Andrian-Sirojea Mihei
Andrian-Sirojea Mihei
Ședința Camerei Deputaților din 31 octombrie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.162/10-11-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-03-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 31-10-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 31 octombrie 2006

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.2 Andrian-Sirojea Mihei - intervenție intitulată "31 octombrie - Ziua internațională a Mării Negre";

 

Doamna Daniela Popa:

  ................................................

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Andrian Mihei. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Mulțumesc, doamnă președintă.

Stimați colegi,

Declarația politică: "31 octombrie - Ziua internațională a Mării Negre".

Astăzi, este Ziua internațională a Mării Negre și se împlinesc 10 ani de când reprezentanții tuturor țărilor riverane Mării Negre: România, Bulgaria, Georgia, Rusia, Turcia și Ucraina au semnat Planul Strategic de Acțiune pentru Reabilitarea și Protejarea Mării Negre, plan care conține cel mai cuprinzător set de strategii și politici inițiate pentru salvarea și reabilitarea uneia dintre - după cum spun specialiștii - cele mai poluate mări ale lumii.

Marea Neagră este unică, diferențiindu-se de celelalte mări ale lumii, printre altele, pentru că este cea mai mare suprafață de apă sărată intercontinentală și pentru că, în lipsa curenților verticali, stratul inferior, de la peste 100 - 200 de metri adâncime, este lipsit de oxigen, fiind o zonă total lipsită de viață, fapt ce îi determină pe arheologii marini să creadă că în Marea Neagră se pot afla perfect conservate corăbii antice de lemn.

Sărbătorind astăzi Ziua internațională a Mării Negre, vreau să subliniez două probleme importante legate de ea: aspectele de mediu, legate de reabilitarea și conservarea acesteia și de eroziunea costieră, și potențialul economic al acesteia, pentru România și pentru țările din zonă, în contextul intrării României în Uniunea Europeană.

Conform problemelor cuprinse în planul strategic elaborat în 1996, în ultimii aproximativ 20 de ani au dispărut 85% dintre speciile Mării Negre, printre care 20 dintre cele 26 de specii de pește cu valoare economică. Datorită cantităților mari de fertilizanți și de deșeuri menajere aruncate în mare, fitoplanctonul s-a dezvoltat exagerat, iar faptul că acesta intră în descompunere rapid, având o perioadă scurtă de viață, implică consumuri de oxigen, determinând concentrații de oxigen foarte mici în apă, ceea ce a condus la dispariția masivă a speciilor de viețuitoare marine, pe de o parte, iar, pe de alta, înmulțirea fitoplanctonului a funcționat ca un filtru și, în lipsa luminii, au dispărut și o serie de alge, precum și speciile ce depindeau de acesta.

Substanțele petrochimice, pesticidele și produșii radioactivi aduși în mare de fluviile care traversează 21 de țări, locuite de 171 de milioane de oameni, sufocă Marea Neagră, care, fiind o mare închisă, are o perioadă de retenție a acestor toxine de 140 de ani - foarte lungă, în comparație cu 1 - 4 ani, cât are o mare deschisă. Prevenirea poluării Mării Negre trebuie să fie o preocupare constantă a tuturor țărilor riverane și a celor pe teritoriul cărora trec râurile și fluviile care se varsă în mare.

Dispariția speciilor marine, cauzată de poluare, apariția speciilor invadatoare și pescuitul ilegal pun în pericol însăși meseria de pescar. Conform statisticilor, 150.000 de oameni care lucrau în industria pescuitului pe coastele Mării Negre au fost disponibilizați în ultimii ani, ca urmare a împuținării stocurilor de pește cu valoare economică.

Nu în ultimul rând, eroziunea plajelor constituie un aspect îngrijorător, care, de asemenea, trebuie să fie în vizorul autorităților. Până în anii '60, starea plajelor era influențată doar de factorii naturali: de volumul de sedimente aduse de Dunăre, viteza și direcția vânturilor, forța valurilor și a curenților marini. După construirea porturilor, a digurilor, după escavările masive efectuate, după construcția hidrocentralelor pe Dunăre, țărmul litoral a suferit schimbări majore, determinând o eroziune puternică a plajelor. Digurile de protecție a șenalelor de navigație sunt și ele obstacole în calea curenților marini - care au rolul de a distribui sedimentele de-a lungul litoralului -, determinând reducerea plajelor la mai puțin de jumătate din suprafață.

Cunoaștem toți farmecul litoralului. Sunt convins, stimați colegi, că fiecare aveți amintiri ale frumoaselor vacanțe petrecute la mare: nisipul fierbinte, valurile spărgându-se de mal, pescărușii, briza răcorind zilele toride. Talasoterapia și efectele terapeutice ale mării sunt internațional recunoscute. Trebuie să facem toți eforturile care ne stau în putere pentru a conserva și valorifica această bogăție naturală care ne este, din fericire, cea mai pașnică și generoasă vecină.

Pe de altă parte, potențialul regiunii Mării Negre este evident, atât pentru țările riverane, cât și pentru întreaga Europă, dată fiind poziția geografică, ce permite legătura dintre est și vest, accesul la Marea Mediterană și interesul economic pe care îl reprezintă. Acest potențial este recunoscut și prin mulțimea de organisme și structuri de cooperare regională care există și care încearcă să promoveze în zonă cooperarea economică, dezvoltarea unui cadru juridic care să faciliteze interacțiunea statelor în diverse domenii.

Intrarea României în Uniunea Europeană constituie un moment pe care țara noastră trebuie să îl folosească optim, pentru a demara crearea unei euroregiuni a Mării Negre și pentru a determina ca această nouă structură să își aibă bazele în România. Portul Constanța este cea mai importantă poartă maritimă din zonă, având un potențial care îl recomandă să constituie un nod intermodal - o poartă comercială pentru întreaga Europa.

Și așa cum Dunărea aduce toate reziduurile deversate și aluviunile prin țara noastră, către Marea Neagră, așa ar trebui să atragem și mărfurile din Europa centrală și de vest prin România, constituindu-ne în generatorul acestei euroregiuni, alocându-ne un rol dinamic, nu unul de simplu membru. Stabilirea secretariatului general al euroregiunii în Constanța trebuie să fie o prioritate, atât a autorităților centrale, cât și a celor locale. Este imperios ca autoritățile locale să se implice determinant, manifestându-se mai presus de interesul local, în favoarea celui regional, interese care de altfel nu se exclud, însă presupun un efort conștient de valorificare a potențialului local și de exploatare a acestuia în interesul comunității.

Aderarea țării noastre la Uniunea Europeană, conform specialiștilor, va atrage după sine creșterea traficului de nave, a emigranților ilegali, a acțiunilor de contrabandă și a amenințărilor teroriste pe mare. Toate aceste aspecte trebuie tratate cu deosebită seriozitate, iar lupta împotriva acestor factori și măsurile de prevenire trebuie respectate de către toți factorii implicați, pentru a avea cu adevărat rezultate.

Dar tot aderarea la Uniune va da un plus de credibilitate, substanță și sustenabilitate inițiativelor noastre în regiune și, din acest motiv, toate ministerele implicate trebuie să aibă în agendă, ca prioritate, efectuarea demersurilor și sprijinirea autorităților locale pentru crearea euroregiunii Mării Negre, pentru valorificarea importanței strategice a vecinătății României cu Marea Neagră și stabilirea bazelor acesteia în Constanța și, nu în ultimul rând, promovarea corespunzătoare întru trezirea interesului și cooptarea țărilor europene către potențialul acestui proiect.

Vă mulțumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 31 martie 2020, 20:39
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro