Plen
Ședința Camerei Deputaților din 12 martie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.28/22-03-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
28-07-2020
27-07-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 12-03-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 12 martie 2007

  Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților.  

Ședința a început la ora 16,30.

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Ioan Munteanu și Gheorghe Albu secretari.

   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor și domnilor deputați,

V-aș ruga să vă luați locurile în băncile dumneavoastră și să-mi permiteți să declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că din cei 330 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 172. Sunt absenți 158, din care 33 participă la alte acțiuni parlamentare.

Dați-mi voie, pentru început, potrivit art.94 din Regulament, să vă informez că au fost distribuite în casetele dumneavoastră ordinea de zi pentru zilele de luni, 12, și marți, 13; programul de lucru pentru perioada 12-17 martie; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista rapoartelor depuse în perioada 8-12 martie 2007 de comisiile permanente sesizate în fond și sumarul privind conținutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

 
Informare privind demisia din calitatea de deputat a doamnei Monica Octavia Muscă.  

La începutul ordinii de zi de astăzi, vă rog să-mi permiteți să vă prezint scrisoarea doamnei deputat Monica Octavia Muscă prin care ne aduce la cunoștință faptul că a renunțat la mandatul de deputat în circumscripția electorală nr.42, ceea ce, în termeni regulamentari, se traduce printr-o cerere de demisie.

Sunt obligat, potrivit art.7 alin.(4) din Legea nr.96/2006 privind statutul deputaților și senatorilor să o întreb pe doamna deputat, dacă este prezentă, dacă stăruie în acest demers. (doamna deputat Monica Octavia Muscă confirmă) domnia sa stăruie.

Indiferent de motivația care a determinat-o să facă acest gest, eu mă văd obligat să-i mulțumesc pentru întreaga activitate care a depus-o în Parlamentul României și care a fost o activitate prestigioasă. Sper că pot să fac acest lucru și în numele dumneavoastră.

Aprobarea unor modificări în componența nominală a unor comisii permanente ale Camerei Deputaților.  

În continuare, este o cerere a doamnei deputat Raluca Turcan, cred că s-a înțeles bine, de a-i prelua locul rămas liber prin demisia doamnei Monica Octavia Muscă din Comisia pentru politică externă. Doamna Turcan dorește să se mute din comisia în care a fost repartizată în Comisia pentru politică externă.

Dacă sunt obiecțiuni. Nu.

Supun votului dumneavoastră această cerere. Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abțineri?

Unanimitate.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aderarea României la Acordul pentru implementarea prevederilor Convenției Națiunilor Unite asupra Dreptului Mării din 10 decembrie 1982 în legătură cu conservarea și gestionarea stocurilor de pește aflate în zonele economice exclusive ale mai multor state riverane sau atât în zona economică exclusivă, cât și într-un sector adiacent zonei, și a stocurilor de pești mari migratori adoptat la New York în 4 august 1995 (rămas pentru votul final).  

la pct.4, Proiectul de Lege pentru aderarea României la Acordul pentru implementarea prevederilor Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării din 10 decembrie 1982 în legătură cu conservarea și gestionarea stocurilor de pește aflate în zonele economice exclusive ale mai multor state riverane sau atât în zona economică exclusivă, cât și într-un sector adiacent zonei.

Suntem prima Cameră sesizată. E o prioritate legislativă.

Rog inițiatorul să prezinte acest proiect de lege.

Poftiți, domnule ministru.

Am rugămintea să vă prezentați și dumneavoastră colegilor mei pentru stenogramă.

   

Domnul Nicolae Flaviu Lazin:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt secretarul de stat Nicolae Flaviu Lazin de la Ministerul Agriculturii.

Prezentul proiect de lege vine să aprobe aderarea României la Acordul pentru implementarea prevederilor Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării, semnat în 10 decembrie 1982, în legătură cu conservarea și gestionarea stocurilor de pește aflate în zonele economice exclusive ale mai multor state riverane sau în zona economică exclusivă, cât și într-un sector adiacent și a stocurilor de pești migratori, și a fost adoptat la New York în 4 august 1995.

Desigur, Guvernul susține adoptarea prezentului proiect de lege în forma în care a fost adoptat și cu amendamentul adoptat în Camera Deputaților, cu atât mai mult cu cât prevederile acestui Acord și acestei convenții stau la baza stabilirii cotelor maxime admise de extracție a peștilor din zonele adiacente perimetrului paneuropean și, practic, România, o dată cu noua sa calitate de stat membru, este pusă în situația să adopte și să adere la acest acord atunci când se negociază cotele de pești atribuiți și României pentru extracție.

De aceea, am mai spus, Guvernul susține aprobarea prezentului proiect legislativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnule profesor Tabără, vă rog să prezentați raportul comisiei sesizate în fond.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă prezint raportul suplimentar asupra Proiectului de Lege pentru aderarea României la Acordul pentru implementarea prevederilor Convenției Națiunilor Unite asupra Dreptului Mării din 10 decembrie 1982 în legătură cu conservarea și gestionarea stocurilor de pește aflate în zonele economice exclusive ale mai multor state riverane sau atât în zona economică exclusivă, cât și într-un sector adiacent zonei și a stocurilor de pești mari migratori, adoptat la New York în 4 august 1995.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată pentru dezbatere pe fond cu Proiectul de Lege pentru aderarea României la Acordul pentru implementarea prevederilor Convenției Națiunilor Unite asupra Dreptului Mării din 10 decembrie 1982 în legătură cu conservarea și gestionarea stocurilor de pești aflate în zonele economice exclusive ale mai multor state riverane sau atât în zona economică exclusivă cât și într-un sector adiacent zonei și a stocului de pești mari migratori, adoptată la New York la 4 august 1995.

Obiectul de reglementare al prezentului proiect de lege constă în aderarea României la Acordul pentru aplicarea prevederilor din Convenția Națiunilor Unite asupra Dreptului Mării, referitor la conservarea și gestionarea stocurilor de pești andromi și a stocurilor de pești mari migratori, care a fost adoptată la New York la 4 august 1995.

Plenul Camerei Deputaților a hotărât în ședința din 27.II.2007 retrimiterea proiectului de lege la comisie în vederea întocmirii unui proiect suplimentar.

Comisia a solicitat Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltări Rurale, prin adresa nr.2430/2007, să analizeze și să cuprindă în textul conform al Acordului observațiile Consiliului Legislativ cu privire la corectitudinea traducerii în limba română a titlului documentului supus aderării, precum și celelalte observații.

În acest sens, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a înaintat comisiei textul conform al Acordului refăcut.

Proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate în ședința din 6 martie 2007 cu documentul supus aderării refăcut și anexat.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată în fond, iar comisia admite cu raport și cu modificările de rigoare acest proiect de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să participe la dezbateri generale.

Poftiți, domnule deputat Pușcaș.

 
   

Domnul Vasile Pușcaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am văzut o oarecare nedumerire pe fața unor colegi referitor la acest punct înscris pe ordinea de zi și aș dori să dau câteva lămuriri. Când s-a negociat capitolul de pescuit, și se poate vedea în tratatul de aderare, România a avut o situație foarte ciudată pentru că dintr-o putere în pescuit, inclusiv în pescuitul oceanic, ajunsese fără nave, ajunsese fără această componentă de susținere a politicii de pescuit. Și atunci, toată lumea a zis: de ce vreți să vă mai mențineți posibilitățile de pescuit la mări și la oceane câtă vreme nu mai aveți această posibilitate, pentru că flota nu mai era. Cu toate acestea, am negociat să menținem această capacitate, această posibilitate ca România, prin eventuale investiții, să participe la această industrie și la nivel european și la nivel internațional.

De aceea, un asemenea document care ne-a fost prezentat astăzi aici și credeți-mă că este important ca noi să menținem în continuare opțiunea noastră de a dezvolta industria pescuitului și de a dezvolta această ramură cu viitoare investiții pe care le vom putea atrage.

De aceea, doamnelor, domnilor colegi, vă propun să votăm acest proiect.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă mai dorește cine vă intervină.

Poftiți, domnule deputat.

Domnul deputat Mihei din partea Partidului Național Liberal.

 
   

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Mai bine mai târziu decât niciodată, dacă putem spune și despre flota comercială, că mai sunt vreo zece nave cu pavilion românesc, putem să spunem, de asemenea, că și flota oceanică a dispărut, iar flota de pescuit costier numără decât zece nave. Pentru că această convenție la care România aderă de fapt la peste cinci ani de când a intrat în vigoare, printre altele spune că statul se obligă să monitorizeze navele de pescuit, așa că va fi foarte ușor pentru autoritățile române să monitorizeze zece nave.

De asemenea, se spune că trebuie să conservăm biodiversitatea. Și aici aș vrea să atrag atenția Ministerului Mediului că se apleacă foarte mult asupra condiției litoralului românesc, zonei costiere, plajelor, are și inițiative referitoare la turism, dar aș vrea să se gândească foarte mult și la alga Cistosiera barbata. Este o algă care o perioadă a dispărut de pe coastele Mării Negre. Ea trăiește la o adâncime de 15-18 metri, are o perioadă de vegetație destul de îndelungată, 5-6 ani de zile, și de fapt în jurul acestei alge apar toți acești pești care au însemnătate economică.

Dacă nu vom avea grijă și să protejăm aceste zone unde există aceste culturi de alge și vom permite în aceste zone pescuitul de adâncime cu trauler, cred că, așa cum nu avem flotă, n-o să mai avem nici pește la Marea Neagră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul.

Mulțumim celor doi colegi care ne-au familiarizat cu delicatele și specioasele probleme ale pescuitului.

Sperăm că legea va fi un stimulent pentru reconstruirea flotei de pescuit a României.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlul acestuia vă rog să urmăriți amendamentul comisiei, care este un amendament de mai bună formulare.

Dacă aveți obiecțiuni la amendament. Nu. Adoptat amendamentul, modificat textul titlului legii.

La articolul unic, cuprinsul acestuia urmează, de asemenea, o modificare, potrivit amendamentului 2 propus de comisie.

Dacă aveți obiecțiuni. Nu. Adoptat amendamentul, modificat textul articolului unic.

Vom supune în cursul zilei de mâine acest proiect votului dumneavoastră final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.55/2005 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.68/2004 privind unele măsuri în domeniul învățământului, aprobată prin Legea nr.365/2005 (rămasă pentru votul final).  

La pct.5 avem Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.55/2005 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.68/2004 privind unele măsuri în domeniul învățământului.

Comisia are un nou raport, tot de respingere, cu privire la acest proiect. Vă reamintesc că un prim raport comun cu propunere de respingere a fost infirmat de plenul Camerei și, în consecință, propunerea a ajuns din nou pe masa comisiei. Comisia prin actualul raport ne propune respingerea.

Dacă aveți de făcut comentarii la această propunere a comisiei. Nu.

Vom supune raportul comisiei votului final mâine.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale (rămasă pentru votul final).  

La pct.6 de pe ordinea de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

Comisia juridică ne prezintă un raport de respingere.

Cine este din partea comisiei? Domnul președinte Sergiu Andon.

Vă rog să prezentați raportul dumneavoastră.

   

Domnul Sergiu Andon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am pregetat pentru că s-au creat anumite cutume parțiale cu rapoartele de respingere.

Obiectul reglementării este modificarea Legii nr.47/1992. inițiativa aparține domnului senator György Frunda. Obiectul propunerii legislative urmărește stoparea excesului de excepții de neconstituționalitate ridicate în fața instanțelor, unele de-a dreptul frivole și făcute numai cu scop șicanator sau ca stratageme pentru prelungirea duratei proceselor.

Soluția preconizată de inițiator este aceea de a lăsa instanțelor posibilitatea să cenzureze într-un fel destul de rezervat cererile depuse, astfel încât suspendarea să nu fie întotdeauna obligatorie și automată.

Guvernul susține propunerea. Am dispus de avizul favorabil al Consiliului Legislativ. Am dezbătut proiectul în ședința din 7 martie 2007 în cvorum complet, dar, cu prilejul analizei, membrii comisiei au constatat și au considerat că în concepția inițiatorului suspendarea judecării ar face inoperabilă decizia Curții, prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate în eventualitatea că această excepție are succes.

Pentru aceste considerente, cu 10 voturi pentru, 3 împotrivă și 2 abțineri, comisia vă propune respingerea propunerii legislative.

Proiectul face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă dorește cineva să intervină pe marginea propunerii de respingere. Nu.

Vom supune proiectul votului final mâine.

Stimați colegi,

Pentru că au existat mai multe întrebări din sală cu privire la pct.5, Propunerea Legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.55/2005, vă amintesc că am prezentat acest titlu de pe ordinea de zi, am menționat că din partea Comisiei pentru învățământ și a Comisiei pentru muncă se menține propunerea de respingere și v-am întrebat dacă sunt sau nu obiecțiuni și n-au fost.

Deci, propunerea rămâne la vot final mâine.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române (rămasă pentru votul final).  

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române.

Rog inițiatorul să prezinte această propunere.

Nu este inițiatorul acestei propuneri?

Rog Comisia pentru apărare să prezinte raportul.

   

Domnul Mihăiță Calimente:

Domnule președinte,

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă. Guvernul, prin punctul său de vedere, transmis cu adresa nr.94 din 11 ianuarie 2007, nu susține adoptarea propunerii legislative.

Inițiativa legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea art.1, precum și lit. r) și alin.(1) ale art.19 din Legea nr.550 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice potrivit art.73 din Constituția României, republicată.

La lucrări a participat, în calitate de invitat, din partea Ministerului Administrației și Internelor, domnul Mircea Alexandru, secretar de stat.

Potrivit prevederilor art.75 din Constituția României, republicată, și ale art.92 pct.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, în cazul acestei propuneri legislative Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate în cadrul ședințelor, s-a constatat că modificarea privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei în sensul vizat de către inițiatori încalcă dispozițiile Codului de procedură penală.

Pe cale de consecință, prin promovarea acestei propuneri legislative, ofițerii și subofițerii din cadrul Jandarmeriei Române ar dobândi competență materială generală de organele de poliție judiciară realizându-se practic o suprapunere a competențelor în domeniu.

Considerând că se poate produce confuzie între atribuțiile Jandarmeriei de a efectua actele necesare începerii urmăririi penale și poliția judiciară ca organ principal care îndeplinește atribuții de cercetare penală în cadrul sistemului de drept românesc, în urma dezbaterilor din 28 februarie 2007, respectiv 6 martie 2007, cu unanimitate de voturi, comisiile propun plenului Camerei Deputaților respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în legătură cu propunerea comisiei. Nu.

Îl vom supune votului final acest proiect mâine.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare (rămasă pentru votul final).  

La pct.8, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare.

Și aici Comisia juridică și Comisia pentru apărare au formulat un raport comun de respingere.

Întreb totuși inițiatorii, dacă sunt aici.

Poftiți, domnule deputat și prezentați raportul comisiei.

   

Domnul Mihăiță Calimente:

Din aceleași motive pe care le-am prezentat mai înainte, considerând că se poate produce confuzie între atribuțiile Jandarmeriei de a efectua actele necesare începerii urmăririi penale și cele ale poliției judiciare ca organ principal care îndeplinește aceste atribuții de cercetare penală, în urma dezbaterilor, în ședința din 28 februarie 2007 respectiv 6 martie 2007, cu unanimitate de voturi, comisiile propun plenului Camerei Deputaților respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină la dezbateri generale. Nu.

Vom supune și această propunere votului final de mâine.

Punctul 9 urmează să se dezbată, potrivit Hotărârii Biroului permanent, mâine la ora 10.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.58/2005 pentru modificarea Legii nr.301/2004 - Codul penal și a Legii nr.294/2004 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (rămasă pentru votul final).  

Pct.10, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.58/2005 pentru modificarea Legii nr.301/2004, Codul penal, și a Legii nr.294/2004 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Domnule președinte Sergiu Andon, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Vă amintesc că au avut loc dezbateri cu privire la acest proiect. Primul raport inițial nu a întrunit cvorumul la vot final. A fost retrimisă comisiei și acum domnul președinte va prezenta ultima formă a raportului comisiei.

   

Domnul Sergiu Andon:

Mulțumesc, domnule președinte.

În aceste condiții, voi fi și eu succint. În ședința din 21 februarie curent, comisia, cu 9 voturi pentru și 4 împotrivă, a hotărât să mențină raportul inițial și să supună plenului spre dezbatere și adoptare proiectul de lege. Asta a fost anterior plenului din 27.

ca urmare a retrimiterii, am dezbătut în ședința din 7 martie și am hotărât cu 9 voturi pentru și 5 voturi împotrivă să menținem raportul inițial. A fost prezentă distinsa doamnă secretar de stat Kibedi Katalin ca reprezentant al ministerului.

Cvorumul a fost legal. Proiectul face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă totuși reprezentantul Guvernului dorește să mai intervină. Nu.

La dezbateri generale, domnul deputat Iordache.

Aveți cuvântul, domnule vicepreședinte al Comisiei juridice.

Domnul deputat Florin Iordache.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Chestiunea este foarte clară: doamna Macovei a inițiat această ordonanță din dorința de a păcăli Parlamentul, așa cum a făcut tot timpul. Pentru că, în momentul în care a inițiat această ordonanță, a spus legea care vizează Codul penal și procedura penală vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2006. Suntem, iată, în 2007, și dumneaei a venit cu o nouă surpriză: pe site-ul Ministerului Justiției se află un nou Cod penal.

Deci, suntem într-o lume nebună, stimați colegi! Avem un Cod penal prorogat de doamna Macovei, avem un Cod penal modificat printr-o serie de ordonanțe și doamna Macovei vine cu un al treilea Cod penal pentru care își asumă maternitatea asupra acestui Cod penal, dar de fapt este Codul penal din 2004 care l-a modificat pe ici, pe colo, numai să nu fie Codul penal adoptat în perioada 2000-2004.

De aceea, noi nu vom fi și nu am fost niciodată de acord cu acest proiect de lege. Din păcate, eu cred că trebuie modificat Regulamentul Camerei Deputaților, că prin votul pe care dumneavoastră îl veți da mâine vom constata iarăși că nu avem voturi pentru o lege organică și, conform actualului regulament al Camerei Deputaților, în loc să avem o lege de respingere a acestei ordonanțe, va fi prorogată această ordonanță până în sesiunea viitoare, sesiune în care sper să avem un alt ministru al justiției care să înțeleagă că avem nevoie de un Cod penal european, un Cod penal pe care noi l-am inițiat și care a fost votat în 2004.

Sper ca în sesiunea de toamnă, noul ministru al justiției să constate de fapt că acel Cod penal din 2004 este un Cod penal bun și trebuie pus în concordanță cu Codul de procedură penală.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să intervină. Nu.

Vom supune proiectul de lege votului final mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea transferului pachetului de acțiuni deținut de stat la Societatea Comercială Horticola-S.A. București de la Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (rămasă pentru votul final).  

Următorul proiect pe care vi-l supun dezbaterii, cel de la pct.11: Proiectul de Lege privind aprobarea transferului pachetului de acțiuni deținut de stat la Societatea Comercială "Horticola" SA de la Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat.

Suntem în prezența unei legi ordinare. Suntem în procedură de urgență.

Deci, la pct.11 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege privind aprobarea transferului pachetului de acțiuni deținut de stat la Societatea Comercială "Horticola" SA de la Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.

Suntem în procedură de urgență.

Rog inițiatorul să prezinte acest proiect de lege.

Poftiți, domnule secretar de stat.

   

Domnul Mircea Marinescu (vicepreședinte AVAS):

Domnule președinte,

Distinsă Cameră,

Având în vedere că în prezent la nivelul Regiei Autonome Administrația Protocolului de Stat nu au fost făcuți pași importanți în procesul de privatizare al acestui operator economic, considerăm că se impune transferul pachetului de acțiuni deținut de stat către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, în scopul pregătirii privatizării, al stabilirii celei mai adecvate metode, precum și momentul optim de demarare a privatizării.

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului va exercita cu aceasta ocazie drepturile și obligațiile ce decurg din calitatea de acționar în numele statului.

Precizăm că pentru a putea opera transferul pachetului de acțiuni, în cazul acestei societăți comerciale, este necesar un act normativ cu forță juridică de lege, similar celui prin care regia l-a preluat, în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr.11/2002.

Față de cele prezentate, vă rugăm, distinsă Cameră, să aprobați proiectul de lege privind transferul de acțiuni al Societății Comerciale "Horticola" S.A., de la RAPPS la AVAS.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, vă rog, domnule deputat, să prezentați raportul și să propuneți și timpii de dezbatere totuși, că suntem în procedură de urgență.

 
   

Domnul Cornel Popa:

Cele două comisii, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au elaborat un raport comun asupra acestui proiect de lege.

Potrivit prevederilor art.75 din Constituția României, republicată, și ale art.92 alin. (9) pct.1 din Regulamentul Camerei, republicat, în cazul acestui proiect de lege Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 6 noiembrie 2006.

Consiliul Legislativ, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au avizat favorabil proiectul de lege.

Inițiativa legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea transferului pachetului de acțiuni deținut de stat la Societatea "Horticola" S.A. București, de la Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, în scopul pregătirii procesului de privatizare, al stabilirii celei mai adecvate metode, precum și a momentului optim de demarare a privatizării.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, membrii celor două comisii au examinat proiectul de lege mai sus-menționat în ședința din 6 martie 2007.

La dezbaterea acestui proiect de lege, din totalul celor 23 de membri ai comisiei, au fost prezenți toți deputații, iar din totalul de 26 de deputați de la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au fost prezenți 24 deputați.

În urma dezbaterilor și a punctelor de vedere exprimate de către membrii celor două comisii și de către invitați, s-a hotărât cu majoritate de voturi - 46 voturi pentru, un vot împotrivă - să se supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, acest proiect de lege.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Propunem ca timp de dezbatere 5 minute.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă are cineva obiecțiuni la această propunere? Nu.

Din partea grupurilor parlamentare, dacă dorește cineva să intervină?

Domnul deputat Dragoș Dumitriu, poftiți, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

 
   

Domnul Petre Dragoș Dumitriu:

Într-adevăr, domnilor colegi, au fost 46 de voturi pentru și un împotrivă. Acel vot împotrivă îmi aparține. Întrucât am constatat că această "Horticola" S.A. a fost trecută acum câțiva ani de la ADS la RAPPS, pentru a fi ameliorată activitatea - între timp a dat și faliment, au dispărut și vreo 5 ha, metrul pătrat în zonă a ajuns la vreo 3.000 de euro/mp, s-au făcut acuzații la adresa parlamentarilor, că votează legi pentru nu știu cine - așa încât, nefiind la guvernare, le-am propus colegilor mei să votăm împotrivă, mai ales că argumentația prezentată în vreo două, trei ședințe ale Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și vreo două ședințe ale Comisiilor reunite - agricultură și industrii - nu m-a convins deloc, până la urmă această lege trecând cu motivația că noi nu suntem aici pentru a vedea indici economici, pentru a studia indici economici, așa încât să dăm drumul acestei legi.

Ei, bine, eu nu sunt de acord cu a da drumul unor asemenea legi, și i-am convins cred și pe colegii din P.R.M. să voteze împotrivă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Are cuvântul domnul deputat Timar, din partea Grupului parlamentar al P.S.D..

 
   

Domnul Liviu Timar:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Membrii P.S.D. din Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au votat pentru a trece acest pachet de acțiuni de la Societatea Comercială "Horticola" la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, făcând o analiză economico-financiară a acestei societăți din ultimii patru ani de zile.

Dacă în anul 2003 această societate dădea un profit brut de 955.000 lei, în 2004 a început să dea pierdere, care a fost 120.000, în 2005 - 155.000 lei, iar în 2006 s-a ajuns la 480.000 lei.

Deci, cum spunea și colegul de la P.R.M., într-adevăr rămâne o singură problemă. La această societate mai există 63.000 mp de teren, deci 6 ha de teren, care sunt terenuri într-adevăr situate în câteva locuri: deci, sunt situate în Militari, în Dudești și în Băneasa.

Este foarte interesant și, și pe noi ne preocupă, și o să avem în vedere ceea ce se va întâmpla cu aceste terenuri în perioada următoare. Totuși, noi, având în vedere că această societate dădea pierderi pe zi ce trece, am votat pentru a trece pachetele de acțiuni la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să intervină?

Poftiți, domnule deputat, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R.

 
   

Domnul Lakatos Petru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Latinii spuneau "errare humanum est, perseverare diabolicum". Dacă acum patru ani, tot noi, adică poate că nu chiar toți ca persoane, dar Parlamentul printr-o lege a trecut la RAPPS "Horticola", și s-a dovedit a fi o măsură nu prea bună, ca să nu zic proastă, nu înseamnă că noi nu trebuie să îndreptăm această greșeală.

Comisia pentru industrii și servicii nu a analizat această problemă, ca să rectific ceea ce a spus colegul de la P.R.M.; au discutat Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

Sunt câteva lucruri, așa cum antevorbitorul a precizat, de care trebuie ținut cont. Hotărârea de Guvern despre care discutăm acum nu prevede altceva decât trecerea de la RAPPS, care s-a dovedit a fi, cum e statul de fapt, cel mai prost gospodar posibil, la AVAS, pentru privatizare, și să dăm o posibilitate ca să nu se mai producă pierderi.

Aceasta este esența proiectului de lege pe care îl avem în față.

Noi vom vota pentru, și vă rog și pe dumneavoastră să votați la fel.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mai dorește cineva să intervină? Nu.

Având în vedere că raportul comisiei este un raport favorabil, fără amendamente, potrivit art.106 din Regulamentul Camerei, proiectul nu se mai supune dezbaterii pe articole și va fi supus votului final mâine.

 
Reexaminarea Legii camerelor de comerț și industrie din România, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.545/5 iulie 2006 (rămasă pentru votul final).  

La pct.12, reexaminarea Legii camerelor de comerț și industrie din România, ca urmare a deciziei Curții Constituționale.

Ca urmare a faptului că propunerea inițială a comisiei, de respingere, nu a întrunit numărul necesar de voturi, plenul a retrimis legea la comisie, iar acum domnul președinte Sergiu Andon ne prezintă raportul ultim, care va fi tot un raport de respingere a legii.

   

Domnul Sergiu Andon:

Mulțumesc, domnule președinte, așa este. Și, mai ales, sperăm și noi să fie ultimul.

Este raport de respingere. Nu are cum să nu fie raport de respingere. S-a zis, în ședințele anterioare, în plen, că este vorba de un "cadavru", scuzați metafora macabră; o lege moartă nu mai poate fi reanimată. Este neconstituțională, pe scurt, în integralitatea ei, prin neîntrunirea condițiilor prevăzute de art.76 din Constituție.

Așadar, cum anticipați, comisia își menține raportul inițial de respingere.

Este o lege organică.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină la dezbateri pe marginea propunerii comisiei? Nu.

Vom supune ultimul raport votului dumneavoastră mâine, la ședința de vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea art.26 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.190/2000 privind regimul metalelor prețioase, aliajelor acestora și pietrelor prețioase în România (rămas pentru votul final).  

La pct.13, Proiectul de Lege pentru modificarea art.26 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.190/2000 privind regimul metalelor prețioase.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci o rog să se pregătească pentru a prezenta raportul.

Și, din partea inițiatorului, cine dorește să prezinte?

Doamna deputat Mihaela Rusu, vă rog să vă susțineți proiectul.

Este vorba de modificarea art.26 alin.(1) la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.190/2000.

   

Doamna Mihaela Adriana Rusu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Acest proiect de lege prevede prelungirea termenului de primire a cererilor de restituire a metalelor prețioase și pietrelor prețioase până la data de 31 decembrie 2009, datorită numărului mare al celor păgubiți, a volumului mare de activități ce trebuie desfășurate de către instituțiile implicate în identificarea și eliberarea documentelor doveditoare.

Acest proiect de lege nu implică costuri suplimentare, așa cum s-a declarat de la această tribună.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Gubandru, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

 
   

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege, potrivit conținutului său normativ, face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art.76 din Constituția României, republicată.

La lucrările comisiei, au participat 21 de deputați, din totalul de 28 de membri ai comisiei.

Raportul de examinare a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Proiectul de lege, potrivit art.75 alin. (1) și (3) din Constituția României, republicată, și a art.86 din Regulamentul Camerei Deputaților este de competența decizională a Camerei Deputaților.

În urma dezbaterii proiectului de lege, vă spuneam, în ședința din 27 februarie 2007, comisia propune supunerea spre dezbaterea și adoptarea plenului a proiectului de lege, cu amendamentele prezentate în anexă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să intervină?

Vă rog să urmăriți raportul comisiei.

Vă propun să trecem la dezbaterea titlului și a textelor acestui proiect, pe baza raportului comisiei, pe care îl aveți de la pag.4 până la pag.5.

La titlul legii, dacă aveți obiecțiuni la amendamentul comisiei? Nu.

Adoptat titlul, potrivit amendamentului de la pct.1.

La cuprinsul articolului unic, preambulul acestuia, urmăriți pct.2 din raport.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Adoptat în unanimitate.

La pct.3 alin. (1), urmăriți vă rog ...

Am avut o discuție cu un coleg de-al dumneavoastră, dacă obiecțiunile se votează? Dacă există într-adevăr obiecțiuni, atunci se votează textul, dar dacă n-au fost obiecțiuni la amendament, n-am ce să supun votului.

Deci, la alin. (1), urmăriți vă rog pct.3 din raportul comisiei.

Dacă sunt obiecțiuni la amendamentul comisiei? Nu sunt.

Adoptat amendamentul în formularea prezentată.

Vom supune votului final acest proiect, în cursul zilei de mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată (rămas pentru votul final).  

La pct.14, Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată.

Suntem Cameră decizională.

Comisia juridică, de disciplină și imunități?

Autorul propunerii cine este?

Domnule președinte,

Vă rog prezentați raportul comisiei.

   

Domnul Sergiu Andon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul principal al reglementării este introducerea unor norme care să oblige la republicarea în anumite condiții, dar oricum cu frecvență mai mare, a multiplelor acte normative care suferă modificări.

Senatul, ca primă Cameră sesizată - n-am rezultatul aici, a dezbătut în 29 noiembrie 2006.

Noi suntem Cameră decizională.

Guvernul nu susține adoptarea.

Am dispus de avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Am avut întâi un raport de respingere.

Am reexaminat proiectul, ca urmare a hotărârii plenului dumneavoastră din 20 februarie 2007.

Lucrările comisiei s-au desfășurat în cvorum legal, cu prilejul reexaminării, și comisia a hotărât, cu majoritate de voturi, să îl supună spre dezbatere și adoptare.

Vreau să semnalez de la început, dar știu că oricum veți conduce dezbaterea pe articole, că se impun câteva precizări de ordin tehnic la două, trei articole față de textul care a fost trecut destul de repede prin comisie, dezbătut atent, dar au scăpat niște chestiuni de exprimare cu care veți fi de acord să le dezbatem ca inadvertențe de ordin tehnic și lexical.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am înțeles că și reprezentantul Guvernului dorește să intervină la acest proiect.

 
   

Doamna Kibedi Katalin Barbara (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Mulțumesc, domnule președinte.

Distinsă Cameră,

Singura observație pe care o tot remarcaserăm, și atunci când s-a pus în discuție această inițiativă legislativă la Senat, propunerea a fost ca aceste discuții să se reia la Camera Deputaților, era dacă într-adevăr în orice situație s-ar impune republicarea, și am amintit exemplul codurilor. Este suficient să exemplificăm Codul de procedură fiscală, care, prin aplicarea în practică, în mod cert va mai necesita unele modificări care vor avea în vedere modificările din viața economică. Și, fiind un cod foarte voluminos, oare pentru modificarea articolului, noi trebuie să impunem ca acesta să fie de fiecare dată republicat?

Și atunci, aceasta este ideea, ca atunci când este vorba de acte normative voluminoase, dacă noi aplicăm așa cum a ieșit raportul, am impune Consiliului Legislativ și autorității emitente, ca de fiecare dată, prin efectul legii, să-l republice.

Și acest lucru doar ar trebui totuși să-l facem cu prilejul corecturilor, pentru că ați văzut, în amendament este cuprinsă și problema ordonanțelor, când anume se republică, dacă totuși și codurile intră sau nu?; cel puțin acestea sau actele normative foarte voluminoase.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dintre dumneavoastră dorește cineva să intervină la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea textelor acestui proiect.

Poftiți, domnule deputat. Vă rog să vă ridicați în picioare, când mai doriți să luați cuvântul, ca să vă putem și observa.

Domnule deputat Ungureanu, poftiți.

 
   

Domnul Petre Ungureanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere înghesuiala de luări la cuvânt, cred că n-o să-mi limitați cuvântul la 20 de secunde. Lăsați-mă 30 de secunde. Mi-au cedat, văd, ceilalți colegi.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dar de ce ne bănuiți de apucături dictatoriale? (Râsete.)

 
   

Domnul Petre Ungureanu:

Bine, iertați-mă!

Domnule președinte,

Cred că legea este utilă și eu solicit și rog colegii să o aprobe, să voteze pentru ea.

Propunerea este interesantă din mai multe puncte de vedere. Încă făceam parte, îmi amintesc cu jind, din Comisia juridică, de disciplină și imunități, atunci când am discutat-o, și au fost discuții serioase asupra acestei propuneri legislative.

Ea vizează, de fapt, o simplificare a procedurilor, până la urmă, și a republicărilor.

Am ajuns cu toții de acord, și suntem de acord cu toții că este nevoie de o legislație mai suplă și mai ordonată.

De aceea, a fost nevoie de această propunere legislativă, pentru că se face, până la urmă, și o asanare a legislației. Se știe că una dintre formele de asanare este și republicarea.

Sigur, aici s-a vorbit de către doamna ministru și de codificare, și de abrogare. Aceasta vizează doar republicarea. Sigur că sunt mai multe discuții cu privire la republicare, însă știm cu toții cât de stufoase sunt unele legi, sunt sute de articole modificate, și uneori este foarte greu, chiar pentru profesioniști, să fie atenți la ele și să le urmărească, măcar articolul sau, mă rog, punctul de vedere, și nu neapărat spiritul.

De aceea, republicarea, în condițiile acestei propuneri legislative, eu cred că este utilă.

Vă rog, deci, să ... și-i rog pe colegii mei să voteze pentru ea.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Am văzut că ați discutat cu distinsa dumneavoastră colegă, autoarea acestei propuneri, doamna Mona Muscă.

Aș vrea să vă întreb un lucru, ca să dumiriți sala: de ce susțineți că actul normativ modificat trebuie republicat în 6 luni, însoțit de actul modificator? pentru că actul modificator se publică în momentul în care se adoptă. De ce îl mai publicăm încă o dată atunci când se republică actul de bază?

 
   

Domnul Petre Ungureanu:

Îmi cer scuze, mă întrebați, deși suntem doar la dezbateri generale, însă amendamentele acestea sunt ale... și cred că ar trebui discutate cu autorii. Eu n-am făcut amendamente și, ca atare, nici nu răspund la ele.

Aș vrea să fac o precizare, dacă-mi dați voie? Din câte știu, Guvernul a dat un punct de vedere favorabil acestei legi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Băeșu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

 
   

Domnul George Băeșu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Deputații Partidului Social Democrat, membri în Comisia juridică, de disciplină și imunități, au susținut acest proiect, această propunere legislativă și prima dată când a fost în dezbatere, și acum.

Colegul nostru, domnul Ungureanu, pe care și noi îl regretăm, că a fost membru al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, își amintește cu plăcere, cred, momentul în care Partidul Social Democrat a susținut acest proiect de lege, în condițiile în care două dintre colegele noastre au un proiect de lege care a trecut de Camera Deputaților și se află în prezent în dezbaterea Senatului, care practic își propune același lucru: să facă posibilă o citire mult mai lesnicioasă a legilor și ordonanțelor care se emit; iar noi nu ne-am împiedicat de faptul că două colege de-ale noastre urmăresc printr-o propunere proprie acest lucru, și am hotărât să votăm proiectul inițiat de doamna deputat Muscă, tocmai pentru că vrem ca această regulă în publicarea și în republicarea legilor și hotărârilor de Guvern să intre în vigoare cât mai repede.

De aceea, și noi, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, vă rugăm să votați pentru adoptarea acestei propuneri legislative.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Gabor, poftiți.

 
   

Domnul Gheorghe Gabor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al P.N.L. susține această inițiativă legislativă. Noi o găsim deosebit de bine venită. De ce? Pentru că, așa după cum știm cu toții, legislația noastră suferă modificări continue. Iar republicarea legilor care au fost modificate este necesară din două puncte de vedere: un prim punct de vedere privește marea masă a populației. Sigur că funcționează principiul că nimeni nu poate să invoce în apărarea sa necunoașterea legii, dar dacă o lege se modifică de nenumărate ori pentru a ține pasul cu viața socială, nu putem să pretindem unor oameni simpli, unor oameni obișnuiți să cunoască toate modificările care au loc cu privire la o anumită lege, dacă aceste modificări nu au fost republicate în întreaga lege.

Republicarea legilor modificate este necesară și utilă și pentru practicieni, pentru că este foarte greu și pentru practicieni să țină evidența tuturor modificărilor legislative care au loc.

Este o dovadă că Parlamentul muncește; este o dovadă că Parlamentul caută să pună de acord legislația cu viața economică și socială, dar trebuie să mai ținem seama de un factor, și anume: ce înseamnă asanarea legislativă? Ea privește trei aspecte: republicarea, codificarea și abrogarea.

Această lege se referă numai la republicarea legilor care au fost modificate, și nu la codificare. Prin urmare, doamna ministru secretar de stat poate să fie liniștită din acest punct de vedere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să intervină?

Domnul președinte al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, domnul deputat Sergiu Andon.

 
   

Domnul Sergiu Andon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am mai multe lucruri de spus. Întâi, ca președinte, dacă-mi îngăduiți, al Comisiei juridice, apoi și din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Ca președinte al Comisiei juridice, vreau să corectez, cu mirare, susținerea unui antevorbitor, fost membru al comisiei, care era mai riguros când lucra în Comisia juridică, acum am observat și chiar domnia sa a zis că "după câte-și amintește". Nu venim în plenul Camerei Deputaților să facem afirmații după câte ne-amintim. În discuție era o afirmație a raportorului, a raportului comisiei, și anume că Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative. Nu ne-a influențat punctul de vedere al Guvernului, dovadă că vă propunem adoptarea, aceasta este altceva. Dar afirmația făcută în raport, că Guvernul nu susține, rămâne, și i-aș ruga pe distinșii noștri colegi să nu mai vorbească după presupuneri, amintiri sau după câte știu, pentru că pun la îndoială un raport la care s-a lucrat în timp ce dumnealor nu mai făceau parte din comisie.

Acum, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, vreau să spun nu numai că susținem acest proiect de lege, dar sperăm că și reprezentanta inițiatorilor este de acord. În dezbaterile din comisie am avut un rol, reprezentanții conservatori, destul de important, în schimbarea punctului de vedere inițial și în ameliorarea textului.

Al doilea lucru pe care vreau să-l subliniez, în numele grupului nostru parlamentar, este desprins din aceste dezbateri, și anume, că proiectul este foarte necesar. Dar, cred că de aici mai trebuie să tragem o concluzie foarte importantă. Este necesar pentru că peisajul legislativ a ajuns un păienjeniș de nepătruns, un hățiș, un păienjeniș de nepătruns chiar și pentru specialiști. Și acest lucru, până la o eventuală reglementare, inclusiv constituțională, aș zice eu, prin anumite principii ale activității de legiferare mai riguroasă, ar trebui să ne facă pe fiecare dintre noi să fim mai responsabili, mai chibzuiți când venim cu diferite propuneri de modificare legislativă, mai ales când venim cu ele fărâmițate. Avem câte trei proiecte la aceeași lege, în ordinea de zi a unei singure zile. Și, totodată, ca lucrând pe proiecte să facem legi care să nu necesite și numărul mare de îmbunătățiri obligatorii.

Mulțumesc.

Susținem proiectul.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Înțeleg că o să mai aveți o intervenție pe text.

Dacă mai dorește cineva să intervină? Doamna secretar de stat de la Ministerul Justiției vrea să mai facă o precizare cu privire la poziția Guvernului.

 
   

Doamna Kibedi Katalin Barbara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori doar să vă rețin atenția, pentru a curma disputele în legătură cu punctul de vedere al Guvernului.

Deci, el, inițial, așa cum a fost dat, cuprindea o serie de propuneri și observații, pentru că erau și probleme de neconstituționalitate în forma inițială. Ele erau legate de a nu conferi atribuții Consiliului Legislativ și a încălca, astfel, însăși Constituția, care prevede: care este rolul Consiliului Legislativ? Acela de organ de avizare. Or, noi, obligam Consiliul Legislativ să vină să identifice actele normative și să le republice.

Și atunci, corectura s-a făcut, ca această sarcină să rămână doar de monitorizare de către Consiliul Legislativ, dar autoritățile emitente ale actului normativ să vină și să publice.

Problema care a rămas nesoluționată, în ce măsură vom avea eficiență în proiectul de act normativ, în măsura în care noi nu sancționăm această obligație care va fi prin dispoziție imperativă, ceea ce a scăpat.

Bunăoară, dacă eu nu voi obliga autoritatea emitentă, în sensul de a o și sancționa în măsura în care nu răspunde acestei obligații, va rămâne doar cu titlul de imperativ, și aceste legi nu se vor republica.

Și atunci, cu specificarea că cele care conțineau neconstituționalități, bunăoară, și vizând data intrării în vigoare a actului normativ, parte au fost corectate la Senat, parte la Comisia juridică, pe măsură ce se acceptau aceste amendamente care erau în punctul de vedere al Guvernului, sigur că nu mai aveam acele obiecții să le menținem.

Deci, acestea au fost obiecțiile noastre principale.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Mai dorește cineva să intervină?

Trecem la dezbaterea textelor proiectului.

La titlu dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut amendamente.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Vă rog să observați, comisia a numerotat articolul unic, în art. I, pentru că a mai introdus un art. II, în final.

Dacă aveți obiecțiuni la numerotarea articolului unic și la textul de preambul al acestuia? Nu.

Votat în unanimitate.

La pct. 3, cel cu privire la alin. (1) al art. 68, are o intervenție domnul deputat Sergiu Andon, președintele Comisiei juridice.

 
   

Domnul Sergiu Andon:

Mulțumesc.

Este un fel de eroare tehnică. Finalul frazei, după cuvântul "completare" nu-și are rostul sau duce la o concluzie greșită, și anume că trebuie publicat împreună cu actul de modificare și actul inițial.

Deci, ar fi de pus punct după "actul de modificare sau completare", fără cuvintele "și însoțit de acesta".

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte,

Această sintagmă făcea parte din textul Senatului. Deci, eu o iau ca o observație și întreb plenul dacă dorește cineva să intervină sau dacă au obiecțiuni la această propunere? Nu.

Voi supune votului dumneavoastră, vă rog să vă folosiți cartelele, textul art. 68 alin. (1), fără sintagma "și însoțit de acesta". Ați ascultat explicația logică a domnului președinte Andon.

Supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare și deci o nouă formulare pentru art. 68 alin. (1), eliminarea sintagmei "și însoțit de acesta".

Vă rog să vă exprimați prin vot.

N-ați înțeles ce votați? Dacă nu există un lider care să ceară ... Votul rămâne valabil exprimat. Vă rog să-l mai afișați o dată.

Cu 84 voturi pentru, nici un vot contra și 2 abțineri a fost adoptat textul, potrivit propunerii domnului președinte Sergiu Andon.

 
   

La alin. 2 dacă sunt obiecțiuni? Comisia nu a avut amendamente. Adoptat textul în formularea inițiatorului, deci a Senatului.

La alin. 3 urmăriți, vă rog, amendamentul comisiei, de la pagina 4, amendament al domnului deputat Zegrean.

Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament? Nu.

Supun votului dumneavoastră acest amendament, ca să mai verificăm o dată și cum funcționează... Vă rog să vă pronunțați prin cartelă.

Din 111 voturi exprimate, 109 sunt pentru amendament, 2 abțineri și niciun vot contra.

 
   

Urmăriți, vă rog, amendamentul 4. Comisia propune eliminarea art. 681. Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră eliminarea art. 681. Ca să vă dau și o explicație, textul art. 681 este preluat, practic, în alin. (4).

Eliminarea textului de la amendamentul 4 a fost votată cu 95 voturi pentru, nici un vot contra și o abținere.

 
   

La pct. 5 din raport, Comisia nu are amendamente la introducerea unui alineat nou, (11) pentru art. 75.

Dacă aveți obiecțiuni? Votat amendamentul comisiei.

La pct. 6 vă rog să urmăriți amendamentul comisiei, cu privire la art. 77. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

La pct. 7, domnul președinte al Comisiei juridice, domnul Andon are o problemă de procedură.

 
   

Domnul Sergiu Andon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Ea putea fi ridicată și după pct. 7, dar am zis că să nu epuizăm art. I. Este vorba că dintr-o eroare de concentrare s-a sărit peste discutarea alin. (4) din cadrul punctului 3 al raportului.

Deci, ați supus discuției amendamentul Zegrean, care se referă la alin. (3), și apoi s-a trecut la pct. 4, respectiv la pct. 2.

Ar fi de discutat și alin. (4), ca să încheiem cu art. I. Se află la pct. 3, ultima poziție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Aveți dreptate. Eu m-am referit la alin. (4) într-un context greșit, ca și cum alin. (4) ar fi preluat textul de la art. 681. Deci doream să-l pun în discuție și am făcut acea precizare pe care acum o rectific.

Textul art. 681 a fost preluat în art. 2, iar alin. (4) îl repun acum în discuția plenului.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

 
   

Domnul Sergiu Andon:

Mulțumesc, domnule președinte.

La alin. (4) vă propun, prin amendament, ca prepoziția "la" să fie înlocuită cu prepoziția "după", astfel ca înțelesul textului să fie că republicarea, în cazul actelor modificate prin ordonanțe, să se facă după data aprobării acestora din urmă, prin lege.

Cutumiar și tehnic este imposibil să se facă "la", adică simultan. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Aveți dreptate. Eu sunt obligat, însă, să supun discuției înlocuirea acestei particule.

Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră alin. (4), reformulat, prin înlocuirea particulei "la" cu particula "după".

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cine este pentru?

107 voturi pentru, nici un vot contra, 2 abțineri.

 
   

Cu ocazia aceasta rectific și invitarea mea de a vă pronunța electronic pentru.

Oricum, într-un fel am anticipat că au fost numai voturi pentru și nici un vot contra.

La art. II, dacă există vreo obiecțiune? Dacă nu există, v-aș ruga să pun eu o întrebare Comisiei juridice și să o pun de aici, ca moderator, ca să nu se zică că iau cuvântul.

Apropo și de intervenția reprezentantului ministerului cu privire la rolul Consiliului Legislativ, spuneți aici "Consiliul Legislativ va asigura republicarea întregii legislații". Nu cred că poate să facă singur Consiliul Legislativ acest lucru, fără implicarea inițiatorului.

Cred că textul pe care-l aveați dumneavoastră aici, la art. 681, potrivit căruia Consiliul Legislativ va coordona activitatea de republicare este mai adecvat. L-aș întreba pe distinsul președinte al Comisiei juridice și pe domnul vicepreședinte Florin Iordache, dacă este aici, care a fost inițiatorul amendamentului, cum este...

 
   

Domnul Sergiu Andon:

În opinia mea, într-adevăr, formula din amendament este mai adecvată sau eventual formula "până la data de 1 ianuarie 2009 se va asigura republicarea întregii legislații".

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dar lăsăm obligația fără nici un subiect.

Domnule Băeșu, vreți să luați cuvântul în locul colegului dumneavoastră, Florin Iordache, care este autorul amendamentului? Nu.

 
   

Domnul George Băeșu:

Domnule președinte,

Îmi cer scuze, nu sunt sigur că intervin la ... Atunci este bine, pentru că amendamentul este și al meu, de aceea; ați spus numai de colegul meu Iordache.

Într-adevăr, amendamentul nostru venea să înlocuiască formula pe care o propusese inițiatorul, și inițiatorul a fost de acord cu modul în care noi am reformulat...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Cum ați formulat la pct. 4 din raport?

 
   

Domnul George Băeșu:

Da, la ultimul punct: "Până la data de 1 ianuarie 2009 Consiliul Legislativ va asigura republicarea întregii legislații nerepublicate la data intrării în vigoare a prezentei legi".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

În textul inițial, pe care l-ați mutat de la pct. 4 la pct. 7, dumneavoastră spuneați: "Consiliul Legislativ va coordona activitatea de republicare a întregii legislații". Că dacă "va asigura", înseamnă că va asigura el singur, poate și resursele financiare, vorba colegului meu.

 
   

Domnul George Băeșu:

Dacă ne permiteți, dacă există posibilitatea, o să reformulăm, astfel încât să avem și acordul inițiatorului, pentru că, totuși, nu vrem să intervenim pe sensul pe care l-a dorit și în funcție de cât considerați și dumneavoastră că ne permite procedura, îngăduiți-mi, totuși, să ...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă dau o pauză de o jumătate de minut și v-aș ruga să vă consultați cu domnul președinte și cu autoarea ... Discutați, v-aș ruga, și cu doamna Mona Muscă.

Aș avea o rugăminte: v-aș propune să lăsăm textul acesta până mâine dimineață, înainte de votul final, și poate vă consultați și cu Consiliul Legislativ, organismul care este implicat în această chestiune.

Vă propun, stimați colegi, amânarea art. II până mâine, înainte de votul final, cu consultarea Consiliului Legislativ.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cu această precizare, vom supune votului final mâine textul de lege, după lămurirea art. II.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni (rămas pentru votul final).  

La pct. 15 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. Lege ordinară.

Dau cuvântul autorului. Aveți și un raport de înlocuire, vă rog să vi-l împrospătați. Și pe domnul Titus Corlățeanu îl rog să-și prezinte proiectul.

   

Domnul Titus Corlățean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Am început dezbaterea în legătură cu acest proiect de lege săptămâna trecută. Vă aduceți aminte, urmare a deciziei plenului Parlamentului, proiectul de lege a fost retransmis pentru o săptămâna la comisia sesizată în fond, Comisia pentru drepturile omului. Comisia a operat necesarele modificări și corelări, în principal cu prevederile Legii nr. 321/2006.

Aș face câteva comentarii, având în vedere stadiul procedural și faptul că suntem înainte de dezbaterea finală și, sper, aprobarea mâine, la votul final.

Este un proiect de lege absolut necesar și este un proiect de lege care nu trebuie pus în legătură doar cu obligația de ordin constituțional pe care statul român o are pentru a acorda un absolut necesar sprijin românilor care trăiesc în afara granițelor țării, pentru prezervarea, pentru dezvoltarea și pentru afirmarea identității culturale românești.

Este, însă, un proiect de lege care a întârziat nepermis de mult și care ar fi trebuit adoptat în această formă sau în altă formă de foarte mulți ani.

Și, în această situație, cu siguranță statul român ar fi beneficiat de pârghiile necesare pentru a stopa sau a limita acest proces de asimilare a identității românești care a existat și încă există.

Proiectul de lege despre care vorbesc este un proiect european, ține cont de experiența altor state, ține cont de normele europene, are avizul Comisiei de la Veneția și înaltului comisar OSCE, dar va putea permite - și subliniez acest lucru - mai ales în contextul dezbaterilor actuale, apropo de buna vecinătate, de România și Republica Moldova și de alte relații bilaterale, va permite tuturor celor care își asumă identitatea românească sau vor avea curajul să-și asume identitatea românească, să beneficieze de sprijinul statului român. Și vă rog să nu ignorați această realitate normativă de care avem absolută nevoie.

În închiere, aș vrea să mai subliniez un lucru. Colegii mi-au transmis faptul că astăzi, în dezbaterea, în discuțiile la Biroul permanent a apărut o dificultate de ordin tehnic care mi-a fost și mie transmisă, respectiv faptul că ar exista o dificultate de ordin tehnic pentru atribuirea unui sediu adecvat Consiliului românilor de pretutindeni, care este propus spre înființare de acest proiect de lege, sediu care să fie atribuit aici, în Parlament.

Și înțeleg că dacă va exista un amendament de natură tehnică, amendament oral, care să fie prezentat fie de comisie, fie de alți colegi, în sensul în care Guvernul să fie cel care atribuie un spațiu drept sediu și, bineînțeles, cu asumarea cheltuielilor de funcționare, aceasta ar privi un amendament la art. 8 din proiectul de lege, eu personal pot să accept, chiar dacă cu un oarecare regret, dar pot să accept și acest amendament.

În consecință, solicit sprijinul și sprijinul politic, așa cum s-a întâmplat la Senat, așa cum și alții au făcut în alte state din centrul și sud-estul Europei, la acel moment de adoptare a unei astfel de legi, solicit sprijinul colegilor pentru a aproba neîntârziat acest proiect de lege absolut necesar.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul Sasu, vicepreședintele Comisiei pentru drepturile omului, comisie sesizată în fond.

Vă rog să prezentați raportul.

 
   

Domnul Ion Sasu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Potrivit hotărârii plenului Camerei, comisia a reanalizat proiectul de lege.

În urma examinării, a rezultatului votului asupra acestei inițiative legislative, cu 9 voturi pentru și o abținere membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei adoptarea Proiectului de Lege privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, cu amendamentele admise.

În raport de obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri în fond, dacă dorește cineva?

Poftiți, domnule deputat, din partea Grupului P.N.L.

 
   

Domnul Mihăiță Calimente:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur că această lege este o lege importantă. Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va susține acest proiect de lege. Am, însă, o observație, și această observație o am datorită unor lucruri cu care m-am întâlnit în practică și probabil că și inițiatorul legii, domnul deputat Corlățean îl știe, în unele dintre statele care ne înconjoară, pentru a se masca existența românilor, ei sunt recunoscuți sub numele de vlahi. Și mă refer în special la cei din Valea Timocului, care sunt și foarte numeroși, și care sunt cunoscuți în Serbia, sub numele de acest apelativ.

Nu știu, cred că undeva, în lege, ar trebui să avem o referire și la aceste apelative vlahi, vlohi, vlasi, pe care unii dintre vecinii noștri le dau populațiilor românești, tocmai pentru a-i scoate din cadrul acestor legi care să-i protejeze, crezând că această titulatură de vlah sau de vloh nu este tot una cu cea de român. N-am să explic etimologic că este același lucru și că, de fapt, toți suntem vlahi sau vlasi și există limbi care nici nu fac distincție. Colegii mei maghiari știu că nu există în limba maghiară, cuvântul italian este olas, sau în limba poloneză Italia se cheamă Vlașca și italienii sunt vloșchi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Mircea Costache, din partea Partidului România Mare.

 
   

Domnul Mircea Costache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu dorim să prelungim discuția, pentru că nu despre discuții pe fond despre problematica românilor de pretutindeni este cazul acum, ci despre o inițiativă a colegului nostru care intenționează și ne propune să fim de acord cu aducerea departamentului din subordinea Ministerului Afacerilor Externe, unde a încremenit acolo, uitat în nemișcare și în nelucrare pentru românii de pretutindeni, să îl aducem undeva în subordinea secretariatului general al Guvernului, de unde se presupune sau ne dorim să fie mai aproape de o finanțare mai bună, pentru a ajunge nu vorbe, ci fapte în sprijinul românilor de pretutindeni, și din Valea Timocului, și din celelalte provincii în care se mai vorbește românește.

Mulțumesc. Susținem proiectul.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule coleg.

Domnul chestor Miron Ignat și domnul Varga Attila, din partea Grupului U.D.M.R.

 
   

Domnul Miron Ignat:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al minorităților naționale susține cu bucurie acest proiect de lege și poate va fi și un îndemn și pentru ceilalți colegi ca și Statutul minorităților naționale să treacă odată de cele trei comisii și să fie discutat și adoptat în această sesiune.

Domnule președinte,

Într-adevăr, s-a discutat astăzi în Biroul permanent. În această clădire funcționează, pe lângă Senat și Camera Deputaților, încă 16 alte instituții și probleme cu spațiul sunt destule și cum a precizat și inițiatorul acestui proiect de lege, că este posibil ca Guvernul să asigure sediul pentru Consiliul românilor de pretudindeni. Aceasta s-ar corela cu art. 16 alin. (3), unde se prevede: "Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi, Departamentul românilor de pretutindeni se organizează ca instituție publică, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului și coordonarea primului-ministru".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Varga Attila, și după aceea vom trece la dezbaterea textelor proiectului.

 
   

Domnul Varga Attila:

Mulțumesc, domnule președinte,

Onorată Cameră,

Considerăm inițiativa legislativă oportună și binevenită, dincolo de faptul că există o obligație constituțională a statului român de a acorda sprijin cuvenit românilor de pretutindeni, există și o altă justificare sau oportunitate, și anume, faptul că o mare parte din românii de pretutindeni, în special cei care trăiesc în țările vecine, sunt în afara spațiului Uniunii Europene, prin urmare, se sporește, dacă vreți, responsabilitatea statului român față de aceste persoane, în special.

Inițiativa legislativă se prezintă ca o reglementare-cadru în acest domeniu, prevede structuri instituționale adecvate în acest sens, respectiv, mecanisme concrete de sprijin.

Problema dacă Departamentul să fie subordonat direct primului-ministru, Secretariatului General, sau Ministerului Afacerilor Externe, cred că cu privire la ambele soluții pot exista argumente, respectiv, contraargumente, este o chestiune de decizie politică, unde este mai potrivit, care credem că se poate soluționa pe parcurs.

Grupul U.D.M.R. sprijină de principiu această inițiativă legislativă, cu condiția să fie găsite soluțiile corespunzătoare la acele probleme unde au fost semne de întrebare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Autorul propunerii dorește să mai aibă o scurtă intervenție.

 
   

Domnul Titus Corlățean:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Doar pentru a aduce o clarificare la chestiunea ridicată de domnul coleg, apropo de denumirea de "vlahi" și "valahi" ș.a.m.d., dacă ați sesizat, în introducerea mea vorbeam de cei care își asumă identitatea românească sau au curajul să-și asume identitatea românească, principiul care stă și la baza proiectului de lege este principiul general european recunoscut, cel din Convenția-cadru, respectiv asumarea la nivel individual a unei anumite identități.

Cine și-o asumă, potrivit procedurii prevăzute în lege, are dreptul de a utiliza drepturile pe care legea le prevede. Cu mențiunea că acest lucru va da la o parte ceea ce alții au încercat și încearcă în continuare, anume rescrierea istoriei neamului românesc și atribuirea acelor nume care nu stau în fața realității istorice și culturale, de "vlahi", "volohi", "moldoveni", atunci când vorbesc de români, ș.a.m.d.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

V-aș propune să urmăm raportul pentru dezbaterea titlului și a textelor proiectului de lege și mă voi referi strict la numărul de pe margine, numărul cronologic al raportului, ca să nu consumăm prea mult timp cu dezbaterile.

La pct. 1, titlul legii, dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La pct. 2, dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La pct. 3, dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La pct. 4? Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

La pct. 5, care se întinde de pe pag. 5 până pe pag. 6? Nu aveți obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Pct. 6? Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Pct. 7? Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Pct. 8? Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Pct. 9, dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Votate în unanimitate toate amendamentele de la art. 7.

Pct. 10, dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct. 11? Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Pct. 12 și 13? Nu există niciun amendament la cele două puncte, nici dumneavoastră nu aveți obiecțiuni.

Votate în unanimitate.

Pct. 14? Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Pct. 15? Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Pct. 16? Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Vom supune legea votului final mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind accesul parlamentarilor la documentele privatizării (rămas pentru votul final).  

Ultimul proiect pe care îl avem astăzi este o respingere și, pentru că așteaptă reprezentantul autorului, v-aș ruga să fiți de acord să-l luăm.

Proiectul de Lege privind accesul parlamentarilor la documentele privatizării.

E vorba de o propunere, o revenire. Comisia juridică a refăcut proiectul și propune respingerea acestuia.

Dacă autorul sau comisia doresc să aducă vreo subliniere suplimentară? Nu.

Comisia își susține raportul de respingere, inițiatorul nu mai vrea să respingă...

Poftiți. Domnul deputat Ungureanu, care este inițiatorul propunerii. Pardon, domnul Hanganu. V-am spus de unde vine confuzia, de la faptul că v-ați însușit barba colegului nostru Ungureanu.

   

Domnul Romeo Octavian Hanganu:

Nu, el și-a însușit-o pe a mea.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu sunt extrem de uimit, pentru faptul că această inițiativă legislativă este respinsă. Din câte înțeleg este o inițiativă a unor colegi de ai noștri de la PSD, dacă nu mă înșel, și ea este, după părerea noastră, cel puțin, extrem de interesantă și oportună.

Aș vrea să le amintesc colegilor care au votat mereu împotriva acestei inițiative, și în special colegilor de la Partidul Democrat, că, exact în urmă cu 6 ani, în Camera Deputaților domnul Emil Boc și în Senat subsemnatul, am țipat din toți rărunchi exact pentru această problemă, privind transparența în privatizare. Și atunci motivul a fost faptul că nu reușeam să ajungem la contractul privind privatizarea Rafinăriei RAFO.

Din același motiv, atunci s-a inițiat o comisie de anchetă pentru privatizarea de la RAFO. Din același motiv, atunci s-a încercat și o moțiune, dacă țineți minte bine, se numea: "Corupția instituționalizată".

Și, cu toate acestea, cu toate că atunci ne-am luptat pentru acest lucru, exact cei care atunci făceau acest lucru, acum, sunt împotriva ideii de transparență în procesul de privatizare. Este păcat că, totuși, principiile noastre sunt extrem de dependente de poziția noastră, aceea de a fi sau de a nu fi la guvernare.

Mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mai dorește cineva? Doamna Olguța Vasilescu, din partea Grupului PRM.

 
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Stimați colegi,

Proiectul de lege este foarte bun și asigură o oarecare transparență în procesul de privatizare. Noi l-am susținut la vremea respectivă, Partidul România Mare, din păcate, votul unora dintre colegii noștri a făcut să cadă primele trei articole, exact cele care se refereau la obligativitatea organelor statului de a asigura transparența și de a le pune la dispoziție parlamentarilor documentele pe care le consideră necesare. Și a rămas numai art. 4, care se referea la obligativitatea parlamentarilor de a nu divulga niciun fel de secrete.

Practic, Parlamentul, așa cum a votat atunci, reținea că numai parlamentarii au obligativitate, dar celelalte organe ale statului nu au niciun fel de responsabilitate și de obligativitate de a asigura transparența proceselor de privatizare. Sigur că, în actuala formă, nu mai poate fi susținut proiectul respectiv de lege, pentru că își pierde practic obiectul.

Părerea mea este că acum ar trebui respins proiectul respectiv de lege, pentru că nu face altceva decât să ne oblige pe noi, parlamentarii, să păstrăm niște secrete la care nici măcar nu putem ajunge, dar am rugămintea la inițiatori să reia proiectul respectiv de lege și să îl supună dezbaterii Parlamentului, pentru că, din punctul meu de vedere, este obligatoriu să adoptăm un asemenea proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Vom supune propunerea cuprinsă în raport, de respingere a proiectului, în cursul zilei de mâine.

Cu aceasta, vă rog să îmi permiteți să declar închisă prima parte a ședinței de astăzi, destinată dezbaterilor legislative, urmează partea a doua, destinată primirii răspunsurilor la interprelări și unei ședințe de întrebări și interpelări.

 
  Primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului: Petru Călian

- pauză -

   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Vă rog să fiți de acord să începem partea a doua a ședinței de astăzi, destinată răspunsurilor orale la întrebări, în prima parte, și prezentării interpelărilor pe scurt, în partea a doua.

Pentru domnul Petru Călian, domnul secretar de stat Alexandru Mircea va răspunde la o întrebare cu privire la atribuțiile poliției și jandarmeriei privind paznicii și portarii.

Aveți cuvântul, domnule Alexandru Mircea.

 
   

Domnul Alexandru Mircea (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, prin care solicitați ministrului administrației și internelor să vă comunice dacă polițiștii au abilitarea legală de a aplica sancțiuni contravenționale paznicilor unor societăți comerciale sau regii surprinși dormind în post, vă comunicăm următoarele:

Potrivit art. 54 din Legea nr. 333/2003, Ministerul Administrației și Internelor asigură, prin structurile de specialitate, coordonarea, îndrumarea și controlul activităților de pază și protecție pe teritoriul României.

Lit. l) a art. 55 din actul normativ în discuție consacră regula potrivit căreia: "Poliției române îi revine atribuția de a controla modul în care se respectă dispozițiile legale cu privire la paza obiectivelor, a bunurilor și a valorilor, precum și a celor privind garda de corp, și de a stabili măsurile ce urmează a fi luate".

De asemenea, potrivit prevederilor art. 65 din legea respectivă, polițiștii fac parte dintre organele abilitate (prin lege, deci) să constate contravenții și să aplice sancțiunile prevăzute în actul normativ de referință.

Menționăm totodată faptul că împotriva procesului-verbal de contestare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază teritorială s-a săvârșit contravenția.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vreți să comentați pe scurt? Vă rog.

Mai aveți dreptul la o întrebare, poate le comentați pe amândouă.

 
   

Domnul Petru Călian:

Dacă vreți dumneavoastră...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog eu frumos.

Domnule Alexandru Mircea, vă rog să-i răspundeți distinsului meu coleg și la a doua întrebare, cea legată de disfuncționalitățile grave între sentințele pronunțate de judecătorii sau tribunale și înregistrările din cartea funciară.

 
   

Domnul Alexandru Mircea:

Mulțumesc.

Această interpelare a fost adresată doamnei ministru Monica Macovei, precum și domnului ministru al administrației și internelor.

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, prin care semnalați ministrului administrației și internelor existența unor neconcordanțe între sentințele pronunțate de judecătorii sau tribunale și înregistrările din cartea funciară, solicitând totodată verificarea cazului doamnei Iuga Victoria, din municipiul Cluj-Napoca și, de asemenea, dispunerea măsurilor ce se impun, vă comunicăm următoarele:

Verificările efectuate au relevat faptul că dosarul de carte funciară la care faceți referire în interpelare nu figurează în inventarul întocmit în luna decembrie 2004, cu ocazia preluării activității de carte funciară de la Ministerul Justiției. Cu alte cuvinte, acest dosar nu a fost predat autorității de carte funciară.

Înscrierile din cărțile funciare nr. 12/70/77 și 141/813 Cluj-Napoca referitoare la dreptul de proprietate al doamnei Iuga Victoria asupra apartamentelor 2, 3 și 12 din imobilul situat în Cluj-Napoca, bulevardul 21 Decembrie 1989 nr. 46, au fost efectuate în baza Deciziei civile nr. 255/2000 a Curții de Apel Cluj, a Deciziei nr. 44/2000 a Tribunalului Cluj, precum și a unei Sentințe civile nr. 297/1998 pronunțată în Dosarul 3.416/1998 aflat în Arhiva Judecătoriei Cluj-Napoca.

Precizăm faptul că în măsura în care se constată existența unor neconcordanțe între înscrierile din cartea funciară și actele de proprietate sunt aplicabile dispozițiile art. 33 din Legea cadastrului și publicității imobiliare nr. 7/1996. Alin. (4) al acestui art. 33 instituie regula potrivit căreia: "Rectificarea înscrierilor în cartea funciară se poate face pe cale amiabilă, prin declarație autentică, fie, în caz de litigiu, prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă".

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Călian, v-aș ruga să vă exercitați dreptul de a comenta răspunsul pe care l-ați primit.

 
   

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc.

Primul răspuns, chiar dacă părea puțin distractiv pentru domnul ministru, legat de problema paznicilor, nu mă mulțumește în totalitate, deoarece esența problemei nu constă doar în faptul că polițiștii și jandarmii aplică amenzi, constă și în faptul că ei săvârșesc un abuz, în primul rând, prin modul de adresare, în al doilea rând, fără să aibă nicio dovadă, iar, în al treilea rând, pentru că, pur și simplu, doresc să facă un ciubuc. Pentru că, în situația în care persoana în cauză scoate niște bănuți, cu siguranță că nu se va întocmi niciodată un proces-verbal.

Mai mult de atât, pe timp de noapte, în general, foarte mulți polițiști vin într-o ținută total necorespunzătoare, descoperiți, nu folosesc formule firești de adresare, desconsideră aceste persoane care sunt în timpul serviciului și, poate prin prisma faptului că par puțin somnoroși, ei consideră că au dormit și le aplică în mod abuziv amenzi, pe de o parte, întocmesc, atunci când le întocmesc, procese-verbale, în baza cărora le mai aplică o sancțiune și cei din conducerea societății respective.

Legat de a doua întrebare, sigur că da, este curios, nici nu se mai găsește măcar acest dosar, însă, în mod abuziv, folosindu-se de unele sentințe sau de o singură sentință, se pun în aplicare sau se trec în cartea funciară mai multe locuințe, mai multe imobile.

Este un abuz și este păcat că nu încercați, domnule ministru, să intrați și în profunzimea problemei, să vedem ce se mai descoperă pe parcurs. Bineînțeles, dacă ține de competența ministerului pe care îl reprezentați.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru Alexandru Mircea, aveți și dumneavoastră dreptul să comentați comentariul colegului nostru.

 
   

Domnul Alexandru Mircea:

În legătură cu faptul că ar fi un abuz că mențiunile în cartea funciară se fac pe baza unor sentințe judecătorești, este o afirmație extrem de discutabilă. Într-adevăr, mențiunile în cartea funciară se fac în baza sentințelor judecătorești, iar, în conformitate cu separația puterilor în stat, care este principiul constituțional, ministrul administrației și internelor și niciun organ executiv nu au dreptul să controleze această sentință judecătorească. Ea beneficiază de prezumția de legalitate absolută și aici nici nu mai avem ce să comentăm, e o chestiune care, efectiv, nu se poate comenta și este chiar surprinzătoare această afirmație.

În al doilea rând, întrebarea care s-a pus a fost una extrem de explicită, dacă polițiștii au dreptul să sancționeze paznicii care nu își îndeplinesc în mod corespunzător atribuțiile de serviciu. Am citat exact baza legală pentru o asemenea activitate.

În rest, orice comentariu, că n-ar fi încheiat la nasturi, că are șapca într-o parte ș.a.m.d., că nu au ținută potrivită și că fac asta pentru ciubucuri, este o afirmație care este, de asemenea, discutabilă. Dacă se întâmplă cum spune domnul deputat, intrăm într-o altă sferă, dar dreptul există.

Mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Ultimei întrebări a domnului deputat Petru Călian îi răspunde și doamna Kibedi. E vorba de disfuncționalitățile grave între sentințele pronunțate de judecătorii sau tribunale și înregistrările din cartea funciară.

 
     

Domnul Petru Călian (din sală):

Domnule președinte, este un bruiaj permanent și nu se aude!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Veniți mai în față, poate auziți așa.

 
   

Doamna Katalin Barbara Kibedi:

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea formulată de dumneavoastră și care s-a înregistrat la noi cu nr. 2.475A/2007, în cuprinsul căreia semnalați disfuncționalități privind hotărârile pronunțate de instanțe și înregistrările de carte funciară, ceea ce am dori punctual să vă spunem este:

În legătură cu dispariția dosarului în care s-a pronunțat Încheierea nr. 19.879/2001, în cuprinsul răspunsului în scris v-am făcut trimitere la regulamentul care a fost aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005 și care a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 959/28 octombrie 2005, este de competența Consiliului Superior al Magistraturii să verifice existența unor situații semnalate de dumneavoastră. De aceea, ca primă măsură, Ministerul Justiției a trimis copia interpelării dumneavoastră Consiliului Superior, ca prin corpul de inspecție să identifice cazul semnalat și să se procedeze, dacă abaterea disciplinară este comisă chiar de către un judecător, atunci, în acest sens, dacă aparține personalului auxiliar, respectiv celor care își desfășoară activitatea în cadrul arhivei instanței, atunci, față de aceștia să demareze procedura disciplinară.

În legătură cu modalitatea de înscriere, atâta timp cât cartea funciară încă era de resortul și sub directa îndrumare a instanțelor, pentru că aveam un judecător delegat cu aceste înscrieri în registrul de carte funciară, aceeași situație va fi, deci, se va proceda similar, în sensul că tot prin această inspecție se va verifica dacă într-adevăr nu există concordanță între hotărârea judecătorească și dispoziția scrisă.

Dacă cumva, însă, este vorba de o situație întâmplată recent, de când Oficiul de cadastru nu mai este în responsabilitatea justiției, trecând la Ministerul Administrației și Internelor, aici, deja, procedura disciplinară va fi în curtea dumnealor și atunci reglementarea aparține acestora.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Petru Călian dorește să comenteze acest răspuns.

 
   

Domnul Petru Călian:

Vreau să-i mulțumesc în mod deosebit doamnei ministru secretar de stat Kibedi Katalin pentru răspunsurile profesioniste pe care mi le dă de fiecare dată. Și, mai mult decât atât, să-i mulțumesc pentru sprijinul concret pe care îl acordă și pentru modul în care se implică în rezolvarea unor întrebări și interpelări adresate de parlamentari, comparativ cu alți miniștri secretari de stat, care, pur și simplu, se distrează și pleacă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumirea aceasta venind în luna martie, doamna Kibedi o va prelua și ca un mărțișor.

 
     

Domnul Petru Călian (din sală):

Nu numai acum, tot timpul, de când o cunosc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru domnul deputat Mircia Giurgiu, pentru domnul deputat Alecsandru Știucă și pentru domnul deputat Ioan Aurel Rus, din partea Guvernului, secretarei de stat care ar fi trebuit să răspundă, se solicită amânarea.

De asemenea, pentru domnii deputați Horațiu Buzatu și Alecsandru Știucă, ambii formulând întrebări domnului ministru Eugen Nicolăescu, îi rog să își rezerve dreptul de a veni și săptămâna viitoare, pentru că domnul ministru nu s-a prezentat, pentru a oferi răspunsul domniei sale.

 
Prezentarea pe scurt de către deputați a interpelărilor adresate membrilor Guvernului: Andrian Sirojea Mihei

Cu aceasta, trecem la partea a doua a ședinței de astăzi, destinată întrebărilor și interpelărilor, și anume, prezentării interpelărilor de către deputați.

Au prezentat deja interpelări depuse în scris domnii: Gabriel Sandu, Gabriel Vlase, Ioan Stan, Costache Mircea, Laurențiu Mironescu, Constantin Faina, Bogdan Cantaragiu, Ioan Munteanu, Cătălin Matei, Minodora Cliveti, Ioan Cindrea, Florin Iordache, Costică Macaleți, Rodica Nassar, Chiș Filonaș, Constantin Traian Igaș, Andrian Mihei.

     

Domnul Andrian Sirojea Mihei (din sală):

Aș vrea să le prezint pe scurt, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Andrian Sirojea Mihei:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea e adresată doamnei ministru Sulfina Barbu, ministrul mediului și gospodăririi apelor.

Obiectul interpelării este: "Starea plajelor de pe litoralul românesc în extrasezon".

Plajele de pe litoralul românesc arată jalnic pe timp de iarnă, o mare parte dintre ele fiind pline de gunoaie, de lemne și resturi rămase de la fostele construcții amplasate pe nisip și sunt lăsate de izbeliște până la începerea sezonului.

  1. Deși sezonul estival este definit a fi între lunile mai și septembrie, cine se ocupă de starea acestora în extrasezon? Considerați că vizitatorii celor câtorva hoteluri care sunt deschise și pe timp de iarnă sau participanții la târgurile organizate în stațiunile litorale, începând din toamnă și până la începerea sezonului estival, sau americanii veniți în Baza de la Mihail Kogălniceanu sau chiar locuitorii orașelor de pe litoral nu merită să se poată plimba și să admire plajele curate?
  2. Care este statutul camerelor video amplasate pe litoral în extrasezon? Cine este responsabil de funcționarea acestora continuă și ce măsuri coercitive sau sancțiuni se aplică pentru lungile perioade de nefuncționare a acestora?

Menționez că, de exemplu, camerele video amplasate în stațiunea bulgărească Albena funcționează permanent și dacă aveți curiozitatea să le accesați, veți vedea că, periodic, plajele sunt curățate și există tractoare care nivelează nisipul.

Cea de a doua interpelare este adresată domnului ministru Vasile Blaga, ministrul administrației și internelor, și doamnei ministru Sulfina Barbu, ministrul mediului și gospodăririi apelor.

Obiectul interpelării este: "Pregătirea primăriilor din județul Constanța pentru protecția cetățenilor în caz de inundații".

Interpelare referitoare la pregătirea primăriilor din județul Constanța pentru protecția cetățenilor în caz de inundații.

Ca urmare a repetatelor previziuni referitoare la potențiala creștere a nivelului apelor Dunării și pentru a evita tragediile care au avut loc anii trecuți, vă adresez următoarele întrebări:

  1. Există la nivelul ministerului un inventar al dotărilor cu echipamente și mijloace de protecție pentru cetățenii existenți în primării? Dacă da, considerați că acestea pot servi la salvarea cetățenilor în situația unor inundații?
  2. Sunt aceste dotări reglementate în vreun fel sau alegerea echipamentelor necesare în caz de inundații este la alegerea primarilor? Cum ar fi achiziționarea unor pompe și bărci, și nu de tractoare sau de alte echipamente, considerate de către primari utile și în alte situații?
  3. Pentru primăriile care nu au astfel de dotări, cine își asumă responsabilitatea pentru eventualele victime și pierderi materiale în caz de inundații?
  4. Care este situația actuală a sistemelor de protecție în caz de inundații în localitățile cu grad ridicat de pericol din județul Constanța? Și, dacă se fac lucrări, care este stadiul lucrărilor de întreținere a sistemelor? Considerați că aceste sisteme pot face față în caz de inundații similare celor din ultimii doi ani?

Vă mulțumesc.

 
  Mihai Dumitriu

Domnul Valer Dorneanu:

Au depus, de asemenea, interpelări scrise doamnele și domnii: Mihai Dumitriu, Nicolae Popa, Angela Buciu, Adrian Năstase, Vladimir Mânăstireanu, Rovana Plumb, Mircia Giurgiu, Marin Diaconescu, Paul Magheru...

     

Domnul Mihai Dumitriu (din sală):

Domnule președinte, eu doresc să prezint interpelarea verbal.

 
     

Domnul Adrian Moisoiu (din sală):

Domnule președinte, vă rog să-mi dați cuvântul!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog. Aici figurați că ați depus în scris și de aceea ... Aveți dreptul să o și prezentați verbal, ca și domnul deputat.

 
     

Domnul Mihai Dumitriu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dar dumneavoastră nu v-ați pronunțat că vreți să o prezentați și dumneavoastră. Deci, aici figurați că ați depus-o în scris. Unde cineva a spus că dorește să intervină, i-am dat cuvântul. Deci, o să vă dau și dumneavoastră cuvântul.

Aveți cuvântul, domnule Dumitriu.

 
   

Domnul Mihai Dumitriu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea de astăzi se adresează domnului ministru al muncii, solidarității sociale și familiei, domnul Gheorghe Barbu, de la deputatul Mihai Dumitriu, din Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Subiectul interpelării: calculul punctajului anual al asiguratului pentru anii incompleți în stabilirea pensiei.

Conținutul art.77 și art.78 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale a creat mari nemulțumiri în rândul pensionarilor. Ambele articole se referă la calculul punctajului mediu anual realizat de asigurat-pensionar.

Toți pensionarii sunt nemulțumiți de prevederile art.78 care, la alin. (1), stipulează: "Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv, din însumarea numărului de puncte realizate în fiecare lună."

Toată lumea se întreabă: de ce punctajul anual se determină prin împărțirea la 12, și nu prin împărțirea la numărul de luni efectiv lucrate? De ce se împarte la 12, când la stagiul de cotizare se adună numai numărul de luni lucrate?

Având în vedere aceste anomalii care dijmuiesc drastic drepturile care se cuvin pensionarilor, solicit ministrului să intervină de urgență, pentru a elimina aceste inadvertențe și de a pune în acord prevederile legislative cu realitatea.

Vă mulțumesc.

 
  Doina Micșunica Drețcanu

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți. Domnul deputat Ștefan Baban.

Domnul Adrian Moisoiu, apoi domnul Kovacs, U.D.M.R.

     

Domnul Adrian Moisoiu (din sală):

Domnule președinte, doamna deputat Drețcanu este înaintea noastră.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

În luna martie, Valer Dorneanu nu este cavaler.

Poftiți, doamna Drețcanu. Îmi cer scuze. Încurcarea vine de la faptul că am dorit întâi să-i citez pe cei care au susținut că au depus interpelări scrise, pentru a trece peste dânșii și ei au sărit peste rând și au vrut să le și prezinte oral.

 
   

Doamna Doina Micșunica Drețcanu:

Am înțeles. Nu este niciun fel de problemă.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, acum nu mai fac așa. Le iau pe rând.

 
   

Doamna Doina Micșunica Drețcanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc și stimaților mei colegi care au monitorizat, ca să spun așa, activitatea dumneavoastră.

Prima interpelare a mea se adresează domnului ministru Dan Motreanu, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, și se referă la renta viageră pentru vânzarea terenurilor, care nu poate fi încasată în județul Botoșani.

O bună parte din populația îmbătrânită din mediul rural a sperat că, odată cu această rentă viageră promisă de statul român, prin vânzarea unor terenuri, vor obține mici sume anuale, atât de necesare traiului lor zilnic.

Din păcate, de la teorie la faptă, distanța este foarte mare.

Condiția intabulării terenului, condiție obligatorie pentru obținerea rentei, nu este îndeplinită de o mare parte dintre vânzători. Deși Legea cărții funciare prevede posibilitatea vânzării fără cadastrare și intabulare, cu condiția efectuării acestora de către cumpărători în termen de 6 luni de la cumpărare, Legea rentei viagere specifică obligativitatea efectuării acesteia de către vânzător.

Acest lucru este imposibil de realizat de către micii proprietari de terenuri, în principal din cauza lipsei fondurilor financiare.

Cum vedeți dumneavoastră, domnule ministru, rezolvarea acestor impedimente și imperfecțiuni legislative?

Care este strategia ministerului în ceea ce privește încurajarea comasărilor și dezvoltarea unei agriculturi moderne în județul Botoșani?

A doua interpelare este adresată doamnei Monica Macovei, ministrul justiției, și are ca subiect acordarea cetățeniei române și stimularea importului de tineri intelectuali.

Deși problema acordării cetățeniei cred - și sper eu că este în atenția ministerului -, astăzi aș vrea să vă aduc la cunoștință faptul că există mulți cetățeni nemulțumiți și chiar deziluzionați de stadiul procedurilor de acordare a cetățeniei.

Un caz de acest fel este și domnul Adrian Târnovschi, cetățean moldovean, care se află în România de 9 ani. El și-a făcut studiile liceale și facultatea în România, a fost un student eminent și, actualmente este angajatul unei agenții de consiliere financiară de prestigiu internațional, evident, în România.

Deși și-a depus dosarul pentru dobândirea cetățeniei din anul 2004, ba a depus și un memoriu la minister în anul 2006, nu a primit niciun fel de răspuns.

Menționez, în același timp, că toată familia lui a primit cetățenia română, el neputând beneficia de primirea cetățeniei, deoarece, la data solicitării din partea familiei, era major.

Aș dori, în consecință, să-mi transmiteți date despre stadiul rezolvării cererii lui.

Cred că este, totuși, în interesul statului român, în condițiile în care tinerii specialiști români părăsesc țara, să încurajăm, la rândul nostru, stabilirea intelectualilor tineri în România.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

 
  Angela Buciu

Doamna Angela Buciu și, pentru a asigura o alternanță, după doamna Angela Buciu, domnul Kovács și apoi domnul Adrian Moisoiu.

   

Doamna Angela Buciu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am o interpelare scurtă, adresată domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu.

În ultimii doi ani s-au înmulțit considerabil consiliile interministeriale.

Vă solicit să-mi comunicați situația pentru anii 2005 și 2006 în ceea ce privește întrebările de mai jos: câte consilii interministeriale există? Care este justificarea înființării fiecărui consiliu în parte? care este componența pentru fiecare consiliu? Ce sume au fost încasate de către fiecare membru al acestor consilii?

Vă mulțumesc.

 
  Kovács Attila

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Kovács.

V-aș ruga, pe toți care urmați, să luați exemplul doamnei Angela Buciu.

   

Domnul Kovács Attila:

Foarte pe scurt, domnule președinte. Vă mulțumesc.

Întrebarea mea se adresează domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu și se referă la comportamentul naționalist al unui reprezentant al Comisiei Naționale a României la UNESCO, în timpul unei reuniuni internaționale.

În perioada 28.02.-03.03.2007, Colegiul Național "Áprily Lajos" din Brașov a participat la reuniunea de proiect organizată la Viena în cadrul proiectului școlar ACES (Academy of Central European Schools), inițiată de către Erste Foundation din Austria și coordonată de Interkulturelles Zentrum din Viena.

Acest proiect întrunește școli din Austria, Croația, Cehia, Ungaria, Serbia, Slovacia, Slovenia și România, din țara noastră participând la reuniune 9 instituții școlare. Scopul declarat al proiectului a fost cunoașterea reciprocă a elevilor, a cadrelor didactice din spațiul Europei Centrale, promovarea valorilor europene în general, a spiritului dreptății, a respectării drepturilor omului, a toleranței, a respectului reciproc între națiuni. Delegația școlilor din România participantă la reuniune a fost însoțită de către doamna Băluță Lucreția, reprezentând Comisia Națională a României pentru UNESCO.

În cele ce urmează doresc să vă relatez cât mai exact și obiectiv comportamentul și atitudinea doamnei în cauză pe perioada reuniunii, care, în aprecierea mea, încalcă în mod flagrant atât cele mai elementare principii ale democrației moderne, cât și cele ale bunului-simț.

Încă înaintea plecării din România, doamna profesoară de la Grupul Școlar "Székely Karoly" din Miercurea Ciuc a fost contactată de către doamna Băluță, în mod telefonic, aceasta exprimându-și speranța că elevii nu o să vorbească în ungurește între ei pe perioada deplasării și reuniunii.

Cu ocazia prezentărilor în plen, elevele de la Grupul Școlar "Petöfi Sándor" din Dănești și Colegiul Național "Áprily Lajos" din Brașov au afirmat că ele vin dintr-o școală cu limba de predare maghiară din România. După câteva ore, au fost aspru criticate de către doamna Băluță, aceasta exprimând: "să uitați pentru totdeauna această expresie". Doamna Băluță a devenit de fiecare dată foarte nervoasă și agitată când elevii au afirmat că sunt din zona Transilvaniei. Ei au fost luați la întrebări și criticați de mai multe ori, pentru că au vorbit între ei în limba lor maternă (cea maghiară), un caz concret fiind acela când doamna profesoară a îndrăznit să folosească această limbă în conversația cu propriul ei copil.

Întrebarea mea este următoarea: având în vedere cele prezentate mai sus, care este punctul dumneavoastră de vedere față de acest comportament și care sunt măsurile pe care le considerați necesare în legătură cu această situație?

Într-o altă ordine de idei: considerați că o asemenea persoană, cu sentimente vădit naționaliste, este în măsură să reprezinte România în programe internaționale și să dăuneze imaginii pe care această țară a reușit să o creeze în Europa și în lume?

Vă mulțumesc.

 
  Costache Mircea

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Costache Mircea.

     

Domnul Ștefan Baban (din sală):

Domnule președinte, eram înainte!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, vă rog frumos. Era înainte. Și pe urmă iar mă luați, care era înainte ...

 
   

Domnul Costache Mircea:

Domnule Baban, dacă spuneați mai devreme, renunțam.

Sunt menționat acolo cu o interpelare depusă în scris. În schimb, mai adaug una pe adresa Ministerului Culturii în legătură cu starea în care se află Casa memorială Marin Preda, de la Siliștea-Gumești. Și încă o interpelare adresată deopotrivă ministrului Gheorghe Barbu și președintelui AVAS, în legătură cu 151 de salariați disponibilizați ilegal de la S.C. GEROM S.A. Buzău, care nu se bucură de drepturile legale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

 
  Ștefan Baban

Domnul Ștefan Baban, căruia îi dau un minut în plus, ca să-i treabă supărarea pentru că l-am sărit.

   

Domnul Ștefan Baban:

Nu vreau un minut în plus, domnule președinte. Aș vrea, în primul rând, să luați notă, domnule președinte, că normal ar fi ca sistemul informatic de aici, din sala asta, să funcționeze, având în vedere câte mii de euro s-au băgat, să putem vorbi din bănci, să nu mai facem cărare până aici.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Corect!

 
   

Domnul Ștefan Baban:

Și, acum, să intru în subiect.

O să vă prezint pe scurt o interpelare către domnul Mihail Hărdău, Ministerul Educației și Cercetării și am niște întrebări pentru domnia sa.

Domnule ministru, eu nu am să mă leg în totalitate de noua dumneavoastră achiziție - faimosul Audi A.6 -, ci doar de faptul că aș vrea să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

  1. Credeți că este moral ca niște copii să parcurgă zeci de kilometri pentru a ajunge la școală, în timp ce banii ministerului sunt cheltuiți mai mult sau mai puțin eficient de către cei de la București, în frunte cu dumneavoastră?
  2. Cum considerați că s-ar putea rezolva practic această problemă?
  3. Ce ați spune copilului sau copiilor dumneavoastră, dacă ar trebui să străbată 10 km prin noroaie și ploi, pentru a ajunge la școală?
  4. La toate aceste obstacole, se adaugă și cheltuielile suplimentare pe care le fac părinții pentru încălțăminte și îmbrăcăminte. Cum pot fi motivați atât copiii, cât și părinții lor, pentru a nu-i priva de un drept elementar prevăzut de Constituția României, și anume, accesul la o formă de învățământ gratuit.
  5. Ce măsuri veți întreprinde în următoarele 6 luni, pentru ca astfel de întâmplări, care acum sunt frecvente, să devină doar o amintire?

Sper să nu fiți chiar atât de ocupat în organigrama ministerului care, sigur, va conține în toate posturile-cheie oameni devotați domniei voastre și partidului din care proveniți și mai puțin pregătiți profesional, și să-mi răspundeți exact la întrebările de mai sus.

În sfârșit, a doua interpelare se adresează domnului Adrian Iorgulescu, cel care are o adevărată patimă pentru castele, și am să redau succint, numai două-trei întrebări:

Domnule ministru, aș dori să aflu care sunt direcțiile de acțiune stabilite de ministerul dumneavoastră, pentru ca atât casele memoriale, cât și muzeele aflate în paragină să fie aduse la o formă acceptabilă pentru cei amatori de cultură.

O altă întrebare la care aș dori să aflu răspuns este: cum vedeți dumneavoastră reforma în cultură, pentru ca sălile de teatru și filarmonicile să fie din nou pline de spectatori, pentru că amatori de acest gen mai sunt încă, și destui?

Și, nu în ultimul rând, ce veți face cu cinematografele existente în mai toate localitățile țării, care în acest moment sunt fie închise și ruinate, fie au foarte puțini spectatori și foarte mulți șobolani, datorită modului defectuos în care a fost gestionat acest patrimoniu?

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

 
  Adrian Moisoiu

Domnul deputat Adrian Moisoiu.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am trei interpelări; una o voi susține.

Celelalte două sunt adresate domnului ministru Vasile Blaga, ministrul administrației și internelor; prima dintre ele se referă la Consiliul Local Sighișoara, care nu respectă legislația în hotărârile pe care le adoptă; a doua este adresată tot Consiliului Local, dar, de data asta, comunei Ideciu de Jos, din județul Mureș, unde există temerea de preluare și de transformare în altceva a unui cămin de bătrâni în care, în clipa de față, încă se mai face asistență ca lumea.

În ceea ce privește interpelarea pe care o adresez domnului prim-ministru Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule prim-ministru, aveți dreptate în răspunsul pe care mi l-ați dat la data de 12 decembrie 2006, ca răspuns la interpelarea mea din 25 octombrie 2006.

Conform art.30 al Constituției României, libertatea de exprimare a gândurilor și opiniilor sau credințelor este inviolabilă. Dar, duplicitatea prim-vicepremierului, domnule prim-ministru, o acceptați? Nu v-ați convins de greutățile pe care le întâmpină mecanismul pe care vă străduiți să-l conduceți, având atâtea bețe în roate? Mă întreb: ce performanță ați fi realizat dumneavoastră, acest Guvern, dacă nu ar fi fost blocat permanent de autonomii, referendumuri, suspendări și altele similare?

Domnule prim-ministru, revin la art.82 alin. (2) al Constituției României, prin care fiecare ministru, conform art.104 din aceeași Constituție, este obligat să jure că va respecta Constituția și legile țării, va apăra suveranitatea, unitatea și integritatea teritorială a României.

Totodată, vă invit să citiți declarația vicepremierului Markó Béla la depunerea, la 3 martie 2007, a candidaturii pentru ocuparea funcției de președinte al U.D.M.R. la cel de al VIII-lea Congres al U.D.M.R., în care se angajează să militeze pentru autonomie teritorială.

Ca urmare, vă invit din nou la microfonul Camerei Deputaților, pentru a vă exprima punctul de vedere privind contradicția flagrantă în care se găsește cetățeanul Markó Béla, a încrederii de care se poate bucura din partea dumneavoastră atunci când solicită sprijinul Ungariei pentru atingerea obiectivelor noastre naționale, propunând ca monedă de schimb o Transilvanie drept model elvețian.

Vă aștept, domnule prim-ministru.

Vă mulțumesc.

 
  Alecsandru Știucă

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Știucă. Pentru că a fost privat, la începutul ședinței, de dreptul regulamentar de a primi un răspuns de la ministrul sănătății.

   

Domnul Alecsandru Știucă:

O compensație pentru care vă mulțumesc, domnule președinte.

Foarte pe scurt, am o interpelare adresată doamnei Sulfina Barbu, ministrul mediului și gospodăririi apelor, referitor la siguranța Combinatului Chimic AMONIL Slobozia S.A., care este, la ora actuală, în situația de a nu mai funcționa; mai are 100 de lucrători.

Îngrijorarea pe care o avem și pe care o lansăm și înspre Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor se referă la măsurile pe care le ia Ministerul Mediului, în așa fel încât sănătatea oamenilor și viața lor să nu fie puse în pericol. Acolo sunt substanțe chimice periculoase, tancuri cu amonil, iar, în condițiile în care în combinat au mai rămas 100 de oameni, memoria întreprinderii nu mai există; inginerii, directorii au plecat. Cine va răspunde și cine va asigura securitatea lor, în condițiile în care oricine poate avea acces, iar rezultatele pot fi catastrofale pentru cetățenii din Slobozia și comunele învecinate?

A doua interpelare este adresată domnului Dan Motreanu, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale.

Prefectul județului Ialomița, la nivelul Comisiei județene de fond funciar, desfășoară o activitate intensă legată de aplicarea Legii nr.247 din 19 iulie 2005. Dar, aceste demersuri s-au lovit de Agenția Domeniilor Statului care funcționează în subordinea Ministerului Agriculturii și care refuză, sistematic, încheierea protocolului de predarea-primirea terenurilor din Balta Ialomiței cu Instituția Prefectului județului Ialomița.

Rugăm pe domnul ministru să intervină și să pună în ordine această relație, în așa fel încât cetățenii să-și primească drepturile pe care le au.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

 
  Valeriu Tabără

Rog pe cei doi bărbați care au mai rămas în sală să fie de acord să-i dăm cuvântul unei doamne.

     

Doamna Mira Anca Victoria Mărculeț Petrescu (din sală):

Nu, vă rog, domnule președinte, mai târziu. Mai am ceva de completat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Bun. Domnul profesor Valeriu Tabără și, apoi, domnul deputat Mircia.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea mea se adresează astăzi domnului Mihai Gheorghe, secretar de stat la Departamentul pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni, din subordinea Ministerului de Externe.

Doar ideile acestei interpelări le voi prezenta acum.

Se știe că, de ani de zile, minoritatea românească din Serbia, respectiv spațiul fost iugoslav, are probleme. Cu precădere, sunt românii de pe Valea Timocului, sau din Serbia de Est, așa cum le place unora să fie.

Întreb cu onoare pe domnul secretar de stat să-mi precizeze, în scris și oral, care sunt măsurile care s-au luat pentru întărirea relațiilor și mai ales pentru acordarea de sprijin pentru Comunitatea românilor de pe Valea Timocului și, în același timp, care sunt și în ce stadiu se găsesc programele la care este participant și Guvernul României, de asemenea de sprijin și de întărire a unor instituții din comunitățile românești.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

 
  Mira Anca Victoria Mărculeț Petrescu

Doamna deputat Anca Petrescu Mărculeț.

   

Doamna Mira Anca Victoria Mărculeț Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Adrian Iorgulescu, referitor la Complexul Castelului Peleș, Pelișor și Foișor, inclusiv anexele, și la Castelul Bran.

I. Complexul Castelului Peleș.

Datorită vechimii, intemperiilor și structurii sale, Complexul Castelului Peleș a ajuns, până în anii '70, într-o stare fizică deplorabilă.

Fiind o construcție executată într-o zonă de munte, cu umiditate ridicată, cât și ca urmare a vechimii sale și a execuției sale, bazată 50% pe o structură din lemn, starea construcției a fost foarte degradată. Atât elementele interioare de structură și lambriul de lemn, cât și elementele de feronerie, pardoselile, parchetul din sălile cu marchetărie prețioasă, finisajele din tapete pictate, pereții, plafoanele pictate și patinate cu foiță de aur se aflau într-o stare de degradare avansată.

De asemenea, elementele de construcție exterioară a edificiului, lucrările de tinichigerie, acoperișurile, jgheaburile, tâmplăria exterioară din lemn, uși, ferestre s-au aflat într-o stare de degradare avansată.

În interior, obiectele și mobilierul erau degradate, de asemenea, și depozitate în condiții improprii.

De aceea, castelul a fost atacat de cea mai devastatoare ciupercă - meriulus lacrima -, pentru care a trebuit ca statul român să facă investiții pentru un tratament foarte scump al elementelor componente ale construcției.

În urma acestei stări de fapt, în anii '70 a fost luată o decizie la nivelul Președinției României, ca acest complex cuprinzând Castelul Peleș, Pelișorul și Foișorul și edificiile anexe, economatul și Complexul turistic Furnica, să intre în lucrări de reparații generale. Au fost făcute constatări cu specialiști, arhitecți, ingineri, economiști, la fața locului; s-au făcut proiectele de restaurare și s-au început lucrări vaste de reparații care au durat ani de zile. Au fost alocate sume imense de la bugetul de stat pentru restaurarea acestui complex, considerat un valoros obiectiv al patrimoniului nostru național.

Întrebările mele adresate domnului ministru Adrian Iorgulescu, în cadrul prezentei interpelări, sunt:

  1. Știați, domnule ministru, despre aceste importante investiții din bugetul statului român făcute pentru Complexul Peleș, înainte de 1990?
  2. Cunoașteți, domnule ministru, suma totală investită de statul român pentru aceste lucrări de reparare și restaurare a complexului?
  3. Sunteți în posesia documentelor de plată și devizelor de lucrări care atestă sumele investite de statul român înainte de 1990?
  4. Cum ați ținut cont de sumele acestea alocate de către statul român, înainte de 1990, pentru restaurarea complexului și cum se reflectă ele în documentele de retrocedare a acestui Castel către Regele Mihai?
  5. Cum se reflectă aceste sume în oferta de 30 de milioane, pe care ați făcut-o, de răscumpărare a Castelului de la noul proprietar, Regele Mihai, dat fiind că statul român a făcut o mare investiție înainte de 1990 în acest obiectiv?

II. Despre Castelul Bran.

Situația Castelului Bran este similară. Castelul Bran a fost construit pe o stâncă, care, în timp, a suferit grave deteriorări. Ca urmare, au fost alocate sume importante din bugetul statului pentru restaurarea interioară și exterioară a castelului, în fine, cât și sume substanțiale pentru consolidarea stâncii pe care este așezat castelul. Fără această consolidare, castelul s-ar fi prăbușit.

Ca urmare, întrebarea mea este: domnule ministru, cunoașteți aceste lucrări de consolidare și restaurare finanțate din bugetul statului român pentru Castelul Bran, atât înainte de 1990, cât și după 1990? Aveți devizele de lucrări care atestă sumele cheltuite? Cum ați ținut cont de aceste sume în momentul în care ați retrocedat un bun în care statul român a investit, pentru a-l prezerva. Cum este cuantificată investiția făcută de statul român în documentele de restituire a castelului? Ce prevederi de protecție a monumentelor istorice ați aplicat și prevăzut în actul de retrocedare? Menționez că astfel de prevederi trebuia să existe conform normelor europene.

A doua interpelare este către ministrul de externe și se referă la acordarea cetățeniei române cetățenilor din Ucraina.

La Comisia pentru politică externă, în atenția mea, ca vicepreședinte al Comisiei pentru politică externă, am primit un memoriu din partea unui grup de cetățeni ucraineni de naționalitate română.

Aceștia au depus cererile lor de obținere a cetățeniei române în luna septembrie 2003. Numele și dosarele prin care ei cer aceste lucruri le voi depune odată cu interpelarea. Până acum, nu s-a obținut nici un răspuns.

Obiectul interpelării mele este: 1) care sunt reglementările în vigoare referitoare la acordarea cetățeniei române pentru cetățenii din Ucraina? 2) care este motivul că, în timp de 3 ani, Ministerul de Externe nu s-a preocupat să dea un răspuns fraților noștri care au depus această solicitare pentru obținerea cetățeniei?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

 
  Mircia Giurgiu

Domnul deputat Mircia Giurgiu. Domnule deputat, v-aș ruga, ori prezentați titlul interpelărilor, ori prezentați numai una.

   

Domnul Mircia Giurgiu:

Foarte scurt.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prima interpelare este adresată domnului Călin Popescu-Tăriceanu, prim-ministru al Guvernului României.

Obiectul interpelării îl reprezintă îngrijorarea provocată de construirea unei centrale nucleare în Bulgaria, la numai 13 km de Zimnicea.

Următoarele două interpelări sunt adresate domnului Dan Motreanu, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale.

La prima, obiectul interpelării îl reprezintă strategia post-aderare pentru agricultură.

Iar la cea de a doua, obiectul interpelării este "politica ministerului în ceea ce privește strategia referitoare la calea eglității de șanse pentru agricultorii români pe piața Uniunii Europene".

Următoarele două interpelări sunt adresate doamnei Monica Macovei, ministrul justiției.

La prima, obiectul interpelării îl reprezintă situația din penitenciarele din România, iar în cea de a doua, obiectul interpelării îl reprezintă nemulțumirile unor pensionari din județul Cluj, legate de felul cum sunt tratate problemele pe care le au la instanțele de judecată din județul Cluj.

Următoarele două interpelări sunt adresate domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarității sociale și familiei.

La prima, obiectul interpelării îl reprezintă nemulțumirile pensionarilor față de Casa de Pensii din județul Cluj, iar cea de a doua este legată de modul cum sunt calculate aceste pensii.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt colegi care au de prezentat interpelări?

Domnul Petru Călian.

Au depus scris, în afară de domnul Petru Călian, domnii: Ioan Țundrea, Bogdan Ciucă, Ionica Popescu, Nicolae Popa - două, Vladimir Mănăstireanu, Adrian Năstase, Rovana Plumb, Marin Diaconescu, Paul Magheru, Mihaela Rusu, Iuliu Nosa, Petre Străchinaru, Eugen Bejinariu, Raluca Turcan, Petru Lificiu și Valentin Iliescu.

Cu aceasta, dați-mi voie să declar închise lucrările celei de a doua părți a ședinței de astăzi a Camerei Deputaților.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 19,05.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 12 august 2020, 10:35
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro