Valeriu Tabără
Valeriu Tabără
Ședința Camerei Deputaților din 4 septembrie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.110/14-09-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 04-09-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 4 septembrie 2007

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.3 Valeriu Tabără - declarație politică cu tema "Agricultura României în cadrul politic al iresponsabilității și speculației";

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Grupul parlamentar al PD, domnul deputat Valeriu Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mi-am intitulat declarația politică de astăzi "Agricultura României în cadrul politic al iresponsabilității și speculației."

În timpul vacanței parlamentare din iarna 2006-2007, mi-au căzut în mână (și le-am studiat cu multă atenție) o serie de articole de presă care abordau extrem de serios fenomenul de încălzire globală și fenomenul El Nino, care are loc în centrul Oceanului Pacific, ambele fenomene cu consecințe dintre cele mai grave ca efecte asupra climei pe suprafețe mari ale globului.

Știam că, în România, problema schimbărilor climatice, stepizarea și chiar deșertificarea au fost semnalate și studiate cu aproape 40 de ani în urmă, cercetări care au continuat și continuă și astăzi. Încă de atunci s-a pus problema elaborării unei strategii care să ne protejeze împotriva unor cauze, consecințe date de secetă, care să aibă efecte pe termen lung.

Așa s-a elaborat strategia irigațiilor, amenajate la nivelul anului 1990 pe aproape 3,2 milioane de hectare, cu precădere în zonele cu un grad mare de ariditate și cu un rol pozitiv determinant nu numai pentru producătorii agricoli ai României, dar și asupra mediului ambiant al țării noastre. S-a știut că este istorie în acest sens și, din istorie, că fără aceste irigații, într-o serie de zone agricole ale României nu este posibilă o producție agricolă stabilă ca nivel și calitate și ca rentabilitate economică.

A fost elaborat și declanșat un amplu program de cercetare pentru a se realiza numeroase soiuri și hibrizi de plante cu un grad ridicat de toleranță sau chiar rezistență la secetă, dar și tehnologii care să ducă la o mai bună conservare și utilizare a apei din sol. În ceea ce privește soiurile și hibrizii, aceștia s-au realizat și și-au demonstrat viabilitatea în acest an, 2007, când au asigurat un minim de recoltă în aproape toate zonele afectate de secetă. Aceasta în timp ce soiurile și hibrizii străini au fost afectați grav de secetă.

În ceea ce privește tehnologiile, acestea, deși se cunosc, nu au putut fi aplicate decât sporadic, din cauza lipsei de tehnică agricolă aferentă unei astfel de tehnologii. Este de remarcat faptul că hibrizii și soiurile de plante cultivate autohtone au rezistat mulțumitor la seceta puternică din Bărăgan, Dobrogea, Oltenia, sudul și centrul Moldovei, unde s-au înregistrat, la nivelul solului, temperaturi de peste 60 de grade Celsius, completate de o secetă pedologică și atmosferică fără precedent.

Ceea ce s-a întâmplat anul acesta sub aspect climatic în România, se știa de mult. Din păcate, cunoștințele acumulate de-a lungul anilor în domeniu, așa cum se găsesc și în alte domenii, nu au fost luate în seamă de către cei care, în baza lor, trebuiau să ia decizii care să ducă la eliminarea efectelor fenomenelor de secetă.

Aș mai menționa, așa cum am făcut-o mai sus, că fenomenul nu este nou, el este în desfășurare și extindere de mai mulți ani în România și nimeni sau aproape nimeni din factorii cu responsabilitate în decizia politică nu s-a aplecat asupra lui, iar consecințele se văd și se vor simți puternic în anii următori.

Suferința creată de acest complex fenomen climatic nu este numai a celor care practică agricultura și trăiesc din ea. Acesta afectează, dacă-mi este permis, întreaga societate românească, pusă să plătească sume importante de bani pentru ceva ce, din păcate, se va repeta, probabil, mulți ani de acum încolo.

Fenomenul de secetă în România, pe zone mai mari sau mai mici, este prezent în țara noastră în opt din zece ani. El este strict legat, paradoxal, de un alt fenomen, care se repetă an de an, pe arii mai mici sau mai mari, dar cu consecințe dezastruoase. Este vorba de inundații. Ambele fenomene sunt strâns legate între ele și provin aproape din aceleași cauze. Din păcate, ambele sunt tratate nu ca și cauză, ci mai mult ca efect.

În anul 2007, fenomenul de secetă este prezent pe aproape două treimi din teritoriul României, deși a fost sesizat de către instituții științifice din timp, inclusiv de Autoritatea Națională pentru Meteorologie, a fost tratat cu superficialitate, cu neînțelegere, cu neștiință, dar și cu multă neputință de către cei care ar fi trebuit să-l vadă. Consecințele acestui fapt se văd.

Este de neînțeles de ce Guvernul nu a declarat, în cazul secetei, la timp, starea de calamitate, deși ea era semnalată de către o serie de instituții, inclusiv de către prefecturi.

De ce nu s-au făcut evaluările stării de vegetație a culturilor de toamnă la timp, inclusiv la ieșirea din iarnă? În vestul țării, seceta s-a manifestat acut în lunile februarie, martie și aprilie, cu consecințe teribile asupra producției.

De ce nu au fost avertizați fermierii de către instituțiile abilitate asupra consecințelor fenomenelor climatice ce se desfășurau și ale căror consecințe erau previzibile?

De ce s-a impus, după atâtea greșeli făcute de acest Guvern, ca despăgubirile pentru culturile afectate de secetă să fie strict legate de acțiunea de asigurare, știut fiind că nici o societate de asigurări nu face asigurări împotriva secetei?

Este un răspuns: Guvernul actual nu a vrut să-i despăgubească pe cei afectați de fenomenele climatice.

Neprimirea sau respingerea dosarelor de calamitate de către Direcțiile Agricole Județene este un act de cinism și de iresponsabilitate. Consecințele sunt: falimentarea unui număr mare de agricultori ca urmare a compromiterii produselor agricole și vegetale; afectarea, de asemenea, într-o proporție mare, și a exploatațiilor agricole susținute prin proiectele precum Sapard și Fermierul. Pentru acestea din urmă nu s-a luat, până acum, nici un fel de măsură de sprijin.

Există, însă, din nou domenii care câștigă de pe urma secetei și a sărăciei fermierilor români. Aceștia sunt importatorii de produse agricole de tot felul și, în același timp, se creionează condițiile pentru o piață funciară mai ieftină, mai la îndemâna marilor speculanți de pământuri.

Mă întreb, oare, a vrut Guvernul să ajungă la această situație? Se pare că da.

Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 17 octombrie 2019, 21:00
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro