Ioan Aurel Rus
Ioan Aurel Rus
Ședința Camerei Deputaților din 11 septembrie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.117/21-09-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 11-09-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 11 septembrie 2007

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.18 Ioan Aurel Rus - declarație politică intitulată "Iertare, da! Uitare, nu!";

 

Domnul Ioan Oltean:

  ................................................

O să-l rog pe domnul deputat Ioan Rus să își scurteze la maximum declarația politică.

Se pregătește să-și prezinte declarația domnul Valentin Iliescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Domnii deputați Gheorghe Dragomir și Horea Uioreanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, au depus declarațiile la Secretariatul Camerei.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică este intitulată: "Iertare, da! Uitare, nu!"

O să concentrez, cum ați spus dumneavoastră.

În luna septembrie a fiecărui an, comemorăm cu resemnare victimele și atrocitățile petrecute pe teritoriul Ardealului, greu încercat de istorie. Evenimentele petrecute la Ip și Trăsnea, din septembrie 1940, au lăsat urme adânci, nu doar în sânul familiilor și urmașilor acestora, ci chiar mai departe, peste ani, în toată suflarea ce simte și trăiește românește.

Nu putem uita nici de evenimentele tristedin 14/15 octombrie 1944 de la Moisei. Anii au trecut. Rănile însă au rămas. Dacă am uita acestea, ar însemna să dispărem din istorie.

Nu cerem răzbunare. Nu vrem acest lucru. Trăim alte vremi, în alte conjuncturi. Suntem membri ai Uniunii Europene și vrem să trăim în pace, alături de etniile din comunitate. Dar identitatea, naționalitatea, tradițiile și suveranitatea nu le împărțim cu nimeni. Nu dorim deznaționalizarea satelor românești.

Dacă în perioada 1800-1867, în Harghita și Covasna au dispărut 31 de sate românești (14 în Covasna, 17 în Harghita), în perioada 1867-1918, 69 de sate (27 în Covasna, 42 în Harghita), să nu uităm că în anii 1940-1944 au dispărut 78 de sate românești (32 în Covasna, 46 în Harghita), la care se adaugă peste 540.000 de cetățeni români de altă etnie decât ungurească și săsească, trimiși la Auschwitz.

Administrația ungurească din partea de nord-vest a României, din perioada 1940-1945, ca urmare a Diktatului de la Viena, a comis cele mai groaznice crime, masacre în masă împotriva românilor. Las aici lista cu toate satele în care s-au petrecut astfel de atrocități, și vom aminti doar Prundul Bârgăului, din Bistrița-Năsăud, în care 7 români au fost masacrați, dintre care și preotul satului, Vasile Rațiu.

Pentru a dovedi, cu fapte concrete, ce crime și masacre au comis înaintașii celor din așa-numitul "Ținut Secuiesc" din România în anii terorii ungaro-horthyste, iată câteva exemple privind crimele comise împotriva poporului român: Bixad (Satu Mare) - 7 persoane împușcate; Brâncovenești (Mureș) - 11; Câmpia Turzii (Cluj) - 21; Cerisa (Sălaj) - 17; Chesani (Mureș) - 7; Cornești Adamus (Mureș)- 17 militari; Cosniciu de Sus (Sălaj) - 19; Diosing (Bihor) - 6; Geaca (Cluj) - 12; Ghiroc (Timiș) - 18; Huedin (Cluj) - 4, între care și părintele protopop Aurel Munteanu; Ip (Sălaj) - 157 români, între care și preotul satului; Lechința de Mureș (Mureș) - 7, între care si învățătorul satului, Gheorghe Negruțiu; Luduș (Mureș) - 14 evrei și 5 români; Marca (Sălaj) - 13; Moisei (Maramureș) - 35 români și 3 evrei; Mureșenii de Câmpie (Cluj) - 11 români, o unguroaică și preotul satului, Andrei Bujor, îngropați în spatele casei parohiale; Prundu Bârgăului (Bistrița-Năsăud) - 7, printre care și preotul satului, Vasile Rațiu; Orșova (Mureș) - 20, între care și primarul satului, Ioan Truta; Pesac (Timiș) - 12; Rediu (Cluj) - 42; Sărmașu (Mureș) - 126 evrei și 39 de români, între care și preotul localității, Vasile Micu, și prim-pretorul dr. Vasile Banu; Sucutard (Cluj) - 5; Șilea (Alba) - 4, între care și preotul satului, Petru Cheșcheș; Tărian (Bihor) - 26; Trăsnea (Sălaj) - 125, între care și preotul satului, Traian Costea; Zalău (Sălaj) - 6 etc.

Recensământul atrocităților e dureros. Pe lângă crimele comise, se adaugă batjocura, chinul și bătăile celor ce au supraviețuit, preoți, dascăli și oameni de rând. Urmașii hortiștilor adunați în organizații, asociații și fundații și astăzi umblă la sfârtecarea României prin metode specifice. De la predica din biserică, trecând la cuvântările publice și până la munca de la om la om, aceste formațiuni șovine, mai rău decât moliile, uneltesc divizarea României. Un ajutor extrem de mare se pare că l-au primit de la iresponsabilul președinte Traian Băsescu. În urma vizitei acestuia în județele Harghita și Covasna‚ dar mai ales în urma discuțiilor avute cu unii lideri ai UDMR, a apărut la marginea drumurilor României pancarta șovină amintind de ținutul secuiesc. Nimic mai obraznic și mai revoltător din partea celor care ne cer nouă toleranță și îngăduință cu ei, dar la rândul lor uită că sunt datori cu acțiuni similare. Ni se cere iertare. În durerea sufletului românesc și a amintirilor triste vom spune că suntem în stare să o și acordăm. Nu ni se poate însă cere să și uităm. Ba mai mult, nu ni se poate impune să acceptăm noi provocări. Destul!

Ca partid creștin, cu o morală sănătoasă, acordăm penitență celor ce își recunosc vina și îi îndemnăm să lucreze împreună cu noi la unitatea credinței, limbii, națiunii și teritoriului sfânt al României Mari.

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 17 octombrie 2019, 21:04
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro