Ștefan Baban
Ștefan Baban
Ședința Camerei Deputaților din 20 februarie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.14/02-03-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 20-02-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 20 februarie 2007

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.9 Ștefan Baban - declarație politică intitulată "Frenezia retrocedărilor";

 

Domnul Eugen Nicolicea:

  ................................................

Din partea Grupului parlamentar al PRM, domnul Ștefan Baban.

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Recent, am primit de la un cetățean din zona Bușteni, om de afaceri în domeniul turistic, un memoriu prin care persoana în cauză încearcă să atragă atenția asupra devalizării României printr-o nouă metodă, destul de legală, dar folosită de anumite grupuri de interese locale și/sau naționale, și anume cea retrocedării.

De la început doresc să vă informez că pornim de la prezumția că domnul în cauză spune adevărul, că interesele sale sunt pur patriotice și mai puțin de afaceri, deși, având în vedere că lucrează în sectorul turistic, acest lucru pare puțin verosimil. Cum tot la fel ar trebui să mai știți că memoriul primit de mine a fost înaintat și președintelui țării, și premierului, și Parlamentului, și Curții de Conturi, și Ministerului Justiției, și Ministerului Administrației și Internelor, dovadă fiind numerele de înregistrare de la aceste instituții, aflate pe hârtia respectivă.

Pe scurt, omul atrage atenția și, mai corect fie spus, ne trage de mânecă, că această operațiuni a retrocedărilor, pornită mai ales în ultimii doi ani, tinde să decapiteze România într-un mod foarte simplu și durabil, astfel încât cei ce vor încerca ulterior să repare aceste nedreptăți, vor vedea că niciun mijloc legal sau nicio acțiune judecătorească națională sau internațională nu vor avea sorți de izbândă.

Ni se atrage atenția în termeni clari, conciși și respectuoși, că procedura de retrocedare a bunurilor confiscate de fostul regim se desfășoară de cele mai multe ori pe baza unor acte dubioase sau puțin probatoare, că cei ce fac parte din comisiile județene pentru retrocedări sunt slab pregătiți sau ușor de manipulat din punct de vedere politic, astfel încât soluțiile lor sunt de foarte multe ori imprevizibile sau chiar sfidează realitatea, bunul-simț și legalitatea.

Iar când justiția românească girează și parafrazează aceste anomalii, nu este greu deloc de închipuit senzația de cadorisire, doar ca urmare a unor interese politice și/sau financiare.

Persoana care mi-a trimis acest memoriu se referă concret la două cazuri: retrocedarea a 12 000 ha de pădure în zona munților Bucegi către fostul suveran al României Mihai I, precum și a 27 000 ha pădure din zona Ceahlău către urmașii familiei Sturza, deși ambele suprafețe solicitate au fost înainte de 1944 aflate în proprietatea statului și concesionate celor două familii. După 60 de ani, autoritățile românești ajung la concluzia, fără a proceda la o minimă verificare, că aceste terenuri trebuie retrocedate, deși, în această perioadă, chiar orânduirea pe care azi o blamăm la fiecare pas s-a ocupat de întreținerea lor și sporirea fondului silvic și genetic.

Să nu ne grăbim, și să judecăm cu calm și luciditate: fostul suveran al României a mai primit, tot ca retrocedări, și Castelul de la Săvârșin cu pădure și teren agricol, și Castelul Peleș și Pelișor și, mă întreb, dacă n-ar fi normal să-i retrocedăm toată țara, că, deh, a fost suveran! Departe de mine gândul de a insulta fosta familie regală, dar vă atrag atenția că nimic din toate aceste bunuri retrocedate nu a provenit din moșteniri sau cumpărări, ci s-au realizat tot din vistieria țării și tot cu sprijinul poporului. Nici măcar Ștefan cel Mare, cât a fost el de mare domnitor, nu a ridicat o singură biserică din averea sa, ci tot din vistieria țării, care se umplea tot din biruri și dări, deci chiar și după 600 de ani, sistemul a funcționat și funcționează, ca și principiul construirii palatelor și cetăților, aplicat de marele domnitor.

Doamnelor și domnilor colegi,

vă repet că v-am expus pe scurt memoriul pe care l-am primit de la persoana în cauză, care era disperată că nici măcar una din instituțiile abilitate și enumerate la începutul declarației nu s-a obosit să-i răspundă.

V-am prezentat această problemă pentru că indiferent de interesele părților, mi se pare normal să trag un semnal de alarmă față de avalanșa retrocedărilor care a cuprins, mai ales în ultimul an, România.

Este normală această atenționare, chiar dacă nu va avea nici un rezultat, dar cazul castelului Bran poate deveni în cel mai scurt timp un laitmotiv al politicii actuale. Și s-ar putea să ne trezim că trăim, muncim și locuim pe... nicăieri, pentru că am retrocedat totul, chiar și ceea ce nu trebuia.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 21 octombrie 2019, 13:16
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro