Romeo Marius Raicu
Romeo Marius Raicu
Ședința Camerei Deputaților din 31 octombrie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.162/10-11-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
03-04-2020
02-04-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 31-10-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 31 octombrie 2006

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.54 Romeo Marius Raicu - declarație politică: "Câtă eficiență operațională, atâta legitimitate democratică";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Romeo Marius Raicu:

Declarație politică: "Câtă eficiență operațională, atâta legitimitate democratică".

Neîncrederea și prezumția de vinovăție pot eroda orice tip de relație socială, cu atât mai mult raportul delicat dintre cei doi termeni instituționali asupra cărora ne concentrăm acum: serviciile de informații și comisiile îndrituite să le supravegheze funcționarea democratică. Ne propunem să reevaluăm formula: cu cât serviciile au mai multe atribuții, în numele eficienței operaționale, cu atât mai puțin democratic vor funcționa.

De ce fel de securitate avem într-adevăr nevoie? Credem că doar de o securitate care se fundamentează pe nevoile reale ale populației și pe cooperare internațională poate întări cu adevărat legătura dintre pace, dezvoltare și democrație. Instituțiile din sectorul de securitate pot ocaziona percepții contrare scopului pentru care au fost create, dacă entitatea ultimă pe care ar trebui să o apere și promoveze individul se simte amenințată în numele unor scopuri mai importante. Ne referim, desigur, la securitatea națională, societală, grupală, regională sau internațională... Distincția dintre securitatea națională și cea internațională devine inoperabilă de îndată ce referința principală este individul uman, respectiv cetățeanul! Atunci când criteriul relevant rezidă în indicii concreți de calitate a vieții, în bunăstare, educație, sănătate și, finalmente, demnitate umană.

Legitimitatea îndeplinirii misiunilor serviciilor de informații presupune instituirea unor mecanisme care să implementeze garanțiile juridice referitoare la protejarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor. Recomandarea 1713 din 23 iunie 2005 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind Controlul democratic al sectorului de securitate în statele membre fixează criteriile generale ale oricărui astfel de mecanism de control: legalitatea - care presupune existența unui cadru legal limpede în domeniu și monitorizarea respectării acestuia, legitimitatea - adică protecția drepturilor fundamentale ale omului și respectarea standardelor de bună guvernare și eficiența operațională pentru care serviciile ar trebui să dispună de resurse suficiente, utilizate optim, iar direcțiile lor de activitate ar trebui să derive din scopurile definite de reprezentanții liber aleși ai cetățenilor.

S-a spus în nenumărate rânduri că serviciile își politizează activitatea. Paradoxal, se mai suspectează și se reproșează contrariul: la fel de amendabil, decidenții politici ar fi cei manipulați, ei neavând acces decât la informațiile care avantajează serviciile și protejații lor, sau care pot fi folosite pentru a distruge opoziția politică.

În ce măsură calitatea controlului parlamentar asupra respectării cadrului legal, a drepturilor și libertăților individuale ale cetățenilor este, volens nolens, limitată de numărul de competențe legal atribuite serviciilor, sau de bugetele acestora?

Credem că a venit timpul ca această relație să iasă de sub semnul temerilor, al circumspecției sau, mai grav, al acuzelor reciproce. În numele securității naționale promovate prin securitate umană, premisa va trebui să fie aceea de bună voință și credință a ambilor termeni. Pericolele la care democrațiile sunt astăzi expuse sunt mult mai importante și mai dure decât au fost vreodată... Nu ne mai putem permite o ecuație a securității în care termenii opozabili să fie serviciile de informații versus controlul democratic. Normalitatea ar impune ca oamenii politici, din Executiv sau Legislativ deopotrivă, și cei care lucrează în servicii să se plaseze de aceeași parte a baricadei: de partea democrației și a securității umane.

Altfel spus, eficiența operațională a organizațiilor de intelligence conferită de atribuții legale extinse nu poate sta într-un raport invers proporțional cu un control civil la fel de extensiv asupra legalității și eficienței serviciilor. Veți întreba, fără doar și poate, cum se poate traduce în termeni concreți acest generos deziderat? Suntem aici în cea mai mare parte persoane care participăm la elaborarea legilor în țările noastre - și susțin cu tărie că un cadru legal bine alcătuit, care să le ofere și unora și altora prerogative intruzive, trecând dincolo de prezumția de rea credință, este primul pas! El trebuie urmat de creșterea expertizei în materie a celor care realizează controlul... precum și de mai multă inițiativă și responsabilitate asumată.

La cea de-a doua ediție a acestui extraordinar for, domnul Enzo Bianco ne propunea să reflectăm la crearea unui index prin care să avem măsura calității controlului parlamentar asupra activității serviciilor de informații. Suntem convinși că nu există un model universal (a jack of all trades), care să poată fi implementat indiferent de forma de regim politic sau de tradițiile țării respective, dar există în lumea democratică un set de indicatori comuni ai bunelor practici.

Cel mai des sunt citați următorii indicatori:

  • independența față de Executiv - considerată esențială;
  • amploarea atribuțiilor de investigare - dacă poate iniția anchete sau dacă doar răspunde unor plângeri, dacă avizează bugetul și controlează corectitudinea și oportunitatea cheltuielilor;
  • acces la informații clasificate - cu respectarea, fără doar și poate, a procedurilor de obținere a certificatelor de securitate și a regulilor de păstrare și manipulare a documentelor clasificate;
  • abilitatea membrilor comisiilor de supraveghere de a menține secretul - fiind întâlnite cazuri în care au avut loc "scăpări" către presă, scurgeri de informații sau chiar scandaluri;
  • sprijin adecvat din partea consilierilor și experților, altfel spus mărimea și calitatea aparatului de lucru al comisiilor.

Eficiența sectorului de securitate națională se cuantifică, în valoare reală, în securitate umană, tradusă prin bunăstare, siguranță și premise de dezvoltare durabilă. România traversează un proces amplu de reașezare a sectorului de securitate în ansamblu, incluzând aici transformarea principalelor servicii de informații - intern, extern și militar - ale căror legi de organizare și funcționare fac subiectul dezbaterii publice de aproape un an. Sperăm că rezultatul acestei profunde regândiri a menirii lor și a modului în care își îndeplinesc rolul, în concordanță cu modelele europene cele mai frecventate, va fi un set de legi care să surprindă o balanță justă între drepturile și libertățile cetățenilor, mecanismele de control parlamentar și necesitatea de a acorda atribuții suficiente încât misiunea serviciilor să fie dusă la îndeplinire "la timp și în bune condițiuni". Ne exprimăm de asemenea încrederea că serviciile departamentale vor intra în limitele normalității și vor permite desfășurarea unui control al celor legitim aleși asupra modului în care respectă Constituția și legile țării, asemenea celorlalte servicii.

Ieșim de sub imperiul obsesiilor inutile și inerțiale, pentru a intra sub semnul unei funcționări eficiente, în care cetățeanul să nu se teamă nici pentru siguranța sa, nici pentru intimitatea și inviolabilitatea sferei private. Toate acestea însă nu își pot găsi calea spre împlinire fără o lege privind monitorizarea funcționării democratice a serviciilor de informații, care să dea forță de jure mecanismelor de control.

Revenim, în final, la ideea că eficiența și legitimitatea nu se exclud reciproc și subliniem că nu credem că funcționează principiul conform căruia cetățeanul poate primi doar atâta securitate, câtă libertate este dispus să cedeze!

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 4 aprilie 2020, 3:24
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro