Plen
Ședința Camerei Deputaților din 23 aprilie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.57/03-05-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-03-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 23-04-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 23 aprilie 2007

  Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților.  

Ședința a început la ora 16,05.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de doamna Daniela Popa, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistați de domnii Ioan Munteanu și Dan Radu Rușanu, secretari.

   

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschise lucrările ședinței de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că din totalul celor 328 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 171 de deputați. Sunt absenți 157, din care 33 participă la alte acțiuni parlamentare.

Pentru început, în conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ziua de luni 23 aprilie 2007; programul de lucru pentru perioada 23-28 aprilie 2007; informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; lista rapoartelor depuse în perioada 16-23 aprilie 2007 de comisiile permanente sesizate în fond; sumarul privind conținutul fiecărui Monitor Oficial al României, partea I.

Vă informez că între orele 18 și 19,30 va avea loc primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului ministru și membrilor Guvernului.

De asemenea, vă informez că mâine dimineață între orele 8,30 și 10 va avea loc sesiunea de declarații politice, urmată de o ședință a plenului Camerelor reunite. La finalul ședinței plenului Camerelor reunite, va avea loc ședința de vot final a Camerei Deputaților, urmând ca marți după amiază, miercuri și joi dimineață să lucrăm în comisii.

 
Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea Camerelor de Comerț și Industrie din România (retrimisă comisiei).  

La pct. 2 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea Camerelor de Comerț și Industrie din România.

Legea are caracter ordinar, proiect respins de Senat. Raport comun de adoptare: Comisia pentru industrii și servicii și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Suntem Cameră decizională.

Din partea comisiilor, domnul deputat Florin Iordache.

Vă rog.

Da, vă rog, aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Vasile Cosmin Nicula:

Ca inițiator al acestui proiect de lege, domnule președinte, ținând cont de faptul că au apărut câteva disfuncționalități în prevederile constituționale, chiar și modificări la acest proiect de lege, vă propun să solicitați plenului Camerei Deputaților retrimiterea la Comisia juridică cu termen o săptămână. pentru a clarifica aceste mici disfuncționalități apărute la proiectul inițial.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Comisia?

 
   

Domnul Florin Iordache:

Într-adevăr, sunt câteva precizări care nu sunt de tehnică legislativă și, conform Regulamentului Camerei Deputaților și Senatului, aceste trei modificări nu pot fi făcute decât în comisie și să revenim săptămâna viitoare. Deci comisiile reunite sunt de acord cu termen o săptămână pentru a veni cu un nou raport cu modificările aferente.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Dacă mai există intervenții pe această temă?

Domnule deputat Bivolaru, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

În legătură cu termenul, domnule președinte, având în vedere că această săptămână este destul de încărcată, iar săptămâna viitoare o să avem și niște zile mai libere, așa, deci în condițiile acestea să fiți de acord ca să depunem raportul respectiv la sfârșitul săptămânii viitoare. Adică, exact joia viitoare.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Alexandru Mocanu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Alexandru Mocanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Mai întâi să vă spun că suntem de acord cu retrimiterea la comisie a proiectului de lege și cu termenul propus aici de distinsul nostru coleg Bivolaru, astfel ca la sfârșitul săptămânii viitoare să avem un nou raport revizuit. Sper ca în cele câteva puncte pe care distinsul nostru coleg inițiator le menționa că ar trebui revizuite astfel încât să se încadreze și în normele care privesc constituționalitatea, să existe și eliminarea amendamentului care a apărut la Capitolul V - Decizii tranzitorii sau ceva de genul acesta, prin care nu se face altceva decât se statuează că informații obținute, procesate de către, ca rod al muncii Registrului Comerțului să se preia nelimitat și gratuit de către structura Camerelor de Comerț care, știm bine, urmează să le valorifice contra cost aceste informații și nu mi se pare că este corect să luăm din veniturile unei instituții publice, deci practic să luăm de la bugetul de stat și să ducem într-o structură care este sută la sută privată.

Aceasta ar însemna, printre altele, că ar fi vorba de un ajutor de stat, chiar nenotificat, care s-ar acorda structurii Camerelor de Comerț și Industrie.

De aceea, vă rog să fiți de acord cu amânarea dezbaterii acestui raport și retrimiterea lui la comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

A fost o intervenție pe fond, ce-i drept, dar sunt convins că o veți relua la comisie, acolo unde puteți să vă faceți și cuvântul auzit. Suntem încă la discuția pe procedură, înțeleg că nu mai sunt intervenții. Avem propunerea de retrimitere la comisie.

Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie a acestui proiect.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Atunci, retrimitem proiectul la comisie.

 
Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.30/2006 privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică (retrimisă comisiei).  

3. Reexaminarea, la cererea președintelui României, a Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2006 privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică.

Legea are caracter ordinar. Este reexaminată de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci. Prioritate legislativă, suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Vă rog, domnule deputat Ciopraga.

Pe procedură?

Vă rog, aveți cuvântul pe procedură.

   

Domnul Mircea Ciopraga:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Având în vedere că această ordonanță a fost cerută de către Comisia pentru industrii și servicii, care a dezbătut în primă etapă, în aviz, această ordonanță, având în vedere că această cerere a noastră, iterată de două ori către Biroul permanent al Camerei Deputaților, nu a fost satisfăcută, deci nu a fost discutată la Comisia pentru industrii și servicii, vă rugăm să o trimiteți din nou la comisie.

În plus, s-a schimbat structura organizatorică a Ministerului de Finanțe, devenind Ministerul Economiei și Finanțelor și trebuie recorelate unele chestiuni.

Vă mulțumesc.

Cerem trei săptămâni.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Comisia? Ați vorbit și din partea comisiei, să înțeleg?

Alte intervenții la acest punct? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie a acestui proiect.

Cine este pentru, vă rog? Da. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Retrimis, termen - două săptămâni.

 
Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind aprobarea unor măsuri financiare pentru întreprinderile mici și mijlocii din industria berii (rămasă pentru votul final).  

4. Reexaminare, la cererea președintelui României, a Legii privind aprobarea unor măsuri financiare pentru întreprinderile mici și mijlocii din industria berii.

Legea are caracter ordinar. Examinată de Senat. Raport de respingere a legii din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci. Suntem Cameră decizională.

Rog inițiatorii să ia cuvântul. Da, vă rog. Nu doresc inițiatorii să ia cuvântul.

Raportul comisiei, vă rog. Raportul comisiei?

   

Domnul Aurel Gubandru:

Doamnelor și domnilor deputați,

În ședința Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din data de miercuri, săptămâna trecută, s-a adoptat propunerea de respingere a proiectului de lege, cu 17 voturi pentru și 6 împotrivă.

Prin urmare, facem apel la dumneavoastră pentru a vota în conformitate cu votul comisiei de buget-finanțe-bănci din Camera Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Intervenții din partea grupurilor? Domnul deputat Dan Radu Rușanu.

Domnule deputat, nu e procedură de urgență, vorbiți și dumneavoastră.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Știți foarte bine că proiectul de lege pe care îl discutăm acum, referitor la unele facilități pentru producătorii de bere, a fost dat de exemplu de domnul președinte Traian Băsescu pentru oligarhii care împreună cu Parlamentul promovează legi incorect, ilegale.

De aceea, v-aș ruga foarte mult, vizavi de acest proiect de lege, ca fiecare grup parlamentar să se pronunțe pentru a nu mai fi discuții, să vedem cine îl apără și cine nu-l apără. Pentru că atunci au fost acuzate numai o parte din grupurile parlamentare, că ar fi inițiat și ar fi avut interese. Haideți dumneavoastră să vedem aici, în mod direct, cine are și cine nu are interese. Deci, de aceea, vă rog ca fiecare grup parlamentar să-și spună punctul de vedere la acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Calimente, înțeleg că la solicitarea domnului Rușanu vrea să prezinte punctul de vedere al grupului P.N.L.

 
   

Domnul Mihăiță Calimente:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur că așa cum s-a subliniat, această lege a fost incriminată de domnul președinte Băsescu, și spun eu că pe bună dreptate, ca fiind o lege cu adresă și cei care au semnat această lege să își asume responsabilitatea și paternitatea acestei legi.

Cred că, indiferent dacă este vorba despre bere sau whisky sau altă băutură, acest tip de legi nu fac bine nici Parlamentului, nici celor care le-au inițiat.

În consecință, grupul parlamentar al P.N.L. nu susține acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Alte intervenții? Nu sunt alte intervenții.

A, vă rog, doamna deputat Ardelean, îmi cer scuze.

 
   

Doamna Lia Ardelean:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Partidul Conservator nu susține propunerea legislativă, dar insistăm să vedem inițiatorii, să vedem cum își susțin punctul de vedere și să ne spună de ce susțin această propunere legislativă. Cred că așa ar fi corect.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Alte intervenții la dezbateri generale?

Nu mai sunt alte intervenții la dezbateri generale?

Dacă inițiatorii doresc să intervină la finalul dezbaterilor? Nu doresc.

Domnul Stanciu? Poftiți? Domnilor secretari, nu mi l-ați pus pe domnul Stanciu pe listă!

Domnule Stanciu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Domnilor miniștri,

Domnule Nicolăescu,

Am asistat chiar cu mare interes la prima dezbatere a acestei inițiative legislative, când s-au adus argumente care, la vremea respectivă, păreau destul de reale, concrete, vizând sprijinul unei părți a industriei berii.

Am fost mulți colegi foarte documentați atunci și cred că în momentul în care am fost la tribună, nu gustaseră sorturile de bere pe care le apărau, ci, efectiv, credeau în această inițiativă.

De aceea, invit și eu, domnule președinte, pe distinșii colegi care au inițiat acest proiect să-și reia argumentația, pentru că în acest mod este posibil să convingă plenul. Și nu cred că de frica domnului Traian Băsescu, președintele suspendat, dânșii nu mai au curajul să susțină. Pentru că, altfel s-ar crea impresia că, într-adevăr, există anumiți colegi care ar face legi, nu?, la comanda oligarhilor pentru infractori. Eu nu cred că e o lege făcută pentru infractori, ci este o lege care a plecat din anumit raționament. Votul nostru, deci al colegilor din P.S.D. va fi, evident, nu, dacă nu susțin, adică pentru respingere, dacă nu se susține proiectul și, evident, ne vom gândi dacă se va susține proiectul.

Și cred că ar fi chiar bine ca să fim nominalizați cei care au făcut această inițiativă ca să nu planeze un eventual blam asupra întregului Parlament. Solicit, evident, sau adresez această rugăminte, domnule președinte, cu atât mai mult cu cât am senzația că cel puțin 1 sau 2 dintre aceia sunt acum în tabăra în care țipă pe toate drumurile că se fac legi pentru infractori. Ar fi bine să-i cunoaștem și să-i ascultăm, să vedem cu argumentează.

Închei, mulțumindu-vă pentru atenție și ne vom exprima votul în raport de argumentele date.

Nu sunt argumente, votăm pentru respingere. Sunt argumente, ne vom gândi.

Vă mulțumim pentru atenție.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Înțeleg că nu se susțin alte argumente. Nu se susțin alte argumente.

Proiectul rămâne la vot final, fiind propunere de respingere.

 
Propunerea legislativă privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Interceptarea Comunicațiilor (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional)  

5. Propunerea legislativă privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Interceptarea Comunicațiilor.

Legea are caracter organic. Raport comun: Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Suntem primă Cameră sesizată.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art.75 alin.(2) din Constituție și ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Propunerea legislativă Legea securității naționale a României (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional)  

6. Propunerea legislativă - Legea securității naționale a României.

Legea are caracter organic. Raport comun: Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Termenul de depunere a raportului: 16.03.2007, prelungit până la data de 04.04.2007. Suntem primă Cameră sesizată.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art.75 alin.(2) din Constituție și ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Propunerea legislativă privind activitatea de informații, contrainformații și de protecție (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional)  

7. Propunerea legislativă privind activitatea de informații, contrainformații și de protecție.

Legea are caracter organic, raport comun: Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. suntem primă Cameră sesizată.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art.75 alin.(2) din Constituție și ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional)  

8. Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații.

Legea are caracter organic. Raport comun: Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Suntem primă Cameră sesizată.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată în conformitate cu prevederile art.75 alin.(2) din Constituție și ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional)  

9. Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe.

Legea are caracter organic. Raport comun: Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Termenul de dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art.75 alin.(2) din Constituție și ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Propunerea legislativă privind înființarea Institutului de Drept Public și Științe Administrative al României (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional)  

10. Propunerea legislativă privind înființarea Institutului de Drept Public și Științe Administrative al României.

Legea are caracter organic.

Termenul de dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art.75 alin.(2) din Constituție și ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Propunerea legislativă pentru completarea art.10 alin.4 din Legea învățământului nr.84/1995, republicată cu modificările și completările ulterioare privind instituirea Bursei Școlare Guvernul României (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional)  

11. Propunerea legislativă pentru modificarea art.10 alin.4 din Legea învățământului nr.84/1995, republicată cu modificările și completările ulterioare, privind instituirea bursei școlare - "Guvernul României".

Legea are caracter organic. Suntem primă Cameră sesizată.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art.75 alin.(2) din Constituție și ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii învățământului nr.84/1995, republicată (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional)  

12. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii învățământului nr.84/1995, republicată.

Legea are caracter organic. Suntem primă Cameră sesizată.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art.75 alin.(2) din Constituție și ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Numirea a 3 membri ai Adunării Reprezentanților a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (rămas pentru votul final)  

La pct.13 avem numirea a trei membri ai Adunării reprezentanților Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Avizul Comisiei pentru sănătate și familie a fost distribuit.

Rog Comisia pentru sănătate și familie, dacă dorește să prezinte? Nu dorește.

Obiecții? Intervenții? Comentarii? Nu sunt.

Rămâne la vot final, se va vota pe buletine de vot, mâine.

Dezbaterea Proiectului de Hotărâre pentru constituirea unei Comisii parlamentare de anchetă privind verificarea unor aspecte referitoare la activitatea președintelui Curții de Conturi a României (rămas pentru votul final)  

14. Proiectul de Hotărâre pentru constituirea unei comisii parlamentare de anchetă privind verificarea unor aspecte referitoare la activitatea președintelui Curții de Conturi a României.

S-au depus: proiectul de hotărâre, semnăturile necesare, precum și propunerile nominale, pentru completarea acestui proiect.

Dacă există obiecții, observații, comentarii? Nu sunt.

Trecem atunci la hotărâre. Dacă în ce privește titlul, există obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Art.1. Adoptat. Art.2. Adoptat. Art.3. Adoptat. Art.4. Adoptat. Art.5. Adoptat. Art.6. Adoptat. Art.7. Adoptat.

Art.8. Obiecții, observații, comentarii? Adoptat.

Art.9. Adoptat. Art.10. Adoptat. Art.11. Adoptat. Art.12. Adoptat.

Anexa cu nominalizări? Adoptată.

Am finalizat dezbaterea pe articole. proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.88/2006 pentru modificarea și completarea unor acte normative prin care se acordă drepturi sociale, precum și unele măsuri în domeniul cheltuielilor de personal (rămas pentru votul final)  

15. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2006 pentru modificarea și completarea unor acte normative prin care se acordă drepturi sociale, precum și unele măsuri în domeniul cheltuielilor de personal.

Legea are caracter organic. Proiectul a fost adoptat de Senat. Raport de adoptare și raport suplimentar, raport înlocuitor de adoptare din partea Comisiei pentru muncă. Procedură de urgență. Suntem Cameră decizională.

Rog inițiatorul. Domnul secretar de stat Doică, în calitatea dumneavoastră de inițiator.

   

Domnul Cătălin Doică (secretar de stat, Ministerul Economiei și Finanțelor):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Noi, ca și inițiator, vrem ca Parlamentul să fie de acord cu actul normativ, așa cum a fost propus de către guvern și nu suntem de acord cu amendamentele admise de către comisie, dar, dacă sunteți de acord și există vreo cerere în acest sens, poate mai pot fi discutate în cadrul comisiei amendamentele respective.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog.

 
   

Domnul Cătălin Doică:

Deci, după cum am spus, Guvernul este de acord cu forma actului normativ, așa cum a fost propus spre aprobare Parlamentului, dar nu poate fi de acord cu amendamentele admise și propuse de către comisie, punct de vedere pe care mi l-am exprimat și în cadrul discuțiilor din comisie.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, va rezulta la dezbateri, domnule secretar de stat.

Vă mulțumesc.

Comisia, raportul?

Domnule președinte Duțu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Stelian Duțu:

Raport suplimentar asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2006 pentru modificarea și completarea unor acte normative prin care se acordă drepturi sociale, precum și unele măsuri în domeniul cheltuielilor de personal.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. La lucrările comisiei au fost prezenți 17 deputați din totalul de 19. Raportul comisiei a fost adoptat cu 12 voturi pentru, 2 voturi împotrivă și o abținere, iar în urma rediscutării în ședința din 5 aprilie 2007, comisia a hotărât cu 12 voturi pentru, 2 voturi împotrivă și o abținere, admiterea cu modificări și completări a proiectului de lege.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole. Nu există amendamente respinse. Lucrăm pe Anexa cu amendamente admise.

Dacă la pct.1 există obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.2. Adoptat. Pct.3. Adoptat.

Pct.4. Domnule deputat Miuțescu, vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Adrian Miuțescu:

Domnule președinte,

Am mai spus-o și în dezbaterea de la comisie. Amendamentul este nobil, să spun așa, prin formularea sa, însă intenția legiuitorului a fost de a sprijini și a ajuta efectiv tichetele de călătorie, de transport, nu alte suplimente financiare care să vină și să fie introduse în acest proiect legislativ. Dacă există, sigur, intenția de a majora în continuare pensii sau alte ajutoare, suntem de acord, dar nu aici este cazul.

De aceea, propun respingerea acestui amendament, cu rugămintea că este clar înțeleasă și nu se vine cu o propunere numai de dragul de a formula asemenea amendament.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Am înțeles. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții? Supun votului dumneavoastră, atunci, propunerea de respingere a acestui amendament de la pct. 4.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 140 de voturi pentru respingere.

Voturi împotrivă? 62 voturi împotrivă.

Abțineri? Numărați, vă rog. 5 abțineri.

S-a respins amendamentul de la pct.4. Rămâne textul.

Pe textul comisiei mai sunt obiecții? Nu sunt. Rămâne adoptat textul comisiei de la pct.4.

Avem un punct nenumerotat. Haideți să-l numim, dacă sunteți de acord, 41, domnule președinte. Care urmează după pct.4 din raportul comisiei. Dacă aici există obiecții, observații, comentarii?

Da, domnul deputat Miuțescu. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Adrian Miuțescu:

Domnule președinte,

În continuare, atât la următorul amendament, cât și la poziția 5, având în vedere că a fost respins punctul 4, nu mai au sens, să spun așa, deci cu alte cuvinte, aș ruga să fie în continuare respins, evident.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a amendamentului de la pct.41.

Cine este pentru? 138 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 51 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

S-a respins.

Pct.5 din raport. Aceeași propunere, domnule Miuțescu, am înțeles și la 5 și la 6 ați avut?

 
     

Domnul Gheorghe Adrian Miuțescu: (Din bancă)

Da.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Bine, deci se menține propunerea.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a amendamentului de la pct.5.

Vă rog. Cine este pentru? Da. Vă mulțumesc. 141 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 52 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

S-a respins amendamentul de la pct.5.

Amendamentul de la pct.6, aceeași propunere, înțeleg.

Supun votului dumneavoastră respingerea amendamentului de la pct.6.

Cine este pentru? Da. Vă mulțumesc. 141 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 53.

Abțineri? 2 abțineri.

S-a respins amendamentul de la pct.6.

Dacă la punctele 4 până la 6 există alte obiecții, observații, comentarii. Nu sunt.

Atunci a fost adoptat în formula inițiatorului.

Pct.7. Obiecții, observații, comentarii. Adoptat.

Pct.8. adoptat. Pct.9. Adoptat. Pct.10. Adoptat.

Pct.11. Amendamentul comisiei. Obiecții, observații, comentarii. Adoptat.

Vă mulțumesc.

Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind obligația Guvernului de a prezenta semestrial rapoarte în fața Parlamentului privind îndeplinirea Programului de guvernare (rămasă pentru votul final).  

Propunerea legislativă privind obligația Guvernului de a prezenta semestrial rapoarte în fața Parlamentului privind îndeplinirea programului de guvernare.

Legea are caracter organic. Raport de respingere din partea Comisiei juridice.

Suntem primă Cameră sesizată.

Termenul de adoptare tacită, 2 mai.

Propunerea comisiei de respingere a inițiativei legislative nu a întrunit numărul necesar de voturi la votul final din 17 aprilie și ca urmare s-a hotărât dezbaterea pe articole într-o ședință ulterioară, potrivit art.104 alin.(3).

Dacă inițiatorul dorește să susțină proiectul.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule deputat Moisoiu.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

Mulțumesc că mi-ați dat cuvântul. Aș dori să fiu foarte sintetic și în același timp am să spun un lucru neplăcut și anume, Comisia juridică își menține punctul de vedere, dar Comisia juridică nu a invitat inițiatorii ca să participe la dezbateri, pentru ca în felul acesta să aducă o modificare.

Modificarea de fond, sau dacă vreți să-i spunem, care ar fi putut să o facem în acest caz ar fi fost ca, în loc de "raport în fața Parlamentului", să introducă "o informare", "o informare în fața Parlamentului". Și în felul acesta, cu un asemenea amendament, nu se încalcă absolut nimic și este deosebit de benefică o asemenea inițiativă parlamentară.

Deci, permiteți-mi, domnule președinte, să rog să se analizeze, fie astăzi într-o scurtă ședință a Comisiei juridice, fie dacă nu mâine să revenim la această treabă sau chiar săptămâna viitoare, având în vedere că termenul este până în data de 2 mai, deci, nu ieșim în afara termenelor, și, în acest fel, făcând această modificare, să rămânem pe această idee de transparență, adică Guvernul periodic să apară în fața noastră și să ne prezinte o informare asupra modului cum își realizează programul de guvernare.

Cred că suntem în asentimentul tuturor din acest punct de vedere, pentru că transparența trebuie să fie înainte de toate un mobil care în același timp să ne mobilizeze.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Doamna deputat Olguța Vasilescu.

 
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Data trecută erau foarte multe grupuri parlamentare care vroiau să voteze împotriva acestui proiect de lege. După ce au citit art.180 din Regulamentul Camerei Deputaților, au putut constata foarte mulți colegi de-ai noștri că acest proiect de lege nu numai că nu este neconstituțional, astfel ar fi așa și Regulamentul Camerei Deputaților, dar că este absolut necesar.

Noi, în Regulamentul Camerei Deputaților avem asemenea prevederi.

Legea de ce este făcută? Pentru că la Senat, în regulamentul lor, nu s-au introdus asemenea aspecte. Și, în aceste condiții, ni se pare absolut firesc și normal, așa cum este și în Regulamentul Camerei Deputaților trecut, ca măcar o dată pe lună, premierul României, dacă este solicitat, deci, numai dacă este solicitat de unul dintre grupurile parlamentare, să vină și să dea explicații pe o temă de interes general. Asta nu înseamnă că vom vota, asta nu înseamnă că va avea, eu știu, vreo repercusiune negativă asupra Guvernului. Pur și simplu, este vorba de informarea colegilor noștri.

Vă reamintesc: este în Regulamentul Camerei Deputaților o asemenea prevedere, nu este în cel al Senatului. Din acest considerent, colegii noștri au formulat o asemenea inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, doamna deputat.

Domnul deputat Petru Călian.

 
   

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cu tot respectul față de inițiatori, acest proiect de lege, cel puțin forțează Constituția. Asemenea chestiuni, într-adevăr, pot să fie prevăzute, dar numai în regulamente. Așa cum este prevăzut în Regulamentul Camerei Deputaților, se poate foarte simplu modifica și Regulamentul Senatului, astfel încât să existe asemenea prevederi.

Și de ce spun acest lucru? Chiar dacă am adopta acest proiect de lege și chiar dacă Guvernul s-ar prezenta în fața Parlamentului și ar prezenta rapoarte periodice, nu s-ar întâmpla nimic deosebit, pentru că nu ar urma efectele acestor informări. Sigur că dezbateri politice, Guvernul poate fi invitat în baza actualului Regulament al Camerei la scurte informări, pot să existe dezbateri, dar până la acest nivel. Și spun acest lucru pentru că așa spune și Constituția.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții.

Are un drept la replică doamna deputat Olguța Vasilescu.

 
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Îmi pare rău că trebuie să-l contrazic pe domnul Călian, că numai într-o hotărâre, probabil la asta vă refereați, într-o hotărâre a Parlamentului, pentru că Regulamentul Camerei Deputaților este adoptat printr-o hotărâre, se pot introduce asemenea modificări. Cu tot regretul, dar nu știu de unde ați scos-o, deși sunteți jurist.

Și vreau să vă mai spun o chestiune, stimați colegi. În aceste zile, se vorbește foarte mult pe toate posturile de televiziune despre rolul și rangul Parlamentului. Păi atunci, haideți să ne păstrăm rangul, și dacă vrem să-l invităm aici pe premierul României pe anumite probleme care ne interesează, să avem obligativitatea în lege să și vină.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Domnul deputat Mihăiță Calimente.

 
   

Domnul Mihăiță Calimente:

Sigur că această inițiativă legislativă poate fi privită puțin cu o anumită suspiciune, pentru că se spune în actele normative că premierul sau oricare ministru, dacă are de comunicat ceva Camerei Deputaților poate s-o facă.

Să emitem o lege prin care să-l obligăm lunar, sau eu știu, bilunar, pe primul-ministru să vină să prezinte în fața Parlamentului anumite nelămuriri pe care unii colegi ai noștri le au, mi se pare puțin exagerat, pentru că există alte instrumente, ca interpelările sau memoriile care sunt adresate primului-ministru sau miniștrilor pe probleme pe care credem noi că nu suntem destul de lămuriți, iar în caz că nu suntem de acord cu anumite lucruri pe care le face premierul sau pe care le fac anumiți miniștri, există instituția moțiunii simple sau chiar a moțiunii de cenzură.

Deci, înclin să cred și eu că în regulament se poate face și la Senat modificarea care există în Regulamentul Camerei Deputaților. Și în acest sens, suntem de acord. Dar ca să legiferăm acest lucru, mi se pare excesiv.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Anghel Stanciu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Domnilor miniștri,

Domnule Nicolăescu,

Avem în față o idee care a îmbrăcat forma unei inițiative legislative. Această idee a stat la baza unei înțelegeri vremelnice în anul 2000 între P.S.D., P.D. și P.N.L., când s-a învestit Guvernul Năstase. Am fost la negocieri și știu ce a susținut atunci domnul Duvăz și cei din echipa domniei sale de la P.D. la vremea respectivă. Există și în alte parlamente, și în special în cel britanic, unde premierul vine și prezintă astfel de rapoarte. La noi, afirm cu destulă convingere, pe baza experienței, s-a vrut din `90 și până în prezent, și se vrea în continuare ca Parlamentul să fie mai slab în raport cu Guvernul. Și dacă citiți regulamentele din aprilie `90 până acum, pe toate, o să constatați aceste lucruri. Sau, cum spunea la un moment dat Brătianu, "Dați-mi Guvernul și voi conduce Parlamentul".

Vă pot spune că multe partide au pierdut pe mâna Guvernului. Dar la fel de adevărat este că nici un ministru nu l-am văzut șomer din `90 până în momentul de față. De aceea, ar trebui să ne gândim foarte bine dacă modalitățile cuprinse în regulament, moțiunile, întrebările, interpelările, sunt suficiente pentru actul de control a activității Guvernului de către autoritatea supremă de legiferare, respectiv Parlamentul.

Votul nostru îi învestește și pe premier și pe Guvern. Ca atare, este normal ca în fața celor care i-au investit să prezinte astfel de rapoarte. Este vorba semestrial. Deci, practic, de două ori pe an.

Evident că nu are consecințe, cum spune un distins coleg aici, nu are consecințe juridice directe, ca moțiunea de cenzură, dar este de fapt o asumare a ceea ce raportează, și ca partid sau deputat poți să te raportezi la un act oficial și poți, în consecință, să îndrepți pe traseu, și obligativitatea de a raporta, evident că induce și Guvernului mai multă responsabilitate, știind că se apropie termenul în care trebuie să raporteze ceea ce a promis prin votul de învestitură. Și mă gândesc că dacă se dă un vot și, respectiv, o învestire, este normal ca să prezinte și rezultatele acestei învestiri.

De aceea, noi vom susține această idee, ca o creștere a responsabilității Guvernului și, efectiv, prin similitudine, o creștere a responsabilității Parlamentului față de actul de guvernare. Cred că veți face același lucru, pentru că altfel ne vom trezi că vom răspunde noi și vom pleca din Parlament, cum au plecat cei 70% în 2004. vom pleca și ceilalți 70%, iar domnii miniștri își vor face în continuare treaba, neștiind în momentul de față, unii dintre ei, nu generalizez, ce culoare are și unde se găsește programul de guvernare.

Vă invit, deci, la meditație, la responsabilitate și la un vot asumat. Nu dăunează nimănui o prezentare semestrială a actului de guvernare.

Vă mulțumim pentru atenție.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Mircea Costache.

 
   

Domnul Mircea Costache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mă număr și eu printre inițiatori și vreau să adaug la cele spuse că prevederea constituțională a dreptului de control parlamentar asupra Executivului nu se prea manifestă de loc. Pentru că singura modalitate invocată de un coleg antevorbitor - de adresarea unor interpelări pe adresa membrilor Guvernului - rămâne de foarte multe ori fără efect. Răspunsul este formulat, știu eu, evaziv, nu punctează întotdeauna în mod corect și cu o documentație destul de transparentă pentru a răspunde la această prevedere constituțională de a exercita un control parlamentar asupra Executivului.

Vedeți și dumneavoastră, în piața publică și în dezbaterea publică, în aceste zile, cum sunt asmuțiți cetățenii mai puțin informați asupra Parlamentului, Parlamentul este vinovat de toate relele. Ei știu că numai Parlamentul conduce. Ei știu că Parlamentul este responsabil pentru tot ce se întâmplă în țară. Dacă adevărul nu este acesta, pentru că ar trebui să se cunoască până la urmă separația puterilor în stat, totuși, Parlamentul, ca organism suprem reprezentativ, trebuie să exercite un mai pronunțat drept de control asupra Executivului nu numai prin, de multe ori, formalele interpelări și întrebări, nu numai prin comisiile de anchetă care nu s-au finalizat niciodată cu rezultate concrete, ci și prin rapoarte semestriale ale Executivului în fața Parlamentului, în legătură cu gradul de îndeplinire al programului de guvernare.

O informare corectă a celor două instituții fundamentale, Guvern, Parlament, nu strică nimănui și este constituțională și legală și morală. Și dacă tot acuză unii Parlamentul, ba se mai și luptă câte unul mai iresponsabil cu o instituție întreagă acuzându-ne de toate relele din lume, să ne dea și dreptul de a fi, măcar o dată la șase luni, informați.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Am să am și eu o intervenție.

(De la tribună.)

Doamnelor și domnilor colegi,

În urma dezbaterilor din plen la acest proiect de lege, Grupul liberal își asumă susținerea ideii proiectului. Credem că art.1 din proiect este binevenit. Avem reticențe însă în ce privește art.2, pentru că nu știm în ce măsură este de competența Parlamentului să stabilească termene. De aceea, vom susține art.1, potrivit regulamentului ședințelor reunite, Parlamentul ulterior unui asemenea raport are dreptul de a stabili că face dezbateri și, ca atare, cel puțin prima parte a articolului 2 va fi, de asemenea, inclusă.

Nu cred, repet, că se pot stabili termene în care Guvernul să realizeze, să ducă până la capăt o politică sau alta, termenul este finalul de mandat. De aceea, noi vom susține art.1 și vom pune în aplicare acest articol, chiar cred că este un serviciu adus Guvernului, care are ocazia să se adreseze Parlamentului și să-și explice politicile.

Vă mulțumesc.

(Domnul președinte își reia locul la prezidiu.)

Dacă nu mai sunt intervenții la dezbateri generale, trecem la dezbaterile pe articole.

În ce privește titlul, obiecții, observații, comentarii.

Supun votului dumneavoastră titlul, că votăm pe articole.

Cine este pentru? Da. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? (Vociferări.) Nu, că unii au votat pentru, să știți. 5 voturi împotrivă.

Vă rog frumos să ridicați mâinile la votul împotrivă, să putem număra pentru procesul-verbal.

Domnule secretar Rușanu, vă rog să numărați corect.

8 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Titlul a fost adoptat.

Art.1.

Cine este pentru? 142 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați la voturi împotrivă. 10 voturi împotrivă. (vociferări din partea deputaților P.D.)

Abțineri?

Noi le numărăm cu plăcere, să știți, dar nu sunt mâinile ridicate.

Abțineri? 3 abțineri.

Vă mulțumesc.

Art.2.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 52 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Numărați. 82 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art.158 alin.(2) din Legea învățământului nr.84/1995 republicată, cu modificările și completările ulterioare (rămasă pentru votul final).  

Propunerea legislativă pentru modificarea art.158 alin.(2) din Legea învățământului nr.84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Legea are caracter organic. Raport de respingere, din partea Comisiei pentru învățământ.

Suntem primă Cameră sesizată.

Termen de adoptare tacită: 4 mai.

Dacă inițiatorul dorește să susțină proiectul.

Vă rog, domnule deputat Kiraly.

   

Domnul Kiraly Andrei-Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne, stimați domni deputați,

Inițiativa legislativă are în vedere o altă abordare a situațiilor speciale privind asigurarea condițiilor de școlarizare a copiilor din învățământul preșcolar și din învățământul primar.

În Legea învățământului, conform reglementărilor actuale, se asigură posibilități de derogare de la nivelul minim de preșcolari și școlari în situații speciale, în anumite zone defavorizate, prin aprobarea ministerului de resort.

Considerăm că reglementările sunt restrictive și acoperă numai în parte prevederile art.32 din Constituția României, prin care se asigură dreptul persoanelor aparținând minorităților naționale de a învăța în limba maternă.

Totodată, ele satisfac doar parțial prevederile art.5 alin.(1) din Legea învățământului, prin care "cetățenii României au drepturi egale de acces la toate nivelurile și formele de învățământ, indiferent de condiția socială, materială, de sex, rasă, naționalitate, apartenență politică sau religioasă."

De asemenea, potrivit art.17 alin.(1) "Ministerul Educației Naționale, inspectoratele școlare și autoritățile administrației publice locale asigură condițiile necesare pentru ca elevii să frecventeze cursurile primare și gimnaziale, de regulă, în localitățile în care aceștia domiciliază."

De aceea, apreciem că pe lângă zonele defavorizate, izolate datorită unor condiții geografice, este necesar ca zonele izolate lingvistic să fie recunoscute aparținând situațiilor speciale. Izolarea lingvistică înseamnă că anumite comunități etnice trăiesc în grupuri reduse și la distanțe semnificative de conaționalii lor, despărțite fiind de mai multe unități administrativ-teritoriale.

Din aceste motive, acestor copii nu le sunt asigurate condiții pentru instruirea în limba maternă. În consecință, nu mai pot fi purtători ai culturii grupului etnic respectiv.

Pentru a evita aceste situații, propunem să se introducă categoria "situații speciale și zone izolate lingvistic" iar competența de a acorda asemenea derogări să revină autorităților publice locale, cu avizul inspectoratelor școlare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Comisia.

Vă rog, doamna președinte.

 
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art.158 alin.(2) și se referă la situații speciale privind asigurarea condițiilor de școlarizare a copiilor din învățământul preșcolar.

Face parte din categoria legilor organice.

Suntem primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, comisia, cu 10 voturi pentru respingere, 4 voturi împotriva respingerii și o abținere, propune plenului respingerea propunerii legislative, din următoarele motive: prevederile cuprinse în propunerea legislativă se regăsesc în textul Legii nr.84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, creându-se astfel o dublă reglementare; al doilea motiv: prin introducerea unor reglementări speciale pentru zonele cu unități școlare izolate lingvistic, se creează o discriminare pozitivă pentru elevii aparținând minorităților naționale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale. Domnul deputat Gvozdenovici.

 
   

Domnul Slavomir Gvozdenovici:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Vin pentru a nu știu câta oară din partea Grupului parlamentar al minorităților, pentru că noi suntem primii în situațiile acestea de dificultate, copiii noștri se găsesc în această situație. Și, înainte de a spune punctul de vedere vizavi de propunerea legislativă, dar și vizavi de poziția comisiei de specialitate, doresc să atrag atenția asupra unui fenomen dramatic care se întâmplă minorităților naționale, și anume, suntem mai multe minorități care am avut zeci de școli în limba de predare maternă, am rămas ori fără școli total, ori cu câte o școală-două, simbolic.

Ajutați-ne, vă rugăm frumos, măcar astea care ne-au rămas puținele să le păstrăm, și de aceea Grupul parlamentar al minorităților sprijină propunerea legislativă și nu putem fi de acord cu comisia, mai ales cu punctul acela că ar fi discriminare pozitivă. Ce este rău de a ne discrimina o dată pozitiv ca să ne păstrăm măcar ceea ce am avut și, paradoxal, pe timpul regimului comunist al lui Ceaușescu.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul deputat Andea. Și, după aceea, domnul deputat Asztalos.

 
   

Domnul Petru Andea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

După cum puteți constata, o astfel de inițiativă nu este o noutate în Camera Deputaților, au fost mai multe runde de discuții pe proiecte de lege asemănătoare, unul dintre ele inclusiv aparținând domnului Gvozdenovici, care și-a exprimat punctul de vedere anterior. Ce aș dori să spun? Raportul comisiei în mod corect subliniază faptul că în Legea învățământului este acoperită această posibilitate ca în situațiile excepționale care includ și situațiile de comunități izolate lingvistic, dar nu numai acestea, deci situațiile excepționale pot să beneficieze de clase cu efectiv sub cel legal.

Menționez că efectivul maxim de elevi este stabilit din considerente de calitatea învățământului, iar efectivul minim de elevi într-o clasă este stabilit din considerente legate de economicitatea procesului didactic.

Sunt multe situații în țară în care, în localități izolate, nu lingvistic, localități izolate sunt mai puțin de 15 copii, pentru a forma o clasă.

Pentru astfel de situații și pentru cele menționate de domnul Gvozdenovici, există o procedură care s-a aplicat și până acum, prin care Ministerul Educației și Cercetării poate aproba efective reduse și, în consecință, să mărească cheltuielile de școlarizare per elev, așa cum ne place la ora actuală, datorită descentralizării, să vorbim ca mod de finanțare a învățământului.

Astfel încât, raportul comisiei, care spune că se creează o dublă reglementare, este corect.

Cealaltă prevedere din inițiativa legislativă, prin care comunitatea locală decide, este ca și când unii decid și alții plătesc. Deci, decide comunitatea locală, dar plătește sistemul de învățământ o școlarizare, sigur, împovărătoare într-un anume sens.

În consecință, noi considerăm, și mă refer acum la Grupul parlamentar al P.S.D., că raportul comisiei, de respingere, este corect.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Iată că din nou ne aflăm într-o situație foarte ciudată, foarte interesantă. Avem în față o lege a învățământului, un articol cât se poate de clar, și avem un text care amendează acest articol; atât textul inițial al articolului, cât și modificarea articolului respectiv sunt interpretate așa cum dorește fiecare.

În comisie, colegii noștri majoritari au respins această inițiativă legislativă, iar în raport se și justifică, cât se poate de "clar", zic eu clar în ghilimele, fiindcă iată ce scrie aici în justificare: "prevederile cuprinse în propunerea legislativă se regăsesc în textul Legii nr.84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, creându-se, astfel, o dublă reglementare."

Domnilor,

fals. Fals. fiindcă dacă ați fi fost atenți la ceea ce spunea domnul Andrei-Gheorghe Kiraly, în numele inițiatorilor, atunci ați fi aflat că de fapt, pe lângă termenul de izolare geografică, s-a introdus un nou concept, așa-zisa izolare lingvistică. Iar textul articolului la care v-ați referit și despre care spuneți că reglementează această situație, nu, nu se referă la această situație.

În ceea ce privește a doua teză a modificării, pe baza principiului subsidiarității și al descentralizării, nu vi se pare corect ca într-o situație concretă, într-o comuniune numeric mică, decizia de a funcționa o clasă sau o grupă de elevi sau preșcolari să fie luată la nivelul autorităților publice locale, în loc de minister?

Mi se pare ciudat că nu acceptați această idee a descentralizării, a subsidiarității, și mi se pare pur și simplu hilară a doua argumentație. Vă rog frumos fiți atenți ce scrie aici, în numele comisiei. Din păcate, sunt vicepreședintele acestei comisii. Nu am văzut redactarea textului. "Prin introducerea unor reglementări speciale pentru zonele cu unități școlare izolate lingvistic se creează o discriminare pozitivă pentru elevii aparținând minorităților naționale".

Păi, domnilor, într-o democrație funcțională, a crea o discriminare pozitivă față de minorități, vi se pare o eroare? Vi se pare antidemocratic? Păi, dacă așa stau lucrurile, ar trebui să eliminăm din Constituția României o serie de articole care vorbesc de dreptul minorităților de a învăța în limba lor maternă, de a avea instituții proprii, că suntem egali în fața legii ș.a.m.d.

Nu știu de ce a ratificat Parlamentul României convenția-cadru a minorităților, fiindcă dacă privesc acest act normativ prin prisma acestei fraze, atunci a face discriminare pozitivă este o treabă foarte periculoasă.

În sinteză, ceea ce nu am reușit în cadrul comisiei, eu totuși vă cer înțelegerea și o mai mare toleranță și empatie referitor la problematica atât de sensibilă a minorităților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamna deputat Vasilescu, vă rog, și apoi domnul deputat Călian.

 
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dacă stăm să judecăm drept această lege, fără ură și fără părtinire, și fără să ne răstim la microfon, așa cum s-a întâmplat acum, aici, o să ne dăm seama că în nici o țară din lume nu putem să avem o școală pentru un elev.

Haideți să ne gândim la ce costuri implică, pentru că este un elev sau doi dintr-o anumită minoritate. Și aici nu este vorba numai de minoritățile naționale, aici este vorba de comunități izolate lingvistic, și ar putea să fie foarte bine și români izolați într-o comunitate lingvistică de maghiari. Le facem o școală pentru doi copii?

Voci din Grupul parlamentar al U.D.M.R.:

Da!

 
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Eu n-am văzut o asemenea școală decât în Cuba. Să știți că era un obiectiv turistic, unde Fidel Castro voia să arate cât de multă înțelegere are pentru comunitățile izolate, și făcuse o școală pentru un copil. Dar era obiectiv turistic. Se vizita, și dacă voiai mai lăsai și niște fonduri pentru dotarea școlii respective. Obiectiv turistic, repet.

Noi ce facem? Facem și noi, creăm obiective turistice? Haideți să fim serioși. De fiecare dată vin unii dintre colegii noștri cu tot felul de legi din acestea aberante. Nici nu mai știi cum să le mai spui, și nici nu știi ce să mai zici, pentru că orice respingere ai face și orice argument ai găsi, ești imediat catalogat într-un fel.

Dar, haideți să nu ne batem joc, până la urmă, de Parlamentul României! Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Călian, apoi domnul deputat Anghel Stanciu.

 
   

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pot să vă spun că eu personal am fost izolat lingvistic, în sensul că, în localitatea în care am studiat în clasele primare, eram 4 elevi români și 20 de elevi maghiari. Și totuși am învățat în limba română, fiind obligat să fac naveta 10 km/zi din clasa a V-a până în clasa a VIII-a, și am făcut-o.

Acest lucru, pe cale de consecință, este valabil în ambele părți, și pentru elevii români, și pentru elevii maghiari, în speță.

Însă, problema legată de acest proiect de lege încalcă oarecum Constituția. Și de ce vă spun acest lucru? Un consiliu local nu se poate implica în chestiuni legate de învățământ. Adică, nu poate să stabilească anumite reguli. Consiliul local poate maxim să solicite inspectoratelor școlare și, implicit, Ministerului Învățământului, chestiuni legate de învățământ.

Dar dacă amestecăm dispozițiile consiliului local cu legile care vizează Ministerul Învățământului, vă dați seama ce iese, așa cum bine spunea antevorbitorul meu!

Pe cale de consecință, probabil că acest proiect de lege ar fi bun în situația în care el ar suporta anumite modificări. Mai precis, consiliul local poate maxim să ceară; nu poate să decidă, iar Inspectoratul să dea doar un aviz, pe care îl știți cu toții că este un aviz consultativ.

Așadar, poate un alt proiect de lege mult mai bine gândit ar avea sorți de izbândă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Anghel Stanciu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Domnilor miniștri,

Domnule Nicolăescu,

Această idee pe care distinșii noștri colegi din comisie au avansat-o, împreună cu domnul Andrei-Gheorghe Kiraly, pe care l-am felicitat anterior, demonstrează cât de actuală este zicerea românească: "Și drumul spre iad este pavat cu bune intenții".

Aici noi nu discutăm prin acest amendament drepturile minorităților, pentru că este o chestiune care poate funcționa foarte bine și la copiii români, care se pot găsi izolați lingvistic într-o anumită comunitate.

Deci, prima chestiune pe care vreau s-o înțelegeți este că nu ne referim la cetățenii aparținând minorităților naționale, ci ne referim la toți copiii care se pot găsi într-o astfel de situație.

A doua chestiune: tendința pe care noi am materializat-o, comisia, și pe care dumneavoastră ați aprobat-o prin vot, este aceea de a încerca, cel puțin de la un anumit nivel, să dăm șanse egale copiilor, adică să meargă cu acele autobuze școlare ș.a.m.d., prin comasarea școlilor, într-o școală în care să aibă profesori calificați, să aibă condiții igienico-sanitare adecvate.

Deci, regula pe care noi am impus-o este aceasta: să ducem copiii în zonele respective, la școala din centru, sau cum vreți să-i spuneți, cu mijloace de transport, s-au cumpărat încă o dată două sute și ceva de microbuze, pentru a asigura egalitatea de șanse.

Bineînțeles că legiuitorul, de fapt tot noi, am introdus în Legea nr.84, ca o chestiune de excepție, posibilitatea să funcționeze și clase paralele, da, să funcționeze și comasat, și cu un număr mic de elevi. Dar am introdus aceasta ca o excepție și, evident, am impus-o de la centru, de la nivelul ministerului.

Colegul nostru spunea: "Venim cu principiul subsididarității, care funcționează". Eu vă spun că este posibil ca acest principiu al subsidiarității, în acest caz, să nu funcționeze. Adică, 3 - 4 copii găsiți într-o comunitate, nu totdeauna aceia s-ar putea, la nivelul comunității locale, să fie de acord.

Pe când dincoace, la nivel central, domnul deputat Radan - și îi spun numele pentru că știu sigur că a obținut astfel de clase -, să le spunem, în zona pe care domnia sa o acoperă de la doamna ministru Andronescu, și a fost de fapt și un obiect de lucru al colegilor noștri aparținând minorităților naționale, să discute cu ministerul, să cadă, acolo unde efectiv este cazul, și nu să spunem, să facem un loc de muncă artificial pentru cineva, în loc să ne uităm la copil, deși a obținut lucru. Textul de lege funcționează, a funcționat, și cred că a-l duce acum la nivelul comunității locale, și într-o chestiune de excepție a face o regulă este în dezavantajul copilului, și nu în avantajul lui.

Ca atare, acestea au fost de fapt motivele pentru care noi, în comisie, am respins. Treaba cu discriminarea pozitivă, probabil că s-a strecurat cumva, dar nu mi-aduc aminte ca în comisie să se fi ridicat astfel de puncte de vedere.

De aceea, stimați colegi, trebuie să ne gândim la copil, pe de o parte, la șansele egale pe care i le dăm și, evident, acolo unde este cazul, prin excepție, să facem aceste clase care, repet, sunt permise de lege.

A veni acum și a face regula ca 3 elevi să fie minimum pentru aceste clase la dispoziția locală, introducem subiectivism, și de multe ori acest subiectivism nu se reflectă în avantajele copilului, ci în avantajele celui care trebuie să se ocupe de acei 3 copii.

Este deci momentul să decidem: ori mergem pe linia pe care am început, șanse egale, prin comasări la anumite niveluri, repet, și în anumite zone geografice sau lingvistice, sau lăsăm să funcționeze această regulă generală și acceptăm excepțiile.

Noi, Grupul parlamentar al P.S.D., mergem pe ceea ce reprezintă trend, egalitate de șanse, dar și tratarea diferențiată, prin excepție, de la nivel central, cu fondurile adecvate pentru copiii care sunt izolați geografic, sau, dacă vreți, și izolați lingvistic.

Sper că votul dumneavoastră va fi favorabil continuității și respectiv cazurilor de excepție rezolvate prin fondurile alocate la nivel central.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Merka, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor colegi,

Ideea de bază ca discriminare pozitivă s-a discutat ani de-a rândul și, bineînțeles, știm că nu este chiar principiul acestei modificări care s-a adus. Din câte știm, acestei idei de a da posibilitatea ca, comunitatea locală să vină cu o propunere, pentru că știm foarte bine, comunitatea locală sprijină financiar orice instituție din mediul rural și urban, iar ministerul sprijină cu partea umană și materială procesul de învățământ.

Știm foarte bine că toată lumea tinde să sprijine minoritățile dintr-o zonă sau din alta. Nu se definește ce minoritate este sprijinită, pentru că nu se știe exact definiția unei minorități într-o zonă cu o majoritate diferită de cea preponderentă într-o țară, dar consider că noi, ca și stat român, am dat dovadă de multă clemență.

În acest sens, vreau să vă întreb: în cazul în care o comunitate, oricare ar fi ea, mică sau mare, în momentul în care într-o zonă există, cum s-a spus, o posibilitate de minimum 3 elevi să funcționeze cu această școală, cu această instituție, nu prea văd cum am putea să facem chiar atât de mari reduceri la bugetul de stat.

Și așa viața ne-a demonstrat că în timp comunitățile mici se restrâng, și-și restrâng activitatea. Dar atât timp cât mai există un gram de speranță ca să rămână posibilitatea acelui elev să studieze în limba lui maternă sau în limba pe care o dorește, cred că această clemență ar trebui să fie din partea fiecărui coleg deputat sau senator.

În acest sens, să dăm posibilitatea atât comunității locale, cât și elevului să studieze, chiar dacă uneori, poate în unele state există acel învățământ, poate chiar la distanță sau poate cu minim de elevi. Bineînțeles, numărul minim este discutabil. Dar, gândiți-vă, să facem acum o reducere de costuri tocmai pe elevi, și se referă doar la gradul primar. Este destul de dureros în acest caz. Putem să luăm și putem să negociem bineînțeles, cum s-a și demonstrat și la bugetele anterioare, sume mici, mai mari, enorme sau minime, dar aceste sume care se discută pentru elevi, eu totuși spun că este discutabilă problema, ca și idee. Și în ultimul caz, totuși sprijinim și profesorii. Reducerea numărului de profesori, știți foarte bine că este o etapă dureroasă în sistemul nostru, care va fi și care urmează.

Descentralizarea poate, în acest sens, ne va ajuta totuși. Dacă bugetele locale vor putea să asigure funcționarea în bune condiții a acestor școli, dați posibilitatea, vă rog frumos, ca acești elevi și aceste școli să funcționeze.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, în încheierea lucrărilor... comisia, doamna deputat, doriți să mai interveniți?

 
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Domnule președinte,

Cred că se impun niște concluzii, pentru că stau și mă minunez că mai există în Parlamentul României persoane care nu știu cine finanțează învățământul și unitățile școlare. Pentru mine este o surpriză. Sper să nu fie prea mulți copii.

Deci, este foarte simplu: avem reglementare pentru așa ceva. Cine este interesat dintre minorități poate să meargă la domnul Radan, să îi explice exact cum a făcut domnia sa pentru minoritatea pe care o reprezintă în Parlament.

2. Este mult mai simplă soluția care s-a găsit până acum: să se ia cu un microbuz copiii și să se transporte dintr-o școală în alta, nu să ținem să folosim zeci de milioane, sute de milioane pentru întreținerea unei școli pentru un copil sau doi, decât dacă vrem să transformăm, ca în Cuba, în muzeu școala respectivă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Gvozdenovici, apoi domnul deputat Asztalos.

 
   

Domnul Slavomir Gvozdenovici:

Cu mare părere de rău, trebuie să constat că totuși, din partea majorității sau a unei părți a majorității nu există deloc înțelegere pentru această problemă a noastră.

Vreau să pun o întrebare numai: dacă există, și cazul acesta este cel mai des la minoritățile mici, o singură școală cu predare în limba maternă într-un județ, și noi, din cauza numărului mic de elevi, o desființăm, unde se duc și unde învață elevii aceștia în limba maternă?

Domnilor,

noi dorim și noi o garanție mică, că am venit mai demult cu o propunere legislativă, să fie garantată clasa sau școala cu minimum 3 elevi. Mi-ați zis că nu-i bine. Îi îngrădim pe ăia care sunt unul sau doi în școală. Așa ne-ați explicat, și ați respins această propunere.

Acum, măcar permiteți, că dacă există această excepție geografică, să existe și această excepție lingvistică, pentru că ne creează măcar un minimum de speranță că ne vom păstra măcar puținul ăla care ne-a mai rămas.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Asztalos.

 
   

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Antevorbitorii spuneau că trebuie să dai șanse egale pentru fiecare copil, indiferent de etnie. De aceea, există programe în cadrul ministerului: programul microbuzelor, programul campusurilor ș.a.m.d.

Dar, stimați colegi, aici se vorbește despre acei copii din clasele I - IV, în special, care în cazul acestei izolări lingvistice ar fi nevoiți să stea pe marginea drumului și să facă naveta de 25 - 30 km. Și vă întreb: în calitate de părinte, oare, pentru acest copilaș fragil, ce este mai important, apropierea de părinte sau de a face naveta?

Având în vedere faptul că părerile sunt destul de împărțite - vedeți dumneavoastră, foarte mulți spun, da, fără ezitare, trebuie să respingem - dar din câte ați auzit, în afară de mine mai sunt colegi care pledează pentru altceva. Și pentru a ieși din acest impas, eu - în calitate de vicepreședinte - v-aș ruga să retrimiteți proiectul de lege la comisie, și eventual acolo să mai discutăm colegial, pe probleme punctuale, fiindcă aici este vorba despre probleme punctuale. Nu sunt probleme generale, însă aceste probleme punctuale de foarte multe ori nu se rezolvă, nu-și găsesc rezolvarea în comunitatea respectivă.

Și acest act normativ ar fi o garanție pentru rezolvarea acestor situații destul de izolate, dar existente.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă nu mai există alte intervenții, avem totuși o propunere de procedură, pe care o voi supune votului dumneavoastră.

Doriți să luați cuvântul pe propunerea de retrimitere? Vă rog, doamna președintă, aveți cuvântul.

 
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Domnule președinte,

Știm ce se urmărește: să treacă tacit această lege, pentru că știm și noi cum va lucra Parlamentul până pe data de 4 mai, când acest proiect de lege trece tacit.

Din partea comisiei nu suntem de acord ca să ne-o retrimiteți la comisie. Votul a fost covârșitor în cadrul comisiei și nu are absolut niciun rost ca să revenim, cu atât mai mult cu cât se specifică foarte clar în raport că există reglementare, avem reglementare pentru ceea ce se cere, oameni buni, avem lege.

Pentru ce mai forțăm nota?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat Mircovici, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Niculae Mircovici:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Poate că n-aș fi luat cuvântul, pentru că o serie de argumente au fost prezentate de colegii mei, și sigur că este puțin probabil, ca inclusiv datorită faptului că suntem minoritari, să putem să avem un câștig de cauză vizavi de o astfel de problemă, deși ea stă la baza inegalității de șanse între doi copii, și mă refer la copii din clasele I - IV, care sunt puși în situația să înceapă să învețe aritmetica și celelalte lucruri care se fac în clasa I, a II-a, a III-a și a IV-a într-o limbă pe care nu au vorbit-o niciodată în familie și probabil că datorită izolării lingvistice nici nu o cunosc.

Sigur că posibilitățile lor ar fi mai mari, începând cu clasa a V-a și mai încolo, și este mai puțin probabil ca noi să ne punem problema să învețe mai departe în limba minorității respective.

Dar cel puțin primele elemente, este mult mai ușor pentru copil să le perceapă și să le înțeleagă în singura limbă pe care o vorbește în momentul în care este copil.

Din punctul ăsta de vedere, cred că motivația că vom crea o inegalitate de șanse nu stă în picioare, și sunt convins că domnul profesor s-a referit la inegalitatea de șanse pe care o aveau într-o perspectivă mai mare, și nu numai la momentul acesta, al primelor ore de școală pe care le face copilul respectiv.

Al doilea element pe care vi l-aș supune atenției, este acela că ni s-a dat exemplul cu minoritatea croată, care este grupată într-o anumită zonă. Dar vreau să vă spun un element paradoxal: recensământul din 2002 ne-a dovedit că minoritatea bulgară, prin cifrele sale, în proporție de șapte optimi se găsește în Banat, iar în Dobrogea, de-a lungul Dunării, în alte zone în care au existat minoritari bulgari aceștia nu mai există. În Mehedinți sunt 4, în alte județe limitrofe frontierei sunt înregistrați câte 8 - 10 - 12 minoritari bulgari.

Sigur că n-are nicio legătură cu realitatea, expresie fiind și faptul că 3.500 de votanți votează 20.000 la vot. Dar, ceea ce m-a făcut să vin la acest microfon, este respectul pe care îl acordă doamna președintă a Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, acestei propuneri, acestei inițiative legislative. N-am crezut niciodată că modificarea a două articole în Legea Învățământului este mai importantă decât cele 5 proiecte de lege din pachetul privind siguranța națională a României, care tot în această Cameră, și tot cu înțelegerea unora sau a altora, au trecut fără a fi discutate și dezbătute, prin aprobare tacită la Senat.

Vă mulțumesc pentru aprecierea pe care ați făcut-o acestei propuneri legislative. Este cel puțin egală, datorită temei pe care dumneavoastră ați exprimat-o, cu pachetul de legi privind siguranța națională a României.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Anghel Stanciu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi, aparținând diferitelor minorități naționale, prezenți în Parlament.

Votul nostru va fi clar împotriva trimiterii la comisie.

Vreau să fim de acord cu toții că în România, spre deosebire poate de alte țări ale Uniunii Europene, copiii de altă naționalitate decât cea română au dreptul, și în fapt se realizează instrucția și educația lor în limba maternă.

Deci, legile pe care le avem permit instrucția și educația la toate nivelurile, ca să fim odată pentru totdeauna înțeleși.

Referitor la subiectul pus în discuție, pot funcționa clase, așa cum știți foarte bine, cu un număr redus de elevi, inclusiv 3 elevi.

Problema care se pune aici, s-o spunem clar: vreți ca dintr-o excepție să faceți o regulă; și fiecare caz în parte se analizează și se dispune. Vreți la nivelul comunității locale. Noi vă spunem că la nivelul comunității locale s-ar putea să întâmpinați mai multe dificultăți decât la nivel central, datorită unor anumite mentalități, nu intrăm în detalii, care pot fi și de la minoritari care sunt majoritari într-o zonă, către românii minoritari, și invers.

De aceea, spunem că nu se referă la o anumită etnie. Nu are sens să centrăm pe interesul fiecăruia dintre noi. Este clar că sunt și alte interese.

De aceea, să centrăm pe elev, și cazurile de excepție să le lăsăm excepții, și nu să facem regulă, din care noi să acordăm unora sau altora un salariu sau o funcție.

De aceea, domnule președinte, sunt de acord cu ce a spus domnul Asztalos, să supunem la vot trimiterea sau nu la comisie. Cu cele două precizări: în România, dreptul de a învăța în limba maternă este asigurat la toate nivelurile și sper să nu mai vină cineva să spună că nu și, doi, cazurile de excepție sunt tratate cu foarte multă deferență și nu a venit nimeni dintre colegii noștri minoritari să spună, din 1992, de când sunt în Parlament, până acum, că nu a funcționat o clasă cu 3-4 elevi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Moisoiu, domnul deputat Cristian Rădulescu, domnul deputat Gvozdenovici.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doresc să subliniez o idee care nu s-a înțeles sau n-a vrut să fie înțeleasă, pentru că, de fapt, în clipa de față, problema aceasta este rezolvată. Situații de sub efectiv, cu 3 elevi, se pot aproba de către inspectoratul școlar, cu avizul Ministerului Educației și sunt rezolvate asemenea situații. Deci, nu numai în cazul minorității croate, cum s-a spus aici, și români, eu cunosc situații de acest gen când cazul acesta s-a rezolvat.

Ceea ce trebuie să urmărim și ceea ce s-a urmărit până acum în dezbaterile noastre a fost calitatea învățământului, faptul că învățământul se concentrează pe școala de centru, faptul că se face cu cadre calificate. Iar minoritățile nu au de ce să se sperie, pentru că cadrele calificate sunt cadrele lor calificate, nu o să vină învățătorul sau educatoarea româncă, care nu știe limba respectivă, să țină ore, tot cineva pregătit în același domeniu le va ține.

Pe de altă parte, din punct de vedere calitativ, al condițiilor în care se realizează aceasta, de asemenea, avem toate speranțele de mai bine, în momentul când învățământul este centrat într-o școală de centru, în condițiile în care transporturile sunt asigurate.

Și încă ceva, este vorba, pentru că s-a ridicat aici o problemă, problema legată de drepturile autorității locale. Sigur că da, autoritatea locală are niște drepturi, pentru că ea finanțează aceste școli, din punct de vedere al clădirii, din punct de vedere al utilităților, dar atât. Păi, nu putem ca această administrație locală, primăria locală, să vină și să aibă un cuvânt mai mare de spus decât însuși Ministerul Educației și Cercetării. De aceea nu putem să punem între cele două un semn de egalitate, este mare diferență între un consiliu local, dintr-un anumit sat sau comună, și, în același timp, Ministerul Educației și Cercetării.

Deci, subliniez și, cu aceasta, închei, în clipa de față, problema este rezolvată sub toate aspectele, cu toată bunăvoința, deci, nu avem ce să mai discutăm în acest caz.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Cristian Rădulescu.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

Stimați colegi,

Dezbaterile pe această temă sunt foarte îndelungate și ascuțite, fiindcă este vorba de lucruri foarte delicate aici. Un lucru delicat este dreptul la educație, este un drept fundamental. O altă temă importantă este descentralizarea, pe care, în aceste zile, după admiterea noastră în Europa, o dezbatem cu atât mai fierbinte. Pe de altă parte, este vorba de minorități și când e vorba de minorități și de drepturile minorităților, trebuie să fim extrem de atenți. Când toate aceste trei teme se întâlnesc, în inițiativa de față, lucrurile sigur că devin delicate.

Cred că atunci când este vorba de astfel de lucruri delicate, cum este educația și, în cazul de față, discuția este dusă către minorități, deși noi susținem fierbinte descentralizarea, cred că sunt anumite chestiuni care nu pot fi lăsate la îndemâna subiectivismelor și umorilor, care există, din păcate, uneori, în conducerea administrației locale. Sunt chestiuni care trebuie să fie rezolvate conform normelor și experienței europene și să fie asumate ca politică de stat. Și dacă există deja principii statuate în momentul de față de politica de stat pe educație în această privință, să le lăsăm acolo unde sunt.

Nu-i dăm dreptate întotdeauna doamnei președintă a comisiei de profil, de exemplu, dânsa spunea că e un lucru foarte bun cu microbuzele ș.a.m.d., care ar rezolva o parte din problemele care se pun acum în discuție. Dar, tot în comisia dânsei, a fost respins un amendament venit din partea unor deputați P.D., care prevedea și obligativitatea ca în bugetul de stat să fie cuprinși și banii pentru carburanți, de exemplu, că aceste microbuze au venit, dar nu au piese, nu au carburanți ș.a.m.d. și, în momentul de față, nu toate funcționează. Acest amendament a fost respins.

Revenind la discuția de la care pornisem, însă, în această privință, cred că are dreptate, sunt lucruri prea gingașe ca, la un moment dat, să depindă de nu știu ce primar, din nu știu ce comună sau oraș, care are el o problemă și o luptă veche cu nu știu care minoritate. Și atunci, noi nu o să fim de acord cu retrimiterea la comisie.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Gvozdenovici.

 
   

Domnul Slavomir Gvozdenovici:

Îmi pare rău că revin încă o dată la microfon, doresc să subliniez că în mai multe rânduri, în O.S.C. și în Uniunea Interparlamentară am vorbit despre problematica minorităților din România și despre soluții și exemple pozitive ale țării noastre, dar nu pot să fiu de acord cu domnul Anghel Stanciu, pe care îl respect în mod deosebit, când spune și afirmă că: "spre deosebire de restul Europei, în România se învață". Doresc să subliniez că se învață în foarte multe țări din Europa și nu am descoperit numai noi America, deci, se învață și în altă parte, în mod sigur, și pot să dau exemplu.

Nu cerem pentru un elev, școală sau clasă, dar pot să dau exemplu Danemarca, unde șalupa, în fiecare dimineață, cară un elev de la o insulă la cealaltă. Dar noi nu trăim în insulele Danemarcei, dar suntem niște mici insule în România, minoritățile mai mici. Și trebuie găsită o soluție, soluție nu este numai aceasta, care este acum în lege, ci trebuie găsită o garanție, oricât de mică, nu pentru a înființa altceva, a crea altceva, a aduce alte cheltuieli ș.a.m.d., ci a găsi o garanție mică, ca să ne păstrăm ceea ce am avut.

Domnilor, doresc să subliniez, de 300 de ani avem, mai multe minorități, școli în limba maternă, sub o formă sau alta, le-am păstrat până astăzi. Ni s-au decimat! Asta este puțin zis, ni s-au decimat!

Atunci, vă rog să ne înțelegeți, din acest punct de vedere, și să găsim o modalitate de a păstra măcar ceea ce avem, de a conserva ceea ce ne-a rămas, nici 2-3% nu ne-a rămas din ceea ce am avut. Aceasta este rugămintea și acesta este apelul nostru.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Supun întâi votului propunerea de retrimitere la comisie, care e o propunere procedurală, și, după aceea, dacă doriți, putem relua dezbaterile pe fondul acestei...

Voci din sală:

Nu o mai reluăm!

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu pot să împiedic nicio intervenție, suntem în procedură normală.

Deci, supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie a acestui proiect.

Cine este pentru retrimitere la comisie? Vă rog să votați. Vă rog să numărați. Număr eu, că lipsește domnul secretar. 37 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 50.

Abțineri? Numărați abținerile, vă rog frumos. 3 abțineri.

S-a respins propunerea de retrimitere la comisie.

Dacă mai există intervenții la dezbateri generale? Mai era domnul Merka.

Mai există intervenții? Că vă promit că închid lista.

Mai e vreo intervenție la dezbateri generale? Nu mai e.

Atunci, după această intervenție, rămâne la vot final.

 
   

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vroiam să fac doar o precizare, ce a spus distinsul nostru coleg și domnul profesor Stanciu e adevărat, bineînțeles, minoritățile nu se pot plânge de sprijinul întregului Parlament și al întregii societăți civile pentru drepturile lor. Dar, cum s-a remarcat și adineaori, ideea de finanțare a fost înțeleasă de acei doi colegi din acest partid în sensuri diferite.

Deci, în acest sens doream și eu să cer retrimiterea la comisie, pentru că, poate, într-o modalitate sau în alta, reușim să ne facem înțeleși. Bineînțeles, e o modalitate de exprimare și de vot. Asta doream.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Am finalizat dezbaterile generale. Propunerea, fiind de respingere, rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aderarea României la Acordul între Regatul Belgiei, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Irlanda, Republica Italiană, Marele Ducat al Luxemburgului, Regatul Olandei, Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și Agenția Internațională pentru Energia Atomică, cu privire la aplicarea articolului III, alin.1 și alin.4 din Tratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare (78/164/Euratom), încheiat la Bruxelles la 5 aprilie 1973, cu amendamentele ulterioare și la Protocolul adițional la Acordul între Republica Austria, Regatul Belgiei, Regatul Danemarcei, Republica Elenă, Republica Finlanda, Republica Federală Germania, Irlanda, Republica Italiană, Marele Ducat al Luxemburgului, Regatul Olandei, Republica Portugheză, Regatul Spaniei, Regatul Suediei, Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și Agenția Internațională pentru Energia Atomică, cu privire la aplicarea articolului III, alin.1 și 4 din Tratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare, semnat la Viena la 22 septembrie 1998 (rămas pentru votul final)  

La pct. 18, Proiectul de Lege pentru aderarea României la Acordul între Regatul Belgiei, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Irlanda, Republica Italiană, Marele Ducat al Luxemburgului, Regatul Olandei, Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și Agenția Internațională pentru Energia Atomică, cu privire la aplicarea articolului III, alin.1 și alin.4 din Tratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare (78/164/Euratom), încheiat la Bruxelles la 5 aprilie 1973, cu amendamentele ulterioare și la Protocolul adițional la Acordul între Republica Austria, Regatul Belgiei, Regatul Danemarcei, Republica Elenă, Republica Finlanda, Republica Federală Germania, Irlanda, Republica Italiană, Marele Ducat al Luxemburgului, Regatul Olandei, Republica Portugheză, Regatul Spaniei, Regatul Suediei, Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și Agenția Internațională pentru Energia Atomică, cu privire la aplicarea articolului III, alin.1 și 4 din Tratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare, semnat la Viena la 22 septembrie 1998.

Legea are caracter ordinar.

Raport de adoptare, Comisia pentru industrii.

Procedură de urgență.

Suntem primă Cameră sesizată.

Inițiatorul, dacă dorește? Nu este necesar.

Comisia? Vă rog, raportul, domnule președinte.

   

Domnul Iulian Iancu:

Stimați colegi,

Comisia pentru industrii a fost sesizată pentru dezbatere și avizare în fond cu proiectul de lege menționat.

Aș vrea să vă precizez că atât Comisia pentru politică externă, Comisia pentru apărare, siguranță națională și ordine publică, Comisia juridică au avizat proiectul de lege.

Iar Comisia pentru industrii și servicii, reunită în plen, a votat în unanimitate acest proiect de lege. Proiect care se referă în fapt la aderarea României la acordul menționat, România angajându-se să devină parte la Acordul de garanție și la Protocolul adițional încheiat între Euroatom și Agenția Internațională pentru Energie Atomică.

În consecință, în urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât în unanimitate adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Procedură? Domnule deputat Calimente, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Mihăiță Calimente:

Domnule președinte,

Nu este pentru prima dată când celor din Comisia de apărare ni se pare, și am mai discutat acest lucru între noi, că Biroul permanent al Camerei trimite anumite proiecte de legi acolo unde nu trebuie. Pentru că acest tratat este cu privire la neproliferarea armelor nucleare, cred că raportul ar fi trebuit făcut de Comisia de apărare, și nu de Comisia de industrie, din moment ce vorbim în acest tratat de armament nuclear, și nu de industrii nucleare.

Și nu este pentru prima dată când se întâmplă acest lucru, că la Comisia de apărare nu ajung legi sau nu noi suntem cei care trebuie să facem raportul pentru anumite proiecte de lege care privesc strict domeniul de apărare. Și am ruga, în acest sens, cred că în comisie am propus și în scris acest lucru, să existe o mai mare atenție din partea Biroului permanent, când se distribuie aceste proiecte de lege către comisii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc. Am luat act de această chestiune.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Nu există amendamente respinse, lucrăm pe lista cu amendamente admise.

Dacă la pct. 1 există obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 2? Adoptat. Pct. 3? Adoptat. Pct. 4? Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole, proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.84(r2) din 24/07/1995, Legea învățământului, republicată în Monitorul Oficial, Partea I nr.606 din 10/12/1999 (rămasă pentru votul final).  

La pct. 19, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.84(r2) din 24/07/1995, Legea învățământului, republicată în Monitorul Oficial, Partea I nr.606 din 10/12/1999.

Legea are caracter organic.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru învățământ.

Suntem primă Cameră sesizată.

Dacă inițiatorul dorește? Nu dorește.

Comisia? Vă rog, domnule deputat Andea, scurt.

   

Domnul Petru Andea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii învățământului.

Face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterii în ședința din 18 aprilie, comisia propune plenului respingerea propunerii legislative, cu 18 voturi pentru respingere, 4 împotrivă și 1 abținere. Principalul motiv este că acest proiect legislativ conține prevederi contrare Constituției și se referă evident la eliminarea unor drepturi de care beneficiază elevii care urmează formele de învățământ din România.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Domnule deputat Anghel Stanciu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Domnilor miniștri...

 
     

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (din sală):

Sunt aici!

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule Nicolăescu,

Ne bucură faptul că la apelul nostru disperat de luni de zile s-a întâmplat să mai ajungeți și dumneavoastră în fața poporului.

 
     

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (din sală):

Mai des am ajuns!

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Suntem aici în fața unui proiect de lege care cred că vrea să ne testeze gradul de receptivitate al nostru, al parlamentarilor, privitor la drepturi minorităților. Drepturi care s-au câștigat în timp și, în 11 ani de președinte de comisie, știu cum a fost această "bătălie", necesitând, prin intermediul timpului, și schimbări de mentalitate. Pentru că una era în 1992 să ceri școli în limba unei minorități sau chiar clase și alta este acum, când aceste drepturi sunt câștigate. Și nu numai că sunt câștigate, prin această politică a pașilor mărunți, dar fermi, dusă de către Parlamentul României și de către comisiile de specialitate, s-a testat și veridicitatea ipotezelor pozitive care au fost aduse în discuție și modul efectiv de desfășurare a activității, cu efecte benefice, dar și cu unele efecte colaterale, negative.

Evident că a veni acum și a propune să facem o periere totală a Legii nr. 84 și să scoatem toate drepturile minorităților, motivând pe undeva că ele sunt prinse în Cartă, pe care urmează să o ratificăm, că sunt prinse în Statutul minorităților naționale, și atunci, să le scoatem de aici, poate fi o soluție, dar poate fi și un izvor de vrajbă, să reluăm lucruri care s-au făcut și care funcționează bine și să încercăm să le stricăm.

Bineînțeles, dacă am accepta că principala formațiune care aparține minorităților naționale, cea maghiară, și inițiatorii acestui proiect de lege, care aparține colegilor de la PRM, dacă dânșii au o înțelegere underground, subterană, și își fac proiecte ca să se susțină reciproc într-un anumit domeniu, poate fi, ca ipoteză, înțeleasă, dar nici într-un caz nu poate fi admisă de Parlament.

De aceea, credem că este bine ca, și de o parte, dar și de cealaltă parte, să se găsească un echilibru și la nivelul inițiativelor legislative, astfel încât să nu escaladăm. Pentru că se pare că și din altă parte se încearcă forțarea limitelor normale și firești.

Și atunci, vin și contraponderi ale inițiative, cum este aceasta, în care se spune: "Domnule, vrei Statutul minorităților? Poftiți! Scoatem totul din Legea învățământului și rămân cele din Statutul minorităților!"

Bineînțeles că legea fundamentală, de bază, "Constituția" tuturor drepturilor cetățenești este Legea învățământului, pe domeniul învățământului și educației, de aceea, grupul nostru parlamentar, un grup care gândește în perspectivă, spre liniștea dorită, nu în sensul "hoților", cum spunea cineva, care era președinte (dar aceasta e soarta președinților..., vedeți, nici eu nu mai sunt președinte..., așa că i-a venit rândul și lui...), deci, să respingem acest proiect de lege, cu acea conștiință că facem, de data aceasta, un lucru benefic pentru minorități.

Și sper ca distinșii mei colegi "minoritari" să aprecieze acest lucru, chiar dacă fac eforturi disperate să nu mă asculte. Le mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă nu mai există alte intervenții la dezbateri generale, proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, pentru finanțarea Proiectului sectorial de sprijinire a transporturilor, semnat la București la 27 noiembrie 2006 (rămas pentru votul final)  

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, pentru finanțarea Proiectului sectorial de sprijinire a transporturilor, semnat la București la 27 noiembrie 2006.

Legea are caracter ordinar.

Raport de adoptare, Comisia pentru buget.

Suntem primă Cameră sesizată.

Procedură de urgență.

Prioritate legislativă.

Guvernul? Nu mai e necesar.

Comisia? Raport de adoptare, înțeleg.

Intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Nu există amendamente admise sau respinse.

Proiectul rămâne la vot final.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aderarea României la Protocolul opțional la Convenția de la Viena cu privire la relațiile consulare, referitor la soluționarea obligatorie a diferendelor adoptat la Viena la 24 aprilie 1963 (rămas pentru votul final)  

Proiectul de Lege pentru aderarea României la Protocolul opțional la Convenția de la Viena cu privire la relațiile consulare, referitor la soluționarea obligatorie a diferendelor, adoptat la Viena la 24 aprilie 1963.

Legea are caracter ordinar.

Raport de adoptare, Comisia juridică.

Primă Cameră sesizată.

Inițiatorul? Nu este necesar.

Comisia? Raport de adoptare.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la vot final.

Dat fiind că este ora 18 fără...

Să îl luăm și pe aceasta? Mai luăm un proiect, atunci, că avem și niște anunțuri.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2006 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formă de împrumut, a unor cantități de combustibil pentru Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice și Termice Termoelectrica - S.A., filialele sale, complexurile energetice Craiova, Rovinari și Turceni, Regia Autonomă pentru Activități Nucleare - Sucursala ROMAG-TERMO și centralele termice și electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor județene și locale (rămas pentru votul final)  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2006 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formă de împrumut, a unor cantități de combustibil pentru Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice și Termice "Termoelectrica" - S.A., filialele sale, complexurile energetice Craiova, Rovinari și Turceni, Regia Autonomă pentru Activități Nucleare - Sucursala "ROMAG-TERMO" și centralele termice și electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor județene și locale.

Legea are caracter ordinar, se întâmplă anual.

Proiectul a fost adoptat de Senat.

Raport de adoptare, din partea Comisiei pentru industrii.

Procedură de urgență.

Prioritate legislativă.

Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Susține proiectul.

Comisia? Își păstrează raportul de adoptare, înțeleg?

     

Domnul Iulian Iancu:

Da.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Intervenții la dezbateri generale? Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Această lege este promovată anual, ea are drept menire valorificarea stocului de combustibili, anual.

O singură mențiune, de data aceasta, ordonanța de urgență a fost promovată în luna decembrie și rămâne descoperită o perioadă de la 1 noiembrie, când era obligativitatea refacerii stocurilor din rezerva de stat, și cea până la data la care s-a făcut practic inițiativa de ordonanță de urgență, ceea ce atrage atenția în mod deosebit asupra implicațiilor legislative pentru acest an, din punct de vedere al realizării stocurilor și al trecerii sezonului de iarnă în condiții de siguranță. Dar, totodată, cu obligativitatea respectării legislației privind rezerva din stocurile de stat.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă mai există alte intervenții? Nu mai există.

Nu există amendamente admise sau respinse.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Informare privind demisia domnilor deputați Nicolae Popa și Pantelimon Manta din Partidul Conservator și Grupul parlamentar al P.C.  

Stimați colegi,

Înainte de încheierea dezbaterilor de astăzi, am niște anunțuri cu caracter personal.

Domnule deputat Nicolae Popa, vă rog.

   

Domnul Nicolae Popa:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Ca și dumneavoastră, sunt ales de popor, așa cum îi place domnului Băsescu să spună. Din această perspectivă, eu mă simt extraordinar de jignit și ofensat, când Parlamentul României este dezonorat, călcat în picioare, terfelit, fără să avem niciun fel de reacție. Faptul că se spune, la fel de fel de mitinguri, că noi suntem 322 de deputați "hoți", "bandiți" ș.a.m.d. mi se pare un lucru nefiresc. Nu sunt produsul niciunui grup oligarhic! Nu mă susține nicio oligarhie financiară! Trăiesc din leafa de deputat, ca mulți dintre dumneavoastră! Și atunci, nu are voie nimeni să ne jignească!

Eu cred că domnul Băsescu ar trebui să-și ceară scuze pentru treburile acestea, iar dacă aceste declarații, deplasate și necontrolate, vor continua, eu cred că va trebui să fim mai serioși, mai atenți și să îl tragem la răspundere, pentru că nu se poate continua în această manieră.

În altă ordine de idei, așa după cum poate știți și dumneavoastră, am demisionat din Partidul Conservator, bineînțeles că voi demisiona și din Grupul parlamentar al Partidului Conservator, urmând a-mi desfășura activitatea ca deputat independent în Parlamentul României.

Vreau să mulțumesc colegilor mei pentru colaborare, pentru conlucrare și lucrurile bune pe care le-am făcut și îi asigur de același respect, aceeași prețuire și considerație.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Pantelimon Manta.

 
   

Domnul Pantelimon Manta:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Și eu, asemenea colegului Popa, datorită unor nemulțumiri care s-au acumulat în timp și care au culminat recent cu "executarea", cu ghilimelele de rigoare, a domnului Chelaru, cu excluderea acestuia din partid, după mine, din motive absolut subiective și neîntemeiate, am luat finalmente decizia irevocabilă de a demisiona din Partidul Conservator, urmând să acționez ca deputat independent.

Ca și colegul meu, domnul Popa, și eu mulțumesc colegilor, a fost o colaborare excelentă și, din punctul acesta de vedere, am o oarecare strângere de inimă când părăsesc această barcă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Declar ședința închisă.

Se va relua cu sesiunea de răspunsuri la întrebări și interpelări.

 
  Primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului:  

Ședința este condusă în continuare de doamna Daniela Popa.

   

Doamna Daniela Popa:

Bună ziua, stimați colegi.

Deschidem ședința consacrată răspunsurilor orale la întrebări.

Din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, înțeleg că domnul deputat Mircia Giurgiu primește răspuns scris.

E în regulă, da, domnule deputat?

 
     

Domnul Mircia Giurgiu (din sală):

Da.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc mult.

Și mulțumesc și secretarul de stat Nicolae Lazin, prezent.

Din partea Ministerului Sănătății Publice, domnul ministru Eugen Nicolăescu, care este prezent aici, în sală, are să dea răspuns la întrebările domnilor deputați Andrian Mihei. Nu este în sală, Grupul parlamentar al P.N.L., vă rog să transmiteți, domnule ministru, răspunsul scris. La fel și doamnei deputat Manuela Mitrea, Grupul parlamentar al P.S.D.

Vă mulțumesc, domnule ministru pentru participare.

 
  Paul Magheru

Din partea Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, un răspuns pentru domnul deputat Paul Magheru, Grupul parlamentar al P.R.M. Răspunsul îl dă chiar domnul ministru Paul Păcuraru.

   

Domnul Paul Păcuraru:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Potrivit prevederilor art.2 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr.393/2004 privind statutul aleșilor locali, aleșii locali sunt: consilierii locali, consilierii județene, primarii, primarul general al municipiului București, viceprimarii, președinții și vicepreședinții consiliilor județene și delegatul sătesc.

Potrivit art.12 alin. (3) din Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoanele care ocupă funcții de demnitate publică, "perioada în care persoanele au ocupat funcții de demnitate publică constituie vechime în muncă și în specialitate. Indemnizația de ședință stabilită în condițiile art.34 din Legea nr.393/2004 reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor și este singura formă de remunerare a activității consilierilor locali și județeni".

Art.5 alin. (1) pct.2 din Legea nr.19/2000 privind sistmul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, dispune că persoanele care-și desfășoară activitatea în funcții elective, între care se încadrează și consilierii locali și județeni, sunt asigurate obligatoriu în sistemul public, prin efectul legii, pe durata mandatului, fără a fi reglementată exceptarea de la plata contribuției de asigurări sociale pentru cei care desfășoară activitatea cu contract de muncă în altă parte sau sunt pensionari pentru limită de vârstă.

În conformitate cu art.22 din Legea nr.19/2000, cu modificările și completările ulterioare, calculul și plata contribuțiilor de asigurări sociale pentru persoanele aflate în funcții elective se face lunar de către angajatori. În această situație, este asimilară angajatorului persoana juridică, în sarcina căreia se află obligația de a achita indemnizația cuvenită acestei categorii de persoane.

Potrivit art.6 alin. (1) din același act normativ, deci din Legea nr.19/2000, persoanele juridice la care-și desfășoară activitatea această categorie de asigurați sunt obligate să depună în fiecare lună declarația privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat.

În conformitate cu prevederile art.54 lit.b) din lege, invaliditatea de gradul II se caracterizează prin: pierderea totală a capacității de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoservi, de a se autoconduce și de a se orienta spațial, fără ajutorul altei persoane.

Beneficirii de pensie de invaliditate de gradul II nu pot desfășura activitate datorită stării de sănătate, respectiv pierderii totale a capacității de muncă, nu sunt apți din punct de vedere medical să desfășoare activitate profesională, indiferent dacă aceasta se prestează în baza unui contract individual de muncă, a unei convenții civile de prestări de servicii, sau a unei funcții elective, motiv pentru care acestea beneficiază de pensie de invaliditate de gradul II.

Conform prevederilor art.7 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr.19/2000, cu modificările și completările ulterioare, în sistemul public pensia de invaliditate reprezintă venit de înlocuire pentru pierderea totală sau parțială a veniturilor profesionale ca urmare a invalidității, asigurându-se acestor categorii de persoane protecția socială necesară întreținerii pe toată durata menținerii incapacității de muncă.

Prin urmare, calitatea de pensionar de invaliditate de gradul II, fiind incompatibilă cu cea de persoană încadrată în muncă, aceste persoane nu pot desfășura activitate datorită stării de sănătate.

În acest sens, dispozițiile pct.32 al Cap.B din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr.19/2000, aprobate prin Ordinul nr.340 al ministrului muncii și solidarității sociale, cu modificările și completările ulterioare, prevăd că "plata pensiei de invaliditate de gradul I sau II încetează atunci când beneficiarii acestor categorii de pensii se regăsesc în una dintre situațiile prevăzute la art.5 alin. (1 pct.1, pct.2 și pct.3 din lege". Conform prevederilor legale, respectarea celor ale art.94 alin. (1) din Legea nr.19/2000, cu modificările și completările ulterioare, doar pensionarii pentru limită de vârstă și pensionarii de invaliditate de gradul III pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective.

În consecință, prin coroborarea prevederilor art.54 și ale art.94 din Legea nr.19/2000, rezultă imposibilitatea cumulului pensiei de invaliditate de gradul II cu venituri realizate din desfășurarea oricărei activități profesionale.

Și vă fac precizarea, domnule deputat, că nu există nici o legătură între grupul politic de care aparține persoana și starea pe care o înregistrează legea, sau situația înregistrată de fapt. Deci, legea se aplică indiferent de culoarea politică, P.N.L., P.D., P.S.D. și așa mai departe.

Vă mulțumesc mult.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Domnul deputat Paul Magheru. Dacă aveți comentarii la răspunsul domnului ministru?

Vă rog, aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Paul Magheru:

Doamna președinte de ședință,

Stimate domnule ministru,

Vă spun sincer, sunt plăcut impresionat de faptul că - acesta este adevărul - v-ați obosit, ați venit, v-ați rupt din timpul dumneavoastră de ministru, pentru a da răspuns la o interpelare care, vă mărturisesc, a fost necesară, având în vedere numărul mare de consilieri locali, orășenești, județeni care au venit cu aceste chestiuni la biroul parlamentar.

Întâmplarea face ca majoritatea dintre ei să fi fost peremiști, este foarte adevărat, dar au fost și de la alte partide politice, încât, probabil, de aceea s-a strecurat, probabil, ideea că numai din partea unor membri ai P.R.M.; au fost și de la alte partide politice, nu are importanță și nu m-a interesat niciodată apartenența politică, când este vorba de rezolvarea unor probleme cetățenești.

Am consultat, la fața locului, diferite organisme competente în această chestiune, dar, din păcate, competența lor nu a fost satisfăcătoare, motiv pentru care am fost obligat și le-am promis că voi veni cu un punct de vedere autorizat al ministerului. Și sunt sigur că în țara românească sunt foarte multe asemenea situații.

Eu aș ruga, dacă se poate, să-mi dați și răspunsul scris, pentru că eu aș dori să-l popularizez, să fac cunoscut celor care s-au adresat cu această chestiune și, dacă interesează pe altcineva, să beneficieze de ceea ce înseamnă, într-adevăr, un răspuns competent, autoritar, pentru care vă mulțumesc încă o dată. Să vă țină Dumnezeu obiceiul!

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Din partea Ministerului Dezvoltării Lucrărilor Publice și Locuințelor, doamna secretar de stat Dana Horbath are să dea un răspuns domnului Andrian Mihei, Grupul parlamentar al P.N.L.

Domnul deputat nu este în sală.

Doamna secretar de stat, vă rog transmiteți-i domnului deputat răspunsul în scris. Vă mulțumesc.

La fel și pentru domnul deputat Garda Dezideriu, Grupul parlamentar al U.D.M.R. Are de primit un răspuns din partea Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Rurale. Domnul deputat, nefiind în sală, va primi răspuns în scris.

Aceeași situație înregistrăm și pentru domnul deputat Victor Sanda, Grupul parlamentar al P.S.D. A solicitat un răspuns din partea Ministerului Economiei și Finanțelor. De asemenea, va primi răspuns scris.

Și domnul deputat Laurențiu Mironescu, Grupul parlamentar P.D., un răspuns din partea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului. Nefiind în sală, domnul deputat va primi din partea ministerului un răspuns scris.

 
Prezentarea pe scurt de către deputați a interpelărilor adresate membrilor Guvernului: Aledin Amet

Trecem la partea a doua a ședinței de astăzi: prezentarea, pe scurt, a interpelărilor.

Domnul deputat Eugen Bejinariu - 12 interpelări depuse în scris; domnul deputat Chiș Filonaș - o singură interpelare depusă în scris; domnul deputat Victor Ponta - două interpelări depuse în scris; domnul deputat Emil Radu Moldovan - o interpelare depusă în scris; domnul deputat Tudor Mătușa - o interpelare depusă în scris; domnul deputat Aledin Amet.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Câte interpelări aveți?

     

Domnul Aledin Amet:

Două.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Două interpelări.

 
   

Domnul Aledin Amet:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Prima interpelare este adresată domnului Cristian David, ministrul internelor și reformei administrative.

În urma unei sesizări primite din partea domnului Ferodin Ablalim, domiciliat în Constanța, vă rog să verificați felul în care se desfășoară ancheta, la nivelul Poliției Circulație a municipiului Constanța, privitoare la accidentul produs la data de 22.05.2006.

Conform spuselor domnului Ferodin Ablalim, la data respectivă, s-a produs, într-o intersecție din muncipiul Constanța, un accident de circulație, în care au fost implicate două mașini de salvare, una aparținând Secției de urgență a Spitalului Județean, având numărul de înmatriculare CT-02-ATI, iar cealaltă, unei policlinici particulare, cu numărul AB-06-OKZ, neînmatriculată în România și cu cartea verde expirată.

Domnul Ferodin Ablalim se afla la volanul mașinii aparținând Spitalului Județean. Dânsul susține că mașina pe care o conducea avea girofarurile puse în funcțiune. Așadar, îndeplinea toate condițiile pentru a i se fi oferi prioritate de trecere.

Domnul în cauză este revoltat, pentru că se încearcă, după cum mi-a relatat, transferarea vinovăției în seama sa.

Cea de a doua interpelare este adresată domnului Ludovic Orban, ministrul transporturilor.

În orașul Constanța există un proiect vechi, din păcate, nepus, încă, în aplicare.

Podul din zona industrială, cunoscut sub denumirea "Podul I.P.M.C.", se află într-o avansată stare de degradare, făcând aproape imposibilă circulația rutieră.

În acest sens, are Ministerul Transporturilor un plan de consolidare a podului?

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Adrian Moisoiu

Domnul deputat Petre Străchinaru - trei interpelări depuse în scris; domnul deputat Gheorghe Sârb - o singură interpelare depusă în scris; domnul deputat Dragoș Dumitriu - trei interpelări depuse în scris; domnul deputat Ion Călin - o singură interpelare depusă în scris; domnul deputat Costică Macaleți - o interpelare depusă în scris; domnul deputat Titus Corlățean - de asemenea, o interpelare depusă în scris; domnul deputat Ioan Munteanu - o interpelare depusă în scris; domnul deputat Aurel Vlădoiu - trei interpelări depuse în scris; domnul deputat Ioan Cindrea - două interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Adrian Moisoiu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Aveți un număr de patru interpelări. Aveți cuvântul.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Într-adevăr, sunt patru interpelări.

Am să încerc să le amintesc și să dezvolt la minimum.

O primă interpelare este adresată domnului ministru de exerne Adrian Cioroianu. Se referă la faptul că unul dintre copiii plecați din România și care învață undeva în Atlanta, Georgia, în Statele Unite, avea și el ocazia ca să împlinească obiceiul locului și să arboreze drapelul tricolor pe holurile acestui liceu.

Adresându-se ambasadei române, i s-a spus că Ambasada Română din Statele Unite nu are posibilitate ca să ofere un drapel tricolor.

Întrebarea și problema pe care o ridic domnului ministru Cioroianu este dacă cumva trebuie o sponsorizare, sau să ajutăm financiar sau logistic ambasada română, să poftească dânsul și să solicite acest ajutor. Eu, în primul rând, am să-l ajut cu acest set de steaguri tricolore care ar trebui trimise.

A doua interpelare este adresată domnului Cristian David, ministrul internelor și reformei administrative, în legătură cu o doamnă, Reghina Fărcaș, care a fost cândva director executiv al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Mureș. A fost schimbată politic, a câștigat procesele în instanță și, în clipa de față, după trecerea a încă unui an de când a câștigat procesul, stă la secretariat, ca recepționeră, la un post de nimic, și nu este repusă în funcție.

Întrebarea este dacă se dorește ca să se aplice legea și cum anume va proceda domnul ministru?

O a treia interpelare se adresează chiar domnului prim-ministru Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu și se datorește faptului că în municipiul Sighișoara, terenul de sport, unul dintre terenurile de sport, se încearcă să fie scos la licitație și pe urmă să se construiască un mall pe el, un Carrefour.

Se știe că prin Legea educației fizice și sportului este interzisă schimbarea destinației sau desființarea unor baze sportive, până când nu se construiesc altele întâi în locul lor și pe urmă, de-abia, s-ar putea aproba și aceasta numai prin hotărâre de Guvern.

În privința acestui caz, adresez rugămintea domnului prim-ministru ca să anuleze toate procedurile de licitație și respectiv să ia măsurile de sancționare administrativă, disciplinară, penală împotriva celor care se fac vinovați de încălcarea legii în acest caz.

Și, în sfârșit, o ultimă interpelare se adresează tot la Ministerul Internelor și Reformei Administrative - domnului Cristian David, cât și domnului Birtalan Ioszef, de la Agenția Națională a Funcționarilor Publici, pentru faptul că primarul din Mircurea Ciuc, domnul Raduly Robert, are o comportare total inacceptabilă față de personalul din primărie.

Față de această situație, cred că este cazul ca să se ia niște măsuri, să se intervină ca să se asigure un climat de lucru favorabil.

În acest sens, cer sprijinul și dânșii să arate modul în care văd găsirea unei soluții, astfel încât oamenii muncii de acolo, din administrația locală, cât și localnicii din Miercurea-Ciuc să poată să-și desfășoare frumos, fără a fi stresați, o activitate benefică pentru ei și pentru țară.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Mircia Giurgiu

Domnul deputat Mircia Giurgiu. Aveți cuvântul. Înțeleg că aveți zece interpelări.

Vă rog.

   

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

O să prezint o singură interpelare. Restul o să le depun în scris.

O interpelare adresată domnului Cristian Adomniței, ministrul educației, cercetării și tineretului. Obiectul interpelării îl reprezintă decizia Inspectoratului Școlar județean Cluj de a desființa o școală cu tradiție înființată în 1904, Școala "Ioan Lupaș", din municipiul Cluj-Napoca.

Prin desființarea acestei unități de învățământ, s-ar aduce o gravă atingere pregătirii copiilor, fiindcă, pe o distanță de 5 km, nu ar mai exista o altă școală. Există un memoriu semnat de 168 de părinți ai copiilor, precum și de 36 de personalități, intelectuali din municipiul Cluj-Napoca.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ștefan Baban

Domnul deputat Ștefan Baban. Aveți două interpelări.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Nu voi abuza de a le prezenta pe larg, ci doar pe scurt. Este vorba despre bani.

Interpelarea adresată domnului ministru al culturii și cultelor, domnul Adrian Iorgulescu, este intitulată "retrocedări, răscumpărări și ruine". Este vorba despre banii, cei 80 de milioane de euro, pe care dorește să-i dea pe cele două castele retrocedate - Castelul Bran și Castelul Peleș. Și aș dori să aflu care este prioritatea, dar mai ales dacă efortul financiar pentru răscumpărarea celor două castele este prioritar în acest moment pentru România. Dar și dacă sunt șanse ca banii alocați ministerului pe care-l conduce să ajungă în acele locuri în care adevărate monumente istorice și culturale au nevoie.

Nu pot să nu vă întreb dacă cele 80 de milioane de euro va trebui să le dăm pentru răscumpărarea castelelelor enumerate mai sus și nu ar fi mult mai util să terminăm și să punem în funcțiune Biblioteca Națională și Casa Radio? Iar cei doi proprietari ai celor două castele să facă bine și să-și plătească dările pe care le au toți românii - taxele și impozitele aferente celor două domenii retrocedate.

A doua interpelare, care este mult mai gravă, se referă tot la bani. Este adresată domnului Decebal Traian Remeș, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale: unde ajung banii Uniunii Europene?

Vreau să vă informez, foarte pe scurt, că responsabilii Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu au reușit să elaboreze Planul Național de dezvoltare rurală. Banii de la Uniunea Europeană nu vor ajunge prea curând la noi. Deși inițial era planificat ca acest program să fie prezentat în Comisia Europeană în aprilie 2007, acest lucru nu s-a întâmplat până acum.

Problema este că, din cauza întârzierii în elaborarea planului, există pericolul ca banii destinați României pentru 2007 să nu fie accesați și, ca urmare, să fie pierduți.

Tot atât de adevărat este că fondurile de la Uniunea Europeană sunt acordate pe baza unor proiecte, dar, pentru că nu există documentul care să stipuleze care sunt domeniile pentru care pot fi accesați acești bani, nimeni nu poate elabora proiecte.

Pentru a face față cerințelor Uniunii Europene, responsabilii Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale s-au gândit să încerce o stratagemă - cam riscantă, însă: au solicitat în țară proiecte care, după spusele lor, vor fi finalizate, deși Uniunea Europeană nu va da banii decât dacă asta va fi conform Planului Național de dezvoltare rurală. Rezultatul? Proiectele vor fi primite, dar finalizarea lor se va face cu banii din fondurile naționale, bani care, după cum știm cu toții, sunt destul de puțini.

Concluzia simplă o poate trage fiecare: proiecte care nu vor avea finanțare asigurată și vor rămâne într-o anume fază. În aceste condiții, domnule ministru, aș dori să aflu în ce stadiu se află Planul Național de dezvoltare rurală? Câți bani am pierdut până în prezent de la Uniunea Europeană? Cum vor fi ajutați fermierii care au depus proiecte valabile și viabile, dar și care nu au primit încă banii promiși și care sunt primele măsuri accesibile și aplicabile pentru agricultura românească care deține, cum știm cu toții, o cotă importantă în economia națională?

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Costache Mircea

Domnul deputat Adrian Năstase a depus în scris o singură interpelare; domnul deputat Ioan Stan - o interpelare depusă scris; domnul deputat Răzvan Bobeanu - de asemenea, o interpelare depusă în scris; doamna deputat Minodora Cliveti - o interpelare depusă scris; domnul deputat Andrian Mihei - de asemenea, a depus în scris o interpelare; doamna deputat Anca Petrescu și domnul deputat Stelian Duțu au depus în scris câte două interpelări; domnul deputat Costache Mircea.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Aveți o singură interpelare? Poftiți, aveți cuvântul.

   

Domnul Costache Mircea:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Precizez că am zece, dar prezint aici numai una, restul le voi depune în scris.

Am selectat din acestea o interpelare pe adresa ministrului internelor și reformei în administrație, după noua titulatură a ministerului, pe care-l rog să nu-mi răspundă cum s-a mai procedat până acum: că primăriile și consiliile locale au autonomie și nu răspund în fața nimănui despre aplicarea legilor.

Este vorba despre cazul unei profesoare de la Liceul de Artă Buzău care, în condiții cunoscute, a fost evacuată în anul 2001 dintr-un imobil care a fost retrocedat și, conform legii, autoritatea administrației locale trebuia să găsească un mod de soluționare a situației locative a persoanei în cauză.

Doamna Diaconu Sanda, însă, nu a fost ajutată în nici un fel, să aibă un alt imobil, și s-a adresat Prefecturii Buzău, de unde îmi prezintă documente cu semnătură, că situația dânsei a fost analizată în ședința Comisiei de protecție socială a Consiliului local al municipiului Buzău în data de 14 martie 2001 și că primăria va găsi în continuare, după aprobarea bugetului, un mod de soluționare.

Am o adresă a primarului municipiului Buzău, în care i se spune doamnei Diaconu Sanda că problema dumneaei va fi soluționată favorabil "cu prioritate", deoarece a fost evacuată din imobilul naționalizat situat în strada ... etc., etc.

Ce fel de "prioritate" și câtă responsabilitate au oamenii care semnează și ștampilează astfel de documente? Vreau să întreb: cum a fost posibil să-i spună că va fi soluționată "cu prioritate", în anul 2001, când, în 2007, după 6 ani, persoana se află în aceeași situație?

Am selectat numai una din cele zece; restul de nouă le voi depune în scris și vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Paul Magheru

Domnii deputați Ioan Aurel Rus, Cătălin Matei, Petru Movilă și Florin Iordache au depus câte o interpelare în scris; domnul deputat Cosmin Nicula are trei interpelări depuse în scris; domnul deputat Paul Magheru.

Aveți cuvântul, domnule deputat. Aveți mai multe interpelări?

   

Domnul Paul Magheru:

Doamnă președinte, eu am o singură interpelare, cât zece, și privește intenția municipalității din orașul Oradea de a degrada malurile Crișului Repede, care traversează acest oraș.

Foarte pe scurt: o serie de organizații nonguvernamentale și numeroși cetățeni ai municipiului Oradea și-au exprimat revolta față de perseverența dăunătoare a autorităților locale și a unor instituții cu atribuții în domeniul mediului de a aduce la îndeplinire un proiect de amenajare a malurilor Crișului Repede pe teritoriul Oradei.

Concret: se intenționează tăierea arborilor care străjuiesc malurile Crișului în zona menționată și betonarea perimetrului pentru a preveni, chipurile, eventuale inundații, în condițiile în care malurile râului sunt bine consolidate și nu există nici un pericol din acest punct de vedere. Din păcate, există aici un precedent trist, care am dori să nu se repete.

Tăierea arborilor seculari, mai ales, care străjuiesc zona din aval de Podul Central din orașul Oradea și înlocuirea acestui spațiu verde cu un deșert de beton ar avea următoarele consecințe iremediabile, pe care suntem obligați să le expunem: distrugerea habitatului specific de luncă și dispariția unor specii de plante și viețuitoare; degradarea microclimatului local, prin dispariția acestei zone verzi, cu un important rol sanogen, de diminuare a poluării intense și de reglare a temperaturii aerului, ambele aflate într-o continuă și amenințătoare creștere; schilodirea unui peisaj pitoresc și emblematic pentru spațiul central al Oradei; înlocuirea unei oaze în care orădenii se refugiază din stresul cotidian, cu un respingător canal stern de beton.

Și, având în vedere toate aceste considerente de ordin ecologic și estetic, vă rog, domnule ministru, să interveniți pentru stoparea punerii în practică a proiectului de amenajare, mai degrabă de degradare, a malurilor Crișului Repede de pe teritoriul municipiului Oradea.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Alecsandru Știucă

Domnul deputat Alecsandru Știucă.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul. Înțeleg că aveți o singură interpelare. Trei interpelări? Vă mulțumesc, domnule deputat.

   

Domnul Alecsandru Știucă:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Scurt. Ministerul Educației și Cercetării trebuie să urgenteze - și așteptăm măsuri în consecință - elaborarea normelor metodologice de aplicarea Legii nr.315/2006 care se referă la dreptul cadrelor didactice de a primi 100 euro pe an pentru cumpărarea de cărți sau programe educaționale pe suport electronic.

A doua - domnului ministru al sănătății publice. Are restanțe importante: tergiversarea Programului național de evaluare a stării de sănătate a populației; nerecunoașterea numărului de boli cronice în creștere, mai ales la populația tânără; a promis dotarea cabinetelor medicilor de familie cu glucometre - lucru care nu s-a întâmplat; a promis laptopuri pentru medicii de familie. Este o restanță și sunt restanțe care ne îngrijorează foarte mult.

Domnului Ludovic Orban, ministrul transportului: mai multă înțelegere și intervenție imediată pe lângă Compania Națională de Căi Ferate C.F.R. S.A., care să realizeze un parteneriat cu Primăria municipiului Slobozia, pentru modernizarea unor pasaje de cale ferată.

Vă mulțumesc mult.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat Alecsandru Știucă.

 
  Valeriu Tabără

Domnul deputat Vasile Pușcaș are trei interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Valeriu Tabără.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Valeriu Tabără:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Vreau să prezint doar un rezumat al acestei interpelări, care se adresează domnului ministru al agriculturii și dezvoltării rurale Traian Decebal Remeș și se referă la modul de gestionare a fondurilor comunitare și, mai ales, la riscul care există, ca nici măcar proiectele, sau toate proiectele pe baza Programului SAPARD și Programului Fermierul să fie îndeplinite, din cauza slabei finanțări, sau nefinanțării acestor proiecte, ca urmare a unor cerințe ale băncilor, de garanție, impus de la beneficiarii acestor proiecte.

În același timp, cer explicații domnului ministru în legătură cu afirmațiile domniei sale, de la instaurarea ca ministru, când a spus că deja România a pierdut 17 milioane de euro și există pericolul ca, pentru 2007, să se piardă peste 400 de milioane de euro.

Doresc ca răspunsul să fie dat scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Doina Micșunica Drețcanu

Domnii deputați Cristian Buzea, Gelil Ezerghep, Petru Călian, Ioan Țundrea, Bogdan Liviu Ciucă, Lia Ardelean, Ionica-Constanța Popescu, Nicolae Popa, Daniela Popa, Gheorghe Chiper au câte o interpelare depusă în scris.

Înțeleg că și dumneavoastră, doamnă deputat Doina Drețcanu - două interpelări.

Vă rog, aveți cuvântul.

   

Doamna Doina Micșunica Drețcanu:

Vă mulțumesc foarte mult, doamnă președinte.

Prima interpelare este adresată domnului ministru Ovidiu Silaghi - Ministerul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale.

Pentru marea majoritate a întreprinderilor mici și mijlocii, accesul la fondurile structurale europene este un deziderat destul de greu de atins.

N-are sens să detaliez motivația managerilor atunci când apar diverse firme de consultanță care-și oferă serviciile.

Pentru eliminarea, pentru cât posibil, a acestei incertitudini, cred că ar fi necesară o bază de date, în care să fie înscriși toți consultanții care sunt legal autorizați să asigure aceste servicii.

Vă întreb, domnule ministru, dacă există o astfel de bază de date în ministerul pe care-l conduceți, și, dacă da, v-aș ruga să mi-o puneți la dispoziție, pentru a o transmite și eu mai departe în teritoriu.

De asemenea, aș dori să aflu ce acreditări și/sau specializări ar trebui să aibă o firmă de consultanță, pentru a fi credibilă și să poată fi luată în considerare de către managerii întreprinderilor mici și mijlocii.

A doua interpelare este adresată ministrului economiei și finanțelor.

Impactul integrării a preocupat și preocupă atât cetățeanul obișnuit, dar mai ales firmele românești, indiferent de mărimea lor. Cu cât crește distanța de capitala țării, cu atât informațiile sunt mai puține și lasă loc la interpretări.

Oportunitățile deschise de integrare vor rămâne, pentru multe societăți, simple teorii dacă nu va exista un sistem de informare accesibil din orice zonă a țării.

Una din problemele importante pentru agenții economici este și dislocarea firmelor de producție din mediul urban. Sigur, soluția cea mai bună și cea mai cunoscută la ora actuală este constituirea parcurilor industriale.

Aș vrea să-mi comunicați, domnule ministru, care este strategia ministerului în ceea ce privește această problemă, cât și situația, la această dată, a parcurilor industriale pe regiuni de dezvoltare.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Cu aceasta, încheiem ședința consacrată răspunsurilor orale la întrebări și prezentării pe scurt a interpelărilor.

O seară bună tuturor!

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 18,40.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 29 martie 2020, 9:12
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro