Horea-Dorin Uioreanu
Horea-Dorin Uioreanu
Ședința Camerei Deputaților din 31 octombrie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.162/10-11-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
03-04-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 31-10-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 31 octombrie 2006

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.40 Horea Dorin Uioreanu - declarație politică: "Anarhia democrației și rebelul din fiecare";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

"Anarhia democrației și rebelul din fiecare"

În acest sfârșit de octombrie, se împlinește un an de când Parisul era asediat de tineri revoltați. După un an, aceste evenimente sunt rememorate la Paris tot prin violență. La un an după ce Franța a șocat lumea, în sens negativ, Budapesta stă sub semnul revoltei populare. În aparență, cauzele sunt diferite; în esență, vorbim despre aceeași stare de nervozitate din partea unei mase de oameni care reacționează la un anumit stimul. Vorbim despre frustrări cumulate, despre sămânța de revoltă din fiecare, de mesaje extremiste care, pe termen lung, au efecte dramatice pentru societate. Dacă acum un an tinerii din suburbiile franceze au dat foc miilor de mașini din cartierele orașelor importante din Franța pentru că doi semeni de-ai lor au murit urmăriți de poliție, la Budapesta revolta a fost stârnită de câteva declarații iresponsabile ale prim-ministrului ungar care a recunoscut că a mințit în campania electorală. În mod normal, vorbim despre două întâmplări care, fără anumiți factori, ar provoca eventual ceva titluri mai incendiare de ziar, reacții de tot felul, dar în nici un caz o revoltă populară de asemenea anvergură. Cu atât mai puțin într-o țară membră UE, cu democrație consolidată.

De data aceasta, pare mai intrigant faptul că revolta populară se întâmplă atât de aproape de noi, într-o țară care a fost un candidat model la Uniunea Europeană și care a intrat în acest grup în anul 2004, fiind pentru noi un model pozitiv. Mai mult decât atât, ni s-a arătat de fiecare dată cu degetul, în mod laudativ, către Ungaria, ca un exemplu de societate integrabilă UE. Și nu mă îndoiesc că este așa. Pe de altă parte, aceste manifestări de violență ne amintesc nouă, românilor, de un moment nu tocmai îndepărtat, pe care l-am trăit cu toții, înspăimântați, unii la televizor, alții în stradă - evenimentele sângeroase din decembrie 1989. Sau, de ce nu, de demonstrațiile de forță ale minerilor, din anii '90, care ne-au adus pe canalele de știri din întreaga lume.

Fiind cel mai puțin rău dintre sistemele politice inventate în lume, dar și cel mai complex, democrația aflată la baza unei guvernări, s-a dovedit, în istorie, a avea scăpări cauzate tocmai de permisivitatea, libertatea care îi sunt intrinseci. Ceea ce am văzut cu toții la Paris, apoi la Budapesta, este deopotrivă șocant, greu de crezut, dar sunt evenimente care ar trebui să ne provoace la o regândire a mediului public din România.

După 45 de ani de simțăminte sociale refulate, România post-decembristă a devenit un spațiu în care "ce-i în gușă, și-n căpușă". S-a vorbit pe un ton din ce în ce mai ridicat, cu mesaje din ce în ce mai usturătoare, și mă refer aici doar la domeniul politicului... Loviturile sub centură au devenit un mod de a fi, pentru a exista. Un ziarist remarca zilele trecute că, în România zilelor noastre, dacă nu ești un personaj senzațional sau unul negativ, nu exiști ca om politic. O spunea un lider de opinie care conduce un ziar...

Revenind de unde am plecat, vreau să avertizez că nu trebuie să uităm nici o secundă că suntem într-o continuă construcție a democrației noastre. Prin acțiunile mediului politic, precum și prin atitudinile adoptate de mass-media, o populație poate fi transformată ușor într-un butoi de pulbere. Oricât de primitivă ne-ar părea noțiunea de revoltă populară, ea a căpătat o nouă dimensiune, mult mai sângeroasă, în lumea modernă: vorbim de instituții publice asediate, de mașini incendiate, de oameni uciși și de lupte de stradă...

Sunt un adept înfocat al spectacolului politic, la care uneori particip direct. Nu voi fi de acord, însă, niciodată, cu atitudinile extreme, cu intoleranța în discurs sau cu atacurile publice la persoană. Felul în care noi creăm scena publică devine, indiscutabil, un factor de stabilitate, respectiv instabilitate pentru mediul social. Creditarea la un nivel mare a unor lideri extremiști în sondajele de opinie este cea mai bună dovadă a nevoii de rebeliune socială. A ignora aceste aspecte și a da apă la moară, conștient sau inconștient, este echivalent cu a ne condamna la un risc crescut de anarhie.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 8 aprilie 2020, 22:40
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro