Plen
Ședința Camerei Deputaților din 16 octombrie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.140/26-10-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 16-10-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 16 octombrie 2007

7. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni.  
 
consultă fișa PL nr. 921/2006

 

Domnul Valer Dorneanu:

  ................................................

Pct.6 - Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni.

Și aici suntem într-o procedură de reexaminare.

Trebuie să dau cuvântul comisiei; este ultimul proiect, pe urmă vom trece la vot final.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale. Domnul vicepreședinte Sasu.

V-aș ruga să prezentați succint raportul dumneavoastră.

Domnul Ion Sasu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Plenul Camerei, în ședința din 8 octombrie, a stabilit să se reia discuțiile în cadrul comisiei de fond, în vederea unei noi examinări și depunerii unui nou raport.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a reluat examinarea cererii de reexaminare, în ședința din 10 octombrie. În timpul dezbaterii s-au formulat opinii în sensul celor solicitate în ședința de plen a Camerei Deputaților.

La lucrări au participat: domnul deputat Titus Corlățean - inițiatorul legii, domnul Emil Popescu - președintele Fundației Românilor de Pretutindeni, și, deși invitat la dezbateri, domnul Adrian Cioroianu, ministrul afacerilor externe, nu a participat la ședință, delegându-l pe domnul Mihai Gheorghiu, secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

În urma dezbaterilor și a punctelor de vedere exprimate de către membrii comisiei, s-a ajuns la concluzia că varianta inițială de subordonare a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni la Guvern, așa cum au fost majoritatea intervențiilor în plen, în 8 octombrie, este optimă și că este necesară specificarea în lege, totodată, pentru o interpretare mai exactă a sintagmei "români de pretutindeni", a denumirilor sub care sunt cunoscuți în țările din afara granițelor conaționalii români: rumâni, vlahi, valahi, aromâni, macedo-români, megleno-români, istro-români, moldoveni etc.

Față de cele mai sus exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi - 7 voturi pentru și 2 abțineri -, să propună Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de Lege privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, cu un amendament admis, redat în anexa la prezentul raport de înlocuire.

Din numărul total de 16 membri ai comisiei, au fost prezenți la dezbateri 10 deputați.

În raport de obiectul și conținutul său, legea face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Înainte de a trece la dezbateri generale, vă invit în acest sens să reflectați, aș ruga șefii grupurilor parlamentare să-și invite colegii în sală, pentru că, după acest proiect, vom proceda la votul final asupra proiectelor dezbătute astăzi.

La dezbateri generale, domnul Titus Corlățean, din partea Partidului Social Democrat, și să înțeleg și domnul Cristian Rădulescu, din partea Grupului parlamentar al P.D.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Titus Corlățean:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Vă aduceți aminte că săptămâna trecută, la dezbaterile în plenul Camerei, practic, plenul a fost de acord cu respingerea cererii de reexaminare venită de la Președinție, rămânând în suspensie punctul legat de subordonarea din punct de vedere funcțional-administrativ a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni și o chestiune care era prevăzută în cererea de reexaminare trimisă de șeful statului, acest punct fiind sprijinit de o serie de grupuri parlamentare în plen, nu cel al P.S.D.-ului, dar alte grupuri, legat de eventuala enumerare a denumirilor sub care sunt cunoscuți românii în țările unde trăiesc, în afara frontierelor României.

Comisia, la ședința căreia eu am asistat, - bineînțeles, fără drept de vot -, a decis, cu largă majoritate, păstrarea formulei votate de plenul Parlamentului României în urmă cu câteva luni, respectiv subordonarea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni la Guvern, la primul-ministru și funcționarea în cadrul Cancelariei - și este formula care, funcțional, vă spun cinstit, am și explicat-o, are cele mai multe rațiuni.

Pe de altă parte, comisia a aprobat, printr-o largă majoritate, enumerarea denumirilor la care făceam referire. Aici n-am exprimat eu personal, ca inițiator, un punct de vedere foarte clar. Nu resping această posibilitate, există și avantaje, însă trebuie să stabilim un lucru foarte clar - prevalează principiul asumării la nivel individual a unei anumite identități. Acesta este principiul european acceptat. Va funcționa și aici.

Spun asta, pentru că nu trebuie să neglijăm - am spus-o și membrilor comisiei - o eventuală reacție pe canale diplomatice, din partea anumitor guverne, după adoptarea legii în această formulă. Dar, până la urmă, este dreptul Legislativului român și parlamentarilor să se pronunțe asupra acestei chestiuni.

Personal, putem merge și voi solicita, domnule președinte, chiar să trecem la vot astăzi și să încheiem această odisee interminabilă. Românii de pretutindeni, indiferent cum se numesc ei - cei care trăiesc în afara granițelor României -, au nevoie de această lege, lege care ar fi trebuit adoptată prima oară acum 7 ani. Au trecut 7 ani și, iată, încă suntem la faza de dezbateri.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Cristian Rădulescu. Se pregătește domnul deputat Calimente, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Fără a vă restrânge dreptul la opinie, v-aș ruga să fiți, totuși, concis, ca să putem vota acest proiect, ca și Proiectul de buget al Camerei.

Domnul Cristian Rădulescu:

Voi încerca, domnule președinte, deși situația în care suntem acum este destul de delicată. Este clar că primordial este faptul că această lege trebuie să existe. Este amânată de prea mult timp. Am discutat și cu reprezentanții Ministerului de Externe. Poate este mai bine ca să existe o lege slabă, decât să nu existe deloc și, după aceea, prin consensul grupurilor parlamentare, să-i aducem unele amendamente vitaminizante, ca să spun așa.

În momentul de față, însă, cel puțin noi, Grupul parlamentar al P.D., suntem în dilema dintre a vota pentru sau contra, datorită faptului că sunt multe chestiuni în această lege care nu sunt tocmai constituționale. Cred că ceea ce a vrut să transmită Președintele Băsescu în mesajul lui n-a fost chiar bine înțeles. Cred că această definire a numelor sub care ar fi cunoscute unele comunități românești din afara granițelor nu este chiar cel mai binevenit lucru. Definirea unor minorități se face conform convenției-cadru și Constituției României, prin cele patru elemente - de tradiție, de limbă, de religie, de cultură -, iar introducerea unui alt element, al cincilea, și anume, denumirea, nu este un lucru potrivit și mai degrabă este limitativ.

N-am fi de acord cu acest amendament și, când ajungem la dezbaterea respectivă, o să milităm ca să-l scoatem. Dacă el va fi scos, atunci am putea vota legea așa cum rămâne în formula ei, urmând ca, după aceea, s-o mai vitaminizăm.

După aceea, nu suntem de acord cu instituția sub care a fost pus Congresul românilor de pretutindeni. Credem că, așa cum în Constituție scrie că Președintele României este acela care reprezintă statul în ceea ce privește chestiunile constituționale, nu comerciale sau altele, și aici - când este vorba de românii de pretutindeni -, trebuie ca acest congres să fie sub egida Președinției României - și la această chestiune chiar ținem.

După aceea, credem că sunt excesive prevederile proiectului referitoare la acele adeverințe, să le zicem, la patalamaua care trebuie dată românilor de pretutindeni, pentru a putea beneficia de drepturile date de această lege, și așa puține.

Vă atrag atenția că există prevederi în Convenția-cadru referitoare la minoritățile naționale încheiată la Strasbourg, în 1995, prin care se recomandă să nu se facă astfel de evidențe referitoare la apartenența la o anumită minoritate, tocmai pentru faptul că istoria, chiar cea mai veche, a arătat cum pot fi folosite nociv astfel de evidențe.

Deci, nu suntem de acord nici cu această chestiune, a eliberării unor adeverințe referitoare la apartenența la o anumită minoritate.

Una peste alta, sigur că acestea sunt chestiuni care pot fi corectate. Noi am vrea, totuși, ca acea enumerare care n-a fost bine înțeleasă să fie scoasă din lege. Este un amendament introdus de comisie, deci ne putem referi la el, procedural.

Cealaltă chestiune, la care ținem mult, ca acel Congres al românilor de pretutindeni să fie sub egida Președinției, a fost deja tranșată de comisie și, procedural, nu prea mai avem ce face.

Deci, văzând și făcând, în funcție de aceasta, vedem dacă votăm această lege.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Calimente, din partea Grupului parlamentar al P.N.L. Vă rog să luați cuvântul, cum v-ați exprimat voința.

Domnul Mihăiță Calimente:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu am o propunere care probabil va stârni o anumită nedumerire, pentru că eu consider că Biroul permanent a făcut din start o greșeală, trimițând această lege la o comisie unde nu trebuie să o trimită - la Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, care nu știu ce atribuții are în legătură cu situația românilor din afara granițelor țării. Și cred că această lege ar fi trebuit trimisă la Comisia pentru politică externă, mai ales că Departamentul pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni este în subordinea Ministerului Afacerilor Externe. Este adevărat că domnul ministru a fost invitat la comisie. Domnia sa a comunicat că nu poate participa, pentru că era prins cu altă activitate și, sigur, a venit exact președintele Departamentului pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni.

Din păcate, la comisie, argumentele tehnice ale domniei sale nu au fost luate în considerare. S-a acționat mai mult emoțional și, din punct de vedere politic, raționamentele care au fost exprimate acolo au fost exprimate sub acest impuls.

De asemenea, amendamentele Grupului parlamentar al P.N.L. au fost respinse în bloc, fără să fie discutate, și nici argumentele tehnice nu au fost acceptate.

Din acest motiv, eu cred că acest raport ar trebui trimis din nou la Comisia pentru politică externă, pentru că noi considerăm că Ministerul Afacerilor Externe trebuie să se ocupe în continuare de această problemă. Ați văzut și incidentele care s-au produs la granița cu Republica Moldova. Aceleași incidente s-au întâmplat și în alte părți. După părerea mea, reprezentanții României care se duc acolo trebuie să aibă imunitate diplomatică, pentru că, altfel, pot să întâmpine diferite greutăți.

Cât despre propunerea care a fost făcută mai înainte, ca acest congres, în ceea ce privește situația românilor de pretutindeni și mai ales cei din afara țării, să fie sub egida Președintelui României, eu am mari îndoieli, pentru că Președintele României ne creează nouă probleme, celor care suntem aici. Măcar cei care sunt în afara țării să nu aibă problemele pe care le avem noi în țară și să nu avem scandalurile și în afara țării, pe care le avem în țară, provocate de Președintele României.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Titus Corlățean a cerut cuvântul.

Vă rog să vă pronunțați și cu privire la această ultimă propunere.

Domnul Titus Corlățean:

Stimate colege,

Stimați colegi,

Am câteva precizări punctuale de făcut, ca reacție la intervențiile Grupurilor parlamentare P.D. și P.N.L.

Aș începe cu ultima chestiune, legată de Ministerul Afacerilor Externe. La modul în care Ministerul Afacerilor Externe a gestionat, din păcate, dezastruos, problematica românilor din afară, inclusiv ultima gafă, de proporții, și aș caracteriza-o ca un act de iresponsabilitate și incompetență, apropo de limba moldovenească, nu aș aduce în discuție un astfel de argument. Acesta este primul comentariu.

Cel de al doilea, legat de congresul românilor la Președinție, legat de procedurile de adeverință, haideți să vedem în ce fază procedurală suntem în clipa de față. Dezbaterile de săptămâna trecută au confirmat respingerea cererii de reexaminare, singurele două puncte rămase în suspensie asupra cărora trebuie să tranșăm astăzi fiind subordonarea departamentului, respectiv acea enumerare.

În ce privește procedura adeverințelor, vreau să fac următoarea precizare: ea este preluată în textul legii, cuvânt cu cuvânt, din acele guide lines, linii directoare, pe care Comisia de la Veneția l-a elaborat, cu putere obligatorie, pentru toate statele europene, în marja raportului privind legea adoptată de Parlamentul de la Budapesta privind maghiarii din vecinătate.

Este o procedură obligatorie pentru toate statele care adoptă acest tip de lege. Și ea a fost preluată cuvânt cu cuvânt, inclusiv chestiunea cu adeverințele, evitând acele chestiuni legate de încălcarea suveranității altor state, precum eliberarea unor documente de identitate care au generat confuzii și încălcări ale suveranității altui stat. Deci, procedura est-europeană este standard, este prevăzută în textul legii.

Cu privire la alte aspecte, aici va trebui să decideți: dacă departamentul rămâne subordonat Guvernului, sau dacă doriți să-l transferați la Ministerul de Externe, noi susținem această formulă - funcționarea subordonării la Guvern. Și am văzut, apropo de Ministerul de Externe, nici nu vreau să mai repet ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile. Iar, în ceea ce privește enumerarea denumirilor respective, a fost o hotărâre a comisiei. Apropo: comisia este aceeași comisie care a fost sesizată în fond și în procedura anterioară, atunci când dumneavoastră, toți, ați votat acest proiect de lege în această formă. Acum inventăm tot felul de motive, pentru a amâna sau a împinge la nesfârșit adoptarea acestei legi.

Eu vreau să vă spun că sunteți responsabili față de comunitățile românești pentru această întârziere - 7 ani de zile pe marginea acestei legi. Este o chestiune inacceptabilă. Și eu invit, cel puțin Grupul parlamentar al P.S.D. și pe ceilalți parlamentari care se gândesc serios și nu politizează acest subiect, să voteze acest raport astăzi.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru cine cereți dumneavoastră cuvântul?

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Procedură!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Tudor are o procedură; domnul deputat Tudor, de la P.R.M. Vă rog. Ați văzut, domnule Calimente, s-a cerut o problemă de procedură.

Domnul Marcu Tudor:

Da, nu iau cuvântul în locul nimănui.

Procedura este o rugăminte pe care v-o adresez, domnule președinte, ca să puneți clar titlul la vot, pentru că sunt vreo patru variante. Dacă votez "da", ce înseamnă varianta aia, în concepția unora, ce înseamnă în concepția altora. Dacă votez "nu", asemenea variante sunt inverse.

De aceea, rugămintea mea, domnule președinte, este ca, atunci când puneți la vot peste câteva minute, să explicați clar ce înseamnă pct.4 și ce înseamnă pct.2, ca să evităm orice încurcătură pe care toți o avem acum. Am discutat cu mulți și toți au aceeași încurcătură. Nu vreau s-o deschid acum, pentru că deschid niște discuții foarte largi.

Și al doilea lucru pe care îl voiam: eu am în față ordinea de zi, la care acest punct era la pct.5, iar la dumneavoastră era la pct.6. Eu m-am ghidat după acesta, de la pct.5, care, întâmplător, zicea tot așa: reexaminarea, la cererea Președintelui... Aici a fost confuzia. Din cauza asta, încă o dată vă acord scuzele mele, pentru că am avut în față două hârtii diferite.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Erau vreo cinci puncte care începeau cu "reexaminare la cererea Președintelui" și din cauza asta toate puteau fi confundate, după dumneavoastră, într-unul singur.

Doamna Olguța Vasilescu și apoi domnul Calimente, care a mai vorbit o dată. De aceea trebuie să dau cuvântul întâi celorlalți, care n-au mai vorbit. Și apoi domnul Árpad.

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Nu vreau să reiau argumentele pe care le-a folosit aici domnul Titus Corlățean și cu care sunt absolut de acord. Vreau doar să insist, așa cum am insistat și data trecută, când s-a retrimis la comisie această lege, să votați enumerarea respectivă.

Trebuie să se știe foarte clar că noi recunoaștem minoritățile de români care se află în jurul granițelor, indiferent că ei se numesc vlahi, moldo-vlahi, istro-români, megleno-români și așa mai departe.

Deci, aceste denumiri trebuie să fie prinse într-un proiect de lege, să devină denumiri oficiale pentru români. Pentru că, dacă statul român nu recunoaște aceste minorități, nu mai putem să avem pretenția la statele respective, în care aceste minorități trăiesc, să le recunoască. Deci, asta ar fi prima rugăminte: să se voteze neapărat acest amendament care s-a adus la comisie.

Iar, în ceea ce privește al doilea amendament, eu insist, totuși, ca Departamentul Românilor de Pretutindeni să rămână la Guvern, dar să nu rămână în subordinea Ministerului Afacerilor Externe, din motivele pe care le-a susținut și domnul Titus Corlățean aici, pe care nu vreau să le reiau.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Calimente.

Domnul Mihăiță Calimente:

Sigur că antevorbitorii mei au spus să nu politizăm această problemă, dar, din păcate, exact domniile lor o politizează, spunând că este un dezastru și că Ministerul Afacerilor Externe n-a făcut nimic.

Am aici, în fața dumneavoastră, de la Ministerul Afacerilor Externe, Raportul de activitate al Departamentului pentru Relații cu Românii de Pretutindeni în perioada 2005-2007. Citindu-l, rezultă că au avut o activitate laborioasă, că s-au implicat, că au făcut foarte multe lucruri pentru românii din afara granițelor.

Sigur că problema ridicată, cu denumirea românilor, este o problemă pe care trebuie să o lămurim. Vreau să vă spun că această denumire de vlahi, vlohi, valahi, vine de la un trib germanic-elvețian, cu care popoarele germanice au intrat în contact și care era deja latinizat și această denumire de vlah, vloh, valah s-a și generalizat. Ea a ajuns până în Țara Galilor, care să poarte denumirea de Welsh și care are aceeași rădăcină. A ajuns în Valonia, care are aceeași rădăcină și care a fost preluată doar de slavi.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, aveți vaste cunoștințe de istorie. Odată ne-ați dus la teutoni. Acum ne duceți la galezi. Haideți, totuși, să venim la ...

Domnul Mihăiță Calimente:

Eu vreau ca, în general, să discutăm în cunoștință de cauză și să nu ne dăm cu părerea despre denumiri despre care habar nu avem și nici nu am citit niciodată. Măcar acum să știm despre ce votăm și despre ce vorbim. Cred că nu este rușine acest lucru.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc și eu pentru înțelegere.

Stimați colegi, comisia ne-a propus un singur amendament. Potrivit regulamentului, eu doar la acesta mă voi referi, pentru a-l supune votului dumneavoastră acum, înaintea votului final.

Urmăriți la raport amendamentul nr.1, cu privire la art.1. Este vorba de enumerarea persoanelor de etnie română.

Supun votului dumneavoastră acest amendament, pentru că au fost obiecții la acesta.

Vă rog. Domnul Canacheu.

Domnul Costică Canacheu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ar fi fost bună o înțelegere pentru retransmiterea acestei cereri de reexaminare la comisie, dar, dacă ați trecut la amendamente, trebuie să ne referim la amendamente. Și vreau să subliniez că încercarea noastră...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, am făcut acest lucru, pentru că s-a discutat explicit în comisie cauza pentru care s-a cerut retrimiterea. Deci, s-a discutat o dată acest lucru. Vă rog să vă referiți la amendament.

Domnul Costică Canacheu:

Am înțeles. Am să pledez pentru menținerea formei pe care proiectul de lege îl are în acest moment la art.1, și anume: proiectul de lege se referă la etnicii români și la cei aparținători ai filonului cultural românesc, care, conform Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului, Convenției europene pentru minorități, Convenției europene pentru limbi regionale sau mai puțin folosite, care lasă deschisă calea acelora care se consideră aparținători ai filonului cultural românesc, să se declare ca atare.

Ideea că prin lege am prelua numele unor populații ale căror origine nu o cunoaștem, aceasta este realitatea; și chiar textul amendamentului ne spune acest lucru. Se vorbește despre origine română și atunci când se vorbește despre rumâni, vlahi, valahi, macedo-români, aromâni, megleno-români, istro-români și alții, doar se face afirmația "care sunt: macedo-români, aromâni, vlahi..." și ce se mai înșiruie acolo. Ce înseamnă că "sunt"? Eu sunt aromân, după terminologia consacrată în România. Sunt și macedonean, tot după terminologia consacrată în România. Sunt și armân, așa cum îmi spune mie mama, cum îi spun eu mamei mele. Vorbesc limba mea maternă - limba armână. Cum putem să consacrăm prin lege identitatea etnică, lingvistică a unor aparținători ai filonului cultural? Aceia care consideră ei că sunt aparținători ai filonului cultural românesc.

Intrăm într-o eroare majoră pentru acest început de mileniu, ca să ajungem să legiferăm și să luăm aceste nume și să le consacrăm într-o lege în România. Același lucru se încearcă și în alte părți, numai că s-au reținut. Și la Atena se gândește acest lucru. Și uneori și la Tirana. Și, iată cum acești veri ai dumneavoastră, frați ai dumneavoastră, latinii balcanici, armânii, sunt desfăcuți în încercări din acestea de a norma identitatea. Identitatea este aceea pe care ți-o afirmi, pe care o recunoști. Eu sunt aparținător al filonului cultural românesc. Sunt consacrat aici, sunt născut aici. Sunt, cultural, român. Dar sunt armân etnic și limba mea maternă este limba armână. Nu poate nimeni să numească prin lege, să mă numească altfel și să-mi ia numele. Este imposibil.

De aceea vă rog - cu considerația pe care, între noi, latinii, frații, o avem, cu iubirea care, între noi, latinii, o avem - să nu acceptați acest amendament, pentru că este injust, este în afara convențiilor europene și nu face decât să-i expună în continuare pe armâni la această contradicție politică din regiune.

Noi suntem armâni, ne-am consacrat, în acest fel, istoria, cultura, limba. Și, acum, iată, în Europa, ne manifestăm.

În următoarele săptămâni, în Elveția, va fi o reuniune, susținută și de Guvernul elvețian, a unui organism regional al armânilor, care sunt latini, frați ai românilor, dar sunt armâni.

Vă mulțumesc și consider că frățietatea în acest fel se manifestă, prin respingerea acestui amendament, care nu face decât a da satisfacție unor idei istorice de la București sau idei istorice de la Atena și a-i lăsa în continuare descoperiți pe armâni.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii).

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc și eu pentru aceste disertații. Se pare că la întrebări fundamentale, a avea o lege bună sau a nu o avea deloc, nu putem să răspundem astăzi.

Vă rog să observați, programul de lucru pentru ședința în plenul Camerei s-a epuizat, stimate coleg, de zece minute.

În consecință, declar închise lucrările ședinței Camerei Deputaților.

Urmează ședința comună a celor două Camere.

Vă rog să observați, colegii mei deputați, că sunt deja și senatori în sală; oricum, programul l-am epuizat de zece minute.

Vă mulțumesc.

Voce din sală:

Votul final?

Domnul Valer Dorneanu:

Vot final când se vor încheia dezbaterile la acest articol.

Ședința s-a încheiat la ora 11,40.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 18 ianuarie 2020, 10:45
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro