Plen
Ședința Camerei Deputaților din 16 aprilie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.52/26-04-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
28-07-2020
27-07-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 16-04-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 16 aprilie 2007

  Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților.  

Ședința a început la ora 16,30.

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Dan Radu Rușanu și Ioan Munteanu, secretari.

   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să declar deschise lucrările de astăzi ale Camerei Deputaților, bineînțeles cu anunțul tradițional privind înregistrarea prezenței. Din cei 328 de deputați și-au înregistrat prezența 196; sunt absenți 132, din care 65 de deputați participă la alte acțiuni parlamentare, inclusiv ședința Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

În conformitate cu prevederile art.94 din Regulament, vă informez că v-au fost distribuite următoarele documente: ordinea de zi pentru zilele de luni și marți, 16 și 17 aprilie 2007; programul de lucru pentru perioada 16-21 aprilie 2007; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Cu privire la programul de lucru, fac precizarea că în raport cu data când vom primi avizul motivat al Curții Constituționale cu privire la suspendarea președintelui, va fi probabilă includerea unei ședințe comune. Vă vom informa la timpul potrivit.

Vă prezentăm, de asemenea, în casetele dumneavoastră lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale, afișată și la secretarul general, lista rapoartelor depuse în perioada 11-16 aprilie 2007; sumarul privind conținutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

 
Aprobarea cererii Subcomisiei de anchetă privind cercetarea legalității retrocedării Castelului Bran și a procedurii de scoatere la vânzare pentru prelungirea termenului de depunere a raportului până la data de 20 iunie 2007.  

Intrăm în ordinea de zi care, înainte de proiectele de legi înscrise, cuprinde și solicitarea Subcomisiei de anchetă privind cercetarea legalității retrocedării Castelului Bran și a procedurii de scoatere la vânzare pentru prelungirea termenului de depunere a raportului până la data de 20 iunie 2007.

Subcomisia ne semnalează faptul că nu a primit până în prezent toate răspunsurile de la autoritățile implicate, că este mare numărul persoanelor ce urmează a fi audiate și că documentele primite până în prezent sunt voluminoase și necesită un timp pentru analiză.

Dacă sunteți de acord cu prelungirea termenului până la 20 iunie?

Vă rog să vă exprimați prin vot, prin ridicarea mâinii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dezbaterea Proiectului Legii serviciului de administrare a domeniului public și privat al unităților administrativ-teritoriale (rămas pentru votul final)  

Trecem, stimați colegi, la dezbaterea proiectelor înscrise pe ordinea de zi de astăzi și începem cu Legea serviciului de administrare a domeniului public și privat al unităților administrativ-teritoriale.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic este comisie sesizată în fond.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Rog inițiatorul să prezinte acest proiect.

Domnul secretar de stat Alexandru.

   

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Internelor și Reforma Administrației):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Serviciul de administrare a domeniului public și privat al unităților administrativ-teritoriale face parte din sfera serviciilor comunitare de utilități publice și este în prezent reglementat printr-o ordonanță a Guvernului din 2002.

Datorită evoluției interne a legislației în domeniu, și în special legislația specifică sectorului utilităților publice de interes local, aceasta a fost supusă unui proces de revizuire și aliniere la conceptele și principiile europene privind serviciile de utilitate și interes public, definite de Cartea albă a serviciilor publice de interes general.

Procesul de revizuire s-a concretizat în elaborarea de către Ministerul Administrației și Internelor, în calitate de autoritate centrală de reglementare a mai multor legi, care au fost adoptate de Parlament pe parcursul anului trecut.

Prezenta lege sau prezentul proiect de lege întregește și definitivează acțiunea de revizuire a legislației primare referitoare la serviciile comunitare de utilități publice, așa cum acestea sunt definite prin Legea serviciilor comunitare nr.51/2006, care a fost adoptată de Parlament.

Proiectul de lege stabilește atribuțiile și competențele autorităților Administrației Publice Locale cu privire la adoptarea politicilor, programelor de acțiune și a strategiilor de dezvoltare a serviciului, conferindu-le dreptul exclusiv de a aproba, urmări, controla și supraveghea modul de realizare a serviciului de către prestatori, ca și tarifele aferente activităților prestate.

Un alt obiectiv al proiectului constă în crearea condițiilor favorabile pentru accelerarea dezvoltării, modernizării și reabilitării infrastructurii edilitar-urbane a unităților administrativ-teritoriale ca suport al creșterii nivelului calitativ și cantitativ al serviciilor.

Vă adresăm rugămintea să aprobați această lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnule deputat Uioreanu, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

A, sunteți domnul Soporan. Îmi cer scuze că v-am botezat.

 
   

Domnul Vasile Filip Soporan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată în vederea dezbaterii și avizării în fond cu Proiectul Legii serviciului de administrare a domeniului public și privat al unităților administrativ-teritoriale.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic și Social, avizul negativ al Comisiei pentru industrii și servicii, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Potrivit art.75 din Constituția României, republicată, și al art.92 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Proiectul de lege a fost dezbătut și analizat în procedură de urgență, în ședința din 11 aprilie 2007.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului juridic unitar pentru intrarea, organizarea, conducerea, exploatarea, finanțarea, monitorizarea și controlul funcționării Serviciului public de administrare a domeniului public și privat al unităților administrativ-teritoriale, din perspectiva alinierii legislației naționale la principiile și exigențele Uniunii Europene în domeniul serviciilor publice.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic propune plenului Camerei Deputaților aprobarea proiectului de lege în forma prezentată.

La lucrările comisiei au fost prezenți un număr de 27 de deputați din totalul de 29 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost aprobat cu unanimitate de voturi.

În urma dezbaterii, comisia propune admiterea proiectului de lege cu modificări.

Vă mulțumesc.

Pentru dezbateri generale propun 5 minute, iar pentru dezbaterile pe articole, 1 minut.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule secretar Vasile Soporan, și iertați-mă că v-am confundat cu colegul dumneavoastră de circumscripție, domnul Uioreanu. Dau mielul, că mai e mult până atunci.

Dacă sunteți de acord cu propunerea de repartizare a timpilor de dezbatere? Da, mulțumesc.

La dezbateri generale, v-aș ruga să vă înscrieți. Nu dorește nimeni.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. V-aș ruga să urmărim împreună dezbaterea pe raportul comisiei, care cuprinde în cele trei rubrici și textele rămase nemodificate de comisie, și amendamentele pe care ni le propune comisia.

V-aș ruga să-mi permiteți să fac referire la punctele din raport pentru fluență.

Titlul legii, pct.1. Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

La pct.3 dacă sunt obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Pct.4. Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Pct.5. Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Repet, vă rog să urmăriți punctele din raport, care cuprind și textele din proiectul nemodificat de comisie și amendamentele, acolo unde este cazul.

La pct.7 cu privire la art.6.

Vă rog, domnule deputat Bivolaru.

Cel cu privire la art.3, vă rog să menționați la ce literă sau alineat vă referiți.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Cred că am să mă opresc, că-s foarte multe de spus, la articolul acesta, 3 dar am să mă opresc la preambulul art.3 alin. (1).

Există extraordinar de multe paralelisme care se creează prin intermediul acestei legi. Nu de mult, noi am votat aici în Parlament, și în Cameră, Legea nr.51 privind serviciile de utilitate publică și am stabilit foarte clar care sunt toate domeniile de activitate în această zonă, inclusiv toate activitățile specifice ale serviciilor de utilitate publică.

Această lege, într-adevăr, dorește să fie complementară Legii serviciilor de utilitate publică, lucru cu care trebuie să fim cu toții de acord. Dar nu putem să fim de acord ca această lege să se calce pe bătături cu Legea nr.51. În acest context, sigur că vom găsi, dacă citim atent, foarte multe activități care se repetă și sunt comune serviciilor de utilitate publică.

Îmi pare rău că Comisia aceasta de administrație publică n-a fost destul de atentă pe această propunere, pe această inițiativă legislativă.

În consecință, pentru a elimina măcar în cadrul normelor, care se vor scrie, orice fel de paralelism în crearea acestor servicii, care n-o să mai știm la un moment dat care sunt de utilitate publică și care sunt în cadrul acestei legi, propun în finalul alin. (1) următoarea introducere în textul acesta.

Și, dacă mă urmăriți, în partea finală, unde ...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Partea finală a preambulului.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

În partea de preambul a alin. (1), care începe cu "în înțelesul prezentei legi" ș.a.m.d., ajungem mai jos, la "nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, județelor, Municipiului București, sau după caz, în condițiile legii, la nivelul subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiului", și aici vreau să introducem, ca să ne diferențiem de Legea nr.51 "altele decât activitățile specifice serviciilor de utilitate publică și cele reglementate de alte legi". Am găsit, de exemplu aici, multe activități care țin de Serviciul de salubritate, pe care noi l-am votat aici, în Legea nr.51; am găsit aici prevederi ținând de organizarea circulației rutiere. Păi, de abia am votat Legea circulației rutiere! Creăm paralelisme.

Deci, măcar din punctul acesta de vedere, ca să nu mai operăm alte modificări în textul respectiv, să avem această prevedere clară: "alte activități decât activitățile specifice serviciilor de utilitate publică și cele reglementate de alte legi". Aceasta este propunerea.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat,

Mie, ca specialist în tehnică legislativă, evocarea paralelismelor pe care le menționați și propunerea prin care dumneavoastră vreți să evitați confuziile mi se pare logică, dar cred că mai nimerit decât a mă pronunța eu, trebuie să o facă reprezentanții inițiatorului, domnul secretar de stat și apoi domnul Soporan, din partea comisiei.

Ați reținut! Deci, vă repet, la preambulul de la alin. (1) al art.3, după evocarea subdiviziunilor, domnul deputat Bivolaru simte nevoia de a se preciza că "alte activități" decât cele cuprinse în actele adoptate deja și în vigoare.

Vă rog.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule președinte,

În principiu, sunt de acord cu această chestiune, și cred că este o observație corectă, numai că, pentru rigoare, eu n-am înțeles foarte exact. Eu am înțeles ideea, dar nu exact cum va curge textul. Și cred că acum trebuie să votăm textul.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să vorbiți la microfon, ca să vă audă autorul propunerii.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Spuneam că, în principiu, sunt de acord cu această observație, numai pentru că în momentul de față suntem deja în plen. Pentru rigoare, ar trebui să reținem exact textul așa cum este formulat.

Sunt de acord ca reglementarea să vizeze acele activități "altele decât cele care sunt cuprinse în activitățile de utilitate publică", așa cum spune Legea nr.56.

Dar textul trebuie să fie foarte precis acum spus.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule secretar de stat,

Vă propun să nu votăm acum această propunere, care vizează tehnica legislativă și concordanța textului, și vedeți împreună textul, și când sunteți gata să-mi spuneți.

La pct.6 art.3, până la sfârșit, dacă mai sunt și alte observații? Nu sunt.

Repet, la pct.6 art.3, o să mai revenim când domnul Bivolaru și cu domnul secretar de stat ne vor spune textul pe care ni-l propun.

La pct.7 art.4, dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct.8, pe care îl găsiți la pag.20, cuprinde textul inițial, fără amendamente.

Dacă aveți obiecțiuni la textul inițial?

Adoptat în unanimitate.

Pct.9, titlul Cap.II. Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

La pct.10, dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Revenim la pct.6 art.3.

L-aș ruga pe domnul secretar de stat să citească textul convenit cu domnul deputat Bivolaru.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Sunt de acord cu propunerea formulată de domnul deputat Bivolaru. Deci, după "municipiilor", este vorba de "altele decât activitățile specifice serviciilor de utilitate publică și cele reglementate de alte legi", este o formulare corectă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Ați ascultat acest text pentru punerea în concordanță a prevederilor acestei legi cu cele două existente deja și intrate în vigoare.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Textul propus de domnul Bivolaru a fost votat în unanimitate.

La pct.11, v-aș ruga să vă referiți în continuare. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Pct.12. Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Pct.13. Aici aveți un amendament la lit. b) de la art.9.

Nu sunt obiecțiuni.

Adoptat textul art.9 cu amendamentul respectiv.

La pct.14 art.10. Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate textul inițial.

Pct.15. Votat în unanimitate.

Pct.16. Votat în unanimitate.

La pct.17, vedeți că s-au schimbat titlurile Cap.III și al Secțiunii 1.

Dacă aveți obiecțiuni?

Adoptate amendamentele comisiei la cele două titluri de la pct.17.

Pct.18. Votat în unanimitate textul inițial, cu amendamentele propuse de comisie.

La pct.19, aveți și amendamente și texte păstrate.

Nu sunt obiecțiuni.

Votat pct.19 în formularea comisiei.

Pct.20. Nu sunt amendamente.

Dacă aveți dumneavoastră obiecțiuni?

Votat în unanimitate.

Pct.21. Votat în unanimitate.

Pct.23, titlul Secțiunii a 2-a.

Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Pct.23, care se referă la art.17.

Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Pct.24, titlul Secțiunii a 3-a.

Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Pct.25, cu referire la art.18.

Nu sunt obiecțiuni nici la amendamentele comisiei, nici la textele neamendate.

Votat textul în alcătuirea comisiei.

Pct.27, titlul Cap.IV și al Secțiunii 1.

Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Pct.28 art.20. Votat în unanimitate.

Pct.29 art.21. Votat în unanimitate în formula inițială.

Pct.30 art.22. Votat în formula inițială.

Pct.31 art.23. Votat în formula inițială.

Pct.32 art.24. Urmăriți amendamentul comisiei.

Nu sunt obiecțiuni.

Adoptat amendamentul comisiei și se modifică art.24.

Pct.33 art.25, text inițial.

Nu sunt obiecțiuni.

Adoptat textul inițial.

Art.34, text inițial.

Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Pct.35 art.27, text inițial.

Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

La art.28, pct.36, pag.59, urmăriți, vă rog, amendamentul comisiei.

Nu sunt obiecțiuni la amendament.

Adoptat și modificat art.28.

Pct.37, titlul Secțiunii a 2-a.

Votat în unanimitate.

Pct.38, art.29. Votat în unanimitate.

Pct.39. Votat în unanimitate.

Pct.40 și 41. Votate în unanimitate.

Pct.42, titlul Secțiunii a 3-a.

Votat în unanimitate.

Pct.43 referitor la art.33.

Dacă aveți obiecțiuni la textul inițial? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct.44. Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Pct.45 referitor la art.34. Pentru ușurință, fac trimitere la pag.67. Este pentru ușurința dumneavoastră.

Votat în unanimitate.

Pct.46 art.35, text inițial.

Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Pct.47 și 48 referitoare la art.36 și 37.

Votate în unanimitate textele inițiale. Comisia nu a avut amendamente.

Pct.49 și 50 la art.38 și 39, texte inițiale.

Votat textele inițiale.

Pct.51 art.40. Votat textul inițial.

Pct.52 art.41. Votat în unanimitate acest punct.

Pct.53, titlul Cap.IV. Votat în unanimitate.

Pct.54 art.42. Votat în unanimitate.

Pct.55. Votat în unanimitate.

La pct.56, vă rog să vă uitați la pag.81, comisia are un amendament. De fapt, este o precizare de text de referință.

Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate amendamentul comisiei.

Pct.57, nemodificat de comisie.

Votat textul inițial.

Pct.58, titlul Cap.VII. Votat în unanimitate.

Pct.59 și 60, art.46-47. Votate în unanimitate.

Pct.61, 62 și 63. Votate în unanimitate.

Pct.64 referitor la art.51. Votat în unanimitate.

La pct.65, comisia propune eliminarea art.52.

Dacă sunt obiecțiuni?

Votat amendamentul și se elimină art.52.

Am parcurs textele proiectului de lege.

Dacă sunt obiecțiuni sau alte propuneri cu privire la acest proiect? Nu sunt.

Îl vom supune votului final în ședința de mâine.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind obligația Guvernului de a prezenta semestrial rapoarte în fața Parlamentului privind îndeplinirea Programului de guvernare (rămasă pentru votul final)  

La pct.4, Propunerea legislativă privind obligația Guvernului de a prezenta semestrial rapoarte în fața Parlamentului privind îndeplinirea Programului de guvernare.

Lege organică.

Comisia juridică, de disciplină și imunități are raport de respingere.

Cine prezintă raportul? Domnul președinte Andon.

Domnule președinte Andon, știu că ceilalți colegi de-ai dumneavoastră sunt în ședință, dar avem Propunerea legislativă privind obligația Guvernului de a prezenta semestrial rapoarte în fața Parlamentului.

Dumneavoastră ați adoptat un raport de respingere.

   

Domnul Sergiu Andon:

Tocmai transmiteam comisiei că în nici un caz nu pot pleca din plen, că trebuie să stau și să susțin aici acest raport de respingere, voința comisiei.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumim.

 
   

Domnul Sergiu Andon:

Propunerea are ca obiect introducerea obligativității primului-ministru de a prezenta în ultima lună a fiecărui semestru în plenul Camerelor reunite un raport privind stadiul de îndeplinire a obligațiilor asumate prin Programul de guvernare.

Cu excepția Consiliului Legislativ care, conform tradiției, a avizat favorabil, propunerea legislativă nu are niciun aviz de susținere: respectiv aviz negativ din partea Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, punctul de vedere, de asemenea, al Guvernului, cum era și de presupus, este de nesusținere.

În ședința din 11 aprilie curent, comisia a considerat că proiectul este neconstituțional, contravenind, în principal, principiului separației puterilor în stat și formulând critici mai largi, care sunt cuprinse în raport.

Acesta a fost punctul de vedere al comisiei, asumat cu un cvorum de 14 deputați, care, cu unanimitate de voturi, au hotărât respingerea.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc și încă o dată scuze pentru momentul de neatenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte.

Din partea inițiatorilor, domnul deputat Adrian Moisoiu.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Parcă aș fi știut ceea ce voia domnule președinte Andon să spună, pentru că special am venit, de data aceasta, cu această cărticică roșu, galben și albastru, care este Constituția României, și la care dânsul a făcut adineauri referire, dar care nu are absolut nicio referire la faptul că această inițiativă parlamentară ar fi neconstituțională.

A, că nu este cuprinsă în Constituție? Asta este cu totul altceva, pentru că Constituția, mama legilor, nu poate să cuprindă absolut toate posibilitățile. Ea a vrut la modul general să se refere.

Însă, la art.111, la care se referă și raportul în cauză, se face referire la informarea Parlamentului. Deci, informarea Parlamentului este o formă, de fapt, de control asupra activității pe care o are de depus Guvernul. Și atunci, n-am înțeles, de ce trebuie să ne fie frică să adoptăm o posibilitate ca Guvernul, periodic, să vină în fața noastră și să ne prezinte un raport asupra modului în care își duce la îndeplinire mandatul, la care s-a angajat cu ocazia alegerilor. Pentru că cei care sunt la guvernare, ei sunt cei care au prezentat cândva un Program de guvernare.

Deci, problema este cât se poate de clară, din acest punct de vedere. Și atunci, în felul acesta, de fapt este vorba nu de altceva, decât de o transparență: posibilitatea de a vedea modul în care s-a realizat, și nimeni nu pleacă de la reaua intenție ca să nu aprecieze ceea ce s-a făcut bine sau să deprecieze sau să spună ceva rău despre ceea ce nu s-a făcut bine. Nu. Dorința noastră este ca în felul acesta să putem să stabilim ce s-a făcut bine și, în funcție de aceasta, Programul inițial să fie ajustat și, în felul acesta, să meargă mai departe.

Iar dacă apar niște rămâneri în urmă pe traseu, care sunt posibile din diverse cauze, la diverse momente, în acest caz acestea imediat trebuie să ia măsuri printr-un program de recuperare, de atenționare a ministerelor respective, a domeniilor la care se referă și în care sunt niște scăpări.

Este logic ca Guvernul să nu susțină o asemenea inițiativă. Așa este. Pentru că Guvernul doar n-o să fie de acord ca el să fie controlat și el să vină și să prezinte în fața Parlamentului un raport. Mai ales că în articolul din lege spune că "după prezentarea acestui raport", aceasta este situația, sunt niște informări pe care le face în Parlamentului, urmează dezbateri.

Ce poate să fie mai benefic pentru ca să lămurim niște treburi și ca să luăm niște măsuri, decât ca în urma acestor dezbateri, pe urmă să facem pașii efectivi și necesari în rezolvarea unor probleme.

Cred că, de data aceasta, cei din Comisia juridică, de disciplină și imunități sau respectiv și din celelalte, a Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, la care se făcea referire sau alte comisii, un pic s-au grăbit. Și s-au grăbit ca să expedieze o asemenea inițiativă legislativă, care este deosebit de importantă.

Eu cred că dumneavoastră puteți cu spiritul de discernământ care vă caracterizează să luați acea hotărâre care este benefică în acest caz, și în acest caz, periodic, să stăm și să urmărim ceea ce s-a făcut bine, ce nu s-a făcut bine, sau vorba domnului Funar, pe care l-ați mai întâlnit aici, să vedem cum este cu cărticica aceea portocalie, în măsura în care Programul de guvernare este sau nu este îndeplinit.

Vă mulțumesc, și sper în sprijinul dumneavoastră.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Stimați colegi,

Ați văzut și textul propunerii legislative, ați ascultat și punctul de vedere al inițiatorului și propunerea Comisiei juridice.

Dacă reprezentanții celorlalte grupuri parlamentare doresc să intervină? Nu.

Dorește, totuși, să facă unele precizări cu privire la punctul de vedere exprimat de Adrian Moisoiu, președintele Comisiei juridice.

 
   

Domnul Sergiu Andon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mă folosesc de dreptul de a vorbi, în cazul de față cu asentimentul colegilor, în numele grupului parlamentar și o fac din dorința de a fi lucrurile limpezi, într-o situație care a mai fost întâlnită și mai poate fi întâlnită și în alte împrejurări. Și anume, a face diferența între o propunere judicioasă ca idee, folositoare, admitem că pertinentă sub toate aspectele și canoanele constituționale de la care nu ne putem abate decât cu riscurile să fim și noi suspendați, dacă ar exista o asemenea instituție pentru noi.

Și anume, aici nu este vorba - și membrii Comisiei juridice nici nu s-au grăbit, nici nu au fost superficiali, nici nu au avut parti pris sau, altfel spus, prejudecăți legate de inițiatori - dimpotrivă, sunt convins că majoritatea au înțeles substanța unei asemenea propuneri. Singura chestiune care ne împiedică să analizăm acest proiect și să-l adoptăm, de analizat îl putem analiza, este aceea că se fac propuneri de domeniul legilor constituționale. "Cărticica tricoloră", cum îi plăcea distinsului domn coleg să spună, printre altele, împarte legile ... poate noi am greșit aici că am spus organice. De fapt, este o propunere din categoria legilor constituționale, pentru că Titlul III, Capitolul IV din Constituție prevede, reglementează limitativ raporturile Guvernului cu Parlamentul. Și acolo avem toate metodele, toate modalitățile de raporturi juridice, că este vorba de raporturi juridice, nu politice, între Parlament și Guvern. Nu putem adăuga decât schimbând Constituția. Aceasta este toată problema și de aceea comisia nu a putut aviza proiectul de lege și de aceea și colegii din Grupul parlamentar conservator vor vota împotriva ei.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Ca să-mi dau singur dreptate, ați vorbit și în calitate de reprezentant al Grupului Partidului Conservator și în calitate de președinte al Comisiei juridice, cum v-am dat cuvântul inițial.

Doamna Olguța Vasilescu, președinta Comisiei pentru învățământ.

 
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Domnule președinte și stimați colegi,

Vreau să vă atrag atenția asupra Regulamentului Camerei Deputaților, mai precis art. 180 și, din câte îmi aduc aminte de la Comisia de regulament, acest amendament a fost făcut de membrii Alianței D.A. și susținut cu toată tăria. O să vi-l citesc, ca să vă dați seama că legea care este propusă de colegii noștri nu face altceva decât să întărească Regulamentul Camerei Deputaților.

Mai mult decât atât, în Regulamentul Camerei Deputaților se specifică faptul că o dată pe lună trebuie să vină în fața Parlamentului premierul și Guvernul ca să dea seamă, ca să spun așa, pe când colegii noștri au cerut să se întâmple o dată pe semestru.

Deci, art. 180 alin.(1): "La solicitarea unuia sau mai multor grupuri parlamentare sau a primului-ministru, în plenul Camerei Deputaților se pot desfășura, o dată pe lună, dezbateri politice, cu participarea primului-ministru, pe probleme de interes major pentru viața politică, economică și socială".

Alineatul (2): "Solicitarea se înaintează Biroului permanent în scris, cu precizarea temei de dezbatere propuse".

Alineatul (3): "Biroul permanent îl informează pe primul-ministru, respectiv primul-ministru informează Biroul permanent și stabilește data dezbaterii, care nu poate depăși 6 zile de la înregistrarea solicitării".

Alineatul (4): "Primul-ministru are obligația de a participa la dezbaterea solicitată".

Alineatul (5): "Același grup parlamentar nu poate solicita o dezbatere politică decât o singură dată pe sesiune".

Deci, dacă este să discutăm de neconstituționalitatea acestei legi pe care o propun colegii noștri, înseamnă că și Regulamentul Camerei Deputaților este neconstituțional. Practic, noi nu facem altceva decât să întărim Regulamentul Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să intervină?

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Ioan Aurel Rus:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Apreciez cele expuse de domnul președinte al Comisiei juridice, Sergiu Andon, care spune că într-adevăr aici ar fi undeva vorba sau tangențial ne-am duce spre o lege constituțională, depășind atribuțiile unei legi organice.

Dar, vreau să vă întreb: nu Parlamentul a fost cel care a adus atingere Constituției atunci când a modificat Legea nr. 215 a administrației publice locale, care încalcă Constituția? Pentru că această cărțulie roș, galben, albastru, la art. 13 spune deslușit: "În România limba oficială este limba română".

Legea nr. 215 modifică ea Constituția, mergând la acea proporție de 20%, de 2%, de 50%, nu știu cum se dă greutatea proporției. Cum tot atât de bine nu am înțeles greutatea sau încălcarea Constituției, grav sau mai puțin grav, de către președintele Băsescu. Nu știu Curtea Constituțională cum au calculat-o. Au calculat-o în centimetri lungime, au calculat-o în grame greutate? Deci, dacă este mai grav sau mai puțin?

De aceea, vin acum și spun: prin căderea Guvernului Roman în 25 septembrie 1991 s-a trecut la prima formă de a nu mai cere să dea socoteală Guvernul în fața poporului.

Guvernul a căzut, a fost demis, am pus un alt premier, nimeni nu știe ce s-a făcut până atunci și nici un Guvern de atunci încoace nu a mai prezentat în fața poporului un raport de activitate; să vedem planul sau programul cu care am venit la învestitură s-a îndeplinit cât? 25%? 35%? 50%? Și noi tocmai aceasta vrem să cerem. Nu vrem să dăm în cap nimănui decât să aducem premierul și Guvernul în fața dumneavoastră, a Parlamentului, de altfel, și în fața dumneavoastră, în fața noastră să aflăm cât s-a putut realiza, cât am putut noi contribui la îndeplinirea legilor, ce legi am elaborat, ce am scos și cum am ajutat și noi Parlamentul, Guvernul, ca să-și poată îndeplini programul de activitate? Atât cerem prin această inițiativă legislativă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Nemaifiind doritori de intervenții pe această propunere legislativă, o vom lăsa votului final mâine și dacă votul final nu va exprima părerea comisiei, ea se va întoarce la comisie, pentru a fi dezbătută din nou, pe textele acesteia.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare adoptată la Strasbourg la 5 noiembrie 1992 (retrimis comisiei)  

La pct. 5, Proiectul de Lege pentru ratificarea Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, adoptată la Strasbourg la 5 noiembrie 1992.

Inițiatorul. Îl rog să prezinte acest proiect și vă rog să vă prezentați și dumneavoastră, pentru stenogramă.

   

Domnul Attila Marko (secretar de stat, Departamentul pentru Relații Interetnice):

Mulțumesc, domnule președinte.

Mă numesc Attila Marko, sunt secretar de stat la Departamentul Relații Interetnice, unul dintre inițiatorii acestui proiect de lege, împreună cu Ministerul de Externe.

Doamnelor și domnilor deputați,

Acest proiect de lege este unul de tipul ratificărilor de documente internaționale, de data aceasta, este vorba de Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare, un document al Consiliului Europei din 1992, pe care România a semnat-o în 17 iulie 1995.

Noi acum ne aflăm în situația de a fi a 23-a țară europeană care ratifică acest instrument european care, de altfel, este unul de tip meniu, prin care țările membre își selectează nivelul de protecție al limbilor vorbite pe teritoriul acelei țări, în funcție de caracterul limbii respective și în funcție de legislația existentă.

Noi, în acest proiect de lege am selectat în așa măsură, încât să se respecte întru totul cadrul constituțional și cadrul legislativ actual. Ați văzut și în proiectul de lege figurează o serie de garanții în acest sens în partea finală. Se structurează, de altfel, pe două părți, partea a II a Cartei conferă protecție uniformă și egală pentru orice limbă vorbită pe teritoriul unui stat, partea a III, în schimb, face o distincție între diferitele limbi, în sensul modului în care se utilizează limba respectivă în diferite domenii și în funcție de ponderea și teritoriul în care se utilizează.

Guvernul României a înaintat Președinției acest proiect de lege în 10 martie 2006.

Am avut dezbateri în comisie și, în consecință, vă adresez rugămintea de a adopta acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnule președinte, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru drepturile omului.

 
   

Domnul Nicolae Păun:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun în conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare.

Comisia juridică, de disciplină și imunități, precum și Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, adoptat la Strasbourg la 5 noiembrie 1992.

Trimis cu adresa nr. 179 din 28 martie 2007 și înregistrată cu nr. 31/347, respectiv 25/210 din 28 martie 2007. Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a avizat favorabil. Comisia pentru egalitate de șanse pentru femei și bărbați a avizat favorabil. Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a avizat favorabil.

Prin urmare, proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, adoptat la Strasbourg la 5 noiembrie 1992, semnat de România la 17 iunie 1995, la Strasbourg.

La lucrările celor două comisii a participat, în calitate de invitat, și domnul Attila Marko, secretar de stat la Departamentul pentru Relații Interetnice.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimiate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege pentru ratificarea Cartei Europene a Limbilor Regionale și Minoritare, adoptată la Strasbourg.

La lucrările celor două comisii au fost prezenți 13 deputați, din totalul de 16 membri.

Prin urmare, supunem plenului Camerei Deputaților adoptarea prezentului proiect de lege, dacă nu există și alte observații.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte Nicolae Păun, și eu vă mulțumesc.

La dezbateri, din partea grupurilor parlamentare. Din partea Grupului P.R.M., doamna deputat Anca Petrescu.

 
   

Doamna Mira Anca Victoria Mărculeț Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vroiam să atrag atenția asupra unor articole din cadrul Cartei. În art. 9 privind justiția, în art. 10 privind autoritățile administrative și serviciile publice nu se vorbește deloc despre raportul între limba oficială și limbile regionale și minoritare.

Deci, nu se specifică, în momentul în care, de exemplu, există un proces penal, aici spune că limba în care se poate derula acest proces este limba minorităților, fără a se specifica și care este rolul limbii oficiale în aceste procese sau în actele administrației și serviciilor publice.

Deci, cred eu că ar trebui să introducem un amendament, chiar dacă este vorba de o asemenea Cartă Europeană. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Rog inițiatorul să răspundă, în finalul dezbaterilor, dar să fiți atenți și la alte propuneri.

Domnul deputat Ghișe, din partea Partidului Național Liberal și apoi din partea Grupului minorităților naționale.

 
   

Domnul Ioan Ghișe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă rog să aveți amabilitatea ca, în conformitate cu un articol, îmi cer scuze, nu-i știu exact numărul, să aveți îngăduința să retrimiteți la comisie art. 9. Și vă spun și de ce. Când în Comisia juridică, împreună cu cea de drepturile omului s-a dezbătut proiectul de lege...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, am o rugăminte, îmi cer scuze că vă întrerup: ceea ce propuneți dumneavoastră, în mod normal ar trebui să propuneți când ajungem cu dezbaterea la acel articol, pentru că acum suntem la dezbateri generale. Vă rog.

Deci, când ajungem la art. 9, atunci faceți această propunere.

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Aledin Amet:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ca reprezentant al unei comunități etnice din România, remarc propunerea legislativă, care vine să completeze legislația din domeniu, aflată deja în vigoare. Nu pot să nu constat atitudinea favorabilă a autorităților statului român față de sistemul de învățământ în limbile minorităților naționale. Și limba tătară face parte din acest sistem.

În consecință, Grupul parlamentar al minorităților naționale din România va susține propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat Aledin.

Poftiți, domnul Varga Attila, din partea Grupului U.D.M.R.

 
   

Domnul Varga Attila:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Onorată Cameră,

Considerăm deosebit de importantă intenția Parlamentului de a ratifica această Cartă privind limbile minoritare și regionale, care a fost semnată de către Guvernul României încă din 1995.

Credem că este oportună, utilă și necesară ratificarea, chiar dacă, considerăm că este puțin întârziată și trebuia să se facă de multă vreme, dar este bine că s-a ajuns acum aici să fie ratificată.

Trebuie să vă aduc în vedere faptul că în 2003 a fost revizuită Constituția, unde se prevăd anumite reglementări privind folosirea limbii materne, atât în administrația publică, cât și în justiție, tocmai în consens cu prevederile convenției-cadru, în materie. Există reglementări constituționale și legale în acest sens.

Și o altă remarcă este aceea că, fiind un act internațional, nu cred că se poate, din punct de vedere juridic, legislativ, să se formuleze amendamente la acest text convenit de către țările Consiliului Europei, pentru că este un act al Consiliului Europei. Se poate ratifica, respectiv se poate aproba sau se poate respinge acest lucru. Deci, aceasta, ca niște remarci la acele observații care au fost formulate.

Altfel, grupul nostru parlamentar va susține ratificarea acestei Convenții.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să intervină?

Din partea Grupului P.R.M. s-a luat cuvântul la dezbateri generale.

 
     

Domnul Ioan Aurel Rus (din sală):

Pe procedură!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Rog inițiatorul să răspundă... Scuzați-mă! Domnul deputat Valeriu Tabără, din partea P.D.-ului și urmează reprezentantul Partidului Conservator. Imediat vă dau cuvântul.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Democrat salută ratificarea acestui acord și care probabil că ar fi trebuit să fie de mult făcută, pentru că, pe această Cartă s-a discutat enorm și s-au făcut destul de multe speculații, inclusiv ceea ce spunea una dintre colegele noastre venită la acest microfon.

Problema, însă, care se pune acum este acel respect care trebuie să se instaleze între ceea ce înseamnă limbile regionale și limbile oficiale, limbile majorității.

Și vreau să vă spun, stimați colegi, că o astfel de reglementare se găsește în acest act. Problema este de a-l respecta și de a nu face alte demersuri care să contravină conținutului Cartei Europene a limbilor regionale. Fiind un act internațional, nu ne propunem să-l amendăm acum, dar important este ca legislația și aplicarea lui și respectarea lui să se facă în conformitate cu conținutul în totalitate al Cartei limbilor regionale.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnule Călian, numai puțin, există o intervenție pe procedură care prevalează.

Domnul deputat Rus.

 
   

Domnul Ioan Aurel Rus:

Pe procedură, domnule președinte.

Studiind proiectul și mai ales expunerea de motive, am observat că și alți colegi au sesizat că la numite articole, cum este vorba de art. 8 - problema învățământului, art. 9 - problema justiției, art. 10 - problema administrației publice locale, art. 11 - problema mass-media, sunt anumite neconcordanțe.

Având în vedere că la această lege sau ratificarea acestui acord noi vom fi cea de-a 23-a țară din Comunitate, nu trebuie să ne și grăbim. Eu propun să o retrimitem la comisie, pentru că acolo putem să intrăm să vedem: la Capitolul învățământ cehii cer un lucru, la Capitolul cultură aromânii cer alt lucru, ori în această lege, dacă ne uităm, nu vom găsi acest lucru.

Și atunci, vin cu propunerea să retrimitem la comisie, avem timp încă o săptămână, în care să putem să analizăm lucrurile și, într-adevăr, să-i dăm drumul, dar să iasă o treabă bună.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am reținut propunerea dumneavoastră, o să o supun votului, dar, de fapt, era o intervenție de fond, care trebuia făcută la dezbateri generale. Cu propunerea aceasta trebuia să începeți.

Domnul Petru Călian.

 
   

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Constatăm cu toții faptul că aderarea României la Uniunea Europeană rezolvă inclusiv problemele anumitor minorități sau a tuturor minorităților, de fapt.

Prin această Cartă discutăm deja de moștenirea tradițiilor culturale europene. Nu mai discutăm numai de tradițiile românești, nu mai discutăm de tradiții transilvane etc.

Considerăm acest proiect de lege binevenit, însă, aș dori să fac o precizare și chiar să cer de la înalta tribună a Camerei Deputaților U.D.M.R.-ului să-și retragă Statutul minorităților naționale, deoarece și alte proiecte de legi europene, care urmează să mai fie dezbătute, vor rezolva încet, încet, pas cu pas, problemele invocate în Statutul minorităților naționale, care la rândul lui va deveni în cel mai scurt timp fără obiect și, ca atare, cu siguranță că gestul de a-l retrage ar fi unul normal, unul moral, unul în litera și spiritul principiilor europene.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, fără să comentez propunerea dumneavoastră, vreau să spun plenului că ea excede dezbaterii noastre de astăzi și i-aș ruga pe ceilalți colegi să nu se refere la acest lucru. Este o declarație politică pe care vă sfătuiesc să o faceți când se va lua în dezbatere acea lege.

Domnule Moisoiu, ce problemă aveți, că pe fond ați vorbit, pe procedură iarăși ați vorbit, de Grupul P.R.M. vorbesc.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dar să știți că acum nu trebuie să căutăm o motivație. Pe procedură, domnule președinte. Pe procedură, pentru că de data aceasta mai apare un aspect, și anume Carta aceasta, așa cum este aici prezentată în hotărârea care nouă ni se prezintă, are variante. Pentru că spune la fiecare dintre articolele respective că ... "soluția cutare" și pe urmă spune: "sau" pe urmă se explică punctul, iarăși "sau", "sau", "sau". Dacă sunt atâtea variante și cu "sau", în funcție și de limba de care este vorba, eu cred că ar fi trebuit ca la comisie să se discute frumos și să se stabilească care este varianta care se acceptă pentru un caz sau altul.

Și în al doilea rând, și care este un lucru foarte important, domnule președinte, s-a mai amintit aici, "limbă oficială".

Domnule președinte, este adevărat, art. 13 din Constituție, așa cum ați spus dumneavoastră, stabilește că în România limba oficială este limba română.

Întrebarea este: cât de oficială este, domnule președinte, care este puterea limbii oficiale în România? Carta aceasta ar trebui să stabilească clar care este această poziție a limbii oficiale și cum se ierarhizează ea, care este treapta între ea și limbile regionale? Sunt la egalitate, este una mai presus, nu este? Deci, sunt câteva mici, mari probleme, să spun așa, mai în glumă, mai în serios, pe care comisia cred că le-a dezbătut cam cu multă rapiditate.

Și o ultimă întrebare care se naște în treaba aceasta: domnul deputat de la U.D.M.R. spunea aici că fiind vorba de ceva european, de un document european, nu este cazul să-l discutăm noi aici... Păi, nu am înțeles, ori este domnul Marko Attila inițiator în numele Guvernului, ori este ceva care vine de la comisie, este un document european. Europeni suntem cu toții acum, domnule secretar de stat și domnule coleg, dar în același timp suntem și români.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Stanciu, din partea Grupului P.S.D.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte de ședință,

Onorat prezidiu,

Domnilor miniștri,

Domnule Nicolăescu,

Ne aflăm astăzi, domnule președinte, în fața unui document de importanță excepțională și spunem acest lucru pentru că România a semnat acest document, dacă nu mă înșel, acum circa 7-8 ani sau 10 ani. Și astăzi problema care se pune este, de fapt, a ratificării acestei Convenții, o convenție care, prin modul de redactare, prin modul de abordare a diferitelor domenii poate rezolva fără nici un fel de parti pris problemele limbilor minorităților naționale sa problema limbilor minoritare.

P.S.D.-ul sprijină ratificarea acestei convenții.

Există, însă, o chestiune de ordin tehnic. Această chestiune de ordin tehnic privește nivelurile de acceptare. Convenția are la sfârșit o notificare în care spune că fiecare țară poate să accepte un nivel sau altul.

Probabil că dintr-o anumită dorință de a rezolva problema, în favoarea limbilor minoritare, comisia nu s-a aplecat cu suficientă atenție sau cu răbdare. De aceea, ne prezintă un raport în care, dacă nu greșesc eu, nu face alegerea respectivă.

Deci, știm că merge de la o grupă la grădiniță, la grădinițe independente și așa mai departe. Are a), b,) c), d), pe fiecare domeniu în parte.

De aceea, domnule președinte, graba strică uneori treaba. Cum Grupul Partidului Social Democrat dorește să avem o ratificare clară, în consens cu ceea ce spune convenția, cred că ar fi util, și pentru colegii noștri de la grupurile parlamentare, cele două: Grupul minorităților naționale altele decât cea maghiară și, respectiv, Grupul UDMR, ca în comisie să se aleagă, pentru fiecare punct în parte nivelul respectiv: a), b), c), d), cum este normal. Pentru că altfel intrăm - și colegii de la UDMR trebuie să fie de acord - intrăm într-o nebuloasă, în care nu știm, putem alege nivelul maxim sau putem alege nivelul minim, nu știu, intrăm într-o nebuloasă din care nu mai știm pe unde să intrăm și pe unde să ieșim.

De aceea, domnule președinte, vă rog să fiți de acord să constatați că sunt multe puncte neclare, cu implicații majore și conform procedurii noastre, respectiv a atribuțiunilor pe care le aveți prin Regulament, să dispuneți retrimiterea raportului la comisie.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Attila Varga are cuvântul, pentru a-și exprima dreptul la replică.

Rog apoi inițiatorul să răspundă la întrebări și, în final, domnule președinte...

Numai o clipă, vreți să reveniți la propunerea dumneavoastră?

 
     

Domnul Ioan Ghișe (din sală):

Pe fond, domnul Stanciu are dreptate!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Attila Varga, vă rog.

 
   

Domnul Varga Attila:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Nu neapărat aș uza de un drept la replică, pur și simplu, aș dori să clarific o neînțelegere - este vorba de tehnica legislativă. Fiind vorba de un act normativ internațional, adoptat de către diferite state, printre care și România l-a semnat, încă în 1995, procedura ratificării este o procedură specială de adoptare a actelor internaționale. Regula este că aici Parlamentele nu mai pot interveni în text, însăși convenția permite anumite variante pentru anumite texte, dar textele convenite de către țările semnatare nu mai pot fi modificare.

Or, nu este vorba, domnule coleg Moisoiu, de a fi europeni sau de a nu fi europeni și a discuta, pentru că aici noi nu discutăm textul și nu avem posibilitatea de a modifica textul convenției, putem opta între anumite variante pe care le permite însăși convenția respectivă, dar, în rest, procedura ratificării este o procedură strictă de aprobare sau dezaprobare.

Deci, atâta tot, nu este vorba de alte aspecte, procedura este foarte strică.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc,

Domnul deputat Ghișe dorește să facă o precizare, de data aceasta în numele Partidului Național Liberal.

 
   

Domnul Ioan Ghișe:

Mulțumesc, domnule președinte.

De procedură, doresc să vă subliniez că ceea ce domnul deputat Stanciu a spus este perfect adevărat. Adică, la comisie, cred că dezbaterea, în total, nu a durat mai mult de un sfert de oră, douăzeci de minute, și în viteza în care s-a discutat lumea, de principiu, a fost de acord: "Sigur, domnule, ratificăm Carta!"

După ce au plecat membrii din Comisia pentru drepturile omului, unul dintre colegi, care acum nu este în sală, domnul deputat Traian Dobre, a sesizat că sunt elemente sensibile, asupra cărora ar merita să discutăm. Numai că numai era Comisia juridică întrunită împreună cu Comisia pentru drepturile omului și nu mai era la ședință nici domnul secretar de stat Marko.

Și atunci, cea mai bună soluție este cea propusă de domnul deputat Stanciu, să meargă înapoi textul la comisie, integral, și să venim cu un raport mai detaliat. Că, acum, plus-minus o săptămână două, nu o să intre în sac lucrurile.

Și de aceea vreau să vă rog să aveți amabilitatea să acceptați această soluție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Avizat fiind de alte dezbateri cu privire la acest document internațional, cred și eu că problema opțiunii fiecărui stat cu privire la aplicabilitatea la diverse situații concrete este un lucru esențial în stabilirea condițiilor ratificării. Rog, de aceea, inițiatorul să se pronunțe cu privire la aceste aspecte și la celelalte ridicate de colegii mei.

 
   

Domnul Attila Marko:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Problema este mult mai simplă decât pare la prima vedere, pentru că însuși proiectul de lege face această selecție despre care ați vorbit dumneavoastră, nu venim cu o ratificare de articol unic: "Se ratifică în ansamblu acest document", venim cu un proiect de lege în care se selectează deja acele puncte, pentru fiecare limbă în parte, care corespund nivelului propriu de protecție și care nu exced nici unei prevederi constituționale și nici unei prevederi legale existente.

Pentru a întări acest lucru pe care l-am afirmat adineaori, am și introdus la finalul proiectului de lege câteva articole interpretative și de garanție, care să pună în evidență acest lucru. Este vorba de art. 8 și 9 din proiectul de lege, care spun clar că nici în materie de justiție, nici în materie de administrație și nici în orice alt domeniu nu se poate interpreta nicio prevedere din Cartă, în sensul de a excede drepturilor conferite de aceste documente interne ale României: Constituția și legislația existentă. Deci, legea însăși dă aceste garanții pentru aceste chestiuni.

De aceea, discuția, și în comisie, a fost una oarecum simplă în privința aceasta, pentru că, având deja la îndemână toate aceste elemente de garanție, în proiectele de lege înglobate, nu a mai fost nevoie de o altă selecție de puncte, când deja ele erau realizate.

Pe de altă parte, este foarte clar că anumite texte din textul Cartei, de data aceasta, nu din textul proiectului de lege, sunt niște formulări oarecum ciudate, care, pe de o parte, provin din traducerea textului din engleză și franceză, de la vremea respectivă, pe de altă parte, provin din faptul că trebuia să se convină la Strasbourg pe un text universal. De exemplu, nu apare în text contenciosul administrativ, pentru că este o chestiune specific românească, apare în schimb jurisdicția în materie administrativă, care nu este un element propriu, dar este un element care se înțelege la nivel european peste tot și fiecare țară își interpretează aceste fraze, aceste segmente, în limitele propriei legislații și constituții.

Deci, după părerea mea, lucrurile sunt extrem de clare. Am introdus și în proiectul de lege garanțiile care să pună România în sfera aplicabilității legislației interne și a Cartei, nemaivăzând, eu, cel puțin, alte impedimente în acest sens.

Dacă îmi veți permite, eu aș propune ca acest proiect de lege să rămână în plen și să fie discutat și votat. Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Reprezentantul Guvernului a apreciat că soluțiile sunt clare. Se pare însă că majoritatea grupurilor parlamentare au solicitat restituirea la comisie, pentru lămurirea unor situații. Și eu sunt dator să dau ascultare acestor largi propuneri și să vă solicit votul electronic cu privire la propunerea de restituire la comisie.

Puțin, să așteptați, ca să ajungă și domnul președinte Păun la pupitrul său.

Vă rog, deci, să vă exprimați prin vot asupra acestei propuneri.

Întâi, înregistrați-vă prezența.

S-a încheiat votul. Din 101 voturi exprimate, 58...

 
   

Voci din PRM:

Stați puțin, ați spus numai prezența!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am spus, înregistrați-vă întâi prezența și pe urmă votați. Deci, n-ați votat?

Voci din PRM:

Nu!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Grupul PRM-ului contestă votul, susținând că nu și-a înregistrat...

Voci din PRM:

E bine, nu mai contestăm!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, reprezentantul dumneavoastră, viceliderul grupului, să se exprime la tribună, ca să înțeleagă toată lumea care e punctul dumneavoastră de vedere.

 
   

Domnul Ilie Merce:

Domnule președinte,

Au fost niște neînțelegeri în procedura de vot, dar nu mai solicităm reluarea votului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Deci, 58 de voturi au fost pentru restituire, 23 împotrivă.

Se restituie comisiilor.

Termenul pe care îl fixăm este de 30 aprilie, pentru că avem termen constituțional pe 11 mai.

Voci din partea dreaptă a sălii:

Domnule președinte, nu s-a votat!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Am întrebat foarte clar, am cerut Grupului PRM, care și-a exprimat nemulțumirea... Dumneavoastră, după ce spun rezultatul votului, cred că nu este un lucru foarte...

Domnule Uioreanu, aveți dreptul să vă pronunțați, ca vicelider al Grupului PNL.

 
   

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

Cerem repetarea votului. De fapt, nu repetarea, efectuarea votului, pentru că ce ați cerut dumneavoastră a fost o simplă prezență.

Și vă rog să țineți cont de părerea noastră. Nu numai de punctul de vedere al PRM-ului, mai sunt și alte partide, mai în partea asta.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Repetăm votul, însă v-aș ruga, așa, pentru corectitudine, vă știu ardelean corect, să consultați stenograma și o să vedeți acolo, am spus explicit: "Înregistrați-vă întâi prezența și pe urmă votați!"

Deci, repetăm votul, ca să nu avem discuții.

Stimați colegi, haideți, că pierdem timpul degeaba.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

Mă iertați, dumneavoastră sunteți jurist, eu mai știu un pic de matematică: sunt 18, într-adevăr, persoane, care nu și-au exprimat votul; 23 și cu 18 fac 41, și 41 este mai mic decât 58. Deci, oricum, și dacă s-ar fi întâmplat acest lucru, rămânem așa cum a fost.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule profesor, două grupuri parlamentare, prin liderii lor: PNL-ul și Grupul minorităților naționale, au contestat votul, deci, sunt obligat să repet votul.

Vă rog să vă pronunțați prin vot electronic, repet, asupra propunerii de restituire a raportului comisiei. S-a încheiat operațiunea de vot.

Din 123 de voturi exprimate, 82 sunt pentru, 2 abțineri și 39 împotrivă.

 
   

Deci, s-a restituit comisiei.

Termenul rămâne același: 30 aprilie.

Domnul deputat Stanciu dorește să intervină, probabil, pe o procedură sau să explice votul.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Domnilor miniștri,

Stimați domni deputați, și

Domnule Nicolăescu,

Suntem în situația de a spune că parlamentarii PSD sunt pentru ratificarea Cartei. Ceea ce noi am solicitat prin votul nostru este o examinare mai atentă, deoarece convenție trebuie să iasă, conform adendei pe care o are, cu o singură variantă. Și, acum, când toți lucrăm cu aceste mijloace electronice de calcul, știm că pe organigrama respectivă trebuie să fie o singură intrare și o singură ieșire.

De aceea, mă adresez colegilor de la cele două comisii să examineze punct cu punct și să particularizeze convenția pe opțiunile României, fapt pe care îl permite convenția. Deci, aceasta este sensul votului pe care parlamentarii Partidului Social Democrat l-au dat.

În particular, acum, domnule președinte, vizavi de faptul că distinșii colegi de la Grupul PNL au cerut să fie retrimis la comisie și apoi au cerut să revotăm, ca să iasă alt număr, având în vedere primul scor, al doilea scor, dacă aș fi, să zicem, puțin glumeț, cum sunt unii dintre noi, în sensul bun al cuvântului, am mai cere să mai votăm o dată, că poate iese 200 la 38.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aderarea Înaltei Curți de Casație și Justiție a României, prin Secția de contencios administrativ și fiscal, la Asociația Consiliilor de Stat și a Jurisdicțiilor Administrative Supreme din Uniunea Europeană (rămas pentru votul final)  

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Trecem la punctul următor, 6, de pe lista ordinii de zi, care cuprinde Proiectul de Lege privind aderarea Înaltei Curți de Casație și Justiție a României, prin Secția de contencios administrativ și fiscal, la Asociația Consiliilor de Stat și a Jurisdicțiilor Administrative Supreme din Uniunea Europeană.

Dau cuvântul inițiatorului, domnului ministru al justiției, pe care v-aș ruga să fiți de acord să-l salutăm și să-l felicităm pentru că dă importanța cuvenită instituției fundamentale a țării și, spre deosebire de predecesoarea sa, înțelege că raporturile Executivului cu Parlamentul sunt constituționale și au o importanță esențială pentru desfășurarea oricărei reforme. (Aplauze.)

Aveți cuvântul, domnule ministru.

   

Domnul Tudor Chiuariu (ministrul justiției):

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, doamnelor și domnilor deputați, pentru aplauze.

Proiectul pe care vi-l supunem atenției astăzi se referă la aderarea Înaltei Curți de Casație și Justiție a României la Asociația Consiliilor de Stat și a Jurisdicțiilor Administrative Supreme din Uniunea Europeană, cât și la abilitarea instanței noastre supreme de a plăti cotizația anuală la această asociație. Cotizația este modică și se va suporta din bugetul propriu al Înaltei Curți.

În consecință, vă rog, doamnelor și domnilor deputați, să acordați votul dumneavoastră acestui proiect de lege. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule ministru.

Are cuvântul președintele Comisiei juridice, să prezinte raportul. Poftiți, domnule președinte Andon.

 
   

Domnul Sergiu Andon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mă gândeam dacă să fac o glumă sau nu. Nu rezist, și anume, că îmi convenea mai mult pe vremea doamnei ministru Macovei să vorbesc după, pentru că avea aceeași înălțime sau mai mică, acum trebuie să cobor microfoanele. E modul meu de a-l saluta pe domnul ministru.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Ați înălțat în schimb calitatea, domnule președinte, ați coborât numai microfoanele.

 
   

Domnul Sergiu Andon:

Da.

Obiectul reglementării e simplu, așa cum l-a expus distinsul domn ministru, întâmpinat cu aplauze de dumneavoastră.

Consiliul Legislativ l-a avizat favorabil.

Și comisia l-a examinat în ședința din 11 aprilie curent, în cvorumul regulamentar. Cu unanimitate de voturi a hotărât să-l supună plenului spre dezbatere și aprobare. Au fost prezenți 14 deputați, am spus, cvorumul regulamentar.

Și proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva, la dezbaterea pe fond, să participe? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului pe articole.

La titlul legii, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Textul articolului unic? Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final în ședința de mâine.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.123/2006 pentru aprobarea acordării sprijinului financiar producătorilor agricoli din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunătățirilor funciare și al organizării și sistematizării teritoriului.  

Trecem mai departe, la pct. 7, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.123/2006 pentru aprobarea acordării sprijinului financiar producătorilor agricoli din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunătățirilor funciare și al organizării și sistematizării teritoriului.

Suntem în procedură de urgență.

Rog întâi inițiatorul să prezinte pe scurt proiectul.

Cine prezintă, din partea Guvernului? Poftiți, domnule secretar de stat. Vă rog să vă și prezentați, pentru stenogramă.

   

Domnul Toké István (secretar de stat, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale):

Domnule președinte,

Doamnelor, domnilor deputați,

Sunt István Toké, de la MADR, secretar de stat.

Având în vedere perioada scursă și perioada scurtă care a fost până la 01.01.2007, când România devenea membră a Uniunii Europene, precum și necesitatea achiziționării de resurse materiale pentru realizarea unor producții competitive și pentru asigurarea securității alimentare și protejării mediului, era necesară acordarea unui sprijin financiar de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Pentru acordarea acestui sprijin financiar se impunea adoptarea de către Guvernul României a unei ordonanțe de urgență.

Conform Tratatului de aderare, România putea aplica în următorii 3 ani măsurile de sprijin care sunt aprobate prin actul normativ în vigoare la data aderării. Nepromovarea acestui act normativ până la data de 31.12.2006 elimina posibilitatea acordării sprijinului financiar în agricultură de la bugetul de stat după data aderării, cu consecințe dintre cele mai grave privind funcționarea exploatațiilor agricole din România.

Față de cele prezentate, a fost elaborat proiectul de lege anexat, în vederea aprobării ordonanței de urgență pentru aprobarea acordării sprijinului financiar producătorilor agricoli din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunătățirilor funciare și al organizării și sistematizării teritoriului, pe care îl supunem Parlamentului spre adoptare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond cine prezintă raportul? Poftiți, domnule deputat.

V-aș ruga să anticipați puțin și propunerea cu privire la timpii de dezbatere pe care îi preconizați.

 
   

Domnul Adrian Emanuil Semcu:

Da, domnule președinte, mulțumesc frumos.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi, înregistrându-se doar un vot împotrivă, în ședința din 11 aprilie 2007.

Proiectul de lege este de competența decizională a Camerei Deputaților.

Comisia propune admiterea cu modificări a proiectului de lege.

Fiind în procedură de urgență, propunem timpii de dezbatere de 10 minute.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Timpii generali. Și pe text? Pe text e timpul final sau dezbatere pe fiecare text?

 
   

Domnul Adrian Emanuil Semcu:

Final. Un minut pe fiecare.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea PSD-ului, are cuvântul domnul secretar Ioan Munteanu.

 
     

Domnul Ioan Munteanu:

Nu, sunt deputat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ioan Munteanu. Care, și fără voia lui, tot secretar al Camerei Deputaților rămâne, în această sesiune.

 
   

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Această ordonanță de urgență care prevede acordarea sprijinului financiar producătorilor agricoli este necesară. Pentru toți cei care au o minimală tangență cu activitatea agricolă, se știe foarte bine că lipsesc resursele financiare și materiale, ceea ce face ca astăzi să avem mari suprafețe de teren necultivate și care vor rămâne nelucrate în acest an, statistic, efectivele de animale, aproape la toate speciile, sunt din ce în ce mai mici, ceea ce ne obligăm aproape să votăm această inițiativă legislativă.

Stimați colegi,

Situația din agricultură este una foarte gravă, este vizibilă și pentru cei care nu înțeleg ce se întâmplă, doar dacă privesc câmpul. Pot să spun fără niciun fel de rezerve că politicile agricole din ultimii doi ani au însemnat, de cele mai multe ori, doar ambiții sau chiar mofturi ale celor care au coordonat activitatea agricolă.

Avem la dispoziție trei ani, trei ani în care Uniunea Europeană ne dă voie să acordăm acest sprijin financiar agricultorilor. Trebuie să o facem. Parlamentul României, Guvernul României sunt obligate să găsească soluții să oprească prăbușirea agriculturii.

Am să repet un lucru pe care am să-l spun ori de câte ori voi fi la acest microfon: agricultura, cu investiții făcute, masive, poate să aducă România la un nivel de trai mediu mult mai repede decât toate celelalte sectoare de activitate, tot ceea ce înseamnă economie în țara asta.

De aceea, Grupul Partidului Social Democrat va vota această inițiativă legislativă, acest proiect de lege.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Popa a cerut cuvântul înaintea domnului deputat Valeriu Tabără.

V-aș ruga să apreciați dacă încheiem măcar dezbaterile generale în seara asta sau ne raportăm mâine.

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Având în vedere faptul că la un proiect de lege anterior am discutat peste o oră - sigur, are importanța lui, e vorba de Carta Europeană cu limbile regionale -, trebuie să înțelegem odată pentru totdeauna că trebuie să ne aplecăm spre sectoare și domenii atât de importante pentru țară și pentru interesul general, este vorba despre agricultură, este vorba despre justiție, unde avem steaguri galbene, avem și steaguri roșii, pentru că n-am reușit până acum să dinamizăm procesul acesta al reformelor în cele două sectoare. Și o să ne trezim, la un moment dat, dacă tot ne ia valul cu alte probleme, că nu ne-am făcut datoria și o să fim sancționați de Uniunea Europeană pentru acest lucru.

Sigur că proiectul de lege care vă este supus astăzi dezbaterii este foarte important, pentru că acordă acest sprijin financiar producătorilor agricoli, și este important pentru că, deși Ordonanța de urgență nr. 123 își făcea efectul, la Uniunea Europeană nu este contabilizată și nici nu este monitorizată, decât în momentul în care este aprobată prin lege, lege unde se aduc modificările respective.

Și, data trecută, am susținut propunerea colegului meu Timar, de la PSD, ca acest proiect de lege să fie retrimis la comisie, pentru că trebuiau să fie făcute îmbunătățirile de rigoare, aduse corecturile necesare, în așa fel încât să facem o lege bună.

Pentru că, iată, în ultimul timp ne confruntăm cu un lucru destul de delicat, ne sunt trimise de la Președinție spre reexaminare foarte multe proiecte de lege, ceea ce înseamnă că nu întotdeauna tratăm cu seriozitate acest lucru. Numai săptămâna aceasta, de la Președinție ne-au venit spre reexaminare trei proiecte de lege, ceea ce nu este corect. Deci, noi trebuie să fim foarte atenți, să ne aplecăm cu înțelepciune, să facem niște legi bune.

Spunea domnul Munteanu că, într-adevăr, ne confruntăm cu lipsa fondurilor financiare. Așa este! Nici la jumătate din necesar nu dăm sprijinul acesta financiar. De aceea, și când facem bugetul de stat, și când facem celelalte rectificări în timpul anului trebuie să avem în vedere să dăm agriculturii, să realizăm pâinea noastră cea de toate zilele. Pentru că, dacă nu vom face acest lucru, vom importa, ca până acum, produse agricole, 60% numai din import, în loc să producem noi.

De aceea, vă rog, stimați colegi, să votați acest proiect de lege. Grupul parlamentar al Partidului Conservator va vota pentru.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Valeriu Tabără, din partea Partidului Democrat. Și, apoi, domnul Dumitriu, din partea Grupului parlamentar PRM.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Stimați colegi,

Ne regăsim, ca aproape în fiecare primăvară și toamnă, în fața unor proiecte de lege care reglementează finanțarea agriculturii cu surse financiare, mai multe sau mai puține. Și vă mărturisesc că data trecută când am returnat la comisie acest proiect de lege, ne-am aplecat foarte bine asupra lui și am încercat să-l îmbunătățim, să-l facem funcțional.

Eu aș vrea să vă spun că eu cred că suntem în ceasul al 25-lea la această dată, pentru a mai redresa ceva din acest sector atât de important pentru economia României și pentru ceea ce înseamnă prezența noastră ca și parteneri cu celelalte state europene. Aș vrea să spun că sunt câțiva ani buni de când agricultura României, la nivel de finanțare bugetară, se regăsește undeva la 15-20%, dacă nu sub. În condițiile în care noi am fi avut dreptul și obligația de a ne completa sursele financiare și mai ales de a ne întări verigile principale de producție agricolă din România.

Vă mărturisesc că dacă vom merge așa în continuare, noi nu vom mai putea discuta în viitor despre efective reale și de garanție de animale și mai ales de speciile care intră în finanțare, nu vom putea intra, de asemenea, într-o competiție reală cu randamentele la unitatea de suprafață și, ceea ce este foarte important, nu vom putea concura la ceea ce înseamnă calitate.

De asemenea, cred că este absolut normal ca acești bani, pe care-i dăm de la buget, să nu meargă spre produse pe care rămâne doar eticheta "fabricat" sau "produs în România", așa cum s-a discutat data trecută la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

Este absolut un sabotaj al producției agricole românești, atât timp cât noi importăm 60-70% din materiile prime, le transformăm și apoi le exportăm și mai dorim să avem și subvenții pentru aceste produse.

Este o chestiune pentru mine aproape inexplicabilă și a modului cum chiar unii dintre colegii noștri au susținut data trecută la comisie o astfel de problemă, inclusiv publicitate pentru astfel de produse. Pentru că, în așa fel, dacă vom folosi banii așa, noi nu vom ajunge să redresăm sectorul agrar. Să fie foarte clară problema. Și vă mărturisesc, ca altădată, că nici acest proiect de lege nu atinge toate sectoarele; foarte greu am adus în interiorul lui susținerea plantelor care vor produce bioenergie sau biodiesel. Or, iată că obligăm - nu vreau acum să acuz pe cineva că s-a recomandat ca, în decurs de nu știu cât timp, să importăm biodiesel, să-l amestecăm, de la nu știu care firmă, cu motorină, când noi am putea finanța și produce în România și ar trebui să finanțăm acele plante care aduc beneficiu fermierilor noștri. Asta este problema.

Și tot aici am să spun că mă voi opune întotdeauna să susținem acele asociații care funcționează de formă, doar cu vârful, fără să aibă nicio bază. Finanțarea trebuie să fie a fermei și a celor care produc real; că sunt produse competitive sau sunt produse tradiționale. Mai ales acestea din urmă, care-și fac loc pe piața europeană și care ne caracterizează.

Este o chestiune care cred că va trebui să o vedem mai ușor, mai cu responsabilitate. Și vreau să vă spun că se găsesc aici multe lucruri asupra cărora ministerul va trebui să reflecteze, să clarifice problemele, inclusiv în ceea ce privește ameliorarea animalelor.

Noi am dat drumul la amendament; m-am reuitat peste el după aceea și am niște semne de întrebare, dacă am făcut bine sau nu am făcut bine. Pentru că structurile respective, cum nu sunt nici în cazul producției vegetale, la această dată nu funcționează. Și s-ar putea ca acești bani să nu se regăsească nicăieri.

Vă mulțumesc.

Cu toate acestea, vă asigur că Grupul parlamentar al Partidului Democrat, am discutat în grup, va vota acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, domnule coleg.

Are cuvântul domnul deputat Dumitriu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Stimați colegi,

Nu o să mă refer la pâinea cea de toate zilele, precum colegul Popa, de a se afla importanța acestei legi.

Sigur că este o lege foarte importantă, ca majoritatea proiectelor care vin de la Ministerul Agriculturii, dar, la audierea domnului ministru Remeș, i-am cerut să vină cât mai curând în fața comisiei cu o situație foarte exactă a ceea ce a găsit la Ministerul Agriculturii. Am cerut acest lucru pentru că, împreună cu specialiști pe care-i avem în partid, sau specialiști de la alte partide, am constatat că sunt diferențe uriașe între ceea ce se prezintă de către oficialii, ce s-a prezentat până acum de către oficialii ministerului și situația reală din teren, sau chiar situația din Legea bugetului.

Făcând o comparație între banii care se alocă prin Legea bugetului și ceea ce se propune prin Programul de guvernare, s-au constatat diferențe foarte mari. Deci, este un fel de vrăjeală, cum ar spune viitorul nostru coleg, Gigi Becali.

De aceea, cer încă o dată ministrului să ia în serios și să vină cu o situație foarte exactă. Noi, de data asta, votăm această lege, dar îi mai dăm puțin termen și, dacă nu vine cu această situație exactă domnul ministru Remeș, vom vota împotriva a tot ceea ce vine de la minister, bun sau rău, dar vom considera că este adevărul spus numai parțial sau chiar deloc.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Am depășit programul de lucru.

Întrerupem aici dezbaterile generale. Mai este înscris un singur deputat la dezbateri generale.

Sunteți de acord să-i dăm cuvântul?

Voci din sală:

Da!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți.

Vă rog să mai aveți un pic de răbdare și mâine vom continua lucrările, cu dezbaterea pe texte, ca să putem parcurge măcar o parte.

Aveți cuvântul, domnule coleg.

 
   

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, stimați colegi.

Am vrut doar să spun în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice întotdeauna se discută pe probleme concrete și niciodată nu o să fiu de acord ca unul dintre colegii noștri să fie acuzat de cineva care vine. Este ședința deschisă, pot să vină, dar să ne respectăm, așa cum merităm, cu toții. Am încredere în domnul Valeriu Tabără. Este fost ministru, profesor universitar și nu cred că cineva dintre noi poate să vină și să acuze, în plenul comisiei, că are ceva interese, la fel cum niciunul dintre noi nu cred că avem.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Cu aceasta, dați-mi voie să declar închisă prima parte a lucrărilor de astăzi și să vă anunț că trecem la partea a doua a ședinței Camerei Deputaților, destinată răspunsurilor la interpelări. Vom face, totuși, o pauză de trei minute, pentru a vedea cine rămâne și cine pleacă și să asigurăm liniștea necesară derulării fazei a doua, în bună ordine. După pauză

 
Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului ministru și membrilor Guvernului:  

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor și domnilor deputați,

V-aș ruga să vă reluați locurile în sală.

Cei care participă la interpelări, vă rog să vă așezați mai în față, iar pe ceilalți colegi care nu și-au încheiat încă strânsul lucrărilor, îi rog să facă acest lucru în liniște, pentru a nu deranja răspunsurile la întrebări și interpelări.

  Ioan Munteanu

Pentru domnul deputat Ioan Munteanu, va răspunde la o întrebare legată de aplicarea legilor fondului funciar domnul István Tőke.

   

Domnul István Tőke:

Domnule președinte,

Domnule deputat,

La întrebarea formulată de dumneavoastră vă comunicăm următoarele: având în vedere dispozițiile Legii nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției și luând în considerare aspectele semnalate în interpelarea dumneavoastră, vă aducem la cunoștință că echipa de control a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților va efectua verificări cu privire la procesul de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea domnului Stoica Constantin, pentru suprafețele de teren situate în comunele Jariștea și Broșteni, județul Vrancea, la o dată ce va fi fixată ulterior, ținând cont de programarea care va fi stabilită pentru perioada următoare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat are dreptul la un comentariu, în mod sigur, la răspunsul pe care l-ați dat dumneavoastră, domnule secretar de stat.

Vă rog să-l ascultați.

 
   

Domnul Ioan Munteanu:

Vreau să vă mulțumesc pentru modul în care ați răspuns, chiar dacă el nu duce definitiv la interpelarea mea.

Eu aveam de primit astăzi, în schimb, răspuns la o interpelare pe aceeași temă de la ministrul administrației și internelor. Și-mi pare bine că ați răspuns dumneavoastră. Că dacă răspundea reprezentantul Ministerului Administrației și Internelor, îi explicam cum se poate da un răspuns. Este rușinos cum a putut să scrie aici. Atât pot să spun.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Puteți să remiteți acest răspuns reprezentanților ministrului pentru relația cu Parlamentul.

Vă mulțumesc.

 
  Petru Călian

Domnule ministru, vă rog să urmăriți în continuare lucrările, pentru că va trebui să răspundeți domnului deputat Petru Călian.

Domnule deputat Petru Călian, vă rog să ascultați răspunsul de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu privire la resursele din fondurile europene pentru agricultura românească.

   

Domnul István Tőke:

Domnule președinte,

Domnule deputat,

La interpelarea formulată de dumneavoastră și înregistrată la Camera Deputaților, vă comunicăm următoarele: Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, prin Direcția generală de dezvoltare rurală, va implementa pentru perioada 2007-2013 Programul național de dezvoltare rurală 2007-2013, care vizează măsuri corespunzătoare pentru patru domenii prioritare de dezvoltare: creșterea competitivității sectoarelor agricol și forestier, îmbunătățirea mediului în spațiul rural, calitatea vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale, Programul Leader.

Informații detaliate despre o primă formă a măsurilor cuprinse în Programul Național de Dezvoltare Rurală se pot obține accesând site-ul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

La nivelul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală, a fost realizat un mic îndrumar practic pentru investiții private. Acesta a fost transmis tuturor direcțiilor agricole pentru dezvoltare rurală județene, precum și tuturor unităților din subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, în vederea distribuirii acestora la nivel teritorial. În curs de finalizare, se află un îndrumar pentru investiții publice, precum și alte materiale informative.

În cadrul unui parteneriat cu Ministerul Integrării Europene, s-a desfășurat o amplă campanie de informare, Caravana rurală "Fermierul în Europa", informația fiind transmisă în mod direct locuitorilor din mediul rural, implicit potențialilor beneficiari ai fondurilor europene din aproximativ 800 de comune.

Programul Național de Dezvoltare Rurală este în curs de finalizare, urmând a fi lansat după aprobarea acestuia de către Comisia Europeană, moment în care va începe sesiunea de depunere a proiectelor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat dorește să comenteze răspunsul dumneavoastră.

 
   

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Mă așteptam ca domnul ministru secretar de stat să-mi spună cine a formulat acest răspuns. Care conducere a ministerului? Pentru că s-a făcut referire inclusiv la Ministerul Integrării și așa mai departe și s-a insistat foarte mult pe faptul că, prin direcții la nivel de județ, se mediatizează destul de bine chestiunile legate de aceste fonduri europene extrem de necesare.

Eu consider că tot ceea ce s-a spus nu este în conformitate cu realitatea, deoarece, la talpă, - cum spune românul -, jos, în mediul rural, agricultorii nu cunosc absolut nimic, sau majoritatea agricultorilor, de fapt, pentru că mai sunt și excepții, nu cunosc, așadar, nimic legat de fondurile europene. Dacă tot s-a insistat pe mediatizare, eu cred că actualii reprezentanți ai ministerului trebuie să fie mai fermi și, într-adevăr, să coboare jos, acolo, la agricultori și să le explice mai detaliat modul în care pot să și acceseze aceste fonduri europene, destul de greu de obținut.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule ministru.

 
  Anca Mira Victoria Mărculeț Petrescu

Domnul Adrian Lemeni. Vă rog să răspundeți, domnule secretar de stat, domnului deputat Petre Străchinaru, cu privire la programul de reabilitare a așezămintelor culturale.

   

Domnul Adrian Lemeni (secretar de stat, Ministerul Culturii și Cultelor):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la întrebarea legată de Programul Național de Reabilitare ...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Numai puțin, domnule secretar de stat.

Domnul Străchinaru?

 
   

Domnul Adrian Lemeni:

Am vorbit adineauri cu dânsul.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă domnul Străchinaru așteaptă răspunsul scris de la dumneavoastră, vă rog să i-l remiteți și, pentru că tot ați venit la tribună, să răspundeți doamnei deputat Anca Petrescu.

Doamna deputat Anca Petrescu? Da. Vă va răspunde domnul secretar de stat Adrian Lemeni, cu privire la complexul Castelului Peleș, Pelișor și Foișor.

 
   

Domnul Adrian Lemeni:

Vă mulțumesc.

Referitor la această problematică, precizăm că, potrivit prevederilor art.9 din Legea nr.10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, imobilele preluate în mod abuziv, indiferent în posesia cui se află în prezent, se restituie în natură, în starea în care se află la data cererii de restituire.

Având în vedere prevederile legale mai sus invocate, reținem că, potrivit aceleiași legi, restituirea în natură a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada de referință a actului normativ, nu este condiționată de restituirea de către persoana îndreptățită a sumei reprezentând contravaloarea îmbunătățirilor necesare și utile aduse imobilului.

Rezultă, așadar, că, în cazul emiterii unei decizii de restituire în natură a imobilului asupra căruia s-au făcut lucrări de restaurare sau consolidare, investițiile efectuate de către statul român nu ar putea fi recuperate decât ar putea fi deduse în ipoteza în care ar fi identificată o soluție de achiziționare de către statul român a imobilului retrocedat, ulterior emiterii deciziei de restituire în natură, obligatorie, potrivit legii.

Menționăm că această fundamentare juridică expusă s-a întemeiat și pe îndrumarea metodologică formulată de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, transmisă prin adresa din 19.XII.2006.

Cu privire la soluționarea notificării având ca obiect Castelul Peleș și anexele, în cuprinsul deciziei de restituire din acest an, la art.4, beneficiarului restituirii i s-a învederat obligația de a se adresa Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național a județului Prahova, pentru a i se elibera obligația privind folosința monumentului istoric, prin care i se vor preciza condițiile în care se pot face intervenții asupra Castelului Peleș și Castelului Pelișor, întrucât acestea sunt nominalizate în lista monumentelor istorice.

Având în vedere că atât Castelul Peleș, cât și Palatul Foișor sunt clasate ca monumente istorice în Grupa A, - fiind deci incidente prevederile din Legea nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice -, Ministerul Culturii și Cultelor va trebui să parcurgă procedurile prevăzute de această lege. Astfel, după primirea din partea reprezentanților legali ai Casei Regale a unei oferte de vânzare a imobilelor, se va dispune întocmirea unui raport de evaluare a acestora. Numai în baza unui asemenea raport întocmit potrivit standardelor internaționale de evaluare, comisia de exercitare a dreptului de preempțiune, din care va face parte și un reprezentant al Ministerului Finanțelor Publice, cu putere de decizie, va proceda la negocierea prețului de achiziționare a obiectivelor culturale în discuție.

În privința condițiilor retrocedării domeniului denumit generic Castelul Bran, atât în cuprinsul Dispoziției de restituire din 18 mai 2006, emisă de către directorul Muzeului Bran, domnul Narcis Dorin Ion, cât și al Acordului privind administrarea Castelului Bran, se precizează că imobilul retrocedat își va păstra, pentru o perioadă de trei ani de la data emiterii deciziei de retrocedare, destinația anterioară, de muzeu, funcționând potrivit prevederilor Legii nr.311/2003 a muzeelor și a colecțiilor publice, cu modificările și completările ulterioare, în cadrul Muzeului Bran.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Doamna deputat, doriți să comentați răspunsul, am înțeles.

Poftiți.

 
   

Doamna Anca Mira Victoria Mărculeț Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Consider că nu se dă un răspuns concludent la ceea ce am formulat eu în interpelare.

De fapt, dumneavoastră, domnule secretar de stat, spuneți în felul următor: aceste investiții - deci este vorba despre investițiile foarte mari care s-au făcut în Complexul Peleș înainte de '89 - ar putea fi deduse numai în ipoteza în care ar fi identificată o soluție de achiziționare de către statul român a imobilului retrocedat.

Deci, din această frază ar reieși că, în momentul în care vi se oferă acest complex, dumneavoastră sunteți dispuși să plătiți sau să scădeți valoarea lucrărilor făcute de statul român, sau nu? Deci, asta era, de fapt, întrebarea și la chestiunea asta dumneavoastră nu răspundeți.

Același lucru v-am întrebat și în legătură cu Castelul Bran, unde v-am explicat că acea stâncă stătea să se prăbușească și s-au făcut niște investiții foarte mari după 1990.

Întrebarea era: dacă aveți situația exactă a investițiilor făcute de statul român, măcar să le publicați sau măcar să se știe de către opinia publică care au fost aceste investiții.

Deci, dumneavoastră nu răspundeți dacă, în situația în care vi se oferă acest complex, pentru a fi cumpărat de către dumneavoastră, dacă în oferta aceasta, că spuneți de o ofertă - și aici se bate cap în cap, că spuneți de Ministerul Culturii, care va face o ofertă, după aceea spuneți de Ministerul Finanțelor, care face negocierea; deci, este o contradicție. Bun, dar întrebarea punctuală era: în momentul în care vi se face oferta, dumneavoastră veți scădea sau nu această sumă și dacă cunoașteți exact suma care a fost investită de către statul român timp de 10 ani în această construcție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule secretar de stat, vă rog să răspundeți acestor observații ale colegei mele.

 
   

Domnul Adrian Lemeni:

Nu, nu am detalii suplimentare legate de investițiile punctuale în anii de dinainte de 1990 - vă refereați în mod special la investițiile făcute în anul 1970 - și revin asupra faptului că, într-adevăr, o eventuală deducere a acestor investiții poate fi făcută doar după ce decizia de retrocedare a fost dată și în urma unui raport, bineînțeles, care să privească stabilirea unui preț conform standardelor internaționale. Nu există o ofertă în acest sens, deocamdată.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Doamnei deputat îi sugerez să se adreseze Subcomisiei de anchetă de la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții, în legătură cu restituirea Castelului Bran, pentru elucidarea altor chestiuni de mai mare amănunt.

 
  Costache Mircea

Pe domnul secretar de stat Lemeni îl invit, totuși, să mai dea un răspuns, respectiv domnului deputat Mircea Costache, cu privire la casele memoriale ale marilor noștri scriitori.

   

Domnul Adrian Lemeni:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule deputat,

Referitor la întrebarea legată de starea Casei memoriale Marin Preda, precizăm că, de fapt, casa natală a scriitorului Marin Preda, aflată în centrul satului Siliștea Gumești, este înscrisă în lista monumentelor istorice, din 2004, la poziția 394.

Casa a rămas în continuare cu funcțiunea de locuință a familiei scriitorului, proprietarul actual fiind doamna Floarea Călărașu, fiica fratelui scriitorului, Gheorghe Călărașu.

Un muzeu dedicat scriitorului a fost amenajat după 1990 într-o altă locație din sat, în fosta școală, în care acesta a învățat, de asemenea, monument istoric.

Din informațiile de care dispunem, Consiliul local Siliștea Gumești a încercat achiziționarea casei natale a scriitorului, pentru amenajarea unui muzeu, dar suma cerută a depășit posibilitățile acestuia, în continuare existând demersuri pentru obținerea fondurilor pe plan local.

Ansamblul este, așadar, în proprietatea privată a familiei scriitorului. Prin urmare, în conformitate cu prevederile Legii nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, la art.36 se precizează: "cu privire la înstrăinarea, închirierea sau concesionarea imobilelor monumente istorice, proprietarii acestora au obligația să înștiințeze în scris direcția pentru cultură, culte și patrimoniu cultural național județeană despre intenția de a înstrăina monumentul istoric în vederea exercitării dreptului de preempțiune al statului sau, după caz, al unității administrativ-teritoriale, în condițiile prezentei legi".

Menționăm că, până în prezent, nu a fost transmisă nici o înștiințare privind intenția de înstrăinare a monumentului istoric. Prin urmare, obligațiile privind protejarea, conservarea și restaurarea monumentului rămân în sarcina deținătorului actual.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Costache dorește să comenteze răspunsul dumneavoastră.

 
   

Domnul Costache Mircea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, doresc să comentez răspunsul; să-l comentez și să încerc să nu mă enervez. Pentru că eu știu că domnul Lemeni se ocupă cu domeniul cultelor, în special, și problema ridicată de mine cred că este în răspunderea altcuiva din cadrul Ministerului Culturii. Dar, oricum ar fi, trebuie să spun că privim cu prea mare lejeritate și cu prea puțin interes lucruri foarte importante pentru cultura națională.

Mai mulți cetățeni, trecători prin județul Teleorman, fie ei din Argeș, din Buzău, din Iași, din alte județe ale țării, mi-au făcut cunoscut că - oameni de litere fiind, și educatori, profesori, cadre didactice fiind - au fost interesați, trecând prin Siliștea Gumești, să vadă Casa memorială Marin Preda.

Mărturisesc că eu nu am ajuns să văd și să-mi pun o asemenea problemă, dar mi-au semnalat-o mie și mi-au spus că arată într-o stare deplorabilă casa natală a marelui scriitor român Marin Preda. Și, atunci, am adresat această întrebare, la care răspunsul vreau să vă spun că nu are cum să ne mulțumească, pentru că se precizează undeva că "din informațiile de care dispunem" - și ăsta este răspunsul Ministerului Culturii -, "din informațiile de care dispunem, Consiliul local Siliștea Gumești a încercat achiziționarea casei natale", dar n-a reușit, pentru că nepoata scriitorului a cerut cam mult. Așa li s-a părut celor de la Primăria din Siliștea Gumești; a depășit posibilitățile acestuia, adică a Consiliului local. Dar, - mă liniștește Ministerul Culturii, prin domnul Lemeni, care nu are nicio vină, și din cauza aceasta încerc să fiu cât se poate de reținut în a-i reproșa direct niște lucruri, nu dumnealui, ci ministrului și ministerului, în general, -, mă liniștesc dânșii că suma cerută a depășit posibilitățile, dar continuă demersurile necesare obținerii fondurilor. Pe plan local de două ori intervine: a fost preocuparea Consiliului local Siliștea Gumești și continuă demersurile de obținere a unor fonduri pe plan local.

Întrebarea mea este: consideră Ministerul Culturii că opera și viața marelui scriitor român, care face parte din patrimoniul culturii naționale și universale, Marin Preda, autorul Moromeților, Viața ca o pradă, Delirul, Marele singuratic, Întâlnirea din pământuri, Risipitorii, consideră dumnealor că aceasta este o chestiune de interes local și de nivel local, de se derobează atât de ușor?

Consideră dumnealor că numai tranzacțiile cu Peleșul, la nivel de 30 de milioane de euro, și tranzacțiile cu Branul, la 60 de milioane de euro, sunt de competența Ministerului Culturii? Numai afacerile dubioase cu bani publici sunt de competența Ministerului Culturii? Iar problema Casei memoriale Marin Preda, a unui foarte mare scriitor român, a unui mare romancier român, este o chestiune de interes local, lăsată în seama Consiliului local Siliștea Gumești?

Dacă aceasta este viziunea Ministerului Culturii, dați-mi voie să am dreptate, când am spus că încerc să nu mă enervez, comentând răspunsul pe care l-am primit de la Ministerul Culturii.

Nu consider că anvergura operei celui pe care-l invocăm dă dreptul cuiva ca, din "Cel mai iubit dintre pământeni", să devină cel mai ignorat dintre marii noștri plecați cu pașaport spre eternitate, numit Marin Preda. Și nu numai acolo. Sunt slăbiciuni în tot sistemul. Și rog Ministerul Culturii, prin domnul secretar de stat Lemeni, prezent astăzi aici, să-și ia în serios menirea și să se ocupe mai puțin de tranzacții dubioase cu bani publici și mai mult de conservarea, de păstrarea, de înnobilarea, de îmbogățirea patrimoniului culturii naționale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule coleg, părăsiți starea de enervare în aceste zile ulterioare Învierii și înarmați-vă cu dragoste față de oameni, cu dragoste față de literatură, pentru că, vorba lui Marin Preda, dacă dragoste nu e, nimic nu e.

 
     

Domnul Costache Mircea (din sală):

Este a Apostolului Pavel.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu-i nimic. Tot pe acolo vine.

Întrebarea era din Biblie, de fapt. A fost preluată într-o operă literară.

Aveți cuvântul, domnule Lemeni. Vreți să mai răspundeți?

 
     

Domnul Costache Mircea (din sală):

Ce să mai spună, domnule, după asta? Este de la culte. Omul nu are nici o vină.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am înțeles.

Ați înțeles că trebuie să puneți întrebările astea domnului ministru al culturii.

Domnule Costache, sunteți mulțumit, deci, de răspunsul pe care-l veți primi la inițiativa domnului Lemeni de a-și dezvolta mai mult preocuparea ministerului pentru casele memoriale?

 
  Petru Călian

Stimați colegi, este prezentă doamna Lucia Ana Varga, care va răspunde următorilor colegi, dacă sunt în sală: domnului Adrian Mihei nu este -vă rog să-i răspundeți în scris; domnului Petre Lificiu, de asemenea, să-i răspundeți în scris și cam atât.

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Domnului Petru Călian îi va răspunde domnul secretar de stat Alexandros Galiatatos, cu privire la stadiul desfășurării contractului de construcție al autostrăzii Transilvania.

Vă rog, domnule secretar de stat.

   

Domnul Alexandros Galiatatos:

Domnule președinte,

Domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră ce vizează domeniul de activitate al Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, vă comunicăm următoarele.

Suma solicitată pentru anul 2007 de către Compania Bechtel referitor la construcția autostrăzii Transilvania este de 127 de milioane de euro. În lunile ianuarie și februarie 2007, Compania Bechtel a respectat graficul de lucrări stabilit.

În prezent sunt demarate lucrări de construcție pe secțiunile 2B Câmpia Turzii - Cluj Vest și secțiunea 3C Suplacu de Barcău - Borș.

Stadiile de lucrări fizice ale lucrărilor sunt de 9,03 pentru secțiunea 2B și respectiv 2,72 pentru secțiunea 3C.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, dacă vreți să comentați aceste răspunsuri matematice.

 
   

Domnul Petru Călian:

Da, foarte, foarte pe scurt sper ca răspunsul în scris să fie mai amplu decât acest scurt rezumat și pentru că răspunsul a fost scurt, îmi permit o scurtă paranteză și mă încadrez în timp.

Domnule ministru secretar de stat,

Să vă pregătiți încă de pe acum un răspuns, pentru că vă voi interpela în legătură cu cele șapte aeronave ATR 42 de la Tarom, care, efectiv, doar se mai fac că zboară și, Doamne ferește, se poate întâmpla orice; au o stare de degradare super avansată.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

La acest lucru nu trebuie să răspundeți, pentru că n-a făcut obiectul interpelării, a supus-o și colegul meu.

Domnul Laurențiu Mironescu este? Vă rog să-i răspundeți. Domnul secretar de stat? Domnul Călian, lăsați-l să-i dau o explicație.

Veți răspunde în scris domnului Laurențiu Mironescu pentru că nu este prezent în sală.

Vă mulțumesc.

Vă rog, stimați colegi, să constatați că s-a încheiat procedura răspunsurilor la interpelări și, prin aceasta, s-a încheiat și ordinea de zi a celei de a doua părți, condiție în care declar închisă ședința de astăzi.

Vă doresc o seară plăcută.

Mâine reluăm lucrările în plen, cu declarații politice și apoi dezbateri pe marginea proiectelor înscrise pe ordinea de zi, începând cu cea destinată agriculturii, pe care am întrerupt-o astăzi.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 18,37.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 10 august 2020, 12:04
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro