Vasile Filip Soporan
Vasile Filip Soporan
Ședința Camerei Deputaților din 20 februarie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.14/02-03-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
22-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 20-02-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 20 februarie 2007

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.62 Vasile Filip Soporan - declarație politică intitulată "Fără patimă despre decalajele și criza României";

 

Domnul Vasile Filip Soporan:

"Fără patimă despre decalajele și criza României"

M-a bucurat faptul că sociologii, utilizând instrumentele de analiză științifică specifice domeniului, confirmă o părere mai demult exprimată, aceea că, în principal, criza în care se găsește România este o criză de natură economică și de funcționare a comunităților.

Pentru a justifica această poziție, conform căreia criza principală este preponderent economică și că aceasta, la rândul ei, determină imposibilitatea susținerii dorințelor populației și creează lipsa de perspectivă pe durată medie și lungă, vă propun o analiză asupra realizării veniturilor la bugetul consolidat al statului.

Pentru aceasta am folosit datele oferite de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) pentru veniturile obținute în primele zece luni ale anului 2006. Pentru a avea o unitate obiectivă în cadrul analizei, veniturile se raportează pentru fiecare județ la numărul de locuitori, această modalitate fiind utilizată pentru realizarea unei ierarhizări pe care o dorim cât mai corectă.

Tabelul 1 prezintă sintetic rezultatele unei analize comparative a contribuțiilor bugetare ale județelor la bugetul consolidat al statului.

Tabelul 1 - Contribuțiile bugetare ale județelor la bugetul consolidat al statului
Nr.crt. Județul CBS
(euro/loc)
CBASSS
(euro/loc)
CBAS
(euro/loc)
CBFNUASS
(euro/loc)
CBCS
(euro/loc)
1. ALBA 177,92 131,08 14,49 69,74 393,24
2. ARAD 719,65 168,77 19,59 89,56 997,56
3. ARGEȘ 423,06 130,51 13,86 66,22 633,64
4. BACĂU 215,63 97,29 10,48 50,95 374,34
5. BIHOR 693,76 154,77 17,44 82,11 948,08
6. BISTRIȚA NĂSĂUD 156,05 101,68 13,55 55,14 326,43
7. BOTOȘANI 80,71 80,58 9,02 44,23 214,54
8. BRAȘOV 454,35 186,39 20,51 93,59 754,84
9. BRĂILA 175,53 116,74 13,10 64,43 369,80
10. BUZĂU 163,51 97,90 10,62 53,71 325,74
11. CARAS SEVERIN 103,99 92,27 9,96 49,34 255,56
12. CĂLĂRAȘI 122,85 79,95 8,85 46,51 258,16
13. CLUJ 527,09 209,03 24,56 110,04 870,73
14. CONSTANȚA 1242,84 168,06 18,04 90,66 1519,60
15. COVASNA 230,78 123,79 13,53 67,75 435,85
16. DÂMBOVIȚA 192,82 82,09 8,89 43,62 327,43
17. DOLJ 247,84 116,79 12,87 61,32 438,83
18. GALAȚI 395,92 112,33 12,43 57,21 577,90
19. GIURGIU 404,85 65,61 7,14 37,92 515,52
20. GORJ 218,18 141,02 13,62 63,22 436,03
21. HARGIHTA 236,26 131,27 14,73 71,14 453,40
22. HUNEDOARA 226,80 130,83 14,14 63,96 435,72
23. IALOMIȚA 141,91 82,94 9,00 46,42 280,27
24. IASI 201,24 133,33 15,26 70,18 420,00
25. ILFOV 1168,71 224,16 24,88 118,42 1536,16
26. MARAMUREȘ 151,78 107,62 11,81 56,31 327,52
27. MEHEDINȚI 128,05 91,58 9,99 48,67 278,30
28. MUREȘ 271,35 129,69 14,41 69,55 485,01
29. NEAMȚ 130,92 91,47 9,84 45,56 277,80
30. OLT 121,94 76,19 8,15 40,82 247,10
31. PRAHOVA 819,97 139,31 15,20 72,03 1046,50
32. SATU MARE 533,08 128,02 14,06 68,31 743,48
33. SĂLAJ 249,83 106,70 13,45 57,90 427,88
34. SIBIU 376,45 176,40 19,75 91,89 664,49
35. SUCEAVA 140,03 82,40 9,17 44,73 276,33
36. TELEORMAN 80,52 67,32 8,61 35,34 191,79
37. TIMIȘ 652,29 210,62 23,02 109,24 995,17
38. TULCEA 709,22 106,33 11,54 58,24 885,34
39. VASLUI 82,83 75,76 8,27 41,07 207,93
40. VÂLCEA 196,84 110,86 12,23 57,61 377,54
41. VRANCEA 133,16 88,45 9,61 48,67 279,89
42. BUCUREȘTI 1564,56 381,25 43,32 211,66 2200,78
ROMÂNIA 363,454 126,884 14,12009 67,262 571,7197

Legenda:

CBS - contribuția la bugetul statului;
CBASS - contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat;
CBAS - contribuția la bugetul asigurărilor pentru șomaj;
CBFNUASS - contribuția la bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate;
CBCS - contributia la bugetul consolidat al statului.

Conform analizei, situația contribuțiilor județelor la bugetul de stat se prezintă astfel:

  • 3 județe cu o contribuție mai mică de 100 de euro/loc. (Botoșani, Teleorman, Vaslui);
  • 15 județe cu o contribuție între 100 și 200 de euro/loc.(Alba, Bistrița Năsăud, Brăila, Buzău, Caraș Severin, Călărași, Dâmbovița, Ialomița, Maramureș, Mehedinți, Neamț, Olt, Suceava, Vâlcea, Vrancea);
  • 9 județe cu o contribuție între 200 și 300 de euro/loc.(Bacău, Covasna, Dolj, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Mureș, Sălaj);
  • 2 județe cu o contribuție între 300 și 400 de euro/loc. (Galați, Sibiu);
  • 3 județe cu o contribuție între 400 și 500 de euro/loc. (Argeș, Brașov, Giurgiu);
  • 2 județe cu o contribuție între 500 și 600 de euro/loc (Cluj, Satu Mare);
  • 1 județ cu o contribuție între 600 și 700 de euro/loc (Bihor);
  • 2 județe cu o contribuție între 700 și 800 de euro/loc (Arad, Tulcea);
  • 1 județ cu o contribuție între 800 și 900 de euro/loc (Timiș);
  • 2 județe cu o contribuție între 1000 și 1500 de euro/loc (Constanța, Ilfov);
  • Bucureștiul, cu o contribuție mai mare de 1500 de euro/loc.
  • contribuția medie la bugetul de stat este de 463 de euro/loc.
  • raportul între cea mai mare contribuție, București (1564 de euro/loc.) și cea mai mică contribuție, Teleorman (80,52 de euro/loc.) este de 19,42.

Analizând situația pe regiuni de dezvoltare, situația contribuțiilor la bugetul de stat se prezintă astfel:

  • Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest (Bihor, Bistrița Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj) are o contribuție de 385 de euro/loc.
  • Regiunea de Dezvoltare Nord-Est (Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui) are o contribuție la bugetul de stat de 142 de euro/loc.
  • Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Olt, Mehedinți, Vâlcea) are o contribuție la bugetul de stat de 183 de euro/loc.
  • Regiunea de Dezvoltare Sud-Est (Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea) are o contribuție la bugetul de stat de 470 de euro/loc.
  • Regiunea de Dezvoltare Vest (Arad, Caraș Severin, Hunedoara, Timiș) are o contribuție la bugetul de stat de 426 de euro/loc.
  • Regiunea de Dezvoltare Centru (Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu) are o contribuție la bugetul de stat de 291 de euro/loc.
  • Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia (Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova, Teleorman) are o contribuție la bugetul de stat de 312 de euro/loc.

Conform analizei comparative, pentru bugetul de stat avem următoarele concluzii:

  • raportul între contribuția proprie la bugetul de stat și valoarea medie pe țară variază între 0,3 pentru Regiunea de Nord-Est și 3,37 pentru București-Ilfov
  • 6 regiuni din 8 sunt sub media națională;
  • 10 județe au o contribuție situată deasupra valorii medii (Arad, Bihor, Cluj, Constanța, Ilfov, Prahova, Satu Mare, Timiș, Tulcea, București), 32 de județe se situează sub valoarea medie.

Din analiza comparativă a contribuțiilor județelor la bugetul asigurărilor sociale de stat se pot trage următoarele concluzii:

  • raportul între contribuția proprie la bugetul asigurărilor sociale de stat și valoarea medie variază între 0,63 (Regiunea de Nord-Est) și 2,59 (București).
  • 6 regiuni sunt situate sub media națională;
  • 9 județe au o contribuție mai mare decât media națională (Arad, Bihor, Cluj, Constanța, Ilfov, Prahova, Satu Mare, Timiș, București), 33 de județe fiind sub media națională.
  • raportul între cea mai mare contribuție (București 381euro/loc.) și cea mai mică contribuție (Giurgiu 65euro/loc.) este de 5, 68.

Din analiza comparativă a contribuțiilor județelor la bugetul asigurărilor pentru șomaj se pot trage următoarele concluzii:

  • raportul între contribuția proprie la bugetul asigurărilor pentru șomaj și valoarea medie variază între 0,62 (Regiunea de Sud Muntenia) și 2,68 (București).
  • 5 regiuni sunt situate sub media națională;
  • 9 județe au o contribuție mai mare decât media națională (Arad, Bihor, Brașov, Cluj, Constanța, Ilfov, Sibiu, Timiș, București).
  • raportul între cea mai mare contribuție (București 43 euro/loc.) și cea mai mică contribuție (Giurgiu 7,14 euro/loc.) este de 6,14.

Din analiza comparativă a contribuțiilor județelor la bugetul asigurărilor de sănătate se pot trage următoarele concluzii:

  • raportul între contribuția proprie la bugetul asigurărilor de sănătate și valoarea medie variază între 0,62 (Regiunea de Nord Est) și 2,7 (București);
  • 6 regiuni sunt situate sub media națională;
  • 9 județe au o contribuție mai mare decât media națională (Arad, Bihor, Brașov, Cluj, Constanța, Ilfov, Sibiu, Timiș, București), 33 fiind sub media națională.
  • raportul între cea mai mare contribuție (București 211 euro/loc.) și cea mai mică contribuție (Giurgiu 37,92 euro/loc.) este de 5,55.

Din analiza comparativă a contribuțiilor județelor la bugetul consolidat se pot trage următoarele concluzii:

  • raportul între contribuția proprie la bugetul consolidat și valoarea medie variază între 0,41 ( Regiunea de Nord-Est ) și 3,12 (București ).
  • 7 regiuni sunt situate sub media națională;
  • 11 județe au o contribuție mai mare decât media națională (Arad, Bihor, Brașov, Cluj, Constanța, Ilfov, Prahova, Satu Mare, Tulcea, Timiș, București).
  • raportul între cea mai mare contribuție (București 2200 euro/loc.) și cea mai mică contribuție (Teleorman 191 euro/loc.) este de 11,5.

Cifrele prezentate în cadrul analizei demonstrează existența unei concentrări importante a activităților care generează venituri la bugetul consolidat al statului la nivelul capitalei. Având în vedere faptul că această situație reflectă nivelul de dezvoltare existent, concluzionăm, cu părere de rău, că există o mare diferență între capitală și regiunile de dezvoltare și între nivelele de dezvoltare ale regiunilor. Raportarea contribuțiilor bugetare specifice României la cele existente în Uniunea Europeană demonstrează, dacă mai era nevoie, că există o diferență mare între România și celelalte țări membre ale UE. Practic, putem să spunem că, din punct de vedere economic, există mai multe Românii, una specifică capitalei, una specifică județelor cu valori ale contribuțiilor mai mari decât media națională (Arad, Bihor, Brașov, Cluj, Constanța, Ilfov, Prahova, Satu Mare, Timiș și Tulcea) și, în cele din urmă, una specifică unor județe depărtate de dinamica economiei de piață, în sensul că la nivelul cetățenilor nu se vinde și nu se cumpără semnificativ, județe care au o contribuție mai mică de 300 euro/loc. (Alba, Bacău, Bistrița Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Caraș Severin, Călărasi, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Sălaj, Suceava, Teleorman, Vaslui, Vâlcea, Vrancea.

 

Pentru a avea date comparative între județele regiunilor de dezvoltare Nord-Vest, s-a efectuat aceeași analiză pentru acestea, situația fiind prezentată sintetic în tabelul 2.

Tabelul 2 - Analiza comparativă a contribuțiilor bugetare pe anul 2006 pentru județele din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest

Nr.
crt.
Judetul CBS CBASS CBAS CBFNUASS CBCS
(euro/loc) RCBS (euro/loc) RCBASS (euro/loc) RCBAS (euro/loc) RCBFNUASS (euro/loc) RCBCS
1. BIHOR 693 1,80 154 1,15 17 1,10 82 1,14 948 1,56
2. BISTRITA
NĂSĂUD
156 0,406 101 0,75 13 0,85 55 0,77 326 0,53
3. CLUJ 523 1,36 207 1,54 24 1,54 109 1,52 864 1,42
4. MARAMUREȘ 151 0,39 107 0,80 11 0,74 56 0,78 327 0,54
5. SATU MARE 533 1,38 128 0,95 14 0,89 68 0,95 743 1,22
6. SĂLAJ 249 0,65 106 0,79 13 0,85 57 0,81 427 0,70
7. Cmedr 384 1,00 134 1.00 15 1.00 71 1.00 606 1.00

Legenda:

CBS - contribuția bugetul de stat;
CBASS - contribuția bugetul asigurărilor sociale de stat;
CBAS - contribuția bugetul asigurărilor pentru șomaj;
CBFNUASS - contribuția bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate;
CBCS - bugetul consolidat al statului;
RCBS - raportul dintre contribuția județului și contribuția medie pe regiune pentru CBS;
RCBASS - raportul dintre contribuția județului și contribuția medie pe regiune pentru CBASS;
RCBAS - raportul dintre contribuția județului și contribuția medie pe regiune pentru CBAS;
RCBFNUASS - raportul dintre contribuția județului și contribuția medie pe regiune pentru CBFNUASS;
RCBCS - raportul dintre contribuția județului și contribuția medie pe regiune pentru CBCS;
Cmedr.- contribuția medie pe regiune.

Concluziile privind nivelul Regiunii de dezvoltare Nord-Vest se prezintă după cum urmează:

Pentru bugetul de stat:

  • raportul între contribuția proprie a județului și valoarea contribuției medii pe regiune variază între 0,39 (Maramureș) și 1,8 (Bihor);
  • numărul de județe care sunt situate sub media pe regiune este de 3 (Bistrița Năsăud, Maramureș, Sălaj);
  • raportul dintre cea mai mare contribuție (Bihor) și cea mai mică contribuție (Maramureș) este de 4,59.

Pentru bugetul asigurărilor sociale de stat:

  • raportul între contribuția proprie a județului și valoarea contribuției medii pe regiune variază între 0,75 (Bistrița Năsăud) și 1,54 (Cluj).
  • numărul de județe care sunt situate sub media pe regiune este de 4 (Bistrița Năsăud, Maramureș, Satu Mare, Sălaj);
  • raportul dintre cea mai mare contribuție (Cluj) și cea mai mică contribuție (Bistrița Năsăud) este de 2,05.

Pentru bugetul asigurărilor pentru șomaj:

  • raportul între contribuția proprie a județului și valoarea contribuției medii pe regiune variază între 0,74 (Maramureș) și 1,54 (Cluj);
  • numărul de județe care sunt situate sub media pe regiune este de 4 (Bistrița Năsăud, Maramureș, Satu Mare, Sălaj);
  • raportul dintre cea mai mare contribuție (Cluj) și cea mai mică contribuție (Maramureș) este de 2,2.

Pentru bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate:

  • raportul între contribuția proprie a județului și valoarea contribuției medii pe regiune variază între 0,77 (Bistrița Năsăud) și 1,54 (Cluj);
  • numărul de județe care sunt situate sub media pe regiune este de 4 (Bistrița Năsăud, Maramureș, Satu Mare, Sălaj);
  • raportul dintre cea mai mare contribuție (Cluj) și cea mai mică contribuție (Bistrița Năsăud) este de 1,98.

Pentru bugetul consolidat al statului:

  • raportul între contribuția proprie a județului și valoarea contribuției medii pe regiune variază între 0,53 (Bistrița Năsăud) și 1,56 (Bihor);
  • numărul de județe care sunt situate sub media pe regiune este de 3 (Bistrița Năsăud, Maramureș, Sălaj);
  • raportul dintre cea mai mare contribuție (Bihor) și cea mai mică contribuție (Bistrița Năsăud) este de 2,87.

Aceeași metodă de analiză a fost aplicată și pentru realizarea unei ierarhizări la nivelul județului Cluj, folosindu-se împărțirea în șase administrații financiare, după cum urmează:

AFP Cluj cu 29 unități administrativ-teritoriale (Cluj- Napoca, Aghireșu, Apahida, Așchileu, Baciu, Bonțida, Borșa, Căianu, Cămărașu, Cătina, Cojocna, Chinteni, Ciurila, Feleacu, Florești, Gârbau, Geaca, Gilau, Jucu, Măguri Răcătau, Mărișel, Mociu, Palatca, Panticeu, Săvădisla, Sânpaul, Suatu, Vultureni), AFP Turda cu 11 unități administrativ-teritoriale (Turda, Aiton, Băișoara, Călărași, Iara, Mihai Viteazu, Moldovenești, Petreștii de Jos, Săndulești, Tureni, Valea Ierii), AFP Dej cu 11 unități administrativ-teritoriale (Dej, Bobâlna, Cășeiu, Cățcau, Chiuiești, Cuzdrioara, Jichișu de Jos, Mica, Recea Cristur, Unguraș, Vad), AFP Câmpia Turzii cu 7 unități administrativ-teritoriale (Câmpia Turzii, Ceanu Mare, Frata, Luna, Ploscoș, Tritenii de Jos, Viișoara), AFP Gherla cu 11 unități administrativ-teritoriale (Gherla, Aluniș, Buza, Cornești, Dăbâca, Fizeșu Gherlii, Iclod, Mintiu Gherlii, Sânmărtin, Sic, Țaga), AFP Huedin cu 13 unități administrativ-teritoriale (Huedin, Beliș, Ciucea, Călățele, Căpușu Mare, Izvoru Crișului, Mănăstireni, Mărgau, Negreni, Poieni, Râșca, Săcuieu, Sâncraiu).

Contribuțiile zonelor la bugetele de stat prin raportare la contribuția medie județeană sunt prezentate în tabelul 3.

Tabelul 3 - Analiza contribuțiilor la bugetele de stat pe administrațiile financiare ale județului Cluj

Nr.crt. Administratia fin. CBS CBASS CBAS CBFNUASS CBCS
(euro/loc) RCBS (euro/loc) RCBASS (euro/loc) RCBAS (euro/loc) RCBFNUASS (euro/loc) RCBCS
1. Cluj 846 1,6 300 1,45 33 1,45 148 1,4 1329 1,54
2. Dej 86 0,16 86 0,41 9 0,42 48 0,46 231 0,26
3. Turda 81 0,15 93 0,45 10 0,44 46 0,44 232 0,26
4. Câmpia Turzii 68 0,13 55 0,26 6 0,27 39 0,37 169 0,19
5. Gherla 92 0,17 63 0,30 7 0,30 40 0,39 204 0,23
6. Huedin 25 0,047 56 0,27 6 0,27 27 0,26 115 0,13
7. Cmedj 527 1,00 207 1,00 23 1,00 104 1,00 861 1,00

Legenda:

CBS - contribuția bugetul de stat a zonei;
CBASS - contribuția bugetul asigurărilor sociale de stat a zonei;
CBAS - contribuția bugetul asigurărilor pentru șomaj a zonei;
CBFNUASS - contribuția bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate a zonei;
CBCS - bugetul consolidat al statului al zonei;
RCBS - raportul dintre contribuția zonei și contribuția medie pe județ pentru CBS;
RCBASS - raportul dintre contribuția zonei și contribuția medie pe județ pentru CBASS;
RCBAS - raportul dintre contribuția zonei și contribuția medie pe județ pentru CBAS;
RCBFNUASS - raportul dintre contribuția zonei și contribuția medie pe județ pentru CBFNUASS;
RCBCS - raportul dintre contribuția zonei și contribuția medie pe județ pentru CBCS;
Cmedj.- contribuția medie pe regiune.

Concluziile analizei se prezintă astfel:

Pentru bugetul de stat.

  • raportul între contribuția specifică a fiecărei administrații financiare și valoarea contribuției specifice variază între 0,04 (AFP Huedin) și 1,66 (AFP Cluj);
  • AFP Cluj este singura situată peste medie, celelalte 5 AFP aflând-se sub media pe județ ( Dej, Gherla, Câmpia Turzii, Turda și Huedin);
  • raportul dintre cea mai mare contribuție (Cluj) și cea mai mică (Huedin) este 33,56.

Pentru bugetul asigurărilor sociale de stat:

  • raportul între contribuția specifică a fiecărei administrații financiare și valoarea contribuției specifice variază între 0,27 (AFP Huedin) și 1,45 (AFP Cluj);
  • AFP Cluj este singura situată peste medie, celelalte 5 AFP aflând-se sub media pe județ ( Dej, Gherla, Câmpia Turzii, Turda și Huedin);
  • raportul dintre cea mai mare contribuție (Cluj) și cea mai mică (Câmpia Turzii) este 5,45.

Pentru bugetul asigurărilor de șomaj:

  • raportul între contribuția specifică a fiecărei administrații financiare și valoarea contribuției specifice variază între 0,27 ( Câmpia Turzii, Huedin) și 1,45 (AFP Cluj);
  • AFP Cluj este singura situată peste medie, celelalte 5 AFP aflând-se sub media pe județ ( Dej, Gherla, Câmpia Turzii, Turda și Huedin);
  • raportul dintre cea mai mare contribuție (Cluj) și cea mai mică (Câmpia Turzii, Huedin) este 5,5.

Pentru bugetul asigurărilor de sănătate:

  • raportul între contribuția specifică a fiecărei administrații financiare și valoarea contribuției specifice variază între 0,26 ( Huedin) și 1,4 ( Cluj);
  • AFP Cluj este singura situată peste medie, celelalte 5 AFP aflând-se sub media pe județ ( Dej, Gherla, Câmpia Turzii, Turda și Huedin);
  • raportul dintre cea mai mare contribuție (Cluj) și cea mai mică (Huedin) este 5,68.

Pentru bugetul consolidat al statului:

  • raportul între contribuția specifică a fiecărei administrații financiare și valoarea contribuției specifice variază între 0,13 ( Huedin) și 1,54 ( Cluj);
  • AFP Cluj este singura situată peste medie, celelalte 5 AFP aflând-se sub media pe județ ( Dej, Gherla, Câmpia Turzii, Turda și Huedin);
  • raportul dintre cea mai mare contribuție (Cluj) și cea mai mică (Huedin) este 11,7.

Având în vedere argumentele prezentate, putem spune că România se confruntă, în plan economic și social, cu trei decalaje, și anume:

  • decalajul între România, ca țară, și celelalte țări membre ale Uniunii Europene;
  • decalajul între capitală și celelate județe;
  • decalajul în interiorul județelor, între centrul de județ și celelalte zone ale județului.

Prin urmare, dacă ne oprim cu analiza la județul Cluj, acesta se încadrează, din păcate, în modelul de funcționare existent în România, unde situația este inferioară celei din capitală și prezintă un decalaj de mare anormalitate între centru de județ (municpiul Cluj-Napoca) și restul localităților.

Această situație, prezentată, poate, prea brutal, creează mari probleme României, în contextul integrării în structurile UE, atragerii resurselor financiare, asigurării cofinanțărilor și coparticipărilor la programele de dezvoltare și, în același timp, reduce masa critică necesară declanșării unui proces real de descentralizare. Practic, analizând în detaliu ultima problemă, constatăm că un număr de 31 de județe sunt asistate și își fundamentează politica de dezvoltare pe asigurarea bunăvoinței puterii centrale. În acest context, politizarea distribuirii în teritoriu a resurselor financiare este evidentă și nefundamentată pe priorități și pe proiecte care să conducă la dezvoltare.

Nici la discuția bugetului, nici în cadrul programului de guvernare, nici în alte documente apărute în urma analizei de esență portocalie nu am întâlnit proiecte care să conducă la asigurarea dezvoltării durabile, la echilibrarea distribuției bugetelor și la creșterea naturală a contribuțiilor bugetare.

Am constatat că, în lipsa unor programe adevărate, polticienii puterii și din când în când și cei ai opoziției își prezintă meritele de a fi câștigat bunăvoința puterii centrale în atragerea resurselor financiare care nu apar transparente în bugetele aprobate, ci se evidențiază prin transferuri reglementate, de cele mai multe ori, prin hotărâri de Guvern sau prin ordine sau dispoziții ministeriale.

Am urmărit satisfacția trăită de Președintelui Consiliului județean Cluj, prin faptul că județul Cluj este un județ privilegiat, datorită relației personale existente între acesta și primul-ministru, deoarece premierul Călin Popescu-Tăriceanu, folosindu-se de poziția administrativă, își joacă poziția politică, câștigând bunăvoința liderilor de partid fideli prin alocări de fonduri. Pentru a putea face acest lucru, premierul își construiește bugetul pentru a putea folosi de funcția administrativă în consolidarea atașamentului clientelei politice.

Practic, o treime din buget este alocată netransparent, fără aprobarea Parlamentului, fiind la plăcerea sau neplăcerea politică a celor aflați la Putere. Fondurile de rezervă, transferurile între unități ale administrației publice și alte transferuri au un cuantum de 18.507 milioane lei și o pondere de 28,5% din totalul bugetului de stat.

Am participat joi, 25.01.2007, la reuniunea Asociației Primarilor de comune din România, filiala județului Cluj, și am constatat că cele intuite de mine se adeveresc în comportamentul celor care se află la conducerea județului. Președintele Consiliului județean, presat de timp și, probabil, de alte interese, a purtat o discuție cu reprezentanții a jumătate din populația județului, afirmând în mai multe rânduri "am adus", "o să vă dau", "nu o să vă dau", nefiind în stare să discute cu adevărat strategia județului Cluj privind dezvoltarea mediului rural.

Am văzut prestația Președintelui Consiliului județean la vizitele făcute de premierul Călin Popescu-Tăriceanu în județul Cluj.

Ce am constatat? Un președinte aplecat total la dispoziția sau indispoziția primului-ministru.

Această practică de asistență nu este de esență liberală, dar utilizarea ei arată că ploconirea și transferarea resurselor financiare pe criterii politice a devenit o procedură utilizată cu succes de actuala guvernare, de ea beneficiind Președintele Consiliului județean Cluj și primarul municipiului Cluj-Napoca.

Doresc și dorim altceva pentru un județ și un municipiu care ocupă doar poziția a treia la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest și locul 10 în clasamentul național al contribuțiilor bugetare.

Dezvoltarea locală nu se poate realiza doar prin creșterea alocărilor bugetare către județul Cluj, nici prin desființarea simbolurilor identitare productive și numai prin utilizarea mecanismelor creșterii speculative.

Aceste proceduri nu fac parte din elementele unei dezvoltări durabile, dar, cu siguranță, fac parte din bazele guvernării de dreapta care a adus mult rău județului Cluj.

Se spune că banii curg la nivelul Clujului. este adevărat acest lucru, parțial și relativ, dar doar pentru construcții de spații comerciale și pentru dezvoltări imobiliare, și mai puțin pentru domenii care aduc dezvoltare durabilă. Dezvoltarea actuală a Clujului este un exemplu de dezvoltare bazată pe consum, pe servicii de comercializare a unor produse și servicii realizate în altă parte, cu blocaje mult mai sofisticate decât cele existente până în 2004, în care funcționează principiul cumpără cu 1 euro și vinde respectabil cu 100 de euro.

Pe acest fond, se manifestă efectele mai multor grupuri de interese care acționează în prejma Consiliului județean și a celor care acționează în prejma Executivului Municipiului Cluj-Napoca.

Iată că încet, dar sigur, încep să apară primele scandaluri de corupție la nivelul autorităților locale.

Clujul este cucerit de grupurile de interese care acționează de azi pe mâine și, practic, în lipsa unui model de dezvoltare locală, au pornit o bătalie acerbă a unora sau altora pe noi cartiere, pe mall-uri, pe stadioane, pe terenuri care aparțin unităților militare, protocolului de stat sau stațiunilor de cercetare agricolă.

Cine sunt beneficiarii acestui mod de dezvoltare?

Care sunt benificiile clujenilor în urma aplicării acestui mod de dezvoltare?

Cu cât au crescut veniturile clujenilor, salariile s-au depărtat cu ceva de venitul minim pe economia națională?

Nu s-a reușit realizarea unui model al dezvoltării durabile a județului Cluj, firmele liberalilor din Cluj și susținătorii PD-ului din întreaga țară au un singur obiectiv, acela de a face să-și crească conturile într-o luptă contra cronometru.

În jocul puterii și opoziției pentru aprobarea bugetului consolidat, conducătorii comisiilor reunite pentru buget-finanțe ale Senatului și Camerei Deputaților, un fost ministru al finanțelor (Mihai Tănăsescu), și un viitor fost potențial ministru de stat (Varujan Vosganian), au funcționalizat, într-o concepție strict contabilicească, pentru a se obține votul pozitiv al membrilor comisiilor, principiul pragmatic de a se aproba pentru fiecare membru al comisiei un amendament care să conducă la alocarea unor resurse financiare pentru nevoile locale.

Având în vedere această abordare, proiectul de buget a primit votul comisiilor de specialitate aproape în unanimitate, o singură abținere.

Este bun acest lucu? Nu cred, considerând, în același timp, că este necesară punerea în aplicare a unei noi concepții de construcție a bugetelor, teoria opțiunii publice fiind o modalitate de asigurare a unui echilibru între exprimarea dorințelor și modalitatea de realizare a lor, dezvoltarea fiind pusă în formula de asigurare a cerințelor exprimate de cetățeni.

Cerințele dezvoltării sunt mult mai concrete și mai presante pentru România, având în vedere decalajele menționate, iar politica construcțiilor bugetare ar trebui să stabilească programe justificate ale dezvoltării și de reducere a decalajelor existente și a apropierii bunăstării de cetățean.

Ce face actuala Putere? Are politici care să dea o nouă formă construcțiilor bugetare, în contextul integrării în structurile Uniunii Europene ?

Din păcate, analiza construcțiilor și execuțiilor bugetare pe anii 2005 și 2006 ne demonstrează faptul că răspunsul este în totalitate negativ.

Pe ce ne bazăm acestă afirmație?

În primul rând, se remarcă faptul că legea bugetului este înlocuită de o succesiune de rectificări bugetare care au la bază principiul subestimărilor veniturilor și cheltuielilor, pentru ca prin această procedură să-și pună la dispoziția clientelei politice diferențele apărute.

Practic, legea bugetului devine un exercițiu de imagine, construcția nu ține seamă de principiile moderne ale planificării multianuale pe baza programelor și a proiectelor, iar prognoza devine un domeniu în care întâmplarea aleatorie devine factorul cel mai important în deciziile care se iau.

Deoarece în România nu există tradiția unor modele de dezvoltare zonale și locale, pentru perioada care urmează este necesar ca actuala Putere să abordeze problematica funcționării sistemului administrativ și a descentralizării, prin prisma dezvoltării economice și sociale.

Dacă nu se vor promova modelele dezvoltării, decalajele vor rămâne în continuare o caracteresitică specifică României, aceasta se va apropia definitiv de specificul țărilor subdezvoltate.

În acest context, siguranța utilizării resurselor financiare bugetare este pusă în pericol și, din păcate, voința actualei Puteri nu dorește să genereze un sistem național al indicatorilor de utilizare a banului public.

Până în momentul de față, problematica analizării, funcționării și eficienței sistemului administrativ s-a făcut într-o manieră izolată, fără consistență. Consider că perspectiva bugetului de stat și al contribuțiilor locale trebuie să aibă două paliere transparente: cel al bugetului funcțional și al bugetului de funcționare.

Reforma statului și a dezvoltării economice a rămas "Cenușăreasa" dezbaterilor politice, scandalul pe teme minore fiind de multe ori prezent ca argument hotărâtor în rezolvarea, sau, mai bine zis, în nerezolvarea problemelor cu care se confruntă România.

Prin interpretarea celor întâmplate în anii 2005-2006, persistența unei permanente crize pe scena politică românească este mai utilă pentru actuala guvernare decât consolidarea unor modele de dezvoltare, în contextul integrării în UE. Crizele permanente sunt o consecință a crizelor economice, care aduc la nivelul maselor cele mai mari insatisfacții, consolidând, dacă privim în istorie, crizele politice grave.

Ca să mergem cu raționamentul mai departe, crizele economice și stările de nemulțumire ale cetățenilor din perioada lui Carol al II-lea și din perioada lui Nicolae Ceașescu au determinat crize politice, care, nesoluționate corespunzător, au amplificat degradarea stării economice și sociale.

Practic, falimentul democrației din perioada interbelică și falimentul comunismului au fost declanșate de grave crize ale stării economice.

Astăzi, practic ne aflăm în perioada declanșării mecanismelor de funcționare a României în structurile Uniunii Europene. Poate exista un faliment al acestora?

Pentru a scăpa de această amenințare este necesar ca, de urgență, Guvernul să genereze, serios și responsabil, programul de post-aderare al României, în care latura economică să fie hotărâtoare, știind faptul că la o populație de 21,5 milioane locuitori, numărul de angajați este de 4,5 milioane, cu un indice de 22%, în momentul în care același indice este de 39% în Ungaria, iar în Uniunea Europeană variază între 40 și 45%.

Pe când un asemenea program, stimați guvernanți?

Pe când un program de descentralizare reală, cu realizare de dezvoltare locală, stimați guvernanți?

Pe când bugete construite pe baza funcționării instituțiilor statului și autorităților locale și bugete de asigurare a dezvoltării?

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 23 octombrie 2019, 13:25
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro