Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of October 31, 2006
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.162/10-11-2006

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-07-2020
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2006 > 31-10-2006 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of October 31, 2006

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,30.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de doamna Daniela Popa, vicepreședintă a Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de domnul Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Ioan Munteanu și Gheorghe Albu, secretari.

   

Doamna Daniela Popa:

Bună dimineața, stimați colegi.

Chiar dacă este mai devreme cu câteva minute decât ora din program, vă propun să începem ședința noastră consacrată declarațiilor politice.

 
  Ioan Stan - declarație politică intitulată Situația persoanelor vârstnice din județul Suceava este îngrijorătoare;

Începm cu Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Ioan Stan.

Vă prezentați declarația, da? Aveți cuvântul, vă rog.

   

Domnul Ioan Stan:

Mulțumesc, doamnă președintă.

Doamnelor și domnilor, bună dimineața.

Declarația politică se numește: "Situația persoanelor vârstnice din județul Suceava este îngrijorătoare".

În județul Suceava trăiesc 207.634 de pensionari și peste 50.000 de vârstnici care nu au pensie. Datorită decapitării economiei și a altor unități prestatoare de servicii, numărul salariaților a scăzut cu mai bine de 30.000 față de numărul pensionarilor, iar pensiile pentru limită de vârstă și vechime sunt cu aproape 10 procente mai mici decât media pe țară. Situația devine și mai alarmantă, deoarece numărul pensionarilor crește față de numărul salariaților într-un ritm din ce în ce mai mare și, pe zi ce trece, vârstnicii și pensionarii devin din ce în ce mai săraci, mai umiliți, batjocoriți și mai mințiți în toată mass-media, de promisiunile populiste ale actualei guvernări.

Sunt mulți pensionari - și în cazul județului Suceava sunt peste 70.000 - care nu au primit nimic după atât de mult mediatizata recalculare, cât și după majorarea cu 5% a valorii punctului de pensie din luna septembrie a.c. În schimb, suportă și ei, la fel ca și ceilalți pensionari cărora li s-a majorat pensia cu câțiva lei, consecințele inflației, ale creșterii abuzive a prețurilor, atât la utilități, cât și la majoritatea produselor alimentare, a medicamentelor și a asistenței medicale, a creșterii impozitelor și taxelor locale, și mult mai grav este faptul că patronii băncilor iau din banii depuși de pensionari pentru înmormântare comisioane mult mai mari decât dobânzile acordate.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Vă voi prezenta un exemplu de felul cum guvernanții își bat joc de pensionari, cum îi umilesc și îi jignesc, încălcând fără jenă legea, tocmai ei, care ar trebui să o aplice.

Legea nr. 388/2002 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 prevede că valoarea unui punct de pensie nu poate fi mică de 30% și mai mare de 50% din salariul mediu brut pe economie. Din datele statistice, rezultă că în luna iunie a.c. salariul mediu brut pe economie a fost de 1.122 RON. Până la 31 august 2006, valoarea punctului de pensie a fost de 323,1 RON, reprezentând numai 28,79% din salariul mediu brut pe economie.

Dacă s-ar fi respectat legea la limita minimă, valoarea punctului de pensie în luna iulie a.c. ar fi trebuit să fie de 336,6 RON, și nu de 323,1 RON, cât a fost în acea perioadă, iar mult trâmbițata indexare cu 5%, de la 1 septembrie a.c., nu face decât să aducă valoarea punctului de pensie în jurul nivelului de 31,5%, mai puțin decât în anul 2004 cu 4,2 procente. Dacă s-ar folosi procentul de 35,7%, care a fost în anul 2004, valoarea punctului de pensie ar fi în jur de 384,5 RON, la un salariu mediu brut pe economie de 1.077 RON.

Având în vedere datele de mai sus, mulți pensionari se întreabă: Unde este creșterea cu care se laudă guvernanții actuali? Întrebare pe care o adresăm și noi domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarității sociale și familiei.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Andrian-Sirojea Mihei - intervenție intitulată 31 octombrie - Ziua internațională a Mării Negre;

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Andrian Mihei. Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Mulțumesc, doamnă președintă.

Stimați colegi,

Declarația politică: "31 octombrie - Ziua internațională a Mării Negre".

Astăzi, este Ziua internațională a Mării Negre și se împlinesc 10 ani de când reprezentanții tuturor țărilor riverane Mării Negre: România, Bulgaria, Georgia, Rusia, Turcia și Ucraina au semnat Planul Strategic de Acțiune pentru Reabilitarea și Protejarea Mării Negre, plan care conține cel mai cuprinzător set de strategii și politici inițiate pentru salvarea și reabilitarea uneia dintre - după cum spun specialiștii - cele mai poluate mări ale lumii.

Marea Neagră este unică, diferențiindu-se de celelalte mări ale lumii, printre altele, pentru că este cea mai mare suprafață de apă sărată intercontinentală și pentru că, în lipsa curenților verticali, stratul inferior, de la peste 100 - 200 de metri adâncime, este lipsit de oxigen, fiind o zonă total lipsită de viață, fapt ce îi determină pe arheologii marini să creadă că în Marea Neagră se pot afla perfect conservate corăbii antice de lemn.

Sărbătorind astăzi Ziua internațională a Mării Negre, vreau să subliniez două probleme importante legate de ea: aspectele de mediu, legate de reabilitarea și conservarea acesteia și de eroziunea costieră, și potențialul economic al acesteia, pentru România și pentru țările din zonă, în contextul intrării României în Uniunea Europeană.

Conform problemelor cuprinse în planul strategic elaborat în 1996, în ultimii aproximativ 20 de ani au dispărut 85% dintre speciile Mării Negre, printre care 20 dintre cele 26 de specii de pește cu valoare economică. Datorită cantităților mari de fertilizanți și de deșeuri menajere aruncate în mare, fitoplanctonul s-a dezvoltat exagerat, iar faptul că acesta intră în descompunere rapid, având o perioadă scurtă de viață, implică consumuri de oxigen, determinând concentrații de oxigen foarte mici în apă, ceea ce a condus la dispariția masivă a speciilor de viețuitoare marine, pe de o parte, iar, pe de alta, înmulțirea fitoplanctonului a funcționat ca un filtru și, în lipsa luminii, au dispărut și o serie de alge, precum și speciile ce depindeau de acesta.

Substanțele petrochimice, pesticidele și produșii radioactivi aduși în mare de fluviile care traversează 21 de țări, locuite de 171 de milioane de oameni, sufocă Marea Neagră, care, fiind o mare închisă, are o perioadă de retenție a acestor toxine de 140 de ani - foarte lungă, în comparație cu 1 - 4 ani, cât are o mare deschisă. Prevenirea poluării Mării Negre trebuie să fie o preocupare constantă a tuturor țărilor riverane și a celor pe teritoriul cărora trec râurile și fluviile care se varsă în mare.

Dispariția speciilor marine, cauzată de poluare, apariția speciilor invadatoare și pescuitul ilegal pun în pericol însăși meseria de pescar. Conform statisticilor, 150.000 de oameni care lucrau în industria pescuitului pe coastele Mării Negre au fost disponibilizați în ultimii ani, ca urmare a împuținării stocurilor de pește cu valoare economică.

Nu în ultimul rând, eroziunea plajelor constituie un aspect îngrijorător, care, de asemenea, trebuie să fie în vizorul autorităților. Până în anii '60, starea plajelor era influențată doar de factorii naturali: de volumul de sedimente aduse de Dunăre, viteza și direcția vânturilor, forța valurilor și a curenților marini. După construirea porturilor, a digurilor, după escavările masive efectuate, după construcția hidrocentralelor pe Dunăre, țărmul litoral a suferit schimbări majore, determinând o eroziune puternică a plajelor. Digurile de protecție a șenalelor de navigație sunt și ele obstacole în calea curenților marini - care au rolul de a distribui sedimentele de-a lungul litoralului -, determinând reducerea plajelor la mai puțin de jumătate din suprafață.

Cunoaștem toți farmecul litoralului. Sunt convins, stimați colegi, că fiecare aveți amintiri ale frumoaselor vacanțe petrecute la mare: nisipul fierbinte, valurile spărgându-se de mal, pescărușii, briza răcorind zilele toride. Talasoterapia și efectele terapeutice ale mării sunt internațional recunoscute. Trebuie să facem toți eforturile care ne stau în putere pentru a conserva și valorifica această bogăție naturală care ne este, din fericire, cea mai pașnică și generoasă vecină.

Pe de altă parte, potențialul regiunii Mării Negre este evident, atât pentru țările riverane, cât și pentru întreaga Europă, dată fiind poziția geografică, ce permite legătura dintre est și vest, accesul la Marea Mediterană și interesul economic pe care îl reprezintă. Acest potențial este recunoscut și prin mulțimea de organisme și structuri de cooperare regională care există și care încearcă să promoveze în zonă cooperarea economică, dezvoltarea unui cadru juridic care să faciliteze interacțiunea statelor în diverse domenii.

Intrarea României în Uniunea Europeană constituie un moment pe care țara noastră trebuie să îl folosească optim, pentru a demara crearea unei euroregiuni a Mării Negre și pentru a determina ca această nouă structură să își aibă bazele în România. Portul Constanța este cea mai importantă poartă maritimă din zonă, având un potențial care îl recomandă să constituie un nod intermodal - o poartă comercială pentru întreaga Europa.

Și așa cum Dunărea aduce toate reziduurile deversate și aluviunile prin țara noastră, către Marea Neagră, așa ar trebui să atragem și mărfurile din Europa centrală și de vest prin România, constituindu-ne în generatorul acestei euroregiuni, alocându-ne un rol dinamic, nu unul de simplu membru. Stabilirea secretariatului general al euroregiunii în Constanța trebuie să fie o prioritate, atât a autorităților centrale, cât și a celor locale. Este imperios ca autoritățile locale să se implice determinant, manifestându-se mai presus de interesul local, în favoarea celui regional, interese care de altfel nu se exclud, însă presupun un efort conștient de valorificare a potențialului local și de exploatare a acestuia în interesul comunității.

Aderarea țării noastre la Uniunea Europeană, conform specialiștilor, va atrage după sine creșterea traficului de nave, a emigranților ilegali, a acțiunilor de contrabandă și a amenințărilor teroriste pe mare. Toate aceste aspecte trebuie tratate cu deosebită seriozitate, iar lupta împotriva acestor factori și măsurile de prevenire trebuie respectate de către toți factorii implicați, pentru a avea cu adevărat rezultate.

Dar tot aderarea la Uniune va da un plus de credibilitate, substanță și sustenabilitate inițiativelor noastre în regiune și, din acest motiv, toate ministerele implicate trebuie să aibă în agendă, ca prioritate, efectuarea demersurilor și sprijinirea autorităților locale pentru crearea euroregiunii Mării Negre, pentru valorificarea importanței strategice a vecinătății României cu Marea Neagră și stabilirea bazelor acesteia în Constanța și, nu în ultimul rând, promovarea corespunzătoare întru trezirea interesului și cooptarea țărilor europene către potențialul acestui proiect.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Grațiela Denisa Iordache - declarație politică intitulată Străini pentru ceilalți, români pentru noi;

Dau cuvântul în continuare doamnei deputat Grațiela Iordache, Grupul parlamentar al PD. Aveți cuvântul, doamnă deputat.

   

Doamna Grațiela Denisa Iordache:

Mulțumesc, doamnă președintă.

Bună dimineața, stimați colegi.

Declarația mea se intitulează: "Străini pentru ceilalți, români pentru noi".

Data integrării în Uniunea Europeană se apropie. Cu toate acestea, câți dintre românii plecați de acasă, printre străini, simt că această integrare îi implică cu adevărat și pe ei? Așteaptă oare ei să fie priviți acolo, departe de țară, ca români proaspăt integrați în spațul european sau, mai degrabă, vor ca lumea să uite că sunt români și atât, astfel încât să devină asemenea celorlalți?

Pentru mulți dintre aceștia, România a fost un stigmat și, poate, o povară. Deficiențele istorice ale României, lipsa cronică a unei viziuni realiste asupra imaginii de țară, toate acestea au făcut ca românul obișnuit, plecat să muncească în străinătate, să-și dorească să dobândească prin integrarea în Uniunea Europeană nu atât statutul de european cât, mai degrabă, pierderea statului de român. Pentru că, dacă a fost atacat și jignit, aceasta s-a întâmplat pentru că este român. Și pentru că nimeni, nici un Guvern de până acum, nu și-a asumat în mod autentic felul în care România și, implicit, românii, sunt asimilați spațiului european.

Cu siguranță, a venit momentul să ne debarasăm de justificări și de mutarea responsabilității de la un regim la altul. Pentru că un astfel de gest este steril. Stă în putera noastră, a celor care am fost aleși, să facem ceva concret pentru românii din străinătate. Pentru că - nu-i așa? - înainte de a fi străini în Europa, ei sunt români în România.

Recent, pe site-ul Ministerului român al Afacerilor Externe a fost publicat proiectul de lege intitulat: "Legea privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni". Inițiativa este salutară, desigur, dar ea rămâne lacunară în conținut, atâta vreme cât nu pune la îndemână instrumentele prin care instituțiile statului pot sprijini în mod autentic românii de pretutindeni. Și, apoi, atâta vreme cât statisticile pe care le avem, în ceea ce privește numărul celor care muncesc în străinătate, nu sunt exhaustive, cum se poate ca sprijinul nostru să ajungă la cei care au cu adevărat nevoie de el?

Problema românilor plecați din țară este, de bună seamă, o problemă complexă și stringentă. De aceea, eu spun că acești români trebuie mai întâi integrați în România și abia după aceea putem vorbi de o integrare europeană a cetățenilor acestei țări. Așadar, stimați colegi, să nu mai lăsăm românii de pretutindeni doar ca subiect al proiectelor și al legilor de care ei nu știu a beneficia. Să ni-i asumăm pe cei plecați de acasă, acolo unde, vă asigur, nu le este ușor și, apoi, să vorbim despre intgrare europeană. Pentru că, dincolo de o integrare instituțională, vorbim despre o integrare reală, nu a României, ci a românilor.

Cu alte cuvinte, este momentul ca Guvernul să gândească și, mai ales, să implementeze o strategie coerentă și unitară în ceea ce-i privește pe românii de pretutindeni. Iar această strategie nu trebuie să rămână acasă, blocată în vreun proces legislativ, ci diseminată atât autorităților din țările cu care am încheiat deja acorduri bilaterale privind circulația forței de muncă, cât și românilor aflați în aceste țări.

Pentru că degeaba oferi un sprijin celor care nu te știu; degeaba vrei să ajuți pe cineva care nu știe că i-ai auzit strigătul de ajutor. România ne privește pe toți, dar, să nu uităm, România înseamnă, în primul rând, cetățenii români. De pretutindeni.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, doamnă deputat.

 
  Ștefan Baban - declarație politică intitulată Radiografia unei luni de toamnă;

Din partea Grupului parlamentar al PRM, dau cuvântul în continuare domnului deputat Ștefan Baban. Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Ștefan Baban:

Doamnă președintă,

Doamnelor și domnilor deputați,

"Radiografia unei luni de toamnă".

Pe zi ce trece se dovedește, din ce în ce mai clar, că această alianță, câștigătoare a unor alegeri guvernate de lupta și ostilitatea populației împotriva fostei guvernări, este incapabilă să gestioneze economic și politic această țară. Numai ultima lună arată incapacitatea actualei Puteri politice de a conduce o țară care este cu un pas în Uniunea Europeană și cu un pas în zona balcanică din care se trage.

Dacă în PD nu se întâmplă nimic spectaculos, deoarece mâna de fier a președintelui Băsescu, care veghează și mânuiește din umbră destinele acestui partid, nu lasă loc de răzmerițe și scindări, în schimb, PNL este principalul actor al scenei politice din această lună a anului 2006. Scoaterea în afara partidului a unor membri marcanți, precum Theodor Stolojan, Valeriu Stoica, Cristian Boureanu, Mircea Cinteză ș.a., arată stilul dictatorial care există în PNL, precum și delațiunea care guvernează în acest partid: cine are curajul să iasă în față și să denunțe neregulile din acest partid este supus răzbunării politice. O mișcare foarte înțeleaptă din partea celor ce mânuiesc din umbră scena politică a României. Cum să fie mai ușor să conduci o țară, decât dezbinând? Premierul Tăriceanu nu înțelege nici la doi ani de la câștigarea puterii că, de fapt, nu are nici o putere.

Cea mai recentă dovadă a acestei afirmații o reprezintă faptul că, deși l-a propus pe domnul Varujan Vosganian ca fiind comisarul României la Uniunea Europeană, deși a primit mii de asigurări din partea partenerilor de guvernare că sunt de acord cu propunerea, inclusiv șeful SIE și președintele României, în ultimul moment, candidatul propus a cerut să fie nominalizată altă persoană. Oare chiar informațiile transparente din presă, precum că reprezentanții Uniunii Europene nu ar fi de acord cu această propunere, să fie reale?

Afirmația primului-ministru, precum că ministrul integrării europene din Bulgaria ar fi cunoscut de Comisia Europeană, deoarece gestionează de 5-6 ani acest domeniu, demonstrează involuntar neputința politicii românești în context european. România nu a ales nici reprezentantul Integrării, nici reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe, oameni cunoscuți, ci pe acei oameni, care, mai mult sau mai puțin, au demonstrat că fac ceea ce li se dictează.

În plan social, luna octombrie a fost caracterizată de amenințările cu grevă, atât din partea funcționarilor publici, cât și a personalului auxiliar din justiție. Porbabil că și alte categorii sociale vor recurge la această formă de protest, pentru că, pe zi ce trece, viața din această țară a devenit din ce în ce mai grea, iar caruselul nemulțumilor este abia la început. Deși se promisese scumpirea gazelor naturale cu data de 01.01.2007, se pare că 01.11.2006 le va aduce românilor o surpriză neplăcută.

În acest timp, guvernanții se laudă cu realizările economice din ultimul an și cu faptul că bugetul pentru anul 2007 va fi un adevărat izvor de belșug și împliniri. Noul an, pe lângă faptul că va aduce integrarea în Uniunea Europeană, va aduce și o creștere a nivelului de trai, în opinia actualei Alianțe, nemaiîntâlnită în România. Ceea ce uită să specifice guvernanții este faptul că nivelul cheltuielilor legate de traiul zilnic al omului simplu va crește mult mai mult decât posibilitățile financiare ale omului obișnuit, că unele țări europene vor impune clauze atât în domeniul forței de muncă, cât și în domeniul migrației populației, că suntem priviți ca un popor corupt și migrator.

Dar cum ar putea fi altfel, dacă Alianța D.A., deși nu știe cum să guverneze criza generală din România, se remarcă prin declarații belicoase privind alegeri anticipate în 2007? Ori nu se realizează ridicolul situației, ori se consideră infailibili, crezând că sondajele de opinie comandate reflectă într-adevăr adevărul.

O lună de toamnă, liniștită și calmă, întreruptă doar de temperaturile anormale înregistrate în unele zile... și de neputința și scandalurile din coaliția aflată la guvernare... cine știe pentru cât timp!

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Becsek-Garda Dezso-Kalman - prezentarea situației dosarului penal nr.107/P/2004;

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, dau cuvântul domnului deputat Garda Dezideriu. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Becsek-Garda Dezso-Kalman:

Mulțumesc, doamnă președintă.

Doamnelor și domnilor deputați,

Timp de un deceniu, mă lupt cu mijloace parlamentare împotriva mafiei lemnului, împotriva acelor grupuri de interese care prejudiciază fondul forestier național. Din păcate, am fost nevoit să constat că, atât organele de poliție, cât și procuratura, nu numai că au acoperit infracțiunile și ilegalitățile în acest domeniu, dar au protejat și îi protejează în continuare pe infractori.

Un caz deosebit îl reprezintă situația Dosarului penal nr. 107/P/2004, în care cercetările erau blocate, motivându-se că din partea Inspectoratului teritorial silvic și cinegetic nu s-a stabilit cu exactitate valoarea prejudiciului. Am interpelat, în anul 2005, atât la doamna ministru Monica Macovei, cât și la domnul ministru Gheorghe Flutur, pentru pedepsirea acelor ingineri silvici care au blocat cercetările împotriva celor care au prejudiciat fondul forestier național.

Doamna ministru al justiției, în răspunsul său, a propus deschiderea unui dosar penal împotriva inginerilor silvici, pentru protejarea infractorilor. Însă și aceste cercetări au fost blocate de către organele de poliție.

În vara acestui an, cu scandalul dosariadelor îndreptate împotriva parlamentarilor, și eu am fost nevoit să cer oficial dosarul meu de urmărire de la CNSAS, care se referea la perioada anilor 1978-1989. După citirea unor texte din acest dosar, am înțeles clar atitudinea poliției și a procuraturii.

Pentru a fi mai clar, aș cita câteva pasaje din acest dosar de urmărire, din data de 10 iulie 1987: "În scopul verificării conținutului scrierilor sale (se referă la persoana mea), precum și al cărților istorice pe care le deține la domiciliul său, propun întocmirea unei scrisori anonime, trimise din Aiud, județul Alba, unde obiectul posedă moștenirea a o jumătate dintr-un castel, prin care organul local de miliție să fie sesizat că obiectivul posedă la domiciliul său din Gheorgheni cărți vechi cu valoare patrimonială, alte bunuri cu valoare patrimonială nedeclarate și chiar valută nedeclarată".

La aceste demersuri, domnul căpitan Pișta Nicolae, la 21 octombrie 1987, raporta următoarele superiorului său ierarhic: "Condițiile pentru definitivara combinației sunt create, organele de miliție și procuratură fiind sesizate legal și existând autorizația de efectuare a percheziției. De comun acord cu ofițerul de cercetare penală și cu Direcția I, propun ca percheziția să fie efectuată de locotenentul major Moldovan Petru, de la formațiunea economic, împreună cu un specialist de la Arhivele Statului".

Nu vreau să continuu cu textul raportului, dar faptul că s-a încercat percheziția domiciliului meu numai pentru faptul că am fost și sunt om de știință și eram autorul numeroaselor studii, cărți și articole bazate pe documente autentice este inacceptabil.

Mă deranjează însă mai mult faptul că ofițerul de poliție care trebuia să organizeze percheziția la domiciliul meu este aceeași persoană care, începând din toamna anului 2003, îi acoperă și protejează pe cei care au distrus fondul forestier național în județul Harghita, iar din anul 2004 tergiversează, împreună cu procurorii, soluționarea atât a Dosarului nr. 107/P/2004, cât și cercetările împotriva acelora care îi protejează pe linie profesională pe infractori.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Titus Corlățean - declarație politică intitulată Atentat la demnitatea României: în problema comisarului european, Traian Băsescu și Călin Popescu-Tăriceanu au abandonat interesul național;

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Titus Corlățean, Grupul parlamentar al PSD. Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Titus Corlățean:

Vă mulțumesc, doamnă președintă.

Stimate, stimați colegi,

Declarație politică de astăzi este intitulată: "Atentat la demnitatea României: în problema comisarului european, Traian Băsescu și Călin Popescu-Tăriceanu au abandonat interesul național".

Partidul Social Democrat își exprimă consternarea față de iresponsabilitatea politică demonstrată de președintele Traian Băsescu și de premierul Călin Popescu-Tăriceanu, care, cu prilejul desemnării comisarului european din partea României, au exportat la Bruxelles războiul dintre Palate.

Debutul nostru în Guvernul European începe cu un scandal politic urât, care plasează România într-o zodie a penibilului.

PSD nu poate accepta încercările palide și necredibile ale președintelui Traian Băsescu de a demonstra echilibru în autoritate în problema desemnării comisarului european propus de România. Traian Băsescu spune că desemnarea lui Varujan Vosganian a fost un eșec, dar uită să adauge că a pus umărul, împreună cu primul-ministru, prin trocul politic pe care l-au făcut, la acest eșec de proporții pentru imaginea României.

Astfel de tertipuri de imagine, prin care politicianul Traian Băsescu joacă rolul criticului și salvatorului națiunii, după ce a provocat problemele, au fost repetate de prea multe ori. Este un circ care nu mai convinge pe nimeni. Atât președintele, cât și premierul au demonstrat că nu sunt oameni de stat adevărați și că nu se ridică la înălțimea momentului reprezentat de aderarea noastră la Uniunea Europeană. Traian Băsescu și Popescu-Tăriceanu s-au comportat ca doi politicieni de duzină, prizonieri ai micilor războaie dâmbovițene, oameni lipsiți de viziune și incapabili să conducă o Românie care devine membru al Uniunii Europene.

România europeană reprezintă o altă epocă, în care domnii Băsescu și Tăriceanu sunt deja depășiți. Amândoi și-au uitat datoriile, abandonând interesul național. Au demonstrat că trăiesc din ură și răzbunare și că nu sunt capabili de acte politice solidare, în folosul țării.

Actele lor iresponsabile riscă să plaseze România la periferia politică a Uniunii Europene. În același timp, ele amanetează în bună măsură șansele României ca începând cu 2009 să beneficieze de un comisar european cu mandat complet de 5 ani, în condițiile în care, după această dată, principiul "o țară - un comisar" va fi abandonat și, respectiv, înlocuit cu o formulă mult mai restrânsă a Comisiei Europene.

Ratarea șansei de a asigura României, în interiorul Uniunii, un profil puternic, bine determinat și influența politică corespunzătoare unui stat plasat pe poziția a 7-a în Uniunea Europeană ca potențial și putere de vot, se datorează, o spunem de pe acum, actualilor guvernanți ai României, în primul rând președintele Băsescu și premierul Tăriceanu. Atribuirea unui ridicol mandat de comisar european pe probleme de multilingvism,pentru "soluția de avarie" aleasă de premierul Tăriceanu în disperare de cauză, este cel mai bun exemplu în acest sens. Reprezentantul României la Comisia Europeană ajunge astfel să răspundă de problemele de traduceri, tipărituri și respectiv de publicațiile de la Bruxelles, precum vânzătorul de ziare din Grand Place, grație diletantismului în politica externă în care Băsescu și Tăriceanu excelează.

Scandalul desemnării comisarului european din partea României este dovada finală a falimentului Guvernării "D.A" ultima demonstrație de incompetență și patriotism mimat a regimului Băsescu. Este semnalul pentru toți românii că țara are nevoie de o altă conducere și că în Parlamentul European nu vom putea trimite politicienii unei Alianțe care și-a bătut joc de România.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Emil Strungă - declarație politică intitulată PC și UDMR între opoziție și guvernare;

Din partea Grupului parlamentar al PNL, dau cuvântul domnului deputat Emil Strungă. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Emil Strungă:

Vă mulțumesc, doamnă președintă.

Titlul declarației politice de astăzi este: "PC și UDMR între opoziție și guvernare".

Moțiunea simplă depusă în data de 24 octombrie la Camera Deputaților de către Partidul Conservator și semnată de 4 deputați independenți, 14 parlamentari PSD și 22 PRM, intitulată: "Autonomia teritorială solicitată de vicepremierul Marko Bela sfidează Constituția României", are semnificația unei furtuni într-un pahar cu apă. În dorința sa de a mai ralia o parte din electorat de partea sa, Partidul Conservator apelează la un gest fără precedent în istoria parlamentară a României: sancționează Guvernul din care el însuși face parte și se comportă ca un partid de opoziție!

Domniile lor - inițiatorii acestei moțiuni - nu știu, poate, că un act de acest gen, îndreptat împotriva unei persoane, nu are ce căuta pe ordinea de zi a Camerei Deputaților. Mai mult, Partidul Conservator dorea și convocarea C.S.A.T., pentru a răspunde organizării referendumului din Ținutul Secuiesc, din 4 noiembrie, acțiune care nici măcar nu este organizată de Markó Béla.

Această moțiune a fost un eșec lamentabil, din cauză că nu a avut o bază solidă și pentru că cei 14 semnatari din partea P.S.D. și-au retras semnăturile, în urma cererii exprese a liderului Grupului parlamentar al P.S.D. din Camera Deputaților, domnul Viorel Hrebenciuc. Astfel, moțiunea nu poate fi depusă, deoarece nu întrunește susținerea a cel puțin 50 de deputați.

Pe de altă parte, inițiativa U.D.M.R. de a susține autonomia teritorială pe criterii etnice nu are nici o bază legală, astfel de revendicări nu sunt conforme cu nici o lege a minorităților din cadrul Uniunii Europene, în care ne vom integra în curând. Uniunea Europeană susține drepturile minorităților și încurajează autonomia culturală, dar nu girează segregări etnice sau enclave lingvistice.

Deși nu susținem multe din recentele declarații și acțiuni ale U.D.M.R. și ale liderului său, Markó Béla, considerându-le amenințări la integritatea statului român, nu putem aproba gestul iresponsabil al Partidului Conservator. Acest partid a declarat deja, prin vocea președintelui Voiculescu, că este la putere, dar nu la guvernare, afirmație lipsită de sens, dacă luăm în considerare portofoliile importante din Guvernul României deținute de membrii Partidului Conservator.

Aceeași atitudine ambiguă o au cele două formațiuni în ce privește Proiectul de Lege privind înființarea Agenției Naționale de Integritate.

Ceea ce este clar este faptul că aceste două partide - P.C. și U.D.M.R. -, aflate în Coaliția de guvernare, au ignorat de prea multe ori această poziție a lor, generând tensiuni și dispute inutile și periculoase pentru țara noastră, aflată în pragul aderării.

Este datoria clasei politice românești să sancționeze aceste acțiuni, în mod sever și consecvent.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Costache Mircea - un semnal de alarmă în legătură cu decadentismul elitei politice;

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Costache Mircea.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Costache Mircea:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Una dintre caracteristicile societății românești contemporane este decadentismul, care are și el mai multe cauze.

Și, cu cât se vorbește mai mult de alinierea la standardele europene, despre compatibilizarea cu economiile avansate, despre sincronizarea socio-culturală ... (Sună un telefon mobil, producându-se microfonie.)

Cred că nu din cauza mea se întâmplă ce se întâmplă, da? E cineva căruia au început să nu-i mai placă ...

 
   

Doamna Daniela Popa:

Nu din cauza dumneavoastră, domnule deputat. Continuați, vă rog.

O voce din sală:

U.D.M.R.-ul!

 
   

Domnul Mircea Costache:

Nu, nu, nu. Să știți că adversarii mei nu sunt cei de la U.D.M.R. Adversarii mei sunt cei care au jefuit și au devastat economia națională cu legea în mână și cred că au făcut un lucru bun.

Revin și spun - chiar dacă unora le place, sau nu - că se pare că ne-am pierdut busola și, cu cât se vorbește mai mult de alinierea la standarde de compatibilizare cu economiile avansate, de sincronizarea socio-culturală cu democrațiile consolidate de pe continent, ca un făcut și ca un dat, parcă autoritățile fac tot mai puțin în planul realității de zi cu zi, pentru a ridica nivelul vieții publice și al cetățenilor la înălțimea acestor comandamente vitale. Nu numai la români, ci și pe la alte popoare - și asta nu de ieri, de azi, -, mulțimea se uită la vârf, la comportamentul celor din fruntea ierarhiilor - la Președinte, la miniștri, la așa-zisele elite politice, culturale și administrative.

Nevoia de modele umane, habituale și civic comportamentale a existat din toate timpurile. Decadentismul generalizat care caracterizează societatea românească actuală, declinul economic, degenerescența moravurilor, regresul cultural sunt toate rezultatul tonului dat de sus, de la cârma treburilor publice, de la liderii și de la formatorii de opinie.

Ce văd oamenii simpli, tinerii și în general toți cetățenii la conducătorii României de azi, la modelele pe care aceștia le oferă prin concepția și stilul lor de viață? Păi, ce să vadă și ce să audă decât penibile panseuri ariviste, parvenitiste și expresii de cea mai joasă speță, preluate imediat de toboșarii timpurilor noi și multiplicate până la saturație pe toate canalele media?

Când Președintele își face un titlu de glorie, evocându-și trecutul de elev nepremiant, fumător în w.c.-ul școlii, care, în același timp, a înțeles că Președinte jucător înseamnă a juca geamparalele, când ministreasa integrării face, pasă-mi-te, educație anticorupție, difuzând niște penibile hârtiuțe, pe care scrie "dacă te mănâncă, să dai", "ți-o iei" și, mai nou, un ministru al fiscului, pe care, după aspectul fizic, dacă-l cauți în beciurile Poliției și-l găsești la minister, îți dai seama că aceasta este de fapt societatea românească actuală, face - zice el - educație la ora asta, cu purceluși sub formă de reclamă publicitară, prin care, folosind expresii de cea mai joasă și îndoielnică anvergură, crede că face educație, cui? El, care este un exemplu de om needucat, vrea să facă educație folosind, în tonul colegei sale, ministreasa de la integrare, cu "te mănâncă, să dai", "ți-o iei", vine și el, mai nou, cu "dacă vrei să ți-o pui legal, s-o faci legal", sau cam așa ceva.

Deci, dați-vă seama că există și tineri și vârstnici, care vor vedea în modelele civic-comportamentale ale miniștrilor, ale oamenilor de la vârful ierarhiilor societății românești, simbolul decadentismului generalizat care paralizează societatea românească actuală. Peste asta nu se mai poate spune nimic. Poți să te integrezi și în absolut, poți să te integrezi și în Africa de Sud, și pe alte meridiane. Cu astfel de exemplare care, pe bani publici, difuzează promiscuități, nu poți să ajungi nicăieri. Mâine-poimâine, vor ajunge alții la concluzia că nu au reușit să facă din România un partener viabil în Comunitatea Europeană.

Este și de datoria Parlamentului României să tragă semnale de alarmă în legătură cu aceste pretinse modalități de educare a populației care, de fapt, dau cele mai penibile pilde de lipsă de cultură, de lipsă de simț civic și de dispreț față de cele mai elementare norme de comportament civilizat.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Iulian Iancu - declarație politică cu titlul Bugetul de stat pentru anul 2007 - etalon al minciunii și instrument de îmbogățire a celor bogați și de sărăcire a celor săraci;

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Iulian Iancu, Grupul parlamentar al P.S.D.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Iulian Iancu:

Vă mulțumesc foarte mult, doamnă președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Bugetul de stat pentru anul 2007 - etalon al minciunii și instrument de îmbogățire a celor bogați și de sărăcire a celor săraci".

Bugetul de stat, așa cum bine se știe, este cea mai importantă componentă a bugetului public - instrument de previziune prin care statul prevede anual mărimea și structura veniturilor și cheltuielilor în cadrul economiei publice.

De la 1 ianuarie 2007, avem, însă, o dimensiune europeană a construcției acestuia, bazată pe analize economico-financiare și fiscale foarte exigente. Analizând coordonatele sintetice ale bugetului de stat pentru anul 2007, putem simplu spune că avem din nou în față un buget nerealist.

În primul rând, vorbim despre bugetul primului an al integrării europene. Era obligatoriu ca Guvernul să fi elaborat mai întâi o strategie, respectiv un program post-aderare. Era și este stringent necesar un concept asupra dezvoltării României, odată cu intrarea țării noastre într-un mediu economic total diferit de cel al tranziției, într-un mediu economic ale cărui reguli pot fi tot atâtea obstacole pentru agenții economici din România. În consecință, începând de la 1 ianuarie 2007, trebuie să avem definite alte obiective decât cele ale perioadei de aderare și se impune un alt mod de finanțare.

Analizând aceste obiective la nivelul Ministerului Economiei și Comerțului, observăm că nu exită nici strategie, nici măcar program postaderare. În fapt, bugetul Ministerului Economiei și Comerțului este cel mai mic buget din ultimii 16 ani și reprezintă doar 77% din cel al anului 2005.

Înregistrăm această reducere doi ani consecutiv, în condițiile în care, din 2004 până astăzi, se extrag 600.000 de tone de cărbune mai puțin, 200.000 de tone mai puțin țiței. Tot pe aceeași pantă descrescătoare este și industria producerii de alimente. Se produc mai puțin cu 130.000 tone de carne și preparate din carne, producția de brânzeturi este la jumătate; industria textilă are căderi de peste 60%. Să adăugăm că producția de energie a României a scăzut cu 150.000 de tone combustibil convențional.

Obiectivul central pentru România ar fi trebuit să fie ridicarea gradului de competitivitate al produselor și serviciilor noastre; în strategie, ar fi trebuit să fie identificate ramurile și domeniile care pot avea o mai mare și rapidă capacitate de a deveni concurențiali, sau de a rezista în fața competiției dure de pe piața unică europeană.

La Ministerul Economiei și Comerțului, observăm că nu numai că nu există o astfel de identificare a nișei de produse și servicii competitive, ba, mai mult, fondurile alocate acestui capitol au scăzut cu 50% față de anul 2006.

Să nu uităm că, spre deosebire de anul 2004, la Geneva, la World Economic Forum, am fost retrogradați cu șase locuri în topul competitivității timp de doi ani consecutiv, iar motivele au fost: corupția, favoritismul în deciziile guvernamentale, povara fiscală, spălarea de bani, nerespectarea contractelor și legilor, emigrarea specialiștilor.

Cu alte cuvinte, declarăm saltul făcut de România, odată parcurs procesul de aderare, dar previzionăm bugetul tot într-o concepție contabilă, fără să înțelegem necesitatea unei noi concepții de stimulare a activităților de vocație competițională.

Un alt domeniu este cel asumat de Uniunea Europeană, prin Agenda Lisabona, respectiv cel al domeniului rezervat cercetării-dezvoltării. La Ministerul Economiei și Comerțului, pentru al doilea an consecutiv, înregistrăm o diminuare a fondurilor alocate cercetării cu 60% și subliniem faptul că bugetul nu are viziune de perspectivă asupra dezvoltării economiei românești în condițiile aderării.

În fapt, pentru Ministerul Economiei și Comerțului, bugetul pentru anul 2007 este un buget de criză.

În condițiile în care la nivelul european, Cartea Verde pentru strategia europeană pentru energie durabilă, competitivă și sigură subliniază importanța strategică a sectorului energetic, precum și necesitatea unui program național în domeniul energetic convergent cu cel unic european, la noi, bugetul pentru 2007, abandonează până și proiectele strategice de interes național.

Cartea Verde din 2006 definește liniile generale ale politicii europene în domeniul energetic: 1. asigurarea securității în alimentarea cu energie - la noi, nici măcar stocurile pentru această iarnă nu sunt asigurate; 2. diversificarea producției de energie; noi am blocat, timp de doi ani, proiectele strategice de interes național pentru producerea de energie pe cărbune, producția de energie hidro, iar Unitatea nr.2 de la Cernavodă are o întârziere de un an de zile; 3. realizarea pieței de energie, ca parte integrantă a pieței unice europene; noi încă suntem în etapa în care lipsa regulilor transparente a transformat piața de energie într-o junglă în favoarea "băieților deștepți", cum îi numea domnul Președinte Băsescu, continuând să importăm energie electrică la preț dublu decât vindem; 4. asigurarea protecției mediului; bugetul pe 2007 a diminuat deopotrivă atât fondurile pentru închiderile de mină, dar și cele pentru realizarea echipamentelor de protecție a mediului în producția de energie; 5. susținerea inovării și cercetării în domeniu; la noi, bugetul pe 2007 înregistrează o diminuare la acest capitol cu 60%.

Iată, deci, în ce privește concurența, avem o lege a concurenței, în schimb nu avem concurență. Nu este treaba statului, așa cum spuneau unii decidenți ieri, să intervină în favoarea unor companii și să reprime sau să perturbe competiția economică, așa cum s-a întâmplat în aceste zile cu prețul gazelor naturale. Preocupările companiilor sunt doar de maximizare a profiturilor, prin tragerea în sus a prețurilor. Și, iată, în final: populația a ajuns să plătească 143 de dolari pe mia de metri cubi la gaze naturale din producția internă, cât plătea în 2004 pentru gazele naturale din import.

Prin urmare, analizând bugetul anului 2007, observăm că Guvernul actual a preferat demagogia, politicianismul, unei abordări realiste europene. Populația României va avea în continuare în procent de 40% statut de asistat social, în condițiile în care 6 milioane de consumatori nu pot plăti factura la întreținere.

Pensiile vor crește cu 17,6% în 2007, dar factura la întreținere va crește cu 50% în unele localități, iar în altele se va dubla. Prețul alimentelor va crește cu cel puțin 33%, începând cu 1 ianuarie 2007.

Fondul de șomaj va primi aceleași sume ca în 2006, în condițiile în care 400.000 de persoane au stat mai mult de 12 luni în șomaj și acum nu mai au nici o formă de venit.

Am devenit atât de săraci, încât 62% din populația țării declară că o duce rău sau mai rău decât acum 2 ani, cu efect de recul și pentru generațiile viitoare.

În concluzie, putem spune că Guvernul actual a reușit, prin bugetul anului 2007, să amaneteze, deopotrivă, prezentul și viitorul copiilor noștri, doar pentru interesul lor de grup sau de partid, în favoarea celor puțini și bogați, fiindu-le indiferentă soarta celor mulți și săraci.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Traian Dobre - atenționare în ceea ce privește interesele dubioase ale autorităților ieșene;

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., dau cuvântul domnului deputat Traian Dobre.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Traian Dobre:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

A început să-mi placă această oră de declarații politice, că fiecare spune ce vrea, fie că-i adevărat, fie că nu. Dar nu asta este tema declarației politice de astăzi.

"Zilele Iașiului" au reprezentat și reprezintă cea mai frumoasă sărbătoare a ieșenilor. Din păcate, de multe ori, în spatele acestei sărbători se ascund interesele dubioase ale autorităților locale.

Astfel, nu poate decât să ne mire intruziunea în cadrul "Zilelor Iașiului" a firmei finului primarului Nichita, Laser Co. După ce au mințit, mai multe zile la rând, că banii pentru pliante, broșuri, stegulețe, afișe și invitații proveneau de la Fabrica de Antibiotice, funcționarii de la primărie au fost siliți să recunoască faptul că dubioasa sponsorizare pentru materialele promoționale a fost opera lui Gabriel Popa, ruda prin alianță a primarului Nichita.

Această încrâncenare cu care Primăria Iași a încercat să ascundă adevărul opiniei publice nu poate decât să ne facă extrem de suspicioși în legătură cu natura relațiilor dintre cele două rude. O relație care, până astăzi, a consumat o mulțime de bani din buzunarul ieșenilor. Reamintesc faptul că aceeași firmă - Laser Co. - s-a îmbogățit pe seama contractelor derulate cu Regia de Apă-Canal, pe vremea când aceasta era condusă de actualul primar. De asemenea, mai apoi, când nașul a devenit primar, tot firma finului a câștigat licitația pentru tipărirea unui album de prezentare a Iașiului.

Date fiind aceste suspiciuni, cerem instituțiilor de profil să verifice toate informațiile de mai sus, înainte ca bugetul Iașiului să fie golit de tot. De altfel, deja primăria a început să se plângă de faptul că nu mai are destui bani pentru salariile numeroșilor săi funcționari. Acest lucru i-a determinat să încerce să obțină aprobarea unui credit record pentru o emisiune de obligațiuni de 4 mii de miliarde de lei, bani pe care vor să-i consume astăzi, pentru ca mâine să-i plătească alții.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ioan Aurel Rus - declarație politică intitulată Vrem căldură!;

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Ioan Aurel Rus.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Mai întâi, trebuie să fac o remarcă la cele spuse de colegul Dobre. Nu cred că aici se spun minciuni, de la această tribună. Le spun unii care și le asumă, le spun unii care nu știu ce spun, dar, în general, cred că deputații nu spun prostii sau minciuni, atunci când vin la acest microfon.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Vrem căldură !"

Luni, 30 octombrie a.c., peste 300 de copii din municipiul Bistrița au ieșit în stradă, din cauza frigului insuportabil din clase. Societatea furnizoare de căldură PRODITERM Bistrița trece prin momente grele din punct de vedere financiar, în acest moment având chiar gazul tăiat și, deci, cu ce să faci căldură?

Municipalitatea, pe timpul verii, a fost preocupată mai mult de înlocuirea bordurilor și refacerea străzilor amenajate cu un an în urmă, și nu de rezolvarea problemei PRODITERM.

Primarul Vasile Moldovan a fost mai preocupat de chefurile ocazionale, de tăierile de panglici inaugurale, decât de soarta școlilor din municipiu. Degeaba a alergat vineri, 27 octombrie a.c., viceprimarul Turc, la Tg. Mureș, la Distrigaz-Nord, să ceară o păsuire în plata datoriei PRODITERM către furnizorul de gaze naturale, că a fost refuzat. RUR Gaz nu-i firmă românească. Ne-am vândut gazul, acum plătim prostia.

Iată că neglijența și slaba preocupare au dus la această grevă spontană făcută de copii, de copiii bistrițenilor nemulțumiți.

În fața prefecturii, copiii scandau o lozincă simplă: "Vrem căldură!" Cine să-i asculte? Prefectul? Aaș! Subprefectul? I-a auzit, dar nu a ieșit la copii să le transmită mesajul prefectului, ca în alte locuri, ci, pur și simplu, a stat ascuns.

Nu credeam vreodată că în anul 2006 copiii din municipiul Bistrița vor fi siliți să facă grevă din cauza lipsei de căldură.

Cer domnilor miniștri Blaga și Hărdău să intervină în rezolvarea grea a problemei. Dacă mai ieri, un grup de profesori buzoieni cereau scoaterea din programa de învățământ a religiei, astăzi, la Bistrița, copiii nu au unde învăța. Frigul e insuportabil în sălile de clasă. Vorba lui Băsescu: "Iarna nu-i ca vara !"

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Cornelia Ardelean - referire la prioritățile de finanțare a drumurilor europene;

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, dau cuvântul doamnei deputat Cornelia Ardelean.

Aveți cuvântul, doamnă deputat.

   

Doamna Cornelia Ardelean:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Culoarul IV Paneuropean, respectiv Autostrada Nădlac-Arad-Timișoara-Pitești-București, ar trebui să constituie o prioritate absolută a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.

Valorile de trafic, precum și modul de utilizare a acestui tronson de drum european care străbate România sunt incomparabil cele mai ridicate din țară. În acest context, mi se pare ciudat că suma alocată în proiectul de buget pe anul 2007 pentru Culoarul IV este insuficientă demarării unui proiect de asemenea anvergură.

Din punct de vedere economic, dar și practic, având în vedere indicatorii de trafic, o soluție oportună ar fi alegerea ofertei Băncii Europene de Investiții, care ar finanța extrem de avantajos proiectul Culoarului IV Paneuropean.

În opinia mea, întreg spectrul politic ar trebui să se implice pentru a analiza în mod real și cu pragmatism economic investițiile viitoare din domeniul autostrăzilor.

Din acest punct de vedere, Bulgaria ne-a luat-o de mult înainte, cu cei peste 600 de kilometri de autostrăzi, în timp ce noi ne chinuim tot timpul să le reparăm pe cele existente. Din păcate, realizarea unor artere cu adevărat europene va dura încă foarte mulți ani, dacă vom menține actualul ritm de melc, atât în stabilirea celei mai bune variante, cât și din punctul de vedere al alocațiilor bugetare.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

 
  Vasile Mocanu - declarație politică intitulată Un subiect plictisitor;

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Vasile Mocanu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Vasile Mocanu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o "Un subiect plictisitor".

Tocmai când credeam că s-a renunțat la această idee fixă, subiectul anticipatelor iese din nou la iveală. Evident, cel care îl relansează este același președinte Băsescu, în opinia căruia mai toate problemele României s-ar rezolva dacă românii ar fi chemați, mai devreme decât este normal, la urne. Foarte sigur, în zilele următoare, democrații vor relua argumentele șefului statului în favoarea anticipatelor, pentru că, - nu-i așa? -, agenda P.D. este întocmită la Cotroceni. Dimpotrivă, liberalii vor respinge ferm ideea scrutinului devansat, de teamă ca "partenerii" (remarcați ghilimelele) democrați să nu cucerească, printr-o manevră trădătoare, și Palatul Victoria.

Acest scenariu, cu Băsescu și P.D. pro anticipate, și cu P.N.L. contra, care se repetă de mai bine de un an, începe să plictisească teribil. Ai impresia că scopul suprem al României europene a devenit organizarea de alegeri înainte de termen.

Ce ne facem, însă, cu factura de la întreținere din această iarnă, care va goli instantaneu buzunarele românilor? Cu rușinea de a ne prezenta total nepregătiți la nominalizarea pentru funcția de comisar european? Cu haosul din agricultură? Cu viața tot mai grea a pensionarilor? Cu degringolada din Învățământ și din Sănătate?

Încă o dată, discuțiile despre anticipate au rolul doar de a abate atenția populației de la aceste probleme extrem de grave.

Parlamentarii Partidului Social Democrat au mai spus-o, iar eu o repet: nu ne temem de anticipate. Dimpotrivă, suntem pregătiți pentru alegeri înainte de termen. Dar nu am fost și nu suntem de acord ca acest subiect să devină perdeaua de fum, care să acopere adevăratele probleme ale țării.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Petru Călian - declarație politică cu titlul Despre tragediile pe lângă care trecem cu viteză;

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Petru Călian.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc.

Declarația mea politică de astăzi are titlul "Despre tragediile pe lângă care trecem în viteză".

Trăim un secol al vitezei. Se pare că viteza este singura care contează în aceste vremuri. Viteza de adaptare, viteza de mișcare, viteza de repliere sunt principii de viață, caracteristici necesare supraviețuirii celui mai tare și celui mai apt. Din păcate, ne trăim și sentimentele tot în viteză și la fel și tragediile.

În urmă cu două zile, în comuna Vâlcele, județul Cluj, a avut loc un tragic eveniment rutier, în care și-au pierdut viața doi tineri nevinovați și alți câțiva au fost grav răniți. Aflu că și a treia persoană a decedat.

Tronsonul de drum amintit este, din păcate, recunoscut la nivel național pentru numărul mare de victime pe care le primește tribut. Tot din păcate, cu cât numărul victimelor crește, cu atât trecem peste ele mai în viteză, uitând, în scurt timp, tragismul curmării unei vieți. Nu cred că situația de a trăi într-un secol al vitezei ne îndreptățește să devenim inumani, într-o viață care seamănă tot mai mult cu o junglă a celui mai tare.

În acest sens, le-am adresat azi o scrisoare deschisă ministrului administrației și internelor, domnul Vasile Blaga, și președintelui Consiliului județean Cluj, domnul Marius Nicoară, prin care le solicitam inițierea unui proiect de asigurare a unei securități sporite pe tronsonul de drum Feleac-Vâlcele-Tureni, județul Cluj.

Pe scurt, cauza accidentelor de aici este, în principal, viteza excesivă cu care sunt conduse autovehiculele, viteză cumulată cu vizibilitatea redusă către minimum, pe anumite porțiuni, din cauza declinităților și a curbelor periculoase.

Ne vedem puși în situația să apelăm la unele măsuri în vederea reducerii riscului de producere a unor astfel de accidente, sfârșite tragic, prin pierderea de vieți omenești.

Susțin, așadar, în acest sens, necesitatea amplasării de camere de luat vederi pe tronsonul mai sus amintit, precum și impunerea restricției de viteză la 60 km/h pe lungimea întregului traseu.

Consider că aceste măsuri suplimentare de securitate pe acest sector de drum vor fi de natură să prevină și să reducă numărul victimelor pe care accidentele rutiere le-au produs în această zonă.

Nici un fel de cheltuială nu este prea mare în încercarea de a stopa acest flagel al vitezei excesive și chiar dacă restricțiile de la buget nu permit alocarea unor fonduri pentru alte proiecte decât cele prevăzute, consider că acest proiect ar trebui să fie prioritar atât pentru organele de conducere județene, cât și pentru minister și, nu în ultimul rând, pentru noi toți.

Sper să nu vi se pară surprinzătoare această declarație politică, însă, știți cu toții că persoanele la care am făcut referire, din păcate, cele decedate, sunt copiii unui coleg de-al nostru. Dumnezeu să-i ierte!

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Mihai Cristian Apostolache - exprimarea dezamăgirii față de sumele alocate prin bugetul de stat pe anul 2007 județului Prahova;

Domnul deputat Mihai Apostolache, Grupul parlamentar al P.S.D.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Mihai Cristian Apostolache:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Ne aflăm la începutul unei săptămâni care se anunță la fel de agitată ca și perioada de până acum. După ce ne-am făcut de râs în lume în ceea ce privește desemnarea comisarului european, situația care ne-a oferit prilejul să vedem încă o dată un președinte jucător și un premier pe post de minge, am intrat în perioada de analiză a proiectului bugetului de stat și bugetului asigurărilor sociale de stat.

Două documente extrem de importante pentru România care, din păcate, nu răspund nici pe departe priorităților cetățenilor României, arătând o imensă lipsă de responsabilitate a actualilor guvernanți față de cetățenii acestei țări și de viitorul lor european.

Dincolo de această abordare generală, doresc să-mi exprim dezamăgirea în calitate de prahovean cu privire la construirea acestui buget. Județul Prahova este un important contribuitor la bugetul statului, beneficiind de un puternic mediu economic, dovadă vie fiind și numărul ridicat de societăți comerciale care au obținut rezultate economice deosebite și care au fost premiate de curând de Camera de Comerț și Industrie Prahova.

Firesc ar fi ca o parte semnificativă a sumelor care ajung la nivel central să se întoarcă în județ, astfel încât prahovenii cu venituri mici să primească servicii sociale corespunzătoare, tinerii prahoveni aflați în așteptarea unei locuințe pentru tineret să-și poată realiza această dorință cât mai repede, elevii prahoveni să poată învăța în școli renovate, nu doar văruite și lipsite de material didactic, infrastructura să poată fi modernizată etc.

De aceea, stimați guvernanți, vă solicit să vă îndreptați mult mai multă atenție asupra județului Prahova, nu numai la sfârșit de săptămână, când veniți pe Valea Prahovei, ci și în aceste momente când se discută bugetul, și să cuprindeți în bugetul pe anul 2007 sumele necesare pentru atingerea tuturor acestor obiective.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Mirela Elena Adomnicăi - declarație politică cu titlul România, victimă colaterală a luptei dintre palate;

Din partea aceluiași grup parlamentar al PSD, doamna deputat Mirela Adomnicăi.

Aveți cuvântul, doamna deputat.

   

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi se intitulează "România, victimă colaterală a luptei dintre palate".

România a reușit din nou să se individualizeze la Bruxelles. Ea nu a reușit să trimită de la început un candidat care să fie măcar cât al bulgarilor, ceea ce reprezintă o mare umilință pentru România, marcată de presa internațională cu titluri de genul: "Bucureștiul și-a început drumul în Europa cu stângul". Evident, primul candidat al României nu a fost o personalitate care să se poată susține singură în fața Comisiei Europene. Nu avea anvergură internațională, nu a ocupat funcții importante în administrația de la București, nu era un mare om de cultură, nu participase la procesul de integrare europeană.

Nu în ultimul rând, Vosganian a fost copleșit de trecutul său, se pare bine cunoscut comisiei. Activitatea sa politică în fruntea UFD și declarațiile făcute atunci se pare că au fost contabilizate astăzi, pentru Europa, dreapta fiind adesea sinonimă cu fascismul. Apoi, la București nu s-a ținut seama de ecuația politică europeană, ce cuprinde creștin-democrați, socialiști și liberali, care îi lăsau din start candidatului PNL puține șanse de reușită. Dar, culmea este că nu atât conținutul, cât forma în care a fost prezentată propunerea României a condus la acest eșec răsunător al Bucureștiului. De la bun început, numele candidatului nu trebuia făcut public. Procedura europeană este ca alesul să fie trimis la Bruxelles pe tăcute, pentru evaluarea în fața comisiei. Dacă un candidat este respins se trimite altul. Cel care are privilegiul de a-și anunța comisarul este președintele comisiei, Jose Emanuel Barroso, premierul Guvernului European ce își desemnează practic ministrul.

În România, în schimb, numele lui Vosganian a fost făcut public din primul moment, ca urmare a luptei Băsescu - Tăriceanu. Liberalii, prin căpetenia Tăriceanu, au cedat inexplicabil, au pierdut un portofoliu și-și dau iluzia unei victorii la Bruxelles.

Dar, colecționarul de arme Băsescu a câștigat un minister râvnit de mult pentru panoplia sa prezidențială, unde strălucesc deja Ministerul de Interne și Serviciile Secrete. În CSAT, fiecare vot contează, iar în prezent în CSAT nu se știe cine ar mai vota împotriva unei propuneri prezidențiale.

Dictatura învelită în staniol democratic a președintelui Băsescu poate funcționa însă. Nici o opreliște, nici o scamă pe reverul puterii prezidențiale.

În concluzie, liberalii au trimis la Bruxelles un comisar care nu e membru PNL, iar președintele Băsescu și-a adjudecat piesa lipsă în șahul puterii. Dar, în istorie, această luptă va rămâne, așa cum presa internațională a consemnat deja. România a pornit cu stângul în Europa.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

 
  Liviu Timar - declarație politică intitulată Bugetul agriculturii, vai de biet țăran, săracul...;

Tot din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Liviu Timar.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Liviu Timar:

Doamna președinte,

Domnilor colegi,

Declarația mea se intitulează "Bugetul agriculturii, vai de biet țăran, săracul..."

Analizând bugetul de stat, alocat de Guvernul României pentru anul 2007 agriculturii, se poate constata o scădere a acestuia cu 12,29% față de anul 2006. Suma programată pentru anul viitor este de 3.197.241 mii lei, față de 3.645.056 mii lei, sumă actualizată după rectificarea bugetului din acest an.

Agricultura României din ultimii 2 ani s-a confruntat cu probleme deosebit de grele ce s-au reflectat în: obținerea în anul 2006 a unor producții medii și totale pe hectar, foarte mici, respectiv 2.260 kg/ha la grâu, 2.080 kg/ha orz de toamnă, 1.250 kg/ha floarea soarelui, aproximativ 3.030 kg/ha porumb boabe etc; existența unor suprafețe de teren arabil nelucrate de peste 30%, cele mai mari din toate timpurile; falimentul producătorilor agricoli, ce s-a consolidat de la un an la altul; reducerea cu 40% a producției din sectorul de creștere a păsărilor.

Astăzi, pentru prima oară, România etalează o populație rurală obosită și abandonată de cei ce guvernează țara.

Capitolul cel mai important din bugetul de stat pentru agricultură este titlu IV "Subvenții". Pentru anul 2007, suma alocată este de 1.830.833 mii lei, ceea ce reprezintă 79,83% față de programul anului 2006, când suma a fost de 2.293.474 mii lei. În acest caz îmi pun întrebarea: Domnilor de la guvernare, ce-a devenit țăranul român? sau Domnilor, ce aveți de gând să faceți cu 40% din populația acestei țări? Ce faceți cu agricultorii României? Cunosc răspunsul dat de cei care conduc la această dată destinele României: Urmează să primim fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană, lucru adevărat și corect, dar nu suficient, fiindcă un vechi proverb românesc spune că ,,Niciodată străinul nu te-a făcut gazdă", fapt demonstrat în decursul timpului.

Consider că trebuie făcută o majorare a sumelor alocate de la bugetul de stat pentru agricultură cu cel puțin 1.010.000 mii lei și majorarea subvențiilor, de la 1.830.833 mii lei la 2.405.833 mii lei, pentru sprijinirea producătorilor agricoli.

Plățile directe pe unitatea de suprafață de aproximativ 50 euro pe hectar de teren cultivat ce se primește de la Uniunea Europeană, reprezintă doar 25% față de producătorul agricol din UE și se primește doar în toamna lui 2007. Acest ajutor de la Uniunea Europeană nu influențează rezultatele anului agricol 2006/2007.

Tocmai pentru a reduce decalajul plăților directe dintre statele vechi ale Uniunii Europene și cele noi (România și Bulgaria), Guvernul poate, în urma unui acord cu Comisia Europeană, să completeze plățile directe ale Uniunii Europene, folosind plățile naționale complementare cu maxim 30%, fără ca suma totală rezultată să depășească nivelul aplicat în Uniunea Europeană. Exemplu: Dacă în Uniunea Europeană un producător agricol primește 200 EUR/ha în anul 2007, producătorul agricol român primește doar 50 EUR/ha de la Uniunea Europeană, dar există posibilitatea legală de a primi încă 60 EUR/ha de la bugetul național (200 EUR X 30% = 60 EUR/ha). În acest caz, suma totală ar fi de 110 EUR/ha.

Consider că dacă se dorește reducerea diferențelor ce există între producătorii agricoli din Uniunea Europeană și producătorii agricoli din România, după 1 ianuarie 2007, actualul guvern trebuie să țină cont de situația reală din agricultura românească și majorarea bugetului de stat pentru agricultură cu suma propusă de Grupul Parlamentar PSD în Comisia pentru agricultură din Parlamentul României. În caz contrar, putem spune, modificând versurile eminesciene: ,,Vai de biet țăran săracul / îndărăt tot dă ca racul..."

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Valentin Emilian Frâncu - declarație cu tema Minciunile și scornelile PSD nu mai impresionează pe nimeni;

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Emilian Frâncu.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Valentin Emilian Frâncu:

"Minciunile și scornelile PSD nu mai impresionează pe nimeni"

Doamnelor și domnilor deputați,

Există în limba română o expresie nu tocmai academică prin care se definește atitudinea aceluia sau acelora care, în pofida evidenței contrare, continuă să susțină un punct de vedere absurd, neconform realității și, prin urmare, neacceptat de nimeni.

Auzim astfel ca, bunăoară, Cutare Cutărescu "o ține langa cum că într-o noapte el a fost răpit de extratereștri, luat la bordul unui OZN și transportat pe o planetă misterioasă, unde clădirile sunt construite din turtă dulce".

"A o ține langa" cu ceva anume devine, deci, caracteristica definitorie a cuiva care se încăpățânează să ne convingă de faptul că ziua-i noapte și noaptea-i zi, că apa fierbe la zero grade, că lucrurile cad de jos în sus și că părerile dumnealui sunt singurele acceptabile pe strada noastră, în orașul nostru, la noi în țară, pe Terra și, desigur, în întreg Universul.

Cu toate că, la aproape doi ani după introducerea cotei unice de impozitare în România, beneficiile acestui sistem sunt vizibile cu ochiul liber, PSD continuă să afirme contrariul. "O persoană bogată plătește acum același impozit scăzut ca și o persoană cu un venit minim. Acum, persoanele bogate plătesc mult mai puțin decât înainte și, în consecință, ele devin și mai bogate. Din cauza politicii PD-PNL, bogații au la dispoziție mult mai mulți bani de cheltuit decât aveau acum 2 ani. Tot ei cumpără mult mai multe produse din import, iar pentru că se cumpără mai multe produse din import decât produse românești, țara noastră pierde 1 miliard de euro în fiecare an".

Așa susțin ideologii PSD, într-o broșură de dezinformare publică pe care activiștii acestui partid o distribuie peste tot în țară, în speranța că populația o sa-i creadă și că o să-i voteze cu amândouă mâinile la viitoarele alegeri.

În realitate, reducerea impozitului la 16%, nu doar pe venit, ci și pe profit, a transformat deja România într-un loc de invidiat în ceea ce privește dinamica investițiilor economice, cu consecințe directe în domeniul diminuării șomajului la cote mai mici decât în celelalte țări europene și în cel al creșterii economice și a bunăstării generale.

Nici măcar așa-numiții "tigri asiatici" nu au o creștere economică la nivelul celei atinse de țara noastră, motiv care îi determină pe analiștii economici occidentali să se întrebe dacă nu cumva a sosit momentul să introducă termenul de "zimbru românesc" în vocabularul simbolic al analizelor pe care dumnealor le prezintă în prestigioase publicații de specialitate cum sunt "The Financial Times" sau "The Wall Street Journal".

Înșiși cetățenii acestei țări, de la care nu avem pretenția să se exprime în analize sofisticate, simt o anumită creștere a bunăstării personale atunci când nu mai sunt nevoiți să se împrumute pentru absolut orice achiziție mai importantă din magazine.

Să nu uităm, în același timp, că bugetul pe 2006 este cel dintâi care nu se mai constituie pe proverbiala "foame de bani" din ultimii 17 ani, că domenii precum agricultura și dezvoltarea rurală, infrastructura, învățământul, sănătatea publică, armata și celelalte dispun de fonduri la care miniștrii de resort din guvernele PSD nici măcar nu cutezau să viseze.

Și atunci, îi întreb eu pe domnii din PSD: "Cât mai aveți de gând să o țineți langa cu minciunile și dezinformările? Oare chiar nu vă temeți că poporul român nu este format din proști pe care să îi duceți dumneavoastră cu zăhărelul? Oare chiar nu vă e rușine de ceea ce gândesc oamenii, în sinea lor sau cu voce tare, atunci când le umpleți cutiile de scrisori cu broșurele ce mustesc de cea mai jalnică demagogie?"

Și, încă un lucru. Mulți - inclusiv Partidul Social Democrat - s-au exprimat că doresc să ducă România undeva înspre mai bine. Guvernul Tăriceanu și reformele de sorginte liberală au dus România în Uniunea Europeană.

Din păcate, cei din PSD au cam dus-o "în buzunarele lor"!

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ioan Munteanu - declarație politică cu titlul Până unde merg protestele;

Din partea Grupului parlamentar al PSD dau cuvântul domnului deputat Ion Munteanu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Ioan Munteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, doamna președinte.

Declarația mea se intitulează "Până unde merg protestele".

După anul 1989 am asistat aproape în fiecare an, de cele mai multe ori în mod justificat, la proteste ale unor categorii sociale.

Cred că guvernanții, ajutați și de presă, aduc zilnic evenimente care nu sunt de interes direct pentru oameni, care le distrag atenția. Aș exemplifica aici doar conflictul dintre palate privind retragerea trupelor din Irak, numirea comisarului european și, uite, așa cum spuneam, de protestele pensionarilor, nemulțumiți de pensiile mici care nu le asigură la cei mai mulți dintre ei nici plata utilităților, procurarea medicamentelor sau procurarea unei pâini zilnice, profesorii pentru salariile de mizerie, pentru condițiile materiale în care își desfășoară activitatea, pentru schimbările aproape anuale a ceea ce înseamnă procesul educativ, pentru modul în care sunt pregătite examenele de final de an, doctorii, asistenții medicali, umiliți cu salarii de mizerie, condiții improprii în unitățile sanitare, de cea mai proastă calitate: frig, hrană, agricultorii, una dintre cele mai batjocorite categorii sociale ajunși în stadiul de înfometare.

Aș putea să spun protestele tuturor sindicatelor din toate sectoarele de activitate. Dar, cea mai mare performanță a actualei guvernări este ceea ce s-a întâmplat ieri la Bistrița. Este de neînchipuit, pentru prima dată, în fața prefecturii, 400 de copii au protestat. Pentru ce? Pentru condițiile asigurate. Frigul care i-a scos afară din clase, cred că nimic altceva nu ar fi putut arăta mai bine cum se guvernează astăzi România. Un guvern de amatori, de nepricepuți. Cu astfel de preocupări există o singură soluție - plecați!

Vă mulțumesc, doamna președinte.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Iuliu Nosa - declarație politică intitulată Cui îi mai pasă de România?;

Din partea aceluiași grup parlamentar, respectiv Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Iuliu Nosa.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Iuliu Nosa:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Cui îi mai pasă de România?"

La o privire superficială sau îngăduitoare, prestația celor doi poli de putere - guvern, președinție - din ultimele zile ar putea fi definite drept criza comisarului european.

Am asistat însă încă o dată la ceva mult mai profund și mai grav, și anume o demonstrație de iresponsabilitate și luptă de orgolii între exponenții celor două palate: Cotroceni și Victoria. Un meci primitiv și brutal care avea ca miză unică monopolul de imagine și supremație în stat. Orice rațiune politică, publică sau de bun simț, a fost abandonată în acest duel, premier-președinte, inclusiv o minimă prudență electorală.

Logica în care s-a desfășurat desemnarea comisarului european în prima variantă, dar și în cea de-a doua, a fost una de negoț oriental, de bazar, aflat departe de ordinea lumii occidentale. În această logică, relațiile contractuale nu au nici o valoare pentru nici unul din negustorii, ambii disprețuind din start termenii înțelegerii.

Este evident că în schema acestei "înțelegeri" lipseau cu desăvârșite orice argumente care țineau de interesul național, sau de interesul unei Românii europene.

O construcție unică în istoria României, cum este integrarea europeană a fost compromisă, știrbită și lezată grav prin cursa de putere dintre președinte și premier.

Responsabilitatea și vina pentru pata de rușine adusă României și decredibilizarea instituțiilor statului român le revine în egală măsură, celor doi protagoniști ai acestei telenovele în regie proprie.

Nu cunosc un moment mai rușinos în istoria României, care să fi fost cauzat exclusiv de iresponsabilitatea politică.

Cultura severă și sobră a politicienilor de la Bruxelles este brutal contrariată în fața unor asemenea modalități primitive de a înțelege politicul ca artă a negocierii.

Ce i-am obligat noi să înțeleagă din politica Bucureștiului? Că toată cultura lor birocratică, toate cerințele, procedurile și tehnicile lor sunt doar o poveste frumoasă, acceptată formal în declarații pe ecranele TV. În rest și în fond, politicianul român aflat la putere se comportă disprețuitor și arogant față de propriul popor și față de cetățeanul european la al cărui statut și bani aspiră.

Aceasta a fost, într-o descriere prescurtată, esența comportamentului iresponsabil al celor mai importanți actori ai scenei politice din România, aspiranți la maximă popularitate internă.

Dacă până în momentul aderării, jocurile murdare din politica românească erau scuzabile din perspectiva maturizării noastre democratice, din acest moment ele pun serios la îndoială capacitatea noastră de a ne conforma la cutumele europene.

Lipsa de scrupule a reprezentanților Puterii în a-și satisface egoismul și nevoia de imagine ne pune în fața unei întrebări deloc retorice: Cine conduce România? Ce alte scenarii ieftine ne mai așteaptă?

Cui îi pasă de România? Alianței D.A., în nici un caz!

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Mai sunt colegi în sală care doresc să-și prezinte declarațiile politice? Nu sunt. Vă anunț că o serie dintre colegi au depus în scris declarațiile politice, și anume din partea Grupului parlamentar al PSD, doamnele și domnii deputați: Manuela Mitrea, Mihai Dumitriu, Dumitru Bentu, Mihaela Rusu, Ion Mocioalcă, Ion Stan, Gabriela Nedelcu, Eugen Bejinariu, Aurel Vlădoiu, Nicolae Bădălău, Gheorghe Chiper, Matei Cătălin.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnii deputați: Claudiu Zaharia și Mihai-Adrian Mălaimare.

Din partea Grupului parlamentar al PD, domnii deputați: Petre Străchinaru, Traian Igaș, Marius Rogin, Daniel Buda, Aurel Olărean, Ioan Puchianu, Ion Gonțea, Ioan Oltean, Romeo Raicu și Dan Grigore.

Din partea Grupului parlamentar al PRM, doamna deputat Anca Petrescu.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator Daniela Popa.

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Miron Ignat.

Cu aceasta încheiem ședința consacrată declarațiilor politice, urmând ca la ora 10 să înceapă ședința în plen cu problemele înscrise pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

 
     

(Următoarele intervenții și declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la secretariatul de ședință.)

 
    Alecsandru Știucă - declarație politică: Uite comisarul, nu e comisarul;

Domnul Alecsandru Știucă:

Declarație politică: "Uite comisarul, nu e comisarul"

Avem un președinte jucător, ne-a demonstrat-o chiar domnia sa. Ca bun jucător de poker, i-a aplicat o cacealma domnului prim-ministru, care a cedat portofoliul apărării la schimb cu postul de comisar european, în urma unor negocieri "la sânge". Numai că domnul președinte a procedat ca de obicei, la fel cum ne-a obișnuit încă de pe când era ministru al transporturilor. Adică l-a lăsat pe primul-ministru să "își rupă gâtul", propunându-l pe domnul senator Vosganian, deși cunoștea foarte bine problemele care pot apărea. Astăzi, domnia sa, foarte relaxat, nu recunoaște că a fost de acord cu propunerea și afirmă cu sângele rece - specific jucătorilor, nu-i așa? - că este momentul să se implice, astfel încât țara noastră să nu mai cunoască încă un eșec la desemnarea comisarului. Domnul președinte admite (în interviul acordat Jurnalului Național) că știa dinainte că nominalizarea lui Vosganian va fi un eșec. Dar ce era să facă, trebuia să îl lase pe domnul Tăriceanu să greșească, după ce PD-ul tocmai negociase cu PNL trocul privind Ministerul Apărării.

Domnia sa se apără spunând că serviciile de informații nu i-au furnizat date despre eventuala colaborare a domnului Vosganian cu fosta securitate. Dar singur recunoaște, în interviul acordat, că nu acuzația de colaborare a fost elementul decisiv în respingerea propunerii de către Comisia Europeană, ci conexiunile cu oameni de afaceri controversați. Păi bine, bine, nici de asta nu știați când ați bătut palma cu Partidul Național Liberal pentru a obține mult doritul portofoliu al Apărării?

Ceea ce ne supără este lipsa de respect față de țară și față de oameni, manifestată de oameni importanți ai acestei țări, care își bat joc de ea și de noi. Jocurile politice mizerabile practicate în acest moment la cel mai înalt nivel în România au ajuns în presa internațională de luni, 30 octombrie. Întreg mapamondul a aflat ieri că nominalizarea românească "a fost o surpriză pentru domnul președinte Jose Manuel Barrosso, care a fost iritat de faptul că luptele interne din guvernul României au aruncat procesul de nominalizare în haos" (Financial Times, duminică, 29.10.06). Cuvântul de ordine folosit în mass-media internațională este jenant (Agenția France Presse etc.).

Nu este numai rușinos ce se întâmplă, este foarte grav, deoarece joaca de-a "uite comisarul, nu e comisarul" poate să fie o victorie a domnului Băsescu în micul său război personal cu liberalii, dar este o pierdere de imagine catastrofală pe plan internațional pentru țara noastră, al cărei cetățean este și domnia sa, chiar dacă deține temporar o funcție de stat.

    Aurel Olărean - declarație politică cu titlul Principiul dominoului pe piața muncii din Uniunea Europeană va afecta și România?;

Domnul Aurel Olărean:

"Principiul dominoului pe piața muncii din Uniunea Europeana va afecta și România?"

Oficial, România va fi membră a Uniunii Europene de-abia de la 1 ianuarie 2007, dar problemele deja încep să se arate. Tot de la 1 ianuarie 2007, România va trebui să ocupe unul din posturile de comisar european, dar gafa politică făcută prin desemnarea total neinspirată a domnului Vosganian pentru această funcție ne-a aruncat deja în bătălia orgoliilor politice. Și tot până la 1 ianuarie 2007, statele membre ale Uniunii Europene trebuie să anunțe oficial dacă își vor deschide sau nu piața muncii pentru noii veniți: cetățenii români și bulgari.

Decizia Marii Britanii și a Irlandei de a restricționa accesul muncitorilor români pe piața muncii din aceste țări a venit ca un duș rece când nimeni nu se mai aștepta la asta. Faptul este surprinzător dacă ținem seama că în 2004 aceste două țări au fost printre primele care și-au deschis porțile către forța de muncă din cele 10 țări nou venite în UE. Pericolul în sine nu vine de la decizia acestor două țări, oricum departe de visul muncitorului român de a lucra în străinătate, ci de la precedentul astfel creat. Se declanșează, în cadrul Uniunii Europene, un adevărat efect de dominou imprevizibil și greu de controlat.

Autoritățile române au fost luate pe nepregătite, așa că a urmat o serie de declarații politice mai mult sau mai puțin agresive la adresa Marii Britanii. Statutul nostru de viitor-actual membru al Uniunii Europene este, în acest moment, destul de ambiguu, așa că reacțiile verbale necontrolate nu-și au rostul. A încerca acum să-i tragem palme, chiar și morale, Marii Britanii denotă lipsă de realism politic, iar urmările pot fi pe termen lung. În fond nu poți să obligi o țară veche din UE să te accepte pe piața locală a muncii până nu se convinge de seriozitatea și profesionalismul tău. Marea Britanie are propriile sale probleme interne, piața muncii este sufocată de cetățeni indieni și pakistanezi, deci răgazul pe care și-l ia pentru a se convinge de potențialul nostru este justificat. Probabil că, în timp, prin seriozitate vom convinge și, astfel, acest "embargo" de moment va fi ridicat.

Pericolul nu pleacă însă de la închiderea acestor porți europene îndepărtate oricum României. Pericolul real pleacă de la faptul că în cadrul Uniunii Europene există un sistem unitar care trebuie să funcționeze în favoarea tuturor membrilor, cu alte cuvinte există riscul real ca exemplul Marii Britanii și al Irlandei să fie urmat și de alte țări membre, unde curentul antiimigraționist este puternic. Până în prezent, doar șapte țări au făcut un anunț oficial. Este vorba de Polonia, Finlanda, Slovacia, Estonia și Lituania care au decis să lase deschise porțile de pe piața forței de muncă locale în favoarea muncitorilor noi veniți. Din păcate, țări mai vechi membre UE ca Danemarca, Austria, Germania și Luxemburg se îndreaptă clar spre măsuri restrictive, iar restul țărilor europene mai așteaptă încă luarea unei decizii. Chiar și țările care au fost destinații clasice ale muncitorilor români emigranți, ca Italia și Spania, încep să încline spre unele măsuri restrictive pe piața muncii.

La nivelul Uniunii Europene nu există obligativitatea adoptării și respectării unei măsuri unice privind accesul muncitorilor străini pe piața de muncă locală, aceasta fiind o decizie personală a fiecărui membru în parte, însă tendințele antiimigraționiste din unele țări pot cântări greu în luarea unei decizii. Sub presiunea publică, chiar și cele mai favorabile guverne europene pot să cedeze pentru a nu irita inutil spiritele în favoarea unor nou veniți.

Oricum, deciziile trebuiesc luate repede, data de 1 ianuarie 2007 nefiind departe și atunci lucrurile trebuie să fie clare pe piața europeană. Abia atunci vor ști românii dacă vor putea, sau nu, să mai muncească în UE și în ce condiții. Probabil că mulți vor fi dezamăgiți pentru că, pentru mulți români, aderarea înseamnă un loc de muncă oriunde numai în România nu, așa că acest vis va fi spulberat.

Să fim optimiști și să mergem mai departe. România va fi România, oamenii ei vor rămâne aceeași oameni săritori și muncitori, iar guvernele din UE îi vor căuta când vor avea nevoie de ei. Soluția ar fi o politică economică națională stabilă și durabilă, pentru ca nimeni să nu prefere să lucreze în străinătate de pe poziția de imigrant, când o poate face demn în România. Dacă vom rămâne aceeași și dacă ne vom câștiga cinstit dreptul de a muncii, vom fi acceptați mai devreme sau mai târziu, chiar dacă acum suntem considerați o națiune de mâna a doua pe piața muncii europene.

    Bogdan Liviu Ciucă - declarație politică: «Românii, europeni de mâna a doua»;

Domnul Bogdan Liviu Ciucă:

Declarație politică: «Românii, europeni de "mâna a doua"».

Parlamentul Marii Britanii a anunțat restricții pentru muncitorii români de la 1 ianuarie 2007, când țara noastră va adera la Uniunea Europeană. De asemenea, Ambasada Marii Britanii la București a comunicat și data ridicării vizelor pentru români: 1 ianuarie 2007.

Muncitorii necalificați nu vor mai putea lucra în Marea Britanie decât în sectorul agro-alimentar, la recoltarea legumelor și fructelor, și asta numai dacă angajatorul poate dovedi că nu a putut rezolva problema forței de muncă decât cu muncitori din România și Bulgaria.

Și guvernul irlandez a anunțat că va restricționa accesul românilor pe piața muncii după aderarea României la Uniunea Europeana, la 1 ianuarie 2007.

Restricțiile la care vor fi supuși cetățenii români sunt dintre cele mai umilitoare, aceștia fiind condamnați să nu poată exploata unul dintre principiile europene, care vizează libera circulație a forței de muncă pe întreg teritoriul european, al cetățenilor statelor membre ale U.E. Suntem priviți ca cetățeni europeni "de mâna a doua" fără a ni se da posibilitatea să dovedim faptul că nu suntem numai un popor de cerșetori și infractori, ci suntem un popor cu valori care ar putea să contribuie în mod cert la viitorul european.

Când ne-am hotărât să sprijinim, împreuna cu Marea Britanie, Coaliția Antiteroristă, nu ne-am putut imagina că ne vor întoarce spatele umilindu-ne și catalogându-ne codașii Europei. Este drept că unele dintre considerentele care stau la baza acestei situații ne aparțin, neștiind să ne gestionăm în mod fructuos poziția noastră în contextul aderării la Uniunea Europeană. În această situație, credem că Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul Ambasadei României din Anglia, să aplice același tratament cetățenilor britanici care solicită vize pentru România.

În momentul integrării în Uniunea Europeană, țara noastră va fi pe locul 7 ca putere de influențare a deciziilor și constatăm că unele state nu conștientizează încă faptul că suntem egali în drepturi și obligații în spațiul european.

    Cătălin Lucian Matei - declarație politică cu titlul «Din gama ce șocuri ne mai dă Alianța»;

Domnul Cătălin Lucian Matei:

«Din gama "ce șocuri ne mai dă Alianța"»

În lungul șir de lupte dintre palatele Cotroceni și Victoria au mai căzut o serie de victime, unii măcelăriți chiar de susținătorii lor, precum fostul ministru al apărării, Teodor Atanasiu, al cărui portofoliu a fost dat la schimb de primul ministru Calin Popescu Tăriceanu contra mult râvnitului post de comisar european. Să nu credem că Atanasiu a fost chiar așa abandonat și lăsat de izbeliște ca și cum ar fi copilul nimănui. El doar a fost mutat într-un loc mai puțin influent, dar producător de mult mai mulți bani. Uneori, victimele de la Palatul Victoria sunt răscumpărate de către Palatul Cotroceni și vice versa. Un exemplu elocvent este chiar fostul mare om politic Theodor Baconski, înlăturat de Tăriceanu, și care a fost numit consilier prezidențial.

Vicepreședintele PD, ministrul transporturilor, Radu Berceanu, a declarat săptămâna trecută la Cluj că democrații și liberalii se înțeleg ca surzii cu muții în privința alegerilor anticipate. Democrații vor alegeri, iar liberalii nu. Nici măcar în această privință Alianța DA nu renunță să spună NU.

Nu a trecut mult timp și conflictul dintre PNL și PD, dar mai ales dintre cele două palate, a început să se accentueze și mai mult, ba chiar am putea spune că deja ne așteptăm să se introducă oficial acțiunea de divorț, dacă și așa trăiesc despărțiți, în fapt, de atâta timp.

Nici nu s-a șters bine bruma desemnării candidatului Varujan Vosganian pentru portofoliul de comisar european, că președintele Băsescu și-a scos gheruțele, le-a ascuțit și a sărit la gâtul premierului, învinovățindu-l că nu l-a consultat atunci când a stabilit care va fi candidatul desemnat de România pentru a ocupa funcția de comisar european. Deși, la început, a încercat să pozeze în postura de "mama Dolores" și a simulat o tentativă de apărare împotriva acuzațiilor aduse domnului Varujan Vosganian de ziarul "Jurnalul Național", ulterior a pozat în victimă și a sărit la gâtul premierului, susținând că el este singurul vinovat pentru rușinea suferită de țara noastră cu câteva clipe anterior aderării României la UE.

Totuși, despre care rușine vorbea domnul președinte Băsescu, dacă însuși Vosganiana caracterizat informațiile din presa ca fiind "trunchiate, răuvoitoare și lipsite de temei real", iar prezentarea acestora drept o "tentativă de manipulare". "Nu există niciun fel de dovadă. Atacul vine din zone care se simt amenințate de reforma societății", a susținut acesta.

Surse liberale spun ca varianta Mihai-Răzvan Ungureanu i-ar aduce pe liberali din nou la mâna lui Băsescu cu privire la nominalizarea unui nou ministru de externe. Consider că tocmai acesta este motivul pentru care pe lista preferaților se află acum vehiculat numele fostului negociator șef la Uniunea Europeană, Ludovic Orban. Ba chiar mai mult, liberalii se tem că președintele ar încerca să le impună pe acest post un om agreat de el sau chiar să revendice și acest minister pentru PD.

În partid domnește confuzia, liberalii nefiind lămuriți dacă târgul comisar european contra șefia MApN a fost unul bun pentru PNL. În schimb, la vârf există destui care sunt în mod clar nemulțumiți.

Cred că dacă această tentativă de alianță, sau ce a mai rămas din ea, nu își va revizui atitudinea, un scandal de proporții stă să izbucnească, iar printre protagoniști nu se vor afla numai autoritățile române, dar și Comisia și Parlamentul Uniunii Europene. În plus, în condițiile în care pagina întâi a ziarelor și a știrilor radio-tv continuă să fie ținută de experimentele CNSAS în cadrul vestitei "dosariade", acest eveniment capătă conotații cu totul speciale.

După prezența mai mult decât "discretă" de joi la Comisia Europeană și dezvăluirile apărute în presă privind trecutul său, Varujan Vosganian, cu o ultimă fărâmă de demnitate, a decis să renunțe la candidatura pentru postul de comisar european. Ca un "mare susținător" al liberalilor, președintele Traian Băsescu a declarat că desemnarea lui Vosganian a fost "un eșec". Dar, "să fie vorba oare doar de eșecul PNL, sau este eșecul Alianței NU?

După umila mea părere, apreciez că niciunul dintre candidații aflați pe lista mai lungă sau mai scurtă aflată pe masa negocierilor dintre membrii Alianței DA nu corespunde cerințelor reale pentru ocuparea acestui important post, în care într-adevăr cel desemnat nu reprezintă un partid sau o facțiune a grupelor de interese, ci însăși România!

    Constantin Tămagă - despre modul cum este gestionată agricultura românească;

Domnul Constantin Tămagă:

Sfârșitul lunii octombrie coincide cu strângerea roadelor de pe câmp, cu pregătirea viitoarelor recolte. Ca deputat de Argeș, am străbătut, mai cu seamă, localitățile din sud, acolo unde porumbul se cultivă pe mari suprafețe. Locuitorii satelor, sprijiniți și de rudele de pe la orașe culeg cu sârg bruma de recoltă, o încarcă în căruțe și apoi o depozitează în hambarele proprii. Ce producție a obținut, ce randament a dat solul la unitatea de suprafață nu știe nimeni. Totul se măsoară din ochi. Oamenii locului sunt mulțumiți dacă adună în curtea casei atât porumb cât să le ajungă pentru traiul lor zilnic, pentru a crește un porc și câteva păsări. De asemenea, fiecare cultivator își sortează cu grijă o cantitate de porumb care să-i asigure sămânța pentru noua recoltă. Din cauza prețurilor ridicate, a lipsei sprijinului financiar din partea statului, majoritatea producătorilor agricoli nu mai apelează la unitățile specializate în tratarea semințelor. Și astfel se practică o agricultură fără a se mai ține cont de tehnologii avansate, de folosirea de soiuri de calitate superioară, soiuri tratate cum se cuvine, în funcție de zona în care se cultivă.

Ici, colo, câte un tractor sau un plug tras de cai, întorc brazda pentru recolta viitoare de grâu. Și pentru această cultură, tehnologiile aplicate altădată au fost date uitării. Se ară, se pregătește solul și se însămânțează atunci când omul-țăranul are puterea economică necesară înființării unei asemenea culturi. Spuneam forța economică necesară, deoarece pentru cultivarea unui hectar de grâu, așa cum scrie la carte, țăranul are nevoie de circa 15 milioane de lei, iar producția obținută, dacă este valorificată la prețurile practicate de actualii guvernanți, nu se ridică nici la 10 milioane. De unde să dispună un țăran de acești bani, dacă nu este ajutat de statul român. Iată de ce, an de an, rămân suprafețe întinse de pământ nelucrat. Nici până acum, ministrul de resort nu a dat publicității o situație la zi a lucrărilor din campania agricolă de toamnă (recoltări și însămânțări), în schimb aflăm din mass-media că demnitarii acestui minister se laudă că au dus agricultura României în Europa, că au reformat satul românesc.

Dacă reforma satului românesc înseamnă ca țăranul să-și vândă suprafețele de teren străinilor cu sume din ce în ce mai modice, înseamnă că suntem pe un drum care nu face cinste actualei guvernări. Ceea ce trebuie să dea de gândit demnitarilor de rang înalt de la noi este faptul că în Franța, de exemplu, un hectar de pământ se vinde cu 15.000 de euro, iar la noi, în Argeș, îl găsești și cu două sute de euro! Așa cum ministrul agriculturii nu scapă ocazia în a evoca modul de apreciat în care a fost gestionată gripa aviară (o firmă de apartament a ajuns în topul firmelor private după ce a contribuit la combaterea gripei aviare), tot așa, dacă nu mai bine, ar trebui să se laude cu gestionarea agriculturii românești, în general.

    Cornelia Ardelean - atenționare asupra unor hotărâri cu un aparent substrat politic emise de Consiliul Județean Arad;

Doamna Cornelia Ardelean:

Doamnelor și domnilor deputați,

Doresc să atrag atenția asupra unor hotărâri cu un aparent substrat politic emise de Consiliul Județean Arad, care sunt susținute însă pe un fond de nelegalitate. În ultima ședință a Consiliului Județean Arad, a fost emisă o hotărâre care modifică Regulamentul de organizare și funcționare al RA Administrația Zonei Libere Curtici Arad, în baza Legii 15/1990 privind organizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale. Este însă o greșeală - voită sau nu - care trebuie corectată! RA Administrația Zonei Libere Curtici Arad a fost înființată prin Hotărârea de Guvern nr.449/1999, în temeiul unei legi speciale, Legea 84/1992, modificată prin Legea 244/2004. Regulamentul de funcționare al Zonei Libere Curtici Arad este prevăzut în anexa unei hotărâri de Guvern și nu poate fi modificată printr-o hotărâre a Consiliului Județean Arad.

Nu vreau să insist asupra faptului că la Arad a fost făcut un troc politic de notorietate între PNL și PD, prin care alegerea noului vicepreședinte de Consiliu Județean a fost condiționată de schimbarea unor directori. Cu siguranță, însă, nu putem accepta ca legalitatea însăși să fie sacrificată cu prilejul acestor neînțelegeri.

Este absolut necesar ca situația juridică a Hotărârii Consiliului Județean Arad care modifică Regulamentul de organizare și funcționare al RA Administrația Zonei Libere Curtici Arad să fie lămurită și corectată cât mai repede cu putință. Altfel, riscăm să blocăm și să aruncăm în haos activitatea unei societăți care funcționează la parametrii optimi. În cazul în care, spre exemplu, Consiliul de administrație al RA Administrația Zonei Libere Curtici Arad a fost modificat nelegal, consecința acestui fapt este că toate deciziile pe care le adoptă au un caracter de nelegalitate.

Consider că lămurirea cât mai rapidă a situației RA Administrația Zonei Libere Curtici Arad și scoaterea acestei entități de sub influența politică sunt extrem de importante. Astfel de practici nu fac decât să împiedice buna funcționare a mediului economic, cu consecințe asupra dezvoltării comunităților locale.

    Costică Macaleți - declarație politică: În perspectiva integrării în UE trebuie să identificăm soluții pentru a-i păstra pe români acasă;

Domnul Costică Macaleți:

Declarație politică: "În perspectiva integrării în UE trebuie să identificăm soluții pentru a-i păstra pe români acasă"

Într-o recentă declarație de presă, ministrul muncii și solidarității sociale, Gheorghe Barbu, a susținut că Guvernul de la București consideră că, după momentul integrării în Uniunea Europeană, nu vor exista schimbări semnificative în ceea ce privește forța de muncă din țara noastră, iar acolo unde există deficite se va apela ori la recalificarea muncitorilor români, ori la forța de muncă din import.

Cu alte cuvinte, în opinia domnului ministru, nici românii plecați la muncă nu se vor întoarce acasă, dar nici nu vom asista la un exod al forței de muncă către vest. De asemenea, autoritățile române consideră că după momentul integrării vor rămâne deficitare aceleași domenii care înregistrează o lipsă de forța de muncă și în prezent: industria confecțiilor, construcțiile, domeniul sanitar, turismul și numărul mic de ingineri. Pentru a acoperi acest deficit, Guvernul intenționează să adopte o hotărâre, pentru un contigent de forță de muncă din străinătate, dublată de programe de recalificare a șomerilor.

Cu toate că nu este îngrijorat de posibila plecare a muncitorilor români în străinătate după 1 ianuarie 2007, ministrul muncii mai consideră că, pentru păstrarea lor pe piața de muncă internă, angajatorii ar trebui să le ofere acestora o motivație: condiții de muncă mai bune și salarii mai mari.

Desigur că această situație a migrației forței de muncă nu poate decât să ne îngrijoreze. Deja se cunoaște faptul că aproximativ două milioane de concetățeni de-ai noștri, sătui de condițiile grele din țară, au plecat să lucreze în străinătate. Dintre aceștia, 90% muncesc în țări membre ale Uniunii Europene. Or, în perspectiva integrării europene a României la 1 ianuarie 2007, este cât se poate de probabil ca și mai mulți români să emigreze în țări unde locurile de muncă sunt mai bine plătite și chiar să-și ia cu ei și familiile, având drept exemplu cazul Germaniei care permite muncitorilor străini care lucrează de cel puțin 1 an în această țară să-și aducă alături de ei și familiile. Și atunci ne întrebăm, pe drept cuvânt, având în vedere și gravele probleme demografice cu care ne confruntăm, cine va mai rămâne să trăiască și să muncească în România?

Domnul ministru Barbu spune că "românii vor prefera să rămână acasă, unde au mai multe facilitați, printre care cea mai importantă este securitatea socială". Nu înțelegem aceste afirmații. Despre ce securitate socială e vorba? Când personalul din învățământ, sănătate, cultură este remunerat așa cum este, când sistemul de învățământ, cel sanitar și cel al asigurărilor sociale sunt la pământ, despre ce securitate socială vorbește domnul ministru Barbu? Deci avem un mecanism de salarizare degradat și degradant în sistemul de stat. Să ajungem și la sistemul privat. Nu este un secret pentru nimeni faptul că sistemul fiscal românesc este unul dintre cele mai aspre din Europa. Sufocați de impozite și taxe, dar și de corupția din administrație care a înflorit sub guvernarea portocalie, din ce surse să ofere angajatorii privați salarii mai mari angajaților pentru ca aceștia să nu fie tentați să plece la muncă în străinătate?

Sugerăm Guvernului să inițieze un amplu program de consultare a specialiștilor din toate partidele politice și din organizațiile civice și profesionale pentru identificarea unor soluții care să împiedice migrarea cetățenilor români spre celelalte zone ale spațiului comunitar, pentru păstrarea forței de muncă în țară.

    Cristian Mihai Adomniței - declarație politică referitoare la Bugetul de stat pe anul 2007;

Domnul Cristian Mihai Adomniței:

"Bugetul de stat pe anul 2007"

Firește, un document de o asemenea amploare poate fi oricând perfecționat, dar nu pot să nu remarc câteva elemente pe care cred că ar trebui să le prezentăm înainte de orice calcul laborios, de orice previziune economică.

Bugetul de stat pe anul 2007 este un buget corect. Nu este pe cât de mare ni l-am dori, dar răspunde categoric realității economice românești din acest moment. Bugetul a ieșit deja de la comisii, deci este timp pentru a fi aprobat într-un termen rezonabil pentru a fi viabil la începutul anului.

Salutăm decizia premierului de a solicita membrilor cabinetului să participe la discuțiile din comisii. Cred că abia acum vom da greutate morală și socială votului nostru.

Apreciez în mod deosebit creșterile substanțiale, de până la trei ori în cazul educației, ceea ce denotă o însănătoșire a economiei românești, care, prin întreaga strategie a ultimilor ani, devine dintr-o economie subterană, neproductivă în plan social, o economie care ne poate ajuta pe toți, contribuind, așa cum e și firesc, la bugetul de stat.

Nu pot să nu remarc și schimbarea radicală a modului de a privi sistemul ca atare, multe din bugetele alocate, în diferite domenii, sunt bugete de infrastructură, bugete de investiții, bugete de creștere și nu bugete de salarii și de subzistență așa cum eram obișnuiți.

Am sentimentul că decizia politică la votarea bugetului de stat pe 2007 nu poate fi bazată pe considerente ce țin de deciziile partidului din care face parte parlamentarul. Spun acest lucru deoarece consider acest buget ca fiind corect, conform realității economice.

Voi vota în cunoștință de cauză, asumându-mi responsabilitatea politică a gestului meu și dându-mi girul pentru strategia economică și socială pe care o susțin, cea a actualului Guvern.

    Dan Grigore - prezentarea unei situații fără precedent, care afectează clar activitatea Consiliului Județean Ialomița;

Domnul Dan Grigore:

Adoptarea Legii nr.249/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali a generat numeroase controverse la nivelul mediului politico-administrativ românesc pe fondul rivalităților politice existente.

Un exemplu elocvent în acest sens îl reprezintă situația fără precedent creată în cadrul Consiliului județean Ialomița, de președintele Silvian Ciupercă în luna septembrie a.c. Acesta a propus spre adoptare forului legislativ al județului un proiect de hotărâre care vizează încetarea de drept a mandatelor unui număr de 5 consilieri județeni, ca urmare a schimbării apartenenței politice, invocând prevederile Legii nr.249/2006. Raportul Comisiei juridice și de disciplină a Consiliului județean evidențiază o serie de aspecte care contravin prevederilor legale în vigoare. În acest context, este invocată Constituția României, care la articolul 15 alineatul 2 prevede: "Legea dispune numai pentru viitor cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile". De asemenea, susține comisia prin principiul neretroactivității legii se înțelege că legea nouă nu poate reglementa raporturi juridice născute, modificate sau stinse înainte de intrarea ei în vigoare. În condițiile în care, demisiile din partidele pe listele cărora au candidat în 2004 cei 5 consilieri, au fost înregistrate anterior apariției modificărilor la legea privind Statutul aleșilor locali, comisia juridică a propus respingerea proiectului de hotărâre. În paralel, pentru a-și asigura victoria, președintele Consiliului Județean a formulat o cerere de chemare în judecată în instanța de contencios administrativ. Acesta își întemeiază plângerea împotriva instituției pe care o conduce deși putea chema în fața instanței doar consilierii în cauză.

Este cel puțin hilar ca președintele unei autorități publice locale să se dea singur în judecată: potrivit Legii nr.286/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.215/2001 privind administrația publică locală, președintele Consiliului județean reprezintă județul în relațiile cu celelalte autorități, precum și în justiție. Silvian Ciupercă a dat în judecată Consiliul județean din care face parte, având și calitatea de consilier, prin urmare e și pârât și reclamant în același proces.

Vineri 27 octombrie, președintele a convocat în ședința ordinară Consiliul județean, ședință la care consilierii alianței D.A. nu au participat în semn de protest față de acțiunile președintelui Ciupercă. Neprezentarea la ședință este o formă de protest prin care consilierii încearcă să atragă atenția opiniei publice asupra aspectelor grave care perturbă buna desfășurare a activității la nivelul unei autorități a administrației publice locale.

Justificarea acțiunilor președintelui rezidă în faptul că cei 5 consilieri au fost aleși pe listele P.S.D. la alegerile din 2004, în consecință acesta vrea să scape de cei pe care îi consideră trădători.

Ne aflăm în fața unei situații fără precedent, care afectează clar activitatea unui Consiliu județean. Este inadmisibil și revoltător ca soluționarea problemelor stringente ale județului și inițierea de proiecte viabile pentru dezvoltarea durabilă a comunității locale, acțiuni care se regăsesc în agenda oricărui președinte de Consiliu județean, să fie uitate în favoarea orgoliilor personale și vendetelor politice.

    Dan Ștefan Motreanu - declarație politică cu titlul Nu toți românii sunt români;

Domnul Dan Ștefan Motreanu:

"Nu toți românii sunt români"

Evenimentele de săptămâna trecută legate de desemnarea senatorului Varujan Vosganian pentru funcția de comisar european au confirmat, încă o dată, valabilitatea proverbului românesc, "să moară capra vecinului". De această dată, chiar într-o formă "agravantă". S-a ajuns, din cauza unor binevoitori, să se creeze imaginea unui autogol marcat imaginii României. Cine a sperat că acest autogol va viza PNL s-a înșelat amarnic, pentru că Varujan Vosganian urma să reprezinte România, nu partidul din care face parte.

Și totuși, dacă este cineva care are cu adevărat de pierdut în urma evenimentelor din week-end-ul trecut, în nici un caz nu poate fi vorba de Varujan Vosganian, PNL sau premierul Tăriceanu. Concret, de pierdut au numai acele forțe politice și persoane care, după "război", a se înțelege întoarcerea de la Bruxelles, fără un rezultat cert, a lui Varujan Vosganian, au încercat să devină "eroi".

Despre posibila desemnare a lui Varujan Vosganian se știa, în proporție de 90%, cu o săptămână înainte de anunțul oficial al premierului Tăriceanu. Întreaga mass-media contura o alegere între Varujan Vosganian și ministrul de externe Mihai Răzvan Ungureanu, acordând șanse ridicate primului. Mai mult, Varujan Vosganian era dat de presă, de mai bine de trei săptămâni, pe lista "celor șapte" posibili. Cu toate acestea, nimeni, din spectrul politic, nu a avut vreo obiecție împotriva lui Varujan Vosganian, până la întoarcerea de la Bruxelles.

După, au început să curgă criticile atât la adresa celui care a desemnat, cât și la adresa celui desemnat. Nu mă refer aici la intervenția securistică de dincolo de Ocean, pentru că este clar că a fost vorba de o diversiune. Toți cei care au criticat, au dovedit un singur lucru: au pus interesul propriu de partid mai presus de interesul național. Vosganian era desemnat să reprezinte România și din această cauză trebuia să fie apărat. Nu numai că nu a fost apărat, dar a fost și "lucrat". Se știe că numeroși parlamentari europeni, din zona socialistă și chiar populară, au primit mesaje "anti-Vosganian". Au existat și persoane care au pus interesul personal mai presus decât cel național. Este cazul lui Petre Roman, care a ieșit public și a afirmat că era mai utilă desemnarea unui fost premier, bănuiesc că nu s-a referit la Adrian Năstase, care este în acest moment are probleme cu DNA, la Mugur Isărescu, acesta fiind la ora actuală indispensabil la BNR și nici la alții. Bănuiesc că s-a referit la persoana sa. Mai este și cazul lui Theodor Stolojan, care a atacat nominalizarea, încercând că cucerească puncte în bătălia pe care o duce împotriva conducerii PNL.

Vosganian a făcut un gest demn, a renunțat la luptă, tocmai pentru a nu periclita - indirect - imaginea României, din cauza deplasării în afara granițelor a luptei politice interne.

Observ însă că situația nu s-a schimbat prea mult nici în ceea ce privește noua nominalizare făcută de premierul Tăriceanu. Chiar înainte de confirmarea oficială a desemnării lui Leonard Orban, au ieșit în față voci care nu o privesc cu ochi buni. "Nu este o candidatură de mâna întâi, pentru că domnul Orban nu a fost în România niciodată ministru, este sub nivelul de ministru, cum nu este obișnuit la Comisia Europeană. Domnul Orban nu are suficientă notorietate și nu știm cât de bine se va descurca în fața Parlamentului European". Aceste "aprecieri" aparțin unei reprezentante a societății civile, dna Alina Mungiu Pippidi. Pe ce considerente se bazează domnia sa în contestarea calităților unui tehnocrat care, de șase ani, are drept obiect al muncii problemele legate de integrare, nu știu. Și nu știu, pentru că doamna Pippidi nu cred că are competențe în materie, ci doar parti-pris-uri: " Macovei ar fi una (din persoanele care ar putea deveni comisar european - n.a.), Mircea Geoană ar fi fost a doua, dar nu mai mult de atât. Comentariile sunt inutile în acest caz.

Caz care nu este singular. Un oficial al PSD declara ieri că partidul din care face parte "este prudent în a face lobby pe lângă grupul socialist din Parlamentul European pentru candidatura lui Orban". Iată că și în această nouă situație, în loc ca un candidat al României să fie sprijinit de români, apar contestări. Nu este deloc normal. Este regretabil că unii români nu au un comportament de români atunci când sunt în joc interesele naționale.

    Daniel Buda - declarație politică intitulată Cui îi este frică de români?;

Domnul Daniel Buda:

"Cui îi este frică de români?"

Apropierea aderării României la Uniunea Europeană este de natură să producă temeri, aș spune nefondate, față de "invazia forței de muncă" din România. Recent, Marea Britanie s-a arătat foarte protecționistă în ceea ce privește accesul românilor pe piața britanică a forței de muncă, atitudine care tinde să fie copiată și de Olanda.

Problema dumping-ului social nu mai este de mult o noutate în ceea ce privește realitățile economice și sociale ale Uniunii Europene. De la realizarea marii piețe în 1992, marcată de cele patru libertăți de circulație, a devenit limpede pentru toate statele membre ale Uniunii că trebuie să abandoneze orice practici restricționiste. Până la lărgirea Uniunii Europene cu cele 10 state la 1 mai 2004, între care majoritatea foste state comuniste, problema migrației forței de muncă în interiorul Uniunii a fost una marginală, fenomenul limitându-se la "rudele mai sărace" ale Uniunii, cum ar fi Grecia, Portugalia sau Irlanda. Lărgirea Uniunii la 27 de state membre, într-o formulă care reunește un segment important de populație provenind din spatele fostei Cortine de fier, pune această problemă într-un moment în care însăși țările membre cu state vechi în Comunitate/Uniune erau confruntate cu problema șomajului și a creșterii economice.

În 2004 a existat șablonul cu frica de "instalatorul polonez", venit în Occident după aderarea Poloniei la UE și dispus să lucreze pe bani puțini, dar totuși pe euro, și făcând concurență confraților săi de breaslă din Occident. Legile cererii și ofertei, economia de piață au fost cele care au dat răspunsul la temerile în mare parte neîntemeiate față de acest aflux al forței de muncă din Est. În fond, statele occidentale nu au de ce să se teamă de forța de muncă venită din Est, având în vedere gradul ei de pregătire și specializare, dar mai ales mentalitatea acesteia.

România este pe cale să repete situația de adversitate din parte Occidentului de care au avut parte și fostele țări comuniste. Această adversitate este nejustificată. Românii nu plecă pentru prima dată în Europa odată cu 1 ianuarie 2007. În ultimii cinci ani și mai ales după eliminarea vizelor, lucrătorii români în Occident au devenit o realitate cotidiană, care a fost încurajată chiar de unele state occidentale. Nu pot să nu fac referire la "căpșunarii" din Spania, cărora formațiunile politice autohtone le-au cerut și voturile. În afara unor cazuri izolate de infracționalitate măruntă, românii plecați la muncă în Occident s-au dovedit a fi harnici și muncitori. Poate acesta este unul din motivele care îi îngrijorează pe unii occidentali.

Atitudinea Marii Britanii este regretabilă. De fapt, dacă ar fi să ne uităm mai atent în trecutul nostru istoric, englezii au fost de prea puține ori alături de români. De la susținerea Imperiului Otoman în detrimentul independenței principatelor române în secolul XIX și până la târgul procentajelor de la Yalta prin contribuția lui Winston Churchill, românii n-au prea avut ce aștepta din partea Albionului.

Problema eliminării vizelor pentru cetățenii români a fost amânată succesiv. Acum, când se întrevede posibila eliminare a vizelor sunt anunțate măsuri restrictive pentru accesul pe piața muncii. Recenta luare de poziție a Marii Britanii, prin vocea ministrului său de interne, este cumva curioasă, având în vedere faptul că Guvernul Tony Blair a fost un încurajator și un susținător declarat al parcursului european al României. Mai mult, adversitatea fată de autside-ri este o temă favorită a conservatorilor și nu a laburiștilor.

Anunțatele măsuri pentru limitarea accesului românilor pe piață britanică a forței de muncă are importante rațiuni interne. Partidul Laburist este confruntat cu un fel de uzură a guvernării, problema succesiunii la șefia partidului plutește în aer. Pentru a-i contrabalansa pe conservatori, laburiștii au preluat de fapt o temă a acestora, care riscă să se repercuteze acum asupra noastră.

Sunt nevoit să constat că încă o dată interesele românilor ar fi trebuit mai bine apărate de Ministerul de Externe și de diplomația românească și nu numai la Londra, ci și la Bruxelles. În fond, Marea Britanie este membră a Uniunii Europene, astfel încât ea trebuie să respecte nu doar litera, ci și spiritul legislației comunitare și al tratatelor în ceea ce privește cele patru libertăți de circulație.

Atitudinea Marii Britanii nu ar fi probabil îngrijorătoare dacă ar fi singulară. Ea este îngrijorătoare pentru că ar putea provoca o reacție în lanț, la nivelul celorlalte state membre ale Uniunii Europene. Nu cred că vreuna dintre capitalele Uniunii ar dori înlocuirea cortinei de fier cu o cortină socială în spatele căreia să se regăsească aceeași cetățeni din fostele state europene. Construcția Europei unite și reintegrarea fostelor state comuniste nu se poate baza pe o mentalitate care tinde sa împartă statele și cetățenii Uniunii în membri de rangul I și membri de rangul II. Din momentul ratificării tratatelor de aderare a noilor state membre, membrii tradiționali ai Uniunii și-au asumat nu numai drepturi, ci și obligații pentru că în fond Uniunea Europeană este o construcție bazată pe solidaritate, pe partajarea beneficilor comune, dar și a dificultăților comune. Or, din acest punct de vedere, Marea Britanie, care a ratificat deja Tratatul de aderare al României la UE, ar trebui sa aibă altă abordare.

Cer și pe această cale Guvernului României și diplomației românești să facă toate demersurile oficiale necesare pentru ca de la 1 ianuarie 2007 să intrăm în Uniunea Europeană cu fruntea sus și aceleași drepturi ca și ceilalți membri ai Uniunii Europene.

    Daniela Buruiană-Aprodu - comentariu pe marginea numirii comisarului european din partea României;

Doamna Daniela Buruiană-Aprodu:

Imediat după decesul, neregretat de nimeni, al Convenției Democratice, cei 15.000 de specialiști s-au transferat urgent la Alianța Dreptate și Adevăr.

Alianța D.A. este compusă, spre satisfacția românilor, din Partidul Mica Securitate, reprezentat în PD și filiala de la București a ROMPETROL - Patriciu, adică PNL.

Revenind la cei 15.000 de specialiști care ne aduc bunăstarea și fericire în România, vă putem informa că s-au reprodus, s-au înmulțit, prin diferite procedee (cum ar fi clonarea) și au ajuns la vreo 50.000, toți cu lefuri mari și afaceri bănoase cu statul cel prost și păgubos.

Cei 50.000 de specialiști pot fi găsiți în toate posturile bănoase, începând cu bogătașii de la Regia de apă-canal, terminând cu pricepuții miniștri din Guvernul Tăriceanu.

Dintre acești toți mari specialiști, la rândul lor Tăricenu și Băsescu evidențiindu-se ca "pricepuții neamului", l-au găsit pentru funcția de comisar european pe dl. Varujan Vosganian. Desigur, și acesta un mare specialist, așa cum s-a recomandat singur, în economie, cultură, precum și în ghicitul în palmă și cafea. Bineînțeles că domnul Vosganian este la fel de nepătat ca și Băsescu sau Tăriceanu. Adică n-a luat bani de la S.O. Vântu, ci i-a dat, nu se plimba cu mașina lui S.O. Vântu, ci cu cea a surorii acestuia, Ioana Maria Vlas, numai numărul era B-41-SOV.

De asemenea, băiatul priceput nici nu auzise de securitate, ci doar ea de el, și asta chiar din timpul facultății când odioasa instituție îi pusese pe umăr niscaiva steluțe, fără ca bietul student să știe sau să-și dea seama. Iar după dl.Vosganian, AVS (Aport Special Valutar) ar fi prescurtarea de la Alcool, Vin și Spirt Bragadiru, unde turna în sticle, luptând împotriva comunismului prin turmentarea populației neștiutoarea de carte.

Bineînțeles că dl. Barosso, șeful comisarilor europeni, nu-i venit ieri cu pluta pe Bistrița și are informații de primă mână despre dl.Vosganian, dar și despre cei doi păcătoși care-l voiau comisar - marinarul și motociclistul. Așa că le-a arătat la toți trei un deget - cel mijlociu de mâna dreaptă.

Ca să nu lăsăm țara în suferință și pe Băsescu într-o criză existențială, mai ceva decât cea alcoolică, îi vom propune un candidat - pe dl.Ionică Plimbărețul. Acesta îndeplinește toate condițiile necesare funcției de comisar: știe toate limbile pământului (mai ales americana și engleza), are abilități de comunicare (adică te amețește de cap) și, mai ales, e cunoscut în lumea întreagă ca un tip de calitate.

Ba mai mult, are și un pseudonim englezesc, foarte drag președintelui nostru: Jonny Walker.

    Daniela Popa - declarație politică privind unele reglementări referitoare la obligativitatea cunoașterii limbii române de către fiecare cetățean român;

Doamna Daniela Popa:

Declarație politică privind unele reglementări referitoare la obligativitatea cunoașterii limbii române de către fiecare cetățean român.

Legea nr.21/1991, republicată, stabilește condițiile de dobândire și de pierdere a cetățeniei române. Astfel, potrivit art. 4 al acestei legi, cetățenia română se dobândește prin naștere, adopție și prin acordare la cerere.

Alin. (1) al art. 5 din Constituția României prevede că "cetățenia română se dobândește, se păstrează sau se pierde în condițiile prevăzute de legea organică". Deși alin. (2) al aceluiași articol prevede că cetățenia română nu se poate pierde de către persoanele care au dobândit-o prin naștere, există situații când autoritățile române trebuie să se sesizeze și în aceste cazuri. Avem în vedere acele persoane care, deși trăiesc pe teritoriul statului român, beneficiază de toate drepturile de care beneficiază cetățenii români, totuși nu cunosc limba română și nu o folosesc pe teritoriul statului al căror cetățeni se declară. Ni se pare o situație anormală care trebuie îndreptată.

În opinia noastră sunt necesare o serie de modificări și completări ale Legii nr. 21/1991, în sensul că cetățenia română să se retragă și persoanei care nu cunoaște sau refuză să învețe limba română - limba oficială a statului român.

Potrivit legislației în vigoare, "Biroul Cetățenie" din cadrul Ministerului Justiției, asigură secretariatul Comisiei pentru constatarea condițiilor de acordare, redobândire, retragere a cetățeniei române și renunțare la cetățenia română, compusă din magistrați desemnați din cadrul Tribunalului București.

Acest birou are următoarele atribuții cu privire la primirea și înregistrarea cererilor de acordare, redobândire și renunțare la cetățenia română, precum și a sesizărilor de retragere a cetățeniei române, împreună cu actele necesare îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege; realizează o evidență a acestor cereri și sesizări, alcătuind dosare pentru fiecare caz în parte, și asigură publicitatea cererilor în Monitorul Oficial; aplică dispozițiile comisiei referitoare la solicitarea de acte sau relații de la persoane fizice sau de la autoritățile publice, necesare soluționării cererilor de acordare, redobândire și renunțare la cetățenia română; înaintează comisiei, la termenele stabilite, spre examinare, dosarele de acordare, redobândire, retragere a cetățeniei române și respectiv renunțare la cetățenia română; comunică persoanelor și instituțiilor publice interesate date și relații privind stadiul cererilor înregistrate; întocmește proiectele de hotărâri de Guvern pentru acordarea, redobândirea, retragerea cetățeniei române și renunțarea la cetățenia română; redactează certificatele de cetățenie și îndeplinește procedura de rectificare a acestora; asigură solemnitatea depunerii jurământului de credință față de România și păstrează evidența persoanelor care au depus jurământul de credințăși păstrează și organizează arhiva comisiei.

Comisia pentru constatarea condițiilor de acordare, redobândire, retragere a cetățeniei române și renunțare la cetățenia română din cadrul Ministerului Justiției ar trebui să aibă obligația de a identifica persoanele cărora trebuie să li se retragă cetățenia română din motivul necunoașterii sau refuzului de a învăța limba română.

Este anormal ca unii cetățeni români să se exprime cu greu în limba statului a cărui cetățeni se declară. Este necesar să se instituie o serie de măsuri, precum cele arătate mai sus, în scopul protejării limbii române și, în consecință, a culturii române.

    Dumitru Ioan Puchianu - declarație politică cu titlul primul pas făcut de România în Europa a fost cu stângul;

Domnul Dumitru Ioan Puchianu:

"Primul pas făcut de România în Europa a fost cu stângul"

Oficial, România nu a aderat încă la UE, steagul Uniunii Europene nu a fost încă arborat oficial pe clădirile administrației din România, euro-parlamentarii vor fi aleși de-abia în vara viitoare, și totuși am reușit ca primul pas făcut spre Europa să fie făcut cu stângul. O bâlbâială politică de zile mari a dus la înregistrarea primei gafe în sistemul relațional dintre executivul autohton și Comisia Europeană.

Obiectivismul mă obligă să recunosc că aderarea României la Uniunea Europeană este rezultatul eforturilor depuse nu de un Guvern sau altul, nu de un partid sau altul, ci rezultatul muncii întregii națiuni românești în ani de zile. Funcția de comisar european implică a fi reprezentantul României, nu al unui partid sau Guvern anume, deci orgoliile politice nu își au locul aici, persoana desemnată urmând a fi mai presus de micile interese meschine din politica autohtonă. Asta ni s-a cerut și iată că, din păcate, România nu a fost capabilă, sau nu a înțeles că trebuie să prezinte un candidat credibil. Funcția de comisar european o merităm pe drept, dar nu avem și dreptul de a impune unei întregi Comisii Europene să accepte un candidat necunoscut în mediile politice europene și nerepzentativ pentru România.

Faptul că un așa zis dosar de securitate al domnului Vosganian a "apărut" în presă la locul potrivit și la momentul potrivit, adică exact atunci când dânsul a fost nominalizat și a plecat la Bruxelles pentru un prim contact cu membrii Comisiei Europene, este irelevant și face ca totul să ne ducă cu gândul la una din manevrele politice autohtone atât de cunoscute nouă în ultima perioadă. Experiența politică românească ne-a convins demult că în România nu există coincidențe politice "întâmplătoare", ci numai coincidențe politice "voite". Dacă acest dosar este real, atunci este grav pentru cei care l-au ținut în secret până acum; dacă este un fals, atunci este și mai grav, pentru că s-a aruncat o pată de noroi pe obrazul României în principal, și nu pe al domnului Vosganian, în special. Indiferent de adevărul trecutului domnului Vosganian, cea care s-a făcut de râs acum a fost România și primul ministru, care a dat o nouă mostră de dispreț față de interesul național și în afara spiritului european spre care tindem.

Acest dosar și acuzațiile din presă, pe această temă, nici măcar nu au cântărit foarte mult în decizia președintelui Comisiei Europene. Candidatul a fost, de la bun început, o alegere nefericită a primului ministru, care a decis ca primul reprezentant oficial al României la Uniunea Europeana să fie un om politic și un economist remarcabil pe plan local, dar neimplicat deloc în politica de aderare a României, adică un necunoscut pentru mediile politice europene.

Toate partidele politice, inclusiv Partidul Democrat, și-au desemnat candidații pentru funcția de comisar european, dar, privind obiectiv această listă, observăm că numele propuse sunt al unor persoane care au adus ceva în procesul de aderare și care sunt, mai mult sau mai puțin, cunoscute la Bruxelles. Deci candidați eligibili au existat și există, important era ca să fie uitate orgoliile politice interne, or, la București lucrurile au fost înțelese exact pe dos. Uniunea Europeană atât ne-a cerut: să nominalizam pentru această funcție pe cineva care să fie capabil și să dețină experiența necesară unui comisar european, nu local, și noi nu am fost capabili de asta.

Postul de comisar european a rămas în continuare un apanaj al nostru și, probabil, ultima nominalizare este mai fericit aleasă, dar faptul rămâne fapt și Uniunea Europeană ne-a catalogat, la un prim contact, ca o țară incapabilă să-și nominalizeze o persoană reprezentativă pentru o funcție importantă la nivel european. Iar această gafă politică a fost percepută ca o jignire adusă celorlalte țări membre, fapt greu de iertat. Păcat că întreaga Românie va avea de suferit!

    Eduard Raul Hellvig - declarație politică: Societatea românească față în față cu exercitarea pentru prima dată a dreptului democratic de vot la nivel european;

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Declarație politică: "Societatea românească față în față cu exercitarea, pentru prima dată, a dreptului democratic de vot la nivel european"

În aproximativ 7 luni, societatea românească va exercita, din nou, cea mai cunoscută formă de participare politică, votul. Însă, pentru prima dată, acesta va fi exercitat pentru alegerea reprezentanților săi din Parlamentul European. Va fi un exercițiu democratic extrem de important pentru noi și de aceea consider că trebuie pregătit, la nivel intern, cu toată responsabilitatea.

Pe de-o parte, mă refer la faptul că trebuie să adoptăm în timp util, adică în acest an, Proiectul de Lege privind organizarea alegerilor pentru Parlamentul European. Pe de altă parte, cadrul legal trebuie susținut de un proces de informare al cetățenilor atât cu privire la atribuțiile Parlamentului European, sau la îndatoririle europarlamentarilor, cât și cu privire la modul propriu-zis de desfășurare a alegerilor. Și aceasta fiindcă există câteva aspecte care consider că nu pot fi ignorate. În primul rând, există o mare probabilitate ca procentul de participare la aceste alegeri să fie scăzut. În al doilea rând, așa cum reiese din sondajele de opinie, cunoștințele românilor cu privire la Parlamentul European sau la regulile referitoare la modul de alegere a parlamentarilor europeni sunt scăzute, situându-se astfel sub nivelul celor ale cetățenilor din statele membre ale Uniunii. În al treilea rând, la nivel european se înregistrează o prăpastie între europarlamentari și cetățeni, numele celor dintâi nefiind, nici măcar cunoscute cetățenilor.

Art. 38 al Legii de revizuire a Constituției României, din anul 2003, prevede că "cetățenii români au dreptul de a alege și de a fi aleși în Parlamentul European". Dar, așa cum am afirmat mai sus, câți dintre cetățenii români vor exercita acest drept? Câți dintre ei știu că, de fapt, Parlamentul European reprezintă singura instituție din cadrul Uniunii Europene în care membrii sunt aleși direct de către cetățenii statelor membre, și că, în consecință, îi reprezintă pe aceștia? Sau câți știu că Parlamentul European și-a sporit continuu puterea și influența prin intermediul tratatelor, că exercită control politic asupra celorlalte instituții europene, sau că, prin puterea sa legislativă, diferitele domenii ale vieții cetățenilor Uniunii sunt influențate? Și nu în ultimul rând, câți dintre cetățenii români știu că reprezentanții pe care îi vor alege în 2007 vor contribui, la rândul lor, la definirea viziunii politice a Europei?

Consider că cel puțin pentru aceste argumente, pentru faptul că Parlamentul European dă, prin urmare, Uniunii, una dintre caracteristicile democrației liberale, aceea de a avea un corp parlamentar, ar trebui depuse toate eforturile pentru ca, la alegerile din 2007, cetățeanul român să fie un cetățean informat și responsabil și la nivel european, iar prin numărul celor prezenți la urne, cei care vor fi aleși să se bucure de legitimitate. Este un vot pe care cetățeanul îl dă pentru a fi reprezentat la nivelul Uniunii Europene, dar pentru care trebuie educat să aștepte, să fie ascultat, consultat și implicat, de cei pe care i-a desemnat, în formularea agendei europene.

Și, poate, aceste alegeri vor deveni în cele din urmă și un mijloc prin care se va produce reformarea clasei politice românești, prin realizarea unei autentice deschideri față de dorințele și preferințele cetățenilor, aducând astfel omul politic foarte aproape de cetățean, prin creșterea capacității acestuia de a identifica căile dezirabile pentru schimbarea socială și morală, și nu în ultimul rând, de a genera realizarea consensului la nivelul opiniei publice.

    Emil Radu Moldovan - declarație politică cu titlul Unde ne sunt guvernanții?;

Domnul Emil Radu Moldovan:

Declarație politică: "Unde ne sunt guvernanții?"

În aceste zile, România este o țară neguvernată. Energia celor de la putere în loc să fie folosită pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă populația înainte de integrare, și ele nu sunt puține, este folosită în jocul de interese dintre partidele din alianță, pentru obținerea de cât mai multă influență și portofolii în Guvern.

Interesul și preocuparea lor principală, care le acaparează tot timpul, este cum să scape de aliatul cu care guvernează pentru a-i lua locul și a pune mâna pe toată puterea. Pentru realizarea acestui scop au ridicat la rang de politică națională scandalurile, publicarea de dosare compromițătoare în presă, trocul.

Totul are ca scop puterea, cât mai multă putere, pentru satisfacerea orgoliului și vanității personale a liderilor alianței. În timp ce portocaliii se ceartă de zor pentru funcții, mutând din stânga în dreapta aceeași oameni, care observăm că se pricep la toate, viața devine tot mai grea. Din noiembrie, gazele naturale se scumpesc cu 8,5%, iar în majoritatea orașelor întreținerea va fi cu până la 100% mai mare decât în 2005.

Până acum, peste 10.000 de pensionari au fost aruncați în stradă pentru că nu și-au putut plăti întreținerea, iar noile scumpiri la întreținere, foarte mari în unele orașe, pun în pericol mulți cetățeni cu venituri mici. Observăm că problemele cu care se confruntă cetățenii devin din ce în ce mai multe și mai grave, iar soluțiile guvernanților lipsesc cu desăvârșire.

Astfel, stimabililor guvernanți, vă întreb când aveți de gând să vă aplecați și asupra problemelor reale ale cetățenilor și să guvernați odată țara asta?

    Florin Iordache - declarație politică intitulată Cruciada dintre PNL și PD;

Domnul Florin Iordache:

"Cruciada dintre PNL și PD"

Conflictul inerent dintre PNL și PD a început să ia amploare și se accentuează sub ochii noștri pe zi ce trece.

Desemnat ca și candidat oficial pentru portofoliul de comisar european, Varujan Vosganian a dat-o în bară, cum ar spune unii oameni politici importanți, și a adus o pată neagră României, chiar cu puțin timp înainte de aderarea României la Uniunea Europeană.

Se pare că, anterior prezentării sale în fața Comisiei Europene, domnul Varujan Vosganian a făcut unele declarații care nu au fost tocmai pe placul celor din Comisia Europeană. Printre gafele impardonabile se numără, în principal, cea prin care domnul Vosganian a declarat că va fi reprezentantul fidel al politicii PNL, uitând de fapt mobilul pentru care domnia sa era trimis acolo, și anume să reprezinte interesele unei țări și nu ale unui simplu partid. Mai mult decât atât, domnia sa nu a ezitat nici o clipă să amintească eforturile făcute de PNL în procesul de aderare, veste care nu a bucurat foarte mult urechile auditoriilor de la Bruxelles.

În ciuda greșelilor făcute, domnul Varujan Vosganian "s-a bucurat" peste măsură de sprijinul președintelui Băsescu, care nu a ezitat nici o clipă sa afirme că "desemnarea lui Vosganian a fost un eșec." Eu aș îndrăzni să afirm că toată această mascaradă nu este altceva decât vina domnului președinte, mai ales că acum încearcă să pozeze în postura de victimă în fața electoratului, pentru faptul că el nu a fost consultat în această nominalizare și că acesta este motivul pentru care totul s-a soldat cu un mare eșec. Mă întreb, oare dacă domnia sa era consultat la masa rotundă, care ar fi fost opinia sa sau, mai bine zis, ce argument ar fi avut împotriva lui Varujan Vosganian? Cred că ar trebui să renunțe odată pentru totdeauna la aceste episoade de momente tragice care nu fac altceva decât să adâncească și mai mult abisul deschis între încrederea cetățenilor în spusele domniei sale și lacrimile care curg șiroaie ori de câte ori simte cum pământul îi fuge de sub picioare.

Domnul președinte Băsescu ar trebui să se gândească de două ori înainte de a arunca cu pietre în propria armată, cu care a ieșit învingător în războiul purtat în 2004, pentru că odată rămas singur în cetate s-ar putea să fie pasibil de a pierde și o simplă bătălie, și nu numai războiul.

    Gabriela Nedelcu - declarație politică cu titlul Politica second-hand;

Doamna Gabriela Nedelcu:

Declarație politică: "Politica second-hand"

Această declarație politică o fac cu mâhnire în suflet și nu vreau să se constituie într-o critică la adresa colegilor din Parlament și nici într-o lecție de morală, ci doar un semnal de alarmă care să ne oblige la meditație.

Stimați colegi, voi încerca să fac o analiză a mediului politic, mai precis să prezint o stare de fapt alarmantă: degradarea valorică a clasei politice românești.

Cetățenii au votat nu doar ideologii și liste de partid, ci și oameni de un anumit calibru intelectual, oameni cu o anumită bogăție simbolică, persoane care aduceau un plus de valoare partidelor. Din păcate, mulți oameni de calibru moral și intelectual au fost înlăturați, obligați să trăiască în semiobscuritate politică. Au rămas în schimb să diriguiască destinele alegătorilor și să guverneze țara șmecherii politici care-s animați doar de interese. Din nefericire, partidele au devenit "cercuri de afaceri, de influență, de intimidare prin putere". Intelectualii și oamenii deștepți și care nu au un trecut pătat sunt marginalizați în partide. Poate și din cauza faptului că nu pot fi șantajați si, implicit, nu pot fi controlabili.

Din cauza nenumăratelor scandaluri care au tulburat scena politică, din cauza faptului că modul de promovare pe liste nu a fost bazat pe seriozitatea și profesionalismul membrilor de partid, ci doar pe criterii precum servilismul și loialitatea de conjunctură, electoratul nu mai crede în actuala clasă politică. Mai grav, oamenii de rând nu mai cred în așa-zisele valori servite populației prin intermediul televizorului. Alegătorii vad că printre aceste așa-zise valori ba se află turnători, ba se află persoane care au nu știu ce afaceri dubioase, ba indivizi care fac abuzuri în justiție. Din această cauză, aproape a devenit un stigmat să fii membru într-un partid politic, calitatea de actor politic fiind aproape sinonimă în percepția omului de rând cu o întinare a conștiinței.

Sper ca tinerii să aibă un cuvânt mai greu de spus în schimbarea imaginii șifonate a politicii și să dea dovadă de mai mult bun simț și moralitate. Este de-a dreptul dezgustător să deschizi televizorul și să te uiți la ultimele știri, să afli încă ceva despre cutare. În politica românească, aproape că nu mai există moralitate. Oamenii nu mai au nevoie de șmecheri în politică. Este nevoie de valoare, oameni nepătați. Experiența se învață, iar un om tânăr are această capacitate, se poate adapta schimbării.

Să nu uităm că trăim într-o țară care se auto-mutilează, în care, conform sondajelor, românii ar emigra în proporție de peste 50%. Trăim într-o țară în care populația vrea să emigreze nu din motive politice, ci din cauza corupției, a hoției, lipsei de respect a autorităților care se imprimă și în lipsa de respect a cetățenilor între ei, intoleranța extraordinar de mare a românilor unii față de alții.

În concluzie, constat că o mare parte a clasei politice s-a îndepărtat mult de alegători și aproape total de conceptul de "democrație".

La toate acestea vă rog să medităm, împreună, stimați colegi. Să încercăm să facem ceva pentru a putea spune apoi, cu conștiința împăcată, ca o persoană care stă în fața televizorului și are astfel de gânduri se află în eroare.

    Gheorghe Dragomir - declarație politică intitulată Pierderea este a României;

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Pierderea este a României"

În ultimele zile am asistam la un delir mediatic greu de imaginat în anul 2006 într-o țară ce se dorește europeană.

Despre persoana și activitatea domnului Varujan Vosganian aș putea vorbi îndelung, dar mai bine decât a făcut-o domnia sa nu cred că se poate.

Faptul că un candidat pentru funcția de comisar european a fost supus unui tir de denigrări și acuzații a dăunat în primul rând României și nu numai Partidului Național Liberal așa cum au încercat să arate diverși analiști sau chiar unii oameni politici.

Apreciez gestul domnului Varujan Vosganian ca fiind unul de înaltă demnitate și responsabilitate politică într-un moment în care toate forțele politice ar fi trebuit să își arate sprijinul față de nominalizarea care aparține României și nu unui partid sau altul.

Decizia sa, de a renunța la candidatură, reprezintă un act patriotic situat cu mult deasupra tradiției dâmbovițene de "agățare de putere" și reprezintă doar o etapă în cadrul activității sale politice.

Sunt convins că, așa cum spunea și domnia sa, Varujan Vosganian va lupta în continuare pentru aplicare principiilor politice care l-au consacrat în activitatea sa politică de până acum.

    Horea Dorin Uioreanu - declarație politică: Anarhia democrației și rebelul din fiecare;

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

"Anarhia democrației și rebelul din fiecare"

În acest sfârșit de octombrie, se împlinește un an de când Parisul era asediat de tineri revoltați. După un an, aceste evenimente sunt rememorate la Paris tot prin violență. La un an după ce Franța a șocat lumea, în sens negativ, Budapesta stă sub semnul revoltei populare. În aparență, cauzele sunt diferite; în esență, vorbim despre aceeași stare de nervozitate din partea unei mase de oameni care reacționează la un anumit stimul. Vorbim despre frustrări cumulate, despre sămânța de revoltă din fiecare, de mesaje extremiste care, pe termen lung, au efecte dramatice pentru societate. Dacă acum un an tinerii din suburbiile franceze au dat foc miilor de mașini din cartierele orașelor importante din Franța pentru că doi semeni de-ai lor au murit urmăriți de poliție, la Budapesta revolta a fost stârnită de câteva declarații iresponsabile ale prim-ministrului ungar care a recunoscut că a mințit în campania electorală. În mod normal, vorbim despre două întâmplări care, fără anumiți factori, ar provoca eventual ceva titluri mai incendiare de ziar, reacții de tot felul, dar în nici un caz o revoltă populară de asemenea anvergură. Cu atât mai puțin într-o țară membră UE, cu democrație consolidată.

De data aceasta, pare mai intrigant faptul că revolta populară se întâmplă atât de aproape de noi, într-o țară care a fost un candidat model la Uniunea Europeană și care a intrat în acest grup în anul 2004, fiind pentru noi un model pozitiv. Mai mult decât atât, ni s-a arătat de fiecare dată cu degetul, în mod laudativ, către Ungaria, ca un exemplu de societate integrabilă UE. Și nu mă îndoiesc că este așa. Pe de altă parte, aceste manifestări de violență ne amintesc nouă, românilor, de un moment nu tocmai îndepărtat, pe care l-am trăit cu toții, înspăimântați, unii la televizor, alții în stradă - evenimentele sângeroase din decembrie 1989. Sau, de ce nu, de demonstrațiile de forță ale minerilor, din anii '90, care ne-au adus pe canalele de știri din întreaga lume.

Fiind cel mai puțin rău dintre sistemele politice inventate în lume, dar și cel mai complex, democrația aflată la baza unei guvernări, s-a dovedit, în istorie, a avea scăpări cauzate tocmai de permisivitatea, libertatea care îi sunt intrinseci. Ceea ce am văzut cu toții la Paris, apoi la Budapesta, este deopotrivă șocant, greu de crezut, dar sunt evenimente care ar trebui să ne provoace la o regândire a mediului public din România.

După 45 de ani de simțăminte sociale refulate, România post-decembristă a devenit un spațiu în care "ce-i în gușă, și-n căpușă". S-a vorbit pe un ton din ce în ce mai ridicat, cu mesaje din ce în ce mai usturătoare, și mă refer aici doar la domeniul politicului... Loviturile sub centură au devenit un mod de a fi, pentru a exista. Un ziarist remarca zilele trecute că, în România zilelor noastre, dacă nu ești un personaj senzațional sau unul negativ, nu exiști ca om politic. O spunea un lider de opinie care conduce un ziar...

Revenind de unde am plecat, vreau să avertizez că nu trebuie să uităm nici o secundă că suntem într-o continuă construcție a democrației noastre. Prin acțiunile mediului politic, precum și prin atitudinile adoptate de mass-media, o populație poate fi transformată ușor într-un butoi de pulbere. Oricât de primitivă ne-ar părea noțiunea de revoltă populară, ea a căpătat o nouă dimensiune, mult mai sângeroasă, în lumea modernă: vorbim de instituții publice asediate, de mașini incendiate, de oameni uciși și de lupte de stradă...

Sunt un adept înfocat al spectacolului politic, la care uneori particip direct. Nu voi fi de acord, însă, niciodată, cu atitudinile extreme, cu intoleranța în discurs sau cu atacurile publice la persoană. Felul în care noi creăm scena publică devine, indiscutabil, un factor de stabilitate, respectiv instabilitate pentru mediul social. Creditarea la un nivel mare a unor lideri extremiști în sondajele de opinie este cea mai bună dovadă a nevoii de rebeliune socială. A ignora aceste aspecte și a da apă la moară, conștient sau inconștient, este echivalent cu a ne condamna la un risc crescut de anarhie.

    Ioan Oltean - declarație politică pe tema moțiunii simple inițiate de anumiți deputați ai PC, PRM și PSD Anomaliile unui sistem politic ce se dorește a fi normal;

Domnul Ioan Oltean:

Declarație politică pe tema moțiunii simple inițiate de anumiți deputați ai PC, PRM și PSD, "Anomaliile unui sistem politic ce se dorește a fi normal"

Constat cu surprindere, în ultima perioadă, că toate încercările făcute de clasa politică românească în a urma traiectoria corectă pe care o impune o societate normală, sunt dejucate cu cinism și iresponsabilitate de anumite persoane al căror unic scop este cel de a compromite eforturile celor care doresc ca anomaliile să dispară din spectrul politic.

Mă refer în speță la un anumit partid aflat în acest moment în arcul guvernamental care se manifestă contrar poziției pe care o deține dar totodată conform naturii sale, dovedind astfel că "lupul își schimbă părul, dar năravul ba".

Partidul Conservator, căci despre el este vorba, prin inițierea unei moțiuni simple împotriva unui ministru al guvernului din care face parte, insistă cu ardoare să facă parte din opoziție unde se pare că se simte cel mai bine, atrăgând în capcanele sale și reprezentanți ai altor partide politice.

Norocul acestora din urmă este că și-au dat seama la timp de gafa pe care erau pe punctul să o comită și s-au retras înainte să cadă în ridicol.

Trebuie să vă mărturisesc faptul că, pe tot parcursul activității mele de parlamentar, nu am întâlnit niciodată o situație similară în care o formațiune politică aflată la guvernare să se asocieze cu reprezentanți ai Opoziției și să inițieze o moțiune simplă împotriva unui ministru al Guvernului din care face parte.

Nu neg faptul că afirmațiile extrem de periculoase ale domnului Marko Bela sunt neconstituționale, aducând atingere României și poporului român, dar cred cu tărie faptul că Partidul Conservator a făcut o opțiune periculoasă care dăunează în aceeași măsură actualei guvernări.

În cazul domnului Marko Bela, primul-ministru era cel care trebuia să acționeze ca atare și să ceară demiterea imediată a vicepremierului, măsură pe care o solicităm și noi, considerând că o persoană cu asemenea viziuni fanteziste nu are ce căuta în Guvernul României.

Ca urmare a acțiunii întreprinse de Partidul Conservator, alături de demiterea domnului Marko Bela din funcția de vicepremier, considerăm că este absolut necesar ca acest partid să dea dovadă de bun simț și demnitate și să-și retragă imediat și fără echivoc toți miniștrii și toți secretarii de stat din Guvern.

    Ion Gonțea - declarație politică: Agenția Națională... de Integritate oare?;

Domnul Ion Gonțea:

Declarație politică: "Agenția Națională "..de Integritate oare?"

Nu este greu de înțeles de ce anumite partide sau grupuri politice ori numeroși "lupi moraliști", nu agreează ideea ca Agenția Națională de Integritate să fie o instituție "cu conținut", puternică și eficientă.

Faptul că în Comisia juridică a Camerei Deputaților s-a scos din competența agenției controlul averilor demnitarilor, nu este decât o măsură prin care această instituție este într-adevăr un "corp fără suflet", o adevărată ficțiune instituțională.

Golită fiind de conținut, Agenția Națională de Integritate, devine o structură decorativă și aduce nemijlocit o pată de îndoială la întrebarea: Cine și ce are ceva de ascuns? Concluziona este una singură: că există grupuri de interese care au ceva de ascuns și care nu lasă ca lucrurile sa fie clarificate în privința averilor uriașe ilicite dobândite.

În fapt, ceea ce nu se vrea a fi înțeles este că Agenția Națională de Integritate nu face decât să sesizeze anumite situații de fapt cu privire la modul de dobândire a averii, stări de incompatibilitate, conflict de interese și numai în cazuri temeinic justificate se va merge pe procedura de drept comun unde organe și instituții cu atribuții bine determinate vor avea competențe de tragere la răspundere. Agenția nu este decât o verigă lipsă care, practic, ocupă un spațiu gol la momentul acesta. Este important să facem diferența între ce act adoptă Agenția Națională de Integritate și aplicarea sancțiunii propriu-zise, pentru că nu agenția aplică sancțiunea, de exemplu, în cazul parlamentarilor, sau în cazul magistraților, ci corpurile respective, corpul profesional respectiv.

Agenția Națională de Integritate nu constată caracterul ilicit al averii, ci caracterul nejustificat al ei, nu intră în casă, nu dispune măsuri asigurătorii, nu interceptează comunicații și mai ales nu confiscă. Deci, are în momentul acesta mai puține atribuții decât are un inspector fiscal, pe Codul de procedură fiscală în vigoare în România, astăzi. Sunt două concepte complet diferite și Curtea Constituțională ne spune exact ce putem confisca în conformitate cu art. 44 din Constituție, pe care noi îl avem în România și nu putem să facem abstracție de el.

Nu putem uita ca raportul Comisiei Europene, din 16 mai 2006, cuprindea, pentru prima oară, o referire explicita la Agenția Naționala de Integritate ca o condiție pe care România trebuie să o îndeplinească în procesul aderării la UE.

Considerăm că trebuie întărită legislația cu privire la infracțiunile legate de evaziunea fiscală, realizate proceduri rapide și eficiente care să asigure structurilor abilitate posibilitatea sa de a-i obliga pe cei ce au dobândit venituri nedeclarate și neimpozitate, materializate în averi colosale, să plătească impozitul corespunzător acestor venituri și Agenția Națională să fie lăsată de Integritate.

    Ion Luchian - referire la bugetul pe anul 2007, aprobat de Guvern;

Domnul Ion Luchian:

Bugetul pe anul 2007, aprobat de Guvern și care va intra în curând în dezbaterea Parlamentului, prevede cel mai mare nivel al veniturilor de după 1990 și are în vedere în mod special dezvoltarea și investițiile, fiind proiectat din perspectiva unei țări membră UE de la 1 ianuarie 2007.

Așa cum a arătat și primul-ministru, dl. Popescu-Tăriceanu, acest buget răspunde priorităților și obligațiilor României ca viitor stat membru UE, susținând investiții de anvergură în domenii strategice - infrastructură, educație, sănătate, agricultură - cu scopul de a accelera dezvoltarea României așa încât să recuperăm cât mai repede decalajul existent față de celelalte țări membre UE.

În privința sănătății, bugetul alocat în anul 2007 va ajunge la 4,12% din p.i.b., fiind cu 3041 milioane lei mai mare decât cel de anul trecut. Pentru îngrijirea sănătății, fiecărui cetățean îi vor reveni 198 de euro, cu 100 de euro mai mult decât la sfârșitul anului 2004.

Se are în vedere construirea a 8 spitale regionale de urgență, construirea sau modernizarea a 36 de spitale județene și de urgență, asigurarea asistenței publice integrate de urgență în cadrul unităților de primiri urgente, dezvoltarea asistenței medicale comunitare, dezvoltarea activităților profilactice și de educație sanitară, supraveghere epidemiologică și a bolilor transmisibile, creșterea calității serviciilor preventive de sănătate, organizarea, coordonarea, și monitorizarea activităților pentru asigurarea sănătății populației, instalarea, repararea și modernizarea aparaturii medicale de înaltă performanță, reabilitarea infrastructurii spitalelor prin reparații capitale, și bugetul sănătății fiind axat, ca întregul buget de altfel, pe punerea în practică a unor proiecte de politici publice.

În privința educației, pentru prima oară după 1990, acest domeniu va primi 5,2% din p.i.b. în anul 2007, suma alocată reprezentând o creștere de 132,1% față de bugetul alocat învățământului în 2006. Aceasta este cea mai mare creștere bugetară pentru educație de după 1990 și eu cred că este în concordanță cu obiectivele Uniunii Europene care privesc dezvoltarea Europei pe baza cunoașterii.

Și alte domenii importante primesc mai mulți bani de la buget pentru derularea unor proiecte majore: transporturile vor primi 10.849 milioane lei, aceste fonduri vizând modernizarea drumurilor naționale și construcția de autostrăzi, reabilitarea infrastructurii feroviare, modernizarea metroului bucureștean, creșterea capacității aeroportuare; bugetul mediului, mai mare cu aproape 400 milioane lei față de 2006, are în vedere în principal finanțarea lucrărilor de protecție împotriva inundațiilor, a programelor de protecție și conservare a naturii, a diversității biologice; Agricultura va primi cu 34% mai mult decât în acest an, bani cu care vor fi finanțate programele Fermierul, renta viageră, SAPARD; nici cultura nu este neglijată de acest buget, aceasta urmând să primească 722 milioane lei pentru susținerea Programului "Sibiu - capitala culturală europeană 2007", pentru promovarea creației contemporane în spațiul european, pentru finanțarea cheltuielilor de organizare a Festivalului Internațional "George Enescu".

Și protecția socială a categoriilor defavorizate ocupă un loc important în acest buget, bugetul Ministerului Muncii reprezentând 8,8% din p.i.b. Suma totală alocată în 2007 protecției sociale este aproape dublă față de cea alocată în 2004, atunci când ne aflam sub o guvernare așa-zisă social-democrată. În privința pensiilor, bugetul alocat va permite majorarea acestora, în termeni reali cu 15%, urmând să crească atât pensia minimă cât și valoarea punctului de pensie.

Nu în ultimul rând, acest buget prevede contribuția pe care România trebuie să o facă la bugetul Uniunii Europene ( aproximativ 1,1 miliarde euro), precum și cofinanțarea proiectelor finanțate din fonduri europene, acest efort financiar reprezentând circa 1,6% din PIB. În schimb, nivelul fondurilor primite de la UE va crește cu 0,8% din PIB față de anul acesta, el ajungând la 2,1% din PIB în 2007.

Deci, se poate spune că bugetul pe anul 2007 este unul dintre cele mai complete bugete realizate după 1990, nefiind neglijat nici un domeniu important, remarcându-se în special accentul pus pe realizarea de proiecte și programe.

    Ion Stan - declarație politică: Nesăbuiții deschizători ai cutiei Pandorei;

Domnul Ion Stan:

"Nesăbuiții deschizători ai cutiei Pandorei"

Societatea românească este cuprinsă de o isterie generată de desecretizarea și deconspirarea dosarelor întocmite de fosta securitate anumitor categorii socio-profesionale "selectate" cu grijă de serviciile de informații, fie pentru a cuminți clasa politică, fie pentru a arăta că România se deprinde de trecutul securisto-comunist.

Ne punem întrebarea firească dacă scurgerile dirijate de informații către mass-media prin CNSAS sau prin alte "surse" servesc procesului de asanare morală a societății sau reformării clasei politice atâta vreme cât procedurile legale privind desecretizarea și deconspirarea au fost aruncate la coș de colegiul CNSAS sau disprețuite de actuala putere dornică mai degrabă să asiste la un circ național și nicidecum la respectarea legislației în materie.

După aproape trei luni de desecretizări și deconspirări în care CNSAS a reușit să dea doar câteva verdicte, potrivit legii, apreciem că acest proces este compromis și în fapt asistăm la o mare răfuială politică cu cei care nu vor să pupe papucul actualei puteri.

Care sunt consecințele deja vizibile ale acestei răfuieli?

În primul rând decredibilizarea clasei politice, și așa slab coagulate, casabile și fără repere ideologice solide, ceea ce nu ar putea semnifica decât un atentat la adresa pluralismului politic, pentru că partidul cel mai puternic și câștigător în această dosariadă își va pune la zid adversarii.

În al doilea rând, zdrobirea nemiloasă a celui mai puternic stâlp de rezistență națională și element fundamental al românismului, de la Sfântul Andrei încoace, Biserica Ortodoxă Română, deoarece este, și în prezent, o puternică stavilă în calea panslavismului și a prozelitismului care ne îndepărtează de tradițiile străbune, omițându- se că o viitoare Europă Unită nu va supraviețui fără unitatea identităților naționale.

În al treilea rând, terfelirea în mocirla așa-zisei deconspirări a poliției politice a unor personalități cu valoare de simbol național din lumea sportului, cea mai inocentă ideologic, dar ai cărei reprezentanți de frunte au adus glorie nepieritoare, faimă internațională și măreție divină României, pentru ca românul, după ce se va îndoi de biserică să nu se mai regăsească nici în puritatea simbolului olimpic.

În al patrulea rând, construirea, pentru Occident, al unui nou brand al României, acela al unei țări în care românii, fie că sunt parlamentari, înalți clerici, academicieni, șefi de partide, membri ai Guvernului, voci ale societății civile, jurnaliști, magnați, sportivi ori "ultimii consilier", sunt în continuă vrajbă și permanent amenințați cu imprevizibilitatea trecutului lor.

În al cincilea rând, dar poate în primul rând ca importanță, anularea, pe termen lung, a șanselor de reabilitare a funcțiilor informative secrete, care constituie, dintotdeauna, prima linie a apărării securității naționale, fiindcă după cum este manipulată, deoarece condusă e prea mult și impropriu spus, această mizeriadă națională, inevitabil clasa politică a deceniilor viitoare va cere, la rândul ei, deschiderea arhivelor timpurilor noastre, pentru a se război și ea cu propriul trecut. Urmarea firească a acestei previziuni este că serviciile de informații pentru securitate ,,castrate", după cum inspirat se exprima un editorialist, până mai ieri un vehement critic al lor, vor fi ocolite, vreme de cel puțin trei generații, timp suficient pentru a ni se întâmpla ceea ce au pățit toate națiunile lipsite de prima linie de apărare - topirea într-o masă amorfă, fără identitate, pe care creuzetul istoriei o va rejecta, pentru a face loc altora care-i repetă greșelile.

Cu ce glorie vor rămâne nesăbuiții deschizători ai cutiei Pandorei?

    Ionel Palăr - declarație politică cu tema Anticipatele - obsesie la români;

Domnul Ionel Palăr:

Declarație politică: "Anticipatele - obsesia la români"

Săptămâna care tocmai s-a încheiat a fost condimentată din plin cu declarații mistuitoare, mișcări de trupe pe scena politică românească și ecouri răsunătoare dinspre Bruxelles. Indiferent însă de tema aflată în discuție într-un moment sau altul al dezbaterilor publice, un singur refren răsuna obsesiv, cântat pe toate vocile din corul politic: anticipate, da ori ba?

Lăsând la o parte faptul că, de cele mai multe ori, subiectele de pe agenda zilei nu aveau nimic în comun cu tema anticipatelor, cum a fost, de pildă, corelația cu problema numirii comisarului român, acest subiect a fost și continuă să fie de maximă actualitate, încă de la câștigarea alegerilor de către actuala alianță, în toamna anului 2002. Stimați colegi, doamnelor și domnilor, suntem penibili. Clasa politică românească reușește, repetând la nesfârșit refrenul anticipatelor, indiferent de context, să-și creeze imaginea unui copil răzgâiat, care-și dorește o jucărie stupidă, de care, de fapt, nici nu are nevoie. Netam nesam, avem sau nu treabă - hop anticipatele! Este subiectul care face vâlvă oricând, care generează audiențe și care pune paie pe foc.

Însă, totodată, este subiectul care ne face de râs pe plan european și cu care, dacă mai defilăm mult, vom dovedi tuturor că agenda noastră politică este garnisită de teme false și că nu avem deloc priorități. Ceea ce este complet neadevărat. Ar fi păcat ca, în prag de aderare, clasa politică să fie mult prea ocupată cu fredonarea acestui refren, în detrimentul ultimelor pregătiri pentru o integrare cât mai armonioasă a României în comunitatea europeană.

    Manuela Mitrea - declarație politică cu titlul Istoria nu trebuie să se repete după 1900 de ani;

Doamna Manuela Mitrea:

"Istoria nu trebuie să se repete după 1900 de ani"

Muzeul de Istorie a României, având ca parteneri Ministerul Culturii și Cultelor și "Roșia Montană Gold Corporation", a organizat în zilele de 13 - 14 octombrie 2006 o manifestare amplă dedicată celor 1900 de ani de la cucerirea Daciei și crearea provinciei romane.

Nu pot să înțeleg de ce trebuie să marcăm cucerirea strămoșilor noștri locuitori ai spațiului Carpato - Danubiano - Pontic de către străini. Păstrând logica, probabil, ar trebui să celebrăm și cucerirea Transilvaniei de către maghiari, a Dobrogei de către otomani, a Bucovinei și Basarabiei de către imperiul țarist, Dictatul de la Viena și toate celelalte rele care ni s-au întâmplat.

Sărbătorim cucerirea Daciei de către romani, foarte bine. Dar de ce au venit romanii în Dacia, care a fost motivația lor? Ca să-i civilizeze pe "barbari" sau au fost interesați doar de aurul dacic?

Înțeleg de ce Compania Roșia Montană Gold Corporation a susținut un astfel de eveniment. Și ei sunt interesați tot de aurul acestei țări și este normal să-i omagieze pe ceilalți jefuitori.

Cum înainte cu 1900 de ani, romanii n-au fost interesați de oamenii de aici, tot așa, nici această companie nu este interesată de oameni și mediu, ci vrea să ne aducă "binefacerile" extracției aurului cu cianuri.

Constat, cu tristețe, că prin astfel de evenimente ne batem joc de trecutul nostru, iar prin ceea ce se întâmplă la Roșia Montană ne punem în pericol prezentul și viitorul.

Stimați colegi, societatea civilă spune că proiectul Roșia Montană trebuie oprit. Haideți s-o ascultăm și să luăm măsurile ce se impun, pentru că acum nu mai este vorba doar de România. Europa așteaptă de la noi responsabilitate!

Haideți să salvăm Roșia Montană!

    Mihai Dumitriu - declarație politică: Discriminări grave între cadrele militare pensionate înainte și după 10.04.2001;

Domnul Mihai Dumitriu:

Declarație politică: "Discriminări grave între cadrele militare pensionate înainte și după 10.04.2001"

În intervenția de astăzi aduc în atenția guvernanților portocalii și, în special, ministrului Frunzaverde Sorin o gravă anomalie care există între pensiile cadrelor militare pensionate înainte și după 10.04.2001.

Declarația politică are la bază memoriul a 31 de cadre militare din Iași care au fost pensionate înainte de 10.04. 2001.

Ord. Min. Nr. 116 din 05.09.2002 a produs grave discriminări în rândul cadrelor militare trecute în rezervă în baza OUG n. 7 din 1997 creând dezavantaje privind grupa de muncă pentru cei trecuți în rezervă înainte de 10.04. 2001.

Cadrele militare menționate mai sus solicită ca Art. 9 de la "Normele metodologice 2001 privind încadrarea în condiții deosebite, condiții speciale și alte condiții specifice pentru cadrele militare în activitate" sa fie corectat astfel încât să rezulte ca de aceste drepturi să beneficieze și ofițerii, maiștrii militari și subofițerii care au trecut în rezervă potrivit prevederilor legale înainte de data de 10.04.2001.

Solicitarea cadrelor militare menționate mai sus, personal o consider îndreptățită deoarece militarii care au lucrat în aceleași condiții de muncă, având același sarcini, au pensii diferite în funcție de data ieșirii la pensie înainte sau după data de 10.04.2001.

Exemplu: O persoană pensionată pe 05.04.2001 are pensia mult mai mică decât o alta pensionată pe 15.04.2001.

Solicitarea de a modifica HG 1294 și Ordinul ministrului nr.116, eliminându-se expresia "în activitate", are la bază și prevederile Legii 164 din 07.04.2001, Art. 3 și Art. 5 Alin. 1.

Ca argument, memoriul celor 31 de cadre militare din Iași consemnează că Ministerul Administrației și Internelor a corectat hotărârea de mai sus și nu au făcut discriminări între cadrele în activitate, în rezervă sau în retragere.

Guvernanții din Ministerul Apărării Naționale refuză însă dreptul cadrelor militare pensionate înainte de 10.04.2001, refuză să modifice Ordinul ministrului Nr. 116 din 05.09.2002 și a HG nr. 1294 din motive numai de ei știute. Mai mult, noua recalculare a pensiilor cadrelor militare a dus la diminuarea cuantumului acestora, deoarece nu li se mai acordă pensiile suplimentare pentru care au contribuit zeci de ani.

De aceea adresez rugămintea ministrului apărării naționale să intervină pentru revederea modului de calcul al pensiei militare de stat a cadrelor militare trecute în rezervă până la data de 10.04. 2001, deoarece în sistemul actual de așa zisă recalculare nu figurează pensia suplimentară pentru care toți cei în cauză au contribuit cu procente de 3-5% lunar din salariul avut, pe întreaga perioadă de activitate, drept bănesc primit până la noua recalculare. Pentru cadrele militare trecute în rezervă înainte de 10.04. 2001, pensia s-a recalculat doar pentru timpul efectiv de lucru fără să se țină cont de grupa de muncă și pensia suplimentară.

În concluzie, în calitate de deputat de Iași, adresez rugămintea colegilor mei parlamentari, deputați și senatori din Parlamentul României, colegilor din guvernul Tăriceanu, ca, în virtutea prerogativelor pe care le au să-mi susțină demersurile în modificarea și corectarea Ordinului ministrului Nr.116 din 05.09.2002 și a HG nr. 1294, cât și în revederea modului de calcul a pensiei militare de stat a cadrelor militare trecute în rezervă înainte de 10.04.2001 care să aibă în vedere și adăugarea pensiei suplimentare cu care au contribuit cadrele militare.

    Mihai Sandu-Capră - despre măsuri care să ducă la dezvoltarea economică a județului Suceava;

Domnul Mihai Sandu-Capră:

Urmărind "Programul de guvernare" și, în același timp, îmbunătățirea situației sociale și economice a locuitorilor din spațiul rural, Guvernul României a aprobat anul acesta, prin ordonanță de urgență, "Programul de dezvoltare a infrastructurii din spațiul rural", care finanțează proiecte ce vizează construcția, extinderea sau modernizarea de poduri, podețe sau punți pietonale, platforme de deșeuri, sisteme de canalizare și stații de tratare a apelor uzate sau sisteme de alimentare cu apă.

În urma interesului foarte mare manifestat de autoritățile locale, un număr de 2.028 de localități depunând la Comisia de evaluare proiecte de dezvoltare a infrastructurii, Guvernul a decis "triplarea" bugetului programului și, totodată, a hotărât extinderea perioadei în care se va derula programul, până în 2009.

In cadrul primei etape, au fost aprobate 633 de proiecte, fiind acordate aproximativ 78 de milioane lei (adică 780 de miliarde lei vechi) pentru proiectarea acestora.

Până în prezent, județul Suceava a beneficiat de finanțări în valoare de 769.400 de lei (adică 7 miliarde 694 de milioane lei vechi) pentru programe de reabilitare din localități precum Boroaia, Dărmănești, Fălticeni, Preuțești și Suceava.

In același timp, așteptăm ca în următoarea ședință de Guvern, Executivul să aprobe finanțarea a încă aproximativ 700 de proiecte printre care se află și cele depuse de autorități din alte localități ale județului Suceava și cu aceasta să creștem contribuția la dezvoltarea economică a județului.

    Mircia Giurgiu - declarație politică cu titlul Toamna se numără... sărăcia;

Domnul Mircia Giurgiu:

"Toamna se numără... sărăcia"

În fiecare an, Guvernul României alcătuiește un proiect de lege a bugetului de stat, un altul referitor la bugetul asigurărilor sociale de stat, dar, ca de fiecare dată, banii nu sunt suficienți.

În ciuda repetatelor demersuri făcute de parlamentarii din fiecare județ ori de către reprezentanții diferitelor instituții sau de către simplii cetățeni, fondurile guvernamentale nu se regăsesc în bugetul de stat. Și asta în ciuda aderării României la structurile Uniunii Europene.

Pentru a ne promova țara cu minunatele ei bogății trebuie să beneficiem de o infrastructură pe măsură, adică la atât de vehiculatele standarde europene, dar care, în acest caz, lipsesc cu desăvârșire. Mai mult, sănătatea și educația vor primi, la fel ca în fiecare an, mult prea puțini bani pentru a se ridica la nivelul dorit de populație, dar, de altfel, normal într-o țară civilizată. Agricultura, o prioritate - luând în considerare potențialul României - nu prea beneficiază de atenția cuvenită din partea statutului.

Problema cea mai mare este nu că statul nu ajută populația, ci că nu oferă sprijinul necesar cetățenilor pentru a se ajuta singuri, pentru a ieși din inerție, pentru a nu deveni o nație de asistați social, pentru a nu încuraja nemunca. Însă, pentru a se putea realiza toate acestea, ar fi necesar să se pună accentul pe om și nu pe ceea ce reprezintă acesta din patru în patru ani, un vot atât de necesar unora pentru a accede acolo unde uită cine l-a ajutat să devină ceea ce a devenit.

În ciuda numeroaselor fonduri adunate din diferite taxe și impozite la bugetul de stat, banii nu ajung niciodată. Toate domeniile sunt importante - educația, sănătatea, industria, apărarea, agricultura, comunicațiile -, dar se uită ceea ce e mai important: nimic și nimeni dintre cei care împart avuția națională nu ar fi dacă nu ar exista el, cetățeanul.

    Miron Ignat - intervenție cu tema Congresul internațional al conaționalilor ruși;

Domnul Miron Ignat:

"Congresul internațional al conaționalilor ruși"

În perioada 23 - 25 octombrie a.c., a avut loc la Sankt - Petersburg, la Palatul Tavriceski, al II-lea Congres al Conaționalilor Ruși, manifestare la care au luat parte peste 600 de delegați din 78 de țări. La aceștia s-au alăturat reprezentanții instituțiilor ministeriale și asociațiilor, întreaga manifestare reunind peste 1000 de participanți. Amploarea acestei manifestări este dată și de faptul că în toate aceste țări participante trăiesc peste 32 milioane de oameni aparținând diasporei ruse.

În cadrul acestui congres au fost abordate multe probleme privind diaspora rusă, care-i unește pe rușii care au părăsit Rusia în secolul XVI, în secolul XVII, în perioada revoluțiilor din 1905 și 1917, în timpul primului război mondial și pe cei care au rămas în diferite țări după cel de-al doilea război mondial sau au cerut azil politic datorită regimului politic din acele timpuri.

Președintele Federației Ruse, domnul Vladimir Putin, a prezentat în cuvântarea de la deschiderea acestei manifestări câteva proiecte și programe cu privire la diaspora rusă, ce urmează a fi puse în aplicare. Printre acestea au fost: programul privind reîntoarcerea conaționalilor la patria mamă, stabilirea unei comisii de stat care să se ocupe de problemele conaționalilor din afara granițelor Rusiei, programul privind reprezentarea conaționalilor în Camera Superioară a Parlamentului Federației Ruse, programul privind conaționalii din țările CSI și a celor din afara granițelor tradiționale ale Rusiei, sărbătorirea "Zilei Diasporei Ruse", organizarea trienală a "Congresului Conaționalilor", realizarea unui monument consacrat memoriei diasporei ruse, programul privind studierea limbii ruse, declararea anului 2007 drept "Anul Limbii Ruse", precum și programul de stat pe 2007 al Comisiei pentru problemele diasporei din întreaga lume.

În prima zi a acestui congres, lucrările s-au desfășurat în plen, sub înaltul patronaj al Președintelui Federației Ruse, domnul Vladimir Putin, fiind prezenți și deputații Dumei de Stat, miniștri, precum și conducători de departamente și instituții.

În cea de-a doua zi a acestei manifestări, lucrările s-au desfășurat pe comisii, acestea fiind în număr de 5, după cum urmează:

  1. Formele de bază privind programul de lucru cu diaspora rusă pe perioada 2006 - 2008.
  2. Realizarea programelor de stat privind reîntoarcerea în Rusia a celor ce doresc să revină în patria mamă.
  3. Programul pentru perioada 2006 - 2010 privind propagarea limbii și culturii ruse în rândul diasporei și a celor ce folosesc limba rusă.
  4. Societatea civilă în țările unde trăiește diaspora rusă; problemele consolidării acestei diaspore; reciprocitatea cu organele de stat.
  5. Susținerea de către regiunile Federației Ruse a conaționalilor din afara granițelor și problemele dezvoltării unor legături de afaceri.

Am avut onoarea de a participa la acest congres ca deputat și președinte al Comunității rușilor lipoveni din România și chestor al Camerei Deputaților, alături de alți 3 delegați din partea organizației noastre. Am avut, de asemenea, onoarea de a fi ales în prezidiul acestei înalte manifestări.

În plenul congresului, și în prezența președintelui Vladimir Putin, am ținut o cuvântare, evocând existența organizației rușilor lipoveni din România, sprijinul de care se bucură din partea statului român, colaborarea cu alte organizații ale minorităților naționale din țara noastră, editarea de carte în limba rusă, precum și interesul pentru studiul limbii ruse în școlile noastre. Am insistat asupra necesității unor contacte permanente dintre România și Federația Rusă, a dezvoltării unor relații economice pe scară mai mare, precum și a recepționării programelor rusești de către rușii lipoveni ce trăiesc pe teritoriul României.

Am luat parte activă în cadrul comisiei din care am făcut parte, prezentând participanților situația minorității rușilor lipoveni din România, cât și problemele de perspectivă ale organizației noastre.

La finalul acestui congres a fost prezentată rezoluția acestei manifestări și a fost ales Comitetul de coordonare a diasporei ruse, fiind ales să fac parte din acest comitet.

Stimate colege, stimați colegi, prin prezența delegației române la această manifestare, s-a auzit nu numai vocea minorității rușilor lipoveni, ci și vocea întregii țări. În urma acestei întruniri internaționale, ne bucurăm că legile și Constituția României permit reprezentarea minorităților naționale în Parlamentul României.

    Ovidiu Ioan Silaghi - declarație politică: Suntem departe de spiritul european;

Domnul Ovidiu Ioan Silaghi:

Declarație politică: "Suntem departe de spiritul european"

Foarte multe voci politice și mai multe organe media au declanșat o adevărată isterie legată de situația generată în jurul desemnării senatorului Varujan Vosganian drept candidat al României la funcția de comisar european. Cei care au declanșat această isterie au plusat, au exagerat și au pus o ștampilă care nu a fost pusă la Bruxelles, anume că Varujan Vosganian ar fi fost respins de președintele Comisiei Europene. Ceea ce nu este adevărat. Să presupunem că Varujan Vosganian ar fi fost respins. Din diferite motive. Nici în acest caz nu trebuia făcut o tragedie. Să ne amintim ce s-a întâmplat cu nominalizarea comisarului maghiar. Au fost două respingeri. Oficiale. Mai mult, și la a doua strigare a fost nominalizată aceeași persoană, iar după cea de-a doua respingere, oficialii maghiari au desemnat tot persoana care a fost în două rânduri respinsă. În Ungaria nu s-a considerat, după prima respingere, că este vorba de o tragedie. Nici după a doua respingere nu s-a considerat că este vorba de o tragedie. Situația a fost tratată cu calm, iar oficialii maghiari au perseverat și, în cele din urmă, au reușit să-și impună candidatul pe care l-au stabilit.

La noi, fără să existe o respingere, ci doar o prelungire de procedură, generată de o serie de atacuri total nefondate apărute în presă, s-a lansat teoria unei candidaturi eronate. La Budapesta nu s-a considerat că Kovacs Laszlo ar reprezenta o candidatură eronată. La noi, atacurile împotriva lui Varujan Vosganian și a premierului au continuat și după ce colegul nostru a decis să se retragă. Mă întreb ce s-ar fi întâmplat dacă Varujan Vosganian chiar ar fi fost respins, iar premierul Tăriceanu l-ar fi nominalizat și a doua oară. Cred că am fi asistat la linșaje, la propriu, s-ar fi declanșat o nouă revoluție.

Tot ce s-a întâmplat la București, începând de vineri, a demonstrat că pentru mulți dintre noi spiritul european este departe. De solidaritate politică nici nu poate fi vorba. De export în străinătate a bătăliei politice interne, da, se poate vorbi.

Dar lipsa spiritului european nu se oprește la cele petrecute în urma desemnării lui Varujan Vosganian. Ieri dimineață, la un post TV, au început înțepăturile și la adresa lui Leonard Orban, cel care a fost luni seara acceptat de către Jose Manuel Barroso pentru funcția de comisar european. Printre rânduri, s-a amintit despre ascendența lui Orban, spunându-se că tatăl său ar fi fost cândva ofițer de securitate. Din nou o dovadă de lipsă de spirit european. În primul rând, autorii informației ar fi trebuit să știe că un copil nu-și alege părinții. În plus, urmașii nu pot fi judecați după ceea ce au făcut părinții. Astfel de aprecieri erau normale în perioada stalinismului. Noi suntem, la două luni de aderarea la Uniunea Europeană. Cu câteva ore înainte de confirmarea candidaturii, din zona societății civile, a ieșit o doamnă, căreia nu vreau să-i pronunț numele, pentru a nu-i face publicitate gratuită, susținea la un important post de radio, că nu este vorba de o candidatură de prima mână. Cred că aceste exemple nu sunt singulare, dar confirmă, nu o lipsă de solidaritate a românilor, ci, repet, lipsa unui adevărat spirit european. Ceea ce nu o să vedem la foștii noștri colegi din lagărul comunist, ungurii, polonezii, cehii, viitori colegi în UE.

    Petre Străchinaru - exprimarea indignării în privința modului în care domnul Markó Béla, președintele UDMR, înțelege să-și exercite mandatul de viceprimministru al Guvernului României în teritoriu;

Domnul Petre Străchinaru:

Sunt nevoit să-mi exprim și pe această cale indignarea în privința modului în care domnul senator Markó Béla, președintele UDMR, înțelege să-și exercite mandatul de vice-primministru al Guvernului României în teritoriu.

Potrivit invitației pe care mi-a adresat-o, în calitatea mea de deputat, domnul Demeter János, președintele Consiliului județean Covasna, la manifestările prilejuite de finalizarea lucrărilor de restaurare a "Furnalului de la Bodvaj, monument de mare valoare istorică și tehnică a Ținutului Trei Scaune, (ce) reprezintă un element istoric deosebit în conștiința locală, în special datorită rolului purtat în timpul războiului de independență de la 1848-1849" (am citat din textul invitației), domnul Markó a participat în ziua de 27 octombrie a.c., alături de domnul Szekeres Imre, ministrul apărării din Republica Ungară, ca reprezentant al Guvernului României. A confirmat această calitate și ca răspuns la una dintre întrebările adresate cu acest prilej de reprezentanții presei de limbă română.

Ca de fiecare dată când a participat la manifestări aniversare, comemorative sau festive organizate de oficialitățile județului Covasna, dumnealui nu a catadixit nici acum să se exprime și în limba oficială a țării, ratând astfel ocazia să se adreseze, în contextul declarațiilor sale privitoare la autonomia teritorială pe criterii etnice a "Ținutului Secuiesc", și concetățenilor săi români. Invitați la o festivitate pe care aceștia au perceput-o ca făcând parte dintre cele menite a crea simbolistica premergătoare acțiunilor autonomiste, puteau fi liniștiți dacă li se spunea în limba lor că acea conotație "războinică" dată de cadrul sărbătoririi "inaugurării" furnalului, în care au fost turnate tunuri în timpul revoluției din 1848, nu are repercusiuni asupra traiului lor în această zonă a României.

Am protestat față de cei care m-au invitat, pentru faptul că, asemeni domnului Markó, nici unul dintre vorbitorii care au "ținut discursuri festive" nu a pronunțat nici măcar un cuvânt românesc. Și mi s-a dat dreptate! Dar, ca unul care îmi respect concetățenii participând întotdeauna atunci când sunt invitat la sărbătorile lor, am aflat în ultimul timp, când se intensifică acțiunile celor care își amăgesc electoratul cu fantoma autonomiei teritoriale pe criterii etnice, că, în județul Covasna, pentru români, "dreptatea umblă cu capul spart".

    Relu Fenechiu - declarație politică cu tema Securitatea deține încă controlul în România;

Domnul Relu Fenechiu:

Declarație politică: "Securitatea deține încă controlul în România"

Evenimentele de la sfârșitul săptămânii trecute, în special cele legate de atacurile la adresa lui Varujan Vosganian, nominalizat la ora respectivă pentru funcția de comisar european, confirmă ipotezele lansate de mai multe voci publice, și anume că fosta Securitate încă mai deține controlul în România, mai mult, pot spune că face jocuri pe scena politică românească.

Cred că nu sunt singurul care îmi pun următoarea întrebare: de ce atacul privind colaborarea cu Securitatea împotriva lui Varujan Vosganian a venit exact în ziua în care a plecat la Bruxelles? Răspunsul este simplu: nu se dorea ca acest reprezentant al PNL să obțină acest post. Nu comentez acum cine nu dorea acest lucru, ci doar arma folosită: un fost securist. Pentru că - și toată lumea știe acest lucru - aceasta a fost/este meseria lui Liviu Turcu. Iar acesta a utilizat ceea ce Securitatea știa cel mai bine: diversiunea.

Nu mă erijez acum în avocatul lui Varujan Vosganian, deși în calitatea de președinte al filialei PNL Iași, din care și colegul meu face parte, aș avea toate drepturile să o fac. Menționez doar următoarele: dacă Varujan Vosganian nu ar fi fost curat, el ar fi fost "deconspirat" mai demult, pentru că, dacă nu s-a observat, liberalii care au păcătuit în trecut, au "beneficiat" de "prioritate" pe "surse" și după aceea la CNSAS.

Mai mult, chiar informațiile provenite de la Liviu Turcu nu au nici o susținere: "A fost recrutat la începutul anilor '80 de către unul dintre ofițerii aflați direct în subordinea serviciului pe care l-am condus în cadrul Centrului de Informații Externe (...) Pentru moment, în cadrul prezentei analize, alte detalii sunt nesemnificative". Atât spune acest individ, pentru că altfel nu pot să-l numesc. Deci, nici o dovadă concretă despre un presupus trecut securistic al lui Varujan Vosganian.

Cred că din cele spuse până acum se poate trage o concluzie privind manevra pur securistică prin care s-a intervenit într-un act politic.

Merg însă mai departe și consider următoarea afirmație mult mai gravă decât atacul la adresa lui Varujan Vosganian: "trebuie avut în vedere că la conducerea structurilor SIE după 1989 au rămas până azi foștii mei colegi, cu cei mai mulți cunoscându-ne reciproc". Rezultă din această afirmație că la 17 ani de la căderea comunismului în România, al doilea serviciu secret al țării - al doilea ca mărime - este condus, la nivelul corpului de ofițeri și agenți, tot de oamenii vechiului regim. Concret, oameni care au spionat statele occidentale, oameni care au fost pregătiți în acțiuni anti NATO, se află și acum în funcții. Și aceasta în condițiile în care România este membră a NATO, iar de la 1 ianuarie 2007 va fi membră a Uniunii Europene.

Consider că se impune de urgență ca SIE să facă precizările necesare, și anume dacă este adevărat că are încă în funcții de conducere oameni care au lucrat cot la cot cu acest Liviu Turcu. Mai mult, SIE trebuie să precizeze - pentru că situația nu este pe deplin clară - care este statutul actual al lui Liviu Turcu. Circulă numeroase legende și acestea trebuiesc clarificate.

Nu în ultimul rând, teza - repet, nu sunt singurul care o susțin - că fosta Securitate, foștii securiști controlează încă România este confirmată și de alte afirmații ale acestui Liviu Turcu: "Sunt preocupat de teme și subiecte care privesc în primul rând interesele majore ale țării" (frază tipică tuturor securiștilor); "îmi propusesem să dau, în sfârșit, o mână de ajutor CNSAS" (sună clar a amestec în scena politică, sună a amenințate); "Varujan Vosganian nu se afla pe lista scurtă a celor vizați de mine" (deci să ne așteptăm la evenimente și în viitor")

Cazul "Turcu" nu este, din păcate, singular. Numai că aici s-a acționat pe față. Restul exponenților fostei Securități acționează în deplină conspirativitate și de multe ori ne trezim cu numeroase evenimente aparent inexplicabile. Toate aceste elemente, luate separat sau cumulate, confirmă încă o dată că decizia PNL de a porni o cruciadă împotriva elementului securistic din societatea românească este nu numai benefic, ci foarte necesar.

PS: Este regretabil că mai există persoane în România care acordă credit unor afirmații fără acoperire ale unui ofițer transfug și nu țin cont de declarațiile oficiale ale autorităților autorizate, ale premierului și șefului statului.

    Romeo Marius Raicu - declarație politică: Câtă eficiență operațională, atâta legitimitate democratică;

Domnul Romeo Marius Raicu:

Declarație politică: "Câtă eficiență operațională, atâta legitimitate democratică".

Neîncrederea și prezumția de vinovăție pot eroda orice tip de relație socială, cu atât mai mult raportul delicat dintre cei doi termeni instituționali asupra cărora ne concentrăm acum: serviciile de informații și comisiile îndrituite să le supravegheze funcționarea democratică. Ne propunem să reevaluăm formula: cu cât serviciile au mai multe atribuții, în numele eficienței operaționale, cu atât mai puțin democratic vor funcționa.

De ce fel de securitate avem într-adevăr nevoie? Credem că doar de o securitate care se fundamentează pe nevoile reale ale populației și pe cooperare internațională poate întări cu adevărat legătura dintre pace, dezvoltare și democrație. Instituțiile din sectorul de securitate pot ocaziona percepții contrare scopului pentru care au fost create, dacă entitatea ultimă pe care ar trebui să o apere și promoveze individul se simte amenințată în numele unor scopuri mai importante. Ne referim, desigur, la securitatea națională, societală, grupală, regională sau internațională... Distincția dintre securitatea națională și cea internațională devine inoperabilă de îndată ce referința principală este individul uman, respectiv cetățeanul! Atunci când criteriul relevant rezidă în indicii concreți de calitate a vieții, în bunăstare, educație, sănătate și, finalmente, demnitate umană.

Legitimitatea îndeplinirii misiunilor serviciilor de informații presupune instituirea unor mecanisme care să implementeze garanțiile juridice referitoare la protejarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor. Recomandarea 1713 din 23 iunie 2005 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind Controlul democratic al sectorului de securitate în statele membre fixează criteriile generale ale oricărui astfel de mecanism de control: legalitatea - care presupune existența unui cadru legal limpede în domeniu și monitorizarea respectării acestuia, legitimitatea - adică protecția drepturilor fundamentale ale omului și respectarea standardelor de bună guvernare și eficiența operațională pentru care serviciile ar trebui să dispună de resurse suficiente, utilizate optim, iar direcțiile lor de activitate ar trebui să derive din scopurile definite de reprezentanții liber aleși ai cetățenilor.

S-a spus în nenumărate rânduri că serviciile își politizează activitatea. Paradoxal, se mai suspectează și se reproșează contrariul: la fel de amendabil, decidenții politici ar fi cei manipulați, ei neavând acces decât la informațiile care avantajează serviciile și protejații lor, sau care pot fi folosite pentru a distruge opoziția politică.

În ce măsură calitatea controlului parlamentar asupra respectării cadrului legal, a drepturilor și libertăților individuale ale cetățenilor este, volens nolens, limitată de numărul de competențe legal atribuite serviciilor, sau de bugetele acestora?

Credem că a venit timpul ca această relație să iasă de sub semnul temerilor, al circumspecției sau, mai grav, al acuzelor reciproce. În numele securității naționale promovate prin securitate umană, premisa va trebui să fie aceea de bună voință și credință a ambilor termeni. Pericolele la care democrațiile sunt astăzi expuse sunt mult mai importante și mai dure decât au fost vreodată... Nu ne mai putem permite o ecuație a securității în care termenii opozabili să fie serviciile de informații versus controlul democratic. Normalitatea ar impune ca oamenii politici, din Executiv sau Legislativ deopotrivă, și cei care lucrează în servicii să se plaseze de aceeași parte a baricadei: de partea democrației și a securității umane.

Altfel spus, eficiența operațională a organizațiilor de intelligence conferită de atribuții legale extinse nu poate sta într-un raport invers proporțional cu un control civil la fel de extensiv asupra legalității și eficienței serviciilor. Veți întreba, fără doar și poate, cum se poate traduce în termeni concreți acest generos deziderat? Suntem aici în cea mai mare parte persoane care participăm la elaborarea legilor în țările noastre - și susțin cu tărie că un cadru legal bine alcătuit, care să le ofere și unora și altora prerogative intruzive, trecând dincolo de prezumția de rea credință, este primul pas! El trebuie urmat de creșterea expertizei în materie a celor care realizează controlul... precum și de mai multă inițiativă și responsabilitate asumată.

La cea de-a doua ediție a acestui extraordinar for, domnul Enzo Bianco ne propunea să reflectăm la crearea unui index prin care să avem măsura calității controlului parlamentar asupra activității serviciilor de informații. Suntem convinși că nu există un model universal (a jack of all trades), care să poată fi implementat indiferent de forma de regim politic sau de tradițiile țării respective, dar există în lumea democratică un set de indicatori comuni ai bunelor practici.

Cel mai des sunt citați următorii indicatori:

  • independența față de Executiv - considerată esențială;
  • amploarea atribuțiilor de investigare - dacă poate iniția anchete sau dacă doar răspunde unor plângeri, dacă avizează bugetul și controlează corectitudinea și oportunitatea cheltuielilor;
  • acces la informații clasificate - cu respectarea, fără doar și poate, a procedurilor de obținere a certificatelor de securitate și a regulilor de păstrare și manipulare a documentelor clasificate;
  • abilitatea membrilor comisiilor de supraveghere de a menține secretul - fiind întâlnite cazuri în care au avut loc "scăpări" către presă, scurgeri de informații sau chiar scandaluri;
  • sprijin adecvat din partea consilierilor și experților, altfel spus mărimea și calitatea aparatului de lucru al comisiilor.

Eficiența sectorului de securitate națională se cuantifică, în valoare reală, în securitate umană, tradusă prin bunăstare, siguranță și premise de dezvoltare durabilă. România traversează un proces amplu de reașezare a sectorului de securitate în ansamblu, incluzând aici transformarea principalelor servicii de informații - intern, extern și militar - ale căror legi de organizare și funcționare fac subiectul dezbaterii publice de aproape un an. Sperăm că rezultatul acestei profunde regândiri a menirii lor și a modului în care își îndeplinesc rolul, în concordanță cu modelele europene cele mai frecventate, va fi un set de legi care să surprindă o balanță justă între drepturile și libertățile cetățenilor, mecanismele de control parlamentar și necesitatea de a acorda atribuții suficiente încât misiunea serviciilor să fie dusă la îndeplinire "la timp și în bune condițiuni". Ne exprimăm de asemenea încrederea că serviciile departamentale vor intra în limitele normalității și vor permite desfășurarea unui control al celor legitim aleși asupra modului în care respectă Constituția și legile țării, asemenea celorlalte servicii.

Ieșim de sub imperiul obsesiilor inutile și inerțiale, pentru a intra sub semnul unei funcționări eficiente, în care cetățeanul să nu se teamă nici pentru siguranța sa, nici pentru intimitatea și inviolabilitatea sferei private. Toate acestea însă nu își pot găsi calea spre împlinire fără o lege privind monitorizarea funcționării democratice a serviciilor de informații, care să dea forță de jure mecanismelor de control.

Revenim, în final, la ideea că eficiența și legitimitatea nu se exclud reciproc și subliniem că nu credem că funcționează principiul conform căruia cetățeanul poate primi doar atâta securitate, câtă libertate este dispus să cedeze!

    Titus Corlățean - declarație cu titlul Dezastrul a trecut pe lângă municipiul Făgăraș;

Domnul Titus Corlățean:

"Dezastrul a trecut pe lângă Municipiul Făgăraș"

Joi, 19 octombrie 2006, Electrica Transilvania Sud a întrerupt fără somație alimentarea cu energie electrică către societățile de pe platforma chimică Nitramonia.

Pe platforma chimică Nitramonia Făgăraș se află rezerva de nitroglicerină a țării, precum și câteva sute de tone de amoniac. Tot acolo se află Uzina de Produse Speciale, singurul producător de explozivi civili din România.

Toate instalațiile s-au blocat, explozivii civili erau pe fluxul tehnologic, iar în lipsa energiei electrice, procesul de nitrare și alte reacții chimice implicate în producție nu mai puteau fi controlate și ar fi provocat o deflagrație.

Din fericire, furnizarea energiei electrice a fost reluată câteva minute mai târziu, altminteri o deflagrație devastatoare ar fi fost iminentă, municipiul Făgăraș trecând pe lângă o catastrofă.

Având în vedere specificul activităților industriale de pe platforma chimică Nitramonia, întreruperea energiei electrice reprezintă un act de inconștiență!

În repetate rânduri, am atras atenția prin declarații politice, în Parlament și mass-media, asupra situației explozive de la Nitramonia și asupra consecințelor întreruperii alimentării cu energie electrică a platformei chimice. De fiecare dată primeam răspunsuri (la interpelările nr. 376B/14-09-2005, nr. 757B/22-11-2005) care demonstrau superficialitatea și lipsa de interes a autorităților față de o problemă reală și concretă.

Incidentul de ieri demonstrează "grija" și "preocuparea" guvernanților.

Solicit o reacție rapidă din partea autorităților (Ministerului Economiei / Electrica și AVAS) pentru a evita apariția unor incidente similare care ridică probleme grave de siguranță pentru locuitorii județului Brașov.

    Ștefan Valeriu Zgonea - declarație politică cu titlul Alianța rușinii;

Domnul Ștefan Valeriu Zgonea:

"Alianța rușinii"

Nimeni și nimic nu poate perturba continua degringoladă care domnește în rândul membrilor Alianței D.A., alianță aflată vremelnic la conducerea țării. Ritmul haotic în care acționează reprezentanții acesteia nu mai este demult o necunoscută pentru nimeni. În ultimii doi ani, românii s-au obișnuit cu ideea că guvernanții portocalii acționează exclusiv în scopul servirii intereselor proprii sau ale unor grupuri de interese limitate, și nu pentru a le oferi lor, oamenilor din popor, un trai mai bun.

În ciuda unei așa-zise normalități care, cel puțin la nivel declarativ, domnește în sânul Alianței, realitatea zilnică este, surprinzător și, mai ales, îngrijorător și potrivnic intereselor națiunii, alta.

La nivelul comunei Întorsura, din județul Dolj, conflictele dintre reprezentanții celor două partide portocalii, (primarul Tudor Florea - PNL și viceprimarul Drăgoianu Constantin - PD), sunt deja de notorietate.

Primarul eliberează titluri de proprietate într-o ordine preferențială, prioritate având rudele sale; ca să-l contracareze, viceprimarul procedează la reverificarea măsurătorilor, contestându-le pe cele în baza cărora au fost deja eliberate titluri de proprietate.

Viceprimarul îi aduce acuzații grave primarului, susținând că acesta din urmă a folosit, fără nici o bază legală, fondurile alocate de către guvern pentru reabilitarea drumurilor în 2005, nu în acest scop, ci pentru achiziționarea mobilierului pentru clădirea primăriei.

Întocmirea caietului de sarcini pentru investiții privind infrastructura a generat un nou episod tragic-comic între cei doi: fiecare consideră că această îndatorire este în sarcina celuilalt, în consecință... caietul de sarcini mai poate aștepta, drumurile de asemenea... cei doi crai au probleme mai importante de tranșat! Iar realitatea că licitațiile pentru realizarea infrastructurii au fost amânate și în anul 2005 și în anul 2006 poate fi ușor ignorată!

Tot viceprimarul Drăgoianu Constantin ne mai dezvăluie, în spiritul respectării dreptului de a fi informat, faptul că, deși guvernul a alocat, în luna decembrie a anului 2005, suma de 2,3 miliarde lei pentru efectuarea de reparații la clădirea în care funcționează școala generală din comună, lucrările efectuate în realitate sunt de foarte proastă calitate și mai mult, nu au valorat decât 1,7 miliarde lei. Unde mai pui că astăzi, Primăria comunei funcționează într-o clădire aparținând Ministerului Educației, în lipsa oricărei decizii legale de atribuire a acestui spațiu instituției mai sus amintite.

Și pentru că aceste conflicte nu sunt suficiente pentru a umple programul destul de relaxat al celor doi, apariția unuia în plus era imperativ necesară: primarul este de data aceasta în postura acuzatorului care arată cu degetul, susținând că viceprimarul este principalul artizan al luptei în urma căreia soția sa, fost inspector agricol, a fost eliberată din funcție! Și acuzațiile nu se opresc aici: sumele alocate pentru plata ajutorului social nu sunt suficiente și sunt completate cu bani retrași din fondurile alocate pentru plata combustibilului...

Iată, așadar, încă o dovadă clară a incompetenței de care dau dovadă, pe toate planurile, reprezentanții Alianței D. A.. Interesul cetățeanului nu-și regăsește locul în agenda acestora. Problemele reale ale oamenilor nu au nicio relevanță în fața unor guvernanți care au uitat de mult ce promiteau în campania electorală.

Acesta este un exemplu clar de incompetență, ignoranță și impasibilitate. Cu siguranță însă asemenea atitudini vor fi amendate de votul popular la următorul tur de scrutin.

    Vasile Cosmin Nicula - declarație politică intitulată Tarabele lui Dinescu;

Domnul Vasile Cosmin Nicula:

"Tarabele lui Dinescu"

Televiziunea oferă întotdeauna legitimație de acces pe piață celor mai neprotocolari, mai ciudați și mai deocheați indivizi, care au în sânge vocația mahalalei și folosesc limbajul lumii interlope pentru a intra fără efort intelectual în viata publică. Important este să te manifești fără staif în vestimentație, gestică și limbaj, (deseori zglobiu, alteori trivial), să știi să-ți folosești mimica, ochii, picioarele, mâinile și unghia de la degetul mic pentru a te scărpina în cap, pe burtă, în nas sau pe unde te mai mănâncă inspirația momentului. Acestea dau o notă de popularitate și ajută la digestie unele categorii sociale non-conformiste.

Taraba lui Dinescu s-a deschis în decembrie 1989, ca prim agent economic (nu de Securitate), când Ion Caramitru l-a fixat pe poziția ,,Mircea, fă-te că lucrezi! ", firește, spre binele națiunii scăpate de ,,dictator". Întâmplarea face ca și cel cu telecomanda să se afle tot în treabă la televiziune, pentru filmări omagiale, destinate glorificării în versuri pline de simțire și osanale ridicate aceluiași dictator, coarda lui sensibilă vibrând de plăcere.

Momentul sublim s-a consumat în văzul lumii, când cel adulat și-a luat zborul și ne-a lăsat în ceață. Din acel moment s-au născut partidele, viitorii candidați la certificate, la Președinție, la Parlament, la legi și fundații umaniste, la asociații și societăți civice și alte formațiuni la fel de inspirate. Au venit și păsările călătoare la împărțirea suferinței prin care au trecut frații lor rămași în țară să mănânce salam cu soia, ba și investitorii străini de la Viena, lăsând lebedele să-și vadă liniștite de dansul lor grațios. Nu-i mai luăm în calcul pe cei care aveau să-și împartă monstruoasa avuție națională, scăpată de corsetul care o strângea și nu-i dădea voie să se dezvolte. Ce să mai vorbim de Fiul Rătăcitor de România, pribeag aproape jumătate de veac pe mapamond, plecat becher cu o garnitură de tren plină de valori și întors însurat, cu o garnitură de cinci fete, unele de măritat, cărora trebuia să le dea zestre câte un castel, o moșie, o pădure, o stână, o Dudă și multe altele.

Modelul l-a inspirat și pe Mircea Dinescu, plecat ca un haiduc prin țară să achiziționeze iazuri și moșii și să dea spectacole democratice prin sate în fruntea tarafului celor Zece Prăjini, cu dialoguri înțelepte pe ulițe cu câte un moș și o babă în mijlocul unui cârd de gâște, sau un dansator bețiv scăpat în libertate. După ce și-a pus agoniseala la lucru, s-a retras la reședința de la CNSAS unde și-a deschis o tarabă în stradă, pe care își prezintă marfa otrăvită făcută cadou de stat - Dosarele Securității. Vă asigur că nu este o marfă greu vandabilă, căci se poate câștiga gras din secretele care o ascund. Iar seara, ca să dormim liniștit, ne vinde gogoși la taraba televiziunii împreună cu Tănase Scatiu. Acolo cei doi dau în bobi și își pun în valoare întreaga bogăție de idei și de isprăvi.

Învățați de la Dinescu cum se face avere! Tarabele aduc bani grei, pentru care nu trebuie să investești decât vorbe goale, de duh, ori sudalme savuroase despre origine și facerea lumii.

Așteptăm versificarea notelor informative date la Securitate.

    Vladimir Alexandru Mănăstireanu - declarație politică intitulată Sănătatea la mila destinului;

Domnul Vladimir Alexandru Mănăstireanu:

"Sănătatea la mila destinului"

Astăzi, sistemul de sănătate este angrenat într-un proces de haos și degradare, această stare de fapt fiind rezultatul unei lungi perioade de timp în care nevoile de sănătate au fost neglijate și tratate superficial.

Pe lângă problemele cu care ne confruntăm de atâta timp și anume: subfinanțarea sistemului sanitar, numărul mic de medici raportat la numărul bolnavilor ce au nevoie de spitalizare, lipsa de medicamente, existența unui număr mare de spitale ce nu sunt dotate cu aparatură medicală și nu corespund parametrilor pentru a obține autorizația de funcționare, creșterea numărului de bolnavi TBC, bolilor cardiovasculare, a cancerului, SIDA și alte boli infecțioase , ne lovim de o realitate ignorată de prea mult timp de cei în măsură să reglementeze această situație.

Și aici mă refer la sănătatea multor mii de români din mediul rural, sănătate ce este lăsată la mila Domnului.

Nu numai că sunt multe localități în care nici un cadru medical nu rămâne în mijlocul comunității în week-end sau după-amiaza, ba mai mult, sunt localități izolate unde nici măcar rețeaua de telefonie fixă nu funcționează.

Este necesar să menționăm lipsa de interes a Ministerului Sănătății și Familiei pentru acești oameni și aș argumenta afirmația printr-un exemplu: în județul Tulcea, în mediul rural, avem doar un singur centru de permanență și anume la Murighiol, singura variantă pentru situații de urgență fiind apelul la Serviciul de ambulanță, variantă ce nu poate fi luată în calcul în toate cazurile datorita lipsei telefoanelor publice sau a semnalului în rețelele de telefonie mobilă.

Medicii de la țară sunt nevoiți să penduleze între trei, patru localități, deoarece sunt comune din care aceștia lipsesc, cum lipsesc de altfel și asistentele și punctele farmaceutice.

În timpul sezonului, rece situația este și mai critică, posibilitățile de intervenție fiind și mai anevoioase, având în vedere că unele localități rămân izolate.

Astfel, în Județul Tulcea, raportul de un medic la 2700 de locuitori arată situația dramatică a asistenței medicale primare și chiar aș putea spune situația dramatică a unei Românii în pragul lui 2007 în care oamenilor nu li se oferă șansa la viață.

    Dumitru Avram - declarație politică cu titlul Periferia estică a Europei;

Domnul Dumitru Avram:

"Periferia estică a Europei"

Un fost premier ceh spunea, fără să glumească o clipă, că primirea țării sale în UE nu e deloc un motiv ca oamenii să danseze pe străzi. Și n-au dansat. Așa s-a întâmplat și la Varșovia, și la Budapesta, în Țările Baltice, și la București, și la Sofia. Oamenii nu numai că nu întind hora pe caldarâm, dar devin parcă tot mai neliniștiți, tot mai neîncrezători în viitorul lor - se spune că României și Bulgariei le trebuie încă două decenii pentru a ajunge în elita Continentului. Se înmulțesc într-atâta grevele și alte forme de exprimare a unei nemulțumiri sociale generale, că numai de dansat nu ne arde!

Lumea privește spre această parte de Europă, deocamdată calmă, dar anunțând furtuni greu de stăpânit, așa cum se concentrează asupra catastrofei din Irak, a surprinzătoarei demonstrații nucleare nord-coreene. Sau asupra așa-zisei "revoluții" ungurești din 1956, cu ecouri iredentiste greu de anticipat, venite din partea unor oameni care fac parte din Guvernul de la București. Incluși, așadar, în actuala Putere a unei Românii care nu este în stare să-și desemneze un comisar european credibil, darămite să mai facă și față atacurilor deșănțate la adresa ființei sale naționale. Ministrul de interne britanic a "salutat" intrarea românilor și bulgarilor în UE prin restricțiile impuse celor ce ar dori să muncească dincolo de Canalul Mânecii.

Vorba cuiva, s-ar putea ca invazia vechii Mesopotamii, așa dezastruoasă cum a fost, să nu rămână în istorie ca fiind cea mai mare gafă politică și diplomatică a ultimului mileniu. Măsurile restricționiste britanice contrastează izbitor cu generoasa primire făcută de Regatul Unit, Irlanda și Suedia celor 8 țări central și est-europene care au aderat la UE în 2004. Potrivit ultimelor măsuri luate la Londra, persoanele instruite din cele 2 state de la Marea Neagră vor putea munci în Anglia la fel ca și până acum (cât mai mult și pe bani puțini), însă cu o singură condiție: să aibă permis de muncă sau să fie înscrise într-un program foarte limitat pentru imigranții cu specializări înalte. Muncitorii necalificați nu trebuie să depășească cifra de 20.000, reprezentând necesarul maxim pentru industria de prelucrare a alimentelor și agricultură.

Măsurile de control vor fi mai severe și mai dese, analizându-se mai ales presiunile exercitate asupra spațiului locativ și serviciilor (școlile, de exemplu) dintr-o localitate britanică sau alta. Britanicii se scuză, spunând că fenomenul imigrației a scăpat de sub orice control, prognoza pentru valul de aderare din 2004 - 13.000 de oameni - fiind depășită cu circa 387.000 de suflete alungate de sărăcia de la periferia Estului. Chiar dacă românii și bulgarii ar fi atrași mai degrabă de țările mediteraneene - Italia sau Spania -, cei de la Londra rămân în continuare prudenți. Românii și bulgarii, cu puterea lor precară de cumpărare, vor merge în orice loc.

Stârnește, pe de altă parte, îngrijorare faptul că noile venite în familia înaltei societăți europene sunt departe de a fi pregătite pentru aderarea la UE în privința corupției și a crimei organizate. Lărgirea UE pare a fi un succes. Dar adeziunea entuziastă la aceasta s-a risipit substanțial în rândul statelor membre mai vechi. Moneda euro continuă să fie privită, paradoxal, ca o ancoră a unificării, ca un proiect pe care istoria va trebui să îl aprecieze drept un eveniment mult mai important decât întreaga zbatere dramatică din Orientul Mijlociu.

Dar ceea ce se vede astăzi în Europa Estică și Sudică, în Italia și în Ungaria nu reprezintă altceva decât urmările transformării UE dintr-o uniune de țări democratice într-un fel de imperiu financiar supranațional, în care cele mai importante decizii care îi privesc pe cetățenii săi nu se mai iau prin consultare cu aceștia, ignorându-se, astfel, tradiția milenară a Bătrânului Continent.

Reducerile bugetare la care sunt constrânși noii veniți pentru a se conforma Tratatului de la Maastricht fac aproape imposibil, spun specialiștii, ca Ungaria sau oricare altă țară nou primită în UE să fie acceptată în zona euro în viitorul previzibil. Așa s-a întâmplat și cu Lituania și Estonia. Deocamdată, se vorbește despre o personalizare a monedei comune pentru fiecare membru în parte. Este vorba, și așa, numai despre o promisiune, pentru că politicile economice ale țărilor nou intrate în UE vor fi în continuare stabilite de Bruxelles și Frankfurt, fără măcar ca acestea să se poată bucura de modestele satisfacții ale utilizării celor mai noi și mai costisitoare bilete bancare. O asimetrie ce va adânci dezamăgirea în Est atât față de UE, cît și față de conceptul democrației parlamentare, în general. Tratatul de la Maastricht i-a transformat pe est-europeni în cetățeni de mâna a doua.

Publicația britanică "The Times" atrăgea atenția asupra faptului că stângăciile fiscale simultane din Italia, Germania și această parte de Europă vor însemna aproape încă un "an pierdut" pentru zona euro, performanțele economice scăzând mult sub cele ale Americii, Marii Britanii și Japoniei. Dar consecințele pe termen lung ar putea fi și mai îngrijorătoare. La un moment dat, populația Europei ar putea înțelege că partea putredă a sistemului politic o aruncă definitiv pe pista pentru viteza redusă a economiei mondiale - și care nu poate fi schimbată de nici un proces democratic, indiferent cum votează oamenii...

    Roberta Alma Anastase - comentariu legat de adoptarea Legii pentru înființarea Agenției Naționale de Integritate;

Doamna Roberta Alma Anastase:

Declarație politică: "Combaterea corupției"

A devenit o sintagmă des folosită de către clasa politică în ultimii ani, iar un pas decisiv pentru punerea în practică a acestei idei ar fi fost adoptarea Legii pentru înființarea Agenției Naționale de Integritate.

S-a promis acest lucru încă din 2005, dar votarea legii nu a fost grăbită nici măcar după ce vicepreședintele Comisiei Europene, Franco Frattini, le-a scris oficialilor români despre importanța unui astfel de organism. În timpul vizitei pe care a făcut-o la București în data de 31 iulie, acesta a declarat că "a venit vremea să fie aprobată Agenția de Integritate". Nu era o precondiție pentru ca România să devină membru al Uniunii Europene, dar această lege are o mare importanță pentru pachetul politic și instituțional pe care îl stabilea România.

În toamnă, Comisia Europeană a atras atenția asupra felului în care politicul poate înfrâna sau stimula rezolvarea problemelor de la capitolul justiție și anticorupție. Se explica importanța Agenției Naționale de Integritate care trebuie să controleze averi și să verifice existența incompatibilităților, precum și a conflictelor de interese. Este o certitudine faptul că până la raportul din septembrie, când a fost anunțată data certă a primirii României în Uniunea Europeană, clasa politică a susținut cu ardoare lupta împotriva corupției și necesitatea respectării promisiunilor angajate deja la Bruxelles. Însă numai la câteva săptămâni de la raportul Comisiei Europene, în ciuda avertismentelor oficialilor europeni, această lege continuă să treneze și se ajunge aproape de transformarea Agenției Naționale de Integritate într-o instituție formală.

În principiu, toți suntem de acord că trebuie să existe transparență totală, că trebuie eliminat orice dubiu cu privire la averile demnitarilor, existența vreunui conflict de interese sau a unei incompatibilități, că trebuie să ne respectăm promisiunile, dar când totul trebuie pus în practică încep să primeze interesele personale ale unora și nu mai suntem cu toții de acord cu existența unei forme de control asupra averilor dobândite.

Nu trebuie să uităm faptul că România este încă monitorizată atent în cadrul aplicării prevederilor Tratatului de aderare la Uniunea Europeană privind clauzele sectoriale de salvgardare și lipsa unor prevederi serioase și credibile care să contribuie la prevenirea corupției și să securizeze mediul public va fi de natură să influențeze în mod direct capacitatea României de a atrage capital european, deși va fi o țară membră a Uniunii Europene.

România are nevoie de Agenția Națională de Integritate și trebuie ca aceasta să funcționeze eficient pentru că ea constituie o garanție a faptului că există o inițiativă reală de a combate corupția în sfera politică și administrativă.

    Marius Rogin - declarație politică intitulată refacerea Ministerului Apărării;

Domnul Marius Rogin:

Declarație politică: "Refacerea Ministerului Apărării"

Zilele trecute am asistat la schimbarea conducerii Ministerului Apărării, minister care în ultima lună de zile a trecut printr-o perioadă mai agitată din punct de vedere intern. Nu puțini la număr au fost cei care au criticat decizia de schimbare a conducerii acestui minister, folosindu-se de scuza apropiatei aderări a României la structurile Uniunii Europene. Poate tocmai această apropiere de aderare, asociată cu toate nerealizările acestui minister și neîndeplinirea obiectivelor stabilite de către Uniune, au fost factorii determinanți pentru decizia de schimbare a conducerii unui minister.

Oricare dintre ministerele existente în prezent are importanța sa. Nu putem spune că unul este cu mult mai important decât celălalt, fiecare având domeniile sale de activitate, importante în ansamblul executivului. Cu toate acestea, există unele instituții în care populația, cetățenii unei țări, au o foarte mare încredere. Aici mă pot referi la Parlament, Biserică și, nu în ultimul rând, la Armată.

Armata, în ansamblul ei, trece în această perioadă prin momente dificile, aș putea spune chiar fără precedent, în ultimii zece ani, acesta fiind un motiv mai mult decât suficient pentru a se lua decizia unei schimbări. Armata trebuie să-și concentreze toată energia și capacitatea pentru operaționalizarea activităților sale, ca de exemplu eficientizarea actului de instrucție și creșterea nivelului de pregătire al ofițerilor și al militarilor.

Perioada dificilă prin care trece Armata Română în prezent se datorează în mare măsură și ultimelor prevederi legislative care fac referire la faptul că, începând cu 1 ianuarie 2007, stagiul militar nu va mai fi obligatoriu, el devenind unul opțional. În aceste condiții, armata trebuie să devină una cât se poate de profesionistă, cu oameni foarte bine pregătiți. Ea nu va mai deține un număr atât de ridicat de militari ca și până acum și tocmai de aceea, cei care vor face parte din ea, trebuie să facă dovada bunelor lor pregătiri.

Nu este suficient pentru Armata Română să obțină rezultate excelente pe teatrele de luptă externe, asemeni celor din Bosnia-Herțegovina, Irak sau Afganistan. Este nevoie ca același nivel de profesionalism și eficacitate să fie atins și pe plan intern, acolo unde principalul său scop este acela de apărare a teritoriilor naționale.

Deși până acum, bugetul Apărării n-a fost unul extrem de ridicat, totuși aceasta a beneficiat de fonduri destinate îndeplinirii obiectivelor aderării și, cu toate acestea, fondurile au rămas încă necheltuite, nefolosite. Oare chiar nu se puteau folosi aceste fonduri? Oare chiar nu s-au identificat probleme care așteaptă de mult a fi rezolvate? E greu de crezut acest lucru în momente în care sunt atâtea lucruri de făcut, probleme de rezolvat și obiective de îndeplinit.

În cel mai scurt timp, o analiză se impune a fi efectuată. O analiză care să cuprindă toate măsurile ce trebuiesc întreprinse în interiorul Armatei, în așa fel încât, în cel mai scurt timp să fie îndreptat ceea ce trebuie îndreptat.

Am convingerea că noua conducere va reuși să ducă la bun sfârșit ceea ce trebuie realizat, astfel încât aderarea în Uniunea Europeană să fie una pe care nu o dorim cu toții.

    Rareș Șerban Mănescu - intervenție legată de fondurile structurale și de coeziune;

Domnul Rareș Șerban Mănescu:

Salutăm decizia Uniunii Europene ca România să primească, în perioada 2007-2013, fonduri structurale și de coeziune în valoare de 19,7 miliarde de euro.

Banii vor fi alocați proiectelor din domeniul infrastructurii de bază (60% din suma totală), competitivității economice (15%), capitalului uman (20%) și capacității administrative (5%).

Banii provin din Fondul Structural European (FSE), destinat dezvoltării de strategii de ocupare și pregătire a forței de muncă, din Fondul de Dezvoltare Regională (FDR) pentru micșorarea disparităților dintre nivelurile de dezvoltare la nivel de regiuni și din Fondurile de Coeziune.

România va trebui să folosească aceste fonduri pentru a "se dezvolta la standarde europene", în domenii cheie precum transportul, formarea profesională, mediul, domeniul energetic, cercetarea, societatea informațională sau domeniul turismului, prin valorificarea industriei turistice ca motor al dezvoltării economice.

Este cert faptul că România are mare nevoie de acești bani și știm că aceste fonduri vor fi folosite pentru o dezvoltare la standarde cu adevărat europene.

    Monica Maria Iacob-Ridzi - declarație politică cu titlul Mineritul Văii Jiului în contextul aderării la Uniunea Europeană;

Doamna Monica Maria Iacob-Ridzi:

"Mineritului Văii Jiului în contextul aderării la Uniunea Europeană"

Multă vreme după Revoluția din decembrie, stânga postcomunistă din România a instigat masele de mineri împotriva reformei, paralizând practic orice tentativă de restructurare a mineritului, până în anul 1997. În cârdășie cu liderii teroriști ai mișcării sindicale, gata oricând să pună la cale o lovitură de stat sub masca inocentă a unor proteste sociale, stânga românească a continuat să frâneze procesul înnoitor al țării și demersul de aderare. Este de notorietate modul brutal, lipsit de cea mai elementară diplomație, în care Miron Cozma a primit-o la Petroșani, în 1996, pe d-na Karen Fogg, ambasadoarea de atunci a Uniunii Europene, căreia, în loc de Noroc bun!, i-a spus: "Cucoană, ai venit să ne spionezi!"

Din fericire, vremurile acelea s-au dus. Liderii teroriști își ispășesc pedepsele, iar mișcarea sindicală și-a creat conducători noi, preocupați de problemele sociale ale minerilor, nu de propaganda electorală a partidelor de stânga. Mineriadele au dispărut din calendarul vieții politice românești. Restructuarea mineritului s-a produs, eliminându-se excedentul forței de muncă. Și, încet, dar sigur, pierderile din exploatare au început să se diminueze în mod constant. Așezarea prețului energiei și cărbunelui pe fundamente economice de piață a relansat, practic, activitatea minieră a Văii Jiului.

La numai două luni înainte de aderare, Guvernul Alianței D.A. investește 8 milioane Euro în retehnologizarea EM. Lupeni, cândva mina fanion a Văii Jiului. Iar anul viitor, deși România va fi în U.E., guvernul va aloca alte 20 milioane de Euro pentru modernizarea minelor Livezeni și Paroșeni.

Uniunea Europeană nu este dușmanul mineritului, așa cum trâmbițau adversarii noștri politici. Dimpotrivă, Uniunea Europeană este direct interesată de relansarea producției de cărbune din țările membre, cu condiția ca aceasta să fie concurențială și eficientă. Uniunea Europeană are nevoie de cărbune, în vederea asigurării securității energetice a țărilor membre.

Așadar, guvernarea D.A., așa de centru dreapta cum este ea, va continua să susțină mineritul Văii Jiului, câtă vreme acesta demonstrează clar tendințe de redresare, de adaptare la rigorile exigențelor economiei de piață. Or, acest lucru a fost confirmat din plin de noua conducere a Companiei Naționale a Huilei, prin rezultatele economico-financiare din ultimii doi ani. Nu e de mirare că, în noul climat instituit, guvernul a cerut minerilor noștri să sporească producția de cărbune, alocând sume mari de bani pentru modernizarea minelor.

Restructurarea mineritului Văii Jiului, chiar dacă a atras după sine dureroase probleme sociale, a fost un proces inevitabil și necesar, singura cale de supraviețuire a acestei străvechi activități. Iată, a sosit ceasul de bilanț, când, prin prisma rezultatelor înregistrate, putem califica restructurarea drept un act progresist și benefic.

Intrarea în Uniunea Europeană nu trebuie să sperie minerii. România unională va avea și ea mineritul ei, așa cum se întâmplă cu Marea Britanie, Spania, Germania, Polonia, Grecia, Cehia, Slovacia.

Să fim optimiști. Dacă mineritul nostru își va continua evoluția ascendentă pe aceeași linie a restructurării, el va avea un viitor bun. Iată o cauză pentru care noi, parlamentarii, merită să luptăm.

    Constantin Traian Igaș - declarație politică cu titlul Schimbările de la nivelul Ministerului Apărării;

Domnul Constantin Traian Igaș:

"Schimbările de la nivelul Ministerului Apărării".

Aș vrea să-mi permiteți să mă refer, în câteva minute, la schimbările care s-au efectuat în cursul ultimelor zile la nivelul conducerii Ministerului Apărării și la o parte din motivele care au determinat aceste schimbări.

E greu să spui despre unul sau altul dintre ministerele pe care le avem în prezent, că ar fi mai mult sau mai puțin important. Fiecare dintre ele își are importanța sa, importanță pe care nu i-o poate contesta nimeni vreodată. Cu toate acestea, există anumite ministere a căror importanță și chiar activitate rămân cu o foarte mare greutate în ochii cetățeanului de rând. Putem să afirmăm acest lucru și despre Ministerul Apărării.

Apărarea unui stat rămâne un domeniu foarte important, indiferent de statul la care ne raportăm. De-a lungul timpului, aceasta a jucat un rol deosebit de important și în devenirea statului nostru. Ceea ce suntem în prezent, un stat independent, național, democratic, datorăm în cea mai mare măsură armatei pe care am reușit s-o construim și oamenilor aflați de-a lungul istoriei la conducerea ei. Nimeni și nicicând nu le va putea contesta meritele.

Este foarte important ca persoanele numite la conducerea armatei să aibă nu doar o experiență de guvernare, ci și pe cea a domeniului pe care-l va coordona. Acestea sunt doar două dintre condițiile prioritate care pot conduce spre îndeplinirea acelor obiective care au fost stabilite și care trebuie duse la îndeplinire.

În prezent, o serie de obiective care au fost trasate pentru aderarea la 1 ianuarie 2007 în Uniunea Europeană și aducerea armatei române la standardele europene, au rămas încă nerealizate. Anumite domenii beneficiază încă de penalizări din partea Comisiei Europene.

În perioada imediat următoare, noii conduceri de la nivelul Ministerului Apărării îi revine o misiune dificilă: recuperarea tuturor întârzierilor apărute în ultimii doi ani și aducerea la standarde de funcționalitate a Armatei Române, pe toate palierele ei.

Nu trebuie să pierdem niciodată din vedere faptul că Armata Română operează pe două planuri și nu doar pe unul: cel intern, de apărare a teritoriilor statului și cel extern, de implicare în teatrele de luptă străine. Dacă în cel de-al doilea, armata română s-a remarcat întotdeauna prin profesionalism și eficacitate, cel intern se impune a fi pus la punct, pentru a putea fi pe deplin în acord cu angajamentele asumate.

Se constată în prezent un lucru mai puțin plăcut: resursa financiară aflată la dispoziția Ministerului Apărării nu a fost utilizată, cu toate că nevoile armatei nu sunt puține la număr.

În prezent, la doar două luni până la aderare, constatăm că dispunem de fonduri pe care nu suntem capabili să le gestionăm. În această situație, resursele financiare alocate, trebuie cheltuite într-un mod cât se poate de optim, până la sfârșitul anului.

Este foarte important ca toate neînțelegerile existente la nivelul acestui minister să dispară, iar echipa din interiorul acestuia (ministru, șef de stat major, comandanți de arme sau secretari de stat) să devină una care lucrează doar în interesul securității naționale și în cel al performanței armatei. Am convingerea că aceste lucruri se vor și realiza, chiar dacă timpul rămas la dispoziție este unul foarte scurt.

Sunt convins că noua conducere a ministerului va ști să-și stabilească prioritățile, să ducă la bun sfârșit obiectivele propuse și să readucă în ochii cetățenilor acea încredere pe care trebuie să o aibă în armata țării noastre.

    Adrian Emanuil Semcu - declarație politică intitulată Avem nevoie de siguranță națională, nu de securitate!;

Domnul Adrian Emanuil Semcu:

Tema: "Avem nevoie de siguranță națională, nu de Securitate!"

În urmă cu nu foarte mult timp, vă supunem atenției o declarație politică având tema: Cine conduce, de fapt, România ?, o întrebare retorică, al cărei răspuns devine din ce în ce mai evident: serviciile secrete.

Nu este rău că acestea există! Avem nevoie de siguranță națională! Dar, de aici și până la mascarada iepurelui scos din joben în locul și la momentul potrivit sub forma unui dosar sau, mai nou, a unui "nevinovat" articol de ziar este o mare diferență!

Românii se temeau, înainte de 1989, de brațul nevăzut al Securității, de ochii albaștri ai vecinului de apartament, de urechile ascuțite ale colegului de serviciu, de mâna iubitei, care între două scrisori de dragoste ar fi putut scrie și o notă informativă, de gura prietenului, care ar fi putut șopti, "sus", fleacuri care să te trimită pe tine, cel pârât, undeva foarte jos, în beciurile Securității.

De ce au parte românii, azi, la început de mileniu III și cu două luni înainte de a deveni cetățeni europeni cu acte în regulă?

De același trecut cu ochi albaștri, mai diabolic și mai subtil ca odinioară, mai versat în țesut ițe și distrus destine... la comandă.

Nu vreau să mă erijez în avocat al domnului Varujan Vosganian și, cu atât mai puțin, în avocat al domnului Voiculescu... Dar dumneavoastră nu vi se pare ciudat că, în primul caz, fața văzută și plătită din banul public a serviciilor secrete a tăcut, "eficient", întârziind infirmarea unor zvonuri abjecte, iar în celălalt a vorbit, "eficient", exact în momentul decisiv al numirii în funcție?

Vi se pare normal ca aceste instituții să fie dirijate sau... să influențeze ele însele deciziile politice majore, afectând astfel inclusiv imaginea României?

Acesta să fie rostul serviciilor secrete într-o societate pentru a cărei democrație au murit atâția oameni nevinovați?

    Aledin Amet - declarație politică intitulată În favoarea unui studio teritorial Constanța al Societății române de Televiziune;

Domnul Aledin Amet:

În favoarea unui studio teritorial Constanța al Societății Române de Televiziune.

În județul Constanța, conform unor statistici oficiale recente, numărul de locuitori este de 707.000. Așadar, această zonă este una bine populată, dar și importantă din punct de vedere economic. În condițiile în care Societatea Română de Televiziune își dezvoltă, constant, capacitatea tehnică, în condițiile în care, corect, funcționează studiouri teritoriale în orașe importante precum Iași, Timișoara, Craiova, de interes credem că este, în momentul de față, ideea înființării unui astfel de studio și în municipiul Constanța. Dincolo de apariția informațiilor locale, extrem de necesare, o astfel de instituție va crește, cu siguranță, prestigiul respectivei zonei.

Dacă ne propunem să realizăm un turism performant, o industrie ușoară care să se dezvolte, este de dorit și un sistem întregit al mass-media. Considerăm că, pentru Televiziunea Română, prioritară este o astfel de inițiativă.

În aceeași ordine de idei, acest demers ar fi benefic și pentru județele limitrofe. Cu siguranță, audiența postului național de televiziune ar crește, iar emisiunile realizate la nivel local vor putea reflecta și aspecte ale tradițiilor tuturor comunităților etnice existente, în mod deosebit cele din județul Constanța.

De asemenea, un astfel de studio teritorial va putea completa activitatea postului local de radio, deja existent. Eforturile materiale nu trebuie evocate, ținându-se cont de faptul că și locuitorii județului Constanța sunt contribuabili ai Societății Române de Televiziune.

    Gheorghe Chiper - declarație politică intitulată Despre bugetul portocaliu și avatarurile sale...;

Domnul Gheorghe Chiper:

"Despre bugetul portocaliu și avatarurile sale..."

Hotărât lucru, avem un proiect de buget care nu ne face cinste. În primul rând, datorită elementelor iraționale care-l susțin, pe de altă parte, din cauza nerealității și necorelării principalelor sale părți componente.

Pentru cine s-a confruntat cu astfel de probleme este limpede faptul că toți indicatorii bugetari sunt în mod artificial "corelați": avem mai multe venituri, dar creșterea economică nu-i poate susține; avem spor de productivitate, dar n-avem creșteri salariale și nici șomaj corespunzător; avem un aport mai substanțial al agriculturii la p.i.b., dar avem, totodată, import majorat de produse alimentare la balanța consumului. (Realități care au doar în mod indirect legături cu construcția bugetului și cu perspectivele sale de realizare.)

Surprinde faptul că se marșează pe valențele bugetare, pe resursele care cresc, pe comparații de tip fantasmagoric. Este drept că avem creșteri, dar ele sunt nominale, fără a ține cont de inflație, în bună parte supraestimate, alteori necorelate cu alți indicatori.

Bunăoară, veniturile fiscale cresc cu 27,8% dar p.i.b.-ul cu numai 13%, iar consumul individual colectiv cu 31,8%, iar impozitul pe profit cu 35%. Deși se preconizează aceleași sporuri și în domeniul veniturilor individuale, salariul mediu va crește doar cu 11% în 2007 față de 2006, iar numărul de salariați cu 1,8%, ceea ce este greu de susținut, o creștere a veniturilor bugetare din impozit pe venit și salarii cu 46%.

Și totuși, asemenea proiecții se "validează" de susținătorii portocalii ai bugetului. Nu contează irealitatea nivelurilor estimate, nu contează efectul lor negativ asupra celorlalte secțiuni bugetare.

Așa, de exemplu, cu toată creșterea economică, subvențiile scad cu 23% față de prevederile anului 2006, reducerea regăsindu-se mai ales la agricultură (minus 6.000 miliarde lei vechi).

Contrariază și faptul că la cheltuielile pentru bunuri și servicii se prevede o creștere de numai 3,9%. Se înțelege de ce alocările de fonduri pentru marile lucrări de infrastructură sunt mult subțiate sau neacoperite cu fonduri; de ce nu se acordă despăgubirile pentru beneficiarii restituirilor la proprietățile românilor din Bulgaria, Basarabia, Bucovina și Ținutul Herța; de ce însuși Fondul Proprietatea nu intră în acțiune.

Nu știu, toate acestea sunt necunoaștere sau rea voință?

    Mihai Adrian Mălaimare - declarație politică intitulată Despre zvon și încredere;

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

"Despre zvon și încredere"

Propunerea unui comisar european a fost subiect de mare dispută pe malurile Dâmboviței. Cine să-l numească? Președintele, premierul sau poate "boborul"? Într-un final însă, cele două centre ale puterii executive din România au căzut de acord și Varujan Vosganian a fost propus pentru această onorantă funcție. Nu o să discut aici despre calitățile sau defectele domnului Vosganian, care, dacă există, le știm cu toții pentru că de atâta vreme a fost colegul nostru. Nici nu o să urlu ca din gură de șarpe cât de gravă este respingerea lui Vosganian, chiar dacă ea nu a fost oficială. Nici vorbă despre așa ceva. De data asta vreau să vorbesc despre manipulare, multă vorbărie goală și lovituri date sub centură, adică despre standardele morale și etice ale lumii în care trăim. Cazuistica pe care n-o oferă această recentă întâmplare este fabuloasă.

Varujan Vosganian este propus pentru funcția de comisar. Nici nu se răcesc bine telefoanele, nici nu ajunge bine domnul Vosganian la Bruxelles că presa începe să vuiască: ba că a fost informator, ba că are afaceri suspecte etc. Și toate acestea după propunerea lui Varujan Vosganian. Dar, de o săptămână presa știa că despre el va fi vorba. De ce nu a suflat nimeni o vorbă? De ce nu s-a scris nimic? Pentru că efectul trebuia să fie maxim și lovitura administrată cu putere. Dacă aceste informații ar fi apărut cu două, trei zile înainte, Vosganian nu ar mai fi fost propus.

Acum să analizăm. Călin Popescu Tăriceanu și Traian Băsescu au declarat, amândoi, că Varujan Vosganian nu are dosar la Securitate. CNSAS, SRI și SIE au spus același lucru. Cine a mințit? Președintele, prim-ministrul, CNSAS, sau serviciile de informații? Sau au făcut-o toate la un loc? Iar dacă toate aceste instituții ale statului democratic România au spus adevărul, ce să mai spunem despre ziarul în care au apărut informațiile? Directorul acestui ziar, în virtutea cărui fapt ne predă nouă lecții de etică? Dacă ar fi teolog sau filozof, aș pleca privirea. Dar este un fost moderator de televiziune, pentru numele lui Dumnezeu, care ne învață pe noi cum să fim oameni serioși. Și cine publică articolul scandalos? Domnul Turcu. Nu-l știți pe domnul Turcu? Ați face bine căci s-ar putea să fi avut de suferit de pe urma dumnealui, mare ofițer de securitate care a dezertat în 1989 și care a cerut azil politic în SUA. În loc să tacă rușinat că a sprijinit atâta vreme un regim care a ucis români, acum, deodată, domnul Turcu pare brusc interesat de soarta acestui popor. Din nou, în cine să ne încredem? Într-un director de ziar cu aere de Mafalda care ar face orice ca să vândă sau într-un fost ofițer de securitate? În celelalte ziare care au scris în căutare de senzațional? În toate gurile rele care au vorbit și au făcut dintr-un zvon o știre continentală care a ajuns în Le Monde sau în Die Welt?

Și vă întreb acum, unde este dovada că toate cele care s-au scris despre Varujan Vosganian sunt adevărate? Ea nu există și nici nu va exista vreodată. Nu sunt partizanul domnului Vosganian, nici avocatul său, dar toată această treabă miroase putred. România s-a discreditat în fața Uniunii Europene. Nu este grav. Ne-au iertat ei atâtea, ne-o iartă și pe asta.

Ceea ce vroiam eu să subliniez este că românii nu mai pot avea încredere în nimeni. Nici în președinte, nici în primul-ministru, nici în CNSAS, SIE, SRI sau presă. Atât de mult s-a mințit și s-a furat în această țară, încât în ochii românilor de rând oricine este un parvenit, un mincinos și un îmbogățit din afaceri frauduloase cu statul român. Climatul este de suspiciune continuă. Doar într-un asemenea climat un zvon poate nărui o carieră politică și arunca în dizgrație un întreg guvern. Minciuna este peste tot în jurul nostru, dar experiența occidentală ne demonstrează cât se poate de clar că societățile libere, bogate și moderne se construiesc pe încredere și nu pe suspiciune. Cetățeanul unei democrații trebuie să aibă încredere măcar în ceva: în mecanismele de control ale Puterii, în justiție, în presa liberă, primul-ministru etc. Se pot oare românii încrede cu adevărat în cineva? Acesta este un mare semn de întrebare.

    Viorel Oancea - declarație politică intitulată Restricții pentru România;

Domnul Viorel Oancea:

Declarație politică: "Restricții pentru România".

Săptămâna trecută, Guvernul de la Londra a prezentat primele planuri privind modul în care va fi restricționat numărul de cetățeni români și bulgari care vor putea primi drept de muncă în Marea Britanie.

Acest lucru s-a întâmplat și pe fondul unei campanii deosebit de agresive, dusă de presa din Marea Britanie, la adresa României.

Cu toate că studiile arată în mod clar că Marea Britanie nu se va confrunta cu un val atât de mare de emigranți români, în comparație cu alte state, precum Spania, Italia sau Grecia, acum s-a făcut primul pas de restricționare la adresa românilor. Alte state membre ale Uniunii Europene vor face același lucru în viitorul apropiat.

Mulți au fost foarte revoltați de decizia Marii Britanii. Într-adevăr, putem să ne considerăm nedreptățiți. Dar trebuie să luăm în calcul și cauzele unei astfel de decizii. Acestea sunt multiple și cele mai multe le găsim în interior, la noi în țară.

Una dintre ele este proasta reputație pe care o au românii peste hotare. După 1989, au plecat din România două categorii de oameni: aceia care au vrut să muncească și să își facă un viitor mai bun, și aceia care au crezut că dincolo banii se pot face mult mai ușor, prin mijloace necinstite.

Din păcate, a doua categorie a fost mult mai mare și mai vizibilă. De aici se trage reticența străinilor față de România. S-a ajuns până acolo încât unele țări au dat bani cetățenilor români de etnie rromă pentru a pleca din țara lor.

Este oarecum de înțeles această reținere față de țara noastră. România trebuie să găsească soluții pentru a îndrepta lucrurile. Românii plecați dincolo vor trebui să muncească de două ori mai mult pentru a-și demonstra compentența, iar Guvernul să găsească soluții atât diplomatice, cât și sociale pentru a îndrepta lucrurile.

Acum, de fapt, plătim pentru greșelile trecutului. Nu este corect, dar așa stau lucrurile și, în loc să-i găsim pe vinovații fără vină, mai bine căutăm soluții pentru ameliorarea lucrurilor.

Profesionalism, muncă, cinste și seriozitate sunt doar câteva dintre cerințele necesare pentru a demonstra că britanicii și ceilalți care ne vor impune restricții se înșeală.

    Claudius Mihail Zaharia - declarație politică în vederea susținerii unei politici naționale a construcției de locuințe în regim de închiriere;

Domnul Claudius Mihail Zaharia:

Declarația mea politică de astăzi vine în susținerea demersurilor inițiate de mass-media și de autorități în favoarea realizării unui plan de acțiune, care ulterior să genereze o politică națională a construcției de locuințe în regim de închiriere.

Marile orașe din România au ajuns să se confrunte cu creșteri anuale semnificative ale chiriilor practicate de proprietari datorită lipsei unui cadru normativ, a concurenței profesioniste și a ofertei scăzute. Astăzi, în tot acest sistem, autoritățile nu pot avea nici un cuvânt de spus, piața imobiliară pe partea de închirieri de locuințe nu funcționează în întregime legal și nici nu are nici un sistem de referință, iar în aceste condiții, cei care au achiziționat mai multe apartamente realizează profituri importante, de cele mai multe ori neimpozitate.

Ca parlamentar de București și ca tânăr sunt preocupat de faptul că acest centru universitar, cultural, comercial, investițional, aflat în momentul actual în plină dezvoltare, începe să devină din ce în ce mai greu accesibil celor care își doresc să-și împingă spre maxim limitele capabilităților, iar aici mă refer cu precădere la tinerii din anii terminali ai facultății sau licențiați.

Bucureștiul, în special în calitate de viitoare capitală europeană și principal punct de formare a unei imagini către investitori asupra calității forței de muncă din România, are nevoie să atragă în permanență cei mai interesați, bine pregătiți și cu mare capacitate de muncă români, are nevoie să aibă capacitatea de a asigura un rulaj permanent de resurse umane calificate și are nevoie să-i poată motiva și să le asigure o stabilitate celor ce vin să lucreze.

Pentru ca orașele mari, București, Cluj, Timișoara, Brașov, Constanța și așa mai departe, să poată deveni ceea ce ne dorim cu toții să devină, autoritățile, atât centrale, cât și locale, trebuie să-și revizuiască total strategia de acțiune, cu precădere în ceea ce ține de politica de locuințe în regim de închiriere.

Un oraș în care chiria începe de la 150 de euro pentru o garsonieră, în condițiile în care salariul mediu net la nivel național este de maxim 400 de euro, nu face altceva decât să transforme orice angajat tânăr într-o persoană condamnată la a munci de dimineața până seara pentru a-și asigura existența, și repet: mă refer la tinerii cu o facultate încheiată sau aflați în ultimul an.

În aceste condiții, nici nu mai are rost să ne mirăm de ce tinerii preferă să plece în afară!

Consider că această problemă a marilor orașe, principalele motoare ale economiei românești, trebuie soluționată într-un termen cât mai scurt, pentru că altfel vom transforma aceste orașe în zone accesibile doar celor cu putere financiară. În aceste condiții, atât de trâmbițata egalitate de șanse se pare că rămâne în atenția autorităților și a societății civile doar între persoanele de pe aceleași paliere sociale.

Eu, unul, nu pot să accept creșterea prețurilor, raportându-mă doar la tarifele practicate în țările membre ale Uniunii Europene, pentru că salariile încă sunt la nivelul celor din România. Din acest punct de vedere, consider că este de datoria autorităților să se implice în a frâna această explozie necontrolată a prețurilor la chirii.

Încă la nivel guvernamental nu a apărut decât o singură soluție, cu posibilitatea de a fi pusă în practică doar peste câțiva ani, care se referă la adoptarea unei legi a chiriilor, menită să introducă facilități fiscale pentru dezvoltatorii imobiliari care finanțează construcția de locuințe în regim de închiriere.

Din păcate, din punctul meu de vedere, această soluție nu este suficientă pentru a rezolva o problemă cu care marile orașe se confruntă deja și este bazată în mare parte pe previziuni care nu au ca suport cifrele și analizele. În acest moment este foarte greu ca cineva să poată face o previziune cu privire la dezvoltarea în următorii ani a marilor orașe din România.

Solicit pe această cale autorităților executive să identifice cea mai practică soluție de rezolvare a acestei probleme și să o prezinte Parlamentului României.

    Gabriel Sandu - declarație politică intitulată Show-ul mediatic românesc;

Domnul Gabriel Sandu:

"Show-ul mediatic românesc"

Premierul Călin Popescu-Tăriceanu a reușit să îndeplinească cel mai important obiectiv al României: aderarea la termen în Uniunea Europeană.

Aderarea a constituit cea mai mare provocare a Guvernului condus de Călin Popescu-Tăriceanu și, în ciuda tuturor impedimentelor din ultimii doi ani, acesta și-a asumat și a dus la bun sfârșit acest principal deziderat.

Recentele evenimente nu au reușit decât să umbrească realizările executivului și să pună România într-o lumină extrem de nefavorabilă în plan extern.

Faptul care mi se pare extrem de grav și cred că ar trebui să ne îngrijoreze pe toți este că în acest moment în România, un simplu interviu într-un ziar poate influența desemnarea unei persoane pentru un post foarte important.

Cel care va ocupa funcția de comisar european va reprezenta însăși România și trebuie să demonstreze că România a meritat statutul de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, asigurând integrarea la toate nivelurile.

Este inacceptabil ca o declarație a unei persoane oarecare sau un zvon sau o strategie de imagine fără baze reale, să influențeze atât de mult decizii politice, care ar trebui luate conform altor criterii.

Consider că s-a creat un precedent foarte periculos și mă tem că de acum înainte orice declarație, indiferent dacă este sprijinită de dovezi sau nu, va putea arunca România într-o degringoladă.

Se pare că în România, prezumția de nevinovăție, declarațiile bazate pe fapte reale și argumentate cu dovezi pălesc în fața scandalurilor mediatice și a show-urilor publice. De asemenea, nu mi se pare normal ca un ziar să publice declarațiile oricui, fără să aibă dovezi palpabile în acest sens.

Consider că în momentul în care vorbim de interes național, senzaționalul și spectaculosul ar trebui lăsate la o parte.

    Mira Anca Victoria Mărculeț Petrescu - declarație politică intitulată Desființarea oncologiei medicale este o greșeală;

Doamna Mira Anca Victoria Mărculeț Petrescu:

"Desființarea Oncologiei Medicale este o greșeală."

1. Prin Ordinul nr.1044 din 25 august 2006, care desființa oncologia medială, secretarul de stat Vlad Iliescu a avut grijă să își salveze propria specialitate, chirurgia cardiovasculară (Anexa I, poziția 31 din Ordinul M.S. nr.1044/25.08.2006).

Această specialitate nu este recunoscută la nivel european și totuși nu a fost desființată, așa cum s-a întâmplat cu oncologia (vezi tabelul și Journal Officiel de l'Union européenne din 30.09.2005, Anexa V, pag.61, cu cele 52 de specialități recunoscute european, citat ca sursă și motivație de Ministerul Sănătății).

Așadar, pun întrebarea retorică: de ce zelul european al domnului secretar s-a oprit brusc în fața propriei specialități, care a fost salvată? El a avut grijă să schimbe denumirea specialității din "Chirurgie cardiacă și a vaselor mari" în "Chirurgia cardiovasculară", pentru a o face să sune mai european (Art.4 alin.1 din Ordinul MS 1044/25.08.2006), dar la nivel european nu este recunoscută decât "Chirurgia vasculară" (Anexa V, pag.73, din Journal Officiel de l'Union européenne din 30.09.2005), specialitate care există și la noi.

Astfel, în Anexa V din Ordinul M.S. 1044/25.08.2006 există, la poziția 31, "Chirurgia Cardiovasculară", care nu este recunoscută de U.E., și la poziția 37, "Chirurgia vasculară," care este recunoscută de U.E.).

Au fost păstrate și alte specialități nerecunoscute la nivel european, cum sunt: "Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice" și "Medicina legală" (Anexa I. Specialități medicale, poziția 6 și Specialități paraclinice, poziția 5). Ce criteriu a salvat aceste specialități nerecunoscute în condițiile în care alinierea la normele europene a motivat desființarea altora? Adevărul este că unele au fost salvate și altele desființate din motive obscure, altele decât recunoașterea în Europa.

Prin acest ordin se fac două tipuri de discriminare: 1. discriminare între pacienți, pentru ca unora li se permite accesul la un act medical calificat în timp ce altora (pacienților cu cancer) nu li se permite; 2. discriminare între specialități. Pentru Oncologie medicală se motivează desființarea specialității prin nerecunoașterea ei europeană (Directiva 2005 a Comisiei Europene/30.09.2005). Alte trei specialități nerecunoscute european, "Chirurgia cardiovasculară", "Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice" și "Medicina Legală" sunt însă menținute.

2. Se susține de oficialii Ministerului Sănătății că prin asimilarea Oncologiei Medicale de către Medicina internă va crește de zeci de ori (proporțional cu numărul medicilor interniști) numărul medicilor care vor putea diagnostica pacientul cu cancer, și acest argument este fals.

Nu Medicina internă se ocupă cu diagnosticul și tratamentul pacienților cu cancer.

În diagnosticul pacienților cu cancer oricum erau implicate mai multe specialități, și depistarea pacienților cu cancer nu a depins nici până acum de cunoștințele medicului de medicină internă.

Ginecologia stabilește diagnosticul în cancerele sferei genitale (cancerul de col, cancerul ovarian, cancerul uterin și așa mai departe) în 22% (este inclus și cancerul sânului - 15%).

Urologia stabilește diagnosticul de cancer în cancerele sferei urogenitale (rinichi, ureter, vezica urinară, uretră) în 22%.

Pneumologia și Ftiziologia, Radiologia, Medicina Internă, Medicina de familie stabilesc diagnosticul de cancer pulmonar în 12%.

Chirurgia generală în asociere cu Medicina internă, stabilește diagnosticul în cancerele tractului digestiv (esofag, stomac, colon, anus, pancreas, tumori retroperitoneale) în 25%.

ORL stabilește diagnosticul de cancer în cancerele sferei ORL (nazofaringe, laringe, limbă, sinusurile osoase) în 6%.

Neurologia stabilește diagnosticul de cancer în cancerele creierului și măduvei spinării în 1,7%.

Ortopedia stabilește diagnosticul de cancer în cancerele osoase (osteosarcom, condrosarcom) în 1%.

Dermatologia stabilește diagnosticul de cancer în cancerele pielii (melanoame) în 2,8%.

Hematologia stabilește diagnosticul de cancer în 8%.

Aceste date au fost preluate după International Agency of research on cancer (http://www.iarc.fr/ENG/Databases/index.php).

După cum se observă, Medicina Internă poate contribui la depistarea cancerelor doar în 25% din cazuri numai după intervenția chirurgicală, cu confirmare histopatologică postoperatorie.

După stabilirea diagnosticului de cancer, tratamentul și urmărirea pacientului cu cancer se face de către Oncologia Medicală.

Oncologia medicală este specialitatea medicală care asigură tratamentul medicamentos al cancerului: chimioterapie, hormonoterapie, imunoterapie și tratament de susținere.

Rolul Oncologiei Medicale este determinant în elaborarea registrului unic național de evidență al cancerului, în coordonarea modalităților terapeutice, în stabilirea modalităților de urmărire a pacienților cu cancer.

Cele mai multe cazuri noi de cancer ajungeau la Oncologie de la secțiile enumerate mai sus, și nu de la Medicina Internă. Deci depistarea cazurilor noi nu are cum să fie îmbunătățită prin fuziunea cu Medicina Internă. Medicina Internă trimite doar cancerele sferei digestive, dar și acelea după ce erau confirmate de chirurgie.

3. Asimilarea Oncologiei Medicale de către Medicina Internă este justificată de Ministerul Sănătății și din dorința ca toate specialitățile medicale din România să fie recunoscute mutual în U.E. și ca medicii români să poată lucra nestingheriți în țările U.E., iar diplomele lor să fie recunoscute, fără a mai da examene suplimentare.

Specialitatea de Oncologie Medicală a fost creată nu pentru medici, ci pentru tratarea și urmărirea pacienților cu cancer.

Se uită că această specialitate a fost creată pentru cei aproape 360.000 de pacienți cu cancer diagnosticați astăzi în România, pentru cei 59.899 pacienți nou diagnosticați cu cancer, și cei 41.502 de pacienți care decedează anual.

Medicul de Medicină internă este specializat (în limita capacității oricărei persoane de a acumula) în Cardiologie, Gastroenterologie, Nefrologie, Pneumologie, Reumatologie, Imunologie, Hematologie clinică, Alergologie și acum, și în Oncologia Medicală.

Care va fi valoarea și eficiența unui medic internist, pe probleme de oncologie, care are în programa de pregătire toate aceste specialități, și în urma Ordinului nr.1044 și specialitatea de Oncologie medicală, fără ca durata de pregătire să fie modificată (Art.7 alin.3, Durata de pregătire în specialitățile de asimilare nu se modifică).

4. Un alt motiv al asimilării Oncologiei Medicale ar fi faptul că aceasta (Oncologia Medicală) nu este o specializare pe organ (cardiologia se ocupă cu inima, gastroenterologia de tractul gastrointestinal, nefrologia de rinichi, și așa mai departe). Și acest argument nu este valabil.

Există cel puțin 12 specialități recunoscute european care nu sunt specialități de organ: 1. Anestezie-Terapie intensivă; 2. Medicina Internă; 3. Medicina muncii; 4. Medicina de Urgență; 5. Radioterapie Oncologică; 6. Medicina legală; 7. Anatomie Patologică; 8. Pediatrie; 9. Geriatrie; 10. Alergologie; 11. Boli infecțioase; 12. Farmacologie clinică.

5. Oficialii Ministerului Sănătății susțin că se vor înființa 6 centre noi de Oncologie și un Institut de Oncologie la Iași. Dacă se desființează specialitatea de Oncologie Medicală și nu mai există medici oncologi, cine va îngriji pacienții? Cum se pot înființa centre de oncologie fără oncologi? Care este strategia Ministerului Sănătății, care vrea să înființeze centre de Oncologie și Institute Oncologice, și, pe de altă parte, desființează Oncologia?

În toate centrele de diagnostic și tratament din Europa și USA în luarea deciziei și efectuarea tratamentului colaborează trei specialiști: medicul chirurg, medicul radioterapeut și medicul de oncologie medicală. Dacă se desființează specialitatea de Oncologie Medicală cine va lua decizii în echipa formată de cei trei specialiști.

Hakan Mellstedt, Președintele Societății Europene de Oncologie medicală (ESMO), a trimis o scrisoare către Ministrul Sănătății, în speranța că acesta își va reconsidera poziția față de Oncologia Medicală, invocând dreptul bolnavilor la un act medical calificat, cât și majoritatea largă a țărilor europene în care Oncologia Medicală este recunoscută.

La începutul lui 2007, votul se va relua, iar Comisia Europeană sprijină recunoașterea Oncologiei Medicale și foarte probabil Oncologia Medicală va fi recunoscută ca specialitate (Hakan Mellstedt, președinte ESMO).

Astfel, peste câteva luni, Oncologia Medicală va fi recunoscută ca specialitate în Uniunea Europeană, în timp ce în România, prin OMS nr.1044/25.08.2006 este desființată o specialitate ce exista din 1980.

Solicităm constituirea unei comisii, sub tutela eminentului profesor, dr. Mircea Ifrim, președintele Comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților, care să analizeze gravele implicații și consecințe ale aplicării Ordinului nr.1044/25.08.2006 și care să demonstreze că desființarea Oncologiei Medicale este o eroare ce trebuie remediată.

La elaborarea declarației au fost folosite următoarele documente:

  1. Documentul european al UICC World Cancer Congress 2006, din care rezultă că cel puțin în 20 de țări europene este recunoscută Oncologia Medicală;
  2. Scrisoarea președintelui ESMO, Hakan Mellstedt;
  3. Directiva 2005 a Comisiei Europene/30.09.2005;
  4. Lista cu cele 52 de specialități medicale recunoscute în Uniunea Europeană.
    Niculae Bădălău - declarație politică intitulată Minciuna în sistemul sanitar giurgiuvean;

Domnul Niculae Bădălău:

"Minciuna în sistemul sanitar giurgiuvean"

Mă văd obligat să reiterez mesajul către dumneavoastră.

Este nepermis ca în anul 2006, medicina românească să aibă fundament empiric.

Dovediți că sunteți la înălțimea statutului de demnitar pe care îl dețineți și deplasați-vă în județul Giurgiu, pentru a constata minciuna și, mai grav, încălcarea legii.

Conform Legii nr.95/2006, Titlul VII, art.180, funcția de manager persoană fizică este incompatibilă cu exercitarea oricăror alte funcții salarizate, nesalarizate sau/și indemnizate, inclusiv în cadrul unei autorități executive, legislative ori judecătorești.

Alin.3: "Incompatibilitățile și conflictul de interese sunt aplicabile persoanei fizice care exercită sau intenționează să exercite funcția de manager de spital" (Comentariu: cum se poate înscrie la concursul de manager o persoană aflată în multiple incompatibilități?)

Alin.4 stipulează că managerul desemnat este obligat, în termen de 30 de zile, să înlăture motivele de incompatibilitate; în caz contrar, contractul de management este reziliat de drept.

În Ordinul M.S. nr.576/25 mai 2006 (Măsuri cu caracter tranzitoriu privind conducerea unităților sanitare cu paturi), art.4 alin.1: "începând cu data de 29 mai 2006, conducerea unităților sanitare cu paturi va fi asigurată de un manager numit prin ordin al ministrului sănătății" (Comentariu: responsabilitatea este directă a ministrului în exercițiu) și alin.3 stipulează clar: "Membrilor comitetului director interimar le sunt aplicabile prevederile art.180 și 187 din Legea nr.95/2006 privind incompatibilitățile și conflictul de interese.

Având în vedere aceste prevederi legislative, vă informez în cele ce urmează despre sfidarea acestora la nivelul Spitalului județean Giurgiu, unitate sanitară reprezentativă a județului, având peste 400 de paturi, al cărui manager, dr. Mihai Petre, poate fi acuzat de "abuz în funcție" sau "fals în declarații", deoarece domnia sa, contrar tuturor constrângerilor legislative, îndeplinește două funcții de șef de secție (secția interne și secția cardiologie), desfășoară activitate medicală la patul bolnavului zilnic (fapt ce poate fi verificat din "foile de observație"), face gărzi (dovada - graficele de gardă), este consilier județean P.N.L., membru în Biroul permanent al P.N.L., funcții politice care au stat probabil la baza numirii sale ca manager și care pot fi "cauza" abuzurilor de mai sus.

Fără să fie incompatibilitate, dr. Mihai Petre deține și un cabinet privat, de care se ocupă în timpul liber (???). Cât despre managementul spitalului, nu prea îi rămâne timp, dovadă lipsurile grave de medicamente, materiale sanitare, reactivi, lipsa apei calde, frigul din saloanele bolnavilor etc.

La fel de incompatibil este și directorul medical dr. Stoica Bazil, care deține funcția de șef secție obstetrică-ginecologie. În ciuda semnalelor din presa locală și centrală, atât Autoritatea de Sănătate Publică, cât și ministerul, nu au întreprins nimic, probabil aplicarea legilor reformei în sănătate este facultativă! Sau incompatibilitățile nu se aplică managerilor "portocalii", căci de altă culoare nu mai există.

    Dumitru Bentu - declarație politică intitulată Comisarul;

Domnul Dumitru Bentu:

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Comisarul".

Se discută în aceste zile un subiect care nu trebuia decât să constituie un argument solid în catalogul plusvalorilor pe care România le aduce în Uniunea Europeană începând cu ianuarie 2007 - un comisar european.

Doar pentru că spațiul politic dâmbovițean este original și atipic, am oferit decidenților de la Bruxelles noi elemente de nedisimulată consternare. Nominalizarea domnului Varujan Vosganian pentru funcția de membru în Guvernul Uniunii Europene a declanșat reacții discutate și disputate, care pot pune în pericol chiar existența respectivului executiv comunitar, întrucât votul negativ în Parlamentul European pentru unul din cei doi comisari, bulgar sau român, înseamnă respingerea întregii Comisii.

Sunt experiențe negative în istoria desemnărilor de comisari, cunoscute fiind problemele pe care le-a avut Jose Manuel Barroso cu Rocco Buttiglione, un conservator italian deosebit de radical, cu doamna Ingrida Udre, fost președinte al Parlamentului leton, sau cu Laszlo Kovacs, candidatul Ungariei.

Problema excede însă persoana domnului Vosganian, un politician de pluton, totuși, pentru care saltul de la fost contabil într-o fabrică de bere la cel de membru al executivului de la Bruxelles este totuși prea mare.

Problema este a celor care l-au desemnat, tributari vanităților personale, interminabilului și extrem de contraproductivului război dintre palate.

S-a creat un imens prejudiciu de imagine României, făcându-i pe unii politicieni vestici să afirme că țara noastră nu are "elite europene".

Trebuie amendată o asemenea constatare, în sensul că actuala Alianță nu dispune de astfel de puternice personalități, cunoscute și agreate în Europa. Cel puțin doi oameni politici de la P.S.D. ar fi trecut testul de competență la fel de repede și de convingător cum a făcut-o noul comisar pentru protecția consumatorilor - candidata Bulgariei, Meglena Kuneva.

De ce ei, bulgarii, au identificat din start soluția corectă, iar noi facem încă o dată dovada diletantismului politic?

Este clar că am pășit cu stângul într-o Europă care și așa nu era extaziată după România și aspirațiile ei legitime în primă sau ultimă instanță.

Pentru a fi intrat cu dreptul, s-ar fi impus o soluție de stânga.

    Mihaela Adriana Rusu - declarație politică intitulată Atenția românilor, deviată din nou de la problemele lor acute;

Doamna Mihaela Adriana Rusu:

"Atenția românilor, deviată din nou de la problemele lor acute"

Mediatizarea neacceptării de către Parlamentul European a comisarului european propus de România a deviat din nou subiectul problemelor care afectează viața românului de rând. Din nou, zilele trecute, am asistat la un nou circ de numire a comisarului european, care a lăsat România într-o poziție delicată, o situație stânjenitoare. Marea majoritate a românilor participă în aceste zile la acest subiect, la întrebările pe care și le pun românii: Varujan Vosganian a fost sau nu informator al securității? Varujan Vosganian a luat sau nu o decizie înțeleaptă prin retragerea din cursă?

Nu putem spune că desemnarea comisarului european nu ar reprezenta un subiect important, dar proiectul de buget pe anul 2007 consider că reprezintă un subiect primordial pentru cetățeanul român. Românul ar trebui să cunoască că proiectul de buget pentru 2007 este gândit de Guvern pentru cetățeanul european, care, după afirmațiile primului-ministru, "va accelera dezvoltarea României și creșterea nivelului de trai".

Afirmațiile nu clarifică exact când va simți românul "creșterea nivelului de trai". Poate în 2015 sau 2020? s-au întrebat mulți dintre români. Dacă primul-ministru afirma la conferința de presă televizată că "bugetul va fi amplu dezbătut și vor exista discuții aprinse în Parlament", considerăm că acest buget pentru anul 2007 are multe lipsuri.

  1. Astfel, Guvernul actual a promis în campania electorală că va aloca 6% din PIB pentru învățământ. În 2007, scris negru pe alb, Ministerului Educației și Cercetării i se alocă doar 5,2% din PIB, din care trebuie specificat că doar 4,7% din PIB se alocă pentru bugetul educației, iar diferența de 0,5% - cercetării. Făcând un calcul, acestea două adunate nu acoperă promisiunile de 6% din PIB. În continuare, se va împiedica accesul de a mai merge la școală, mulți elevi învățând și acum în condiții minime de igienă, fără lumină și căldură.
  2. După bugetul alocat Ministerului Economiei și Comerțului, Guvernul consideră poate că nu avem nevoie de programe de promovare a exporturilor și programe de creștere a competitivității produselor industriale, alocând un buget redus cu 33% față de bugetul anului 2006 acestui important minister.
  3. De asemenea, bugetul alocat Ministrului Agriculturii este mai redus față de anul 2006 cu 13%.

Sunt numai trei exemple ale unui "buget european", care ar trebui mediatizate mai mult decât un comisar european, pentru ca, pe lângă cel care va fi acceptat comisar european, cetățenii să știe ce îi așteaptă de la 1 ianuarie 2007, odată cu integrarea în Uniunea Europeană.

    Aurel Vlădoiu - declarație politică intitulată Înregistrarea cotei de lapte alocată județului Vâlcea - un eșec previzibil;

Domnul Aurel Vlădoiu:

Declarație politică: "Înregistrarea cotei de lapte alocată județului Vâlcea - un eșec previzibil".

Normele europene în materie prevăd ca fiecare fermier ce va dori să-și comercializeze producția de lapte să se înscrie la cota de lapte alocată fiecărei țări membre a Uniunii Europene. Cota de lapte alocată României prin negocieri cu Uniunea Europeană, pentru perioada 1 aprilie 2007 - 31 martie 2008, este de 3.057 tone. Termenul de înscriere a fermierilor la cota de lapte este de 31 octombrie 2006. Până în prezent, potrivit datelor furnizate de DADR Vâlcea, în județul Vâlcea au fost depuse aproximativ 9.000 de cereri din partea celor 29.016 exploatații cu vaci de lapte. Dintre aceste cereri, au fost înregistrate aproximativ 8000, adică 25%-26% dintre proprietarii de vaci cu lapte din județ vor avea voie să-și comercializeze producția de lapte.

Având în vedere tradiția județului în ceea ce privește creșterea vacilor de lapte în gospodăriile proprii, precum și absența altor posibilități de a-și asigura mijloacele de trai, vă asigure, domnule ministru, că situația este mult mai gravă decât se vede de la București. Din discuțiile pe care le-am avut în teritoriu cu proprietarii de vaci de lapte am constatat că principala cauză a reticenței lor este teama că vor fi obligați să plătească impozite pentru întreaga cantitate de lapte cu care s-au înscris, chiar dacă nu o vor realiza.

Dacă rezultatele DADR Vâlcea în ceea ce privește acest program ar fi mai slabe decât media pe țară, aș putea spune că singurii vinovați sunt specialiștii din județ, dar, din păcate, lucrurile nu stau așa.

Urmare a acestei situații dezastruoase la nivel de țară, fermierii nu își pot lua subvenția pentru lapte, și aceasta, din cauza proastei coordonări a acestei acțiuni de către specialiștii din Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

    Ion Mocioalcă - radiografie a bugetului de stat pe anul 2007;

Domnul Ion Mocioalcă:

Se apropie clipa când cetățenii acestei țări vor spune mai clar și mai direct că Alianța Portocalie este incompetentă, mincinoasă și iresponsabilă, pentru că, în loc să vadă de interesul țării și de veniturile populației, continuă să se preocupe numai de ceartă, scandal și vrajbă.

Românii sunt bucuroși că intrăm la 1 ianuarie 2007 în Europa, dar vor realiza că în România nu se mai poate cu veniturile și salariile actuale. Există în această țară pensionari care nu mai pot trăi de pe o lună pe cealaltă. Astăzi, 70% dintre pensionarii României au o pensie sub venitul minim pe economie. Profesorii au ajuns în situația de a supraviețui de la o lună la alta, avem școli în care se învață ca în evul mediu, funcționarii publici sunt în permanență prost plătiți și acuzați de corupție.

Partidul Social Democrat consideră că a venit clipa să le spună pensionarilor în mod clar și direct că au fost mințiți de către Alianța Portocalie că le vor crește pensiile cu 30%, că vor avea o viață decentă și o putere de cumpărare stabilă și, minciuna minciunilor, că vor beneficia de medicamente compensate. Să le spună că pensionarii au primit majorări doar de 8% și facturi de întreținere mai mari cu 50%, prețuri la alimente mai mari cu 20%, medicamente compensate care de abia ajung 2 zile pe săptămână.

A venit clipa să le spună adevărul și profesorilor acestei țări, că au fost mințiți când li s-a promis că li se vor dubla salariile, că vor primi 6% din p.i.b. pentru învățământ și că fiecare profesor va primi 4 milioane de lei pentru cumpărarea de cărți, pentru a se menține la nivel academic, pe măsura așteptărilor studenților și elevilor.

Ce au primit în schimb? Majorări salariale reale de 2%, zero lei pentru cărți, acuzații de evaziune fiscală și jignirea supremă, că profesorii noștri sunt niște mediocri. Tinerilor, care au votat în număr mare cu Alianța Portocalie, li s-a promis că vor învăța în școli moderne, că vor locui în cămine curate și că vor găsi cu ușurință un loc de muncă. Alianța Portocalie le-a dat, în schimb, școli fără lumină și pline de mizeri, iar pentru casa la care visează orice tânăr și orice familie tânără le trebuie 50 de ani, cu salariile de astăzi, pentru a și-o cumpăra.

Medicilor și asistenților sociali li s-a promis o reformă. Faimoasa reformă a ministrului Nicolăescu nu a realizat condițiile de muncă și salariile decente promise. Dar au primit salariile cele mai mici din Europa, haos în spitale, lipsă de bani pentru medicamente și echipamente medicale, haos interminabil la farmacii, batjocură pentru bolnavii nevoiți să împartă patul de spital, să își aducă mâncare de acasă și să-și cumpere medicamentele.

Au trecut aproape doi ani din mandatul Guvernului Tăriceanu și nu s-a realizat aproape nimic din ceea ce s-a promis în 2004. Sistemul sanitar este în continuare măcinat de subfinanțare.

Realitatea ne arată numeroasele probleme ale proiectului de buget aprobat de Guvern și trimis către Parlament pentru dezbatere. Guvernanții promit mai ceva ca în campania electorală, când au demonizat noțiunile de dreptate și adevăr, dar principiile pe care este așezat bugetul lui 2007 sunt șubrede. Veniturile bugetare au fost umflate artificial, pentru a putea susține cheltuielile publice record prevăzute pentru anul viitor.

Banii pe care autoritățile îi promit cu generozitate pentru educație, sănătate și protecție socială reprezintă o imensă iluzie. Bani au fost și anul aceasta, numai că miniștrii Cabinetului Tăriceanu nu au reușit să-i cheltuiască. În condițiile în care aceiași miniștri vor gestiona și în 2007 finanțele publice, iar reforma în administrație și restructurarea cheltuielilor au fost amânate, sunt slabe șanse ca banii pe care îi promite Guvernul să ajungă acolo unde trebuie.

Banii pe care Premierul Tăriceanu îi promite pensionarilor reprezintă o palidă consolare față de scumpirile la utilități stabilite pentru anul 2007. Lupta dintre talonul de pensie și factura de la întreținere va fi câștigată în mod categoric de cea din urmă.

Din păcate, protecția socială cu care se laudă autoritățile reprezintă numai 10% din p.i.b., în condițiile în care, în 2004, suma ajungea la 13% din p.i.b., iar în majoritatea țărilor europene ea depășește 17% din p.i.b.

S-a promis că agricultura românească va fi un domeniu prioritar, iar astăzi 3 milioane de țărani au ajuns la faliment, producția agricolă este în continuă scădere, 1 milion de ha de pământ arabil a rămas nelucrat. România, altădată "grânarul" Europei, a ajuns astăzi importatorul numărul unu de produse agricole.

Agricultorii vor fi anul viitor și mai năpăstuiți decât sunt în prezent. Strategia liberalilor, sprijinită de PD și de Coaliție în general, urmărește să desființeze proprietățile mici țărănești și să pună în locul lor ferme agricole de mari dimensiuni, dar fără să gândească și să proiecteze o strategie viitoare pentru milioanele de țărani care vor fi nevoiți să renunțe la pământ, făcând loc fermelor. Cum vor trăi acești oameni a căror singură șansă de supraviețuire a fost acea bucată de pământ?

Dacă guvernanții nu pot răspunde la această problemă, în schimb, au prevăzut în proiectul e buget pentru 2007 scăderea subvențiilor în agricultură cu 23% față de nivelul acestui an. Și aceasta, în condițiile în care, începând cu anul viitor, intră în vigoare și impozitul pe veniturile din agricultură. Bugetul alocat agriculturii este cu 13% mai mic decât în anul 2006, în condițiile în are va trebui să facem față presiunilor de competiție cu produsele europene după 1 ianuarie 2007.

Vicepreședintele PSD Mihai Tănăsescu a declarat recent, într-o conferință de presă, că problema de buget pe anul 2007 a Guvernului Tăriceanu va crește deficitul bugetar și inflația. De asemenea, a menționat că bugetul este construit pe valori nereale și nu ține cont de ceea ce se întâmplă în societatea românească.

Este complet anormal ca această guvernare de dreapta să vină să creeze Fondul "Proprietatea", care va mânca 4 miliarde de euro, 4% din p.i.b., doar pentru a putea satisface interesele grupurilor specializate în speculațiile la bursă. Cum este posibil ca acest Guvern de dreapta, lipsit de orice sensibilitate socială, să-și propună să dea înapoi marilor industriași ai acestei țări de dinainte de comunism câteva sute de milioane de euro, numai pentru fostul industriaș Auschnit?

Nu cumva acești bani ar trebui să meargă către pensionarii acestei țări, pentru o justă răsplată pentru construcția economiei pe care acum o privatizăm?

    Eugen Bejinariu - declarație politică intitulată Se cere deplina reabilitare.

Domnul Eugen Bejinariu:

Declarație politică intitulată "Se cere deplina reabilitare".

Pentru anul 2007 proiectele culturale sunt promițătoare, întrucât vor dispune de 62% mai mulți bani față de 2006. Dacă bugetul pentru anul 2006 prevedea pentru cultură inițial suma de 148 milioane de lei, bugetul pentru anul 2007 se ridică la suma de 724 milioane de lei.

Cea mai mare sumă, respectiv, 350 milioane de lei, va fi destinată pentru reabilitarea căminelor culturale, a bibliotecilor, a muzeelor și caselor memoriale. Vor fi reabilitate circa 3.000-3.500 de obiective culturale, care, astăzi, în mare parte au devenit magazine alimentare, sedii pentru societăți comerciale, spații pentru nunți și discoteci și chiar cârciumi.

Ca prevedere bugetară și ca promisiune, demersurile Ministerului Culturii și Cultelor sunt de salutat și de susținut.

Trecerea la aplicarea unor astfel de măsuri presupune modificare Legii așezămintelor culturale, prin care Ministerul Culturii și Cultelor să poată investi și în clădirile care aparțin administrațiilor publice locale. Autoritățile locale vor trebui să trimită pentru avizare și finanțare aceste proiecte de reabilitate. Vor fi necesare și sume de la Uniunea Europeană, pentru care sunt necesare, iarăși, proiecte temeinic susținute.

Odată cu promovarea acestor proiecte de reabilitare a spațiilor căminelor culturale și a altor instituții de cultură sunt necesare măsuri pentru "reabilitarea" managementului cultural de la sate, începând cu organigrama instituțiilor culturale. Nu putem rămâne doar la organizarea de discoteci pentru tineri, cele mai multe fiind în afara zonei de educație. În multe din aceste discoteci au loc tot felul de agresivități și violențe, comunicare degradantă, limbaj și ținută indecente, consum exagerat de băuturi alcoolice și se distribuie droguri. Dacă astfel de manifestări se extind și în satele românești, și acest lucru se întâmplă, sate caracterizate până acum prin bună înțelegere și bună-cuviință, prin conduită demnă și bune relații la bine și la greu între semeni de orice vârstă, înseamnă că semnalul de alarmă a fost tras, dar încă fără măsuri din partea autorităților.

Prin urmare, sume importante se cer investite în promovarea fenomenului cultural, de la bibliotecă și până la formații muzicale sau de dansuri populare. Doar reabilitarea căminelor culturale din punct de vedere material va fi un demers realizat pe jumătate sau chiar mai puțin de atât. Căminele culturale, bibliotecile, muzeele, casele memoriale trebuie să-și intre în rolul lor, și de acestea să poată beneficia comunitățile locale și în special tineretul care a mai rămas în mediul rural.

Eforturi financiare sunt necesare și pentru cointeresarea intelectualilor de la sate, așa încât să intrăm în structurile europene cu averea noastră culturală, reprezentată de tradiții, obiceiuri și datini.

Cea mai mare libertate pentru oameni este cultura. Cerem Guvernului, Ministerului Culturii și Cultelor să dezvolte demersuri pentru asigurarea demnității culturale în toate comunitățile rurale din România.

  Dezbaterea Propunerii legislative privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din sistemul sanitar-veterinar (rămasă pentru votul final).  

(După pauză, lucrările au fost conduse de domnul Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Ioan Munteanu și Gheorghe Albu, secretari)

   

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Reluăm ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că din totalul celor 331 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări nu mai puțin de 202. Sunt absenți 129 din care 31 participă la alte acțiuni parlamentare.

Continuăm cu dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi. Vă reamintesc că votul final va fi la ora 12,30.

Suntem la punctul 13 pe ordinea de zi. Propunerea legislativă privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din sistemul sanitar- veterinar.

Legea are caracter ordinar, proiect respins de Senat, raport comun de adoptare din partea comisiilor pentru agricultură și pentru muncă. Suntem în procedură de urgență. Cameră decizională.

Rog inițiatorul să prezinte proiectul.

Vă rog, domnule președinte Kelemen.

 
   

Domnul Kelemen Attila Bela Ladislau:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În fața dumneavoastră se află o lege care face atingere la o categorie socială foarte importantă din România.

În această perioadă de când România se pregătea pentru a intra cu drepturi pline în Uniunea Europeană, rolul medicului veterinar, care totdeauna a fost o categorie socială foarte importantă, a devenit și mai accentuată și mai importantă.

Această inițiativă legislativă dorește să reglementeze problemele financiare ale sectorului sanitar-veterinar nu numai pentru faptul că în pregătirea acquis-ului comunitar cam 70-80% din toate problemele agriculturii, 70-80% din probleme revin medicilor veterinari, dar și pentru faptul că România, intrând în Uniunea Europeană fiind chiar țara cea mai estică din Uniunea Europeană, rolul medicului veterinar va fi și mai important.

În această propunere legislativă, inițiatorii am încercat să reglementăm probleme cu salariile de bază, cu sporurile, cu premiile și alte drepturi ce se acordă medicilor veterinari sau personalului angrenat în desfășurarea diferitelor activități specifice. Sunt prevăzute soluții și pentru unele activități specifice cum sunt prestații pentru prevenirea sau combaterea unor epizotii sau zoonoze în afara normei legale de muncă și a programului normal de lucru, precum și pentru alte situații care pot apărea în activitatea de prevenire și combatere a unor cazuri deosebite.

De aceea, considerăm că este o lege importantă și rugăm voturile dumneavoastră pentru această lege care se află în fața dumneavoastră.

Și, acum, ca președinte al Comisiei pentru agricultură, trebuie să vă spun, cum și domnul președinte v-a anunțat, comisiile pentru agricultură și muncă din Camera Deputaților au aprobat în unanimitate acest proiect. Sunt prezenți și reprezentanții Autorității Naționale Sanitar-Veterinare în persoana domnului președinte și domnului vicepreședinte. Cred că și ei susțin această propunere legislativă.

Pentru discuții, propun, domnule președinte, 10 minute.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Dacă există obiecții sau comentarii la acest timp propus? Se pare că nu.

Punctul de vedere al Guvernului? Vă rog. A, sunt mai mulți?

 
   

Domnul Marian Avram (președintele Agenției Naționale Sanitar-Veterinare):

Stimați parlamentari,

Mă aflu într-o poziție oarecum dificilă, pentru că, în 19.01.2006, Guvernul a dat un aviz nefavorabil acestui proiect de lege. De atunci, prin comisii corpul legii a suferit modificări pe baza propunerilor Guvernului.

Consider că, în această formă, legea ar trebui votată pentru că ea ar corespunde cerințelor autorităților naționale sanitar-veterinare și de asemenea, cum spunea și domnul președinte Kelemen, profesia noastră are nevoie în acest moment și de un stimul financiar pentru a face față provocărilor profesionale odată cu integrarea europeană.

Vreau să vă amintesc doar faptul că, din totalul acquis-ul comunitar, Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară a avut de îndeplinit și are de îndeplinit 17 %, iar din problematica de pe Cap. VII Agricultură 69 %.

Perioada care va veni va fi deosebit de grea din perspectiva eradicării unor boli infecto-contagioase care fac, în acest moment, imposibil comerțul intracomunitar. De aceea, corpul veterinar, profesia noastră, va avea, dacă vreți, o perioadă, estimăm noi, de 3-5 ani, când va trebui să intervină pentru eradicarea pestei porcine clasice, leucozei enzotice bovine, anemiei infecțioase și, de asemenea, pentru a păzi teritoriul național și a eradica focarele de influența aviară.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Intervenții la dezbateri generale? Domnul deputat Munteanu din partea Grupului parlamentar al PSD.

(Domnul secretar de ședință Ioan Munteanu părăsește prezidiul și se îndreaptă spre microfonul tribunei.)

 
   

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Susțin această inițiativă legislativă. Nu poți să ceri asigurarea unor servicii de specialitate medicilor veterinari și aparatului din acest sector de activitate fără o salarizare corespunzătoare.

În condițiile în care România se află într-o etapă finală în ceea ce privește preluarea acquis-ul comunitar și acest sector de activitate are aproximativ 60 % din ceea ce înseamnă acquis-ul agriculturii, este normală o salarizare corespunzătoare.

Să ne amintim cu toții că sunt câteva stegulețe galbene și, în majoritate, sunt în acest sector de activitate. Cui și cu ce cerem noi să le schimbăm culoarea, decât acestor oameni care lucrează în acest sistem. Pentru a-i convinge să muncească nu trebuie decât să-i salarizăm corespunzător. Au unele dintre cele mai mici salarii din sistemul bugetar din România.

Așadar, vă solicit, stimați colegi, să votăm această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc. (Domnul Ioan Munteanu revine la prezidiu.)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Nicolae Popa din partea Grupului Partidului Conservator. S-a mai înscris, de asemenea, domnul deputat Attila Kelemen din partea Grupului UDMR, domnul deputat Dragoș Dumitriu din partea Grupului RPM.

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Indiscutabil, în domeniul sanitar-veterinar, trebuie făcute multe lucruri, multe reparații, pentru că această Autoritate Națională Sanitar-Veterinară, împreună cu tot domeniul acesta sanitar-veterinar, au fost supuși la un examen foarte serios, mai ales cu ocazia gripei aviare. Și am văzut foarte clar că au fost prinși descoperiți. De multe ori s-au luat decizii nelegale, s-au dat dispoziții care au încălcat, de multe ori, prevederile legale pe care le aveam în vigoare. Și, ca atare, datorită acestor disfuncționalități, foarte mulți operatori economici din domeniul agricol au avut foarte mult de suferit și au și astăzi de suferit, pentru că datorită acestor decizii și acestor hotărâri care s-au dat la vremea respectivă, nici astăzi ei nu au fost despăgubiți și au înregistrat pierderi importante, care i-au pus într-o situație financiară extraordinar de grea.

Și nici acum nu s-au lămurit lucrurile, deși am insistat la Ministerul Agriculturii și la Autoritatea Sanitar-Veterinară să reglementeze juridic aceste probleme în așa fel încât acești oameni să-și primească drepturile, pentru că nu au fost vinovați și au fost obligați să facă anumite acțiuni de ucidere a păsărilor sau, eu știu, sacrificarea lor pentru că așa se impuneau măsurile la vremea respectivă.

În comisia de anchetă care s-a instituit la nivelul Parlamentului privind cauzele care au generat apariția gripei aviare și a măsurilor care s-au luat la vremea respectivă, am spus foarte clar că trebuie să luăm niște măsuri radicale, dar trebuie să venim cu o concepție clară despre activitatea sanitar-veterinară. Am constatat că medicii veterinari nu sunt sprijiniți, nu sunt salarizați, nu sunt stimulați, așa cum am făcut-o cu salariații de la Agenția de Plăți, așa cum am făcut-o cu salariații de SAPARD, care primesc salarii extraordinar de mari, salarii europene, iar acești oameni care au un rol extraordinar de important în societatea românească, un domeniu extrem de sensibil mai ales pentru integrarea în Uniunea Europeană, unde s-au constatat și cele mai multe deficiențe, dar ele s-au mai rezolvat pe parcurs, categoric, trebuie să facem această reparație, trebuie să stimulăm. Și, salarizând corespunzător acești oameni, să le dăm posibilitatea de deplasare, de intervenție rapidă acolo unde se impun lucrurile acestea, pentru că, dacă nu vom lua aceste măsuri și nu vom vota acest proiect de lege, vom ajunge în aceeași situație pe care am constatat-o astă-primăvară și anul trecut, atunci când au apărut focarele de gripă aviară.

De aceea, stimați colegi, având în vedere argumentele pe care vi le-am prezentat, având în vedere că este vorba de sănătatea noastră, dacă vreți, a sănătății națiunii noastre, eu vă rog, în numele Grupului parlamentar al Partidului Conservator, să votați pentru acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Attila Kelemen, din partea Grupului UDMR.

 
   

Domnul Kelemen Attila Béla Ladislau:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Bineînțeles, puteam să spun multe și pot să fiu chiar acuzat de dumneavoastră că sunt părtinitor oarecum și vorbesc pentru cauza medicului veterinar.

Eu, totuși, cred că acei 35 de ani pe care i-am petrecut în această meserie ca medic veterinar de circumscripție, mă îndreptățesc să vă mulțumesc în numele tagmei veterinarilor din România pentru ajutorul pe care îl dați, astăzi, la această lege.

Bineînțeles, mulțumesc și antevorbitorilor mei, care, deși nu sunt medici veterinari, au înțeles foarte bine rolul medicului veterinar și atunci, ca să nu răpesc timpul prețios al Parlamentului, vreau încă o dată în numele medicilor veterinari, să vă mulțumesc pentru votul dumneavoastră pe care sper că-l primește această lege și o să închei cu un citat de la Louis Pasteur, care a zis: "Medicul uman tratează omul, iar medicul veterinar vindecă omenirea."

Mulțumesc că m-ați ascultat.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Dragoș Dumitriu, din partea Grupului parlamentar al PRM.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Constatăm că aceste epizotii au avut și părțile lor bune, în sensul că au atras atenția asupra importanței acestei activități a veterinarilor, deci, conform bunei purtări a unei societăți capitaliste, trebuie să-i și recompensăm pe măsură.

Într-adevăr, este o situație ridicolă cea în care se găsesc astăzi medicii veterinari. Noi trebuie să rezolvăm această problemă. Acest proiect de lege vine întocmai pentru a remedia această deficiență a sistemului nostru.

Noi suntem de acord, evident, cu o salarizare normală, aproape europeană a celor din domeniul sanitar-veterinar, ceea ce le solicităm noi, care cunoaștem cum se desfășoară lucrurile în agricultură, o cât mai bună colaborare cu Ministerul Agriculturii de acum încolo.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

În acest condiții, trecem la dezbaterile pe articole. Nu avem decât amendamente admise. Vom lucra pe anexa cu amendamente admise.

Dacă, pe această anexă, de la punctul 1 la punctul 5 există obiecții, observații, comentarii? Nu sunt.

De la punctul 6 la punctul 10? Obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

De la 11 la 15? Obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

De la 16 până la 20? Adoptat.

De la 21 - 25? Adoptat.

De la 26 - 30? Obiecții, observații, comentarii? Adoptat.

De la 31 - 35? Adoptat.

De la 36 până la 40? Obiecții, observații, comentarii? Adoptat.

De la 41 la 45? Adoptat.

De la 46 la 50? Adoptat.

De la 51 la 54, deci inclusiv anexele? Adoptat.

Vă mulțumesc. Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.21/1992 privind protecția consumatorilor (retrimis comisiei).  

La punctul 14 avem Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.21/1992 privind protecția consumatorilor. Legea are caracter ordinar, proiect adoptat de Senat, raport și raport înlocuitor de adoptare din partea Comisiei pentru industrii. Suntem Cameră decizională.

Rog inițiatorul să prezinte proiectul. Inițiatorul? Protecția consumatorului. Cine este inițiator? Guvernul? Domnul senator. Nu este prezent. Dacă nu este prezent, nu-l va propune.

Raportul comisiei, vă rog.

   

Domnul Iulian Iancu:

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților republicat, Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată pentru dezbatere în fond cu proiectul de lege menționat, proiect care a fost adoptat la Senat și are avizul Comisiei juridice și care, în fond, vizează corelarea unor prevederi privind utilizarea produselor în condiții de siguranță și informării corespunzătoare a consumatorilor în limba română, fără a exclude prezentarea și în alte limbi. Totodată, pentru protejarea diverselor categorii de consumatori, operatorii economici trebuie să informeze pe aceștia despre drepturile pe care le au privind reînnoirea contractelor, prelungirea termenelor de garanție până la momentul înmânării bunurilor.

În urma examinării proiectului de lege, membrii comisiei au hotărât în unanimitate adoptarea proiectului cu amendamentele admise.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Punct de vedere al Guvernului, atunci?

 
   

Domnul Gheorghe Ciubotaru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Numele meu este Gheorghe Ciubotaru și sunt vicepreședinte al ANPC.

Guvernul României susține adoptarea acestei propuneri legislative cu amendamentele formulate, care are ca obiect de reglementare creșterea gradului de protecție a consumatorilor, cu referiri exprese la obligația operatorilor economici de a utiliza și limba română în toate documentele ce însoțesc produsele serviciilor oferite, indiferent de țara de origine a acestora; îmbunătățirea clauzelor contractuale în favoarea consumatorilor pe perioada de garanție și service; cât și acordarea unei protecții speciale categoriilor vulnerabile de consumatori.

De asemenea, prin amendamentele Comisiei pentru industrii și servicii, se dă posibilitatea operatorilor economici să achite, în termen de 48 de ore, jumătate din minimul amenzii.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule vicepreședinte.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Vă rog, doamna deputat Crețu.

 
   

Doamna Gabriela Crețu:

Stimați colegi,

Trăind noi într-o țară în care respectul pentru cel care plătește bunul sau serviciul nu prea există, singurul respect fiind cel pentru bani, nu putem face decât să salutăm intenția de a întări poziția ANPC și a întări protecția consumatorului, mai ales că noi nu prea avem organizații nonguvernamentale care să lupte pentru apărarea consumatorului.

Cu toate acestea, aș vrea să fac o singură subliniere. De multe ori, drumul spre rai este pavat cu bune intenții și, dacă inițiatorul a avut o bună intenție și mare parte dintre prevederile legii răspund acestei bune invenții, există un paragraf care s-ar putea să creeze mari dificultăți în viitor, în situația în care consumatorii ar dori să își apere interesele în fața practicilor abuzive ale comercianților. Și anume, introducerea, în chiar definiția practicilor abuzive, de două ori, a termenului "în mod direct", care în loc să clarifice, de fapt, restrânge sau poate fi interpretat ca atare, drepturile consumatorului.

Altfel, este lăudabilă inițiativa. Dar, repet, subliniem această dificultate care poate să apară în viitor, mai ales în cazul unor acțiuni în instanță.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Domnul deputat Constantin Tudor, vă rog.

 
   

Domnul Constantin Tudor:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În ultimii ani, această instituție fundamentală a statului de drept, mă refer la Autoritatea pentru Protecția Consumatorului, a suferit modificări importante în ceea ce privește atribuțiile.

O parte din atribuții au fost preluate de Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentară, iar OPC, cum îi spunem noi, risca să intre în derizoriu.

Cel puțin la noi, în județul Călărași, Oficiul pentru Protecția Consumatorului se confruntă cu multe probleme din punct de vedere al dotărilor, al bazei logistice și, bineînțeles al impactului pe care o asemenea instituție, repet, fundamentală într-un stat de drept și susținută de multe state din Uniunea Europeană, deci risca să cadă în derizoriu.

Cred că acest proiect de modificare a ordonanței privind protecția consumatorului este binevenită și chiar cred că este nevoie, în continuare, ca noi, parlamentarii, să ne aplecăm cu mai multă atenție asupra acestei instituții, căreia să-i redăm competențele dar să și o întărim din punct de vedere material și logistic.

Grupul Partidului Conservator susține acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții la dezbateri generale? Nu mai sunt sau nu mai văd.

Trecem atunci la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe anexa cu amendamente admise, nu există amendamente respinse. Înțeleg că vor exista niște intervenții de recorelare.

Dacă la punctul 1 există obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 2, adoptat.

Punctul 3, adoptat.

Punctul 4?

Rog domnii secretari să-mi atragă atenția la momentul la care se solicită cuvântul, pentru că n-am cum să mă uit chiar în toate direcțiile.

La punctul 3 există o intervenție și îmi cer scuze doamnei deputat Crețu. Vă rog, doamna deputat.

 
   

Doamna Gabriela Crețu:

Nu este vorba numai de o clarificare lingvistică, întrucât suntem tentați, foarte adesea, să facem calchieri după limba engleză. În definiția respectivă, apare "promoția, vânzarea și furnizarea unui produs", în loc de "promovarea, vânzarea și furnizarea unui produs", cum acceptă limba română. Toate substantivele derivate din verbe, așa cum arată chiar textul, fiind de formatul în "are" - "promovarea produsului", nu "promoția".

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă dau perfectă dreptate, promoția înseamnă altceva.

Inițiatorul bănuiesc că este de acord. Comisia? Guvernul? De acord.

Deci rog să se consemneze "promovarea" în loc de "promoția". Promoție înseamnă vânzare în condiții favorabile.

În aceste condiții, punctul 3 din nou. Obiecții, observații, comentarii? Nu sunt.

Mulțumim foarte mult doamnei deputat și ne cerem scuze.

Punctul 4? Aprobat

Punctul 5? Adoptat.

Punctul 6? Obiecții, observații? Doamna deputat Rovana Plumb.

 
   

Doamna Rovana Plumb:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În cazul art. 14, aș vrea să vă propun o recorelare cu legislația în domeniul protecției consumatorilor pentru asigurarea unui grad înalt de protejare a acestora, în sensul renumerotării art. 14, cu art. 14¹, rămânând ca art. 14 din legea de bază să rămână așa cum este el în ordonanță. De ce? Pentru că de la 1 ianuarie 2007, art. 14 va fi eliminat ca urmare a intrării în vigoare a noii directive pe care am transpus-o în anii anteriori privind produsele și garanțiile asociate.

Deci vă solicit să recorelăm și să renumerotăm art. 14, propus de către Comisia de industrii și servicii din Camera Deputaților cu art. 14¹.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă referiți la întregul articol sau doar la cele două aliniate nou introduse?

 
   

Doamna Rovana Plumb:

Întregul art. 14, așa cum este el formulat de către comisie.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Am înțeles. Guvernul? Comisia? Obiecții din sală?

Vă rog, domnul deputat Bivolaru.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Trebuie să fim mult mai clari în ceea ce dorim să facem.

Deci o rog pe doamna Rovana să ne spună foarte clar ce se dorește pentru a transforma acest art. 14 într-un nou art. 14¹, înseamnă că articolul inițial rămâne în vigoare și atunci nu avem decât două articole care au texte comune. Nu se poate realiza un astfel de lucru. Dacă se dorește, eventual, să coroborăm cele două texte ca să facem un text comun, ca să reluăm din ceea ce consideră doamna Rovana că trebuie să rămână din textul inițial, este cu totul altceva. Dar înseamnă să avem două texte care aproape se suprapun ca text, ca idei, ca teze pe care le conțin.

Cred că singura soluție, dacă este o problemă de fond, să coroborăm cele două texte, probabil s-o discutăm la comisie, să fiți de acord să retrimitem la comisie acest articol.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă rog, domnule președinte.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Nu, nu este o problemă de fond, domnule președinte.

De fapt, colega noastră, doamna Rovana Plumb, sesizând faptul că odată cu 1 ianuarie, prin legea 449, art. 14 alin. 1 se abrogă, pentru a nu intra în această situație de abrogare, se propune: se elimină art. 14 în varianta Senatului, rămâne art. 14 din varianta inițială a legii, iar noi renumerotăm în varianta comisiei art. 14 cu 14¹ și, odată intrată în vigoare cu Legea 449, practic, se abrogă art. 14 din varianta inițială și rămâne valabilă propunerea noastră, a comisiei.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Eu v-aș propune, dat fiind că sunteți, totuși, aceeași comisie cei care discutați, poate că, în cursul discutării celorlalte puncte din raport, să lămuriți tehnic aceste trimiteri și discutăm 14 la sfârșitul acestei dezbateri și poate găsim aici, în plen, formularea, că mie mi se pare că este vorba, de fapt, de o chestiune de redactare juridică.

Vă propun să trecem mai departe și să ne întoarcem la punctul 6, la finalul proiectului.

Dacă vrea și reprezentantul Guvernului, eventual, să participe la acea înțeleaptă discuție.

Punctul 7. Obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

O să o rog doar pe doamna Rovana Plumb dacă mai are observații și la alte puncte? Nu mai sunt. Bun.

Punctul 8. Obiecții, observații, comentarii? Mulțumesc. Adoptat.

Puntul 9. Adoptat.

Puntul 10. Adoptat.

Punctul 11. Adoptat.

Punctul 12. Adoptat.

Punctul 13. Obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 14. Obiecții, observații, comentarii? Adoptat.

Punctul 15. Obiecții, observații? Adoptat.

Punctul 16. Adoptat.

Punctul 17. Obiecții, observații, comentarii? Adoptat.

Punctul 18. Obiecții, observații, comentarii? Adoptat.

Punctul 19. Adoptat.

Punctul 20. Adoptat.

Punctul 21. Obiecții, observații, comentarii? Adoptat.

Ne întoarcem la punctul 6.

Deci, stimați colegi, cum numerotăm? Doamna deputat Aura Vasile? Domnul președinte Iancu, vă rog.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Domnule președinte,

Am convenit cu toții ca să fim de acord ca acest art. 14, doar acest articol să-l retrimitem la comisie.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

De acord, cu rugămintea, atunci, ca până luni să avem din nou raport suplimentar ca să-l punem pe ordinea de zi și găsim acea formulare atunci ca textele să nu se suprapună în timp.

Am finalizat, atunci, dezbaterea pe articole, retrimițând art.14, punctul 6, practic, din raport la comisie. Termen până luni pentru raportul suplimentar, urmând ca luni să se afle pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.296/2004 privind Codul consumului (rămas pentru votul final).  

La punctul 15 pe ordinea de zi Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.296/2004 privind Codul consumului. Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat. Raport de adoptare din partea Comisiei pentru industrii. Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Tot senator. Domnul senator este, presupun, la Senat.

Raportul comisiei, vă rog.

   

Domnul Iulian Iancu:

Domnule președinte,

Situația este similară cu cea anterioară. Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată pentru dezbaterea în fond cu proiectul de lege menționat, proiect care a fost adoptat la Senat, are avizul Comisiei juridice și care vizează modificarea Legii 296, în sensul separării și precizării drepturilor și obligațiilor organizațiilor neguvernamentale, includerea educării consumatorilor în programul de învățământ și includerea în programele de educare și informare a consumatorilor a aspectelor vizând practicile comerciale ale producătorilor, prestatorilor sau distribuitorilor.

În urma examinării proiectului legii, comisia propune adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Punct de vedere al Guvernului? Domnul secretar de stat Miron, vă rog.

 
   

Domnul Dumitru Miron (secretar de stat, Ministerul Educației și Cercetării):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Guvernul a avut o serie de obiecțiuni la momentul versiunii inițiale. Acestea au fost preluate în versiunea care vă este supusă dumneavoastră astăzi. Guvernul susține acest proiect de lege.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule secretar de stat.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem atunci la dezbateri pe articole. Nu avem amendamente respinse.

Dacă la punctul 1 există obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 2. Adoptat.

Pct.3. Adoptat.

Pct.4. Adoptat.

Pct.5. Adoptat.

Pct.6. Adoptat.

Pct.7. Adoptat.

Pct.8. Adoptat.

Pct.9. obiecții, observații, comentarii. Nu sunt. Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole. Rămâne pentru vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea Legii nr.490/2002 (rămasă pentru votul final).  

La pct.16, avem Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.490/2002.

Legea are caracter ordinar. Proiect respins de Senat. Raport de adoptare din partea Comisiei pentru industrii.

Suntem Cameră decizională.

Invit inițiatorul.

Domnul deputat Hanganu.

   

Domnul Romeo Octavian Hanganu:

Stimați colegi,

Inițiativa este a mai multor colegi deputați din mai multe grupuri parlamentare din Camera Deputaților. Este vorba de alinierea legislației privind funcționarea parcurilor industriale la legislația în vigoare, legislația nouă, cea care se referă la modul de furnizare a utilităților și serviciilor necesare activităților în general, de data aceasta a celor desfășurate în parcul industrial.

Ca urmare, este vorba de modificarea termenului care indică competența administratorului de parc de "a asigura utilitățile și serviciile necesare" cu cel de "a furniza utilitățile și serviciile necesare activităților desfășurate în parcul industrial". În felul acesta, se creează și cadrul legislativ necesar bunei funcționări și a posibilităților celui care administrează parcul să facă acest lucru.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Rog comisia.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Comisia a fost sesizată pentru dezbaterea în fond cu acest proiect de lege, proiect care, în esență, propune instituirea obligației societăților administrator al parcurilor industriale de a furniza utilitățile și serviciile necesare activităților desfășurate în parcurile industriale.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru industrii și servicii a aprobat în unanimitate și propune adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc.

Guvernul. Vă rog, domnule secretar de stat, Mircea Alexandru.

 
   

Domnul Alexandru Mircea (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

După cum ați văzut și în punctul de vedere transmis în scris, Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.

Este o chestiune de noutate, aș zice. Practic, toată această procedură legislativă, are un singur scop: schimbă un singur cuvânt. Schimbă cuvântul "să asigure" care este obligația administratorului, deci schimbă cuvântul "să asigure" cu o altă definiție "să furnizeze". Și se pleacă de la o semantică. Spune inițiatorul actului normativ în expunerea de motive că de fapt nu este corect spus "să asigure", întrucât "a asigura" conform Dex-ului, dicționarului explicativ, înseamnă "să oferi o garanție pentru a face ceva". Iar termenul "a furniza" este mai corect. Pentru că aceasta înseamnă că pune la dispoziție servicii și așa mai departe.

Păi tocmai asta este, " a asigura" înseamnă că oferă o garanție că pui la dispoziție servicii sau prestezi.

Schimbăm o lege, facem o lege nouă ca să schimbăm un cuvânt? Un singur cuvânt dintr-o lege întreagă?

Mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dezbateri generale. Domnul deputat Bivolaru.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Partea curioasă este că facem dezbateri generale pe singurul articol care există în această propunere.

Există o diferență între "a asigura" și "a furniza". Practicienii și respectiv chiar inițiatorul acestui proiect de lege au sesizat acest aspect. Parcurile industriale care cu o generozitate deosebită s-a dorit să se înființeze au ele un viitor al lor pe undeva, ca și probabil al zonelor libere, și s-a constatat la un moment dat că aceste parcuri industriale în foarte mică măsură funcționează corect.

Unul din marile impedimente pentru care platformele industriale nu s-au transformat în parcuri industriale se referă sau se blochează tocmai în această asigurare a utilităților. Administrațiile acestor parcuri n-au fost capabile sau s-au împotmolit în această operă de asigurare a utilităților, pentru că utilitățile există în aceste parcuri și pentru ca să le asigure înseamnă că se derobau aceste administrații, căutând pretexte sau căutând alți inițiatori sau alți investitori să asigure la rândul lor, ceea ce practic nu s-a realizat.

A furniza înseamnă să pună mâna acest administrator și să se ocupe să revitalizeze utilitățile deja existente.

Domnule ministru, e o chestie relativ de semantică, dar din punct de vedere practic și, mai ales, din partea unor ingineri sau economiști, este foarte clară marea diferență între "a asigura" și "a furniza".

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții la dezbateri generale. Nu mai sunt.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul la încheierea dezbaterilor generale. Nu dorește.

Dezbateri pe articole.

La pct.1, obiecții, observații, comentarii. Nu sunt. Adoptat.

Pct.2, obiecții, observații, comentarii. Nu sunt. Adoptat.

Pct.3, obiecții, observații, comentarii. Nu sunt. Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole. Rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind completarea art.X din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.50/2004 pentru modificarea și completarea unor acte normative în vederea stabilirii cadrului organizatoric și funcțional corespunzător desfășurării activităților de eliberare și evidență a cărților de identitate, actelor de stare civilă, pașapoartelor simple, permiselor de conducere și certificatelor de înmatriculare a vehiculelor (rămas pentru votul final).  

La pct.17, Proiectul de Lege privind completarea art.X din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.50/2004 pentru modificarea și completarea unor acte normative în vederea stabilirii cadrului organizatoric și funcțional corespunzător desfășurării activităților de eliberare și evidență a cărților de identitate, actelor de stare civilă, pașapoartelor simple, permiselor de conducere și certificatelor de înmatriculare a vehiculelor.

Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat. Raport de adoptare din partea Comisiei pentru administrație publică.

Suntem Cameră decizională.

Domnule secretar de stat, sunt convins că textul legii este mai scurt decât titlul.

   

Domnul Alexandru Mircea:

Domnule președinte,

N-am să mai citesc titlul în totalitatea lui pentru că este destul de voluminos. Într-adevăr, mai mică este reglementarea.

Prin proiectul de act normativ, se propune un singur lucru: Centrului Național de Administrarea Bazelor de Date să i se confere personalitate juridică și acest lucru este justificat de faptul că urmează să încheie în nume propriu, având personalitate juridică, o serie de contracte care vizează îmbunătățirea sistemului ca atare.

Vă rog să aprobați această ordonanță și vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Comisia, vă rog.

 
   

Domnul Constantin Traian Igaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

La întocmirea raportului s-au avut în vedere avizele favorabile venite din partea Consiliului Legislativ, Comisiei juridice și Comisiei pentru apărare.

Proiectul de lege a fost dezbătut și avizat în fond în procedură obișnuită în ședința din 17 octombrie 2006.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Mai pot adăuga aici faptul că a fost adoptat și în Senat, iar comisia propune adoptarea acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dezbateri generale. Nu sunt.

Nu există dezbateri pe articole. Neexistând amendamente admise sau respinse, proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind acordarea de miere de albine pentru copiii preșcolari din grădinițele de stat și private cu program normal de 4 ore, autorizate sau acreditate, precum și pentru elevii din clasele I-IV din învățământul de stat și privat, autorizat sau acreditat (retrimis comisiei).  

La pct.18, avem Proiectul de Lege privind acordarea de miere de albine pentru copiii preșcolari din grădinițele de stat și private cu program normal de 4 ore, autorizate sau acreditate, precum și pentru elevii din clasele I-IV din învățământul de stat și privat, autorzat sau acreditat.

Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat. Raport comun de adoptare din partea Comisiilor pentru învățământ și administrație publică.

Suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să prezinte proiectul.

Domnul senator David. Vă rog.

   

Domnul Cristian David:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Propunerea noastră legislativă are în vedere acordarea în mod gratuit copiilor preșcolari din grădinițele de stat cu program normal de 4 ore, precum și elevilor din clasele I-IV din învățământul de stat, de miere de albine, ca supliment nutritiv, în limita unei cantități de 60 de grame pe copil pe săptămână.

Inițiativa vine în completarea proiectului "Cornul și laptele".

De ce miere de albine? Pentru că este recomandată atât ca aliment, cât și ca produs cu efecte benefice asupra sănătății copiilor.

Mai fac precizarea că suntem de acord cu toate amendamentele care au fost făcute în comisii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Comisiile. Domnul deputat Igaș.

 
   

Domnul Constantin Traian Igaș:

Da, domnule președinte.

Voi prezenta raportul Comisiei pentru administrație publică.

La întocmirea raportului, comisiile au avut în vedere avizele primite de la Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică și avizul Consiliului Legislativ.

Senatul a adoptat acest proiect de lege în ședința din 13 septembrie 2006.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma dezbaterii, membrii comisiilor au hotărât cu 35 de voturi pentru și 8 abțineri să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele din anexă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Guvernului. Vă rog, domnule profesor Miron.

 
   

Domnul Dumitru Miron:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Inițiativa legislativă are multă generozitate în ea. Are o expunere de motive sustenabilă dar practic, din punct de vedere al modului de punere în practică și de derulare efectivă, sunt o mulțime de lucruri discutabile.

Bugetul Ministerului Educației și Cercetării este elaborat pe programe și unul din programe este "Cornul și laptele", cu derularea lui funcțională. Practic, adăugarea prin inițiative legislative a altor elemente care să înceapă cu semestrul II, în mijlocul anului, este un fel de provocare la adresa filozofiei bugetare pe programe.

Având în vedere faptul că sunt dificultăți tehnico-derulatorii, nu vedem, cu toată strădania acum, nu mai putem să asigurăm distribuirea acestor 60 de grame de miere de albine. Ce probleme tehnice apar în procesul de gestionare, de menținere, de păstrare, acordarea lor către școlile și grădinițele de stat și private, practic, sunt o serie de elemente care fac ca Guvernul să nu susțină această inițiativă legislativă.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

La dezbateri generale. Deschidem dezbaterile generale.

Din partea Grupului P.S.D., domnul deputat Andea. Din partea Grupului UDMR, domnul desputat Lakatos.

 
   

Domnul Petru Andea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Se cunoaște faptul că programul "Cornul și laptele" este considerat, fără îndoială, un succes, după trei ani de aplicare. Aș vrea să spun că în urmă cu trei ani, când s-a adoptat acest program, obiecțiile care au fost prezentate de reprezentantul Guvernului au fost formulate și atunci, referitor la Programul "Cornul și laptele".

Aș vrea să spun că experiența de trei ani a dovedit că acele obiecții au fost cu totul neîntemeiate.

În consecință, noi apreciem că inițiativa celor doi senatori de a extinde programul "Cornul și laptele" și la mierea despre care se vorbește, este o acțiune benefică, completează programul "Cornul și laptele" și valoarea argumentelor Guvernului este aceeași ca și cea de acum trei ani, când aceeași reprezentanți se opuneau programului.

Grupul P.S.D. susține programul "Cornul, laptele și mierea".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Lakatos. Ați renunțat?! A! Mă iertați! Domnul deputat Asztalos.

 
   

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Desigur, dacă se acordă ceva gratuit pentru copii e bine. Dar, așa cum a spus și domnul secretar de stat Miron, sunt o serie de probleme, zic eu, foarte greu de rezolvat din punct de vedere al derulării acestui program.

Conform textului, în funcție de modul de ambalare, această cantitate de 60 de grame de miere se poate distribui de două ori sau de trei ori pe săptămână. Vă dați seama în aceste două sau trei zile cum vor arăta acești copilași, cum va arăta îmbrăcămintea, mobilierul, mijloacele didactice în aceste unități școlare. Vă închipuiți, nu? Probabil că beneficiarii acestui proiect de lege, dacă se acceptă, atunci vor fi acele unități comerciale care de fapt vând detergenți.

Deci, din punctul nostru de vedere, noi susținem punctul de vedere al Guvernului.

Însă, vreau să fac și o critică la adresa Guvernului, la adresa ministerului, fiindcă dacă ați observat dumneavoastră, în ultima perioadă, cam 80% din totalul proiectelor de lege care se dezbat în comisie sau aici, în plenul Camerei Deputaților, sunt inițiative legislative care vin din partea colegilor.

Din punctul meu de vedere, asta reflectă o lipsă de strategie a ministerului în ceea ce privește actul legislativ. Fiindcă dacă ceva e bun, atunci ar trebui să vină Guvernul nostru, ar trebui să vină cu aceste inițiative ministerul, iar dacă e ferm convins că nu trebuie să venim cu o asemenea inițiativă, atunci punctul de vedere al ministerului de fiecare dată ar trebui să fie cât se poate de ferm. Fiindcă, de multe ori, în ultima perioadă, se întâmplă că se vine cu o inițiativă, cu un efort maxim din partea colegilor din comisie, se face o îmbunătățire a textelor. Punctul de vedere al ministerului, al Guvernului este negativ și totuși, și în comisie și în plenul Camerei, aceste inițiative sunt acceptate.

Deci, ar trebui cumva să avem o coerență logică în acest proces legislativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Valeriu Tabără.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu nu m-aș asocia celor spuse de antevorbitor și nu aș putea asocia Ministerul Educației și Cercetării cu lipsa de legislație. Se muncește enorm și sunt sute și mii de proiecte pe care le gestionează și, de asemenea, proiecte mari de lege.

În același timp, aș vrea să spun că acest program "Cornul și laptele", și completat astăzi cu ceea ce facem acum, nu este decât acel program social care este bun pentru o anumită perioadă și eu cred că în perspectivă Ministerul Educației și Cercetării va trebui să vină cu un sistem care să se bazeze sau să se integreze clar în sistemul de învățământ, așa cum este cel occidental, cum este cel din Statele Unite, și care să fie strict legat de ceea ce înseamnă educația și practic, luarea mesei în instituția școlară, pentru o pregătire complexă.

Din punctul de vedere al nostru, al Partidului Democrat, ne asociem inițiativei colegilor noștri, dar repet încă o dată, el este un program al momentului, și nu unul care să îmbunătățească de fapt activitatea școlară și cea de instrucție din școală.

Nu cred că ne punem problema de modul de organizare, pentru că de asta suntem puși, să facem organizarea oricăror elemente care se legiferează și care sunt bune pentru un sector sau altul. Și din acest punct de vedere eu cred că problema aceasta, programul "Cornul și laptele plus miere", nu face altceva decât să ducă la o mai bună disciplinare și la un anumit comportament, inclusiv în ceea ce înseamnă gestionarea persoanei și educația de gestionare a persoanei încă din școală.

Suntem de acord cu acest program.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Nicolae Popa.

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Este bine când se dă, este foarte rău când se ia. Și sigur că din acest punct de vedere ar trebui să fim de acord. și sigur că nu are o importanță numai socială că se acordă acest supliment de miere, dar să ne gândim și la faptul că și din punct de vedere economic, albinăritul este cea mai veche ocupație a neamului românesc și sigur că trebuie să sprijinim acest sector.

Dar mă gândesc la discuțiile antevorbitorilor mei de la acest microfon, care sigur au avut rețineri, având în vedere că nu a fost pregătită îndeajuns această acțiune, și de aceea noi am propune ca în proiectul de lege să se prevadă acordarea acestui supliment începând cu anul școlar 2007-2008.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dar acesta am impresia că ar fi fost un amendament de fond.

Domnul deputat Firczak, vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Firczak:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul minorităților naționale susține acest program și cred că este benefic. Tot ceea ce poate fi făcut spre binele copiilor noștri este deosebit.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Alte intervenții la dezbateri generale.

Domnule Merce, ezitați? Da, vă rugăm. Dumneavoastră știți cum e cu școlarii.

 
   

Domnul Ilie Merce:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sincer, vă mărturisesc că acest program social, cum este și cel definit "Cornul și laptele", după părerea mea, constituie împreună o batjocură la adresa oamenilor amărâți. Ilustrează o stare de mizerie și sărăcie la care am ajuns după 16 ani de democrație.

Eu cred că aceste măsuri pe care noi acum le lăudăm, le clamăm ca pe niște realizări formidabile, pentru ameliorarea stării de sărăcie și mizerie a copiilor, nu fac altceva decât să ne arate neputința noastră de guvernanți și de parlamentari, astfel încât să putem veni cu niște programe decente, într-un cadru ordonat și bine organizat, ca să nu transformăm aceste așa-zise facilități în batjocură la adresa și a părinților, pe care ar trebui să-i ajutăm să le asigure copiilor lor un trai decent, da?, civilizat, și să nu venim cu paleative care ne trimit în perioada de după cel de-al doilea război mondial, când asupra României, printre mizerie și sărăcie, s-a abătut și o cruntă secetă.

Eu v-aș ruga pe dumneavoastră și împreună pe toți, să medităm cu mai multă maturitate la ceea ce promovăm la nivelul legislativului. Să nu venim cu niște proiecte de lege numai de dragul de a câștiga prestigiu, sau eu știu, popularitate, în rândurile electoratului. Pentru ce? Pentru un gram de miere de albine? Pentru un corn mucegăit? Pentru un lapte acrit? și așa mai departe.

Nu acestea sunt legile la care trebuie să ne gândim noi în Parlament, stimați colegi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul Andea a cerut cuvântul?

 
   

Domnul Petru Andea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din conținutul dezbaterilor a rezultat o propunere interesantă, legată de faptul că, menținând oferta pentru a ne însuși acest proiect legislativ, să-l aplicăm începând cu anul școlar următor.

Pentru acest lucru, în consens și cu inițiatorii, domnule președinte, propunem reîntoarcerea la comisie, pentru a rediscuta acest aspect.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat, pentru această propunere. Înțeleg că și inițiatorul e de acord.

Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Cristian David:

Mulțumesc, domnule președinte.

Suntem de acord cu întoarcerea la comisie, să discutăm această modificare cu aplicare din 2007-2008 a anului școlar.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Lakatos.

 
   

Domnul Lakatos Petru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

De fapt și mai înainte doream să vă prezint o situație, să zic așa, generală, indiferent de decizia pe care o vom lua acum sau după ce se întoarce la comisie.

În Constituția țării, la art.32 alin.5, scrie în felul următor: "Învățământul de toate gradele se desfășoară în unități de stat, particulare și confesionale, în condițiile legii."

Domnule președinte, dacă tot trimitem înapoi, ar fi bine ca să se gândească comisia și să întregească titlul și în general, și în buget am făcut această propunere, nu putem lăsa copiii care frecventează învățământul confesional să fie discriminați față de alții. Dacă Constituția recunoaște învățământul confesional, atunci și acei copii care frecventează aceste instituții au aceleași drepturi ca acei copii care sunt în învățământul de stat.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Sunt convins că veți depune un amendament.

Propun atunci plenului retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, sunt prezenți 121 deputați; 110 voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 3 abțineri)

 
   

Vă mulțumesc. Propunerea de retrimitere a fost adoptată. Termen, două săptămâni.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art.174, alin.(3) din Legea învățământului nr.84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare (rămasă pentru votul final).  

La pct.19, Propunere legislativă pentru modificarea art.174 alin.3 din Legea învățământului nr.84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Legea are caracter ordinar. Proiect respins de Senat. Raport de adoptare din partea Comisiei pentru învățământ.

Dacă inițiatorul dorește să susțină proiectul.

   

Doamna Monalisa Găleteanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Și până în prezent, Legea învățământului nr.84/1995, cu modificările adoptate ulterior, prevede faptul că elevii și studenții beneficiază de o reducere de 50% la costul biletelor pentru accesul la instituțiile de cultură.

Inițiatorii prezentului proiect legislativ își propun majorarea acestei reduceri, de la 50% la 75%, având în vedere că în condițiile economiei de piață costul serviciilor culturale și sportive este unul din ce în ce mai ridicat, iar elevii și studenții au din ce în ce mai redus acest acces la actul de cultură.

Prezentul proiect legislativ urmărește două aspecte: în primul rând, creșterea accesului tinerei generații la actul de cultură, dar și privind încurajarea instituțiilor în acest sens.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, doamna deputat.

Comisia. Domnul deputat Andea. Vă rog.

 
   

Domnul Petru Andea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, care a primit spre dezbatere și avizare pe fond Propunerea legislativă privind modificarea art.174 alin.3, consideră într-adevăr că, alături de școală, biserică și familie, un aport însemnat la educația tineretului îl au instituțiile de cultură.

Este motivul pentru care comisia, la lucrările căreia au participat 17 deputați din 28 de membri, a dat raport favorabil propunerii de a majora de la 50% la 75% reducerile pentru biletele la instituțiile de cultură din sistemul Ministerului Culturii.

Menționez că Senatul a respins această propunere legislativă, însă comisia noastră de învățământ a aprobat în unanimitate această propunere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului. Domnul secretar de stat Miron.

 
   

Domnul Dumitru Miron:

Avem astăzi în dezbatere numai intenționalități de cea mai înaltă calitate. Sigur că posibilitatea ca transpunerea lor în practică să devină funcțională este comentabilă. Practic, deși prin inițierea propunerii legislative se intenționează facilitarea accesului tinerilor la cultură, prin modul în care a fost formulat textul, se limitează accesul tuturor tinerilor la actul cultural, referirea făcându-se numai la elevii și studenții încadrați în sistemul de învățământ.

De asemenea, ne preocupă și pe noi, Ministerul Educației, un susținător al acestor facilități, ne preocupă acordarea de facilități în ce privește accesul la cultură, dar, având în vedere o serie de aspecte și faptul că Ministerul Culturii și Cultelor a încheiat în 2005 un acord de parteneriat EURO 26, care prezintă astfel de fundamente, există și alte inițiative, trebuie să ne preocupăm ca să reglementăm toate aceste chestii într-o manieră agregată.

Guvernul își menține punctul de vedere pe care l-a exprimat și în Senat: nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbateri generale. Nu sunt dezbateri generale.

Trecem la dezbateri pe articole.

Pct.1 - Obiecții, observații, comentarii? Nu sunt.

Adoptat.

Pct.2 - Obiecții, observații, comentarii? Nu sunt.

Adoptat.

Pct.3 - Obiecții, observații, comentarii? Nu sunt.

Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul rămâne la vot final.

 
Dezbateri asupra Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.68/2004 privind unele măsuri în domeniul învățământului, aprobată, cu modificări, prin Legea nr.6/2005 (retrimisă comisiei).  

Trecem la pct.20 - Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.68/2004 privind unele măsuri în domeniul învățământului, aprobată, cu modificări, prin Legea nr.6/2005.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Suntem Cameră decizională.

Rog inițiatorul.

Doamna deputat Găleteanu, vă rog.

O să rog, după aceea, și comisia să intervină.

   

Doamna Monalisa Găleteanu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Nu este un secret pentru nimeni, cadrele didactice au în continuare un salariu foarte mic, și dintre categoriile bugetare, aș putea spune că sunt foarte defavorizate.

De aceea, propunerea legislativă are ca obiect de reglementare majorarea valorii coeficientului de multiplicare, prevăzut în anexele I-IV de la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.68/2004 privind unele măsuri în domeniul învățământului.

Inițiatorii au propus ca amendament la acel proiect legislativ, ca în anul 2006, valoarea coeficientului de multiplicare prevăzută în anexele I-III la Ordonanța de urgență a Guvernului amintită anterior, privind unele măsuri în domeniul învățământului, aprobată, cu modificări, prin Legea nr.6/2005, să se modifice și să fie valabilă pentru perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2006, până la 221,307.

Deci, intenția autorilor proiectului legislativ este aceea de a aduce o majorare salariilor cadrelor didactice, încercând, pe această cale, găsirea și a unor soluții pentru rezolvarea acestei probleme stringente, a unei categorii de bugetari total defavorizate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andea Petru:

Mulțumesc prezidiului.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a primit spre dezbatere și avizare proiectul de lege prezentat de către inițiatori.

El are ca obiect de reglementare majorarea valorii coeficientului de multiplicare - 1 - prevăzut în anexele I-III la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.68/2004.

Față de elanul inițiatorilor, comisia a temperat puțin majorarea acestui coeficient, astfel încât el să cunoască o majorare de circa 5 % pentru anul 2006.

La lucrările comisiei au fost prezenți 19 deputați din totalul de 28 de membri ai comisiei.

În urma dezbaterii, în ședințele din 10 și 11 octombrie, comisia - cu 10 voturi pentru și 9 împotrivă - propune adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele din anexă care, cum subliniam, micșorau mărirea doar la 5%.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Miron.

 
   

Domnul Dumitru Miron:

Preocuparea de a spori componenta motivațională pentru personalul din învățământ este una comună, și a dumneavoastră, și a Ministerului Educației și Cercetării, dar trebuie să aibă din ambele părți o dimensiune strategică, astfel încât să poată fi și sustenabilă.

Practic, în urma negocierilor cu partenerii sociali, constante, de anvergură, Guvernul României a stabilit, pentru anul 2006, creșterea salarială posibilă, care nu creează efecte financiare care să pună sub semnul dezechilibrului indicatorii macroeconomici.

De asemenea, prin proiectul acesta de buget, pe anul 2007, sunt prevăzute - în urma unor dezbateri cât se poate de riguros fundamentate - astfel de creșteri.

Ideea de a pleca de la premisa că fondurile convenite pentru infrastructură nu sunt cheltuite, și că din acelea să se constituie surse pentru majorări salariale, noi n-o putem susține.

Informăm Camera Deputaților că facem demersuri, astfel încât toți banii destinați îmbunătățirii autentice a infrastructurii educaționale să se cheltuiască, și nu numai să se cheltuiască, să se cheltuiască bine.

Deci, în forma în care este și la cuantumul care este prevăzut, Guvernul nu susține această propunere legislativă.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Trecem la dezbateri generale.

Domnul deputat Tabără, domnul deputat Călian.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Departe gândul de a contesta faptul că salarizarea corpului didactic din România este una care să asigure suficiența - și sunt extrem de multe lucruri de făcut în acest domeniu, în perspectiva imediat următoare - dar, în același timp, nu putem neglija nici ceea ce înseamnă programele de dezvoltare instituțională a învățământului românesc.

Având în vedere că acest proiect de lege propune, face propuneri cu consecințe în problema surselor financiare, nefăcându-se o evaluare corectă la această dată, nici nu se poate face, pentru anul 2006, foarte multe proiecte sunt în derulare la această dată și probabil că foarte multe vor consuma bani chiar acum, la sfârșit de an, eu vă propun ca această inițiativă legislativă să fie retrimisă la comisie pentru reanalizare, în contextul surselor financiare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Petru Călian.

 
   

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Rămân consecvent cu punctul de vedere pe care mi l-am exprimat și în comisia pentru buget-finanțe.

Mi se pare oarecum anormal, deși înțeleg problema salarială a profesorilor, ca să schimbăm destinația unor sume, să le transferăm de la investiții la salarii este, dacă vreți, "o măsură populistă" însă nereală, și vă spun de ce. Dacă acceptăm astăzi acest proiect de lege, bun de altfel, intenția este bună, dar numai la nivel de intenție, atunci avem șansa să creăm un precedent extrem de periculos. Veți vedea că și în 2007 banii destinați pentru investiții nu vor fi cheltuiți în totalitate, tocmai pentru a mai veni cu un proiect de lege și pentru 2007, și pentru a mai aloca din banii pentru investiții, bani pentru salarii.

Gândiți-vă, doar, în ce hal arată majoritatea instituțiilor de învățământ din România, și vă veți da seama că este imperios necesar ca lucrările de investiții să fie executate. Este grav să ai bani și să nu știi să-i cheltuiești, fapt pentru care eu consider că nici măcar retrimiterea la comisie nu ar fi o rezolvare, deoarece oricum timpul este extrem de restrâns până în momentul în care acești bani trebuie cheltuiți. Însă, decât să se creeze un precedent, cred că este mai potrivit totuși să retrimitem la comisie acest proiect de lege. Însă, nu știu și nu văd soluția prin care să contribuim ca să promovăm acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Andea, domnul deputat Știucă și domnul deputat Mircea Costache. Ați cerut cuvântul? Da, sigur.

 
   

Domnul Petru Andea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Dacă ar fi să împrumut limbajul pe care-l folosesc colegii de la Comisia pentru muncă și protecție socială atunci când vorbesc despre pensii, și în învățământ avem trei piloni: unul este conținutul învățământului; al doilea este infrastructura; și al treilea este, fără îndoială, salarizarea.

S-a reușit în acest an ca, cel puțin, pentru al doilea pilon, să se treacă la curba de inflexiuni, la aprecieri pozitive. Deci, în general, se poate considera că problema infrastructurii este în curs de rezolvare.

N-aș vrea, însă, să rămânem ca în urmă cu câteva zeci de ani, în care problema oamenilor să fie întotdeauna ultima și, eventual, pasată tot într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat.

Noi considerăm că dacă s-au putut găsi pentru 2006 resurse bugetare în valoare de circa 25% creșteri pentru tot învățământul, faptul că nimic din aceste resurse nu a mers către al treilea pilon, și care este - conform Programului Lisabona - acum cel mai important, investiția în capitalul uman, este o scăpare și o scădere.

Este motivul pentru care Grupul parlamentar al P.S.D. a sprijinit și sprijină inițiativa de a dirija 5% din fondul de salarii către salarizarea cadrelor didactice încă din acest an, mă refer la ultimele trei luni: octombrie, noiembrie, decembrie.

Pentru că nu s-au găsit încă toate resursele, domnul coleg Tabără avea dreptate, suntem și noi de acord ca să retrimitem la comisie această inițiativă legislativă, în speranța însă că vom găsi soluții pentru ca să o aprobăm.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Știucă.

 
   

Domnul Alecsandru Știucă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Mai întâi, aș dori să fac o constatare, pentru care nu trebuie să ai un spirit prea acut de observație: faptul că Ministerul Educației și Cercetării, în mod invariabil, nu este de acord cu nici o inițiativă legislativă care vizează îmbunătățirea învățământului.

Problema salarizării este, așa cum s-a spus, o problemă care trebuie amânată, în condițiile când avem în România o lege a calității educației. Este o premieră în Europa. Avem Legea calității, dar nu avem suportul realizării ei.

Și vă rog frumos să constatați și dumneavoastră că nu este greu. Că orice proiect inițiat în domeniul învățământului, fără suportul uman și fără motivarea cadrelor didactice, nu va reuși să iasă din ipostaza unui deziderat care va fi tot mai mult amânat.

Îmi pare rău că vizita comisarului european pentru educație la București, Jan Figel, care a subliniat că problema importantă în domeniul învățământului este educația, se află în centrul atenției europene, vă rog frumos să priviți care sunt rezultatele obținute de învățământul românesc la examenele care atestă, de fapt, nivelul calității învățământului românesc.

Amânâm rezolvarea problemei cadrelor didactice, amânăm realizarea obiectivelor calității în educația românească.

Trebuie să susținem acest proiect, ar fi spre onoarea noastră și a Ministerului Educației și Cercetării, care trebuie să realizeze, înainte de orice, că aceasta este calea în realizarea tuturor proiectelor pe care le avem pentru școala românească.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Costache Mircea.

 
   

Domnul Costache Mircea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Suntem cu toții unanimi în a recunoaște că legislația noastră este stufoasă, este greoaie, este incoerentă, și se vede clar și din actele normative care ne sunt puse astăzi pe ordinea de zi.

Susținătorii cauzei medicilor veterinari au dreptate, sunt foarte prost plătiți; susținătorii cauzei medicilor umani au dreptate; susținătorii cauzei profesorilor au dreptate; și toți au dreptate, și dacă vom gândi pe porțiuni și pe centrimetru pătrat, nu vom ajunge să avem un sistem de salarizare din bani publici, în sistemul public, coerent, echilibrat și proporțional.

De aceea, adevărata rezolvare va veni atunci când vom trece dincolo de declarații și vom realiza mult promisul, de mult promisul și niciodată realizatul proiect de salarizare integrat al bugetarilor. Pentru că în sistemul bugetar funcționează toți, cu bani publici funcționează toți, sisteme de departajare și de evaluare specifică există, există posibilitatea de a lua în calcul importanța socială a muncii, cote de risc, alți factori care să facă posibilă departajarea unora față de celelalte categorii, dar într-un sistem de salarizare unitar al bugetarilor nu am mai ajunge să pledăm cauze disparate, disproporționate și care în întregul lor să nu ducă la o adevărată soluționare modernă și pe baze reale a problemei.

De aceea, vom avea în continuare, fără o lege unitară a salarizării bugetarilor din România, vom avea în continuare disproporții, salarii foarte mari în zona coerciției, vom plăti întotdeauna mai mult "bastonul" și alte instrumente care servesc puterea momentană, și vom avea de foarte multe ori personal profesionist slab plătit în domeniul educației, în domeniul sănătății publice, în alte domenii, de altminteri vitale.

O lege a salarizării bugetarilor se lasă așteptată, și până când nu va apărea, toate aceste încercări de rezolvare parțială nu vor duce la efecte pozitive scontate.

Susținem întoarcerea la comisie. ori de câte ori se va întoarce, va reveni, se mai întoarce iar, dar problema salarizării bugetarilor rămâne.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Înțeleg totuși că avem o propunere procedurală de retrimitere la comisie.

Aș supune, întâi, această propunere votului dumneavoastră și, după aceea, să discutăm pe fond, dacă nu se dorește retrimiterea. Pentru că, altfel, dacă retrimitem la comisie, discuțiile pe fondul chestiunii nu mai sunt de actualitate.

Doriți să interveniți pe această chestiune? Vă rog, domnule Tabără.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pentru că de la acest microfon s-a spus cu câteva minute înainte, nu vorbesc de penultimul vorbitor, că învățământul a cârpit și că ministerul nu este niciodată de acord cu inițiative constructive pentru sector.

Anul trecut, când s-a întocmit bugetul, spuneam același lucru. Vreau să vă spun că este pentru prima dată, sau poate prima dată când consistent, un anumit domeniu din învățământ a fost susținut superconsistent.

Ca urmare, foarte multe unități de învățământ nu au fost pregătite cu proiecte pentru a înghiți sau pentru a prelua și a valorifica aceste surse financiare.

Eu aș vrea să vă spun că investițiile care s-au făcut în ultimii ani, unitățile de învățământ nu fac altceva decât să reducă în principal multe costuri care erau degeaba; în al doilea rând, să deschidă calea spre colaborare a acestor universități cu celelalte similare și cu centre de cercetare, din care se pot aduce foarte multe fonduri către universități.

Este o prioritate absolută, pe care ministerul a încercat să o facă și să o finalizeze în acest an. Eu sunt convins că pasul următor va veni dintr-un sistem unitar de salarizare și de stimulare a procesului didactic și a celor care fac acest proces de educație și didactic în România.

Ca atare, repet încă o dată, este bine că această lege să fie reanalizată în cadrul comisiei, și probabil să găsim acele elemente care să dea consistență pentru o durată lungă, și nu pentru două sau trei luni.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Tot pe acest subiect, doamna deputat Andronescu.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Eu cred că această inițiativă legislativă este una care vine în fața dumneavoastră cu modestia dascălilor, cu această solicitare minimală de creștere a salarizării.

Sigur, există și varianta să o întoarcem la comisie. Nu pot veni alte soluții decât cea propusă prin cea care este acum pe masa dumneavoastră.

Este adevărat, în acești ani au fost alocate sume mai mari pentru infrastructură. Sumele acestea nu se pot consuma până la sfârșitul anului; pentru că s-au alocat puțin cam târziu, n-au existat nici în toate universitățile, dar cu atât mai mult în preuniversitar, proiecte care să determine absorbția acestor sume.

De aceea, propunerea ar fi să nu se ".., la sfârșitul anului să rămână banii în sistem, realocarea către salarii pe un procent care este atât de mic. N-am venit în fața dumneavoastră cu o cerere de creștere cu 50% a salariilor profesorilor, este o creștere minimală.

Eu cred că prin votul dumneavoastră puteți să faceți, nu un gest de bunăvoință, ci un gest minim reparatoriu la adresa salariilor profesorilor.

De aceea, vă propun să dezbatem acest proiect de lege, să nu-l întoarcem la comisie, pentru că n-avem ce să rediscutăm acolo, și de unde să venim cu o altă propunere, și mai mică, decât ce?!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Nu mai dau cuvântul decât pe intervenții, pe propunerea de retrimitere la comisie.

Pe fond, discutăm după aceea, dacă se respinge propunerea.

Pe această chestiune doriți să vorbiți, domnule Dumitriu? Nu.

Noi discutăm pe propunerea de retrimitere la comisie, care este o propunere de procedură, deci se supune votului înaintea fondului.

Supun votului dumneavoastră atunci propunerea de retrimitere la comisie a acestui proiect.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

 
   

Propunerea a fost adoptată cu 93 de voturi pentru și 38 voturi împotrivă.

Termenul, domnule deputat Andea! Două săptămâni.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.47/2006 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea Europeană, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente acestora (rămas pentru votul final).  

Pct.21 - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.47/2006 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către comunitatea europeană, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente acestora.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Suntem Cameră decizională.

Rog inițiatorul.

   

Doamna Cezarina Alice Bîtu (secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Recuperarea fondurilor comunitare și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător este un proces îndelungat, conform procedurilor din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.79/2003.

Având în vedere că serviciile Comisiei Europene emit note de debit și calculează penalități de întârziere în cazul în care sumele plătite în mod necuvenit nu sunt rambursate la termenele prevăzute în notele de debit, este necesară crearea bazei legale pentru cuprinderea în bugetul ordonatorilor de credite a sumelor necesare achitării către bugetul Comunității Europene a debitelor stabilite de serviciile Comisiei Europene, ca urmare a corecțiilor financiare, până la recuperarea acestora de la contractori.

În acest sens, propunem completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente acestora.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, vă mulțumesc.

Din partea comisiei, domnul deputat Mocanu, vă rog.

 
   

Domnul Alexandru Mocanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum s-a spus, prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea Europeană, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente acestora, aprobată prin Legea nr.22/2000.

Având în vedere că recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător este îndeobște un proces îndelungat, că serviciile comisiei unite emit norme de debit prin care se stabilesc termene exacte de rambursare a sumelor plătite în mod necuvenit, care nu au fost încă recuperate, că serviciile Comisiei Europene calculează penalități de întârziere în cazul în care sumele plătite în mod necuvenit nu sunt rambursate la termenele prevăzute în notele de debit, este necesară crearea unei baze legale pentru cuprinderea în bugetul ordonatorilor de credit a sumelor necesare achitării către bugetul Comunității Europene a debitelor stabilite de serviciile Comisiei Europene, până la recuperarea acestora de contractori, ca urmare a corecțiilor financiare.

Comisia consideră oportună și necesară aprobarea acestui act normativ și, ca atare, cu unanimitate de voturi a aprobat raportul în forma prezentată, și vă propune adoptarea inițiativei legislative în forma adoptată de către Senat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Rămâne la vot final. Nu sunt amendamente admise sau respinse.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.109/2000 privind stațiunile balneare, climatice și balneoclimatice și asistența medicală balneară și de recuperare (rămas pentru votul final).  

La pct.22 - Proiect de Lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.109/2000 privind stațiunile balneare, climatice și balneoclimatice și asistența medicală balneară și de recuperare.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru sănătate.

Suntem Cameră decizională.

Rog inițiatorul, domnul secretar de stat, Szekely.

   

Domnul Szekely Ervin-Zoltan (secretar de stat, Ministerul Sănătății):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanței Guvernului nr.109/2000 privind stațiunile balneare, climatice și balneoclimatice și asistența medicală balneară și de recuperare pentru punerea de acord a termenelor necesare eliberării autorizațiilor de funcționare și, respectiv, a termenelor necesare actualizării autorizațiilor de funcționare pentru aceste stațiuni, în sensul stabilirii unei durate de 5 ani între eliberarea autorizațiilor de funcționare și actualizarea acestor documente.

Totodată, se propune eliminarea din text a referirilor la standardele naționale, care nu se încadrează în prevederile art.6 din Ordonanța Guvernului nr.39/1998 privind activitatea de standardizare națională.

Pentru aceste motive, vă rugăm să sprijiniți adoptarea proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Comisia, domnul deputat Paveliu, vă rog.

 
   

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Acest proiect de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 15 mai 2006.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

La întocmirea raportului am luat în considerare și avizul Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, precum și avizul Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate.

Ca urmare, Comisia pentru sănătate propune plenului admiterea, fără modificări, a acestui proiect de lege, în forma adoptată de Senat.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Rămâne la vot final.

Nu există amendamente admise sau respinse.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului (retrimis comisiei).  

La pct.23 - Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

Legea are caracter organic.

Proiectul a fost adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Suntem Cameră decizională. Comisia, înțeleg că aveți o chestiune de procedură?

Vă rog, domnule deputat Iordache.

   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Pe procedură aș solicita și în numele Grupului parlamentar al P.S.D., dar și al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, retrimiterea acestui proiect de lege la comisie, pentru că sunt o serie de alte propuneri legislative, care vizează același lucru.

Și, de aceea, ar fi bine ca în cadrul dezbaterilor în comisie, să le discutăm pe toate o dată. Deci, de aceea, vă rog să fie retrimis la comise.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc pentru apreciere, după cum, cu înțelepciune, s-a exprimat domnul secretar, ar fi bine, și mai spune și regulamentul pe deasupra.

Dacă mai sunt alte intervenții pe această chestiune procedurală, a retrimiterii la comisie.

Vă rog, domnul deputat Uioreanu.

 
   

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Ca inițiator al acestui proiect, coinițiator, mă scuzați, mi s-a făcut un semn din sală, domnul Zegrean, sunt de acord cu propunerea, cu retrimiterea, mai ales că au apărut niște neconcordanțe între textul de la Senat și textul pe care l-am discutat noi, și cred că e bine așa. Plus că la comisie există două sau trei proiecte pe aceeași tematică, care ar putea fi discutate împreună.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră atunci propunerea de retrimitere la comisie a acestui proiect.

Vă rog să votați.

 
    Vă mulțumesc.

Propunerea a fost adoptată.

Termen, domnule vicepreședinte? Două săptămâni. Mulțumesc.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr.379/2003 privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război (rămas pentru votul final).  

La pct.24 - Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.379/2003 privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Suntem Cameră decizională.

Domnul secretar de stat Dobrițoiu, vă rog.

   

Domnul Corneliu Dobrițoiu (secretar de stat, Ministerul Apărării):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, organ de specialitate cu atribuții în aplicarea politicilor și strategiilor în domeniul mormintelor și operelor comemorative de război, aflat inițial în componența Secretariatului General al Guvernului, a fost trecut, conform dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2005 pentru stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administrației publice centrale, în subordinea Ministerului Apărării.

O analiză mai profundă a atribuțiilor acestui oficiu, stabilite potrivit Legii nr. 379/2003 privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război, a locului și relaționărilor cu alte instituții relevă, pe de o parte, deficiențe ale unei bune funcționări a acestui for, în condițiile subordonării sale Ministerului Apărării și, pe de altă parte, necesitatea acută a menținerii sale ca organ al administrației publice centrale, în subordinea Guvernului și în coordonarea Cancelariei primului-ministru.

Obiectul de activitate al oficiului este numai tangențial incident asupra instituției militare, așa cum este, de altfel, și asupra Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Culturii și Cultelor.

Având în vedere strânsa corelare cu aceste structuri de nivel guvernamental, precum și necesitatea asigurării autorității specifice în îndeplinirea funcțiilor sale, în relațiile cu alte instituții centrale, locale și chiar cu societatea, se impune subordonarea Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, Guvernului României, activitatea sa urmând a fi coordonată de către Cancelaria primului-ministru.

Față de cele prezentate, vă adresăm rugămintea de a acorda votul dumneavoastră favorabil prezentului proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Comisia? Domnule deputat Săniuță, vă rog.

 
   

Domnul Marian Florian Săniuță:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte și stimați colegi,

În urma dezbaterilor din ședința din 17 octombrie, cu unanimitate de voturi, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a hotărât să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții la dezbateri generale, nu există amendamente admise sau respinse. Proiectul rămâne la vot final.

 
Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor; Proiectul de Lege pentru modificarea alin.(7) al art.18 din Legea nr.333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor; Proiectul de Lege pentru modificarea art. 18 din Legea nr.333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor; Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor (retrimitere la comisie)  

Punctul 25. Avem o serie întreagă de proiecte privind Legea nr. 333/2003. Toate au caracter organic, unele adoptate, unele respinse de Senat. Suntem Cameră decizională. Rog inițiatorii. Nu e cazul.

Raportul comisiei? Comisia are un raport comun pentru toate cele patru inițiative legislative. Domnule deputat Săniuță, vă rugăm să ne lămuriți.

   

Domnul Marian Florian Săniuță:

Voi încerca, domnule președinte, să fiu cât mai succint. Aceste inițiative s-au referit la modificarea și completarea Legii nr. 333/2003. Vă mărturisesc, domnule președinte și stimați colegi, că am participat la dezbateri extrem de aprinse și foarte constructive în cadrul comisiei.

Din cauza acestor discuții foarte aprinse, la acest moment se pare că și noi avem câteva inadvertențe și vă propun, domnule președinte și stimați colegi, ca în termen de două săptămâni să revenim cu acest proiect, pentru ca el să aibă o formă ceva mai completă decât cel actual.

Cu alte cuvinte, domnule președinte, propun retrimiterea la comisie, cu termen de două săptămâni.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Am luat act. Există intervenții pe această propunere a comisiei, de retrimitere? Nu există intervenții.

Supun votului dumneavoastră atunci propunerea de retrimitere la comisie a acestor proiecte, a raportului, pentru un termen de două săptămâni. Vă rog să votați.

 
    Vă mulțumesc. Raportul a fost retrimis la comisie pentru un termen de două săptămâni.  
Dezbateri asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.302 din 24 octombrie 2005 pentru modificarea și completarea Legii nr.31/1990 privind societățile comerciale (retrimisă comisiei).  

La punctul 26 - Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 302 din 24 octombrie 2005 pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale. Legea are caracter ordinar. Proiect respins de Senat. Raport de adoptare din partea Comisiei economice. Suntem Cameră decizională.

Inițiatorul? Vă rog, domnule deputat Paveliu.

   

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Această inițiativă legislativă a fost generată datorită situației în care se află o serie întreagă de agromec-uri din întreaga țară, care au fost organizate sub forma unor societăți comerciale, datorită numărului mare de acționari, de ordinul sutelor, și care, odată cu prevederea legală prin care au fost nevoite să-și majoreze capitalul social la minimum 25.000 de euro, neputând să facă acest lucru, se află în situația de a fi desființate.

Este, pe de o parte, o problemă socială, pe de altă parte este și o problemă economică, pentru că brusc vom lăsa, practic, o mare parte din țară fără aceste agromec-uri care, bune, rele, existau și funcționau în momentul apariției legii.

În considerarea acestei propuneri legislative mai trebuie luat în considerare și faptul că în această săptămână au fost date presei primele proiecții de la Registrul Comerțului și aproximativ jumătate din societățile comerciale pe acțiuni sunt în situația de a fi desființate.

Pe fond, acest lucru poate că nu este rău și această creștere de capital social este impusă și ca urmare a încercării de a se armoniza legislația noastră cu legislația europeană, dar, pe de altă parte, trebuie să ținem cont și de starea de fapt existentă în România.

De aceea, am făcut această propunere legislativă, de a accepta ca la majorarea capitalului social să se poată lua în considerare și reevaluarea capitalului social, a fondurilor fixe existente în patrimoniul societății, deși cred că această propunere sau inițiativă legislativă se bazează pe faptul că Legea societăților comerciale interzice - și eu zic că într-un mod nenatural - ca societățile cu răspundere limitată să aibă mai mult de 49 de acționari. Probabil că dacă această prevedere nu ar exista, atunci nu am fi avut problema pe care o avem astăzi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Comisia? Domnule președinte Tudose.

 
   

Domnul Mihai Tudose:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile regulamentare, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare a luat spre dezbatere și avizare în fond propunerea de lege mai sus menționată.

La întocmirea prezentului raport s-au avut în vedere și avizele primite de la Comisia juridică, Comisia pentru industrii și servicii, Consiliul Legislativ, precum și punctul de vedere al Guvernului.

Conform prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii comisiei au analizat acest proiect de lege în ședința din data de 17 octombrie.

Acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La lucrările comisiei au fost prezenți 22 de deputați din 24, iar din aceștia, 21 de voturi au fost pentru aprobarea acestui proiect de lege, cu amendamentele admise, prezentate în anexă.

În acest sens, vă propunem spre aprobare acest proiect de lege.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Kibedi, vă rog.

 
   

Doamna Kibedi Katalin Barbara (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Mulțumesc, domnule președinte.

Distinsă Cameră, datorez scuze Comisiei economice, pentru imposibilitatea de a mă fi aflat la data la care s-a dezbătut această inițiativă legislativă și probabil că atunci s-ar fi tranșat problema care a fost ridicată, între timp, de Ministerul Finanțelor Publice. Respectiv, veți găsi o inadvertență, pentru că punctul de vedere comunicat Parlamentului a fost unul de a susține inițiativa legislativă, sub rezerva însușirii observațiilor.

Noi ne-am axat în acest punct de vedere pe ceea ce au interpretat și instanțele, care au considerat că nu este nelegal să reevaluez activele, și în acest mod să majorez capitalul social.

Dar, între timp, Ministerul Finanțelor Publice a semnalat că în această modalitate există pericolul încălcării Directivei a IV-a a Consiliului Uniunii Europene, or, noi știm că ce risc comportă aceasta, începând cu data de 1 ianuarie 2007.

De aceea, pentru că suntem de acord că trebuie protejate interesele acestor societăți comerciale și că este mult risc în a se desființa, și nu dorește nimeni acest lucru, ar exista o altă soluție legislativă de modificare, considerăm noi, care nici nu ar mai comporta discuții în a știrbi nici o directivă a Consiliului Uniunii Europene, și aceasta ar fi să modificăm condițiile prin care o societate pe acțiuni poate fi transformată în SRL, și să renunțăm la acea cifrăm magică de 50. Acesta ar fi, de fapt, impedimentul pentru care aceste societăți vizate în mod direct ar putea să comporte riscul de a fi desființate.

De aceea, eu aș supune atenției dumneavoastră această problemă, și dacă nu ați fi de acord într-un regim de urgență, să o rediscutăm în cadrul Comisiei economice și cu participarea Ministerului Finanțelor Publice, cel puțin la nivel de secretar de stat, pentru a nu greși, prin încălcarea acelei directive care ne-a fost comunicată de această instituție.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, doamna secretar de stat.

Avem, înțeleg, o propunere de retrimitere la comisie a acestui proiect. Domnule președinte?

 
   

Domnul Mihai Tudose:

Domnule președinte,

În principiu suntem de acord, cu două condiții: 1. Guvernul să reușească să aibă un punct de vedere unitar, pentru că și acum, după ce am primit o hârtie semnată de primul- ministru, prin care își dădea acordul, Ministerul de Finanțe este reprezentat de Ministerul de Justiție.

S-ar putea data viitoare să vină un ministru sau un reprezentant al Ministerului de Finanțe care să spună că el, de fapt, are altă părere.

Și atunci, ori facem ceva de genul acesta, să nu mai ținem cont de nimic și să stabilim noi care este legea, ori să se pună și domniile lor de acord și să ne dea un punct de vedere unitar.

Retrimiterea la comisie, sub rezerva unui termen foarte urgent, fiindcă timpul ne presează și până discutăm noi acest proiect de lege s-ar putea să nu mai avem subiectul proiectului de lege.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Sunt convins că data viitoare Guvernul va fi reprezentat de Ministerul Mediului la această chestiune.

Domnul deputat Bivolaru.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați prieteni,

Domnule președinte al comisiei,

Am impresia că bănuiala dumneavoastră s-a și confirmat, într-un fel, se concretizează, pentru că această majorare trebuia realizată, conform lui 302, până pe 23 octombrie. Deci, acum punem "dinți de aur la un mort", cu acest proiect.

Nu se poate face decât un singur lucru și aici, într-adevăr, aș solicita și eu, că problema pusă de către inițiator este interesantă, și anume, de realizat și o derogare de la 302, pentru a căuta să se prelungească termenul după 23 octombrie, pentru că deja suntem în situația când tuturor acestor societăți li se fac acum demersurile de dizolvare și lichidare.

Deci, nu se mai poate aplica acest proiect în situația și în modalitatea cum a fost redactat. Nu are nici o valoare.

Dacă se modifică la comisie și se face derogare, înseamnă că se mai poate salva ceva.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Inițiatorul. Domnul deputat Paveliu.

 
   

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Vreau să precizez că, deși termenul a fost depășit, practic avem aproape două luni în care am mai putea îndrepta această situație nefericită, în sensul că până în momentul în care nu se pronunță judecătorul delegat de pe lângă Registrul Comerțului, mai putem îndrepta o situație la care alegătorii noștri au făcut trimitere. Așa s-a ajuns la acest proiect de lege.

Domnule președinte, vă solicit să retrimiteți la comisie, să dați un termen foarte scurt și, dacă se poate, Biroul permanent să decidă să fie pus pe ordinea de zi printre primele, pentru a putea să obținem o lege publicată în Monitorul Oficial, în timpul care ne-a mai rămas la dispoziție până când mai poate fi operantă această lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule Lakatos, doriți să interveniți înainte de votarea retrimiterii? Vă rog.

 
   

Domnul Lakatos Petru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În situația în care inițiatorul s-a gândit la un segment mai mic și după aceea s-a dovedit că este o situație generală în toată țara și sunt mult mai multe societăți comerciale, S.A-uri, decât agromec-urile, care sunt în această situație. Tot ceea ce a spus președintele Comisiei economice și antevorbitorii, referitor la prelungirea termenului, așa este. Deci, ori putem să rezolvăm aceasta în maximum două săptămâni, ori nu are nici nu rost ceea ce propune doamna secretar de stat. Pentru că Uniunea Europeană, de la 1 ianuarie încolo o să privească lucrurile, iar reevaluarea activelor mai are și un alt efect benefic pentru autoritățile locale, respectiv încasează impozite mai mari.

Deci, domnule președinte, concluzia, dacă se retrimite la comisie, maximum două săptămâni să fie termenul și să facem intervenții pentru prelungirea termenului în care S.A.-urile care nu reușesc să rezolve problema majorării capitalului social, deci să aibă timp să rezolve treaba aceasta până la sfârșitul anului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Supun atunci votului dumneavoastră propunerea de retrimitere a acestui proiect la comisie. Vă rog să votați.

 
    S-a adoptat propunerea de retrimitere. Termen, domnule președinte? Două săptămâni.  
Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr.188 din 08.12.1999 privind Statutul funcționarilor publici (rămasă pentru votul final).  

La punctul 27 - Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 188 din 08.12.1999 privind Statutul funcționarilor publici. Legea are caracterorganic. Proiect respins de Senat. Raport, raport suplimentar I și raport suplimentar II, de adoptare, din partea Comisiei pentru administrație publică. O comisie extrem de decisă. Suntem Cameră decizională.

Rog inițiatorul. Inițiatorul nu insistă.

Îl rog pe președintele comisiei, domnul Fenechiu, aflat acum printre noi, să ne prezinte rapoartele comisiei.

   

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată în vederea dezbaterii în fond cu Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 188 din 08.12.1999 privind Statutul funcționarilor publici.

Plenul Camerei Deputaților a dispus, în ședința din 9 octombrie 2006, ca propunerea legislativă și rapoartele să fie restituite comisiei, în vederea reexaminării, propunerea legislativă și rapoartele aferente au fost dezbătute în ședința din 18 octombrie 2006.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a propus și propune și acum Camerei Deputaților aprobarea acestei legi, lege care face parte din categoria legilor organice. Potrivit art. 75 din Constituție propunerea legislativă este de competența decizională a Camerei Deputaților.

După ce a fost retrimisă și a doua oară la comisie, comisia și-a păstrat punctul de vedere, deci propune în continuare aprobarea propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului? Domnul Mircea Alexandru.

 
   

Domnul Alexandru Mircea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, ea urmează unui proces legislativ mai amplu, în care s-a discutat și statutul funcționarului public, printr-o lege care a fost adoptată în vara acestui an.

Atunci, în expunerea de motive a Guvernului s-a avut în vedere și s-a solicitat adoptarea unui statut în care înalții funcționari publici și funcționarii publici, în general, să îndeplinească niște condiții care să le asigure, pe de o parte, independența politică, pe de altă parte profesionalizarea, tocmai pentru a face din administrația publică românească o administrație care să fie cât mai apropiată din plan european.

În aceste condiții, a se pune în discuție acum eliminarea unei condiții pentru a accede în corpul înalților funcționari publici, și anume, acea condiție ca, "urmarea cursurilor de formare în domeniu", să fie înlocuită "în alternanță cu exercitarea unui mandat întreg de parlamentar", pare o chestiune care este în contradicție cu sensul legii și cu sensul profesionalei administrații publice locale.

Pentru motivele expuse Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.

Mai semnalez faptul că, în expunerea de motive, se pleacă de la o premisă falsă, se arată în expunerea de motive faptul că această inițiativă se adoptă, tocmai pentru a se corela cu art. 9 alin. 1 din Legea nr. 340 privind instituția prefectului, articol care, în realitate, este abrogat din 14 decembrie 2005.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule secretar de stat.

Intervenții la dezbateri generale? Domnul deputat Ioan Oltean.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Propunerea legislativă ce constituie obiectul dezbaterii de astăzi este una care vine să creeze o facilitate pentru acele persoane care au minimum un mandat de parlamentar, în opinia mea, facilitate care intră în conflict evident cu prevederile Legii nr. 188, prevederile Legii privind instituția prefectului, cu Hotărârea Guvernului de a depolitiza o instituție ca cea a prefectului.

De altfel, din ceea ce a spus reprezentantul Guvernului, este clar că Guvernul nu a susținut această propunere legislativă, iar Senatul a respins-o fără nici un fel de reținere.

Partidul Democrat apreciază că ceea ce dorește Guvernul să realizeze în domeniul administrației publice, și anume, să depolitizeze tot mai mult instituția prefectului, să facă din prefect un reprezentant al Guvernului și un supraveghetor corect al modului în care se aplică legea, este o intenție atât de susținută parlamentar, și că orice fel de modificare a actelor normative în vigoare, care vine să combată sau să obstrucționeze o asemenea gândire a Guvernului, este păguboasă, privind activitatea care se desfășoară în teritoriu și privind crearea unei clase a înalților funcționari, care să fie într-adevăr apolitică.

De aceea, Partidul Democrat nu susține această propunere legislativă și solicită plenului Camerei Deputaților să respingă acest raport, pentru a nu obstrucționa în nici un fel modul în care Guvernul gândește să descentralizeze puterea, pentru modul în care Guvernul gândește să creeze acea clasă nouă a înalților funcționari publici.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții la dezbateri generale?

Domnul deputat Nicolicea, domnul Cristian Dumitrescu, domnul Arpád Márton.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Doamnelor și domnilor,

Eu nu cred că Guvernul nu susține acest proiect de lege, având în vedere că acum câteva zile am votat aprobarea Ordonanței nr. 3/2006, care se referea la salarizarea funcționarilor publici, unde la șmechereală era introdus un articol în care, practic, prefect putea să devină, prin derogare de la legea aceasta, 188, orice persoană de pe stradă, dacă era nominalizată de către Guvern.

Deci, câtă vreme în acea ordonanță Guvernul a stabilit că nu trebuie să ai condițiile respective, faptul că trebuie să fii deputat sau senator este o condiție mult prea ridicată. S-ar putea să fie cele două acte normative gândite de guverne diferite. Problema este că exact în aceeași perioadă de timp nu pot să fie două guverne care să fie valide amândouă. Deci, vă rog să observați că există, și am votat zilele trecute, Legea salarizării funcționarilor publici, unde o să găsiți că prefect, numai pentru anul 2006, apropo de depolitizare, poate să fie și unul de pe stradă.

Dacă poate să fie unul de pe stradă, cred că poate să fie și un senator și un deputat.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Cristian Dumitrescu.

 
   

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Spuneam la începutul acestui an, în momentul când printr-un simulacru de proceduri corecte și legale, prefecții politici au fost transformați în prefecți apolitici, într-o structură prefectorală independentă politic.

Opinia mea a fost atunci și este și acum că, în România, instituția prefectului nu este o instituție independentă politic, atâta timp cât calitatea persoanelor care ocupă această funcție a fost obținută pe baza unor simulacre de concursuri, neanunțate din timp, care nu au fost deschise și care au permis, ciudat, ca toți foștii prefecți numiți politic să fie a doua zi, printr-o manevră a Guvernului, acoperite de un așa-zis concurs sau interviu sau ce o fi fost, să devină persoane apolitice și spunem că am depolitizat instituția prefectului. Nu este adevărat! Și în acest context, pentru că eu, principial vorbind, sunt împotriva ideii ca la această funcție să acceadă persoane care nu sunt competente și nu au trecut printr-un sistem, printr-o structură de perfecționare profesională.

Aceasta, însă, ar fi funcțională și corectă în momentul când instituția ar fi, într-adevăr, independentă și ar fi o instituție care să nu fie influențată de politic.

Or, dați-mi voie să vă spun că eliminarea acestei incompatibilități, ca să spunem, sau, în sfârșit, a acestei stavile pe care o reprezenta absolvirea unui curs în cadrul INA sau într-o instituție internațională similară, care s-a și produs în practică prin numirea prefecților actuali, nu ne împiedică pe noi astăzi să spunem că accesul la această funcție poate fi făcut de un deputat sau senator, ba, într-o țară normală, dacă în funcția publică intră un fost politician de acest nivel, pentru că parlamentarul este un politician de nivel înalt, se poate spune că se îmbogățește administrația cu persoane competente, credibile și bineînțeles cu o experiență ca atare.

Din această perspectivă, eu cred că putem să susținem acest punct de vedere, până când, într-adevăr, această clasă prefectorală în România va fi una indepedentă, constituită prin concurs, de către înalți funcționari de carieră.

Pentru că, o să vedeți, în 2008, când dumneavoastră o să plecați de la guvernare și o să vină P.S.D.-ul la guvernare, toți prefecții aceștia ai dumneavoastră automat o să-și dea demisia. De ce o să-și dea demisia? O să-și dea demisia că nu o să vrea să plece în alt departament, în alt județ, să funcționeze acolo, să facă naveta, că nu o să-i placă, o să se întoarcă la afacerile pe care oricum le supraveghează și în acest moment, în calitatea lui... Zâmbiți, dar aceasta este realitatea, nu?! Și o să zică: "Stai, domnule, dacă nu mai suntem noi la putere și nu mai am nici un fel de posibilitate să controlez funcția, ca atare, nu o să mă duc acum să fac pe funcționarul, să stau pe 30 de milioane de lei, că este ilogic, nu?!" Și atunci abia o să introducem criteriile normale și o să formăm o clasă prefectorală, în sensul de înalt funcționar public, care să corespundă acestor criterii.

Rămânem în stenograme și ne întâlnim în 2008, după alegeri, și o să vedeți dumneavoastră cum Cristian Dumitrescu a avut dreptate și cum, din prefecții actuali, cel puțin 25 din cei 41, câți sunt, își vor da demisia, că nu vor să plece din localitatea respectivă, nu o să vrea să stea pe 30 de milioane de lei și să-i trimită să fie... pe doamna Mantale, dintr-o dată, la 30 de ani, prefect de București... la Paris, când ajungi prefectul regiunii pariziene este vârful carierei unui prefect, și o să trimită, eventual, datorită faptului că dânsa a făcut, mi se pare, această școală, prefect sau subprefect la Tulcea. Să vedem cu doamna Mantale o să rămână subprefect de Tulcea. Eu nu cred!

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Márton Arpád.

 
   

Domnul Márton Arpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Orice forță politică care vrea să depolitizeze instituția prefectului va fi susținută de Grupul parlamentar al U.D.M.R. Dar, pentru aceasta, stimați colegi, trebuie să modificăm Constituția, în primul rând. Pentru că, din moment ce prefectul este reprezentantul Guvernului, doar un Guvern de tehnocrați este apolitic. Deci, reprezentantul unei instituții politice nu poate fi considerat apolitic, pentru că reprezintă acea politică care este susținută de o majoritate parlamentară și este întruchipată de Guvern.

Ca atare, stimați colegi, să scoatem, așa cum am mai propus-o noi, la viitoarea revizuire a Constituției, ca instituția prefectului, prefectul să fie reprezentantul Guvernului și să fie șeful instituțiilor deconcentrate ale Guvernului, să le desființăm, și iarăși ne veți găsi alături, stimați colegi din P.D., și suntem alături de dumneavoastră în inițiativa de a descentraliza, care este cu totul altceva decât a avea instituții deconcentrate ale Guvernului în teritoriu, a descentraliza toate aceste instituții deconcentrate. adică în subordinea consiliilor județene nu vom mai avea decât prefecți, care să aibă grija legalității actelor autorităților administrative publice locale. Și atunci, într-adevăr, acest prefect trebuie să fie un profesionist, o persoană apolitică, cu studii juridice sau administrative. Altfel, tot ceea ce propuneți dumneavoastră este în contradicție cu Constituția României.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă nu mai există intervenții la dezbaterile generale, trecem la dezbaterile pe articole.

Pct. 1. Obiecții, observații, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 2? Adoptat.

Pct. 3? Adoptat.

Am finalizat dezbaterile pe articole, proiectul rămâne la vot final.

 
Proiectul de Lege privind consacrarea zilei de 13 decembrie ca sărbătoare a etniei tătare din România (amânarea dezbaterilor).  

La pct. 28, avem Proiectul de Lege privind consacrarea zilei de 13 decembrie ca sărbătoare a etniei tătare din România.

Este o eroare de natură tehnică, am discutat în Comitetul liderilor ca acest proiect să fie programat pentru săptămâna următoare, când inițiatorul său se află în țară, domnia sa este într-o misiune. De aceea, cu acordul dumneavoastră, o să îndreptăm această eroare aici, în plen.

Prezentarea Raportului privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții în semestrul I al anului 2006.  

Trecem la pct. 29 - Raport privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții în sem. I al anului 2006.

Raportul a fost distribuit și îl rog pe domnul președinte Tudor Mohora să-l prezinte sintetic.

   

Domnul Tudor Mohora:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Chiar dacă timpul până la votul final nu-mi permite nici măcar o sinteză să fac, sper că dumneavoastră ați parcurs cu atenție acest raport, care sintetizează într-adevăr activitatea laborioasă a comisiei în primul semestru al acestui an. Și vă rog să-mi permiteți să fac numai câteva trimiteri calitative.

În primul rând, este vorba de o creștere a numărului de scrisori și petiții adresate Parlamentului României, Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții, ceea ce exprimă, în pofida sondajelor de opinie, o creștere a încrederii cetățenilor în Parlament.

În același timp, aș vrea să spun că din punct de vedere al domeniilor în care cetățenii ne sesizează, pe primul loc rămâne justiția. Și aici, dacă facem o comparație între procentul de 4-5% al cetățenilor cărora li se dă dreptate, și - pentru că nu avem alt element de cuantificare - sondajele de opinie, care arată o puternică nemulțumire a cetățenilor în actul de justiție, constatăm că aici avem o problemă. Și nu vrem să ne amestecăm în treburile justiției, dar, de la tribuna Parlamentului, trebuie să spun că, la repetatele noastre apeluri, respectând principiul separației puterilor în stat, organismele care administrează justiția se ascund mai degrabă după prevederile legale, în loc să intervină pentru îndepărtarea abuzurilor din activitatea proprie de cercetare, în loc să-și exercite mandatul pe care îl au potrivit Constituției și legilor țării.

De asemenea, un alt domeniu extrem de important și unde există o puternică nemulțumire a cetățenilor este domeniul administrației publice la toate nivelurile. Eu aș vrea să spun aici că am avut, în legislatura aceasta, și o audiere a domnului ministru Blaga, am avut, de asemenea, discuții și cu secretarul de stat care răspunde de relația cu Parlamentul, este necesar să facem eforturi pentru a-i face pe prefecți (despre care tocmai discutarăm înainte) și pe ceilalți funcționari din sistemul administrației publice să înțeleagă că ei sunt în serviciul cetățenilor și nu invers. Avem situații în care sunt unele prefecturi care programează audiențe, de exemplu, pentru 3 luni, într-un termen de 3 luni de la solicitare, ceea ce este o chestiune absolut de neconceput. Nu mai vorbesc de formalismul cu care tratează problemele sesizate de cetățeni.

În ansamblu, eu aș vrea să spun, stimați colegi, că există un sentiment de frustrare, pe care îl au cetățenii și pe care îl avem și noi, de ce să nu spunem, pentru că, la numeroasele sesizări pe care le avem (respectând atribuțiile și competențele care ne sunt date prin regulament), cu toate acestea, avem puține posibilități și, în primul rând, avem puține posibilități de resurse umane, pentru a merge în localități, pentru a merge pe urmele sesizărilor cetățenilor (poate, domnule președinte, că veți relua o hotărâre mai veche a Camerei cu privire la înzestrarea cu resurse umane superioare a comisiilor). Și, de asemenea, vreau să vă mulțumesc, dumneavoastră și secretariatului general, pentru că ați răspuns solicitării mele din Biroul permanent, astfel încât, cel puțin, s-a rezolvat problema bazei logistice.

Aș vrea să vă spun că suntem conștienți că avem mult mai multe de făcut, pentru ca această comisie să fie și mai vizibilă în cadrul Parlamentului, să abordeze cu mai multă acuitate și mai mult profesionalism problemele pe care le ridică cetățenii, pentru că, în felul acesta, considerăm că ne vom exercita mai bine mandatul.

Este un lucru îmbucurător că un număr important de colegi dintre dumneavoastră ne trimiteți propriile sesizări pe care le primiți de la cetățeni în audiență la comisie și noi le primim și, în măsura competențelor pe care le avem, încercăm să vă sprijinim.

Vă mulțumesc pentru atenția dumneavoastră și vă rog să acceptați, domnule președinte, ca acest raport să fie trimis și ministerelor evidențiate în cadrul său, ca și tuturor prefecturilor. Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Dacă există intervenții legate de acest raport. din partea Grupului PRM, domnul deputat Dragoș Dumitriu.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Domnule președinte,

Personal, vreau să-i mulțumesc și să-l felicit pe domnul președinte Mohora, dar și pe ceilalți membri ai Comisiei de cercetare a abuzurilor, pentru solicitudinea de care au dat dovadă și pentru faptul că m-am dus personal cu multe cazuri sosite din teritoriu și, de fiecare dată, am găsit o înțelegere acolo și chiar s-a ocupat în mod serios de toate aceste cazuri. Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții? E o intervenție, dar nu văd din cauza luminii. Domnule Ignat, dumneavoastră sunteți? Vă rog să poftiți.

 
   

Domnul Miron Ignat:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am studiat cu mare atenție raportul prezentat de domnul Mohora, președintele comisiei, și am constatat că populația a căpătat o deplină încredere în această instituție, care este Camera Deputaților, și numărul petițiilor și sesizărilor, în ultimul timp, este din ce în ce mai mare. Dacă comparăm cu perioadele precedente, constatăm un ritm de creștere al acestor sesizări, numai în primele 6 luni ale acestui an, acestei comisii i-au fost adresate peste 600 de petiții și sesizări, asta înseamnă un ritm lunar de peste 100 de petiții. Cele mai multe petiții, așa cum a prezentat și domnul președinte, se referă la justiție, ceea ce reflectă și presa noastră.

Din raportul comisiei, rezultă un efort substanțial, desfășurat de toți membrii comisiei și, în mod deosebit, de personalul comisiei, în rezolvarea acestor sesizări.

Mă bucur că județul Tulcea, pe care îl reprezint eu, are numai o singură petiție, în această perioadă.

Vă mulțumesc și apreciez raportul.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții? Nu mai sunt alte intervenții.

Luăm, atunci, act de raportul comisiei.

Dat fiind că este 12,30, ne pregătim pentru votul final.

Din partea Grupului Partidului Democrat, domnul deputat Valeriu Tabără.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Stimați colegi,

Înainte de declanșarea procedurii de vot final, vă solicit o pauză de 10 minute, pentru consultări. Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

10 minute, pauză de consultări, solicitată de Grupul parlamentar al PD.

 
     

- Pauză -

 
     

Domnul Bogdan Olteanu:

Are cuvântul doamna deputat Aura Vasile, din partea Grupului parlamentar al PSD.

 
     

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul PSD solicită 10 minute pauză, pentru a putea să continuăm și noi consultarea pe proiectele care intră la vot final.

 
     

Domnul Bogdan Olteanu:

10 minute pauză de consultări.

 
     

- Pauză -

 
Supunerea la votul final:  

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă rog să luați loc în sală. Vă rog să vă pregătiți cartelele pentru votul final.

Avem un număr de 19 proiecte la vot final.

  Proiectul de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate (adoptat);

La pct. 1 pe ordinea de zi - Proiect de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate.

Legea are caracter organic, prioritate de integrare, suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

Legea a fost adoptată, cu 251 de voturi.

(Conform afișajului, se înregistrează: 259 prezenți, 251 pentru, un vot împotrivă, 2 abțineri.)

   

Pentru explicarea votului..., eu, în orice caz.(Coboară la tribuna vorbitorilor.)

 
   

Doamnelor și domnilor colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal dorește înființarea Agenției Naționale de Integritate. Nu suntem mulțumiți de formula adoptată la nivelul comisiei, am susținut, de-a lungul dezbaterilor din comisie, dezbaterilor din plen, pe procedură și pe fond, că această formulă nu este puternică, nu are conținutul necesar și nu dă competențele necesare Agenției, pentru ca Agenția să-și ducă până la capăt efortul de prevenire și combatere a corupției.

Pe de altă parte, considerăm, dat fiind că Senatul este Cameră decizională, că aceasta reprezintă doar un prim pas în efortul de convigere a societății românești și a clasei politice românești că avem nevoie de o Agenție de Integritate puternică. Pasul decisiv trebuie să fie cel de la Senat, sperăm să avem în continuare sprijinul opiniei publice, sprijinul societății civile, pentru a-i convinge pe colegii noștri senatori că Agenția de Integritate, al cărei proiect este astăzi trimis cu propunere de adoptare de la Camera Deputaților, trebuie să capete mai multe competențe, trebuie să capete acele competențe pe care proiectul Guvernului Tăriceanu le propunea.

În această conjunctură, parlamentarii liberali, cu inima îndoită și cu încurcătură în suflete, au votat acest proiect. (Aplauze; Revine la prezidiu.)

 
   

Domnul deputat Călian, doamna deputat Jipa.

 
   

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți, în numele Grupului parlamentar PC, să mulțumim Partidului Național Liberal și Partidului Democrat pentru acest vot. Acest vot înseamnă de fapt o recunoaștere a activității depuse în Comisia juridică asupra acestui proiect de lege. Acest vot, practic, confirmă constituționalitatea Proiectului de Lege privind înființarea Agenției Naționale de Integritate în varianta Comisiei juridice.

Credem noi că această formă este acceptabilă și sperăm ca ea să fie votată și la Senat, deoarece, categoric, astăzi, a primit girul, în această formă, din partea majorității parlamentarilor din Camera Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Jipa.

 
   

Doamna Florina Ruxandra Jipa:

Stimați colegi,

În primul rând, vreau să-mi cer scuze pentru faptul că sunt foarte bolnavă și nu știu dacă vocea mea este la fel de sonoră ca de obicei.

Vreau să salut acest vot, dat astăzi de Camera Deputaților, pentru că înseamnă o mare victorie. Ca să fim integri, nu avem nevoie de o lege care nu există în nici o țară europeană! Noi, de la 1 ianuarie, suntem europeni cu totul, deci, este o mare păcăleală această lege a Agenției de Integritate! Nu a fost dorită decât de doamna Monica Macovei! Care, probabil, și-a dorit multe lucruri și care nu i-au reușit. Și-a dorit să fie și comisar european, nu i-a reușit nici acest lucru, nu are nici o importanță.

Dar, atâta timp cât voi fi în Comisia juridică, vă promit solemn că niciodată, cu concursul colegilor, care sunt bine ancorați în realitate, nu va trece nici o lege de o asemenea porcărie! (Vociferări.) Știți ce nenorocire era? (Rumoare, vociferări.) Nu faptul că noi nu dorim să fim... Nu avem bani, stimați colegi! Păi, asta presupunea niște costuri imense, ar fi însemnat...

De unde atâția bani de la buget? Nu avem bani pentru alte lucruri, care sunt foarte importante, și avem bani să creăm un organism care nu există niciunde? Poate în Congo, unde credeți dumneavoastră că ar putea să existe?

Deci, pentru mine este o mare satisfacție, nu m-am bătut în zadar. Vreau să vă spun că am avut și de plătit un mare preț pentru acest lucru. Și v-aș ruga, dacă puteți, să răbdați, să mă ascultați încă câteva secunde, stimați colegi, și vă spun și de ce.

Spre deosebire de ceilalți dintre dumneavoastră, eu am un mare handicap, știți care? Soțul meu este judecător de penal. Deci, gândiți-vă câtă verticalitate am avut, ca să am curajul să mă bat cu doamna Monica Macovei, care nici nu știți ce fel de om este, poate o să aflați pe parcurs sau poate se lămuresc și alții.

Acum câteva săptămâni, datorită faptului că eu am îndrăznit, de nenumărate ori, să fiu împotriva convingerilor dânsei (deși, atunci când a avut dreptate, de la acest microfon, eu v-am rugat să lăsăm Registrul Comerțului la justiție, pentru că aceasta era adevărata cale și mă bucur că a rămas acolo unde îi era locul), eu vreau să vă spun că a apărut în ziarul "Gândul" și este o mare nedreptate, nu la adresa soțului meu, este o nenorocire, ca soluțiile...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnă deputat, vă rog, mai scurt.

 
   

Doamna Florina Ruxandra Jipa:

Domnule președinte, o secundă mai lăsați-mă să vă spun.

Este o trategie a acestei țări, în momentul de față (acum nu vorbesc de soțul meu), ca toate dosarele penale să fie popularizate prin presă! Dumneavoastră credeți că un judecător care are asupra lui această presiune mai poate să fie el însuși și să dea soluția corectă? Lăsați justiția să-și facă datoria!

Aruncăm numai cu noroi, spunem că este coruptă, dar de ce nu-i lăsați să-și facă datoria? S-ar putea să fie și corupți printre ei, eu nu neg acest lucru, dar nu mai popularizați, rugați presa să nu mai mediatizeze! Justiția se face în sălile de tribunal și nu în ziare!

Vă mulțumesc, domnule președinte. (Aplauze. Se strigă: "Bravo!")

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Cristian Dumitrescu.

 
   

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Grupul Partidului Social Democrat a susținut prin vot acest proiect de lege. Și cred că sunt în asentimentul dumneavoastră să recunoaștem că Parlamentul României, clasa politică din România, vorbește despre necesitatea înființării acestei Agenții. Aceasta este expresia votului pe care noi, astăzi, l-am dat.

Votul nostru a fost dat însă pentru inițiativa modificată, așa cum a fost prezentată de către comisie. Noi nu putem risca, la câteva săptămâni sau luni de intrarea în Uniunea Europeană, să promovăm legi care au caracter nedemocratic. Așa cum a fost modificată legea de către dumneavoastră, Parlamentul României, așa cum va merge ea la Senat, așa cum, probabil, va fi dezbătută și discutată în Senatul României, cu posibilități de îmbunătățire (pentru că totdeauna există această șansă), această lege va face ca o inițiativă, într-adevăr, unică în Europa, dar care, iată, ne-am angajat noi întâi, PSD-ul, cândva, clasa politică la putere astăzi, prin dumneavoastră, să funcționeze o astfel de Agenție.

Dacă ea va fi funcțională, dacă ea va respecta amendamentele care au fost adoptate de către Camera Deputaților, va fi expresia voinței noastre, nu de a ne ascunde, așa cum afirmă anumite persoane din Guvernul României, averile sau alte intenții, ci, din contră, să fim deschiși către controlul populației, către controlul cetățeanului asupra probității parlamentarului român.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Bolcaș dorea o chestiune de procedură, după care revenim.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Problema de procedură este sinteza poziției grupului nostru parlamentar, de la început ne-am pronunțat împotriva acestei Agenții, așa cum a fost concepută în proiectul Guvernului. Este clar și categoric, în același timp, că în acest Parlament s-a muncit, este o victorie a dezbaterilor parlamentare și, din respect pentru modificările aduse și, în primul rând, trecerea acestei Agenții în subordinea, sub controlului Parlamentului, care reprezintă un act deosebit de democratic, noi am înțeles să votăm pentru modificările aduse în dezbaterile parlamentare. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Márton Árpád.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România a promis că va încerca să îmbunătățească această lege și o va vota. Zicem noi, am reușit să o îmbunătățim și am votat-o.

Totodată, trebuie să spun că multe lucruri sunt vehiculate prin presă, inclusiv de doamna ministru, care nu se poate regăsi în ceea ce am făcut noi sau în textul legii.

S-a vehiculat ideea că au fost eliminate capitole întregi. Nici un capitol al legii nu a fost eliminat! A fost eliminată doar parțial o singură secțiune dintr-un capitol, însă, prevederile de acolo (evident, în formă modificată) au fost preluate, comprimate în alte articole, alineate.

Spre deosebire de ceea ce s-a spus, cum că nu se pot verifica averile, că nici măcar să-i întrebe pe cei care au depus declarațiile de avere, acest inspector nu are dreptul, legea are alte prevederi. Ar fi bine ca și doamna ministru să citească forma care a ieșit din Camera Deputaților.

Pentru că, în art. 4 alin. 2 se spune destul de clar că: dacă în urma comparării datelor, inspectorul constată diferențe între venit și avere sau a fost sesizat despre existența și a altor bunuri existente, poate solicita persoanei respective informații suplimentare.

Mai mult: inspectorul are dreptul de a solicita și are obligativitatea de a da informațiile necesare despre orice persoană juridică sau orice persoană fizică legată de acele informații, înscrisuri, documente, care se regăsesc la ea sau de care are știință, care sunt elocvente pentru soluționarea cazului. Mai mult: poate dispune expertiză judiciară. Și în urma tuturor acestor demersuri, are posibilitatea de a clasa sau de a sesiza organele de urmărire penală sau fiscală.

Mai mult, tocmai la propunerea Uniunii Democrate Maghiare din România a luat ființă un nou capitol de sancțiuni, spre deosebire de legea inițială, unde a existat o singură infracțiune prevăzută în lege, iar toate celelalte abateri erau abateri disciplinare sau contravenționale. În legea pe care o aveți în față sunt cinci infracțiuni prevăzute și sunt trei contravenții, din care, pentru două, constatarea și aplicarea amenzii revine tocmai acestui agent.

Iată că toate acestea se regăsesc în art. 52-57, iar acea procedură comprimată de care am vorbit se regăsește în art. 5, 6 și 7 ale legii. Vă rog să le verificați și o să vă dați seama că, într-adevăr, am votat o lege bună, constituțională, aplicabilă. Și esancționabilă orice abatere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ioan Oltean.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Votul de astăzi al Partidului Democrat este unul ferm, unul pentru crearea Agenției Naționale de Integritate. Nimeni nu poate pune la îndoială că prin întreaga activitate pe care Grupul parlamentar al Partidului Democrat a desfășurat-o de-a lungul dezbaterilor avute la nivelul comisiei, ca și la nivelul plenului Camerei, Partidul Democrat ar fi obstrucționat sau s-ar fi pronunțat împotriva acestei instituții.

Din păcate, și o spun cu un mare regret, legea a fost golită de conținut. Prin amendamentele care au fost adoptate, prin raportul care a fost ieri adoptat, legea a ajuns într-o formă în care scopul urmărit de către inițiator nu mai poate fi atins.

Inițiatorul a dorit o instituție prin care să fie controlate averile demnitarilor. A dorit o instituție prin care să sporească gradul de transparență în ceea ce privește modalitatea prin care demnitarii acumulează de-a lungul mandatului pe care îl au. Legea a fost golită de acest conținut și acest scop nu mai poate fi atins.

Partidul Democrat își exprimă însă convingerea că la nivelul Senatului, înțelepciunea va fi prezentă în rândul comisiei de specialitate, în rândul plenului Senatului și forma finală a acestui act normativ va fi una care să corespundă intențiilor inițiatorilor, intențiilor Guvernului, va fi una care să răspundă și angajamentelor pe care România și le-a luat față de Uniunea Europeană.

Aș vrea să precizez încă un singur lucru, că acest act normativ nu este al ministrului justiției, ministrul justiției nu poate să fie inițiator. Acesta este actul normativ al Guvernului României și, în consecință, ați votat împotriva unui act normativ inițiat de către Guvernul României și nu inițiat de către ministrul justiției.

Cu speranța că ceea ce astăzi s-a întâmplat în plen va fi corectat din plin în plenul Senatului, Partidul Democrat a votat pentru acest act normativ. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Mai există vreun grup parlamentar? Nu.

Stați un pic! Ați mai vorbit o dată, domnule Călian.

Domnule Tabără, unul pentru grup, vă rog frumos!

 
     

Domnul Valeriu Tabără (din sală):

Procedură!

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Procedură?

Sunt două intervenții pe procedură. Este domnul Tabără înaintea dumneavoastră. Vă dau și dumneavoastră cuvântul pe procedură. Dar, vreau înainte de aceasta, domnule Tabără, dacă-mi îngăduiți, să consult celelalte grupuri parlamentare, dacă doresc să intervină.

Grupul minorităților? Nu.

Parlamentari independenți? Nu.

Bine. Pe procedură, domnul Tabără și domnul Călian.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Eu nu vreau să iau cuvântul pe procedură, ci pentru a corecta un element esențial, pentru că am auzit de la acest microfon că, de altfel, activitatea dintr-o comisie de o importanță formidabilă pentru Parlamentul României, cum este Comisia juridică, de disciplină și imunități, o lege de o importanță formidabilă pentru societatea românească a fost judecată după persoana ministrului.

Este pentru prima dată când în Camera Deputaților, în trei legislaturi, aud de acet lucru. Și nu după conținutul și locul unei legi de o importanță capitală.

Regret, mărturisesc, acum, aici, în fața Camerei Deputaților, regret votul pe care l-am dat, pentru că l-am dat împreună cu colegii democrați pentru o instituție absolut necesară pentru societatea românescă. Și reafirm ceea ce am mai spus cu ani în urmă: corupția nu pornește din mediul economic, ci pornește din lumea politică. Iar astăzi am dat o lovitură teribilă acestei lupte de deschidere a societății românești spre ceea ce este normalitatea de partener cu cei spre care ne îndreptăm să lucrăm în Uniunea Europeană.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Călian.

 
   

Domnul Petru Călian:

Procedură, domnule președinte.

Unul dintre antevorbitorii mei a specificat faptul că unii membri din Coaliție au votat împotriva propriului proiect. Fac precizara că, atât P.D., cât și P.N.L., au votat tot împotriva propriului lor proiect. Pentru că au votat varianta comisiei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, sunt convins că este vorba de acei foarte puțini parlamentari care, mai mult decât probabil, din eroare, au dat votul final împotriva propriului proiect. Cred că despre asta era vorba.

Stimați colegi,

Fac apel la responsabilitatea noastră politică și vă propun să trecem mai departe cu votul final și să terminăm sesiunea aceasta de vot final.

Vă reamintesc, înainte de a-i da cuvântul pe procedură domnului Merce, că este și o decizie în acest sens a Biroului permanent.

Domnule Merce, înțeleg că interveniți pe procedură? Vă rog.

 
   

Domnul Ilie Merce:

Domnule președinte,

O să intervin și eu pe procedură, cum au intervenit și alți colegi, de două ori. Eu am ridicat mâna mai demult să-mi dea cuvântul, dar domnul președinte face discriminări, am impresia. Și nu este corect.

Deci, ce vreau eu să spun vizavi de această lege? E inutilă! Ea a fost croită greșit de la început. Nu putea să sfârșească bine, fără îndoială.

De ce se preocupă Puterea, ca să-și creeze armă? O altă armă, în afară de C.N.S.A.S., cu Opoziția, de răfuială politică? Asta e și Legea A.N.I., de fapt. Hai, să nu ne ascundem după deget, că devenim neserioși, domnilor! Asta se vrea! Atât timp cât în țara asta există legi prin care se pot controla averile, da?, ce nu avem noi, însă, dar, ne e jenă să recunoaștem, voința politică să facem ceea ce trebuie în această țară. Să nu umblăm după lucruri ieftine și după capital politic! Ceea ce faceți dumneavoastră acum.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

 
  Propunerea legislativă pentru modificarea Legii învățământului nr.84/1995 (respinsă);

Trecem la votul final.

Suntem la pct.2 de pe ordinea de zi, de pe lista de vot final.

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii învățământului nr.84/1995.

Legea are caracter organic; suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați.

Vă mulțumesc.

Propunerea nu a întrunit numărul de voturi necesar pentru a fi adoptată și este respinsă.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 227 de deputați prezenți; 101 voturi pentru, 119 voturi împotrivă, 7 abțineri.)

  Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea sistemului statistic de comerț internațional cu bunuri (adoptat);

Pct.3: Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea sistemului statistic de comerț internațional cu bunuri.

Legea are caracter ordinar; prioritate de integrare.

Vă rog să votați. Suntem Cameră decizională.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 226 de deputați prezenți; 213 voturi pentru, 3 voturi împotrivă, o abținere.)

Vă mulțumesc.

Proiectul s-a adoptat.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.31/1990 privind societățile comerciale, republicată, și a Legii nr.26/1990 privind registrul comerțului, republicată (adoptat);

Pct.4: Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.31/1990 privind societățile comerciale, republicată, și a Legii nr.26/1990 privind registrul comerțului, republicată.

Legea are caracter organic; prioritate de integrare, Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 232 de deputați prezenți; 231 voturi pentru, nici un vot împotrivă, nici o abținerie.)

Vă mulțumesc. Legea a fost adoptată, în unanimitate de voturi - 231 de voturi.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.41/2006 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au obținut o formă de protecție în România (adoptat);

Pct.5: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.41/2006 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au obținut o formă de protecție în România.

Legea are caracter ordinar; prioritate de integrare, suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 232 de deputați prezenți; 225 voturi pentru, nici un vot împotrivă, două abțineri.)

Vă mulțumesc. Legea a fost adoptată.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind finanțarea comună a Secretariatului Permanent al Comisiei Interguvernamentale TRACECA (SP CIG TRACECA) între Guvernele Părților la Acordul multilateral de bază privind transportul internațional pentru dezvoltarea Coridorului Europa - Caucaz - Asia, semnat la Baku la 21 aprilie 2005 (adoptat);

Pct.6: Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind finanțarea comună a Secretariatului Permanent al Comisiei Interguvernamentale TRACECA (SP CIG TRACECA) între Guvernele Părților la Acordul multilateral de bază privind transportul internațional pentru dezvoltarea Coridorului Europa - Caucaz - Asia, semnat la Baku la 21 aprilie 2005.

Prioritate legislativă; lege ordinară; primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 227 de deputați prezenți; 218 voturi pentru, nici un vot împotrivă, două abțineri.)

Vă mulțumesc. Proiectul a fost adoptat.

  Propunerea legislativă pentru modificarea Legii audiovizualului nr.504/2002 (adoptată);

Pct.7: Propunerea legislativă privind modificarea Legii audiovizualului nr.504/2002.

Legea are caracter organic; suntem primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 232 de deputați prezenți; 185 voturi pentru, 41 voturi împotrivă, 5 abțineri.)

Vă mulțumesc. Legea a fost adoptată; 185 de voturi pentru.

  Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.139/2000 privind activitatea de meteorologie (adoptat);

Pct.8: Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.139/2000 privind activitatea de meteorologie.

Legea are caracter ordinar; suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 230 de deputați prezenți; 226 voturi pentru, nici un vot împotrivă, o abținere.)

Vă mulțumesc. Legea a fost adoptată.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.7/2006 pentru modificarea Legii nr.282/2005 privind organizarea activității de transfuzie sanguină, donarea de sânge și componente sanguine de origine umană, precum și asigurarea calității și securității sanitare, în vederea utilizării lor terapeutice (adoptat);

Pct.9: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.7/2006 pentru modificarea Legii nr.282/2005 privind organizarea activității de transfuzie sanguină, donarea de sânge și componente sanguine de origine umană, precum și asigurarea calității și securității sanitare, în vederea utilizării lor terapeutice.

Lege ordinară; suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 229 de deputați prezenți; 226 voturi pentru, nici un vot împotrivă, o abținere.)

Vă mulțumesc. Legea a fost adoptată.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.189/2005 pentru stabilirea unor măsuri privind vehiculele rutiere înmatriculate (adoptat);

Pct.10: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.189/2005 pentru stabilirea unor măsuri privind vehiculele rutiere înmatriculate.

Lege ordinară; Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 226 de deputați prezenți; 221 voturi pentru, 0 voturi împotrivă, 1 abțineri.)

Vă mulțumesc. Legea a fost adoptată.

  Propunerea legislativă privind salarizarea și alte drepturi ale personalului care își desfășoară activitatea în sistemul sanitar-veterinar (adoptată);

Pct.11: Propunerea legislativă privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din sistemul sanitar-veterinar.

Legea are caracter ordinar; suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 231 de deputați prezenți; 230 voturi pentru, nici un vot împotrivă, o abținere.)

Vă mulțumesc. Legea a fost adoptată.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.296/2004 privind Codul consumului (adoptat);

Pct.12: Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.296/2004 privind Codul consumului.

Legea are caracter ordinar; suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 228 de deputați prezenți; 225 voturi pentru, nici un vot împotrivă, o abținere.)

Da, vă mulțumesc. Legea a fost adoptată.

  Propunerea legislativă privind modificarea art.9 alin.(1) lit.a.) din Ordonanța Guvernului nr.65/2001 privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale (adoptată);

Pct.13: Propunere legislativă privind modificarea art.9 alin.(1) lit.a) din Ordonanța Guvernului nr.65/2001 privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale.

Legea are caracter ordinar; suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 227 de deputați prezenți; 223 voturi pentru, două voturi împotrivă, două abțineri.)

Vă mulțumesc. Legea a fost adoptată.

  Proiectul de Lege privind completarea art.X din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.50/2004 pentru modificarea și completarea unor acte normative în vederea stabilirii cadrului organizatoric și funcțional corespunzător desfășurării activităților de eliberare și evidență a cărților de identitate, actelor de stare civilă, pașapoartelor simple, permiselor de conducere și certificatelor de înmatriculare a vehiculelor (adoptat);

Pct.14: Proiectul de Lege privind completarea art.X din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.50/2004 pentru modificarea și completarea unor acte normative în vederea stabilirii cadrului organizatoric și funcțional corespunzător desfășurării activităților de eliberare și evidență a cărților de identitate, actelor de stare civilă, pașapoartelor simple, permiselor de conducere și certificatelor de înmatriculare a vehiculelor.

Legea are caracter ordinar, suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 234 de deputați prezenți; 165 voturi pentru, 67 voturi împotrivă, două abțineri.)

Vă mulțumesc. Legea a fost adoptată.

  Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului (3) al articolului 176 din Legea învățământului nr.84/1995 (adoptată);

Pct.15: Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului (3) al articolului 176 din Legea învățământului nr.84/1995.

Legea are caracter ordinar, suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 234 de deputați prezenți; 120 de voturi pentru, 106 voturi împotrivă, 8 abțineri.)

   

Vă mulțumesc. Propunerea a întrunit 120 de voturi pentru. A fost adoptată.

Dacă e lege ordinară Legea învățământului?

Asta mă uit și eu aici, că eu știu că Legea învățământului este lege organică.

Păi, atunci, vă rog să corectați. Că aici este lege organică. Deci, n-a întrunit numărul necesar de voturi și mie mi se părea ciudat că Legea învățământului este lege ordinară. E o lege veche, domnule deputat, știm cu toții, că ține de acquisul național calitatea ei.

(Rumoare, vociferări)

Considerați că ați fost induși în eroare de anunțul meu? Dacă considerați așa, eu vă propun să repun la vot această propunere legislativă.

Vă rog. Domnul deputat Andea.

 
   

Domnul Petru Andea:

Votul a fost dat. Vreau să precizez că Legea învățământului este lege organică doar în ceea ce privește organizarea generală a învățământului. Or, facilitatea de care beneficiază studenții atunci când cumpără un bilet la instituțiile de cultură, nu face parte din organizarea generală a învățământului.

Deci, legea este ordinară și votul este valabil.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Înțeleg că Grupul P.S.D. își asumă faptul că legile organice pot fi modificate prin legi ordinare, atunci când prevederile de natură organică nu sunt afectate, și vom introduce aceasta ca o cutumă a Camerei Deputaților, atunci, pentru a nu mai avea genul acesta de discuții de fiecare dată.

 
   

Domnul Petru Andea:

Nu Grupul P.S.D. a modificat. Este prevăzut în Constituție, partea generală de orgnizare a învățământului, iar votul a întrunit 120 de voturi pentru. Deci, nu aparține doar Grupului P.S.D.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Rog să consemnăm și cutuma.

În raportul comisiei scrie că este organică sau ordinară?

 
     

Domnul Petru Andea:

Ordinară.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Dacă în raportul comisiei scrie că este ordinară, atunci este lege ordinară. Cine nu este de acord cu ea, s-o conteste la Curtea Constituțională, și Curtea va stabili dacă e organică sau ordinară.

Am luat act. Sigur că puteți contesta faptul că s-a susținut aici și putem verifica stenograma, dar înțeleg că v-ați asumat o anumită chestiune.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.47/2006 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea Europeană, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente acestora (adoptat);

Pct.16: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.47/2006 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea Europeană, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente acestora.

Legea are caracter ordinar; suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 228 de deputați prezenți; 227 voturi pentru, nici un vot împotrivă, o abținere.)

Vă mulțumesc. Legea a fost adoptată.

  Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.109/2000 privind stațiunile balneare, climatice și balneoclimatice și asistența medicală balneară și de recuperare (adoptat);

Pct.17: Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.109/2000 privind stațiunile balneare, climatice și balneoclimatice și asistența medicală balneară și de recuperare.

Legea are caracter ordinar; suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 231 de deputați prezenți; 228 de voturi pentru, două voturi împotrivă, o abținere.)

Vă mulțumesc. Legea a fost adoptată.

  Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.379/2003 privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război (adoptat);

Pct.18: Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.379/2003 privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război.

Legea are caracter ordinar; suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 231 de deputați prezenți; 228 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, două abțineri.)

Vă mulțumesc. Proiectul a fost adoptat.

  Propunerea legislativă pentru modificarea alin.(2) al art.15 din Legea nr.188/ 1999 privind Statutul funcționarilor publici (adoptată).

Pct.19: Propunerea legislativă pentru modificarea alin.(2) al art.15 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.

Legea are caracter organic; suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați.

(Conform afișajului, sunt înregistrați 234 de deputați prezenți; 167 voturi pentru, 47 voturi împotrivă, 17 abțineri.)

   

Propunerea legislativă a întrunit 167 de voturi și a fost adoptată.

Am finalizat sesiunea de voturi finale.

Vă doresc o zi bună în continuare.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 13,40.

 
       

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania friday, 10 july 2020, 13:27
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro