Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 16-04-2007

Ședința Camerei Deputaților din 16 aprilie 2007

5. Dezbateri asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare adoptată la Strasbourg la 5 noiembrie 1992 (retrimis comisiei)
 
consultă fișa PL nr. 179/2007

 

Domnul Valer Dorneanu:

  ................................................

La pct. 5, Proiectul de Lege pentru ratificarea Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, adoptată la Strasbourg la 5 noiembrie 1992.

Inițiatorul. Îl rog să prezinte acest proiect și vă rog să vă prezentați și dumneavoastră, pentru stenogramă.

Domnul Attila Marko (secretar de stat, Departamentul pentru Relații Interetnice):

Mulțumesc, domnule președinte.

Mă numesc Attila Marko, sunt secretar de stat la Departamentul Relații Interetnice, unul dintre inițiatorii acestui proiect de lege, împreună cu Ministerul de Externe.

Doamnelor și domnilor deputați,

Acest proiect de lege este unul de tipul ratificărilor de documente internaționale, de data aceasta, este vorba de Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare, un document al Consiliului Europei din 1992, pe care România a semnat-o în 17 iulie 1995.

Noi acum ne aflăm în situația de a fi a 23-a țară europeană care ratifică acest instrument european care, de altfel, este unul de tip meniu, prin care țările membre își selectează nivelul de protecție al limbilor vorbite pe teritoriul acelei țări, în funcție de caracterul limbii respective și în funcție de legislația existentă.

Noi, în acest proiect de lege am selectat în așa măsură, încât să se respecte întru totul cadrul constituțional și cadrul legislativ actual. Ați văzut și în proiectul de lege figurează o serie de garanții în acest sens în partea finală. Se structurează, de altfel, pe două părți, partea a II a Cartei conferă protecție uniformă și egală pentru orice limbă vorbită pe teritoriul unui stat, partea a III, în schimb, face o distincție între diferitele limbi, în sensul modului în care se utilizează limba respectivă în diferite domenii și în funcție de ponderea și teritoriul în care se utilizează.

Guvernul României a înaintat Președinției acest proiect de lege în 10 martie 2006.

Am avut dezbateri în comisie și, în consecință, vă adresez rugămintea de a adopta acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnule președinte, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru drepturile omului.

Domnul Nicolae Păun:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun în conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare.

Comisia juridică, de disciplină și imunități, precum și Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, adoptat la Strasbourg la 5 noiembrie 1992.

Trimis cu adresa nr. 179 din 28 martie 2007 și înregistrată cu nr. 31/347, respectiv 25/210 din 28 martie 2007. Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a avizat favorabil. Comisia pentru egalitate de șanse pentru femei și bărbați a avizat favorabil. Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a avizat favorabil.

Prin urmare, proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, adoptat la Strasbourg la 5 noiembrie 1992, semnat de România la 17 iunie 1995, la Strasbourg.

La lucrările celor două comisii a participat, în calitate de invitat, și domnul Attila Marko, secretar de stat la Departamentul pentru Relații Interetnice.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimiate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege pentru ratificarea Cartei Europene a Limbilor Regionale și Minoritare, adoptată la Strasbourg.

La lucrările celor două comisii au fost prezenți 13 deputați, din totalul de 16 membri.

Prin urmare, supunem plenului Camerei Deputaților adoptarea prezentului proiect de lege, dacă nu există și alte observații.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte Nicolae Păun, și eu vă mulțumesc.

La dezbateri, din partea grupurilor parlamentare. Din partea Grupului P.R.M., doamna deputat Anca Petrescu.

Doamna Mira Anca Victoria Mărculeț Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vroiam să atrag atenția asupra unor articole din cadrul Cartei. În art. 9 privind justiția, în art. 10 privind autoritățile administrative și serviciile publice nu se vorbește deloc despre raportul între limba oficială și limbile regionale și minoritare.

Deci, nu se specifică, în momentul în care, de exemplu, există un proces penal, aici spune că limba în care se poate derula acest proces este limba minorităților, fără a se specifica și care este rolul limbii oficiale în aceste procese sau în actele administrației și serviciilor publice.

Deci, cred eu că ar trebui să introducem un amendament, chiar dacă este vorba de o asemenea Cartă Europeană. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Rog inițiatorul să răspundă, în finalul dezbaterilor, dar să fiți atenți și la alte propuneri.

Domnul deputat Ghișe, din partea Partidului Național Liberal și apoi din partea Grupului minorităților naționale.

Domnul Ioan Ghișe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă rog să aveți amabilitatea ca, în conformitate cu un articol, îmi cer scuze, nu-i știu exact numărul, să aveți îngăduința să retrimiteți la comisie art. 9. Și vă spun și de ce. Când în Comisia juridică, împreună cu cea de drepturile omului s-a dezbătut proiectul de lege...

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, am o rugăminte, îmi cer scuze că vă întrerup: ceea ce propuneți dumneavoastră, în mod normal ar trebui să propuneți când ajungem cu dezbaterea la acel articol, pentru că acum suntem la dezbateri generale. Vă rog.

Deci, când ajungem la art. 9, atunci faceți această propunere.

Poftiți, domnule deputat.

Domnul Aledin Amet:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ca reprezentant al unei comunități etnice din România, remarc propunerea legislativă, care vine să completeze legislația din domeniu, aflată deja în vigoare. Nu pot să nu constat atitudinea favorabilă a autorităților statului român față de sistemul de învățământ în limbile minorităților naționale. Și limba tătară face parte din acest sistem.

În consecință, Grupul parlamentar al minorităților naționale din România va susține propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat Aledin.

Poftiți, domnul Varga Attila, din partea Grupului U.D.M.R.

Domnul Varga Attila:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Onorată Cameră,

Considerăm deosebit de importantă intenția Parlamentului de a ratifica această Cartă privind limbile minoritare și regionale, care a fost semnată de către Guvernul României încă din 1995.

Credem că este oportună, utilă și necesară ratificarea, chiar dacă, considerăm că este puțin întârziată și trebuia să se facă de multă vreme, dar este bine că s-a ajuns acum aici să fie ratificată.

Trebuie să vă aduc în vedere faptul că în 2003 a fost revizuită Constituția, unde se prevăd anumite reglementări privind folosirea limbii materne, atât în administrația publică, cât și în justiție, tocmai în consens cu prevederile convenției-cadru, în materie. Există reglementări constituționale și legale în acest sens.

Și o altă remarcă este aceea că, fiind un act internațional, nu cred că se poate, din punct de vedere juridic, legislativ, să se formuleze amendamente la acest text convenit de către țările Consiliului Europei, pentru că este un act al Consiliului Europei. Se poate ratifica, respectiv se poate aproba sau se poate respinge acest lucru. Deci, aceasta, ca niște remarci la acele observații care au fost formulate.

Altfel, grupul nostru parlamentar va susține ratificarea acestei Convenții.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să intervină?

Din partea Grupului P.R.M. s-a luat cuvântul la dezbateri generale.

 

Domnul Ioan Aurel Rus (din sală):

Pe procedură!

Domnul Valer Dorneanu:

Rog inițiatorul să răspundă... Scuzați-mă! Domnul deputat Valeriu Tabără, din partea P.D.-ului și urmează reprezentantul Partidului Conservator. Imediat vă dau cuvântul.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Democrat salută ratificarea acestui acord și care probabil că ar fi trebuit să fie de mult făcută, pentru că, pe această Cartă s-a discutat enorm și s-au făcut destul de multe speculații, inclusiv ceea ce spunea una dintre colegele noastre venită la acest microfon.

Problema, însă, care se pune acum este acel respect care trebuie să se instaleze între ceea ce înseamnă limbile regionale și limbile oficiale, limbile majorității.

Și vreau să vă spun, stimați colegi, că o astfel de reglementare se găsește în acest act. Problema este de a-l respecta și de a nu face alte demersuri care să contravină conținutului Cartei Europene a limbilor regionale. Fiind un act internațional, nu ne propunem să-l amendăm acum, dar important este ca legislația și aplicarea lui și respectarea lui să se facă în conformitate cu conținutul în totalitate al Cartei limbilor regionale.

Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnule Călian, numai puțin, există o intervenție pe procedură care prevalează.

Domnul deputat Rus.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Pe procedură, domnule președinte.

Studiind proiectul și mai ales expunerea de motive, am observat că și alți colegi au sesizat că la numite articole, cum este vorba de art. 8 - problema învățământului, art. 9 - problema justiției, art. 10 - problema administrației publice locale, art. 11 - problema mass-media, sunt anumite neconcordanțe.

Având în vedere că la această lege sau ratificarea acestui acord noi vom fi cea de-a 23-a țară din Comunitate, nu trebuie să ne și grăbim. Eu propun să o retrimitem la comisie, pentru că acolo putem să intrăm să vedem: la Capitolul învățământ cehii cer un lucru, la Capitolul cultură aromânii cer alt lucru, ori în această lege, dacă ne uităm, nu vom găsi acest lucru.

Și atunci, vin cu propunerea să retrimitem la comisie, avem timp încă o săptămână, în care să putem să analizăm lucrurile și, într-adevăr, să-i dăm drumul, dar să iasă o treabă bună.

Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Am reținut propunerea dumneavoastră, o să o supun votului, dar, de fapt, era o intervenție de fond, care trebuia făcută la dezbateri generale. Cu propunerea aceasta trebuia să începeți.

Domnul Petru Călian.

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Constatăm cu toții faptul că aderarea României la Uniunea Europeană rezolvă inclusiv problemele anumitor minorități sau a tuturor minorităților, de fapt.

Prin această Cartă discutăm deja de moștenirea tradițiilor culturale europene. Nu mai discutăm numai de tradițiile românești, nu mai discutăm de tradiții transilvane etc.

Considerăm acest proiect de lege binevenit, însă, aș dori să fac o precizare și chiar să cer de la înalta tribună a Camerei Deputaților U.D.M.R.-ului să-și retragă Statutul minorităților naționale, deoarece și alte proiecte de legi europene, care urmează să mai fie dezbătute, vor rezolva încet, încet, pas cu pas, problemele invocate în Statutul minorităților naționale, care la rândul lui va deveni în cel mai scurt timp fără obiect și, ca atare, cu siguranță că gestul de a-l retrage ar fi unul normal, unul moral, unul în litera și spiritul principiilor europene.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, fără să comentez propunerea dumneavoastră, vreau să spun plenului că ea excede dezbaterii noastre de astăzi și i-aș ruga pe ceilalți colegi să nu se refere la acest lucru. Este o declarație politică pe care vă sfătuiesc să o faceți când se va lua în dezbatere acea lege.

Domnule Moisoiu, ce problemă aveți, că pe fond ați vorbit, pe procedură iarăși ați vorbit, de Grupul P.R.M. vorbesc.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dar să știți că acum nu trebuie să căutăm o motivație. Pe procedură, domnule președinte. Pe procedură, pentru că de data aceasta mai apare un aspect, și anume Carta aceasta, așa cum este aici prezentată în hotărârea care nouă ni se prezintă, are variante. Pentru că spune la fiecare dintre articolele respective că ... "soluția cutare" și pe urmă spune: "sau" pe urmă se explică punctul, iarăși "sau", "sau", "sau". Dacă sunt atâtea variante și cu "sau", în funcție și de limba de care este vorba, eu cred că ar fi trebuit ca la comisie să se discute frumos și să se stabilească care este varianta care se acceptă pentru un caz sau altul.

Și în al doilea rând, și care este un lucru foarte important, domnule președinte, s-a mai amintit aici, "limbă oficială".

Domnule președinte, este adevărat, art. 13 din Constituție, așa cum ați spus dumneavoastră, stabilește că în România limba oficială este limba română.

Întrebarea este: cât de oficială este, domnule președinte, care este puterea limbii oficiale în România? Carta aceasta ar trebui să stabilească clar care este această poziție a limbii oficiale și cum se ierarhizează ea, care este treapta între ea și limbile regionale? Sunt la egalitate, este una mai presus, nu este? Deci, sunt câteva mici, mari probleme, să spun așa, mai în glumă, mai în serios, pe care comisia cred că le-a dezbătut cam cu multă rapiditate.

Și o ultimă întrebare care se naște în treaba aceasta: domnul deputat de la U.D.M.R. spunea aici că fiind vorba de ceva european, de un document european, nu este cazul să-l discutăm noi aici... Păi, nu am înțeles, ori este domnul Marko Attila inițiator în numele Guvernului, ori este ceva care vine de la comisie, este un document european. Europeni suntem cu toții acum, domnule secretar de stat și domnule coleg, dar în același timp suntem și români.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Stanciu, din partea Grupului P.S.D.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte de ședință,

Onorat prezidiu,

Domnilor miniștri,

Domnule Nicolăescu,

Ne aflăm astăzi, domnule președinte, în fața unui document de importanță excepțională și spunem acest lucru pentru că România a semnat acest document, dacă nu mă înșel, acum circa 7-8 ani sau 10 ani. Și astăzi problema care se pune este, de fapt, a ratificării acestei Convenții, o convenție care, prin modul de redactare, prin modul de abordare a diferitelor domenii poate rezolva fără nici un fel de parti pris problemele limbilor minorităților naționale sa problema limbilor minoritare.

P.S.D.-ul sprijină ratificarea acestei convenții.

Există, însă, o chestiune de ordin tehnic. Această chestiune de ordin tehnic privește nivelurile de acceptare. Convenția are la sfârșit o notificare în care spune că fiecare țară poate să accepte un nivel sau altul.

Probabil că dintr-o anumită dorință de a rezolva problema, în favoarea limbilor minoritare, comisia nu s-a aplecat cu suficientă atenție sau cu răbdare. De aceea, ne prezintă un raport în care, dacă nu greșesc eu, nu face alegerea respectivă.

Deci, știm că merge de la o grupă la grădiniță, la grădinițe independente și așa mai departe. Are a), b,) c), d), pe fiecare domeniu în parte.

De aceea, domnule președinte, graba strică uneori treaba. Cum Grupul Partidului Social Democrat dorește să avem o ratificare clară, în consens cu ceea ce spune convenția, cred că ar fi util, și pentru colegii noștri de la grupurile parlamentare, cele două: Grupul minorităților naționale altele decât cea maghiară și, respectiv, Grupul UDMR, ca în comisie să se aleagă, pentru fiecare punct în parte nivelul respectiv: a), b), c), d), cum este normal. Pentru că altfel intrăm - și colegii de la UDMR trebuie să fie de acord - intrăm într-o nebuloasă, în care nu știm, putem alege nivelul maxim sau putem alege nivelul minim, nu știu, intrăm într-o nebuloasă din care nu mai știm pe unde să intrăm și pe unde să ieșim.

De aceea, domnule președinte, vă rog să fiți de acord să constatați că sunt multe puncte neclare, cu implicații majore și conform procedurii noastre, respectiv a atribuțiunilor pe care le aveți prin Regulament, să dispuneți retrimiterea raportului la comisie.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Attila Varga are cuvântul, pentru a-și exprima dreptul la replică.

Rog apoi inițiatorul să răspundă la întrebări și, în final, domnule președinte...

Numai o clipă, vreți să reveniți la propunerea dumneavoastră?

 

Domnul Ioan Ghișe (din sală):

Pe fond, domnul Stanciu are dreptate!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Attila Varga, vă rog.

Domnul Varga Attila:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Nu neapărat aș uza de un drept la replică, pur și simplu, aș dori să clarific o neînțelegere - este vorba de tehnica legislativă. Fiind vorba de un act normativ internațional, adoptat de către diferite state, printre care și România l-a semnat, încă în 1995, procedura ratificării este o procedură specială de adoptare a actelor internaționale. Regula este că aici Parlamentele nu mai pot interveni în text, însăși convenția permite anumite variante pentru anumite texte, dar textele convenite de către țările semnatare nu mai pot fi modificare.

Or, nu este vorba, domnule coleg Moisoiu, de a fi europeni sau de a nu fi europeni și a discuta, pentru că aici noi nu discutăm textul și nu avem posibilitatea de a modifica textul convenției, putem opta între anumite variante pe care le permite însăși convenția respectivă, dar, în rest, procedura ratificării este o procedură strictă de aprobare sau dezaprobare.

Deci, atâta tot, nu este vorba de alte aspecte, procedura este foarte strică.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc,

Domnul deputat Ghișe dorește să facă o precizare, de data aceasta în numele Partidului Național Liberal.

Domnul Ioan Ghișe:

Mulțumesc, domnule președinte.

De procedură, doresc să vă subliniez că ceea ce domnul deputat Stanciu a spus este perfect adevărat. Adică, la comisie, cred că dezbaterea, în total, nu a durat mai mult de un sfert de oră, douăzeci de minute, și în viteza în care s-a discutat lumea, de principiu, a fost de acord: "Sigur, domnule, ratificăm Carta!"

După ce au plecat membrii din Comisia pentru drepturile omului, unul dintre colegi, care acum nu este în sală, domnul deputat Traian Dobre, a sesizat că sunt elemente sensibile, asupra cărora ar merita să discutăm. Numai că numai era Comisia juridică întrunită împreună cu Comisia pentru drepturile omului și nu mai era la ședință nici domnul secretar de stat Marko.

Și atunci, cea mai bună soluție este cea propusă de domnul deputat Stanciu, să meargă înapoi textul la comisie, integral, și să venim cu un raport mai detaliat. Că, acum, plus-minus o săptămână două, nu o să intre în sac lucrurile.

Și de aceea vreau să vă rog să aveți amabilitatea să acceptați această soluție.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Avizat fiind de alte dezbateri cu privire la acest document internațional, cred și eu că problema opțiunii fiecărui stat cu privire la aplicabilitatea la diverse situații concrete este un lucru esențial în stabilirea condițiilor ratificării. Rog, de aceea, inițiatorul să se pronunțe cu privire la aceste aspecte și la celelalte ridicate de colegii mei.

Domnul Attila Marko:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Problema este mult mai simplă decât pare la prima vedere, pentru că însuși proiectul de lege face această selecție despre care ați vorbit dumneavoastră, nu venim cu o ratificare de articol unic: "Se ratifică în ansamblu acest document", venim cu un proiect de lege în care se selectează deja acele puncte, pentru fiecare limbă în parte, care corespund nivelului propriu de protecție și care nu exced nici unei prevederi constituționale și nici unei prevederi legale existente.

Pentru a întări acest lucru pe care l-am afirmat adineaori, am și introdus la finalul proiectului de lege câteva articole interpretative și de garanție, care să pună în evidență acest lucru. Este vorba de art. 8 și 9 din proiectul de lege, care spun clar că nici în materie de justiție, nici în materie de administrație și nici în orice alt domeniu nu se poate interpreta nicio prevedere din Cartă, în sensul de a excede drepturilor conferite de aceste documente interne ale României: Constituția și legislația existentă. Deci, legea însăși dă aceste garanții pentru aceste chestiuni.

De aceea, discuția, și în comisie, a fost una oarecum simplă în privința aceasta, pentru că, având deja la îndemână toate aceste elemente de garanție, în proiectele de lege înglobate, nu a mai fost nevoie de o altă selecție de puncte, când deja ele erau realizate.

Pe de altă parte, este foarte clar că anumite texte din textul Cartei, de data aceasta, nu din textul proiectului de lege, sunt niște formulări oarecum ciudate, care, pe de o parte, provin din traducerea textului din engleză și franceză, de la vremea respectivă, pe de altă parte, provin din faptul că trebuia să se convină la Strasbourg pe un text universal. De exemplu, nu apare în text contenciosul administrativ, pentru că este o chestiune specific românească, apare în schimb jurisdicția în materie administrativă, care nu este un element propriu, dar este un element care se înțelege la nivel european peste tot și fiecare țară își interpretează aceste fraze, aceste segmente, în limitele propriei legislații și constituții.

Deci, după părerea mea, lucrurile sunt extrem de clare. Am introdus și în proiectul de lege garanțiile care să pună România în sfera aplicabilității legislației interne și a Cartei, nemaivăzând, eu, cel puțin, alte impedimente în acest sens.

Dacă îmi veți permite, eu aș propune ca acest proiect de lege să rămână în plen și să fie discutat și votat. Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Reprezentantul Guvernului a apreciat că soluțiile sunt clare. Se pare însă că majoritatea grupurilor parlamentare au solicitat restituirea la comisie, pentru lămurirea unor situații. Și eu sunt dator să dau ascultare acestor largi propuneri și să vă solicit votul electronic cu privire la propunerea de restituire la comisie.

Puțin, să așteptați, ca să ajungă și domnul președinte Păun la pupitrul său.

Vă rog, deci, să vă exprimați prin vot asupra acestei propuneri.

Întâi, înregistrați-vă prezența.

S-a încheiat votul. Din 101 voturi exprimate, 58...

Voci din PRM:

Stați puțin, ați spus numai prezența!

Domnul Valer Dorneanu:

Am spus, înregistrați-vă întâi prezența și pe urmă votați. Deci, n-ați votat?

Voci din PRM:

Nu!

Domnul Valer Dorneanu:

Grupul PRM-ului contestă votul, susținând că nu și-a înregistrat...

Voci din PRM:

E bine, nu mai contestăm!

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, reprezentantul dumneavoastră, viceliderul grupului, să se exprime la tribună, ca să înțeleagă toată lumea care e punctul dumneavoastră de vedere.

Domnul Ilie Merce:

Domnule președinte,

Au fost niște neînțelegeri în procedura de vot, dar nu mai solicităm reluarea votului.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Deci, 58 de voturi au fost pentru restituire, 23 împotrivă.

Se restituie comisiilor.

Termenul pe care îl fixăm este de 30 aprilie, pentru că avem termen constituțional pe 11 mai.

Voci din partea dreaptă a sălii:

Domnule președinte, nu s-a votat!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Am întrebat foarte clar, am cerut Grupului PRM, care și-a exprimat nemulțumirea... Dumneavoastră, după ce spun rezultatul votului, cred că nu este un lucru foarte...

Domnule Uioreanu, aveți dreptul să vă pronunțați, ca vicelider al Grupului PNL.

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

Cerem repetarea votului. De fapt, nu repetarea, efectuarea votului, pentru că ce ați cerut dumneavoastră a fost o simplă prezență.

Și vă rog să țineți cont de părerea noastră. Nu numai de punctul de vedere al PRM-ului, mai sunt și alte partide, mai în partea asta.

Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Repetăm votul, însă v-aș ruga, așa, pentru corectitudine, vă știu ardelean corect, să consultați stenograma și o să vedeți acolo, am spus explicit: "Înregistrați-vă întâi prezența și pe urmă votați!"

Deci, repetăm votul, ca să nu avem discuții.

Stimați colegi, haideți, că pierdem timpul degeaba.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

Mă iertați, dumneavoastră sunteți jurist, eu mai știu un pic de matematică: sunt 18, într-adevăr, persoane, care nu și-au exprimat votul; 23 și cu 18 fac 41, și 41 este mai mic decât 58. Deci, oricum, și dacă s-ar fi întâmplat acest lucru, rămânem așa cum a fost.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule profesor, două grupuri parlamentare, prin liderii lor: PNL-ul și Grupul minorităților naționale, au contestat votul, deci, sunt obligat să repet votul.

Vă rog să vă pronunțați prin vot electronic, repet, asupra propunerii de restituire a raportului comisiei. S-a încheiat operațiunea de vot.

Din 123 de voturi exprimate, 82 sunt pentru, 2 abțineri și 39 împotrivă.

Deci, s-a restituit comisiei.

Termenul rămâne același: 30 aprilie.

Domnul deputat Stanciu dorește să intervină, probabil, pe o procedură sau să explice votul.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Domnilor miniștri,

Stimați domni deputați, și

Domnule Nicolăescu,

Suntem în situația de a spune că parlamentarii PSD sunt pentru ratificarea Cartei. Ceea ce noi am solicitat prin votul nostru este o examinare mai atentă, deoarece convenție trebuie să iasă, conform adendei pe care o are, cu o singură variantă. Și, acum, când toți lucrăm cu aceste mijloace electronice de calcul, știm că pe organigrama respectivă trebuie să fie o singură intrare și o singură ieșire.

De aceea, mă adresez colegilor de la cele două comisii să examineze punct cu punct și să particularizeze convenția pe opțiunile României, fapt pe care îl permite convenția. Deci, aceasta este sensul votului pe care parlamentarii Partidului Social Democrat l-au dat.

În particular, acum, domnule președinte, vizavi de faptul că distinșii colegi de la Grupul PNL au cerut să fie retrimis la comisie și apoi au cerut să revotăm, ca să iasă alt număr, având în vedere primul scor, al doilea scor, dacă aș fi, să zicem, puțin glumeț, cum sunt unii dintre noi, în sensul bun al cuvântului, am mai cere să mai votăm o dată, că poate iese 200 la 38.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)