Adrian Moisoiu
Adrian Moisoiu
Ședința Camerei Deputaților din 20 februarie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.14/02-03-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 20-02-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 20 februarie 2007

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.3 Adrian Moisoiu - intervenție intitulată "Autonomia culturală este în Europa un drept de la sine înțeles și, dacă respectiva comunitate o dorește, este posibilă și autonomia teritorială";

 

Domnul Eugen Nicolicea:

  ................................................

Din partea Grupului parlamentar al PRM, domnul Adrian Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea este intitulată "Autonomia culturală este în Europa un drept de la sine înțeles și, dacă respectiva comunitate o dorește, este posibilă și autonomia teritorială."

Un proverb românesc spune că: "La urechea surdului, poți da și cu tunul. Celui ce nu vrea să înțeleagă, oricât de mult ar vorbi este în zadar." Cam într-o situație similară se găsesc și cei care au condus după 1990.

De dragul voturilor pe care le-au obținut sau le obțin de la UDMR, aceștia sunt în stare să nu observe marea trădare națională și asta de către politicieni mai școliți sau mai puțin școliți, cu mai multă sau mai puțină experiență, mai tineri sau mai vârstnici, proveniți de pe întregul cuprins al patriei noastre dragi.

Ardelenii fac o greșeală enormă când apreciază că emoțiile pe care le trăiesc ei: "Doamne, oare ce se va întâmpla cu noi? Ne vor lua ungurii Ardealul?" spunând că sunt trădați de către politicienii de pe Dâmbovița, adică de către "mitici".

Domnilor, Ardealul l-au oferit și îl oferă ungurilor ardelenii noștri, cei care, trimiși la București ca aleși ai neamului, de pe malurile Tisei, Crișului, Someșului, Mureșului, Abrudului, Cibinului sau altor râuri care brăzdează frumosul Ardea și care uită de unde au plecat și cine și de ce i-au trimis în capitală.

Nimic mai fals că "miticii" sunt cei care trădează Ardealul. Uitați-vă cu atenție la distinșii noștri ardeleni, care se cred mari politicieni.

Invitați sau nu, vizitele în Transilvania ale conducătorilor de toate gradele ale Ungariei, nu se mai termină. Ce caută, în aceste zile, în România, la București, dar și la Tîrgu-Mureș și Cluj-Napoca, președintele Ungariei, Solyom László?

Nu au trecut nici două luni de când președinta Parlamentului ungar, doamna Szilli Katalin, i-a onorat, cu vizita domniei sale, pe locuitorii din Sfântu Gheorghe și, exact în timpul când se desfășura un sondaj de opinie, ca să folosesc terminologia bravului bihorean, ministru al administrației publice și internelor, privitor la autonomia teritorială a locuitorilor din județele Harghita, Covasna și Mureș: "Ne bucurăm de o vizită și mai înaltă!". Și mai spune domul Solyom că, deși nu a fost invitat în Ținutul Secuiesc, dânsul intenționează să revină cât mai curând în zonă.

S-au terminat problemele Ungariei? A ieșit economia ei din criză? Sau poate soluția, ca și în 1940, se află aici, în Transilvania?

Iată ce spune domnul Solyom la Târgu-Mureș: "Noi considerăm maghiarimea de aici în înțelesul unui concept cultural ca fiind parte a națiunii maghiare. Pentru ca maghiarimea de aici să poată face față asimilării, va fi necesar ca ea să aibă propria și deplina ei structură. Coloana vertebrală a acesteia este dobândirea, începând de la grădiniță și până la universitate, a unei culturi de sine stătătoare, prin intermediul instruirii în limba maghiară, dar sunt necesare și alte structuri sociale proprii. Va fi nevoie de cultură, instituții, întreprinzători, intelectuali. Insist asupra necesității asumării legii naționalităților, fiindcă alături de declarațiile cu privire la prietenie, la drepturile naționalităților, aceasta ar fi dovada că există, într-adevăr, garanții juridice pentru asigurarea acestor drepturi.

Am subliniat acolo, la București, domnului președinte și asistenței puntul nostru de vedere, conform căruia, autonomia culturală este, în Europa, un drept de la sine înțeles și, dacă respectiva comunitate o dorește, este posibilă și autonomia teritorială."

Este mai mult decât clar că, sub masca autonomiei culturale, președintele Ungariei instigă la autonomie teritorială. Iată de ce ungurii militează pentru școli, instituții, structuri separate.

Degeaba noi dorim să edificăm o România a bunei conviețuiri, în care toți să trăim în bună înțelegere.

În România, stabilimente de cultură proprie înseamnă stabilimente comune, în care făurim o cultură a noastră proprie, a tuturor celor care conviețuiesc aici, o cultură românească. România nu poate să cheltuiască pentru școlarizare pentru un alt stat, fie el și cel ungar, după cum nici cel ungar nu cheltuiește pentru România.

Legea statutului minorităților care se dezbate acum în Camera Deputaților nu este numai a minorității maghiare, ci a tuturor celor 19 minorități recunoscute prin Constituție în momentul de față.

Ce se dorește cu România? Se vrea să devină stat federal? Aceasta se urmărește prin înființarea consiliilor naționale ale autorităților culturale.

Permanent, comunității maghiare, indiferent de liderii pe care-i are și în special prin biserica reformată i se inoculează nostalgia pentru Ungaria Mare, chiar dacă mulți dintre membrii ei nu au fost și nu sunt de acord cu atrocitățile, crimele, masacrele dezlănțuite în Transilvania de Nord după Dictatul de la Viena.

Ca urmare a luptei întemeiate pe miturile fundamentale ale maghiarismului pe care FIDES o poartă, a manifestărilor revizioniste și șovine ce sunt mai acute ca niciodată, maghiarilor le-a intrat în cap că a sosit ora lor, că ceasul istoriei s-ar mai putea întoarce.

De aceea, vraja Trianonului este mai extinsă decât oricând.

Orice mesaj s-ar transmite secuilor de către statul român nu ajunge direct la ei, deoarece ei urmăresc doar posturile maghiare: Duna TV, MTV2 și altele. Pentru ei TVR 1, TVR 2, Antena, PRO TV nu există decât în eventualitatea când are loc vreo transmise sportivă.

Cunoscând faptul că SRI a informat permanent atât Președinția, cât și Guvernul de ce anume se întâmplă în secuime, atitudinea autorităților de la București se poate aprecia drept o parșivenie politică greu de explicat.

Mă întreb de ce ministrul de interne, Vasile Blaga, nu l-a demis pe prefectul ungur de Covasna, când acesta a amânat să atace în instanță hotărârile locale de organizare a referendumurilor.

Să fie domnia sa atât de naiv, încât să-l aprecieze drept un nevinovat și legal sondaj de opinie, care niciodată nu va putea fi folosit pentru a face presiuni la cine știe ce cancelarii europene? Sau ce poziție a luat Ministerul de Externe, când a fost informat că, la referendum, au participat ca observator și doi parlamentari unguri, care și-au declinat drept calitate oficială delegația dată de Grupul parlamentar al FIDES, care sprijină voința de autonomie a secuilor, după cum invit Ministerul Afacerilor Externe să-și prezinte punctul de vedere în legătură cu cele declarate de președintele ungar și prezentate mai sus.

Nu pot să cred că toți câinii din România au fost eutanasiați, că în ea au mai rămas numai jigodiile și, astfel, țara a ajuns un stat fără câini.

Ungariei și proceselor care se petrec în sânul societății ungare, cât și comunității maghiare din România este necesar să li se acorde maximum de atenție.

Vă mulțumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulțumesc.

Ați consumat aproape tot timpul destinat PRM-ului.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 20 octombrie 2019, 2:00
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro