată în Monitorul Oficial al României partea I, nr.280/26 aprilie 2007, cu modificările ulterioare, se prelungeste până la data de 30 noiembrie 2007".

Supun votului dumneavoastră titlul hotărârii.

Un vot împotrivă. Titlul hotărârii a fost votat cu largă majoritate.

Dacă sunt obiecții la articolul unic? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră articolul unic.

Articolul unic a fost votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre.

Un vot împotrivă. Proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Aprobarea modificării componenței nominale a Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei.

Trecem la punctul 3 din ordinea de zi - Modificarea componenței nominale a Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei.

Avem o scrisoare din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale privind înlocuirea doamnei deputat Oana Manolescu cu doamna deputat Liana Dumitrescu, în cadrul Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră această modificare.

Modificarea a fost aprobată cu unanimitate de voturi.

Aprobarea modificării componenței nominale a Delegației Parlamentului României la Adunarea Uniunii Europei Occidentale.

Trecem la punctul 4 din ordinea de zi - Modificarea componenței nominale a Delegației Parlamentului României la Adunarea Uniunii Europei Occidentale.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, înlocuirea domnului deputat Cristian Silviu Busoi cu domnul deputat Adrian Emanuil Semcu, în cadrul Delegației Parlamentului României la Adunarea Uniunii Europei Occidentale.

Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră această modificare.

Modificarea a fost aprobată cu unanimitate de voturi.

Aprobarea modificărilor în componența nominală a unor grupuri parlamentare de prietenie.

Trecem la punctul 5 din ordinea de zi - Modificări în componența nominală a unor grupuri parlamentare de prietenie.

Avem următoarele propuneri:

- La Grupul parlamentar de prietenie România - Republica Algeriană Democratică și Populară, avem înlocuirea domnului deputat Aledin Amet cu doamna deputat Liana Dumitrescu, în calitate de membră.

Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră această propunere de înlocuire.

Propunerea a fost aprobată cu unanimitate de voturi.

- La Grupul parlamentar de prietenie România - Bahrein, avem propunerea de înlocuire a doamnei deputat Liana Dumitrescu cu domnul deputat Aledin Amet, în calitate de membru.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră această propunere de înlocuire.

Propunerea a fost aprobată cu unanimitate de voturi.

- La Grupul parlamentar de prietenie România - Malta, avem propunerea de includere în componența grupului a domnului deputat Dionisie Ghiorghioni, în calitate de membru, pe locul rămas vacant, ca urmare a încetării mandatului de parlamentar al domnului deputat Romeo Marius Raicu.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Propunerea a fost aprobată cu unanimitate de voturi.

- La Grupul parlamentar de prietenie România - Turcia, avem propunerea de includere în componența grupului a domnului deputat Petru Movilă, în calitate de membru, pe locul rămas vacant ca urmare a încetării mandatului domnului Romeo Marius Raicu.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Propunerea a fost aprobată cu unanimitate de voturi.

Prezentarea domnului Hans-Gert Pöttering, Președintele Parlamentului European, de către domnul Nicolae Văcăroiu, Președintele Senatului României.

Stimați colegi, asteptăm două minute venirea oaspetelui nostru. Vă rog să vă păstrați locurile.

Doamnelor și domnilor, Președintele Parlamentului European, domnul Hans-Gert Pöttering. (Aplauze în sală)

Stimați colegi deputați și senatori,

Excelențele Voastre,

domnilor ambasadori și reprezentanți ai Corpului Diplomatic,

doamnelor și domnilor,

Este o deosebită plăcere pentru mine să salut, și în numele dumneavoastră, cu căldură, prezența în plenul celor două Camere ale Parlamentului României a domnului Hans-Gert Pöttering, Președintele Parlamentului European.

Ne onorează faptul că domnul Pöttering urmează să prezinte, cu prilejul vizitei Domniei Sale în România, o alocuțiune în fața Senatului și Camerei Deputaților.

În acelasi timp, prezența domnului Pöttering în această aulă este un gest firesc, atâta vreme cât România face parte, începând cu 1 ianuarie 2007, din Uniunea Europeană, iar un număr de 35 de colegi, membri ai Parlamentului României, sunt, până la alegerile din 27 noiembrie 2007, și membri ai Parlamentului European.

Stimați colegi,

Domnul Hans-Gert Pöttering, de profesie avocat, s-a născut la 15 septembrie 1945, în localitatea Bersenbrück din Saxonia Inferioară, Republica Federală Germania.

A făcut studii de drept, stiințe politice și istorie la universitățile din Bonn și Geneva și la Institutul de Înalte Studii Internaționale de la Geneva. Și-a susținut doctoratul în 1974.

Între 1976 - 1979 a lucrat în cercetare, în 1989 a devenit lector în cadrul Universității din Osnabrück, iar în 1995, profesor onorific.

Si-a început cariera politică în Uniunea Tineretului - CDU, iar apoi a activat în Uniunea Crestin Democrată, unde a ocupat, din 1980, funcția de membru al Biroului Executiv, iar între 1999 - 2007 pe cea de membru al Biroului Federal Politic al CDU.

Domnul Pöttering este membru al Parlamentului European încă din 1979, adică de la primele alegeri organizate prin sufragiu universal direct.

Între 1994 și 1999 a fost vicepresedinte al Grupului politic PPE, iar din 1999 a devenit presedinte al Grupului Partidul Popular European - Democrații Europeni și presedinte al Partidului Popular European (Crestin - Democrat).

În această perioadă a fost, timp de 10 ani, presedinte al Subcomitetului pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European și a condus grupurile de lucru ale PPE - DE pentru stabilirea poziției acestuia în privința Tratatului de la Amsterdam și a extinderii Uniunii Europene.

Din 16 ianuarie 2007 este Președintele Parlamentului European. A fost decorat cu ordine și medalii germane și străine, este Doctor Honoris Causa al unor universități, inclusiv al Universității Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, și este autor al mai multor cărți de relații internaționale.

Alocuțiunea domnului Hans-Gert Pöttering, Președintele Parlamentului European.

Doamnelor și domnilor,

Vă rog să-mi permiteți să-l invit la tribună pe Președintele Parlamentului European, domnul Hans-Gert Pöttering, pentru a-și prezenta alocuțiunea.

Domnule presedinte!

 

Domnul Hans-Gert Pöttering:

Stimate domnule presedinte al Camerei Deputaților Bogdan Olteanu, (Aplauze în sală)

Stimate domnule presedinte al Senatului Nicolae Văcăroiu, (Aplauze în sală)

Stimați domni presedinți de partide,

Stimați domni parlamentari,

Dragi colegi și colege,

Stimate doamne și stimați domni, (Aplauze în sală)

În interesul dumneavoastră și al meu, vă rog să-mi permiteți să vorbesc acum în limba mea maternă. Am avut posibilitatea să vizitez frumoasa dumneavoastră țară de mai multe ori, dar astăzi este prima oară când sunt în Parlamentului României și este o bucurie și o onoare să fiu aici, în calitate de presedinte al Parlamentului European, să țin un discurs într-o sedință comună a Senatului și Camerei Deputaților. Vă mulțumesc tuturor pentru această invitație.

Când am fost ales, în anul 1979, la primele alegeri directe în Parlamentul European, nu as fi visat niciodată că la 16 octombrie 2007 voi putea vorbi deputaților, alesi liber și democratic, într-o țară care a aderat cu succes la Uniunea Europeană și care si-a luat locul

de drept în familia europeană din nou. Nu voi uita niciodată în viața mea, pentru că este una din minunile timpului nostru, faptul că toate aceste lucruri au fost posibile.

Sunt foarte, foarte bucuros că astăzi vorbesc unei națiuni culturale a Europei și doresc, de asemenea, să vă mulțumesc pentru faptul că întâlnirea noastră de astăzi are loc, din perspectiva europeană, într-un moment important, la începutul campaniei pentru primele alegeri pentru Parlamentul European în România, care vor avea loc pe data de 25 noiembrie 2007.

În numele celor 500 de milioane de cetățeni ai Uniunii Europene, pe care-i reprezintă Parlamentul European, doresc să-mi exprim astăzi, încă o dată, bucuria pentru aderarea țării dumneavoastră la Uniunea Europeană. A durat mulți ani pentru a aduce România din nou în Europa liberă și a o include din nou în continentul nostru. Aflându-se la punctul de intersecție, între Europa de Vest, de Est și Sud, România este, din totdeauna, o parte inseparabilă a Europei. Ne leagă o istorie comună și un spirit comun european și o mostenire comună crestino-iudaică.

În cursul secolelor, dreptul roman, limba latină și crestinismul, în toate cultele lui, precum și cultura Europei Centrale și Bizantine au marcat identitatea României.

România, dragi colege și colegi, aduce o mostenire bogată, culturală și spirituală în Uniunea Europeană. Exemplele sunt numeroase, dar, fără îndoială, simbolizează, mai ales, frescele unice de pe pereții exteriori ai mânăstirilor din Moldova și Bucovina, de la

Sucevița și Voroneț, cu fresca remarcabilă a Judecății de Apoi, precum și bisericile de lemn din Maramures, dar și bisericile întărite săsesti din Transilvania de Sud.

Aderarea României la Uniunea Europeană a consolidat dimensiunea politică și culturală a integrării europene pentru îmbogățirea reciprocă atât a Uniunii Europene, cât și a României.

Dragi colegi și colege, doresc să mulțumesc țării dumneavoastră si, mai ales, oamenilor României pentru eforturile lor și pentru disponibilitatea în ceea ce priveste reforma din ultimii ani. Aceste eforturi au meritat. Statutul de nou membru în Uniunea Europeană este o sansă pentru România, pentru a se dezvolta pozitiv în continuare. Este, de asemenea, o sansă și pentru Uniunea Europeană pentru a răspunde, împreună, provocărilor viitorului. Împreună trebuie să folosim această sansă. Cetățenii României trebuie să contribuie, în mod special, la formarea acestui viitor. Într-o lună vor avea loc primele alegeri pentru Parlamentul European și este pentru mine, ca presedinte al Parlamentului European, un interes deosebit de a vizita România înaintea acestor alegeri.

Aceste alegeri reprezintă un moment important. Ele oferă cetățenilor posibilitatea de a exprima vocea României prin participarea lor activă la alegeri și pledez, în mod durabil, pentru a lăsa locul cuvenit dezbaterii despre Europa, precum și avantajelor concrete pentru oameni în viața lor de zi cu zi și pentru rolul României în Uniunea Europeană.

Avem nevoie de această dezbatere europeană si, de asemenea, colaborarea dintre Parlamentul European și parlamentele naționale sunt de mare importanță. Parlamentul European și parlamentele naționale nu sunt concurente, ci parteneri pentru democrație si parlamentarism în Europa.

Deja, de trei ori în acest an, s-au întâlnit, la inițiativa mea, deputați ai Parlamentului European cu parlamentari naționali, la dezbateri despre întrebări importante despre viitor, precum Tratatul constituțional, Strategia de la Lisabona și Protecția climei, și despre eficiența economiei noastre comune. Ieri, am participat la deschiderea Eurocaravanei. Tineri din România vor merge prin cincisprezece orase ale României - cu Bucuresti, al saisprezecelea oras - pentru a informa tinerii alegători despre Uniunea Europeană și despre valoarea europeană. Este o inițiativă foarte importantă și mulțumesc Parlamentului României pentru angajamentul în acest proiect, care este derulat împreună cu Parlamentul European, pentru că tocmai celor tineri aderarea României la Uniunea Europeană le oferă sanse și perspective noi.

Apelez la toți cetățenii României, folosiți-vă dreptul de a alege! Trăiți astăzi într-o democrație de ale cărei libertăți și posibilități ați fost privați până acum. Trăiți într-o Românie democrată, care este, astăzi, membru al comunității de valori ale popoarelor Uniunii Europene. Prin votului dumneavoastră din 25 noiembrie 2007, veți exprima importanța României, a țării dumneavoastră, ca stat membru al Uniunii Europene.

Viitorul dumneavoastră este în viitorul nostru comun, iar viitorul nostru comun se află în Uniunea Europeană.

Parlamentul European este mândru și bucuros să salute în curând 35 de membri noi, alesi în mod direct în rândurile sale. Încă din septembrie 2005 am colaborat cu succes cu observatorii români.

Eu însumi am avut bucuria, ca fost presedinte al Grupului TPE, de a organiza acest proces, iar din ianuarie 2007 acesti observatori români au devenit deputați cu drepturi depline în Parlamentul European și putem învăța mult unii de la alții. Acesta este cel mai

important lucru din Uniunea Europeană, deoarece ne ascultăm unii pe alții și învățăm unii de la alții. Nimeni nu deține adevărul absolut, ci numai împreună putem căuta soluții comune de succes.

Împreună cu noii colegi ce vor fi alesi în noiembrie vom lucra la dezvoltarea casei noastre europene.

Parlamentul European s-a implicat dintotdeauna pentru aderarea României în Uniunea Europeană. Am sprijinit în mod activ România în calea aderării. Am promovat data de 1 ianuarie 2007 și vă rog pe voi toți, cetățenii României, să fiți constienți de responsabilitatea pe care această aderare a aduce familiei europene.

Primele alegeri în Parlamentul European, în România, vor reprezenta un punct culminant al aderării țării dumneavoastră la Uniunea Europeană. Prin aceste alegeri mulți cetățeni ai României vor deveni cetățeni europeni cu încredere în sine și posibilitatea de a se exprima. Într-adevăr, în ultimii ani a fost depusă o muncă importantă, românii au depus eforturi considerabile pentru a corespunde criteriilor de aderare.

Dragi colegi, puteți fi mândri de ceea ce a fost atins în România de la întoarcerea democrației printre oameni. Multe reforme au fost aplicate de diversele Guverne în Parlamentul român în timp relativ scurt, iar procesul de modernizare care a rezultat, a fost de mare avantaj pentru România. Puteți observa dumneavoastră singuri avantajele. Economia dumneavoastră merge bine, iar pentru cresterea economică sunteți invidiați de alte țări din statele europene. Cresterea economică, reducerea somajului și nivelul investițiilor externe directe sunt considerabile. Doresc ca progresele și succesele dumneavoastră să vă fie recunoscute de către Parlamentului European și să vă și mulțumesc pentru ele, dumneavoastră și întregului popor român.

Dragi colegi și cetățeni ai României, drumul încă nu s-a încheiat aici cum nu s-a încheiat nici viața noastră, iar în politică nu se încheie niciodată. Tocmai acum, după aderarea sa, România nu trebuie să se culce pe lauri după eforturile depuse. Parlamentul European se bucură să observe că au fost făcute progrese importante la adoptarea dispozițiilor de drept în domenii precum justiția și lupta împotriva corupției. România a arătat bunăvoință și hotărâre pentru a-si îndeplini angajamentele, dar rezultatele concrete în justiție sunt diverse, de aceea mai trebuie făcuți pasi importanți pentru a asigura o justiție transparentă și eficientă care să consolideze statul de drept.

Si în lupta împotriva corupției mai sunt multe de făcut.

Corupția nu este nicăieri în Uniunea Europeană nici la nivel înalt, nici la nivel scăzut. Responsabilitatea în acțiunile politice, transparența și obligația de a respecta legile, precum și respectul principiilor de bază etnice sunt o componentă de nedespărțit a unei ordini democratice într-un stat de drept. România a realizat prin diferite proiecte o sensibilizare a opiniei publice în lupta împotriva corupției, de exemplu, prin realizarea unui Centru Național pentru Integritate sau prin instituirea unui asa-numit HELP PLAN - o linie verde referitoare la corupție, precum și prin organizarea de programe de scolarizare pentru funcționarii publici. Pentru ca reformele de până acum să conteze, trebuie să fie puse în practică acele măsuri la toate nivelurile.

As dori să enunț un alt aspect, și anume, cetățenii României si-au pus asteptările lor foarte mari în intrarea în Uniunea Europeană și susținerea acestei aderări, care a fost cam de 65%, în medie, reliefează acest lucru. Oamenii trebuie să aibă sansa să se bucure de posibilitățile pe care le oferă Uniunea Europeană în viața de zi cu zi, dar România, prin faptul că a avut o preluare limitată a fondurilor Uniunii Europene în ceea ce priveste agricultura, a fost dezavantajată prin acest lucru. Vă rog să faceți tot ce vă stă în putere pentru ca situația pentru România să se îmbunătățească în 2008 și să beneficiați de avantajele pe care le oferă calitatea de membru în Uniunea Europeană a cetățenilor săi. Toate aceste lucruri, reformele, eforturile, dar și aderarea dumneavoastră la Uniunea Europeană vin in beneficiul cetățenelor și cetățenilor României, în primul rând, ferind noi sanse și perspective de viitor. Este atât în interesul țării dumneavoastră cât și al întregii Uniuni Europene să continuăm reformele și este și în interesul dumneavoastră, al parlamentarilor.

Doresc să vă încurajez, să continuați procesul reformei astfel încât democrația și statul de drept, ordinea, socială, economia de piață a României să fie stabilizate și să devină mai puternică, pentru a servi ca exemplu pentru celelalte state din sud-estul Europei, care doresc să adere la Uniunea Europeană. Mâine voi fi la Sibiu, în capitala culturală europeană 2007, de fapt, în această după-amiază și în această noapte. Mii de turisti au vizitat deja acest oras unde se vorbesc foarte multe limbi și există foarte multe religii. Terra Transilvania, łara de peste păduri, Transilvanien, Ardeal, Erdély sau Siebenbürgen - foarte multe denumiri are această provincie imperială romană, Dacia Felix, care, astăzi, este o regiune centrală a României. Această regiune este o reprezentare foarte bună a bogăției culturale și a bogăției de popoare pe care o oferă Uniunea Europeană și vreau să vă spun că, înainte să intru în această sală extraordinară, am purtat o discuție cu reprezentanții minorităților, despre viața comună a locuitorilor și religia lor diversă care au impregnat cultura și istoria " Trebuie să respectăm și să stimulăm această multitudine.

O provocare foarte mare o reprezintă pe viitor integrarea tuturor minorităților naționale etnice și religioase care se bazează pe respect, pe acordarea acelorasi drepturi și pe nediscriminare. Acest lucru este valabil atât în România cât și în întreaga Uniune Europeană. De exemplu, trebuie să facem eforturi pentru a integra mai bine minoritatea rromă în Uniunea Europeană. Chiar și din această perspectivă, Parlamentul României a făcut un pas important prin reprezentarea acestor minorități în Parlament. Garanția unui mandat pentru fiecare minoritate națională este un exemplu pozitiv pentru toate țările din regiune și chiar mai mult de atât.

Anul trecut am fost în Cluj - Napoca și a fost o plăcere extraordinară pentru mine, să primesc titlul de doctor de onoare al Universității Babes-Bolyai. Această universitate unde se predă în trei limbi este ceva foarte rar și reprezintă un exemplu de toleranță pentru viața culturală comună și pentru întreaga regiune din Europa de sud-est. Respectul și acordarea acelorasi drepturi oamenilor sunt principii de bază ale vieții comune în Uniunea Europeană. Prin propria experiență și prin multitudine culturală, prin responsabilitatea sa ca membru al Uniunii Europene, România ar putea, și eu sunt foarte convins de acest lucru, să joace un rol important în regiune și să contribuie la stabilitatea din sud-estul Europei. Doresc să vă susțin și pe viitor ca să aveți un proces de apropiere cu țările din vecinătatea dumneavoastră. Aveți o responsabilitate mare prin aderarea la Uniunea Europeană și în totalitate pentru continentul Europa. Sunt convins că România va avea o contribuție importantă și pe viitor în cadrul unui dialog constructiv și serios în ceea ce priveste diferențele regionale și neînțelegerile care există, în acest moment, atât la nivel politic cât și la cel cultural sau religios. Acest lucru este valabil și pentru politica de vecinătate a Uniunii Europene și în special în regiunea Mării Negre.

România, precum și țara dumneavoastră vecină Bulgaria, ca țări cu experiență, pot să contribuie foarte bine la promovarea stabilității în zona Mării Negre și în întreaga Uniune Europeană.

Pentru aceasta eu doresc să vă mulțumesc din plin din partea Parlamentului European. Lăsați-ne să privim împreună către viitor!

Vreau să vă spun și să parafrazez câteva cuvinte ale autorului român Andrei Muresanu, care ne îndeamnă la întoarcerea către democrație, ,,Desteaptă-te, române !", ,,Acum ori niciodată croieste-ți altă soartă".

Bineînțeles, România trebuie să mai facă eforturi foarte mari.

Acest lucru este valabil pentru noi toți în Uniunea Europeană. În Uniunea Europeană nu am ajuns niciodată la capătul drumului, întotdeauna suntem pe drumul îmbunătățirii; sunt lucruri pe care trebuie să le îndeplinim împreună pentru a avea un viitor luminos al continentului nostru. Într-o lume, care devine tot mai complexă și globalizată, provocările de azi, de mâine, devin mult mai vaste și mult mai mari pentru a putea fi diriguite cu succes de un singur stat.

Aceste lucruri trebuie făcute împreună. Multe obiective sunt importante pentru toți și pot fi atinse doar împreună. Uniunea Europeană trebuie să aducă dovada cetățenilor săi că poate susține un progres economic de durată dar și siguranța mediului înconjurător.

O sarcină importantă este asigurarea alimentării cu energie precum și ținerea sub control a schimbărilor climatice. Economiile noastre europene consumă foarte multă energie. România îsi face din acest motiv griji pentru dependența tot mai ridicată de state terțe.

Este important să ne sprijinim reciproc în sensul solidarității.

De exemplu, în cazul unei crize energetice în cadrul Uniunii Europene, noile reglementări în cadrul Tratatului de reformă pentru solidaritatea în domeniul energetic și pentru combaterea modificărilor climatice, sunt un semn evident pentru faptul că Uniunea Europeană luptă împotriva acestor provocări și doreste să le facă față. Trebuie să colaborăm tot mai mult nu numai pentru a avea o energie sigură, ci și pe termen lung. Astfel energiile alternative trebuie stimulate, trebuie stimulată găsirea de noi energii alternative și să renunțăm la cele tradiționale. De asemenea, trebuie să susținem tehnologiile ecologice. Omenirea stă în fața unei schimbări climatice de amploare și pentru ea aceasta reprezintă o prioritate. Rezultatele stiințifice nu pot fi trecute cu vederea; nu vorbim doar despre cifre, ci de multe ori vorbim chiar despre lupta de supraviețuire a multor oameni.

Oamenii din România s-au confruntat în ultimii ani cu inundații și cu valuri de căldură. Delta Dunării, care a fost clasificată de UNESCO ca făcând parte din mostenirea globală,

precum și Marea Neagră au fost amenințate de multe ori de aceste evenimente naturale. Nu avem voie să le lăsăm să fie amenințate în continuare, trebuie să facem ceva. Dați-mi voie în acest sens să vă susțin și să vă felicit pentru că România a fost una dintre cele patru țări ale Uniunii Europene care a reusit să-si reducă emisiile de dioxid de carbon. Noi, ca Uniune Europeană, trebuie să acționăm acum pe plan global. Timpul însă nu stă. Trebuie să nu oferim ocazia Conferinței Națiunilor Unite din Bali să treacă cu vederea un prim pas în ceea ce priveste protocolul care urmează celui de la Kyoto.

Trecerea la o economie săracă în emisii de dioxid de carbon oferă foarte multe perspective de dezvoltare economică, este sansa noastră să ne îndreptăm spre viitor asa cum trebuie, să oferim și nepoților nostri aceeasi sansă pe care am avut-o noi.

Dragi colegi, noi trebuie să susținem temele importante pentru Uniunea Europeană și să le abordăm ,,acum sau niciodată", ca o parafrază la Imnul dumneavoastră Național. Sărbătorim, în acest an, 50 de ani de la Tratatele de la Roma, deci tratatele de constituire a Uniunii Europene, practic. Oamenii vor o Europă a rezultatelor, o uniune care lucrează și funcționează. Ultimii ani au arătat însă că există și anumite limite în ceea ce priveste construcția Uniunii Europene. Astăzi ea numără 27 de state membre și aproximativ 500 de milioane de locuitori. Uniunea Europeană extinsă cere, din toate părțile, un angajament și o muncă pentru a putea realiza o reuniune orientată spre viitor.

Din aceste motive procesul de reformă, care se desfăsoară de ceva timp, este foarte important și trebuie să-l continuăm. După doi ani de pauză, după neaprobarea Tratatului Constituțional în Franța și Olanda, a rezultat un nou impuls în ceea ce priveste integrarea și activitatea europeană.

Dați-mi voie să felicit România pentru că a avut o poziție constructivă în această dezbatere și vă mulțumesc încă o dată pentru susținerea dumneavoastră.

După summitul din iunie a avut loc o conferință la nivel de Guvern și abia la începutul lunii octombrie experții au terminat lucrul. În acest proces, Parlamentul European a fost reprezentat prin trei membri și s-a asigurat că principiile fundamentale pe care le are la bază Parlamentul European vor fi reprezentate în noul Tratat al Reformei.

Dragi colegi, propria dumneavoastră istorie v-a învățat cât de valoroasă este libertatea si, pe bună dreptate, țara dumneavoastră se află în Uniunea Europeană fiind garantul unei libertăți și al unei democrații.

Omul și libertatea individului sunt puncte de plecare și miez al identității noastre europene, de aceea și principiul subsidiarității, care este stabilit în Carta Drepturilor Fundamentale, este înțeles de noi asa cum trebuie. Îmi doresc o Uniune Europeană care să se bazeaze pe solidaritate, subsidiaritate și multitudine, să fie adaptată dorințelor cetățenilor săi și să aibă în centru omul și drepturile lui.

Europenii nu trebuie să uite însă unde le sunt rădăcinile. Nu, nu trebuie să uităm unde este acasă, unde este patria noastră. Patrie, Acasă și Europa, acestea trebuie să țină de identitatea noastră comună. Carta Drepturilor Fundamentale este o ancorare a acestei înțelegeri a valorilor.

Nu trebuie să fie doar o declarație pompoasă a celor trei instituții, a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei. Eu i-am rugat pe presedinții celorlalte instituții să efectuăm această semnare și proclamare a Cartei Drepturilor Fundamentale în decembrie, în Parlamentul European, nu mai înainte de semnarea Tratatului.

Procesul de reformă însă nu s-a finalizat. Mai întâi trebuie să-i invităm pe toți sefii de stat și de guvern la Lisabona, pe 18 și 19 octombrie, pentru a avea o întâlnire informală pentru semnarea acestui tratat. Eu voi fi acolo, joi și vineri, la acest summit, împreună cu comisia și cu presedintele, dar și cu sefii de state și de guverne.

Numai atunci Uniunea Europeană va fi pregătită mai bine pentru viitor, pentru lumea secolului XXI, atunci când acest tratat va fi deja semnat. Tratatul reprezintă, de 50 de ani, drumul pe care trebuie să-l urmeze Uniunea Europeană orientată către viitor.

Parlamentul European doreste să aibă o mare influență în domeniul său și Parlamentele naționale, de asemenea.

Nu putem concluziona mai bine decât printr-un alt exemplu din cultura română, din Hora Unirii, și anume ,,unde-s doi puterea creste".Faptul de a fi european se bazează pe principiul solidarității, pe principiul colaborării și pe principiul vieții comune, pe pace, democrație și toleranță.

Un viitor puternic și un viitor de succes pentru continentul nostru se află doar în unitate. Uniunea Europeană are nevoie de România.

Stimați cetățeni și cetățene ai României, bucurați-vă de dreptul la vot. Votați la 25 noiembrie pentru succesul românilor și pentru viitorul nostru comun în Uniunea Europeană!

Mulțumesc pentru atenție. (Aplauze în sală)

 
Domnul Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, subliniază importanța vizitei în România a domnului Hans-Gert Pöttering, Președintele Parlamentului European.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule presedinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Stimați invitați,

Vreau să încep prin a adresa cele mai calde mulțumiri, din partea Parlamentului României, domnului Hans-Gert Pöttering pentru onoarea pe care ne-o face prin vizita Domniei Sale în țara noastră.

Este momentul să constatăm că prezența, astăzi, în Parlamentul României, a domnului Hans-Gert Pöttering transcende valoarea unui simbol. Vizita Domniei Sale marchează începutul unei noi perioade pentru România, pentru fiecare cetățean român care, în scurt timp, va putea să-si manifeste calitatea de european prin votul pentru alegerile Europarlamentare.

Nu vreau să trec peste acest moment fără a aduce în atenție faptul că România descoperă acum o nouă față a Europei.

La începutul anilor 1990, generația mea descoperea bătrânul continent. Până atunci stiam despre Europa din povestile bunicilor, din cărțile care scăpau cenzurii, din relatările norocosilor care puteau trece granița.

Acum, actul de identitate este suficient pentru a ne legitima drept cetățeni europeni, este suficient pentru a ne vizita prietenii germani, italieni, francezi sau spanioli, este suficient pentru a ne permite să concurăm cu ei pe piața liberă a muncii. Este momentul ca România să arate responsabilitate și determinare în calitatea sa de membră cu drepturi depline a Uniunii Europene. Pentru a ne bucura de aceste drepturi trebuie să ne îndeplinim obligațiile, căci progresul României depinde acum ca întotdeauna de progresul Europei.

Alegerile Europarlamentare din 25 noiembrie 2007 sunt epilogul povestii de succes a aderării noastre. Am beneficiat de sprijin politic, de sprijin financiar și de sprijin moral din partea Uniunii Europene și putem afirma acum că succesul aderării României se datorează în egală măsură nouă și partenerilor nostri europeni.

Parlamentul European este expresia cea mai înaltă a democrației europene, model către care tind multe state ale lumii. Tocmai de aceea, și în România, cred că rolul Parlamentului național trebuie întărit în ecuația democrației interne. Numai în acest fel relația noastră cu Parlamentul European va putea fi una corectă în care Parlamentul național va putea să ofere o dezbatere și o expertiză corectă asupra inițiativelor europene. Pentru ca parteneriatul să fie valabil, partenerii trebuie să fie la fel de puternici. În acest sens salutăm prevederile proiectului Tratatului reformator care vor aduce o întărire a rolului Parlamentelor naționale din țările Uniunii Europene, cât și o întărire a rolului Parlamentului European, singura instituție comunitară aleasă în mod direct de către cetățeni.

Sistemul prin care Comisia Europeană consultă Parlamentele naționale asupra propunerilor sale reprezintă o crestere semnificativă a rolului și locului Parlamentelor naționale, ce va avea un impact direct în dezbaterile europene. În cele din urmă, acest fapt va conduce la o mai bună conectare a fiecărui cetățean european la procesul legislativ comunitar.

Domnule presedinte, toate aceste reforme și înnoiri ale instituțiilor europene trebuie să contribuie la întărirea forței comune a popoarelor și țărilor noastre, reunite în marea familie europeană.

Până acum România a fost reprezentată în Parlamentul European de colegii nostri senatori și deputați care joacă deja un rol acolo. Ca membri activi în grupurile parlamentare europene și comisiile de specialitate, europarlamentarii români au demonstrat competență și implicare. Vă asigurăm că și după 25 noiembrie, România va fi un partener loial deschis și de încredere pentru Europa, că vom sti să ne achităm cu onoare obligațiile și să susținem politicile economice și sociale, precum și ceea ce sperăm că va deveni politică externă și de securitate comună. Uniunea Europeană are nevoie acum de solidaritate și coeziune între țările membre și instituțiile comune.

Acesta este drumul pe care îl vom urma pentru a evita derapajele și dizidențele naționale de la politicile comune! Acesta este drumul pentru întărirea forței noastre comune!

Domnule presedinte,

Prezența dumneavoastră astăzi ne onorează și dorim să o marcăm și avem onoarea să vă înmânăm medalia Camerei deputaților. (Aplauze)

   

(Domnul presedinte al Camerei Deputaților, Bogdan Olteanu, înmânează medalia domnului Hans-Gert Pöttering, presedintele Parlamentului European).

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate colege,

Stimați colegi,

Mulțumim încă o dată domnului presedinte Pöttering pentru alocuțiunea rostită astăzi în fața Camerelor reunite.

Înainte de a încheia sedința însă vă rog să mai rămâneți puțin pe loc. vreau să vă spun câteva lucruri.

Domnule presedinte, încă o dată mulțumirile noastre și activitate rodnică la Sibiu! (aplauze)

Stimați colegi, jumătate de minut vă rețin. Rog membrii Comisiei speciale pentru stabilirea timpilor de antenă să se deplaseze de aici la sala Biroului permanent al Camerei Deputaților ca să-si aleagă presedintele, vicepresedintele și secretarul. Tot acolo se află presedintele Televiziunii Române și presedintele Radiodifuziunii române.

Separat facem apel la Comisia specială pentru Cod electoral pentru a finaliza raportul la proiectul de lege privind alegerea senatorilor și deputaților, ținând seama de amendamentele care s-au făcut la Senat.

Vă mulțumesc foarte mult.

Încheiem sedința noastă de astăzi.

 
 

Ședința s-a încheiat la ora 12.55.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 28 martie 2020, 20:54
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro