Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 28 iunie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.116/07-07-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
03-06-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 28-06-2006 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 28 iunie 2006

3. Dezbaterea moțiunii de cenzură "Guvernul Tăriceanu - fapte și minciuni" (supunerea la vot, respingerea moțiunii)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Trecem la pct. 1 de pe ordinea de zi.

Înainte de a trece la dezbaterea moțiunii de cenzură, doresc să întreb parlamentarii dacă există vreo cerere de retragere a semnăturii de pe această moțiune? Nu există asemenea cereri.

Vă informez că nu au existat nici cereri scrise depuse la conducerea Parlamentului.

Moțiunea de cenzură a fost prezentată, conform Regulamentului Camerelor reunite, în ședința comună din 22 iunie 2006.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

În legătură cu dezbaterea moțiunii de cenzură Birourile permanente ale celor două Camere, în ședința comună de astăzi, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, au hotărât să propună timpul maxim afectat pentru dezbateri, după cum urmează: Guvernului i se rezervă 60 de minute, pe care le utilizează la începutul și la sfârșitul dezbaterilor; grupurilor parlamentare din Cameră și Senat li se alocă timpul corespunzător numărului inițial al membrilor lor, luându-se în calcul câte 20 de secunde pentru fiecare parlamentar. Deputații și senatorii care nu fac parte din grupurile parlamentare vor avea la dispoziție câte 20 de secunde fiecare, timp care poate fi cedat între acești parlamentari sau la grupuri parlamentare.

Din însumarea acestui timp pe grupurile parlamentare și pentru deputații și senatorii care nu fac parte din aceste grupuri, rezultă următoarele limite maxime: P.N.L. împreună cu P.D. 54 de minute; P.S.D. 53 de minute; P.R.M. 23 de minute; U.D.M.R. 11 minute; Partidul Conservator 10 minute; Minorități Naționale 6 minute; deputați și senatori fără apartenență la grupuri parlamentare 6 minute. În total 163 de minute.

Dacă sunt obiecții la aceste propuneri ale Birourilor reunite? Nu sunt obiecții.

Supun votului dumneavoastră propunerile Birourilor permanente reunite referitoare la repartizarea timpului maxim pentru dezbatere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi s-a aprobat.

Pentru prezentarea moțiunii de cenzură dau cuvântul domnului deputat P.S.D. Dan Nica.

Domnul Dan Nica:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi senatori și deputați,

România se află astăzi în pragul unui moment crucial din istoria sa: integrarea în comunitarea europeană.

Traseul european al României este însă periclitat de către cei pe care cetățenii României i-au învestit cu încredere și legitimitate în decembrie 2004. Incompetența, mediocritatea și lipsa de responsabilitate sunt caracteristile unei guvernări care poate să compromită viitorul european al milioanelor de români.

În fața acestui pericol, Partidul Social Democrat constată că singura soluție viabilă pentru viitorul european al României este votul popular pentru alegerile anticipate.

Pentru ca acest lucru să se poată realiza, grupurile parlamentare ale Partidului Social Democrat depun următoarea Moțiune de Cenzură: "Guvernul Tăriceanu - fapte și minciuni".

Alianța D.A. a juns la putere în urma unei fraude electorale istorice: a mințit românii că le va aduce dreptate și bunăstare. Le-a adus circ și sărăcie. După un an și jumătate de la alegeri, peste programul de guvernare s-a așternut un strat gros de praf. Politienii puterii mai vorbesc despre promisiunile electorale doar pentru a le mai da peste nas celorlalți colegi din Alianță. Nu au de gând să ducă vreun proiect public până la capăt, ci vor să facă multă gălăgie.

Preocuparea principală a PNL este să slăbească puterea politică a PD, cu orice mijloace și cu orice preț. Aceleași obiective le are și PD, poate cu rezultate mai bune. Niciunuia dintre aceste partide nu-i stă gândul să guverneze România mai bine!

Ce diferență este între COCOPO-ul cederist și CNC-ul co-aliate? Poate doar că media de vârstă s-a mai redus. Practicile politice au rămas aceleași. Unii trag de scaune, ceilalți trag de masă. De când cu demisia irevocabilă revocată a premierului Tăriceanu, scena politică românească este zguduită de un veritabil război între diversele facțiuni care constituie Coaliția de guvernare. "Războiul palatelor" se poartă în Guvern, în Parlament, în județe, în ședințe cu ușile întredeschise, în paginile ziarelor și pe micile ecrane, în casele fiecăruia dintre noi. Războiul face întotdeauna, însă, și victime colaterale: sănătatea, educația, agricultura, nivelul de trai, pensionarii, oamenii de afaceri, miile de sindicaliști care au ieșit pe străzi și sutele de sinistrați care încă dorm pe unde apucă.

Guvernul condus de premierul Tăriceanu s-a născut în zodia alegerilor anticipate și a funcționat un an și jumătate într-o atmosferă de provizorat și de incertitudine continuă. De fiecare dată când mai scăpa câte un zvon de la Cotroceni la Palatul Victoria se instaura panica și se pregăteau stegulețele de campanie. Între două întâlniri cu anumiți oameni de afaceri și un telefon pe la justiție, premierul Tăriceanu mai făcea o pomană electorală, pentru a cumpăra voturile românilor.

Patrulaterul guvernamental trebuie să dea seama de rezultatele dezastruoase ale politicilor publice și proiectelor pe care le-a pus în practică. După un an și jumătate de guvernare portocalie trebuie să tragem linie și să vedem ce a reușit să facă actualul Guvern: industria avicolă este distrusă, sute de focare de gripă aviară amenință peste tot sănătatea oamenilor; agricultura este lipsită de subvenții și mai urmează pe deasupra să mai fie și impozitată. Sistemul sanitar este la un pas de explozie, doctorii s-au săturat de incompetența și reaua-credință a contabilului de la sănătate, iar bolnavii au ajuns să cerșească medicamente, să moară la cozile de la farmacii. Mai mult, farmaciile au rămas fără fonduri, pentru că ministrul contabil a greșit socotelile sănătății. Sistemul de educație este foarte aproape să fie din nou blocat de grevă, pentru că profesorii s-au săturat de minciuni și amânări, de disprețul și aroganța cu care îi tratează Guvernul. Le-ați promis pensionarilor că o să le recalculați pensiile, dar n-ați făcut nimic, pentru că politicile fiscale și bugetare dezastruoase și incoerente au secătuit bugetul de stat. Ați crescut prețul la curentul electric, la gaze, la gigacalorie fără să vă intereseze că oamenii nu au de unde să plătească și că sunt necesare programe de asistență socială.

Dar ați știut cum să faceți ca statul să cumpere energie scumpă de la firmele potentaților dumneavoastră! Infrastructura este la fel ca în anul 2004, nici un kilometru de autostradă nu a mai fost construit, iar oamenii afectați de inundații încă nu au o casă unde să doarmă. Mediul de afaceri este complet debusolat, pentru că ați reintrodus practica aberantă a sutelor de ordonanțe de urgență din perioada 1996-2000, care bulversau sistemul fiscal din România, prin modificări repetate ale Codului fiscal. Oamenii de afaeri se așteaptă, consternați și uluiți, să mai modificați sau să mai inventați noi taxe și impozite. Vă ascundeți într-un mod mincinos și jenant după prevederi ale Uniunii Europene pentru a mări impozitele și taxele și pentru a crea haos în adminsitrație și justiție.

Domnule Tăriceanu, onorați membri ai cabinetului, ce vreți? Să vină toată România în București, în Piața Victorie ca să vă convingeți că habar nu aveți ce faceți! Că nu știți încotro îndreptați România! Că nu știți ce ne așteaptă după 2007! Că faceți greșeli după greșeli orbiți de lupta pe care o dați în interior pentru putere, fără să vă intereseze are sunt efectele asupra populației!

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Între timp, România se îndreaptă buimăcită către Uniunea Europeană. Mai mult ne trage Europa spre ea decât înaintăm noi. Nimeni nu știe ce se va întâmpla când vom ajunge acolo. Guvernul are de rezolvat scandalurile politice care îl macină din interior și nu are timp să elaboreze o strategie de dezvoltare pentru perioada post-aderare.

Experimentul fiscal pe care Guvernul Tăriceanu îl susține cu foarte multă ardoare afectează considerabil și pregătirile României pentru integrarea europeană, va duce la o diminuare a resurselor bugetare, va conduce la reducerea investițiilor publice în domenii ca justiția, administrație publică, securizarea frontierelor, sănătate, mediu, investiții absolut necesare pentru alinierea la standardele europene. De asemenea, politica fiscală guvernamentală creează dificultăți serioase cu privire la co-finanțarea programelor Uniunii Europene.

După ce vreme de 500 de zile agricultura românească a fost zdruncinată ba de inundații, ba de gripă aviară, ba de incompetența ministrului Flutur, astăzi producătorii din mediul rural sunt într-o situație dezastruoasă. Mai nou, guvernanții și-au propus să stoarcă tot ce se poate stoarce din agricultură, înainte de a o lăsa să moară și i-au dat mână liberă ministrului Vlădescu să "biruiască" mediul rural.

Guvernul Tăriceanu nu și-a ascuns niciodată internțiile de a desființa mica proprietate țărănească, pentru a concentra agricultura în mari proprietăți funciare. Cu toate acestea, același Guvern a uitat să ne spună ce se va întâmpla cu micul producător agricol. Probabil că după ce va fi impozitat la sânge de ministrul Vlădescu, țăranul român se va sătura de pământul lui și va pleca de bunăvoie către alte zări, probabil să îngroașe rândurile "căpșunarilor" care muncesc în fermele din Uniunea Europeană.

Eliminarea sau reducerea subvențiior pentru mai multe categorii de culturi a determinat creșterea costurilor de producție, imposibilitatea valorificării la prețuri avantajoase a produselor, precum și la falimentul unui mare număr de fermieri. Aproximativ 1 milion de hectare de teren arabil a rămas nelucrat în acest an. În consecință, producția agricolă a scăzut în 2005 cu 40% față de cea realizată în anul 2004, iar produsele agricole s-au scumpit pe piața agroalimentară.

Raportul de țară publicat de Comisia Europeană în luna mai a anului curent subliniază situația critică din domeniul agricol. De altfel, unul dintre cele două stegulețe roșii care "împodobesc" raportul României este înfipt în dreptul agriculturii gestionate de către ministrul Flutur.

Realizarea principală a ministeriatului domnului Flutur a fost plasarea cu mare succes a României pe harta mondială a gripei aviare. Combaterea gripei aviare s-a făcut în mod pompieristic, haotic, iar numărul focarelor de gripă aviară a crescut permanent.

Ministrul Flutur a reușit o performanță rară: distrugerea unui sector avicol care a reușit să meargă bine, să facă export și pe care l-a adus la pierderi de 1.800 miliarde lei. Probabil că oamenii au tratat păsările cu deja celebrul vaccin "tamiflutur".

Inundațiile au distrus definitiv orice urmă de credibilitate pe care Guvernul Tăriceanu o avea. Modul cum au fost gestionate crizele inundațiilor prin care România a trecut doi ani la rând ilustrează cu prisosință incompetența echipei de conducere de la Ministerul Mediului.

Scandalul pompelor, deciziile total eronate în ceea ce privește deversarea controlată a barajelor de acumulare, care au dus la inundarea voită a mai multor localități, evaluările contradictorii ale efectelor inundațiilor sunt doar câteva din erorile grave ale guvernanților.

Adăugăm la acest bilanț negru și felul în care Ministerul Mediului a înțeles să rezolve problema sinistraților. Este cunoscut modul în care oamenii politici aflați la conducerea acestei instituții s-au străduit să acrediteze ideea că reconstrucția caselor afectate de inundații este în sarcina exclusivă a celor rămași fără adăpost.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

România este o țară săracă. Dincolo de cifrele reci ale statisticii, care ne plasează pe unul dintre ultimile locuri în Europa în ceea ce privește venitul pe cap de locuitor, cât și în privința produsului intern brut pe cap de locuitor, România este o țară săracă, pentru că o mare parte a populație își trăiește viața în condiții de subzistență. Pentru o țară care, în mai puțin de un an de zile, își propune să adere la marea și bogata familie europeană, sărăcia reprezintă o problemă gravă care trebuie rezolvată urgent.

Eforturile consistente în implementarea programelor sociale, depuse după anul 2000, creșterea economică robustă, crearea a sute de mii de locuri de muncă, stabilitatea legislativă și administrativă au constituit un progres important în lupta cu sărăcia. Anul 2005 a adus însă un regres semnificativ. Guvernul "liberal" care conduce astăzi România arată, în fiecare zi și cu fiecare măsură, că este prea puțin interesat de soarta celor care au cel mai mult nevoie de ajutorul statului: pensionari, agricultori, tineri, șomeri sau persoane afectate de dizabilități fizice și psihice. Guvernul condus de premierul Tăriceanu a abandonat aproape complet politica socială și s-a dedicat satisfacerii intereselor obscure ale grupurilor care au suficientă putere să-și promoveze ambițiile pe holurile Palatului Victoria.

În ultimii doi ani de guvernare "liberală", România a cunoscut proteste sindicale de o amploare sindicală neîntâlnită în ultimul deceniu. Protestele lucrătorilor de la CFR și Metrorex, ale angajaților de la uzina Remin Baia-Mare, ale profesorilor, ale asistenților medicali, ale pensionarilor și cele determinate de proiectul Codului Muncii, au scos în stradă zeci de mii de oameni revoltați de mizeria spre care îi împinge guvernarea portocalie.

Mii de pensionari au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva atitudinii pe care Guvernul o are față de cinci milioane de oameni din sectorul de stat și încă un milion și jumătate din mediul rural. Pensionarii au de suferit cel mai mult de pe urma "succeselor" economice ale guvernării de dreapta.

Guvernul Tăriceanu susține cu fermitate reducerea drastică a programelor de asistență socială. Sub pretextul că politica asistențială descurajează munca, multe dintre programele sociale vor fi reduse, ajustate sau anulate în următorii ani bugetari.

Se va repeta astfel o experiență deja cunoscută, din perioada 1997 - 2000, când rata sărăciei a crescut, sub presiunea unor politici haotice și antisociale, de la 20% la 35%. La sfârșitul anului 2004, rata sărăciei coborâse până la 18,8%, pentru ca ea să crească din nou, odată cu învestirea noului cabinet.

Managementul haotic al unui Guvern provizoriu, cum este cel al premierului Tăriceanu, s-a transmis și sistemului de sănătate. După eșecul notoriu al liberalului Cinteză a venit rândul contabilului Nicolaesc să-și încerce norocul. Al doilea eșec lamentabil al liberalilor. În doar câteva luni de zile, ministrul Nicolaescu a schimbat legi fără să știe ce face și fără să asculte de sfaturile celor care sunt profesioniști în sănătate. a ajuns să fie contestat de doctori, inclusiv de marile personalități medicale din România și a ajuns să fie huiduit de către bolnavi pe stradă.

Vorbim de ani de zile despre "criza din sistemul sanitar", despre un sistem finanțat la limita acceptabilului. Din cauza politicii fiscale păguboase a actualei Puteri bugetul de stat, tot mai sărac, nu mai dispune de resursele necesare pentru a ține pe linia de plutire sistemul de sănătate publică.

De acum înainte, sistemul sanitar va supraviețui după legea selecției naturale, adică vor trăi doar cei care au zile.

În toamna trecută, epidemia de pojar a ucis zece copii în România. Această tragedie a fost posibilă din cauza ministrului Eugen Nicolăescu. În loc să fie preocupat de organizarea campaniei de vaccinare se chinuia să găsească tot felul de metode pentru a demite directori de spitale incomozi domniei sale. În mod normal, premierul Tăriceanu trebuia să-i ceară demisia pentru că responsabilitatea era a ministrului Nicolaescu.

Dar ce mai este normal atunci când vorbim de Guvernul Tăriceanu?!

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Același Guvern a avut grijă ca nici educația să nu scape "nepedepsită". După un an și jumătate de bâlbâieli, demiteri, demisii, restructurări și greve la nivel național, întinse pe perioade record, situația educației este similară cu cea din sistemul de sănătate.

Încă o dată Alianța D.A. a demonstrat românilor că știe doar să-i mintă: promisiunea din campania electorală că, odată ajunși la putere, vor da educației 5% a fost făcută pentru a obține voturi. Când a trecut la fapte Alianța s-a împiedicat. În aceste condiții, profesorii se pregătesc iar de grevă, pentru că promisiunile care le-au fost făcute nu sunt onorate de către actualul Guvern. Ei nu au uitat aroganța cu care au fost tratați, însă au sperat că, după greva de anul trecut Guvernul a învățat să-i respecte.

Niciodată, sub o altă guvernare, cadrele didactice nu au fost umilite așa cum a făcut-o Guvernul Tăriceanu. Nicicând profesorii nu au făcut greva foamei și nu și-au schimbat sălile de clasă cu trotuarele străzii pentru a cere ceea ce li se cuvine de drept: un salariu decent.

La numai câteva luni de zile de la preluarea puterii, marii specialiști liberali în finanțe și-au arătat incompetența. Ziaristul ajuns oeste noapte ministru al finanțelor și-a dat seama că i-a alunecat pălăria prea mare peste ochi. Din păcate, aceste experimente ale Guvernului Tăriceanu au efecte negative semnificative asupra întregii economii românești și, în mod direct, asupra nivelului de trai al populației. Politica fiscală a Alianței a determinat stagnarea veniturilor bugetare și ponderea veniturilor în p.i.b. la aproximativ 29%, în condițiile în care Uniunea Europeană ne cere cel puțin 34% din p.i.b.! Un buget de stat mai sărac va răspunde din ce în ce mai greu la nevoile unei țări în care sărăcia reprezintă încă o problemă. La ce să te aștepți de la un Guvern al cărui ministru de finanțe spune sus și tare că nu există domenii strategice și că statul poate să decidă care categorie socială sau nu trebuie să fie sprijinită.

Începând chiar cu anul 2005, evoluțiile principalilor indicatori macroeconomici demonstrează declinul economiei românești. "Performanțele" anului 2005 nu lasă nici un dubiu cu privire la insuccesul măsurilor liberale și nici cu privire la capacitatea mediocră a guvernanților de a se adapta la o realitate socială determinată de eminenta integrare în Uniunea Europeană.

În 2005, creșterea economică a înregistrat cea mai severă diminuare față de nivelul din anul precedent. Într-un singur an, Guvernul Tăriceanu a reușit să înjumătățească ritmul creșterii economice: de la 8,3% în 2004 la doar 4,1% în 2005. Astăzi, puterea de cumpărare a românilor se situează la o treime față de media europeană, țara noastră aflându-se, în ceea ce privește acest indicator, pe penultimul loc, doar înaintea Bulgariei.

Rata inflației este o altă "victimă" a politicilor guvernamentale. Executivul condus de către premierul Tăriceanu a lăsat să se înțeleagă, prin măsurile implementate până în prezent, că procesul dezinflaționist nu reprezintă o prioritate pentru Guvern. Bâlbâielile din politica fiscală și coordonarea deficitară cu politica monetară promovată de Banca Națională au determinat o încetinire semnificativă a procesului de dezinflație.

Alături de derapajele externe, deficitul bugetar constituie un element de profundă îngrijorare pentru mediul economic. În urmă cu opt luni, de la tribuna Parlamentului, premierul Tăriceanu s-a străduit să convingă parlamentarii că, în 2006, economia nu-și poate permite un deficit bugetar mai mare de 0,5% din p.i.b. Astăzi, deficitul a ajuns la 2,5% din p.i.b. Acum putem înțelege cu toții de ce a ținut atât de mult Guvernul acual să întrerupă orice acord de cooperare cu Fondul Monetar Internațional.

Săptămâna trecută, președintele României a criticat de la tribuna Parlamentului activitatea Guvernului Tăriceanu. Acuzațiile prezentate de la tribuna Parlamentului de către președintele României au fost întărite de către moțiunea noastră de cenzură și au precedat cu mult îngrijorările enunțate de președintele Băsescu.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Mulți dintre dumneavoastră ați aplaudat atunci că intervenția președintelui României a fost făcută de la tribuna Parlamentului. Chiar mulți dintre miniștrii și parlamentarii Puterii, lipsiți de curajul pe care îl afișează de obicei, au aprobat afirmațiile șefului statului și au apreciat că Traian Băsescu a prezentat realitatea României de azi.

Moțiunea P.S.D. nu face altceva decât să prezinte aceeași realitate tristă și disperată.

Puterea de astăzi invocă stabilitatea politică, în perspectiva integrării europene. Fals! Ni se spune că o criză guvernamentală ar putea integra succesul aderării României la 1 ianuarie 2007. Fals! Pericolul real pentru aderarea României la Uniunea Europeană îl constituie Cabinetul Tăriceanu, din cauza incompetenței și iresponsabilității cu care guvernează România.

Căderea acestui Guvern și formarea rapidă a unui alt Executiv nu este o piedică, ci o condiție necesară pentru aderarea cu succes la Uniunea Europeană.

În consecință, Partidul Social Democrat cere Parlamentului României să pună capăt mandatului acordat Guvernului Călin Popescu Tăriceanu.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea P.S.D.-ului).

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului Călin Popescu-Tăriceanu, prim-ministru, pentru prezentarea poziției Guvernului față de moțiunea de cenzură.

Aveți cuvântul, domnule prim-ministru.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte al Camerei Deputaților.

Domnule președinte al Senatului,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Motivul pentru care ne-am reîntâlnit astăzi aș fi tentat, dacă n-aș fi în Parlament, să spun că este unul aproape derizoriu. De ce? Pentru că nu votăm legile integrării europene, chiar dacă, după cum prea bine știți, urgențele ne presează. Nu dezbatem nici ce facem cu fondurile europene, nici alte probleme prioritare. Acestea, totuși, există!

Suntem aici, însă, pentru că P.S.D. a vrut să se afle în treabă! În lipsă de idei, programe și oameni cu viziune, P.S.D. a încropit o moțiune de cenzură. Cu alte cuvinte, și-a găsit un motiv de vorbă.

Deși este în opoziție P.S.D. nu va fi niciodată o alternativă pentru România. Nu ducem lipsă de vorbe. Jurnaliștii mă întreabă adesea, pe bună dreptate, ce cred despre vreo declarație năstrușnică. Și, evident, nu de vorbe duce lipsă România.

Se vorbește mult în țara asta - și o spun și străinii - aruncă unul o piatră și zece sar în apă după ea.

Moțiunea P.S.D. este o sinteză a unor astfel de "tunuri" verbale. Săptămâna trecută domnul Mircea Geoană se înflăcăra împotriva Guvernului și a Alianței DA, fluturând pasaje din moțiune. Îl știm cu toții pe domnul Mircea Geoană de câțiva ani. Nu ne mai surprinde, deși se schimbă de la o zi la alta.

Din păcate, nu a evoluat nici când era la Putere, nici când era în Opoziție, nici acum când este la Putere (Râsete, aplauze.) Îmi cer scuze, nici când era la Putere, nici acum, când este în Opoziție (Vociferări, râsete, aplauze).

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule prim-ministru, nu este timpul pierdut.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

La putere, în partidul dumneavoastră.

Doamnelor și domnilor,

Domnul Mircea Geoană ne dovedește că este total rupt de realitate. Ori nu este în stare, ori nu vrea să o vadă.

Alegerile din 2004 au arătat că P.S.D. trebuie să se reformeze, ca să corespundă nevoilor societății. Dar P.S.D. nu s-a reformat, nu oferă alternativă la guvernare. Și atunci alege calea bătută de ani de zile, pe care o știe cel mai bine. Vorbe de clacă, populism și minciună.

Cele 28 de pagini ale moțiunii sunt pline de minciuni: afirmații false, cifre greșite, interpretări mistificatoare. P.S.D. a folosit tot arsenalul dezinformării. P.S.D. încearcă să ascundă câteva adevăruri costisitoare: în cei 4 ani de guvernare a prăduit țara prin corupție, refuzul reformelor și practici clientelare. Nici acum P.S.D. nu este o ofertă viabilă pentru cetățeni. Are doar cocori în loc de trandafiri și, în continuare, își propune numai să distrugă, să corupă și să manipuleze.

Nu are rost să demontez punct cu punct colecția de minciuni și de ipocrizie din moțiune. Ar fi o pierdere de vreme. Iar așa cum am demonstrat până acum, nu intru în jocuri politice și nici nu-mi irosesc energia în aranjamente de culise.

În exercițiul guvernării, mă ghidez după obiectivele prioritare ale României, și nu după vorbe. Se împlinesc astăzi 18 luni de când am preluat mandatul de prim-ministru, prin votul dat de Parlament. M-am angajat la învestitură să consolidez rolul Parlamentului. Am făcut acest lucru, am venit în fața plenului ca să răspund pentru activitatea Guvernului și a mea personală, am participat la vot, când a fost nevoie, am insistat pentru disciplină în rândul parlamentarilor Coaliției.

Cu toate acestea, constat că uneori Parlamentul devine scenă de teatru. Și moțiunea de astăzi, din păcate, confirmă acest lucru. Trăim, din păcate, cum spuneam, sub zodia abuzului de vorbe.

Se vorbește despre tot soiul de lucruri: facem alegeri anticipate, fiecare partid cu anticipatele lui; ba nu, dăm jos Guvernul; astăzi îl schimbăm doar pe primul-ministru; mâine facem restructurare; o remaniere este mai potrivită; Guvernul să spună de ce a adus inundații și gripa aviară; ne văităm că nu suntem pregătiți pentru aderare la Uniunea Europeană, dar producem numai vorbe.

Sigur, depunem o moțiune de cenzură, depunem 10 moțiuni simple, punem condiții și dăm ultimatumuri Guvernului, care nu au nici o legătură cu realitatea și cu nevoile oamenilor. Dar facem titluri de presă și credem că am câștigat la capitolul imagine.

Goana după imagine este cauza acestui abuz de vorbe. Dar imaginea obținută este goală de conținut și fără responsabilități. Și este un lucru periculos, pentru că cetățenii doresc să avem un comportament responsabil în fața lor.

Așa cum am demonstrat în cele 18 luni de guvernare, eu refuz să intru în jocul acesta. Unii au interpretat refuzul meu de a intra în sarabanda vorbelor ca pe un semn de slăbiciune și vă spun că se înșeală.

Ca prim-ministru, am solicitat Executivului să se orienteze în politicile sale după prioritățile strategice ale românilor, și nu după jocuri de culise. De aceea, schimburile de replici din presă dintre membrii Coaliției nu au avut efect în interiorul Guvernului. Am acționat cu solidaritate, iar deciziile din ședințele Cabinetului nu au fost bruiate de vorbe goale.

Iată care sunt prioritățile după care ne-am orientat deciziile: integrarea europeană, dezvoltarea societății și gestionarea situațiilor de urgență.

Este legitim să prezint în fața dumneavoastră și a cetățenilor României ceea ce am obținut, de fapt, în 18 luni de guvernare și, mai departe, lucrurile care mă preocupă în continuare, în perioada care urmează, ca prim-ministru.

Sunt chestiuni care țin de viața de zi cu zi a oamenilor. Este un drum pe care l-am parcurs împreună și un drum pe care vom merge mai departe. Și doresc ca în funcție de aceasta să fim judecați.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

În primul rând, să analizăm România ca stat european. România a făcut un salt semnificativ în aceste luni, din perspectiva integrării europene.

În decembrie 2004, când am preluat conducerea Guvernului, aveam următoarele certitudini: comparativ cu cele 10 state care au aderat în 2004, România încheiase negocierile de aderare cu clauze suplimentare, care ar fi putut amâna aderarea cu un an. Și, spre deosebire de Bulgaria, România avea patru clauze suplimentare, iar Bulgaria nici una. Clauzele semnalau patru disfuncționalități majore la nivel instituțional, care ne făceau să fim incompatibili cu statele europene: corupția generalizată și, respectiv, proasta funcționare a sistemului justiției, absența unei justiții libere și profesioniste, lipsa liberei concurențe, lipsa securizării frontierei și problemele de mediu.

În al doilea rând, România suferea de o lipsă totală de credibilitate. Cauza era exact ceea ce spuneam și mai devreme: abuzul de vorbe. Foștii guvernanți promiseseră prea multe și făcuseră prea puține, iar pentru acest lucru vă spun că erau vestiți deja la Bruxelles.

În al treilea rând, nu ni se dădeau șanse reale pentru aderarea la Uniunea Europeană în 2007. România era codașă la toate capitolele de pregătire pentru integrare. Fostul Guvern P.S.D. nu inclusese în bugetul pe anul 2005 al României nici măcar fondurile necesare reformelor europene.

După 18 luni de muncă depusă de actualul Guvern, situația s-a transformat complet. În primul rând, este o certitudine că România va adera la Uniunea Europeană pe 1 ianuarie 2007. Și-mi permit să fac o paranteză și să anunț că salut gestul pe care Adunarea Națională Franceză l-a făcut ieri, ratificând în unanimitate, subliniez, în unanimitate Tratatul de Aderare al României la Uniunea Europeană. (Aplauze.)

Spuneam că România va adera la 1 ianuarie 2007 la Uniunea Europeană. Acesta este un merit pe care România și l-a câștigat prin forțe proprii, și nu prin bunăvoința partenerilor europeni. Ne-am onorat angajamentele asumate, am fost onești cu partenerii europeni, am urmărit interesul societății, și nu jocurile de interes. Am început să funcționăm după principiile și regulile europene.

Din acest motiv, afirm cu tărie că aderarea României la Uniunea Europeană este o probă de maturitate a întregii societăți românești. Dacă vom aplica aceste reguli și în viața de zi cu zi, în activitatea noastră cotidiană, atunci vom susține cu adevărat modernizarea României.

În al doilea rând, toate problemele legate de clauzele de salvgardare, care puteau să aducă amânarea cu un an a aderării la Uniunea Europeană, au fost rezolvate. Am pus în funcțiune instituții care să lupte împotriva corupției pe care P.S.D.-ul o ridicase la rang de lege. Am demarat reforma justiției, punând bazele unui sistem judiciar independent și profesionist. Ne-am onorat angajamentele pentru securizarea frontierei. Am impus libera concurență, eliminând grupurile clientelare care parazitau mediul de afaceri.

În al treilea rând, doresc să menționez că în acest moment există patru teme care mai creează preocupări la nivelul Comisiei Europene. Sunt chestiuni care țin de domeniul sanitar-veterinar, de agricultură și de domeniul finanțelor. Nu sunt probleme profunde de sistem sau care să rezulte dintr-o lipsă de voință politică. Sunt chestiuni tehnice, în curs de a fi depășite.

Zilele trecute, discutând cu unul din membrii marcanți ai P.S.D.-ului, el însuși îmi spunea că este amuzat de mărimea listei pe care o avem cu Comisia Europeană, acel "to-do-list", care conține patru rânduri pe o simplă pagină de hârtie, și scrisă lăbărțat, ca să ocupe trei sferturi din ea. Și-mi spunea: "Păi, pe vremea noastră, to-do-list-ul era atât".

Aceasta este diferența între ceea ce am reușit să realizăm noi, în 18 luni, și moștenirea pe care am primit-o. Din codașa Europei, cum a lăsat-o P.S.D., România a devenit acum un model pentru pregătirea pentru aderare și vă pot spune că acest lucru poate să-l facă pe orice român să se simtă mândru.

Comisia Europeană a analizat în ultimele 18 luni, obiectiv și exigent, extrem de exigent aș spune, așa cum îi știm, evoluția României în procesul de pregătire pentru aderare. Dar rapoartele de monitorizare date publicității au fost cele mai bune pe care le-a avut vreodată țara noastră și au subliniat, evident, progresele majore realizate.

Franco Frattini, vicepreședintele Comisiei Europene, spunea în decembrie 2005: "România este pe drumul cel bun datorită reformelor făcute de Guvern în acest an".

Jonathan Scheele, șeful delegației Comisiei Europene la București, afirma săptămâna trecută că Guvernul a făcut eforturi supraomenești pentru a face posibilă aderarea în 2007.

Mulțumesc din nou Guvernului pe care îl conduc pentru eficacitatea cu care a muncit pentru integrare și, așa cum am mai spus-o, ca prim-ministru și ca cetățean român, sunt mândru de realizările României și merg întotdeauna cu fruntea sus la Bruxelles. În aceste condiții, amintindu-mi de mistificările moțiunii, nu pot să nu întreb: "Cine ne dă nouă lecții?"

Doamnelor și domnilor,

V-am promis că voi împărtăși nu numai rezultatele obținute, ci și lucrurile care mă preocupă ca prim-ministru. Nu mă frământă ce spune P.S.D. despre ce a făcut Guvernul pentru integrare. Și acum putem să și înțelegem de ce critică P.S.D.-ul faptul că ducem România în Uniunea Europeană.

Aderarea impune domnia legii în România și elimină domnia bunului plac, tipică P.S.D.-ului, iar aceasta, evident, strică jocurile grupurilor mafiote, cultivate cu atâta grijă de P.S.D.

Sunt, însă, preocupat cu adevărat de modul în care va adera România la Uniunea Europeană. Așa cum am mai arătat, vrem ca România să între în Uniunea Europeană cu toate lecțiile făcute. Uniunea Europeană nu este un club de vacanță, în care să ne odihnim după aderare. Uniunea Europeană este un proiect și un proces politic și economic, care aduce stabilitate și prosperitate țărilor membre. De aceea, România are nevoie să funcționeze la capacitate maximă în interiorul Uniunii.

Instituțiile statului, în primul rând Parlamentul și Guvernul, au datoria să se mobilizeze pentru aderare. Doar așa rezolvăm stegulețele roșii și galbene rămase în raportul de monitorizare din luna mai. Revin la ideea că, decât să pierdem vremea cu moțiuni politicianiste, mai bine am fi votat proiectele de lege pentru integrare.

Pentru a deveni compatibili cu Uniunea Europeană, am creat în timp instituții și competențe noi ale administrației. Din păcate, acestea au venit mai degrabă ca un altoi pe o birocrație moștenită de la sistemul comunist.

Vă spun sincer că nu sunt mulțumit. Avem nevoie de o administrație eficientă pentru a răspunde nevoilor societății și pentru a funcționa în Uniunea Europeană. Personalul din administrație este prea numeros, structurile prea stufoase și greoaie. Nu există o cultură a responsabilității, a compatibilităților și a eficienței. Nu există un sistem de identificare, recunoaștere și promovare a profesioniștilor.

Dar noi nu ne-am oprit la a constata aceste probleme. Guvernul a demarat deja reforma administrației publice. Ministerul Administrației și Internelor a lucrat aproape un an de zile la acest pachet de legi, tocmai pentru a-l face funcțional.

Principiile pe care mergem sunt: descentralizarea competențelor și a finanțelor; apropierea puterii de decizie de cetățean; introducerea criteriilor de valoare și a profesionalismului în administrație.

Am declanșat, cu alte cuvinte, un vast proces de reformă. La aceasta se mai adaugă și un proces de regândire a aparatului birocratic și a salarizării personalului bugetar, care este în curs de desfășurare. Sunt decizii care necesită timp de pregătire, de analiză și de implementare.

Am pornit, însă, deja pe acest drum și am încredere în această reformă, dar sunt onest. Rezultatele nu se vor vedea peste noapte, chiar dacă mi-aș dori acest lucru la fel de mult ca oricare alt român.

Ar fi o greșeală, însă, să asimilăm reforma administrației publice cu restructurarea Guvernului. Executivul reprezintă doar vârful aisbergului. Dacă reduci numărul de ministere, doar muți niște structuri administrative dintr-o parte în alta, fără să rezolvi, însă, nimic. Cel mai mult, sigur, poți să faci imagini. Aparatul va fi, însă, la fel de stufos și de ineficient.

Vreau să restructurăm Guvernul și restructurarea va avea loc după aderarea României la Uniunea Europeană și va completa reforma administrației publice. Până atunci, însă, toți miniștrii au treabă: să-și îndeplinească angajamentele pentru aderare.

Când vom face restructurarea, va trebui însă să știm clar răspunsul la întrebări precum: Restructurare, în relație cu ce? Și ce vrem să obținem?

Problema birocrației și a administrației din România ține de nivelul ei de performanță. Administrația nu este suficient de eficientă în slujba cetățeanului. Și știți foarte bine că, după unele statistici, un funcționar de la Bruxelles este considerat a avea o eficiență echivalentă cu 16 funcționari din România. Și aceasta spune destul de mult.

Pe de altă parte, respectul pentru lege și reguli, cultura responsabilității și a eficienței, recompensarea meritelor și promovarea competenței sunt, de fapt, valorile care pot face administrația publică să funcționeze. Avem nevoie ca aceste valori să fie asimilate peste tot în societate: în clasa politică, în Justiție, în Parlament, în Poliție, în Educație, în Sănătate, în societatea civilă.

În fond, așa cum am mai spus de la această tribună, avem nevoie de noi elite în toate domeniile. Aceste elite trebuie să se formeze pornind de la astfel de valori, autentic și profund europene.

Doamnelor și domnilor,

România va funcționa în cadrul Uniunii Europene cu atât mai bine cu cât va recupera mai rapid decalajele de dezvoltare față de celelalte state membre.

În acest scop, Guvernul a acționat pe mai multe niveluri: am asigurat o dezvoltare economică sănătoasă, care să creeze locuri de muncă bine plătite și un sistem eficient de asistență socială; am demarat reforme și programe în domenii strategice de dezvoltare a societății: infrastructură, educație, sănătate, agricultură. Pregătim un sistem eficient de absorbție a fondurilor europene. Asupra acestor lucruri vă propun să ne concentrăm atenția și efortul.

Stimați colegi,

Am promis în discursul de învestitură să reconstruim bunăstarea. Am acționat pentru a atinge acest obiectiv. Toate politicile noastre în domeniul economic și social au pornit de la un principiu clar: bunăstarea se construiește prin muncă, prin inițiativă și prin respectarea legii.

Pomenile de la stat sau nerespectarea legii nu sunt soluții în folosul cetățenilor, ci doar al unui partid corupt, ca P.S.D., și al clientelei sale.

Am susținut prin reforme crearea unui mediu de afaceri transparent și atractiv; am introdus cota unică de 16%; am redus contribuția socială a angajatorilor cu două puncte procentuale și contribuția la fondul de șomaj. Am creat condiții egale pentru toate companiile, eliminând înlesnirile și scutirile de la plata taxelor la buget. A fost sancționată evaziunea fiscală. Au fost luate măsuri ferme pentru combaterea corupției și pentru consolidarea statului de drept.

Efectele au apărut foarte repede. În 2005, România a atras cel mai mare volum de investiții străine din ultimii 16 ani, peste 5,2 miliarde de euro. În 2005 și în trimestrul I din anul curent, fluxul net de investiții străine a fost de aproape 7 miliarde de euro; în schimb, în primii 3 ani ai guvernării P.S.D., investițiile au fost de doar 4, 5 miliarde de euro.

Dincolo de statistici, este vorba de un lucru mult mai important, și anume: locuri de muncă noi și mai bine plătite, proiecte de afaceri care s-au pus pe picioare și, mai ales, votul de încredere dat României de către investitori.

În 2005, s-a înregistrat cea mai mare creștere a numărului de salariați de după anul 2000; șomajul a scăzut de la 6,3% în 2004, la 5,9% în 2005. Pentru prima oară, după 1990, s-a inversat tendința istorică a creșterii muncii la negru. Peste 230.000 de locuri de muncă salarială au fost oficializate.

Aceasta înseamnă că am aplicat tratamentul corect pentru metehnele de care suferea economia românească la sfârșitul guvernării P.S.D. Românii preferau munca la negru sau semioficială, ca să scape de constrângerile fiscale, chiar dacă nu beneficiau de protecție socială. România era una dintre țările europene cu cea mai mare pondere a economiei subterane.

Veniturile populației au crescut substanțial în această perioadă, comparativ cu fosta guvernare, introducerea cotei unice reprezentând unul dintre factorii determinanți.

Salariul mediu pe economie a crescut în 2005 cu 23,3% în termeni nominali și cu peste 12% în termeni reali. În plus, Guvernul a acordat o serie de creșteri salariale pentru personalul din Educație, din Sănătate și pentru alte categorii de personal bugetar.

Am plătit inclusiv banii promiși de P.S.D. salariaților din Educație și Sănătate, dar care - după cum bine știți - nu erau prinși în bugetul pentru anul 2005, conform practicii curente: promisiuni fără acoperire.

Obiectivul prioritar pentru Guvernul pe care-l conduc este ca dezvoltarea economică să fie una sănătoasă. Este singura cale pentru a asigura bunăstarea românilor pe termen lung. Creșterea economică cu care se laudă P.S.D. a fost ca un castel de nisip. La sfârșitul anului 2004, economia era supraîncălzită, se baza în special pe consum, și nu pe productivitate, iar exportul era constituit mai ales din bunuri cu valoare adăugată scăzută, cum ar fi buștenii sau lohnul.

În 2005, s-a produs o inversare între motoarele creșterii economice, care este în beneficiul cetățeanului. Ritmul de creștere al investițiilor a depășit rata de creștere a consumului privat.

Așadar, domnilor semnatari ai moțiunii, cine ne dă nouă lecții despre nivelul de trai?! Un partid care a pus economia țării la picioarele clientelei de partid; un partid care a condamnat majoritatea cetățenilor la sărăcie de dragul unei caste clientelare; un partid care a preferat să cumpere bunăvoința electoratului cu pomeni date înainte de alegeri.

Doamnelor și domnilor,

P.S.D. se laudă mereu cu social-democrația sa. Cu toate acestea, P.S.D. nu a construit un sistem eficient și echitabil de protecție socială. P.S.D.-ul ar putea să ia lecții de la un Guvern condus de un liberal. P.S.D. a refuzat cu obstinație, de-a lungul celor 4 ani de guvernare, să facă recalcularea pensiilor. I-a umilit pe pensionari din când în când cu câte o pomană.

Guvernul pe care îl conduc a demarat recalcularea pensiilor, imediat ce a început mandatul și am finalizat-o într-un singur an. Peste 1,6 milioane de pensionari au beneficiat de pensii mai mari în urma recalculării, dar cel mai important lucru este că am reintrodus echitatea în sistemul de pensii.

În perioada ianuarie 2005 - mai 2006, am majorat valoarea punctului de pensie, astfel încât să acopere complet rata inflației prognozate: 3% din ianuarie 2005; 9,3% din ianuarie 2006; iar din septembrie 2006, vom acorda o majorare suplimentară de 3%. Am majorat și pensiile agricultorilor, la 1,6 milioane persoane, cu 10% din septembrie 2005.

În urma acestor majorări, pensiile din sistemul public au crescut nominal cu 27% în mai 2006 față de decembrie 2005, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 15% în termeni reali. Aceasta înseamnă că în 18 luni de mandat am reușit să atingem jumătate din ținta la care ne-am angajat prin programul de guvernare: creșterea pensiilor cu 30%, în termeni reali, până în 2008.

Am demarat în anul 2005 și reforma sistemului de pensii; am reglementat pensiile facultative și fondurile de pensii administrate privat. P.S.D. a refuzat să facă această reformă, în ciuda problemelor din sistem.

Bugetul în execuție administrat de Ministerul Muncii pe anii 2005 și 2006 este unul dintre cele mai mari din ultimii 5 ani, depășind 8% din produsul intern brut. Aceasta ne-a permis să extindem și să reformăm programele de asistență socială: am extins alocația pentru toți copiii în vârstă de până la 18 ani, chiar dacă aceștia nu urmează o formă de învățământ, și am indexat-o cu 7% în 2005 și cu încă 5% în 2006.

Am majorat alocația complementară, alocația de susținere pentru familia monoparentală, alocația pentru nou-născuți, alocația lunară de plasament, ajutoarele pentru încălzirea locuinței, alocațiile sociale pentru persoanele cu handicap. Am reformat modul de acordare și am majorat indemnizația pentru creșterea și îngrijirea copilului. Am introdus stimulentul lunar pentru părinții care se întorc la muncă.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Dezvoltarea societății românești nu depinde doar de progresul economic și de creșterea nivelului de trai. Educația și cercetarea sunt factori cheie care ne formează viitorul.

Dacă astăzi ne-am fi ocupat fiecare de treburile lui, Guvernul ar fi aprobat deja o nouă suplimentare bugetară, în valoare de 13.000 miliarde lei pentru Educație. Dar, pentru că acum suntem la această moțiune de cenzură, ca să nu spun că pierdem timpul cu o moțiune de cenzură, vom lua această decizie în această după-amiază, după terminarea dezbaterilor la moțiune.

Această suplimentare ne va permite să investim în Educație, în anul 2006, cât s-a investit în acest domeniu din 1990 până în anul 2005, iar în perioada următoare finanțarea va continua conform angajamentelor asumate.

Pentru prima oară după 1990, Guvernul derulează proiecte de dezvoltare în Educație și investește serios în cercetare. În 2006, am alocat până acum 4,4% din produsul intern brut pentru Educație și am dublat bugetul pentru cercetare.

La Ministerul Educației și Cercetării se află în fază de pregătire și de derulare proiecte pentru utilizarea acestor bani. Dați-mi voie să vă enumăr câteva dintre cele mai importante: construirea de campusuri școlare, școli de arte și meserii pentru o paletă extinsă de specializări; creșterea capacității instituționale pentru elaborarea și gestionarea proiectelor; dezvoltarea transportului școlar; managementul integrat al școlii într-un mediu descentralizat; revizuirea sistemului național de evaluare și examinare a elevilor din învățământul preuniversitar; reforma educației timpurii; dotarea școlilor cu echipamente și materiale didactice; platforme de formare și cercetare interdisciplinară destinată studiilor de master și doctorat; dezvoltarea învățământului rural și a infrastructurii școlare.

În aceste 18 luni de mandat au fost realizate 183 de unități școlare și 3 cămine studențești. În acest moment sunt în execuție 200 de unități școlare și 7 cămine studențești.

Desigur, nu încerc să vin sau să vă spun că am rezolvat toate problemele din educație, ar fi nerealist și nu este în stilul meu. Și, de aceea, situația din educație mă preocupă în mod real. Avem nevoie să conectăm școala românească la realitățile europene, s-o scoatem din trecut și să o orientăm spre viitor.

Vreau ca toate proiectele și politicile din educație să urmărească formarea de tineri capabili să se adapteze la o societate europeană cu valorile, oportunitățile și constrângerile acesteia.

Materia, modul de predare, relația dintre profesor și elev sau student, bazele materiale, specializările, nivelul de calitate al studiilor, școlarizarea, salarizarea trebuie să răspundă acestor realități.

Este vorba de o reformă profundă, care să facă școala românească să producă oameni de valoare, care să se împlinească în societate și să nu devină șomeri de lux.

Am încredere că reformele demarate de Guvern, inclusiv prin introducerea standardelor de calitate, proiectele de dezvoltare și finanțarea masivă vor face din educația românească un adevărat motor al progresului României. Dar acest lucru nu se va face nici peste noapte, nici cu ultimatumuri, și nici cu moțiuni populiste. Se face numai și numai prin muncă asiduă.

Stimați colegi,

Alături de educație, sistemul de sănătate publică măsoară nivelul de dezvoltare al societății și contribuie la aceasta. În România, sănătatea arată foarte elocvent primul lucru pe care ar trebui să-l facem după prăduirea pesedistă: curățenie generală! Altfel, nu aveam cum să construim un sistem eficient de servicii publice.

P.S.D. s-a jucat cu bugetul de asigurări de sănătate de parcă era pușculița proprie. A gândit o structură în care nu exista nici un control asupra resurselor financiare care intră și ies din sistem.

De ce ani de zile bugetul sănătății a fost în creștere, dar calitatea serviciilor nu s-a îmbunătățit? Pentru că banii, în loc să ajungă la bolnavi, alimentau diverse filiere, și P.S.D. a transformat, practic, sistemul de sănătate într-una din cele mai grase vaci de muls din România.

În 2004, veniturile totale alocate sănătății au fost de 2 miliarde de euro, puțin peste 2 miliarde de euro; în 2006, valoarea acestora a crescut la aproximativ 4 miliarde de euro. Am respins practicile caracteristice din perioada guvernării P.S.D. și nu vrem ca fondurile să alimenteze clientela P.S.D. Așa că am demarat reforma sănătății.

Este o reformă prin care punem serviciile medicale în slujba cetățeanului, eficientizăm asistența medicală, dorim să îmbunătățim starea de sănătate a populației, prin mutarea accentului pe prevenirea îmbolnăvirii. Controlăm ce bani dăm în sistem și unde se duc. Și, în acest fel, putem să eliminăm domnia bunului plac.

Tot în cadrul curățeniei generale, Guvernul a avut o inițiativă în premieră în 2005. În anul 2005, am alocat o sumă uriașă, peste 10.000 miliarde de lei pentru a plăti datoriile acumulate în anii următori în sistemul de medicamente și în sistemul de sănătate. Astfel, am evitat intrarea în colapsul pe care P.S.D. îl pregătise, practic, pentru întregul sistem de sănătate. Și am început anul 2006 fără datorii pentru medicamente.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Nu am să pretind în fața dumneavoastră sau în fața cetățenilor români că reforma pe care am demarat-o a șters problemele din sănătate ca o baghetă magică. Sunt și eu la fel de nemulțumit ca orice alt cetățean de situația din sănătate. Însă de când am asumat răspunderea Guvernului pentru reforma sănătății, am spus că reforma nu va rezolva totul peste noapte și că, pe parcurs, vom îmbunătăți ceea ce nu merge. Îmi mențin acest punct de vedere. Ministrul sănătății trebuie să continue aplicarea măsurilor de reformă în mod ferm și să fie deschis la semnalele care-i vin din sistem și din societate.

Lucrurile care nu merg vor fi corectate. Este ușor să constați, să reclami o defecțiune de sistem. Sigur că noi avem însă responsabilitatea să facem sistemul să funcționeze, iar asta nu se întâmplă la fel de ușor precum ai face o simplă declarație de presă.

Stimați colegi,

V-am prezentat măsuri concrete pe care le-am luat pentru a rezolva problemele din educație și din sănătate. Să continuăm cu un alt domeniu strategic pentru România, infrastructura. Se știe că infrasructura unei țări se dezvoltă atunci când există o viziune strategică pe termen lung, regulile de licitație se respectă, iar managementul este eficient.

Aceste condiții sunt incompatibile cu practicile anterioare: finanțarea clientelei de partid și drenatul fondurilor publice către companii, mai ales înainte de campaniile electorale. De aceea, este de înțeles de ce P.S.D. nu vede utilitatea a ceea ce am făcut noi în cele 18 luni de guvernare. Am stabilit o strategie multianuală de dezvoltare a infrastructurii de transport, cu priorități conforme integrării europene.

Coridorul IV Pan-european pe care P.S.D. l-a neglijat este principala prioritate în domeniul infrastructurii rutiere. Am identificat sursele de finanțare, am demarat pregătirea proiectelor și, acolo unde a fost posibil, au început și lucrările. A fost renegociat contractul pentru Autostrada Brașov-Cluj-Borș, pentru a-l face să fie în conformitate cu legea și pentru a reduce costurile pentru statul român și pentru contribuabilul român.

Lucrările de la autostradă, așa cum știți, s-au redemarat. Potrivit strategiei pregătite de Ministerul Transporturilor, în acest an se vor afla în execuție peste 200 de km de autostradă, urmând ca aceste proiecte să capete extindere în anii următori. În același timp, am acționat și pentru dezvoltarea altor rețele de infrastructură și voi arăta cu exemple concrete ce am făcut.

Am început un adevărat proces de modernizare a satului românesc. În 2005 și în 2006, am alocat 1,7 miliarde de lei pentru reabilitarea drumurilor comunale, mai mult decât cei 1,5 miliarde de lei, cât au fost alocați de P.S.D. în 4 ani, în perioada 2001-2004. Am dat drumul unui program multianual de construcție de poduri, podețe, rețele de apă și canalizare în mediul rural, în valoare de 10 mii de miliarde de lei vechi.

Din toamnă, pornim un program în valoare de 340 de milioane de euro pentru reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare, precum și a stațiilor de tratare a apei potabile și a apei uzate în localitățile cu o populație de până la 50.000 de locuitori.

Am generalizat subvenția de 20% acordată de A.N.L. pentru contrucția de locuințe, astfel încât să poată beneficia de ea și tinerii care își construiesc case prin alte firme. Această măsură combate practicile clientelare cultivate de P.S.D. atunci când ANL avea monopolul.

Am suplimentat fondurile pentru construcția de locuințe sociale, ajungând la peste 100 de miliarde de lei în acest an. Am creat facilități pentru persoanele de până la 35 de ani care au dreptul la acest program.

Am eficientizat finanțarea lucrărilor de reabilitare termică a clădirilor. Aceasta a impulsionat asociațiile de proprietari să participe la acest program. Vă pot anunța că în acest moment sunt înscrise 391 de clădiri, față de 23, câte au fost anul trecut.

Stimați colegi,

Deși am demarat foarte multe programe, mă preocupă faptul că după 16 ani România nu are încă o rețea de autostrăzi, iar infrastuctura în celelalte domenii este subdezvoltată. De aceea, am stabilit ca dezvoltarea infrastructurii să fie o prioritate strategică pentru Guvern. Ne-am asumat datoria de a recupera întârzierile. Suntem deschiși la sugestii și la propuneri. De exemplu, programele pentru dezvoltarea infrastructurii la nivel rural și municipal au fost demarate la sugestia administrațiilor locale.

Dar un singur lucru vă spun foarte sincer că nu acceptăm, și acesta este ca să primim lecții de la P.S.D., un partid care doar a tocat banii publici la manivelă sau de către manivelă, nu știu cum e corect să spun, pentru că văd că domnul lipsește de aici, din sală, momentan.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Trecând de la aceste lucruri la al patrulea domeniu strategic pentru Guvern, subliniez că agricultura românească are resurse uriașe de dezvoltare. Este o realitate care poate fi pusă în valoare prin reforme eficiente și prin finanțare susținută.

Am introdus renta viageră pentru a comasa exploatațiile agricole și pentru a crește productivitatea. 60% din producția agricolă a României trebuie să știți că se realizează pe doar o treime din suprafețe. Suprafața medie a exploatației agricole este de 2 hectare și această situație este evident că nu mai poate continua, pentru că ea nu poate să constituie baza unei economii agricole performante.

Am creat instrumente reale de capitalizare a agriculturii. Am reușit ca în ultimul an să generăm un influx de capitaluri fără precedent în acest domeniu. Am susținut investițiile prin credite pe termen lung cu dobânzi mici și garanții de stat. Programul "Fermierul" sprijină pentru prima oară gospodăriile țărănești să devină microferme.

Popularitatea programului este uriașă. Fermierii au depus proiecte de finanțare pentru toate cele 4500 de miliarde de lei oferite de Ministerul Agriculturii.

O altă premieră. Programul a făcut băncile comerciale să finanțeze agricultura și industria alimentară. Au fost depuse cereri de finanțare pentru 1,4 miliarde de euro pe programul SAPARD. Aceasta reprezintă aproape întreaga sumă alocată României pe perioada 2000-2006. Cu alte cuvinte, într-un an și jumătate, s-a realizat mai mult decât în trei ani de guvernare P.S.D.

În aceste condiții, P.S.D. tot mai duce dorul subvențiilor. Și întreb din nou: cine ne dă nouă lecții despre cum se face agricultură modernă? Un partid care a hrănit cu subvenții date discreționar latifundiarii de partid? Și a lăsat agricultura în subdezvoltare?

Concomitent, am dat substanță reformelor necesare integrării europene, pe care P.S.D. le-a lăsat în coadă de pește. Am dezvoltat Agenția de plăți și intervenții în agricultură. Am construit sistemul de evidență computerizată al parcelelor care, în anul 2004 nici măcar nu fusese inclus în buget. Cele 8 puncte de inspecție veterinară la frontieră sunt într-un stadiu avansat de execuție. Fabricile de lapte și carne, neconforme standardelor europene, au fost obligate să se alinieze la aceste standarde și sunt în proces de modernizare.

Monitorizez personal rezolvarea problemelor marcate cu stegulețe roșii și consolidarea autorității sanitar-veterinare. Mă preocupă totuși faptul că avem foarte puțin timp la dispoziție pentru a recupera întârzieri acumulate timp de 16 ani de stagnare. Ar fi fost mai bine pentru România ca toate aceste reforme să înceapă mai devreme. Am fi câștigat timp pentru a produce rezultate.

Cetățenii din mediul rural ar fi putut să ajungă la un nivel de trai decent mai devreme. Instituțiile ar fi fost mai bine pregătite în momentul aderării la Uniunea Europeană.

Stimați colegi, dezvoltarea infrastructurii, a agriculturii, a educației, a sănătății, precum și recuperarea decalajelor față de statele europene, vor fi susținute după 2007 și prin fondurile structurale și de coeziune. Utilizarea eficientă a celor peste 30 de miliarde de euro pe care România îi va primi de la Uniunea Europeană în perioada 2007-2013 este un obiectiv prioritar pentru Guvern. Cea mai mare parte a acestor fonduri nu intră în bugetul României. Trebuie să avem, de aceea, capacitatea să-i absorbim și să pregătim proiecte conform regulilor europene.

Există deja cadrul instituțional și mecanismele necesare la nivelul structurilor administrației centrale și locale. Stimulăm profesioniștii să vină în sistem pentru a lucra pe proiecte cu fonduri europene prin sporuri salariale. Am cerut ministerelor să demareze deja proiecte cu bani de la bugetul public care să poată să fie finanțate începând din 2007 cu fonduri comunitare.

Săptămâna trecută am aprobat o listă cu 96 de astfel de proiecte. Vom prevedea de la buget 820 de miliarde de lei pentru pregătirea tehnică a acestor proiecte, astfel încât să intre în licitații imediat ce se deschid liniile de finanțare europeană, începând de la 1 ianuarie 2007.

Am demarat o consultare la nivelul întregii societăți, la care am invitat și Opoziția, pentru a conveni asupra direcțiilor strategice de utilizarea fondurilor comunitare. Dorim să finalizăm până la sfârșitul lui iulie un plan de acțiune pentru eficientizarea utilizării acestor fonduri.

Totuși, vă spun că nu sunt mulțumit, pentru că putem să facem mai mult și va trebui să facem mai mult. Vreau să învățăm rețetele de succes folosite de alte state europene și să evităm greșelile lor. Am convenit deja cu premierul Spaniei, Jose Luis Zapatero, să creăm un grup de lucru mixt pentru a prelua experiența spaniolă în acest domeniu.

Avem nevoie de o descentralizare a utilizării fondurilor europene. Trebuie să consolidăm atât agențiile de dezvoltare regională, cât și capacitatea administrativă la nivel local. Pentru mine, eficientizarea folosirii fondurilor comunitare reprezintă o prioritate în perioada imediat următoare. Și, de aceea, vreau să vă declar foarte limpede că următorul semestru este decisiv pentru modul în care vom valorifica această oportunitate în ceea ce înseamnă pregătirea administrației românești pentru a-i spori capacitatea de absorbție a fondurilor europene.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

În ultimele 18 luni am făcut față unor situații de risc la adresa vieții și bunăstării oamenilor. Inundațiile și gripa aviară au fost cele mai mari probleme cu care ne-am confruntat. Dacă ați asculta cu atenție ce spun românii ați vedea că sunt mai preocupați de riscul unor dezastre decât de aruncatul vorbelor goale pe ecranul televizoarelor.

Cu cât nu vom reuși să înțelegem aceste preocupări, cu atât mai mult vom fi mai departe de realitățile țării. Cât a fost P.S.D. la guvernare, nu numai că nu a luat măsuri preventive pentru a proteja populația în eventualitatea unui dezastru, dar a sporit riscurile la care au fost expuși oamenii.

P.S.D.-ul a tolerat și încurajat o adevărată debilitate instituțională la nivelul autorității sanitar-veterinare. Aceasta a făcut ca normele de biosecuritate în vigoare să nu fie puse în practică în ferme și în companiile de profil, iar la nivelul gospodăriilor populației să nu fie luată nici o măsură profilactică, în condițiile în care virusul H5 N1 exista în natură în lume de ani de zile.

Am constatat aceste deficiențe nu o dată. Spre deosebire de dumneavoastră, am luat măsuri pentru a le remedia, concomitent cu deciziile de controlare a epidemiei și de protejare a vieții oamenilor.

Am dat sarcină noii conduceri a autorității sanitar-veterinare să reformeze instituția. Aceasta înseamnă că practicile vechi vor fi îndepărtate și de aici. Ne-am confruntat cu nu mai puțin de trei valuri de gripă aviară, dar am reușit să le stopăm. Nu am avut nici un caz de îmbolnăvire la om în România, deci intervenția a fost corectă. Am dublat subvențiile pentru industria avicolă pentru a sprijini companiile care respectă regulile de biosecuritate, pentru a face față căderii pieței.

Am luat măsuri drastice împotriva celor care puneau sănătatea oamenilor în pericol. Am mers până la închiderea fermelor care nu respectă reglementările în vigoare. Am atras, de asemenea, atenția ANSV, Autorității Sanitar-Veterinare, și celorlalte autorități responsabile să-și îndeplinească atribuțiile, să controleze și să sancționeze ilegalitățile.

Al treilea val de gripă aviară a apărut doar pentru că procedurile legale nu au fost respectate, și acest lucru nu trebuie să se mai întâmple. Așa cum s-a văzut în cazul Codlea, cei responsabili plătesc neîndeplinirea sarcinilor de serviciu cu funcția sau chiar cu dosare penale.

Inundațiile din 2005 și 2006 au găsit România într-o stare complet nepregătită. Cu toate acestea, nici pe acest subiect nu am să iau lecții de la P.S.D. și am să vă spun și de ce. Guvernul P.S.D. a încălcat Legea privind amenajarea teritoriului național care prevedea elaborarea hărților de risc la inundații pentru fiecare localitate până la sfârșitul anului 2004.

În 2005, nici o hartă nu era disponibilă. Nu fuseseră nici măcar alocați bani pentru finanțarea studiilor necesare elaborării hărților de risc la inundații, a lucrărilor de prevenire a riscurilor naturale.

A trebuit să ajungem noi la guvernare pentru a demara programul de finanțare al hărților de risc la inundații și pot să vă anunț că termenul de finalizare al acestor hărți este decembrie anul acesta. Tot noi am prezentat și prima strategie națională de management al riscului la inundații, în decembrie 2005, și am reactualizat planurile județene și locale de apărare împotriva inundațiilor.

Am alocat fonduri importante pentru investiții în infrastructura de apărare împotriva inundațiilor. Astfel, în anul 2006, alocarea bugetară este de 6.300 de miliarde de lei, comparativ cu 2.200 de miliarde de lei alocați în anul 2005 de Guvernul din acea perioadă, din anul 2004, mă scuzați!

Pentru refacerea infrastructurii de apărare împotriva inundațiilor, am alocat suplimentar 1330 de miliarde de lei după calamitățile din 2005. Am finanțat, de asemenea, reconstrucția de locuințe în zonele afectate de inundații, cu o sumă de 1800 de miliarde de lei pentru anul 2005 și 2006.

Am finanțat, de asemenea, refacerea drumurilor, a căilor ferate și podurilor distruse de inundații. Specialiștii ne-au avertizat că schimbările climatice vor duce la precipitații mai mari. În aceste condiții, prioritatea mea și a Guvernului este ca atât autoritățile, cât și populația să fie pregătite pentru situațiile de dezastru care pot apărea.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Datele pe care le-am prezentat dovedesc că, în ciuda situațiilor excepționale create de inundații și de gripa aviară și în ciuda vorbelor multe care s-au spus, inclusiv de către cei patru parteneri de guvernare, de 18 luni, Guvernul pe care-l conduc își onorează angajamentele asumate în toate domeniile. Ne mai despart doar șase luni de aderarea la Uniunea Europeană. Am demarat profunde reforme în domenii vitale ale societății, precum justiția, sănătatea, sistemul de pensii. Am demarat proiecte de dezvoltare în educație, agricultură și infrastructură.

Guvernul pe care-l conduc este preocupat să construiască, și nu să vorbească. Acesta este cel mai important mesaj pe care-l transmit astăzi în fața dumneavoastră. Guvernul P.S.D. a fardat realitățile. Alte guverne au înăbușit reformele. România are acum nevoie de un guvern care să construiască. Este singura soluție pentru modernizarea societății. Parlamentul nu are de ce să susțină această moțiune.

Nu vom deveni o țară modernă și prosperă doar vorbind despre lucrurile care merg rău și pe care oamenii și le-ar dori altfel. Devenim o țară modernă dacă punem cu toții mâna la treabă și ne asumăm un set de valori europene în viața de zi cu zi: respectul față de reguli, respectul față de drepturile omului, construirea succesului prin muncă, rigurozitate și seriozitate.

Moțiunea P.S.D., din păcate, nu are nici o legătură cu aceste valori europene. Ea este expresia unui P.S.D. nereformat, fără lider și fără direcție. Ba vorbește despre provocarea alegerilor anticipate, ba vorbește despre aderarea la Uniunea Europeană în 2007.

Este evident că nici măcar dumneavoastră nu luați în serios această moțiune. Dacă vă preocupă însă integrarea europeană, vă asigur că Guvernul acesta va duce România în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007.

Așa cum am mai spus-o de la această tribună, integrarea europeană este obiectivul strategic al Guvernului pe care-l conduc și acesta este proiectul meu politic. Iar dacă vorbiți despre un scrutin înainte de termen, domnilor, vă rog să vă feriți de ziua în care o să devin eu partizan al alegerilor anticipate.

Vă mulțumesc. (Vociferări. Aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule prim-ministru.

Stimate colege și stimați colegi,

Începem dezbaterile.

Dau cuvântul domnului senator Mircea Geoană, din partea Grupurilor parlamentare ale P.S.D. (Aplauze)

Domnul Mircea Dan Geoană:

Domnule președinte,

Stimați colegi senatori și deputați,

Domnule viitor fost prim-ministru al României, (Aplauze din partea Opoziției.)

De fiecare dată când primul-ministru Tăriceanu primește câte un glonț care-i trece pe lângă ureche fie de la Cotroceni, fie un pumnal împuns în spate de unul din partenerii de coaliție, are o singură rețetă: se duce și ia o porție de delir anti - P.S.D. se îmbărbătează, (Aplauze din partea Opoziției) vine în fața Parlamentului și în fața camerelor de luat vederi și începe să mintă și să spună cât de bun și de grozav a fost Guvernul pe care-l conduce în cele 18 luni de guvernare dezastruoasă pentru România.

Domnul prim-ministru vine și jignește Parlamentul României și membri ai Parlamentului României, este un discurs tipic de final de mandat, este un discurs tipic de om politic disperat și în criză de soluții și în criză de viziune. (Aplauze din partea Opoziției.)

Dar cum gura păcătosului adevăr grăiește, domnul prim-ministru a avut un moment cu adevărat vizionar, recunoscând faptul că aici, în această sală, în băncile Opoziției, se află alternativa și viitorul prim-ministru al acestei țări. Îl felicităm pentru spiritul vizionar și pentru simțul autocritic.

Stimați colegi,

Domnul prim-ministru și alianța portocalie și partenerii încă de Coaliție, încearcă să spună că Opoziția nu ar avea dreptul să vorbească despre minciunile și neîmplinirile actualei guvernări. Domnul prim-ministru încearcă să spună că P.S.D.-ul nu are dreptul să critice pentru că, spune domnia sa, mai are de făcut ceva treabă pentru integrarea europeană, și spune nonșalant și relaxat că pe o pagină sunt trei paragrafe lăbărțate care reprezintă lucrurile care mai trebuiesc făcute pentru pregătirea aderării la Uniunea Europeană.

Domnule prim-ministru, dacă mai sunt trei paragrafe lăbărțate pe o pagină treabă de făcut, haideți să mergem cu toții acasă, că am rezolvat, România este un stat european. Cum puteți să spuneți că aveți doar câteva lucruri de rezolvat, când mai este enorm de multă treabă de făcut?

Domnul prim-ministru a vorbit și despre succesele răsunătoare ale politicii economice conduse de guvernul său. Și vine cu o afirmație de-a dreptul hilară. El spune că în 2004, creșterea economică de peste 8% pe vremea guvernării P.S.D., era într-o perioadă de economie supraîncălzită. Ce a avut nevoie Guvernul Tăriceanu să facă? Să reducă supraîncălzirea economiei, reducând la jumătate creșterea economică. În ce condiții? În condițiile unui deficit de cont curent record, iar în condițiile în care Banca Națională este singurul organ al României care se mai luptă cu degringolada din finanțele publice și cu o politică economică și fiscală complet greșită.

Când a venit și a preluat guvernarea, și colegii din arcul majoritar își aduc aminte, primul-ministru a vorbit despre sprijinirea piețelor de capital. Ieri, am avut o veste foarte "bună" din partea Bursei românești, ieri s-a atins minimul istoric al indexului bursier din România. În trei luni de zile, bursa românească și investitorii de pe piața de capital, atât de dragi domnului Tăriceanu și prietenilor săi apropiați, au pierdut 5,6 miliarde de euro în trei luni. Felicitări, domnule prim-ministru, este o sprijinire completă a pieței de capital din România. Țineți-o tot așa și ajungem departe! (Aplauze din partea Opoziției.)

Mai mult decât atât, în urma eșecului total a cotei unice de 16%, Guvernul vine cu un lucru nemaiîntâlnit în Europa. Premierul vorbea despre un mediu de afaceri prietenos și predictibil. Cred că am auzit corect. În ce țară din Europa Codul fiscal se schimbă de cinci ori într-un an? În ce țară din Europa se schimbă deficitul bugetar de la 0,5 la 0,9 la 2%? Ne vom trezi în câteva luni de zile cu un deficit bugetar de peste 3%, ne vom trezi cu o inflație care va rămâne undeva încăpățânat în zona lui 10%. Acesta este eșecul politicii fiscale și economice a primului-ministru.

În mod normal, primul-ministru ar trebui să își retragă propunerea de Cod fiscal, care deja este în mod profund și normal modificată de Parlament, să fac o discuție serioasă și să revină în fața noastră cu un cod fiscal adevărat și solid, și nu o formulă complet antieconomică și antimediu de afaceri.

Am fost aproape înduioșat ascultându-l pe domnul Tăriceanu vorbind despre soarta pensionarilor și vorbind despre imensul bine pe care guvernarea și alianța portocalie l-au adus milioanelor de pensionari. Poate că și pensionarii care sunt membri P.D. împărtășesc opinia primului-ministru liberal, dar este clar că tipul de abordare complet antisocială și antiumană a actualei guvernări, Guvernul oferă pensionarior României o pomană de 3% de indexare a pensiilor, în condițiile în care inflația a fost de peste 8,6%.

Vorbiți cu pensionarii care în premieră în 16 ani de zile au început să facă grevă în București și în orașele țării și întrebați-i cât de bucuroși sunt de guvernarea portocalie pe care o conduceți pentru încă o scurtă perioadă de timp. (Aplauze din partea Opoziției.)

Domnul prim-ministru a vorbit despre faptul că victimele inundațiilor au avut din partea Guvernului o atenție deosebită. Și constat cu plăcere că România a evoluat. Constat cu plăcere că România devine mai prosperă și mai dinamică și mă bucur să văd că domnul prim-ministru a trecut de la concursul de mașinuțe, la concursul de elicoptere cu președintele Băsescu, mergând la podul de la Târlișua, încercând să ajungă primul. Este penibil și este un joc de imagine. Așa ați făcut și la Rast, așa ați făcut și la Poeni, ați venit, ați văzut, ați promis, ați plecat și oamenii tot în corturi stau, vă bateți joc de acești oameni, este un efort penibil de imagine. Nu este serios și oamenii vă vor judeca. (Vociferări din partea celor aflați la Putere)

Domnul prim-ministru...(deputații din partea P.S.D. spun să se facă două poduri)...da, o să facă două poduri, ca să aibă fiecare podul propriu.

Domnul prim-ministru și Guvernul pe care-l conduce încearcă să mascheze eșecul lamentabil al acestei guvernări, fie prin propuneri de schimbări de miniștri, fie vorba între noi, sunt destul de mulți, dacă nu toți care ar trebui schimbați, fie prin formule de restructurare de Guvern, și am văzut ce s-a întâmplat cu restructurarea fulminantă de Guvern, care a murit înainte să înceapă, și mai nou, este o nouă practică, ultimatumuri de renegociere a protocolului Coaliției.

Domnule prim-ministru și stimați membri ai Guvernului,

Vă recomandăm cu respect, în pofida cuvintelor pe care le-ați avut, să vă apucați să scrieți testamentul actualei Coaliții, pentru că reînvierea mortului de la groapă nu se mai poate întâmpla în România. (Aplauze din partea Opoziției.)

Domnul prim-ministru s-a împăunat de resursele importante care au fost investite în infrastructurile acestei țări și ați jignit în mod impardonabil un coleg parlamentar și un coleg de-al meu, domnule prim-ministru, și n-am să intru în acest joc penibil, numai un om disperat și om care nu cunoaște minima decență și politețe în viața publică poate să facă astfel de afirmații. Dar un lucru este clar, mergând pe șoselele și drumurile țării, că veți rămâne în istorie cu denumirea de Guvernul "zero kilometri" (Aplauze din partea Opoziției.)

V-ați lăudat cu faptul că știm să absorbim și să atragem proiecte europene. Păi, cum să tragem proiecte europene când numai din programul SAPARD și din banii de preaderare am pierdut sute de milioane de euro. Spuneți lucrurilor pe nume și spuneți că nu suntem pregătiți pentru faza postaderare și cu acest tip de Guvern vom fi capabili să absorbim probabil 10, 12, 15% din banii europeni, și România în 2007 va deveni un contributor net la bugetul Uniunii Europene, și cei de la Bruxelles vor spune "Bravo, România, ați aderat, plătiți mai mult decât primiți."

Domnule prim-ministru și stimați colegi,

Sensul moțiunii de cenzură introduse de partidul nostru este, bineînțeles, să spunem lucrurilor pe nume despre ceea ce nu merge în România, și pensionarii știu, și agricultorii știu, și oamenii de afaceri știu, și tinerii știu că lucrurile nu merg bine.

Dar sensul mai profund al moțiunii noastre este să spunem că întreaga construcție pe care s-a bazat această guvernare, Alianța PNL-PD, reprezintă de fapt marea înșelăciune și marea problemă a României.

V-ați creat, din motive strict tactice, pentru a avea o forță de a contrapune PSD-ului, Nu aveți nici un fel de ideologie comună, nu aveți nici un fel de crez comun, sunteți împreună într-un mariaj oportunist pe cale de divorț.

Sensul pe care-l dăm moțiunii noastre de cenzură este că ceea ce s-a născut pe minciună, pe impostură și înșelăciune, nu are cum să dea o guvernare eficientă și în interesul oamenilor.

Acesta este sensul moțiunii de cenzură a PSD-ului. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD.)

O să mai dureze poate câteva ore, poate câte săptămâni sau câteva luni până când acest Guvern va intra în istorie.

Vorbind de cocori, cred că orice pasăre care traversează România o ia spaima și cred că o ocolește de teama gripei aviare. (Râsete din partea Grupului parlamentar al PSD.)

În câteva ore, în câteva săptămâni sau în câteva luni acest Guvern va pleca. Sensul moțiunii noastre este de a comunica opiniei publice că Alianța Portocalie a expirat.

Sensul moțiunii noastre este că, după momentul aderării, care sperăm să se întâmple la timp - și Opoziția a ajutat, și PSD-ul a ajutat la integrarea europeană, avem nevoie de un alt tip de guvernare. Ceea ce am arătat sutelor de mii de români săptămâna trecută, faptele și minciunile acestei Alianțe Portocalii și a celor care sunt, încă, azi la guvernare vor continua, fac, astăzi, în această sală care ar trebui să fie o sală a democrației parlamentare românești și este o sală a jignirilor pe care primul-ministru le face la adresa opoziției și a parlamentarilor României, este începutul sfârșitului. Mai sunt câteva ore, mai sunt câteva săptămâni sau câteva luni, acești domni vor pleca și vor lăsa drum liber unui Guvern mai competent. Iar dacă primului-ministru, în sfârșit, i-a venit înțelepciunea și vrea anticipate, haideți să-i dăm anticipate, să dăm României un guvern mai bun și un guvern mai competent, un guvern care să facă treabă, și nu să mintă, în delir, aici, în fața Parlamentului.

Domnule prim-ministru,

Sunt profund dezamăgit de abordarea îngustă și meschină pe care ați dat-o acestui exercițiu democratic.

Nu este normal ca atunci când în Parlamentul României se dicută o problemă importantă, și o moțiune de cenzură este un lucru important, primul-ministru să vină și să bată câmpii timp de o oră pe așa-zise rezultate ale guvernării. Țara merge prost, Guvernul trebuie să plece și sunt convins că acest lucru se va întâmpla fie azi, fie în câteva săptămâni.

Domnule viitor fost prim-ministru,

Profitați de aceste câteva săptămâni de vară. Este bine să aveți energie pentru perioada lungă de opoziție care vă așteaptă.

Vă mulțumesc tuturor. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PSD.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Național Liberal, domnul deputat Crin Antonescu.

Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:

Domnilor președinți,

Domnilor colegi,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Domnul Mircea Geoană a prins glas. (Râsete și aplauze din partea dreaptă a sălii.)

A început. A început revoluția binelui. Nu este chiar foarte nouă, pentru că: "Eforturile consistente în implementarea programelor sociale depuse după anul 2000, creșterea economică robustă, crearea a sute de mii de locuri de muncă, stabilitatea legislativă și administrativă au constituit un progres important în lupta cu sărăcia". (Bătăi în pupitru, râsete, ovații și aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Așadar, sărăcia din nou!

Acest partid care este atât de preocupat de sărăcie și săraci încât ai zice că este condus de Sfântul Francisc Il Poverelo, care nu înseamnă Prostănacul, care înseamnă sărăcuț, apare din nou și declanșează, cum spuneam, revoluția binelui. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

O declanșează cu câteva clișee și cu câteva preocupări, cu câteva frământări, cum îi șade bine unui partid proaspăt, cu tricou roșu cu cocori, printre automobiliști.

Coșmarul CDR-ist. Acesta este un clișeu. Coșmarul CDR-ist.

Domnule președinte Geoană, unde ați trăit coșmarul CDR-ist? În munți? Ca Gavrilă, Ogoranu? Nu. La Washington DC? În exil? (Aplauze puternice, comentarii și amuzament în partea dreaptă a sălii.) Nu! Nu! Ca ambasador al președintelui Emil Constantinescu. Ca ambasador al coșmarului.

Eu, care mai țin minte vremurile acelea, nu trebuie să iau apărarea acelor guverne, care au făcut și ele lucruri bune, pentru că, cine este doritor să știe ce lucruri bune au făcut guvernele din timpul coșmarului CDR-ist, are la dispoziție colecția declarațiilor și interviul ambasadorului României la Washington, din epocă, domnul Mircea Geoană. (Aplauze puternice din partea dreaptă a sălii.)

Sigur că există semnatari ai moțiunii care au avut o soartă și mai tristă, în vremea aceea, decât domnul Mircea Geoană. Senatorul Alexandru Athanasiu, de pildă, a fost sechestrat în Palatul Victoria ca ministru de stat, patru ani în vremea aceea, de fiarele CDR-iste. A scăpat. A scăpat acum.

A doua preocupare mare a semnatarilor moțiunii este faptul că între partidele Coaliției este un veritabil război. Că ne certăm între noi, nu ne facem încă prostănaci, dar, schimbăm vorbe grele, este adevărat. Așa este în coaliții, domnilor!

Formulele dumneavoastră: Ciocul mic și șpaga mare, ordinea... (Aplauze din partea dreaptă a sălii.). Ce să mai vorbim că aveați și cravatele la fel. Am senzația, uneori, că aceleași tablouri, unele copii, unele originale, altele false au fost distribuite acelorași parlamentari. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

La noi există diferențe și există confruntări. Ce diferență, citez, este - se întreabă semnatarii, - "între COCOPO-urile CDR-iste și CNC-urile aliate"? Sunt câteva, poate nu foarte mari, dar pot să vă spun că se poate căuta diferența dintre COCOPO-uri, CNC-uri și guvernele dumneavoastră și consiliile dumneavoastră de organizare și eu vă sfătuiesc să o căutați, împreună cu procurorii, prin termopane. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

A început revoluția binelui, domnule președinte, și vreau să vă spun că cel mai comic lucru este că a început cu voie de la poliție. A început cu voie de la poliție, pentru că, iaca citez, dar din domnul președinte Băsescu, nu din dumneavoastră: "La masa Guvernului s-au așezat nenumărate grupuri de interese." Dar numărați-le, domnule, odată. Identificați-le și spuneți-le. Vă rog și pe dumneavoastră și pe autorul originalului, de altfel.

 

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Care este Băsescu.

Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:

De asemenea, dumneavoastră spuneți că marile necazuri, totuși, sunt aduse de Guvernul liberal, în principal de miniștrii liberali. Sunt absolut încântat că în fine, vă arătați mulțumiți, să zicem, de activitatea Ministerului Justiției. Oare de ce? Și, până la urmă, revoluția binelui nu este departe de "Să trăim bine!". Este foarte frumos. Președintele Băsescu nu are nici o vină din asta și nici dumneavoastră, pentru că totdeauna ați avut nevoie, și aveți și acuma, de un președinte. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PNL.)

Este foarte clar, domnule prim-ministru și stimați membri ai Executivului, că sunt într-o poziție cumva convenabilă, pentru că nu trebuie să vorbesc foarte serios despre activitatea Guvernului și despre această moțiune de cenzură. Eu nu neg că ar exista motive pentru care chiar Guvernul să cadă, dar nu există nici un motiv pentru care această moțiune să treacă.

În legătură cu această moțiune, pot să vă citez doar, tot din dumneavoastră, că "povestea este tristă", "actorii joacă îngrozitor", iar "regia este sub orice critică". Cât de curând iese la iveală faptul că pelicula este continuarea unui film de groază, care a mai rulat pe ecranele românești.

Dar este primul episod din Revoluția binelui, se televizează, se transmite în direct. Mircea, fă-te că lucrezi! (Aplauze prelungite, râsete, bătăi în pupitre și comentarii în partea dreaptă a sălii.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Urmează, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul senator Nicolae Ioțcu, se pregătește, din partea Grupurilor parlamentar ale PRM, domnul deputat Lucian Augustin Bolcaș.

Domnul Nicolae Petru Ioțcu:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Stimați colegi parlamentari,

Moțiunea de astăzi se înscrie într-o serie de gesturi politice menite să critice, cu obstinație, orice demers al Executivului în direcția soluționării gravelor probleme nerezolvate de cei care au fost la guvernare patru ani.

PSD are o țintă dublă: realizarea planului la moțiuni și acoperirea propriilor probleme din partid.

Autorii de acum vor, cu orice preț, să devină campionii moțiunilor. Scrise oricum, în două pagini, ca cea rezervată educației, sau în 28 de pagini, ca cea de astăzi, materialele nu aduc nici un beneficiu, în lipsa unei analize pertinente a domeniilor abordate. În plus, parlamentarii PSD dau dovadă de superficialitate.

După patru ani de guvernare bazată pe clientelism politic, dezvoltând un nivel al corupției fără precedent, PSD se află, astăzi, într-o situație cel puțin, jenantă. După ce au ridicat sprijinul politic fostului premier, recunoscând implicarea acestuia în consolidarea corupției generalizate în România, după ce au declarat public că se disociază de acțiunile unor foști miniștri, iată că susțin, astăzi, o moțiune de cenzură bazată tocmai pe nerealizările fostei guvernări.

Să nu uitați, domnilor parlamentari, că am preluat țara cu un raport de monitorizare extrem de critic, unde se regăseau 14 stegulețe roșii, alături de riscul activării clauzei de salvgardare pe două domenii.

Este clar că actualul Guvern a reușit, într-un timp foarte scurt, prin aplicarea programului de guvernare, anularea riscului de activare a clauzei și eliminarea a zece stegulețe roșii.

Încercarea opoziției de a contesta realizările evidente printr-o prezentare amestecată, incoerentă a problemelor economice și socio-politice a dus la un text modest, poate cel mai slab din lunga istorie a moțiunilor susținute în Parlament. Probabil, materialul prezentat este construit din resturile altor moțiuni.

Exercițiul democratic permite și chiar motivează moțiunile ca acțiuni importante ale opoziției, cu o singură precizare: ele trebuie bine argumentate, pe un text inteligent și bine argumentat.

Din păcate, moțiunea de astăzi se înscrie pe linia nefericită a erorilor politice practicate de PSD. Abordarea demagogică, cu accente evident populiste, cu solicitări în care nici semnatarii nu cred, nu face decât să ducă în derizoriu o dezbatere care ar fi putut, altfel, fi utilă.

Ca dovadă a superficialității, în introducere se cere explicit organizarea alegerilor anticipate, iar la final, în concluzii, se propune alegerea rapidă a altui Guvern.

Până-și lămuresc această dilemă, parlamentarii PSD ar fi făcut foarte bine dacă lăsau procesul legislativ să se desfășoare cursiv, fără sincope inutile și ineficiente.

Înțelegem că urmărirea capitalului politic, cu orice preț, a fost și pare să rămână o practică a PSD.

Sigur, moțiunea face referiri la multe domenii și, referindu-mă doar la două, putem demonstra faptul că această moțiune este o acțiune pur demagogică. Suntem de acord cu faptul că învățământul românesc are nevoie de bani mai mulți și de o reformă coerentă, dar trebuie să precizăm că, după patru ani de subfinanțare cronică, cu alocări între 3,4 și 3,7 % din p.i.b., anul 2006 cunoaște un procent apropiat de 5 %.

Guvernul s-a angajat într-un program amplu de finanțare a infrastructurii în domeniul educației. Să nu uităm că astăzi, suntem obligați să plătim peste 6.000 de miliarde pentru greșelile grave comise de fosta guvernare. 6.000 de miliarde reprezintă banii furați din buzunarele profesorilor în perioada 2001- 2004.

Am fost acuzați că directorii unităților școlare au fost numiți pe criterii politice. În anul școlar 2005 - 2006, au fost numiți doar 10 % din directori și 12 % din inspectorii școlari la nivel național. Mai mult, funcțiile de conducere au fost ocupate numai pe bază de concurs.

Anul trecut am adoptat strategia de descentralizare a învățământului preuniversitar și implementarea acestuia până în 2010. Se derulează, deja, în acest scop, un program pilot în 50 de școli, în trei județe, obiectivul acestei strategii fiind creșterea autonomiei școlilor, eficientizarea utilizării resurselor prin finanțare/elev, delegarea autorităților de la nivel central la nivel local.

Printre domeniile vizate de moțiune se află și Ministerul Mediului, care este acuzat pentru managementul crizei produse de inundații din ultima perioadă. Sigur, pagubele produse și pierderile umane suferite au adus nefericire în sute de case de români, dar concluzia că factorii responsabili au rămas impasibili este neserioasă și nefondată.

Actualul Guvern, după consultarea legislației europene, a elaborat și aprobat pentru prima dată strategia națională de management a riscului de inundații pe termen scurt și mediu.

O altă premieră a Executivului este lansarea programului de finanțare a hărților de risc, conform căruia vor fi realizate hărțile de hazard la inundații până în anul 2006. Faptul că în guvernarea PSD nu au fost realizate aceste hărți implică asumarea responsabilității pentru marile pagube înregistrate.

În urma inundațiilor din 2005, s-a constatat că planurile de apărare împotriva inundațiilor sunt incomplete și depășite, multe dintre ele fiind la nivelul anilor '70.

Ministerul Mediului a demarat Planul național pentru prevenirea, protecția, diminuarea inundațiilor și finanțarea acestuia.

Iată, deci, că această moțiune este limpede că nu are nici cel mai grav fundament și că urmărește un scop exclusiv electoral, prin dezinformarea populației în ceea ce privește eforturile depuse de autorități pentru îndeplinirea cerințelor din tratatul de aderare.

Grupul nostru va vota împotriva acestei moțiuni.

Mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului România Mare, domnul deputat Lucian Augustin Bolcaș.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Stimați colegi,

Nu vreau să fiu privit ca un om lipsit de simțul umorului în aprecierea dezbaterilor de până acum, dar vreau să vă asigur că sunt un om cu un acut simț al ridicolului.

Ne aflăm în prezența unei moțiuni de cenzură, un act parlamentar, un act constituțional care trebuie apreciat în toată gravitatea sa, independent de ce poziție vom lua.

Invective personale, atacuri la calități sau defecte personale nu sunt de natură a ne duce la o concluzie pe care oamenii așteaptă să o luăm.

O moțiune de cenzură cu privire la care, evident, toți avem o părere formată, de aceea Regulamentele noastre impun o primă lectură, și această părere formată, pe care v-o propun, este că, în conținut ei, nu m-a convins.

Așa cum nu m-a convins nici răspunsul domnului prim-ministru, a cărui agresivitate nu am înțeles-o. Era agresivitatea nesiguranței? Sau agresivitatea omului care știe ce face? Va trebui să răspundă, în continuare, cred eu, la această întrebare ce i-o adresez cu titlu personal.

Problema care se pune în fața acestui act parlamentar este că foarte mulți dintre cei care au participat la dezbateri l-au caracterizat, într-o bună tradiție, ca fiind un exercițiu democratic. Partidul România Mare nu îl consideră un exercițiu democratic.

Moțiunea de cenzură este o acțiune democratică și orice acțiune trebuie să aibă o anume finalitate. O finalitate politică, o finalitate care este impusă de situația țării, o finalitate spre mai bine.

Spunem da criticilor aduse actualei guvernări în cuprinsul acestei moțiuni. Spunem da pentru că nu ne dezicem de punctele noastre de vedere. Suntem inițiatorii sau participanții la moțiuni simple, pe temele care au fost cuprinse în această moțiune de cenzură ca o sinteză a acestei guvernări.

Am avut o moțiune pe tema sănătății, am avut o moțiune pe tema agriculturii, am avut o moțiune cu privire la școala românească ce trebuie salvată (nu ce s-a citit ieri, în Camera Deputaților, cele două jumătăți de pagină), o moțiune consistentă și serioasă.

Sunt critici serioase, și actuala guvernare, actuala Coaliție greșește. Greșește prin maniera în care se comportă ca o Coaliție care nu are de împărțit probleme sau puncte de vedere, cum spune unul dintre colegii noștri; care parcă este făcută să se macine între partidele componente. Componența Guvernului este slabă din punctul de vedere al multor persoane care o compun, nu a totalității. Componența Guvernului este slabă din punctul de vedere al acțiunilor pe care le întreprinde, a programelor mereu anunțate și mereu nefinalizate. Da, sunt critici la care subscriem.

Însă sunt două probleme care nu trebuiau uitate. S-a vorbit despre privatizările care grevează economia țării în maniera în care sunt făcute și, nu vă supărați, eu m-am gândit și la SIDEX, și la PETROM. S-a vorbit despre gravele probleme într-o sănătate subfinanțată, și iarăși, nu vă supărați, eu m-am gândit și la Ordonanța nr.15, la naționalizarea fondului caselor de asigurări. S-a vorbit aici despre subfinanțarea învățământului, și m-am gândit că problema se cronicizează nu de ieri de azi, nu de la o guvernare la alta. S-a vorbit și despre autostrada "Transilvania", dar nu știu ce Parlament și sub președinția cui am votat aprobarea unei ordonanțe de urgență în această problemă.

Deficiențele fostei guvernări există, dar nu reprezintă o scuză. Dar, în același timp, deficinețele acestea reprezintă o acuză pentru noua guvernare, în sensul continuării și nerezolvării problemelor care au fost lăsate. Iar deficiențele trebuie amintite atunci când vrei să ai autoritatea morală de a susține o moțiune.

Surprinzător sau nu, în această moțiune, criticile sunt unilaterale. S-a vorbit chiar în cuprinsul moțiunii de coincidența cu puncte de vedere ale domnului președinte Traian Băsescu. Desigur, când sunt problematici, când ele sunt privite din același unghi de vedere, se poate ajunge la o atare coincidență. Dar coincidența este alta: criticile se opresc la limita celor enunțate de domnul președinte Traian Băsescu.

În această moțiune, probleme grave care frământă societatea românească, problemele justiției, în primul rând, problemele corupției, iarăși în primul rând, nu sunt tratate la valoarea la care ar fi trebuit să fie tratate.

Nu suntem în măsură să adăugăm la o moțiune la care nu am achiesat. Nu am achiesat la această moțiune, în primul rând, din punctul de vedere al acțiunii democratice, al finalității sale. S-a remarcat, și eu nu fac decât să subliniez, se vorbește despre alegeri anticipate, dar se vorbește, în același timp, de susținerea unui Guvern minoritar.

Ne îndreptăm, în mod evident, spre un joc politicianist. Un joc politicianist la care Partidul România Mare nu are de ce să participe. Sunt de rezolvat, într-adevăr, probleme grele ale țării, dar acceptarea susținerii unui Guvern minoritar însemnează a da un balon de oxigen actualei guvernări. Constituțional este simplu. Votăm o moțiune de cenzură pe motive real fundamentate, la care avem autoritatea morală să ridicăm problemele și, imediat, nu votăm investitura unui nou Guvern. Și atunci, avem alegeri anticipate. Și populația le dorește și noi suntem alături de populație în această dorință a sa.

Vedeți, acest paradox pe care l-a născut moțiunea de cenzură este foarte simplu. Conținutul, completat, evident, poate să fie corect. Finalitatea nu poate să intereseze și nu rezolvă problemele oamenilor acestei țări.

De aceea, parlamentarii Partidului România Mare nu pot să voteze împotriva unor critici îndreptățite, dar nici nu pot să participe la un joc politic în folosul unora sau altora, pentru a se readuce la guvernare oameni cu un ciclu politic expirat sau oameni a căror credibilitate este și acum pusă la îndoială.

Ne vom abține, fiind procedura votului cu bile, vom declara, oral, fiecare dintre noi, abținerea noastră.

Încă o dată, închei, jocurile politice nu ne interesează, ne interesează soarta țării.

Vă mulțumesc. (Aplaude din partea Grupurilor parlamentare ale PRM.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Urmează, din partea Grupurilor parlamentare ale Uniunii Democrate Maghiare din România, domnul senator Valentin Zoltan Puskas.

Se pregătește, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Conservator, domnul deputat Nicolae Popa.

Domnul Puskás Valentin Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Distins Parlament,

"Trebuie să afirm, de la bun început, că, la baza moțiunii de cenzură, care conține injurii, calomnii, jigniri, atacuri la persoane și o violență de limbaj nemaintâlnite sub cupola acestui Parlament, stau calcule politicianiste, demagogice și populiste ale partidelor semnatare" spunea liderul Grupul parlamentar al partidului aflat la guvernare, cu ocazia dezbaterii moțiunii de cenzură "Mafia sufocă România" la data de 31 martie 2003, moțiune semnată, la vremea respectivă, de principalele partide de guvernământ aflate astăzi la putere și care conținea exact aceleași probleme care se regăsesc și în textul moțiunii care se dezbate astăzi.

În decursul anilor am participat la dezbaterea a zeci de moțiuni simple și de cenzură. Concluzia mea este că textele moțiunilor rămân aceleași, la fel și răspunsurile date, se schimbă doar partidele care se află la guvernare sau în opoziție. (Vociferări din sală).

De fapt, nici nu contează ce spui, ci cum votezi.

Moțiunea abundă în formulări generale, demagogice inexacte și calomnioase, fără nici o susținere reală, având ca scop inducerea în eroare a opiniei publice în legătură cu adevărata desfășurare a actului de guvernare.

De aceea, dați-mi voie să vă spun încă o dată, nu am înțeles sensul acestui text plin de minciuni, nenumărate elemente care au fost luate din presă și care au fost puse într-un text kilometric. Mi se pare lipsit de demnitate pentru Parlamentul României să discute astfel de elemente, spunea primul-ministru de atunci al României, la dezbaterea aceleiași moțiuni de cenzură la data de 31 martie 2003.

Stimați colegi,

Nu vreau să mai aduc exemple din dezbaterea moțiunilor din anii precedenți, dar am impresia că a avut o doză de dreptate un alt reprezentant al puterii care spunea, cu ocazia dezbaterii unei alte moțiuni de cenzură, la data de 21 decembrie 2001, și spunea în felul următor: "Moțiunea de cenzură pe care au înaintat-o partidele din opoziție nu este doar un exercițiu democratic, ea are menirea și meritul, în același timp, de a semnala și pune în dezbatere câteva probleme reale ale țării,

însă atacurile cuprinse în această moțiune sunt inacceptabile deoarece ele pornesc de la o premisă falsă". Într-adevăr, moțiunea de cenzură depusă de actuala opoziție, dincolo de un exercițiu democratic este și o modalitate de a semnala problemele cu care se confruntă societatea din România. O modalitate de a semnala și doar atât, pentru că "reprezentanții opoziției nu au dreptul să atace puterea în probleme administrative, folosind argumente politice", pardon, am intrat din nou în citate. De data asta am citat pe fostul ministru al industriilor și resurselor, preluând această propoziție din discursul rostit de dânsul la data de 21 decembrie 2001 cu ocazia dezbaterii moțiunii de cenzură "Frigul și foamea".

Aș putea înșira și cifre și date statistice dar nu o voi face. Au făcut-o alți colegi și o vor mai face și în continuare.

Stimați colegi,

Nu doar de moțiuni avem nevoie, avem nevoie, după părerea noastră, a UDMR, de o strategie națională de dezvoltare elaborată cu participarea tuturor forțelor politice din Parlament, strategie care să fie preluată de toate guvernele care se succed. Această strategie lipsește, iar societatea din România se plictisește auzind că problemele eterne ale României se dezbat prin moțiuni fără nici un rezultat.

În textul moțiunii privind politica economică a Guvernului, depusă de PNL și PD, la 21 mai 2001 se regăsesc aceleași probleme economico-financiare ca și în cea de astăzi, iar în moțiunea "Criza sănătății din România" depusă la 22 noiembrie 2001, "Criza agriculturii" depusă la 22 februarie 2002, "Abandonarea pensionarilor" depusă la 3 martie 2003, "Criza actuală a sistemului de învățământ", depusă la data de 8 noiembrie 2001 sunt exact aceleași probleme ridicate, aceleași critici formulate ca și în textul moțiunii de cenzură "Guvernul Tăriceanu - fapte și minciuni" care se dezbate astăzi.

Poate sunt alte cifre de comparație, cu siguranță sunt alte nume, dar esența nu s-a schimbat. Populația României are nevoie de o strategie de lungă durată care să ne scoată din noianul de probleme cu care ne confruntăm.

Guvernul Tăriceanu a făcut pași buni înainte, dar drumul este lung și este nevoie de o muncă consecventă, de măsuri de reformă autentică care la început pot fi dureroase, dar vor aduce acele schimbări de care avem nevoie în societatea noastră.

Pentru aceste considerente, Grupurile parlamentare ale UDMR vor vota împotriva moțiunii de cenzură, dar vor vota oricând o strategie națională care să servească intereselor tuturor cetățenilor din România.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea puterii).

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Urmează din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Conservator, domnul deputat Nicolae Popa, se pregătește din partea Grupurilor parlamentare ale PSD domnul deputat Victor Ponta.

Domnul Nicolae Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Ca orice moțiune de cenzură și aceasta are poate, mai curând, un rol tactic. Ea încearcă să speculeze pe marginea comentariilor din ultima vreme cu privire la stabilitatea și sprijinul parlamentar de care se mai bucură Executivul. Nu de altfel de arme politice are nevoie România, ci de seriozitate, de fermitate, și de realizări. Astfel vom pluti mereu în zona verbiajului derapant, fără nici o legătură cu prioritățile și cu nevoile societății și economiei.

Nu putem să rămânem indiferenți și să continuăm a face politică într-o manieră fie naivă, fie uneori iresponsabilă, surdă la mesajele cetățeanului. Această nouă moțiune de cenzură este încă un exemplu edificator că inițiatorii nu iau în calcul menirea unui partid politic, fie el și în opoziție, interesul național. La această oră interesul național ne cere responsabilitate, discernământ, determinare, ambiție și seriozitate și, nu în ultimul rând, mai multă muncă pentru a realiza obiectivul fundamental al României în 2006, integrarea la 1 ianuarie 2007 a României în Uniunea Europeană.

Aducerea în discuție a acestor tematici nu reprezintă altceva decât un demers demagogic, fiind vorba de un document care împroașcă cu noroi activitatea și eforturile depuse în ultimul an și jumătate de către actualul Guvern, cele mai multe dintre demersurile legislative elaborate în acest timp corectând, de fapt, gravele greșeli săvârșite de fosta guvernare.

Inițiatorii moțiunii uită de dezastrul lăsat în urma lor după ce populația României s-a săturat de corupția devenită obișnuintă, de defrișările pădurilor țării, de privatizările dubioase și de multe altele.

Nu există o dovadă mai elocventă de răutate, zic eu, decât să acuzui actualul Guvern că s-ar face vinovat de inundații și de gripa aviară. Marele Caragiale s-ar răsuci în mormânt la auzul unei asemenea inepții și nu ar avea replică. Dacă PSD își închipuie că se poate opune vitregiilor naturii, noi îi invităm bucuroși să treacă la fapte, să oprească puhoaiele, să ridice digurile prost consolidate în timpul guvernării lor, sau să meargă pe firul răspândirii gripei aviare mondiale, poate găsesc și originea și antidotul.

Suntem convinși că nici măcar semnatarii acestei moțiuni nu cred în ceea ce scriu acolo. Pentru PSD, dar și pentru alte partide, a vorbi de alegeri anticipate este ca și cum ai pomeni de funie în casa spânzuratului.

În loc să ne ocupăm de legile integrării iată că am pierdut o săptămână cu tot felul de moțiuni pe diverse teme.

Opoziția uită că privatizările PETROM, DISTRIGAZ și multe altele au fost apanajul lor, că am pierdut de pe urma acestora milioane de euro, iar creșterea prețurilor este doar una din consecințele nefaste ale strategiilor lor defectuoase de a gestiona economia românească.

Din cuprinsul de înșiruiri de așa zise dezastre și calamități ale actualei guvernări din moțiunea PSD, Partidul Conservator este de acord cu un singur capitol, cel referitor la deficiențele din sistemul medico-sanitar. Suntem siguri însă că responsabilii Ministerului Sănătății vor rezolva în scurt timp problemele cu care se confruntă sistemul. Ele nu sunt noi ba chiar sunt cronice iar actuala stare de degringolată reprezintă un alt efect al indiferenței manifestate de mulți ani în acest domeniu.

Guvernul va rezista cu brio și, mai mult decât atât, își va duce la bun sfârșit dificila și nobila misiune de a integra România în Uniunea Europeană în 2007. Acest argument suprem reprezintă chintesența prezenței la guvernare a Partidului Conservator.

Avem nevoie de stabilitate politică, iar obiectivul național al integrării va fi îndeplinit cu toate încercările de intimidare la care se pretează opoziția prin depunerea unor adevărate avalanșe de moțiuni simple și de cenzură.

Partidul Conservator, prin participarea sa la guvernare, va întreprinde toate demersurile pentru legiferarea inițiativelor privind creșterea nivelului de trai al populației și susținerea mediului de afaceri românesc. În acest sens pot să vă informez, stimați colegi, că Partidul Conservator a inițiat acea inițiativă legislativă privind diminuarea TVA-ului la produsele alimentare de la 19 la 9%. Nu a fost aprobată această inițiativă în Senat, sperăm să fie aprobată și să facem această corectură de rigoare în Camera Deputaților.

Tot Partidul Conservator a propus neimpozitarea profitului reinvestit, deci modificarea Codului fiscal, și, bineînțeles, și micșorarea impozitelor de la 3% la 1% pentru microîntreprinderi, ceea ce înseamnă că ne preocupăm serios de prioritățile economice ale României și, pe această cale, trebuie să mulțumim tuturor reprezentanților partidelor care au votat aceste inițiative ale noastre și care, bineînțeles, nu fac altceva decât să ducă la îmbunătățirea mediului de afaceri românesc.

Dorim, ca partid, o politică guvernamentală clară, fermă și eficientă cu privire la IMM-uri și acesta a fost unul dintre lucrurile hotărâtoare pentru care ne-am angajat, în urmă cu mai bine de un an și jumătate, să participăm și să sprijinim guvernarea. Dezvoltarea spiritului antreprenorial, creșterea competitivității economice, susținerea IMM-urilor inovative, dezvoltarea proiectelor de asistență tehnică a acestora, corelarea acțiunilor de implementare a Chartei europene pentru întreprinderile mici și mijlocii cu programul de guvernare, 2004-2008, dezvoltarea incubatoarelor de afaceri, sunt doar câteva dintre cele mai importante ținte pe care Partidul Conservator și le-a propus ca parte a strategiei sale politice de susținere corespunzătoare a IMM-urilor.

Tot în ideea creșterii economice, Partidul Conservator dorește amplificarea programului național de eficiență energetică care va beneficia de fonduri substanțiale mai mari începând de anul viitor. Liberalizarea pieței energetice reprezintă unul din angajamentele asumate în cadrul negocierilor de aderare a României chiar pe timpul guvernării PSD în 2004, iar acum PSD uită de toate capitolele de integrare și angajamentele asumate cu acest prilej și prezentate la vremea respectivă ca mari victorii.

În același timp, Guvernul va trebui să privească cu mai multă atenție asupra justei măsuri dintre nevoile sociale și constrângerile economice.

Doamnelor și domnilor,

Guvernul Tăriceanu a tras destul ponoasele greșelilor fostei guvernări atât în negocierea capitolelor de aderare la Uniunea Europeană, cât și în domeniul social. Este vremea să ne trezim la realitate, să ne concentrăm pe inițiativele cu adevărat importante, pe faptul că oamenii stau la cozi la medicamente, că au pensii de mizerie, că nu-și pot asigura coșul zilnic, că nu au bani să-și achite facturile la energie și gaz metan și că țăranul român este la fel de oropsit ca și până acum.

Partidul Conservator consideră așadar că România se găsește acum la finele procesului de integrare în Uniunea Europeană, într-un moment crucial al evoluției sale istorice, politice, economice și sociale.

Convinși de responsabilitatea pe care o avem în fața acestui moment, convinși de a acționa pentru respectarea interesului național și a progresului României, conștienți de răspunderea pe care și-o asumă în fața țării, Partidul Conservator va vota pentru susținerea Guvernului și respingerea moțiunii de cenzură.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Puterii).

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupurilor parlamentare ale PSD domnul deputat Victor Ponta. Se pregătește din partea Grupurilor parlamentare PNL domnul senator Teodor Meleșcanu.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Înainte de a intra pe fond avem o întrebare de procedură pentru distinsul meu coleg, domnul Antonescu. Vroiam să întreb: domnule Antonescu, cum e mai bine să fii cocor sau very important papagal? (Aplauze, râsete, comentarii). Am văzut că vă pricepeți la diverse păsăreturi și era importantă opinia dumneavoastră. (Domnul Antonescu face comentarii din sală, fără microfon.)

Domnul Victor Viorel Ponta:

Da, e aicea? E aicea, vorbim și în lipsa primului-ministru? (Comentarii în sală.)

Aș fi vrut să fie prezent și primul-ministru în sală. (În sală, comentarii zgomotoase, râsete).

Domnul Victor Viorel Ponta:

Nu vorbeam de domnul Tăriceanu, vorbeam de primul-ministru. (Comentarii zgomotoase, râsete, aplauze).

Nu, domnul Tăriceanu este, sigur, dar la o moțiune de cenzură trebuia să fie și primul-ministru (Comentarii zgomotoase).

L-am urmărit cu mare atenție pe distinsul reprezentant al Grupului liberal și am avut impresia că am mai văzut scena o dată la Timișoara când domnul Dinescu făcea glume, un pic mai bune decât ale domnului Antonescu, și liderii liberali râdeau cu urechile până la gură.

O voce din sală:

Invers!

Domnul Victor Viorel Ponta:

Tot ce faceți dumneavoastră e invers, să știți, inclusiv faptul că râdeți acum când nu era de râs. Vroiam doar să vă rog să nu mai glumiți pentru că dincolo de domnul președinte Băsescu, care vă va certa din nou, s-ar putea să vă certe mulți alți oameni.

Am încercat, în această moțiune, să găsim un guvern cât de cât serios. Din păcate, domnul Tăriceanu, nu domnul prim-ministru, ci domnul Tăriceanu, nu are... să-l văd și eu, curajul să vină să spună ce crede despre moțiune, să atace dacă poate. Are câțiva foarte demni și puternici bătăuși. Îmi pare rău că domnul Orban nu poate să vorbească aici. Sunt convins că ar fi spus și de Elena Udrea și de domnul Tăriceanu aceleași lucruri (aplauze din sală), și probabil și domnul Dinescu v-ar fi putut ajuta să combateți această moțiune de cenzură în spiritul în care oamenii îl așteptau. Toți oamenii așteptau de la dumneavoastră să spuneți despre moțiune cam ce ați spus dumneavoastră, domnule Antonescu, adică să faceți bășcălie.

Mă gândeam dacă are rost să mă refer și eu la diverse porecle. Vă rog să mă ajutați, stimați colegi. Cum îi spuneți dumneavoastră domnului Tăriceanu? Domnul Slăbiceanu, Moliceanu, cum îi mai spuneți, Răzgândeanu?

O voce din sală:

Astea sunt porecle! (Comentarii, râsete, aplauze).

Domnul Victor Viorel Ponta:

Nu, poreclele astea le știu de la dumneavoastră. (Comentarii zgomotose, protestează.)

Eu nu vreau să-i dau nici o poreclă, ci vreau doar să-i fac o comparație. Acum câțiva ani, un fost prim-ministru a venit în fața Parlamentului și v-a zis tot dumneavoastră să-i numărați ouălele. Nu o să trăim acest lucru cu domnul Tăriceanu, nu o să vină pentru că nu avem nimic ce să-i numărăm, din păcate (sala se amuză, aplaudă, comentează), și-mi pare rău de lucrul acesta pentru că dacă am avea ce să-i numărăm l-am ruga să-și demonstreze puterea, bărbăția, întorcându-se puțin în spate, vă rog să vă uitați toți cine e în spatele domnului Tăriceanu. Domnul Nicolăescu, un ministru extraordinar și ar spune: Eugen, dragul meu, trebuie să pleci. Trebuie să pleci că ne bat oamenii. Du-te, du-te înapoi în Parlament, la IAS, unde vrei. Dacă ar avea domnul Tăriceanu acele lucruri pe care nu putem să le numărăm noi, că nu sunt, (comentarii zgomotoase din sală), s-ar întoarce puțin mai în dreapta unde era, dar cred că doamna Sulfina Barbu a plecat la podul acela, să facă podul pe care se întâlnesc președintele și primul-ministru, și ar spune: Sulfina, trebuie să pleci, nu se mai poate, te iau apele dacă nu pleci. S-ar întoarce după aia..., unde sunteți domnul Hărdău, unde vă ascundeți? (Comentarii zgomotoase din sală). Și ar spune domnul Tăriceanu: domnul Hărdău, domnule, păreți un om bun, pe bune, de ce vă faceți de râs aici? Nu-i mai bine să mergeți acasă, la studenți, la elevi, să vedeți cum e cu subiectele? (Aplauze). Cu bunătate în suflet v-ar spune domnul Tăriceanu, că trebuie să plecați, trebuie să plecați, nu aveți altă soluție pentru că altfel oricum o să plecați.

 

Domnul Mihail Hărdău:

Da, dar nu când vrei tu măi, Victor!

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mai era un ministru, unde este domnul Flutur, oare e lângă domnul Tăriceanu?

O voce din sală:

E la Guvern!

Domnul Victor Viorel Ponta:

Nu, credeam că sunteți într-un laborator, faceți apa aceea cu care scăpăm de gripa aviară! (Aplauze).

De domnul Vlădescu nu vreau să mă iau, nu e aici și nu-mi doresc să-mi fie naș, Doamne ferește! (Râsete, aplauze).

Dar cred, domnule Tăriceanu, fost prim-ministru, că ați putea să faceți astăzi un lucru... Uitați, a venit și doamna Sulfina, domnul Tăriceanu, a venit, ar trebui să faceți astăzi un gest de normalitate, să cereți măcar celor 4 miniștri catastrofă să plece.

O să-mi spuneți că vreți să faceți lucrul acesta, dar nu aveți ce vă trebuie.

O voce din sală:

Demisie!

Domnul Victor Viorel Ponta:

Nu aveți hârtie și pix. Ne-am pregătit pentru asta, îl rog pe colegul meu să vă dea. Dați-le, vă rog frumos. (Domnul deputat Emil Roman Moldovan înmânează membrilor de la masa Guvernului pixuri și coli de hârtie).

Dă-i lu' domnul prim-ministru! (Aplauze.)

Domnul Bogdan Olteanu:

O să vă rog, la sfârșitul ședinței, să prezentați factura cu care le-ați achitat, ca să nu fie probleme mai târziu.

O voce din sală:

Al patrulea care era?

Domnul Victor Viorel Ponta:

Acolo, la domnul Nicolăescu!

Domnul Olteanu, nu pot să vă răspund, că e normal să-l ajutați pe nașul dumneavoastră, ajutați-l spunându-i să plece. Vreau să vă rog pe toți colegii să le mulțumim celor din actualul Guvern. Atât au putut ei să facă și să le urăm drum bun și să-i aplaudăm. (Aplauze din partea puterii).

Drum bun, stimați colegi.

Domnul Berceanu, cu drumul bun, acolo e punctul dânsului mai bun și aveam un mesaj... (comentarii).

Nu, cred că nu mai e prim-ministru și de-asta.

Aveam un mesaj și pentru doamna Macovei, dânsa să mai rămână că mai avem multe lucruri de făcut împreună.

Mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Pe procedură, domnul Crin Antonescu. (Comentarii din sală).

E procedură, nu pot să nu dau cuvântul, îmi pare rău.

Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:

Victoraș, ai grijă de copii! (Aplauze și râsete).

Domnul Bogdan Olteanu:

N-a fost tocmai procedură. Ai grijă de copii!

Vă mulțumesc.

Domnul senator Teodor Meleșcanu din partea Grupurilor parlamentare ale PNL. Se pregătește domnul deputat Cristian Rădulescu din partea Grupurilor parlamentare ale PD.

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Vă mulțumesc.

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru și stimați membri ai Guvernului,

Domnul Bogdan Olteanu:

O să vă rog să ridicați un pic microfoanele, domnul Ponta e mai scund.

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Vreau să-mi permiteți, mai întâi, să cer scuze colegilor din Guvern care nu sunt parlamentari, să cer scuze și celor care au urmărit transmisia în direct la televiziune a dezbaterilor noastre, să le cer scuze pentru maniera în care s-a discutat, pentru intervențiile care s-au făcut. Este jenant și aș spune mai mult decât jenant, penibil, să fim obligați să asistăm la asemenea discursuri.

Deci, scuze, domnilor miniștri care nu sunteți obișnuiți cu poantele domnului Ponta, scuze celor care ne urmăriți și care v-ați așteptat poate să vedeți totuși că există preocupări la nivelul Parlamentului pentru situația cu care suntem confruntați.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Sigur că prezentarea unei moțiuni de cenzură reprezintă în fapt folosirea unui instrument important al democrației parlamentare care, potrivit art. 113 din Constituție, urmărește "retragerea încrederii acordată Guvernului".

Este evident că din punct de vedere constituțional avem o indicație foarte clară și a importanței deosebite, dar aș spune și a caracterului extrem pe care îl are utilizarea acestei proceduri.

Prevederile constituționale mă scutesc să fac un comentariu în legătură cu importanța pe care ar trebui să o aibă dezbaterea unei moțiuni de cenzură.

Din punct de vedere politic, pentru ca o moțiune să aibă sens, să facă sens, e nevoie ca ea să critice, în mod argumentat și constructiv, soluțiile pe care Guvernul, sprijinit de o majoritate parlamentară le aplică și la care se prezintă soluții alternative care, în concepția autorilor, ar fi mult mai eficace pentru o bună guvernare.

În al doilea rând, există încă o condiție pentru ca o moțiune să-și atingă scopul. Ea trebuie să fie oportună în sensul de a fi prezentată la un moment în care posibilitatea adoptării sale ar oferi prilejul unei schimbări a politicilor guvernamentale, a unei remanieri sau chiar a modificării Guvernului sau a majorității parlamentare. Nici una din aceste două condiții esențiale pentru ca o moțiune de cenzură să fie o aplicare a unui principiu democratic nu este îndeplinită și în două cuvinte o să mă explic.

În primul rând, moțiunea nu aduce nimic nou. Ea conține, de fapt, aceleași critici care privesc o situație existentă în România și pentru care nu este nevoie să prezentăm o moțiune de cenzură. Am auzit aceste critici ale situației de fapt cu ocazia numeroaselor moțiuni simple sau moțiuni de cenzură, de care nu am dus lipsă în această perioadă. Din păcate, și astăzi, acest tip de moțiune readuce foarte clar în prim plan, și aș spune de o manieră foarte transparentă, frustrările pe care PSD-ul le are pentru că nu a putut constitui majoritatea care să-i permită rămânerea la guvernare după alegerile din 2004.

În extrem de puține cazuri, aproape singulare, sunt criticate și soluțiile care, sigur, pot fi mai mult sau mai puțin inspirate și, din păcate, orice efort am face să extragem din această moțiune de cenzură eventuale soluții alternative care să ne permită să depășim dificultățile cu care se confruntă România, trebuie să spun cu toată onestitatea că sunt inutile.

Din păcate, intervențiile de astăzi ale semnatarilor moțiunii au dovedit, de o manieră foarte clară, inutilitatea oricărui efort de a căuta soluții alternative în această moțiune de cenzură. Nu am de gând să reiau cifre, exemple care au fost deja date aici și care, de fapt, dovedesc una din principalele probleme ale moțiunii de cenzură. Premisa și ipoteza de lucru pe care se bazează întreaga moțiune este una neargumentată și în mod fundamental falsă.

Aș vrea să mă refer la cel de-al doilea element, și anume din punctul de vedere al momentului ales. Nu pot să nu remarc că momentul ales poate să fie potrivit pentru PSD, partid confruntat cu serioase probleme interne și probleme și mai mari de credibilitate la nivelul societății românești, dar probabil este momentul cel mai prost ales pentru țara noastră acum când ne aflăm, practic, în etapa finalizării ultimului raport ce urmează să valideze în luna septembrie data admiterii României în Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007. Din păcate, acest lucru dovedește că moțiunea se developează astfel, în mod foarte clar, ca fiind expresia unei abordări politicianiste fără cea mai mică intenție a autorilor de a ajunge la ultima sa consecință potrivit Constituției, respectiv retragerea încrederii acordată Guvernului. Din păcate și din punct de vedere practic, sensul profund al moțiunii, cum spunea domnul președinte Mircea Geoană, este faptul că moțiunea este ilogică întrucât nu există o alternativă la actuala majoritate.

Coaliția funcționează mai mult sau mai puțin bine, dar nu există la ora actuală nici un motiv pentru care mandatul său să nu fie dus la bun sfârșit. A-l întrerupe astăzi ar însemna să creem probleme majore de stabilitate în guvernarea României și, mai ales, să punem sub semnul întrebării obiectivul aderării României la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, obiectiv național fundamental.

Susținerea, din păcate, așa cum s-a dovedit și astăzi, a acestei moțiuni, nu folosește nici interesului oamenilor, nici interesului clasei politice în ansamblul său. Dacă vrem să o calificăm ca un exercițiu pur democratic, putem să facem acest lucru.

Din toate motivele pe care le-am prezentat, grupurile parlamentare ale Alianței D.A. din Senat și Camera Deputaților vor vota împotriva moțiunii.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea puterii).

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

Invit la tribună pe domnul deputat Cristian Rădulescu. Se pregătește domnul senator Mihai Ungheanu.

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Stimați membri ai Executivului,

Stimați colegi,

Și eu încep expunerea mea cu o veste proastă pe care o dau celor cu imaginația prea bogată, ca să mă exprim doar așa, care vestesc pe la colțul presei ipotetice înțelegeri senzaționale între Putere și Opoziție și care avansează scenarii ieftine, conform cărora moțiunea de astăzi ar putea fi începutul sfârșitului Guvernului Tăriceanu.

Vestea este că toți parlamentarii P.D., neconvinși de această moțiune, vor vota împotriva ei și pentru susținerea Guvernului din care Partidul Democrat face parte. (Aplauze) Aplauzele acestea arată că, într-adevăr, unele scenarii, spuse pe la colțuri, au avut succes.

Nu sunt dintre aceia care susțin că guvernarea actuală este impecabilă, fiindcă aș cădea în păcatul trufiei, unul dintre păcatele grave. Nici nu pot afirma că în România, prin șanțuri, curg lapte și miere. Nu se întâmplă asta nici măcar în Cartierul Primăverii, darămite, să zicem, în județul Vaslui, pe care-l cunosc mai bine, ca să dau două exemple extreme. Ar însemna să fiu extrem de rupt de realitate dacă aș face astfel de aprecieri.

Moțiunea subliniază unele aspecte reale, negative ale situației din România și unele neîmpliniri ale prestației actualului Guvern. Ea se referă cu multă abilitate la unele domenii care au figurat ca domenii prioritare în platforma electorală a Alianței D.A., cum ar fi: agricultura, sănătatea, educația, transporturile. Și zic "abilitate", deoarece acesta sunt, implicit, domenii în care rezultatele se obțin greu și nu sunt vizibile după o lună, după un an, și sunt vizibile mai ales pe termen mediu și pe termen lung și cu ele ne vom confrunta noi, guvernarea noastră, în continuare, și cred că, în bună măsură, se vor confrunta și cei care vor veni dintre noi, dacă vor fi alții. Sunt probleme care se rezolvă greu în România.

Cred, însă, că nu problemele României și prestația actualului Guvern sunt motivele reale pentru care această moțiune a fost depusă, ci cred că Partidul Social Democrat a depus-o pentru a atrage atenția de la realele probleme pe care el le are și a dat senzația populației că se preocupă de problemele cetățenilor. Și aceste principale probleme ale Partidului Social Democrat, pe care el vrea să le acopere, sunt, în primul rând, faptul că de o bună bucată de timp acest partid și-a pierdut suflul și scade constant în opțiunile electoratului și, pe de altă parte, că de vreo doi ani de zile, acest partid are probleme de coeziune internă extraordinare și funcționează ca o confederație de grupuri de interese care au o acțiune comună doar când este vorba de afacerile sale externe, de afacerile sale financiare și de apărarea sa împotriva celorlalți.

Apreciez hotărârea patriotică a P.S.D. de a vota împreună cu Puterea legile necesare integrării europene, cât și decizia democratică a acestui partid de a depune o moțiune de cenzură și în această sesiune, sigur, pentru a-și onora statutul de partid de opoziție.

Însă, ca politician care a trecut prin două mandate de opoziție, față de P.S.D. și acoliții săi, în unele cazuri, și care, în această calitate, am asistat la nașterea voioasei devize "nici o sesiune fără o moțiune", pot să vă spun că, între timp, m-am convins că în România democratică de astăzi, cu scurta noastră experiență postrevoluționară pe care o are parlamentarismul român, nu moțiunile dese și bine ticluite pot duce la căderea guvernării. Experiența noastră ne arată că Puterea în România se pierde nu printr-o prestație convingătoare a Opoziției, ci printr-o prestație neconvingătoare a Puterii. Și este un adevăr de care ne-am convins toți.

Însă, în această ordine logică de idei, aduc aminte celor din P.S.D. că, în toate sondajele, Alianța este într-o creștere evidentă, în timp ce ei sunt într-o scădere evidentă, ceea ce nicidecum nu este un semn bun pentru șansele P.S.D. de a prelua Puterea de la Alianță, în ciuda numeroaselor și foarte bunelor moțiuni pe care le-au făcut și le vor mai face.

Această situație îmi aduce aminte de acele celebre paradoxuri din timpul comunismului, sintetizate într-un banc destul de amar și din care mai îmi aduc și vă aduc aminte următoarele: deși în România nimeni nu muncește, producția crește încontinuu, deși producția crește încontinuu, magazinele sunt goale. Deși magazinele sunt goale, frigiderele sunt pline. Deși frigiderele sunt pline, toată lumea este nemulțumită. Și, deși toată lumea este nemulțumită, nimeni nu face nimic. Asta era în timpul comunismului.

Acum, situația actuală îmi permite să sintetizez unele paradoxuri, să zicem, pesediste. Deși P.S.D. declară că nu ar intra la guvernare, el depune o moțiune de cenzură, prin care cere căderea Guvernului. Deși toate moțiunile P.S.D. sunt foarte bune și spun doar adevăruri, ele sunt respinse și Guvernul Tăriceanu se încăpățânează să reziste. Deși Guvernul Alianței rezistă și, în opinia P.S.D., continuă să guverneze catastrofal, Alianța continuă să crească în opțiunile electoratului. Și, deși opțiunea electoratului este întotdeauna cea corectă, nu știu cum se face, dar P.S.D. continuă să scadă în sondaje. (Aplauze)

În încheiere, vreau să vă spun că moțiunea aceasta îmi aduce aminte de acele obiecte de lut ars, pe care vânzătorii ambulanți le oferă alegătorilor români prin stațiunile în care aceștia se tratează de reumatisme. Niște obiecte mici, vopsite țipător, care te amăgesc câteva clipe, atât cât să le cumperi și pe care, apoi, le regăsești, acoperite de praf pe vreo etajeră, făcându-te să te întrebi cu ce ți-au reținut atenția.

Singura justificare a utilității lor discutabile ar putea fi cele câteva cuvinte scrise într-un colț: "un mic obstacol în calea uitării. P.S.D. Parlamentul României, iunie 2006".

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului România Mare, domnul senator Mihai Ungheanu.

Domnul Mihai Ungheanu:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Partidul pe care-l reprezint la această tribună, deși partid de opoziție, se distanțează de moțiunea de cenzură pe care Partidul Social Democrat a inițiat-o împotriva Guvernului Tăriceanu.

Administrația Guvernului Tăriceanu este, desigur, profund nemulțumitoare. Moțiunea de cenzură pe care o discutăm se oprește asupra unor aspecte nevralgice ale actualului Executiv, pe care nu le contestăm. Le cunoaștem și asupra unora ne vom opri și noi.

Dar suntem nemulțumiți de automatismele și inerțiile în care se înscrie și această moțiune. Ea este gândită ca o sabie care trebuie să decapiteze un Guvern pentru a face loc altuia.

Dar, cine ne garantează că o astfel de schimbare va da satisfacție marii majorități a societății românești lovite de degradarea socială și va răspunde, totodată, gravelor solicitări care se adresează statului român de peste 15 ani? Mi se pare limpede că viața politică românească are nevoie de o nouă paradigmă politică. Dar, noi nu o găsim în această moțiune de cenzură.

Moțiunea acuză, desigur, guvernarea Tăriceanu pentru eșecuri și costuri, pe care trebuie să le suporte societatea românească. Dar, conduita guvernării Năstase n-a fost asemănătoare? Nu Guvernul Năstase a distrus, practic, asigurările de sănătate? Oare să votăm cu această moțiune împotriva Alianței, alături de P.S.D., pentru o încălcare de lege pe care a produs-o P.S.D.-ul? Între guvernarea Alianței D.A. și cea a lui Adrian Năstase există vase comunicante, de neacceptat. Ambele guvernări au mizat pe ordonanțe de urgență, ordonanțe de urgență necuvenite, precum aceea privind bunurile fostului rege Mihai, au fost preluate de Guvernul Tăriceanu de la Guvernul Năstase. Mai sunt și alte cazuri, cum este cel al incredibilei ordonanțe de urgență care jefuiește Fundația Gojdu de bunurile și drepturile ei. De ce să votăm o moțiune de cenzură care ne oferă aceeași pălărie cu altă Mărie?

Inerția moțiunilor parlamentare este totuna cu inerția gândirii clasei politice românești. Nicăieri nu apare verificarea pozițiilor de stat. Nicăieri nu apare, după 15 ani, o analiză a fundamentelor sociale, economice, culturale. Nicăieri nu apare un orizont veritabil de aspirații moderne, demn de un stat de dimensiunea și condiția României. Cine suntem și unde mergem?

Moțiunea de cenzură contra Guvernului Tăriceanu este o moțiune preponderent tehnică, fără a dezvălui o optică majoră proprie privind dezvoltarea României.

Ea rămâne insensibilă la unele aspecte mai generale ale societății românești din anul 2006, care sunt extrem de solicitante și pe care Partidul România Mare le are în vedere. Sigur că este adevărat că învățătorii și profesorii, cum spune moțiunea, sunt rău salarizați. Dar ce predau acești învățători și profesori? Ce discipline și ce manuale au? Ce manuale de istorie, ce manuale de literatură, de umanistică le oferă ministerele de resort ale guvernării Tăriceanu? Către ce perspective socio-politice îi îndreaptă pe elevi și studenți? Cui îi este lăsată reconstrucția culturală și spirituală a țării, care se face și în cazul acestui Guvern din banul public? Poate ea lipsi dintr-o moțiune de cenzură, care se vrea cuprinzătoare?

Să ne fie indiferent cum a fost și este folosit banul public, când vorbim de edificarea unei alte mentalități și identități românești în fluxul integrării europene? Se poate dezinteresa o moțiune de cenzură cu pretenția de a fi completă de cum a fost folosit banul public în noile institute culturale, sociale și istorice recent înființate? Oare, nu ne interesează competența acelor angajați și plătiți acolo? Suntem indiferenți la felul în care se confecționează falșii lideri de opinie? Noi directori de conștiință pe bani publici? Stupida campanie anticomunistă, fără nici o analiză socială, solidă, campanie pentru care se cheltuie și bani publici, poate fi ignorată într-o moțiune de cenzură? P.R.M. nu este de acord cu toate acestea. Ne așteptam să fie vizate și aceste probleme, dar ele nu sunt avute în vedere.

Iată încă un motiv care ne face să ne distanțăm de această moțiune de cenzură inerțială, care este în fond o moțiune de cenzură acefală.

Guvernul Tăriceanu finanțează și activități de ordin intelectual, spiritual. Ministerul Culturii din Guvernul Tăriceanu nu s-a ilustrat, oare, printr-o activitate condamnabilă pentru oamenii legii? Oare a face cadou bunuri materiale și simbolice de interes național nu constituie un fapt demn de o moțiune de cenzură? Oare ministrul Iorgulescu, de la Cultură, nu s-a ridicat împotriva Parlamentului și a Curții Constituționale, prin acțiunea lui de Moș Crăciun proregalist? Oare cazul Muzeului Enescu, încărcat de clauze testamentare, nu sfidează și acesta legile? Nu vreau să intru într-o enumerare de asemenea probleme pe care le-am fi vrut cuprinse într-o moțiune completă de cenzură. Vrem doar să ne explicăm de ce noi nu ne putem ralia acestei moțiuni de cenzură și, în același timp, atragem atenția că avem și un spirit critic, pe care-l consider necesar în cazul guvernării Tăriceanu.

Atragem atenția că acest Guvern a acceptat o lege a minorităților de aspect clar anticonstituțional, prezentând-o Parlamentului, fără să țină seamă de încălcarea Constituției. Deci, avem suficiente motive pentru care am putea să avem o poziție foarte critică și alături de P.S.D. Dar, moțiunea, așa cum este redactată și cum este gândită, nu ne permite acest lucru.

Îmi aduc aminte că, în decembrie 2000, am pus o întrebare noului prim-ministru, în plenul Parlamentului: de ce Programul de guvernare Năstase nu își propune o bătălie cu corupția? Răspunsul dat în plen a fost uimitor - și-l repet: "dar, de ce trebuie să ne batem cu corupția?" Urmările se știu.

Partidul România Mare a considerat și consideră că bătălia contra corupției este necesară mereu, pentru că dă un sens moral acțiunii politice și face activitatea politică credibilă.

Nimic nu există fără o boltă spirituală. Ea nu se desprinde din această moțiune de cenzură a P.S.D., ceea ce constituie încă un motiv foarte important, inevitabil, pentru care ne delimităm pentru aceste abordări politice.

Incontestabil, Guvernul Tăriceanu este departe de dezideratele P.R.M. în materie de guvernare. Dar, Partidul România Mare nu vrea să participe la o destabilizare politică și la reeditarea unei guvernări de tipul Adrian Năstase, disprețuitoare față de Constituție, față de societate, față de stat și față de comunitatea națională.

De ce să votăm pentru această moțiune de cenzură, cu 6 luni înainte de integrarea europeană? În România anului 2006, este nevoie de o altă perspectivă și paradigmă politică, decât aceea care ne-a fost oferită prin moțiunea de cenzură.

În concluzie, ne abținem, sperând într-o altă perspectivă de lucru. (Aplauze în Grupul parlamentar al P.R.M.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupurilor parlamentare ale U.D.M.R., domnul deputat Borbély László.

Urmează, din partea Grupurilor parlamentare ale P.S.D., domnul deputat Mihai Tănăsescu.

Domnul Borbély László:

Domnule președinte,

Stimați parlamentari,

Stimați colegi,

Eu fac parte dintre miniștrii care sunt și parlamentari și am o anumită experiență parlamentară. Și susțin cu tărie că avem nevoie de moțiuni simple, avem nevoie de moțiuni de cenzură. Orice Guvern are nevoie de moțiuni simple în Parlament, are nevoie de moțiuni de cenzură. De ce? Pentru că ne strângem rândurile, facem un inventar, vedem ce am făcut bine și ce nu am făcut bine, pentru că nici un guvern nu este perfect. Și cine vine aici, în fața Parlamentului și spune că acest guvern a făcut tot ceea ce trebuia, minte. Orice Guvern are lipsuri. Dar, totodată, eu cred că așa este bărbătește și nu cred că trebuie să ne ocupăm de lucruri ieftine și politicianiste, cine ce numără în altă parte a baricadei, ci trebuie să numărăm legile pe care le-am adoptat, trebuie să numărăm hotărârile de Guvern pe care le-am adoptat și trebuie să facem o analiză a Programului de guvernare.

Din păcate, am citit cu mare atenție această moțiune de cenzură și credeți-mă că am făcut un inventar a ceea ce am făcut acolo unde sunt vremelnic acum, în perioada care a trecut de la preluarea guvernării, cu bunele și relele. Am fost dezamăgit când am citit moțiunea de cenzură. De ce? pentru că, din păcate, în loc să aflăm și să ne spună colegii din opoziție ce n-am făcut bine, dar, documentat, cu cifre, cu date concrete, această moțiune este plină de declarații pur politicianiste, din care cetățeanul de rând nu înțelege mai nimic. Expun un singur exemplu: la pag.25, se spune, printre altele: "programele începute de Guvernul social democrat au fost blocate datorită incompetenței actualei conduceri a Ministerului Transporturilor și au fost stopate toate programele și contractele în derulare".

Stimați colegi,

În loc să fi spus "unele dintre programe" - și atunci aș fi explicat -, "care, într-un avânt electoral, au fost pornite", ca de exemplu 9.500 de locuințe care nu aveau acoperire bugetară în 2005 și pentru care a trebuit să spunem pe față constructorilor: stimați constructori, trebuie să sistăm la 3.500 de locuințe construcția, pentru că nu avem bani în 2005, le-am desistat acum. În loc de aceste dispute bune și care trebuie să aibă loc în Parlamentul României, se afirmă asemenea inepții.

Haideți să zicem lucrurilor pe nume! Pentru prima oară, - și nu s-a spus acest lucru -, anul trecut am încheiat anul fără datorii la constructori. Am plătit toate facturile. Eu cred că este primul an, după 16 ani, când am putut să stăm în fața constructorilor care au fost amăgiți ani de-a rândul de guvernele care au fost înainte, am plătit toate facturile. A fost primul an - 2006 - în care astăzi Guvernul adoptă a doua rectificare în plus, din care 80% se dau în bani pentru infrastructură, pentru proiecte noi și care sunt unele și continuate, care au fost bune, care au fost începute de Guvernul anterior.

Acestea sunt lucrurile pe care trebuie să le spunem la o moțiune de cenzură, nu să aruncăm cu acuze ieftine, cu politicianisme.

Eu cred că ministerul, eu cred că este bine să o spunem, Ministerul Transporturilor, cu bune și rele, a pornit unele programe, are grijă, totuși, de infrastructura rurală, are grijă de unele probleme care sunt cu inundațiile - și nu s-a vorbit despre inundații. Păi, stimați colegi, în 2003 s-au reconstruit 34 de case care au fost construite pentru inundații fără licitație, în 4 luni de zile. Noi a trebuit să reconstruim anul trecut 1.100 de case. Le-am reconstruit; știu, la unele au fost probleme. Dar a trebuit să reconstruim 1.100 de case.

Guvernul, anul trecut, a alocat peste 400 de milioane de euro pentru inundații. Acestea sunt cifre clare și reale.

Eu cred că aici începe un discurs, într-adevăr, constructiv, în care și Opoziția și Puterea își spun, evident, ce au pe suflet, critică guvernarea, dar nu prin asemenea atitudini care sunt foarte departe de o analiză clară și reală a Programului de guvernare.

Acest lucru îl propun în continuare. Haideți să facem o analiză reală a Programului de guvernare, să vedem ceea ce a fost rău, să facem acele mențiuni care trebuie făcute, dar nu prin asemenea moțiuni de cenzură.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupurilor parlamentare ale P.S.D., domnul deputat Mihai Tănăsescu. Se pregătește, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat, domnul deputat Cezar Preda.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Este dezamăgitor. Am stat și l-am ascultat pe Popescu Călin Tăriceanu, pe ceilalți, și-mi dau seama că, într-adevăr, proverbul care spune că "câinele moare de drum lung și ... Tăriceanu, de grija altora", se potrivește cel mai bine. (Aplauze în Grupul parlamentar al P.S.D.)

Eu cred că fiecare ar trebui să-și vadă de ale lui, fiecare ar trebui să-și analizeze ce a făcut bine și rău și să fie mai puțin arogant, așa cum a fost domnul Tăriceanu astăzi, în fața noastră.

Eu, cred, domnule Tăriceanu, că nu vă stă bine, sau poate frica, această frică pe care o aveți vă dă dreptul să vorbiți brutal, jignind și spunând multe minciuni în alocuțiunea dumneavoastră.

Este lamentabil, doamnelor și domnilor, ascultându-l pe Popescu Călin Tăriceanu, cum astăzi vine în fața noastră și se laudă, la 18 luni de guvernare, că a făcut bine, că a făcut lucruri să meargă nu știu cum ... Dar, domnia sa, din păcate, nu vede aproapele. Nu vede că, de fapt, aceste 18 luni de guvernare nu au fost decât 18 luni în care mediul de afaceri, pe care mulți oameni din economie, foarte mulți analiști economici și financiari l-au criticat și-l critică de modul de comportament primar al domniei sale și al echipei pe care o conduce, nu știu cât timp de acum încolo, în acest domeniu de activitate.

Erau foarte mulți aici și se lăudau: domnilor, avem astăzi încă o rectificare bugetară, vom da bani extraordinar de mult! Să nu vă bucure, stimați colegi, acest lucru! Aceasta înseamnă lipsa de viziune, înseamnă lipsa de minimă decență în a drămui banul public, înseamnă minima decență în a restructura cheltuielile publice.

Stimați colegi,

Gesturile disperate ale lui Popescu Tăriceanu, prin aceste măsuri populiste, de rectificări bugetare, numai după câteva luni, arată foarte clar disperarea în care se află acest Guvern astăzi.

Vreau să vă informez, stimați colegi, că măsurile luate de Guvern - și, sigur, probabil ele vor fi aprobate astăzi - vor conduce România în perioada anilor următori la lucruri foarte greu de surmontat, la lucruri care vor fi foarte complicat de pus din nou în matca lor normală.

Domnul Popescu Tăriceanu se lăuda cu Raportul Uniunii Europene, dar n-a scos o vorbă, nici pâs n-a zis de criticile pe care le-a primit domnia sa în Raportul Uniunii Europene, de criticile mari și majore vizavi de modul în care gestionează politica fiscală și bugetară, de modul în care i se atrage atenția că elaborează strategiile fiscale, de modul în care se comportă față de oamenii de afaceri și de "viziunea" care nu există, de fapt, pentru viitorul acestei țări.

Acesta este Popescu Tăriceanu, care vede doar printre rânduri ceea ce este scris în aceste rapoarte ale Uniunii Europene.

Ne mândrim că, de la 1 ianuarie 2007, vom fi membri. Și este o mândrie pentru România, dar nu cred că este meritul, în exclusivitate, al lui Popescu Călin Tăriceanu și al echipei lui. A spune aceste lucruri înseamnă o mare minciună și un neadevăr față de toți prezenții în această sală.

Am urmărit cu multă atenție discursul domnului prim-ministru, în care, la un moment dat, am fost tentat să văd că se adresează partenerilor de coaliție, și nu semnatarilor moțiunii. Vorbea despre condiții și ultimatumuri. Ne aducem aminte de condițiile și ultimatumurile lui Dan Voiculescu puse acum câteva zile și respinse brutal de către P.D. și P.C. și P.N.L. pentru renegocierea acestor probleme care frământă Coaliția. Se făcea legătură de restructurare, că nu-i acum momentul. Sigur, voalat, se referea la criticile pe care P.D.-ul le-a adus domniei sale. Și am avut impresia că, de fapt, dânsul citește nu pentru moțiune, ci citește pentru P.C., pentru P.D. și pentru alții din Coaliție. Este foate clar că acest tip de comportament guvernamental, a la Tăriceanu, arată foarte limpede, din punctul meu de vedere, disensiunea și lipsa de unitate care există, sau ar trebui să existe în această Coaliție.

Spuneați, la un moment dat, domnule premier, că s-au tocat banii publici. Este absolut, cred eu, necorect să spui de tocatul banilor publici, când dumneavoastră, la sfârșitul anului trecut, ați risipit peste 1 miliard de euro, având un excedent bugetar de peste 1% din produsul intern brut și ați reușit performanța pe care nimeni n-a mai reușit-o, ca, într-o lună de zile, să ajungeți la un deficit de aproape încă 1%. Ați cheltuit extraordinar de mulți bani.

Același tip de comportament îl aveți și astăzi, nu v-ați schimbat cu nimic. Doriți să rectificați bugetul, doriți să majorați deficitul, băgați în boală Banca Națională, care trebuie să mărească dobânzile și rezervele minime obligatorii, nu vă pasă de inflație, nu vă pasă de nimic. Vă pasă doar să aruncați și să faceți un buget nerealist și să vă pregătiți de alegeri anticipate. Nu le vreți acum, probabil. Dar, o să le aveți, domnule Tăriceanu, și n-o să mai fiți prim-ministru cât de curând.

Vă mulțumesc. (Aplauze în Grupul parlamentar al PSD)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Cezar Preda, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat. Urmează domnul senator Dan Mircea Popescu, din partea Grupurilor parlamentare ale P.S.D.

Domnul Cezar Florin Preda:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Ne aflăm astăzi în fața unui exercițiu democratic, în fața unui demers politic constituțional al Opoziției și trebuie să tratăm acest eveniment cu respectul cuvenit. Pentru parlamentarii Partidului Democrat nimic nu este mai important decât să fii aici, acum, în sală, pentru a fi solidar cu primul-ministru, nominalizat de Alianță și învestit de Președintele României, Traian Băsescu, să pună în practică Programul de guvernare al Alianței Dreptate și Adevăr.

Sunt, în această moțiune, câteva aspecte reale, asupra cărora trebuie să ne aplecăm cu deosebită atenție, dar cele mai multe sunt deformări politicianești ale realității și ale acțiunii guvernamentale.

Respectăm atenționările cu fundament real, respingem însă cu fermitate acuzele nefondate și modul neprofesionist de a denatura activitatea Guvernului și starea națiunii.

Am urmărit foarte atent luările de cuvânt ale semnatarilor acestor moțiuni. Partidul Democrat a crezu și crede într-o nouă clasă politică. Este o mare rușine ce am văzut astăzi, iar partidul care se bazează pe acei politicieni condamnați de propria inteligență să rămână tinere speranțe va semna multe moțiuni simple și de cenzură în următorii zece ani. Partidul Democrat respinge ferm acest exercițiu de imagine neproductiv și fără efecte reale. Partidul Democrat va vota împotriva moțiunii de cenzură introduse de PSD. (Aplauze)

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul senator, Dan Mircea Popescu din partea grupurilor parlamentare PSD.

Urmează domnul deputat Sergiu Andon din partea grupurilor parlamentare ale Partidului Conservator.

Domnul Dan Mircea Popescu:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Stimați invitați.

În România ești condamnat la sărăcie dacă ești țăran, dacă ești intelectual, funcționar, muncitor mic întreprinzător, dacă ai mai mulți copii, dacă ești pensionar sau șomer, dacă ești bolnav, persoană cu handicap sau ai avut ghinionul și te-ai născut într-o zonă defavorizată a țării.

Am numit astfel, stimați colegi, marea majoritate a populației care se și află într-o asemenea stare sau la limita ei. Nevoia acută a unui trai mai bun și a unor condiții de muncă decente, creșterile aberante de prețuri la utilități sau la alte produse de strictă necesitate, concedierile masive, polarizarea veniturilor prin introducerea cotei unice de impozitare, lipsa locurilor de muncă, lipsa locuințelor, accesul tot mai limitat la educație și sănătate pentru largi categorii sociale, restrângerea și lipsirea de conținut a programelor sociale, dar și fenomene ca gripa aviară, inundațiile, alunecările masive de teren au creat în această perioadă un puternic sentiment de insecuritate și chiar de abandon al cetățeanului român în fața unor asemenea schimbări în lanț.

Răspunsurile noastre individuale în fața acestor noi realități se dovedesc de cele mai multe ori inadecvate și poate până la un punct este firesc să fie așa datorită, în primul rând, lipsei noastre de pregătire. Aceste schimbări însă, impuneau cu necesitate un răspuns adecvat, măcar din partea statului român. Răspunsurile însă fie nu au venit, fie au venit târziu, fie au cuprins de multe ori soluții nerealiste și aproape toate în detrimentul cetățeanului obișnuit, astfel încât ele s-au transformat mai degrabă în factori frenatori ai dezvoltării societății și ai creșterii calității vieții.

Această situație nu este însă una întâmplătoare. Ea este consecința practică directă a unei guvernări de dreapta ce pune un accent deosebit pe retragerea statului din viața economică și socială a țării și în egală măsură pe așa zisele virtuți reglatoare ale pieței. Această orientare a fost evidentă încă de la prezentarea programului de guvernare din decembrie 2004, când nerecunoscându-se importanța politicilor sociale și de protecție socială, pentru dezvoltarea și modernizarea României, rolul acestora a fost mult diminuat față de perioada anilor 2000-2004.

De altfel, răspunsurile la adevăratele priorități ale populației și ale țării sunt extrem de puțin conturate atât în documentele politice ale puterii, dar și în bugetele de stat anuale ca expresie sintetică practică a politicilor, programelor și măsurilor practice efective de guvernare.

În aceeași logică, putem întreba la rândul nostru, domnule prim-ministru, de ce nu ne propunem măsuri mult mai ferme pentru pregătirea continuă a forței de muncă, de ce să stimulăm într-o măsură mult mai mare creșterea gradului de ocupare prin crearea unor noi locuri de muncă, de o mai bună calitate și mult mai bine plătite? De ce nu punem un accent deosebit pe necesitatea creșterii puterii de cumpărare a salariilor și pensiilor, acestea, fiind în continuare cu mult sub valorile anului 1989. De ce nu apare cu claritate ideea necesității creșterii ponderii cheltuielilor sociale în produsul intern brut? De ce nu alocăm mai mult pentru cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică?

În definitiv, de ce nu construim autostrăzi, spitale, școli, grădinițe, locuințe, drumuri, de ce nu folosim într-o măsură mult mai mare resursele materiale și mai ales cele umane ale țării. De ce nu facem, stimați colegi, din compatibilizarea modelului social românesc cu cel european, una din marile priorități ale României. Sigur, că aceste lucruri nu se petrec peste noapte, dar ele nici măcar nu sunt recunoscute ca priorități, nici măcar nu ni le propunem. Ele, pur și simplu, nu există în viziunea Guvernului Tăriceanu. Aceasta este, de fapt, marea noastră problemă.

Stimați colegi, și totuși Guvernul s-a preocupat de ceva. S-a preocupat în primul rând să restituie integral proprietățile unui grup restrâns de cetățeni, aproximativ 10% din populația țării. Și aceasta chiar cu riscul compromiterii dezvoltării viitoare a României. Orice înțelegere anterioară între partidele parlamentare, cu privire la o necesară limitare în timp a restituirilor, luându-se ca an de referință anul 1945, dar și la o limitare a suprafeței de restituit, nu mai mult de 50 de ha de pădure sau teren a fost spulberată prin asumarea răspunderii Guvernului, deși mai ales într-un domeniu atât de sensibil ca cel al proprietății o înțelegere se impunea. Aceasta, cu atât mai mult, cu cât la momentul redeschiderii lui, procesul de retrocedare era încheiată în proporție de 98%.

După cum, desigur, știți, acest principiu de restituire ala averilor in integrum nu s-a aplicat în nici o altă țară fostă comunistă, problema proprietății rezolvându-se printr-o înțelegere a partidelor parlamentare prin despăgubiri bănești sau titluri de stat, precum și prin restituirea parțială în natură, dar în mod proporțional cu averea deja deținută. Consecința acestei așa zise reforme o reprezintă accentuarea dramatică a polarizării sociale, a societății românești, tocmai în aceste 18 luni.

În al doilea rând, Guvernul a fost preocupat să introducă aceeași cotă de impozitare a veniturilor, atât pentru cei săraci, cât și pentru cei bogați și foarte bogați. Rezultatul a constituit și aici accentuarea polarizării sociale, căci o minoritate de numai 9% din totalul salariaților s-au îmbogățit cu valori cuprinse între 5 și 150 de milioane de lei pe lună în detrimentul unei majorități de 91% care au primit în plus sume cuprinse între 75 de mii de legi și 250 de mii de legi pe lună.

Și această, așa zisă reformă, este în opinia noastră vădit inechitabilă și imorală, ea reprezentând, în fapt, o nouă capitalizare a oligarhiei economice românești, realizată nu prin efort propriu, nu prin dezvoltarea spiritului antreprenorial sau prin mecanisme de piață concurențiale și, dimpotrivă, printr-o măsură impusă administrativ.

În al treilea rând, Guvernul a restrâns masiv accesul universal și egal la ocrotirea sănătății prin generalizarea sistemului de co-plată al serviciilor de sănătate, prin introducerea așa numitului pachet minim și a unui pachet de servicii medicale de bază ce consacră pentru prima oară diferențieri vădite între diversele categorii sociale, limitând sever și cu bună știință un drept fundamental, dreptul la sănătate pentru cei mai săraci dintre semenii noștri.

În al patrulea rând, Guvernul a redus drastic șansele egale de acces la un învățământ de calitate, prin limitarea numărului de burse pentru elevi și studenți. Prin lipsa fondurilor necesare pentru reconstrucția sistemului de învățământ din mediul rural, prin creșterea abandonului școlar datorită sărăciei, prin neindexarea burselor de studiu și reducerea subvențiilor pentru regia de cămin, prin taxe prohibitive pentru masterat și doctorat, prin discrepanțe mari în pregătirea profesională a cadrelor didactice ca și prin menținerea unei salarizări nestimulative pentru creșterea peformanței în învățământul românesc.

Stimați colegi,

Toate aceste așa zise reforme, promovate în cele 500 de zile de guvernare de dreapta au, desigur, un numitor comun. Dacă ele nu vor fi imediat stopate vor conduce inevitabil la pericolul apariției a două Românii care, în cel mai scurt timp, nu vor mai putea fi unite de nimic. La un pol, câteva sute de mii de persoane care pot cumpăra sănătate, educație, servicii de calitate, statut social și la polul opus, o largă majoritate de excluși care se vor chinui să supraviețuiască în sărăcie sau la marginea acesteia.

S-a guvernat clar, stimați colegi, în folosul a maximum 10% din populația țării. Au fost și sunt pe cale de a fi eliminate valori și concepte naționale și europene, cuceriri ale anilor trecuți, precum statul social, solidaritatea socială, coeziunea socială. S-a acționat conștient pentru adâncirea polarizării sociale în România. Dreapta politică a orientat societatea românească exclusiv spre proprietate, ca și cum proprietatea singură, capitalul singur ar fi suficient pentru a produce bunăstarea generală.

Ca social-democrați, suntem în măsură să trasăm o graniță clară în această materie, afirmând răspicat faptul că numai munca, și anume munca de o productivitate înaltă produce bunăstare.

De altfel, societatea capitalistă dezvoltată este o societate a muncii, în primul rând, a muncii salariate. Iată ceea ce ignoră în mod voit Puterea de azi.

Bunăstarea generală nu își are sursa în prosperitatea celei mai înstărite pături sociale, respectiv cea a deținătorilor de capital, așa cum încearcă să ne convingă încă din decembrie 2004 Guvernul Tăriceanu.

În realitate, dimpotrivă, prosperitatea celor mai săraci dintre români contribuie la bunăstarea generală. De aici și necesitatea ridicării nivelului de trai pentru cei peste 60% din populația țării, cuprinși în primele 4 grupe de venituri. Iată de ce este nevoie, pe de o parte, de politici de redistribuire a ceea ce se produce în societate în favoarea acestor oameni cu venituri mai mici, iar pe de altă parte este nevoie de o redistribuire a șanselor de a accede la bunăstare prin șanse egale la educație, la sănătate, la cultură, la dezvoltare economică și socială.

Concluzia pentru noi, social-democrații, este una singură. Starea extrem de precară în care se găsește marea majoritate a populației României nu reprezintă o chestiune conjuncturală, nu este o greșeală de moment, de etapă, ci, dimpotrivă, ea este o acțiune programată, asumată conștient și urmărită cu perseverență de actuala putere de dreapta din țară. Ea ține de esența ideologiei promovate. Ea este expresia unor principii sociale profund greșite în concepția noastră și care conduc inevitabil la astfel de rezultate nefaste.

În viziunea Partidului Social Democrat, lucrurile trebuie schimbate din temelii, începând cu filozofia de guvernare, dar și cu Guvernul actual.

Votul dumneavoastră, stimați colegi, în favoarea moțiunii de cenzură se va constituit într-un vot al unor politicieni responsabili pentru soarta țării și a cetățenilor ei.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze puternice din partea PSD.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Din partea grupurilor parlamentare ale Partidului Conservator, domnul deputat Sergiu Andon. Se pregătește din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților domnul Varujan Pambuccian.

Domnul Sergiu Andon:

Domnilor președinți de ședință.

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Este dezamăgitor cum această importantă metodă constituțională de reglaj politic, moțiunile, se transformă într-un fel de joc la casele de pariuri. Nu mai contează substanța și realismul criticilor aduse guvernului, șansa tragerii unor învățăminte cât contează combinațiile de echipe pronosticuri, scoruri. Când nu sunt bășcălioase, luările de cuvânt par să plictisească, toată lumea așteaptă butonarea voturilor ca într-o sală de jocuri electronice și singura curiozitate ce se mai păstrează este diferența de puncte la care pierde echipa aflată în deplasare.

Am să încalc această rutină, în care luările de cuvânt au conținut previzibil și am să folosesc șansa dezbaterii, așa cum cred că ar trebui s-o folosim: analizând exigent într-un domeniu sau altul, indiferent de votul pe care îl vom da. Supun atenției un domeniu asupra căruia moțiunea de cenzură a trecut mai îngăduitor, dar care consider că redevine un domeniu de flamură mare roșu aprins. Justiția. Repet ceea ce declar în mod constant. Exprim respect față de meritele foarte mari ale doamne ministru Monica Macovei în privința schimbării mentalităților despre impunitate și a cristalizării unei conștiințe a răspunderii tuturor în fața legii. Este un mare succes obținut greu, pentru care ar fi fost nevoie probabil de mulți ani. Acum e însă nevoie de construcție și în loc de construcție, Ministerul Justiției promovează haosul. Mă opresc la un exemplu definitoriu: lupta împotriva corupției este blocată în punctul neintrării în vigoare a noului Cod penal. Dintr-o ambiție deșartă și periculoasă, Codul penal adoptat de Parlament, promulgat de președintele României, tipărit în Monitorul Oficial, învățat de generațiile noi de juriști, aprofundat de literatura de specialitate, asimilat de întreaga lume juridică zace pe linie moartă.

În răstimp se creează o impresie de vid legislativ, instanțele bâjbâie și succesele represive sunt foarte rare, tupeul marii criminalități reînvie. Tentativa de omor de la Văcărești - Dâmbovița, ca să dau un exemplu recent, tratată de procurori ca legitimă apărare a lintiței de pe baltă este un exemplu al unei confuzii instalate în domeniu.

Ministrul justiției pretextează că specialiștii critică acest cod. În primul rând, trebuie precizat că e vorba de specialiștii domniei sale, cei de la care provin proiectele de legi intrate în folclorul comic al acestei legislaturi, întotdeauna întârziată, întotdeauna cu ciorchini de modificări aduse din mers, ajungându-se, stimați parlamentari, la practica periculoasă de a se face modificări pe text, până și după exprimarea, după votarea legilor de către dumneavoastră.

În loc să îmbunătățească legea adoptată, constituită conform exigenței și directivelor organismelor europene, în loc să informeze emisarii europeni că am adoptat un cod penal ce răspunde obiectivelor stabilite, ministerul a preferat să facă valuri, să tragă semnalul de alarmă ca domnul Goe, să ne planteze stegulețe roșii unde nu trebuie, să cârpească codul penal Ceaușist, să dubleze legislația penală care trebuie să fie fermă și unică.

Rostesc aceste critici pentru că moțiunea de cenzură este intitulată "Fapte și minciuni".

Vă anunț cu amărăciune, stimate domnule prim-ministru că iscălind expunerea de motive la Legea de modificarea a Codului penal ceaușist, ați fost pus în situația să semnați un fals. Vă pot demonstra cu creionul în mână că documentul a indus în eroare Parlamentul, justificând modificări legislative de urgență a integrării care erau adoptate ad litteram încă de acum doi ani, dar a căror intrare în vigoare ați amânat-o prin ordonanță de urgență. (Aplauze)

Criticile la adresa activității Ministerului Justiției sunt mai numeroase. Am stăruit pe cea mai importantă cu exemplul cel mai de actualitate și care se leagă de titlul moțiunii de cenzură.

Grupurile parlamentare ale Partidului Conservator vor vota, așa cum a hotărât Consiliul Național al Partidului pentru proptirea zidului guvernamental care se clatină, dar folosind prilejul pentru a nu reduce exercițiul parlamentar la un joc de rummy, ci pentru a semnala chestiunile grave ale țării. (Aplauze)

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților, domnul deputat Varujan Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Vă mărturisesc că, după 10 ani, în care an după an am asistat la fel de fel de moțiuni, deja am un sentiment puternic de déja vu.

Sigur, Parlamentul este o structură politizată puternic, prin partidele care sunt prezente, și atunci când vorbim despre un subiect atât de general, cum este realitatea, ea poate fi absolut minunată dacă despre ea vorbește Puterea, infernal de îngrozitoare, dacă despre ea vorbește Opoziția, în fiecare legislatură la fel. Seamănă foarte mult exercițiul acesta pe care îl facem cu stilul de a face analize al marilor companii de consultanță în care analiza este făcută pentru a consolida o decizie luată de mult în bord. Rezultatul, ca și acolo, ține de un raport de voturi cunoscut dinainte, și mă întreb ce sens ar avea ca grupul nostru parlamentar să participe la acest joc cu rezultat cunoscut, fără absolut nici un rezultat însă, exact în realitatea despre care vorbim.

Acesta este motivul pentru care niciodată nu am votat moțiuni, acesta este motivul pentru care nu o vom vota nici de data aceasta. (Aplauze)

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea grupurilor parlamentare ale PSD, domnul deputat Marian Săniuță.

Domnul Marian Florin Săniuță:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Astăzi în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului suntem puși în situația de a cere retragerea încrederii acordate Cabinetului Tăriceanu, după 500 de zile de guvernare.

Au fost oare aceste 500 de zile de exercitare a Puterii proaste, foarte proaste sau, cine știe, bune sau foarte bune? În mod cert, cei ce pot afirma aceste lucruri fără putința de a greși sunt cei care ne-au ales, cei pe care îi reprezentăm și nu de puțin ori în disputele noastre politice îi uităm cu problemele lor, cu trăirile lor, cu speranțele lor de mai bine, cu sărăcia lor.

Nu am să vorbesc astăzi, domnule prim-ministru, doamnelor și domnilor miniștri, despre lucruri care s-au spus sau care se vor spune de la această tribună. Voi vorbi despre fapte.

Nu am să vorbesc, domnule prim ministru, doamnelor și domnilor miniștri și stimați colegi, despre modul cum au fost destituiți din funcții conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor în județele țării, cum s-au acordat puncte pentru aceasta, cum au fost amenințați, controlați, șantajați, racolați, anchetați, iar atunci când acești oameni nu au putut fi dovediți, li s-a oferit posibilitatea de a fi numiți adjuncți. Și asta doar pentru că fuseseră numiți prin concurs în condițiile legii și-și făcuseră datoria în mod profesionist și onest. Sunt multe astfel de cazuri.

Nu am să vorbesc, domnule prim ministru, doamnelor și domnilor miniștri, despre modul cum au decurs concursurile de numire a înalților funcționari publici ai statului român.

Nu am să vorbesc, domnule prim-ministru, doamnelor și domnilor miniștri, despre racolările de aleși locali la care asistăm. La fel, prin amenințări, prin controale comandate, prin șantaj și denunțuri calomnioase.

Nu am să vorbesc, domnule prim-ministru, doamnelor și domnilor miniștri, despre necesitatea continuării reformei la ghișeu, atât de necesare debirocratizării vieții noastre de zi cu zi.

Știți, oare, domnule prim-ministru, în câte zile, vă rog să observați că nu spun luni de zile, se obțin toate avizele și autorizările necesare pentru ridicarea unei case?

Nu am să vorbesc, mult prea plictisitule, domnule prim-ministru, doamnelor și domnilor miniștri, despre ce au spus românii și întreaga Europă când cetățenii acestei țări nu au fost lăsați să intre în propria țară cu pașaportul în mână. Regimul comunist nu ne-a lăsat să ieșim, regimul portocaliu nu ne-a permis să intrăm în propria noastră țară.

Nu am să vorbesc, domnule prim-ministru, doamnelor și domnilor miniștri, despre violența în școli și din jurul acestora. Sau despre creșterea consumului de droguri în rândul tinerilor noștri. Din păcate, acest consum este mai mare de la an la an. În fine, nu am să vă vorbesc, domnule prim-ministru, despre cum a părăsit țara cetățeanul ceh Farantisek Priplata.

Și nu am să vă vorbesc, domnule prim-ministru, despre achizițiile publice, fără licitație care continuă. În schimb, domnule prim-ministru, doamnelor și domnilor miniștri și dragi colegi colegi, am să vă vorbesc despre Haji Mehori.

Știți, domnule Tăriceanu, cine a fost Haji Mehori? În mod sigur, nu. Un om ca mine, ca dumneavoastră, un om normal, care a ales să trăiască în această țară și să-i reprezinte interesele. Să-i reprezinte interesele în a atragerea acelei investiții despre care făceați vorbire dumneavoastră, un japonez, un japonez care a sfârșit fiind mușcat de câine lângă Palatul Victoria.

Ei bine, domnule prim-ministru și stimați colegi, vinovatul pentru toate aceste lucruri a fost, evident, Bosquito. Și trebuie să recunosc că până și acestui Bosquito i s-a făcut cea mai amplă anchetă posibilă. Probabil că o fi fost Boschito de la PSD.

În mod cert, domnule prim-ministru, Haji Mehori reprezintă un simbol pentru că Haji Mehori a reușit să sfârșească mușcat de câine, tocmai lângă Palatul Victoria, în acest mandat de doar 500 de zile pe care sper să le încheiați astăzi, pentru că, domnule prim-ministru și stimați colegi, în această țară în care până și găinile o duc rău, oamenii sfârșesc prin a fi mușcați de câine.

Este trist, foarte trist, acestea sunt fapte, nu sunt minciuni și despre aceasta, domnule prim-minsitru, voi continua să vă vorbesc.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Pentru Grupul parlamentar al PSD au mai rămas 3 minute. Mai sunt înscriși la cuvânt domnul deputat Ioan Ghișe din partea Grupului parlamentar al PNL și doi reprezentanți ai Grupurilor parlamentare ale PSD.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Ioan Ghișe.

Domnul Ioan Ghișe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și stimați domni,

În martie 1993, la moțiunea de cenzură depusă de Opoziție, pentru că Guvernul FDSN condus de domnul Nicolae Văcăroiu fusese învestit cu 4 luni în urmă, fără program de guvernare, ci doar pe baza a 17 pagini, președintele României de atunci, domnul senator de acum Ion Iliescu spunea: "Moțiunea asta de cenzură este o obrăznicie. Opoziția nu lasă Guvernul să lucreze." Se pare că domnul senator Ion Iliescu și-a mai schimbat părerile, pentru că, după cum vedem, cu voia dumneavoastră este primul semnatar al moțiunii.

Abordările moțiunii cu formulări de tipul: "tembelism și nesimțire fără limite" a miniștrilor din guvern sunt de-a dreptul jignitoare și evidențiază, din păcate, gradul redus de asimilare a valorilor europene la nivelul conducerii PSD. Stilul moțiunii este contradictoriu, ilogic, incoerent, marcat de un nihilism absolut, intoleranță agresivă, spirit distructiv, dominat de frustrare și de un subiectivism delirant.

Despre cota unică de 16 la sună se spune că a lăsat la nivelul (Râsete în sală), stimate domn am spus "sună"... (Râsete) a lăsat la nivelul populației și la nivelul societăților comerciale 2 miliarde de euro, dar cu toate acestea, eșecul este total. Adică, a sărăcit săracul statul tătuc, constructor al socialismului și comunismului care ne-a dat nouă de toate până nu mai aveam de nici unele.

Adică, e grav. Românii se îmbogățesc și statul sărăcește. Semnatarii moțiunii promovează ideile luptei de clasă dintre săraci și bogați, ideologie atât de dragă unora dintre semnatarii de frunte. Sigur, este vorba de acei tovarăși, cadre de bază ale fostului CC al PCR, ale conducerii superioare de partid și de stat care nu au vrut să întineze valorile socialismului și comunismului până când și-au împușcat șeful de partid.

Evident, l-au împușcat pentru că, chipurile, dictatorul, el singur a întinat valorile socialismului și comunismului. De aceea, stimați colegi de la P.S.D., tot repetăm pentru dumneavoastră sloganul "Jos comunismul!" (Vociferări din partea Opoziției; aplauze din partea celor aflați la Putere)

Este bine că unii din colegii tineri deputați P.S.D. au început să repete acest slogan. Ăsta este semn că poate începe reforma în actualul P.S.D., fost PDSR, fost FDSN, fost FSN, fost...fost PCR.

Iertăm, dar este bine să nu uităm și de fapt nici Uniunea Europeană nu prea gustă ideologia asta a luptei de clasă. Acolo unde ne pregătim să intrăm se practică alte valori de multe ori chiar liberale.

În activitatea sa, Guvernul Tăriceanu, zic semnatarii moțiunii, nu a făcut nimic bun în nici un domeniu. Perspectiva este dezastruoasă și chiar apocaliptică pe alocuri, pe ici, pe colo, prin părțile esențiale. Acum, drumul spre Uniunea Europeană e clar că e o direcție greșită, singurele direcții bune erau corupția P.S.D. și demagogia unor lideri care în focul luptei dintre ei se gratulau ca aroganți, neșcoliți, sau prostănaci.

Zic semnatarii moțiunii: "Românii nu trebuie să afle că în fruntea lor se află niște incompetenți". Bine, stimați colegi din P.S.D., dar s-ar putea să afle românii că ministrul P.S.D. al integrării europene a deturnat fondurile comunitare pentru firma familiei sale? Că ministrul P.S.D. al sănătății a plagiat, că ministrul P.S.D. al justiției a vândut la preț supraevaluat unei firme de stat casa proprietate personală? Că miniștri ai cabinetului Năstase "multe case" și-au cucerit și consacrat în presă poreclele de "Michi șpagă" și "Spagaton" al turismului sau consilierul "Șpăgălache"?

Asta pot să afle românii, stimați parlamentari ai P.S.D.? cum ar zice Ghiță Pristanda din piesele lui Caragiale "Curat-murdar, coane Fănică!"

De fapt, dilema generată de moțiunea de cenzură este: dacă P.S.D. spune în moțiunea de cenzură mult adevăr, atunci de ce este da în atât de mare contradicție cu rapoarttele și aprecierile oficialilor europeni sau ale forurilor internaționale? Cine minte? Că noi pe europeni îi știam oameni serioși.

Stimați colegi,

Zboară păsărelele pe deasupra P.S.D.-ului vopsit în roșu. (Vociferări din partea Opoziției)

Concluzii: conjunctura prezentului arată că la aproape doi ani de guvernarea Coaliției condusă de Alianța P.N.L.-P.D., P.S.D. rămâne lipsit de credibilitate. Scorul P.S.D. în sondaje de opinie este între 20 și 25%, cu 10% mai puțin decât la alegerile din 2004, iar în față este perspectiva Congresului P.S.D. din martie 2007, cu frământările interne și lupta dintre lideri.

Ce evidențiază moțiunea? Ignorarea sau necunoașterea realității și subiectivismul exagerat sau rea-credință a semnatarilor moțiunii. Disperarea P.S.D. pentru blocajul în care se află și zbaterea acestuia pentru a mima capacitatea de alternativă reală la actuala putere.

Încercarea P.S.D. de a prezenta situația țării ca fiind catastrofică și dezastruoasă, având chipurile ca și soluție unică necesitatea accederii la guvernare a P.S.D.-ului, partid care a promovat miniștrii corupți și demagogi aflați în contradicție cu valorile europene.

Moțiunea în forma prezentată seamănă mai mult cu propaganda politică a stângismului nostalgic și nereformat și care duce lipsă de soluții concrete și adaptare la realități. Descoperim că scopul moțiunii este inducerea în eroare a opiniei publice prin prezentarea deformată a unei realități evidente.

România va deveni membră a Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007, în mare măsură și cu voia dumneavoastră sperăm, și datorită Guvernului Tăriceanu. Avem două propuneri: unu, luăm act de ceea ce propune constructiv P.S.D.-ul în moțiune și dacă apar astfel de propuneri pentru îmbunătățiri de politici publice, e bine, deși n-am prea găsit, și dacă propunerile conduc la soluționarea unor crize și disfuncții de sistem, iarăși ar fi bine.

Doi, respingem demagogia și populismul P.S.D.-ului prin votul liberalilor și al parlamentarilor Coaliției de guvernare, vot dat împotriva moțiunii. Cât despre procedura necesară României pentru a finaliza dorința "Jos comunismul", rămâne cum am stabilit. (Aplauze din partea celor aflați la Putere)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Urmează domnul senator Vasile Dâncu.

Domnul Vasile Dâncu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule prim-ministru,

Eu sunt ardelean și nu mă pricep la bășcălie, n-am nici umor, probabil, de aceea o să mă refer foarte serios la această moțiune și la răspunsul dumneavoastră în scurtul timp care-l am.

Eu înțeleg că vă enervează moțiunile de cenzură, pentru că și pe noi ne enervează, și noi ne-am săturat să vă tot spunem anumite lucruri și să nu le băgați în seamă.

De asemenea, înțeleg că nu vreți să primiți lecții. Nici noi nu suntem fericiți să dăm lecții și nici să facem acest exercițiu de democrație. Însă aș vrea, domnule prim-ministru, să vă prezint foarte scurt, să încerc să vă prind într-un joc la trei exerciții. Nu lecții. Niște exerciții.

Primul se referă la statutul nostru, al ardelenilor care venim în Parlamentul României, indiferent de partid. Și mă refer la autostrada Transilvania. După ce s-a instalat Guvernul pe care-l conduceți, noi am primit cu speranță acest lucru pentru că un Guvern liberal dezvoltă investițiile. În prima săptămână de guvernare, ne-ați spus următorul lucru: autostrada Transilvania nu este de interes național, este de interes regional.

Domnule prim-ministru, națiunea română nu se întinde și în Transilvania? Am văzut colegii noștri din PNL, din PD, din UDMR, vin la Cluj sau în alte județe și fac conferințe de presă în care cer demisia unor miniștri din guvern. Este penibilă situația lor, pentru că sunt puși într-o situație de totală necredibilitate. trebuie să ne răspundeți la o întrebare, sau să ne răspundem cu toții la o întrebare: unde identifică România interesul național? Unde se fixează interesul național? La Rast, la Vadu Roșca sau la Târlișua în Bistrița-Năsăud, unde este vorba de viața oamenilor. Este interes național sau este interes local, sau interes regional?

Un al doilea lucru pe care aș vrea să-l spun este legat de acordul pe care l-a făcut Guvernul Tăriceanu cu Ungaria și Fundația Gojdu. Noi, românii ardeleni, suntem cei mai fericiți atunci când se fac relații bune cu Ungaria. Pentru că noi vrem să trăim într-o conviețuire perfectă, dacă se poate, în Transilvania.

Guvernul României însă a reușit să construiască o fundație căpușă prin care a deposedat românii din Transilvania, românii ortodocși, de un patrimoniu de...îl estimează unii la 3 sau 4 miliarde de dolari. Biserica ortodoxă a fost nesocotită și jignită prin această acțiune a Guvernului pe care îl conduceți.

Domnule prim-ministru, probabil că n-ați vrut să ostilizați Transilvania și nici n-ați vrut să ne jigniți nici pe noi, cei care venim din Transilvania, însă credem că este o greșeală față de populația din Transilvania și orice acord se poate renegocia. Aici vine întrebarea: Guvernul României sau România este o țară care nu mai poate să spună nu? Deci noi nu mai avem posibilitatea de negociere nici măcar cu vecinii.

Și, în fine, m-aș referi la un al treilea lucru și cu asta aș vrea să închei. Descentralizarea. Am văzut în aceste zile că vă opuneți inițiativei unui ministru al Guvernului dumneavoastră, o inițiativă privind descentralizarea care este esențială pentru europenizarea noastră, pentru integrarea noastră europeană.

De asemenea, am văzut că încă de la venirea dumneavoastră la guvernare, ați înființat o Direcție generală de administrare a marilor contribuabili prin care toate marile firme care sunt contribuabile la buget nu mai finanțează bugetele locale, finanțează capitala, finanțează bugetul de stat. Firmele din Transilvania, avem câteva sute de mari firme din Transilvania care nu mai contribuie la județele noastre, contribuie la bugetul general, pierderea, calculată de presă pe un an, numai în județul Cluj este de 800 de milioane de euro. Cel puțin asta este o chestiune calculată de presă. Și prin acest lucru noi vedem că se face o descentralizare inversă, de fapt se face o recentralizare.

Și aș vrea să închei, domnule prim-ministru, invitându-vă dacă veniți la Cluj să vedeți un grafiti care pe mine, ca profesor de semiotică, mă pune întotdeuna în dificultate. Nu știu cine l-a scris și nu știu ce a vrut să spună cu asta. Este un grafiti pe un zid mare unde scrie: "Ungurii sunt triști". Acum eu nu știu cel care a scris acolo, e scris în limba română, a fost român și a vrut să-și bată joc de unguri, nu știu, a fost un ungur care a vrut să transmită o stare de nemulțumire. Vreau să vă spun că s-ar putea ca acest grafiti să se completeze: "Românii plus ungurii sunt triști în Transilvania din cauza unor acțiuni ale Guvernului".

De aceea, o să fac apel la prietenii și colegii mei navetiști din Transilvania, din toate partidele, știu că unii dintre dumneavoastră și toți sunteți oameni serioși, dar unii n-o să votați împotriva Guvernului dumneavoastră, pentru că loialitatea este pentru ardeleni un lucru foarte important, este o valoare importantă, dar sper că veți fi de acord cu mine că trebuie să ne luptăm pentru ca acest guvern să nu mai nesocotească drepturile românilor, indiferent de unde ar fi, din Moldova, din Oltenia, din Dobrogea, din Transilvania. Pentru că acest tip de centralizare și acest tip de dispreț pentru teritoriu este păgubitor pentru România.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Timpul alocat Partidului Social Democrat a fost depășit cu 5 minute și voi avea rugămintea, în aceste condiții, la ultimul vorbitor din partea Partidului Social Democrat să rămână pentru următoarea moțiunea de cenzură.

Înainte de a da în încheiere cuvântul domnului prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu, am cel puțin un drept la replică solicitat din partea domnului deputat Victor Ponta.

Dacă sunt și altele, aștept intervenții. (Din sală se strigă că domnul deputat Ponta are voie doar un minut să vorbească)

Fără îndoială că un minut, da, știe domnul Ponta.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distinsul nostru coleg, domnul Meleșcanu, m-a criticat, sigur, pentru un ton mai dur, mă așteptam să-l critice și pe colegul nostru Antonescu. Mai puțin importă asta. Important este că pe un ton mai dur sau mai blând, cum vreți dumneavoastră, încercam să reamintesc și domnului Tăriceanu și colegilor dânsului de cabinet, că nu mai guvernează P.S.D.-ul.

Am ascultat astăzi colegii liberali, democrați, vorbind de P.S.D. De un an și jumătate, cel puțin, la sănătate este un ministru al dumneavoastră. Nu mai dați vina pe alții, că nu vă folosește la nimic în Parlament. La mediu este un ministru al dumneavoastră. La educație este un ministru al dumneavoastră. Deci, dincolo de cine este mai glumeț sau cine este mai rău cu ceilalți, asumați-vă această răspundere. Și spuneți oamenilor de ce miniștrii respectivi sunt foarte slabi sau nu-și fac treaba. Că altfel, dacă o să ne spuneți ce a făcut Mircea Geoană, ce a făcut Victor Ponta, e foarte drăguț pentru noi, dar nu pentru oamenii care au nevoie de medicamente, care au nevoie de ajutor la inundații, care au nevoie să afle cum e cu găinile acelea omorâte. Asta am încercat. Și vreau să mă înțeleagă domnul Meleșcanu că pe un ton mai dur încercam să-i aduc aminte domnului Tăriceanu că guvernează România. Și o guvernează prost.

Mulțumesc. (Aplauze din partea Opoziției)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Nemaiexistând alte intervenții, dau cuvântul domnului prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu, în încheierea lucrărilor.

Domnule prim-ministru, mai aveți 12 minute.

Domnul Călin Popescu Tăriceanu:

Doamnelor și domnilor,

Vă spun sincer că mă așteptam ca dezbaterea de astăzi să ridice într-adevăr niște probleme cărora să merite să le răspund. Și, din păcate, cu o singură excepție, toți cei care au luat cuvântul de la P.S.D. nu au făcut altceva decât să confirme ceea ce am spus mai devreme. Vorbe goale, aruncate în vânt. Și unii s-au distins mai mult decât alții. Am remarcat însă, și poate spre norocul dumnealui, domnul Vasile Dâncu care a luat cuvântul la sfârșit și care, într-adevăr, a ridicat trei probleme cărora consider că trebuie să le dau un răspuns chiar dacă ele nu fac parte din textul moțiunii de cenzură. Și-i mulțumesc domnului Dâncu că dovedește că poate să existe și o altfel de atitudine chiar dacă nu suntem de acord pe chestiunile care le-a ridicat și vă voi explica de ce.

Cred că aceste probleme fac sens să fie discutate pentru că sunt în interesul oamenilor, în interesul celor care ne-au votat și care așteaptă de la noi decizii de responsabilitate. Așadar, permiteți-mi, cu toată considerația, domnule Vasile Dâncu, să vă punctez câteva dintre elementele care le-ați ridicat. În primul rând, cu Autostrada Transilvania. Vreau să înțelegeți că orice autostradă din România este de interes național. Și autostrada Transilvania este de interes național dar, în același timp, mă simt obligat să vă spun că Guvernul din care ați făcut parte a semnat niște angajamente care-l obligau să și le îndeplinească, și anume să realizeze, în mod prioritar, coridorul IV paneuropean până să se ocupe de altceva. Decât dacă ar fi avut posibilitatea să lucreze două autostrăzi simultan, atunci, sigur că nimeni n-ar fi avut nici un fel de comentariu, nici eu, bineînțeles, pentru că orice autostradă are niște valențe care o fac necesară, infrastructura fiind, evident, atât un mijloc de dezvoltare economică prin investiția în sine, cât și un mijloc de atragere a investițiilor de-a lungul acestei autostrăzi.

Am mai avut o problemă suplimentară pe care nu trebuie s-o neglijați. Contractul, așa cum a fost negociat de Guvernul din care ați făcut parte, prevedea contrar legilor în vigoare plata unui avans de 250 de milioane, fără ca să existe necesitatea decontării acestor sume pe baza realizării lucrărilor.

Cu alte cuvinte, Guvernul român împrumuta firma americană Bechtel, nu cred că avea nevoie, în particular v-aș spune care este bănuiala mea pentru care a făcut acest gest, pe durata execuției lucrării. Deci, 250 de milioane de euro împrumutați pe 8 ani. Am renegociat acest lucru cu firma americană care a înțeles că trebuie să se conformeze legilor statului român. Și din acel moment am prevăzut sumele necesare la buget în așa fel încât lucrările autostrăzii, în folosul nu numai al transilvănenilor, pe care-i respect foarte mult, dar în folosul tuturor românilor, să poată redemara. Și am să vă invit când voi merge împreună cu ministrul transporturilor, ca parlamentar transilvănean, să vedem cum decurg aceste lucrări.

Ați ridicat a doua problemă în legătură cu Fundația Gojdu. Vreau să vă spun că Guvernul nu are nici cea mai mică intenție și acordul nu are nicidecum în vedere anularea posibilităților ca Fundația Gojdu din România, care a fost înființată cu ajutorul Guvernului și al Bisericii ortodoxe române, să poată oricând să revendice patrimoniul.

În ceea ce privește cifrele pe care le-ați menționat, de ordinul miliardelor, am anumite îndoieli dar nu sunt specialist, Ministerul de Externe vă stă oricând la dispoziție cu explicațiile necesare ca să vedeți că nici un drept al românilor nu a fost amputat prin acest acord.

În al treilea rând, în legătură cu subiectul descentralizării. Nu sunt în nici o contradicție nici cu ministrul meu, domnul Vasile Blaga, ministrul administrației și internelor, și nici cu problema în sine. A fost o întrebare pe care am primit-o și care nu avea nici o legătură cu declarația domnului Vasile Blaga și căreia i-am răspuns.

Vă pot spune întrebarea care mi-a fost pusă de către un ziarist: ce părere aveți despre trecerea autorităților și agențiilor existente în momentul de față în subordinea administrației centrale? Și răspunsul a fost pe măsură. Nu era vorba despre o descentralizare în sensul de care vorbiți dumneavoastră, pe care am susținut-o, ca probă pachetul de legi pe care l-am promovat în această direcție și, nu numai atât, dorința pe care mi-am exprimat-o în repetate rânduri și la care aș invita și Opoziția să participe și anume aceea de a lucra mai departe pe proiectul unei descentralizări accentuate în așa fel încât, printre altele, să aducem Puterea cât mai aproape de cetățean, decizia politică cât mai aproape de cetățean, să existe controlul cetățeanului asupra acestei decizii să putem nu în ultimul rând să majorăm capacitatea de absorbție în privința fondurilor europene.

Ați făcut referire la un grafiti la sfârșit care v-a pus pe gânduri. Și pe mine mă pune pe gânduri acest grafiti, dar nu vreau să-l interpretez pentru că prefer să vă spun care este reacția oamenilor pe care i-am văzut ieri mergând în Transilvania în județul Bistrița Năsăud, unde am întâlnit într-o localitate oameni într-adevăr loviți de o grea încercare. Au fost în acea localitate, la Târlișua, nu mai puțin de 6 persoane decedate și sunt încă 3 dispărute. (Din sală i se strigă că nu este adevărat, sunt mai multe persoane decedate și dispărute)

Lăsați-mă că știu mai bine!

Vreau să vă spun că am stat de vorbă cu oamenii și oamenii dădeau dovadă de o stare de spirit care efectiv m-a surprins, m-așteptam să vină cu plângeri, cu anumite solicitări. Erau oameni care dădeau dovadă de o anumită forță de caracter, oameni care îmi spuneau că vă mulțumim pentru ajutor, dar să știți că facem treaba și singuri și toată comuna era la treabă.

Sunt oameni care dovedeau că au încredere în viitor și muncesc pentru bunăstarea lor. Așa încât, aș spune că optimismul acestor oameni este mai încurajator și mi se pare mai substanțial decât poate grafiti-ul scris de o persoană pe care l-ați văzut dumneavoastră la Cluj.

Și acum, în final, pentru că nu vreau să vă țin foarte mult, foarte puține am de spus în legătură cu intervențiile celorlalți antevorbitori din partea Partidului Social Democrat. Ce am remarcat în ultima vreme este că P.S.D.-ul are o evoluție marcantă, de la culoarea albastră, a trecut acum la culoarea roșie și probabil sub imperiul lecturilor prolecultiste cu Mitrea Cocor și al sfătuitorului șefului partidului dumneavoastră, domnul fost ministru, ați adoptat și un simbol nou care sunt cocorii.

În sfârșit, cred că trebuie să remarcăm acest lucru, este un lucru care sigur înseamnă o schimbare fundamental a partidului. Sub conducerea actuală, se poate vedea foarte simplu că P.S.D.-ul, în loc să evolueze, involuează și acest lucru este certificat de sondaje. Motivul este simplu. Așa cum s-a demonstrat și astăzi, în afară de vorbe goale, nimic altceva. Și la acest lucru ce replică aș putea să vă dau?

Am remarcat că P.S.D.-ul a prins curaj mai ales acum când are în sondaje numai 20% și este evident că la P.S.D. relația curaj-prezență în sondaje este invers proporțională. Când aveau 35% păreau să fie mai puțin vocal decât sunt acum.

Sigur că am observat, astăzi, că liderul partidului dumneavoastră își face iluzii că o să ajungă prim-ministru. Sigur că un viitor prim-ministru poate să se găsească în această sală, dar în mod sigur acesta nu cred că va fi domnul Geoană.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Opoziției; Domnul deputat Mircea Geoană dorește să intervină)

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu, îmi pare rău, dar n-ați fost atacat. Nu ați fost atacat. Nu, nu. A fost de bine, îmi pare rău. Domnule Geoană, n-aveți drept la replică că nu vi s-a spus numele. (Vociferări din partea deputaților din P.S.D.)

Cu cea mai mare plăcere vă dau atunci cuvântul, dar vă atrag atenția că, conform procedurii, miniștrii prezenți în sală pot vorbi oricând și atunci și domnul prim-ministru dacă dorește poate vorbi după dumneavoastră.

Domnul Dan Mircea Geoană:

Voi fi scurt. Îmi pare rău că n-ați auzit ultima parte a intervenției domnului Tăriceanu.

Nu știu dacă dintre cei prezenți în sală o să fie viitorul sau viitorii prim-miniștri, și sper să fie foarte mulți din generația mai tânără. Dar, în mod cert, nu-mi aduc aminte să-l fi văzut pe domnul Tăriceanu o dată cu prezența președintelui Traian Băsescu aici și bănuiesc că undeva pe zona aceea unde stăteau sfătuitorii prezidențiali se pregătește un nou prim-ministru din partea liberalilor. (Aplauze din partea Opoziției)

În al doilea rând. domnule prim-ministru, Guvernul din care am făcut parte și am făcut parte cu mândrie, nu numai că putea să lucreze la o autostradă, dar puteam să lucrăm la trei autostrăzi în același timp. Și pe coridorul IV și autostrada soarelui către Constanța și către Transilvania. Faptul că nu faceți nimic, nu înseamnă că acest lucru nu poate fi făcut.

Ceea ce mă surprinde în mod plăcut este că pe domnul prim-ministru și pe domnul Crin Antonescu i-a apucat grija de P.S.D., cu ce se întâmplă cu frământările din P.S.D.

Domnule Antonescu, în urmă numai cu două săptămâni, vorbeați despre primul ministru pe care l-ați apărat cu destul de mult talent astăzi, spunându că a propagat clientelismul politic și că este un guvern de lăcomie format din intimi, că este o structură hipertrofiată, excesivă și birocratică și că-l somați să spună de unde a luat banii pentru fluturași, 4 milioane din banii bugetarilor, cu care și-a făcut reclamă zâmbitoare. Când vorbeați adevărat?

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule senator, ați depășit timpul de intervenție.

Domnul Mircea Dan Geoană:

Iar ultimul cuvânt, pentru că a folosit o analogie simpatică, cu Sfântul Francisc, eu cred că liberalilor și Guvernului pe care-l conduc, și domnului Antonescu în particular, nu li se potrivește atât de mult sutana de franciscani, ci sutana angelică de iezuiți. (Aplauze.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Da, drept la replică domnul Crin Antonescu.

După aceea, domnul prim-ministru.

Domnul Laurențiu George Crin Antonescu:

Sunt onorat, domnule președinte Geoană, să mă citați fără să vă fi trimis, încă, eu - undeva - ambasador. (Aplauze.)

Dar vreau să vă atrag atenția, pentru că vă știu un intelectual, care ați citat foarte corect din de Gaulle la un moment dat, alături de primul-ministru, aveți lecturi comune, n-ați citat cu toată acribia: banii pentru fluturași eu știam de unde erau, erau bani publici. Eu am întrebat de ce s-a întâmplat asta, și nu retractez nici un fel de afirmație. (Aplauze.)

Nu m-ați citat exact, dar ceea ce am spus sau am întrebat pe primul-ministru rămâne absolut valabil, din punctul meu de vedere, după cum rămâne absolut valabil ceea ce azi am avut onoarea să spun și despre dumneavoastră, și despre partidul dumneavoastră. Pe curând.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul prim-ministru.

Nu se dă drept la replică la dreptul la replică, conform procedurii, îmi pare rău.

Păi, da, dar era în drept la replică, și nu se dă drept la replică la drept la replică, după cum bine cunoaștem.

Domnul prim-ministru, și încheiem dezbaterile.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Stimate doamne și domni senatori și deputați,

Sigur că președintele P.S.D., și n-am să vă pronunț numele, ca să nu vă las să vă agitați degeaba, să mai cereți dreptul la replică, ne-a mai făcut - pentru ultima oară astăzi - demonstrația că nu este capabil să articuleze decât vorbe goale, aruncate în vânt, și să ne demonstreze cât de aerian este, la fel ca pe vremea când era patron al Ministerului Afacerilor Externe. Probabil că domnia sa, după modelul satelor lui Potenkin, care a fost des utilizat în partidul din care faceți parte, când zburați pe deasupra altor țări, că geografia României mi-am dat seama de mult că n-o cunoașteți, ați asimilat autostrăzile din Austria cu cele din România.

Deci, să știți că am fi dorit cu toții să trăim momentul în care se lucrează, în perioada în care ați fost în Guvern, la trei autostrăzi deodată.

Din păcate, s-au făcut niște eforturi pe proiectele care au fost pregătite în perioada '96 - 2000, și care au dus la realizarea autostrăzii București-Fetești-Drajna. S-ar putea ca aceste lucruri să nu vă placă, dar acesta este adevărul adevărat. Știți foarte bine că un kilometru de autostradă, ca să fie dat în funcțiune, trebuie să fie pregătit cu 4 până la 5 ani înainte, așa încât kilometri de autostradă care s-au făcut în România, în perioada 2000 - 2004, nu sunt datorită meritelor dumneavoastră.

Vă mulțumesc. Și, rămâne să mai învățați, domnule Geoană!

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Nu se dă drept la replică la dreptul la replică, după cum bine știm.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Urmează votul asupra moțiunii de cenzură.

Vă consult dacă sunteți de acord asupra a două chestiuni procedurale: prima chestiune procedurală, ca odată cu înmânarea bilelor, să se înmâneze și cele trei buletine de vot pentru cele trei organisme pe care le supunem aprobării, astfel încât să nu se citească catalogul de două ori. (Vociferări, rumoare.)

Nu sunteți de acord, nu-i nici un fel de problemă, mai stăm. Eu vă consult, însă.

Imediat vă dau cuvântul pe procedură, domnule senator.

Cea de a doua chestiune procedurală, dacă sunteți de acord ca înainte de purcederea la votul pentru moțiunea de cenzură, să adoptăm cele două hotărâri - una de prelungire a mandatului la C.N.A., una de înlocuire a unei persoane la Comisia pentru problemele revoluționarilor.

A cerut cuvântul, pe procedură, domnul senator Geoană, mai întâi.

După aceea, dumneavoastră, domnule deputat Dumitrescu.

Domnul Mircea Dan Geoană:

Numai la procedură, și cred că trebuie să ne îndreptăm către vot și după aceea către lucrurile care stau în fața Parlamentului României.

Domnule președinte,

Grupul parlamentar al P.S.D. este împotriva propunerii dumneavoastră. În primul rând, trebuie să procedăm la votul pe moțiunea de cenzură. Este un lucru clar, trebuie să-l finalizăm. Și, după aceea, bineînțeles, trebuie să mergem mai departe.

Din punct de vedere al unui punct de pe ordinea de zi de astăzi, un punct de vedere, un punct extrem de important, și Guvernul, reprezentat aici de primul-ministru Tăriceanu, a și emis o ordonanță de urgență privind Legea Curții de Conturi, aș vrea să vă informez și să solicit să scoatem de pe ordinea de zi această dezbatere și numirile, pentru că în urmă cu câteva minute, Curtea Constituțională a respins Legea nr.47/1992 cu privire la ordonanța pe care cu extrem de multă competență Guvernul a elaborat-o. Deci, este neconstituțională, și vă solicităm în mod formal să o eliminați de pe ordinea de zi de astăzi.

Domnul Bogdan Olteanu:

Am luat cunoștință de acest punct și, evident, că pct.4 de pe ordinea de zi nu mai poate face obiectul votului de astăzi.

Înțeleg, însă, că din partea Grupului parlamentar al P.S.D. se manifestă dezacordul și față de celelalte voturi, desfășurarea celorlalte voturi în paralel cu votul la moțiunea de cenzură.

Nu-mi rămâne decât să consult.

Procedură, domnul Dumitrescu.

Domnul Sorin Cristian Dumitrescu:

Domnilor președinți de ședință,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

N-aș fi vrut să intervin de la acest microfon dacă bășcălia la care am asistat astăzi în Parlamentul României nu m-ar fi ...

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat,

Vă invit să vorbiți pe procedură. Discutăm despre modalitatea de vot a moțiunii.

Domnul Sorin Cristian Dumitrescu:

Procedură, domnule președinte, pentru că dumneavoastră nu aveți dreptul, chiar dacă sunteți nou în această funcție, și tânăr, aceasta nu este neapărat o virtute, să supuneți votului lucruri care sunt absolut neregulamentare.

Adică, dumneavoastră, în lipsă de respect față de o instituție fundamentală a Constituției, care este moțiunea de cenzură, vreți să amestecați, ducând în derizoriu un vot, față de un vot care este atât de important, cel care privește însăși instituția guvernamentală.

Venind cu această propunere și dorind să o supuneți la vot, și prin forța majorității s-o introduceți, arătați că sunteți nerespectuos față de regulament, nerespectuos față de Constituție și nerespectuos față de cei care se află în această sală.

Mă scuzați că sunt indignat, dar la ceea ce am asistat astăzi în Parlamentul României, după 14 ani de parlamentarism, mă faceți să-mi fie rușine.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

S-au mai înscris la cuvânt pe procedură domnul Lucian Bolcaș și domnul Eugen Nicolicea.

La sfârșit, o să-mi permit să-i răspund domnului Dumitrescu pentru afirmațiile pe care le-a făcut, de la tribună, bineînțeles.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Stimați colegi,

Cred că discuțiile sunt absolut inutile. Este binevenită atenționarea făcută de domnul președinte Geoană în legătură cu decizia Curții Constituționale.

Ca să nu avem atâtea discuții pe procedură, eu vă rog să respectați ordinea de zi care a fost aprobată prin votul plenului. Și, în condițiile în care se ajunge la punctul care a necesitat intervenția Curții Constituționale, să-l supuneți tot votului plenului, ca să fie amânat în discutarea sa de pe ordinea de zi. Și cu asta am rezolvat toate problemele.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

În primul rând, propunerea dumneavoastră încalcă ordinea de zi, așa cum a spus colegul Bolcaș.

Iar a doua chestiune este că amestecați două sisteme de vot: votul cu bile nu se poate amesteca cu votul pe buletine de vot și nu există nici un fel de precedent. Există posibilitatea, dacă avem același tip de vot, spre exemplu cu buletine de vot, să dăm două voturi sau trei simultan, dar niciodată nu s-a procedat ca votul cu bile să fie amestecat pe un vot cu buletine de vot.

De asemenea, cred că este foarte importantă o moțiune de cenzură, și nu trebuie fragmentată și amestecată cu alte subiecte. Să nu cădem în derizoriu, inventând proceduri care dăunează.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul Bolcaș are dreptul la replică.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Regret, nu am spus că propunerea domnului președinte încalcă regulamentul. Eu am dorit numai să se respecte ordinea de zi. Înțeleg ce înseamnă o propunere lucrativă, dar care n-a fost primită de domniile voastre.

Nu cred că din acesta trebuie să facem un capăt de țară, și-mi permit să spun, și să politizăm lucrurile, întrucât știu și eu greutatea de a sta pe "scaunul electric" prezidențial.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor colegi,

Nu insist asupra acestei proceduri. Timpul dumneavoastră este la fel de important ca și al nostru, al tuturor. Vom sta aici până vom finaliza ordinea de zi, după cum am stabilit programul de lucru.

Urmează votul asupra moțiunii de cenzură.

Vă reamintesc că, potrivit art.113 din Constituție, moțiunea de cenzură se adoptă cu votul majorității deputaților și senatorilor.

Votul este secret și se exprimă cu bile.

În conformitate cu art.74 și art.81 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, fiecare deputat și senator primește o bilă albă și una neagră. Bila albă introdusă în urna albă și bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru moțiunea de cenzură. Bila albă introdusă în urna neagră și bila neagră introdusă în urna albă înseamnă vot contra moțiunii.

Domnii chestori sunt rugați să-și ocupe locul pentru a înmâna bilele.

De la Senat, rog un chestor din partea Puterii, că văd că domnul Zgonea s-a oferit deja de la Cameră.

Domnul chestor Păcuraru, poftiți!

O să începem la vot cu Senatul, întrucât Senatul are lucrări în plen, în această după-amiază.

Bineînțeles, conform unei cutume, membrii Guvernului, cu acordul dumneavoastră, vor vota primii.

Îl rog pe domnul secretar Gheorghe Funar să citească lista membrilor Senatului.

Am, de asemenea, rugămintea ca membrii Guvernului, dacă doresc, să treacă pe la chestori și vor fi înregistrați pentru a putea vota.

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Permiteți-mi să încep lecturarea listei senatorilor.

- Antonie Ștefan-Mihail - prezent
- Apostol Neculai - prezent
- Arcaș Viorel - prezent
- Ardelean Aurel - prezent - nu votează
- Arion Viorel - prezent
- Athanasiu Alexandru - prezent
- Basgan Ion - prezent
- Berceanu Radu Mircea - prezent
- Blaga Vasile - prezent
- Bobeș Marin - prezent
- Cazacu Cornelia - prezentă
- Câmpeanu Radu-Anton - prezent
- Cârlan Dan - prezent
- Chelaru Ioan - prezent
- Cinteză Mircea - prezent
- Ciornei Silvia - absentă
- Cioroianu Adrian Mihai - prezent
- Cismaru Ivan - prezent
- Copos Gheorghe - prezent
- Corodan Ioan - prezent - nu votează
- Cozmâncă Octav - prezent
- Crețu Corina - prezentă
- Crețu Ovidiu Teodor - prezent
- Cucuian Cristian - prezent
- Cutaș George Sabin - prezent
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - prezent
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - absent
- Dina Carol - prezent - nu votează
- Dinescu Valentin - prezent - nu votează
- Dîncu Vasile - prezent
- Duca Viorel Senior - absent
- Dumitrescu Ion Mihai - prezent
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent - nu votează
- Dumitru Constantin - prezent
- Eckstein Kovacs Peter - prezent
- Fekete Szabó Andras Levente - prezent
- Filipescu Teodor - absent
- Florescu Ion - prezent
- Flutur Gheorghe - prezent
- Frunda György - absent
- Funar Gheorghe - prezent - nu votează
- Găucan Constantin - prezent - nu votează
- Geoană Mircea Dan - prezent
- Georgescu Radu Cristian - prezent
- Gheorghe Constantin - prezent
- Hașotti Puiu - absent - concediu medical
- Ilașcu Ilie - absent
- Iliescu Ion - prezent
- Ilușcă Daniel - prezent
- Ion Vasile - prezent
- Iorga Nicolae - prezent - nu votează
- Iorgovan Antonie - prezent
- Ioțcu Petru Nicolae - prezent
- Ivănescu Paula Maria - prezentă
- Jurcan Dorel - prezent
- Loghin Irina - prezentă - nu votează
- Lupoi Mihail - prezent
- Maior George Cristian - prezent
- Mardare Radu Cătălin - prezent
- Marinescu Marius - prezent
- Markó Bela - prezent
- Meleșcanu Teodor Viorel - prezent
- Mereuță Mircea - prezent
- Mihăiescu Eugen - prezent - nu votează
- Mihăilescu Petru Șerban - prezent
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - prezentă - nu votează
- Moraru Ion - prezent
- Morțun Alexandru Ioan - prezent
- Neagu Nicolae - prezent
- Neagoe Otilian - prezent
- Néméth Csaba - prezent
- Nicolae Șerban - prezent
- Nicolai Norica - prezentă
- Novolan Traian - prezent
- Onaca Dorel-Constantin - prezent
- Oprea Mario-Ovidiu - prezent
- Oprescu Sorin Mircea - prezent
- Pascu Corneliu - absent
- Păcuraru Nicolae Paul Anton - prezent
- Păunescu Adrian - absent
- Pereș Alexandru - prezent
- Pete Ștefan - prezent
- Petre Maria - prezentă
- Petrescu Ilie - prezent - nu votează
- Popa Aron Dan - prezent
- Popa Dan Gabriel - prezent
- Popa Nicolae-Vlad - prezent
- Popescu Ionel - prezent
- Popescu Irinel - absent
- Pascu Corneliu - prezent
- Popescu Mihail - absent
- Popescu Dan Mircea - prezent
- Prodan Tiberiu Aurelian - prezent
- Puskas Valentin Zoltan - prezent
- Rădoi Ion - prezent
- Rădoi Ovidiu - prezent
- Rădulescu Cristache - prezent
- Roibu Aristide - prezent
- Sabău Dan - prezent
- Sârbu Ilie - prezent
- Silistru Doina - prezentă
- Simionescu Aurel Gabriel - prezent
- Sogor Csaba - prezent
- Solcanu Ion - prezent
- Stan Petru - prezent - nu votează
- Stănoiu Mihaela Rodica - absentă
- Stoica Ilie - prezent
- Strătilă Șerban-Cezar - prezent
- Stroe Radu - prezent
- Szabó Karkoly Ferenc - prezent
- Șerbănescu Verginia - prezentă
- Șerbu Gheorghe Vergil - prezent
- Șereș Ioan-Codruț - prezent
- Ștefan Viorel - prezent
- Șter Sever - prezent
- Talpeș Ioan - absent - învoit
- Tănăsescu Claudiu - prezent - nu votează
- Tărăcilă Doru Ioan - prezent
- Terinte Radu - absent
- Theodorescu Emil Răzvan - absent
- Tîlvăr Angel - prezent
- Toma Ion - absent
- Tudor Corneliu Vadim - prezent - nu votează
- Țâbuleac Mihai - prezent
- Țîrle Radu - prezent
- Țicău Adriana Silvia - prezentă
- Ungheanu Mihai - prezent - nu votează
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuț - prezent
- Vasilescu Gavrilă - prezent
- Văcăroiu Nicolae - prezent
- Vărgău Ion - prezent
- Vedinaș Verginia - prezentă - nu votează
- Verestóy Attila - prezent
- Voiculescu Dan - prezent
- Vosganian Varujan - prezent
- Vraciu Jan - prezent

Aș vrea să întreb, dacă dintre colegii absenți la prima lectură, au mai venit?

- Ciornei Silvia - absentă
- Diaconescu Cristian - prezent
- Duca Viorel Senior - absent
- Filipescu Teodor - absent
- Frunda Gyorgy - absent
- Ilașcu Ilie - prezent - nu votează
- Păunescu Adrian - absent
- Popescu Irinel - absent
- Popescu Mihail - absent
- Stănoiu Rodica Mihaela - absentă
- Terinte Radu - absent
- Toma Ion - prezent

- Mulțumesc, doamnelor și domnilor senatori.

Domnul Bogdan Olteanu:

Îl rog pe domnul secretar Dan Radu Rușanu să citească lista deputaților.

Domnul Dan Radu Rușanu:

- Adomnicăi Mirela Elena - prezentă
- Adomniței Cristian Mihai - prezent
- Albu Gheorghe - prezent
- Almăjanu Marin - prezent
- Almășan Liviu - absent
- Amarie Constantin - prezent
- Amet Aledin - prezent
- Anastase Roberta Alma - prezentă
- Andea Petru - prezent
- Andon Sergiu - prezent
- Andronescu Ecaterina - prezentă
- Andreica Romică - prezent
- Antal Árpád-András - prezent
- Antal István - absent
- Antonescu George Crin Laurențiu - prezent
- Apostolache Mihai Cristian - prezent
- Ardelean Cornelia - prezentă
- Asztalos Ferenc - prezent
- Avram Dumitru - absent
- Baban Ștefan - prezent -nu votează
- Bara Nicolae - prezent -
- Barbu Gheorghe - prezent
- Bardan Cornel Ștefan - prezent
- Bădălău Nicolae - prezent
- Băeșu George - prezent
- Bănicioiu Nicolae - prezent
- Bărbulețiu Tiberiu - prezent
- Becsek-Garda Dezso-Kalman - prezent
- Becșenescu Dumitru - prezent - nu votează
- Bejinariu Eugen - prezent
- Bentu Dumitru - prezent
- Bivolaru Ioan - prezent
- Bîrsan Iulian-Gabriel - prezent
- Boagiu Anca-Daniela - absentă
- Bobeanu Răzvan-Petrică - prezent
- Boeriu Valeriu-Victor - prezent
- Bolcaș Lucian Augustin - prezent - nu votează.
- Bonis Istvan - prezent
- Borbély László - prezent
- Boureanu Cristian Alexandru - prezent
- Brînzan Ovidiu - prezent
- Brânză William Gabriel - prezent
- Bruchental-Pop Ionela - prezentă
- Buciu Angela - prezentă - nu votează.
- Buciuta Ștefan - prezent
- Buda Daniel - prezent
- Buda Ioan - prezent
- Buhăianu Obuf Cătălin Ovidiu - absent
- Buruiană Aprodu Daniela - absentă
- Bușoi Cristian Silviu - prezent
- Buzatu Dan Horațiu - prezent
- Buzea Cristian Valeriu - prezent - nu votează.
- Calimente Mihăiță - prezent
- Câmpanu Liviu - prezent
- Canacheu Costică - prezent
- Cantaragiu Bogdan - prezent
- Cazan Romeo Gheorghe Leonard - prezent
- Călian Petru - prezent
- Călin Ion - prezent
- Chiper Gheorghe - prezent
- Chiș Filonaș - prezent
- Cindrea Ioan - prezent
- Ciocâlteu Alexandru - prezent
- Ciontu Corneliu - absent
- Ciopraga Mircea - prezent
- Ciucă Liviu Bogdan - prezent
- Cliveti Minodora - absentă
- Cocrea Olguța - prezentă
- Codîrlă Liviu - prezent - nu votează.
- Constantinescu Anca - prezentă
- Constantinescu Viorel - prezent
- Corlățean Titus - prezent
- Coșea Dumitru Gheorghe Mircea - prezent
- Crăciunescu Grigore - prezent
- Crețu Gabriela - prezentă
- Cutean Vasile Emilian - prezent
- Dan Iosif - prezent
- Diaconescu Marin - prezent - nu votează.
- Diaconescu Renică - prezent
- Dida Corneliu Ioan - prezent
- Dobre Traian - prezent
- Dorneanu Valer - prezent
- Dragomir Dumitru - prezent - nu votează.
- Dragomir Gheorghe - prezent
- Drăguș Radu-Cătălin - prezent
- Drețcanu Doina Micșunica - prezentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - prezent
- Dumitrescu Liana - prezentă
- Dumitrescu Zamfir - absent
- Dumitriu Dragoș Petre - prezent - nu votează
- Dumitriu Mihai - prezent
- Dumitru Ion - prezent
- Dușa Mircea - prezent
- Duțu Stelian - prezent
- Erdei-Dolóczki István - prezent
- Eserghep Gelil - prezent - nu votează
- Faina Constantin - prezent
- Fârșirotu Vladimir Mircea - prezent - nu votează.
- Fenechiu Relu - prezent
- Firczak Gheorghe - prezent
- Florea Damian - prezent
- Fotopolos Sotiris - prezent
- Frâncu Emilian Valentin - prezent
- Furo Iuliu Ioan - prezent - nu votează
- Gabor Gheorghe - prezent
- Ganț Ovidiu Victor - prezent
- Găleteanu Monalisa - prezentă
- Georgescu Filip - prezent
- Gerea Andrei Dominic - prezent
- Gheorghe Valeriu - prezent
- Gheorghiof Titu Nicolae - prezent
- Ghiorghioni Ionesie - prezent
- Ghișe Ioan - prezent
- Giurescu Ion - prezent
- Giurgiu Mircia - absent
- Glăvan Ștefan - absent
- Godja Petru - prezent
- Gonțea Ion - prezent
- Grigore Dan - prezent
- Grosaru Mircea - prezent
- Gubandru Aurel - prezent
- Gușă Cozmin Horea - absent
- Gvozdenovici Slavomir - prezent - nu votează
- Hanganu Romeo Octavian - prezent
- Helivig Eduard Raul - prezent
- Hoban Ioan - prezent
- Hogea Vlad Gabriel - prezent - nu votează
- Hoinaru Marian - prezent
- Hrebenciuc Viorel - prezent
- Iacob Ridzi Monica Maria - prezentă
- Iancu Iulian - prezent
- Ibram Iusein - prezent
- Ifrim Mircea - prezent - nu votează
- Igaș Traian Constantin - prezent
- Ignat Miron - prezent
- Iliescu Valentin Adrian - prezent
- Ionescu Daniel - prezent
- Iordache Florin - prezent
- Iordache Grațiela Denisa - prezentă
- Iriza Marius - prezent - nu votează
- Iustian Mircea Teodor - prezent
- Jipa Florina Ruxandra - prezentă
- Kelemen Attila Béla Ladislau - prezent
- Kelemen Hunor - prezent
- Kerekes Károly - prezent
- Király Andrei-Gheorghe - prezent
- Kónya-Hamar Sándor - prezent
- Kovacs Attila - prezent
- Lakatos Petru - prezent
- Lambrino Radu - prezent
- Lari-Iorga Leonida - prezentă
- Lificiu Petru - prezent
- Liga Dănuț - prezent
- Longher Ghervazen - absent
- Luchian Ion - prezent
- Macaleți Costică - prezent
- Magheru Paul - prezent - nu votează
- Man Mircea - prezent
- Manda Iulian Claudiu - prezent
- Manolescu Oana - absentă
- Manta Pantelimon - prezent
- Marian Dan Mihai - prezent
- Marin Constantin - prezent
- Marinescu Marian-Jean - prezent
- Martin Eduard-Stelian - prezent
- Márton Árpád-Francisc - prezent
- Máté András-Levente - prezent
- Matei Cătălin Lucian - prezent
- Mazăre Alexandru - prezent
- Mătușa Tudor - prezent - nu votează
- Mălaimare Mihai Adrian - prezent
- Mănăstireanu Vladimir Alexandru - prezent
- Mănescu Rareș Șerban - prezent
- Mărculeț Petrescu Mira Anca Victoria - prezent - nu votează
- Meir Nati - absent
- Merce Ilie - prezent - nu votează.
- Merka Adrian-Miroslav - prezent
- Micula Cătălin - prezent
- Mihalache Sorin Dan - prezent
- Mihei Andrian-Sirojea - prezent
- Mircea Costache - prezent - nu votează.
- Mircovici Niculae - prezent
- Mironescu Laurențiu - prezent
- Miroșeanu Liviu Alexandru - prezent
- Mitrea Manuela - prezentă
- Mitrea Miron Tudor - prezent
- Miuțescu Gheorghe Adrian - prezent
- Mînzînă Ion - prezent - nu votează.
- Mocanu Alexandru - prezent
- Mocanu Vasile - prezent
- Mocănescu Coloros Dan Constantin - prezent
- Mocioalcă Ion - prezent
- Mohora Tudor - prezent
- Moisoiu Adrian - prezent - nu votează.
- Moldovan Emil Radu - prezent
- Momanu Corneliu - prezent
- Motreanu Dan Ștefan - prezent
- Movilă Petru - prezent
- Munteanu Ioan - prezent
- Muscă Monica Octavia - prezentă
- Mușetescu Tiberiu-Ovidiu - prezent
- Nassar Rodica - prezentă
- Năstase Adrian - absent
- Nechita Aurel - prezent
- Nedelcu Gabriela - prezentă
- Nica Dan - prezent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - prezent
- Nicolicea Eugen - prezent
- Nicula Vasile Cosmin - prezent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - prezent
- Nistoran Dorin-Liviu - prezent
- Niță Constantin - prezent
- Nițulescu Teodor - prezent - nu votează.
- Nosa Iuliu - prezent
- Oancea Viorel - prezent
- Olarean Aurel - absent
- Oltean Ioan - prezent
- Olteanu Bogdan - prezent
- Oprea Gabriel - prezent
- Ovidenie Costel - prezent
- Palăr Ionel - prezent
- Pambuccian Varujan - prezent
- Pardău Dumitru - prezent
- Pascu Bogdan - prezent
- Pașcu Ioan Mircea - prezent
- Pavelescu Aurelian - absent
- Paveliu Marian Sorin - prezent
- Păun Nicolae - prezent
- Petrea Constantin - prezent
- Plumb Rovana - prezentă
- Podgorean Radu - absent
- Ponta Victor-Viorel - prezent
- Pop Claudiu Adrian - prezent
- Popa Cornel - prezent
- Popa Daniela - prezentă
- Popa Nicolae - prezent
- Popeangă Petre - absent
- Popescu Dan Ioan - prezent
- Popescu Florin Aurelian - prezent
- Popescu Ionica Constanța - prezentă
- Popescu-Tăriceanu Călin - prezent
- Popp Cosmin Gabriel - prezent
- Preda Cezar Florin - prezent
- Preda Ion - prezent
- Pruteanu Vasile - prezent
- Puchianu Ioan Dumitru - prezent
- Pupeză Viorel - absent
- Purceld Octavian-Mircea - prezent - nu votează.
- Pușcaș Vasile - prezent
- Pușcă Mircea Valer - prezent
- Puzdrea Dumitru - prezent
- Racoceanu Viorel - prezent
- Radan Mihai - prezent
- Raicu Romeo Marius - prezent
- Rădulescu Cristian - prezent
- Rogin Marius - prezent
- Romanescu Marcel Laurențiu - prezent
- Rus Ioan Aurel - prezent - nu votează.
- Rusu Mihaela Adriana - prezentă
- Rușanu Dan Radu - prezent
- Sanda Victor - prezent
- Sandu Gabriel - prezent
- Sandu-Capră Mihai - prezent
- Sasu Ion - prezent
- Săniuță Marian Florian - prezent
- Săpunaru Nini - prezent
- Sârb Gheorghe - prezent
- Sârbu Daciana Octavia - prezentă
- Sârbu Marian - prezent
- Sârbu Mugurel Liviu - prezent
- Scutaru Adrian George - prezent
- Semcu Adrian Emanuil - prezent
- Seres Dénes - prezent
- Severin Adrian - absent
- Silaghi Ovidiu Ioan - prezent
- Sirețeanu Mihail - prezent
- Sóki Béla - prezent
- Soporan Vasile Filip - prezent
- Stan Ioan - prezent
- Stan Ion - prezent
- Stanciu Anghel - prezent
- Stănescu Cristian - prezent - nu votează.
- Stănescu Mircea - prezent
- Stănișoară Mihai - prezent
- Stoica Ion - prezent
- Străchinaru Petre - prezent
- Strungă Emil - prezent
- Szekely Levente Csaba - prezent
- Știrbeț Cornel - prezent
- Știrbu Monica-Mihaela - prezentă
- Știreanu Octavian - prezent
- Știucă Alecsandru - prezent
- Tabără Valeriu - prezent
- Tamás Sándor - prezent
- Tămagă Constantin - prezent
- Tănăsescu Mihai Nicolae - prezent
- Tărniceru Petru - prezent
- Teodorescu George Alin - prezent
- Timar Liviu - prezent
- Timiș Ioan - prezent
- Todoran Pavel - prezent
- Toma Florentina Marilena - prezent
- Toma Horia-Victor - prezent
- Tóro Tiberiu - prezent
- Tudor Constantin - prezent
- Tudor Marcu - prezent - nu votează.
- Tudose Mihai - prezent
- Turcan Raluca - prezentă
- Țundrea Ioan - prezent
- Uioreanu Horea Dorin - prezent
- Ujeniuc Dragoș - prezent
- Ungureanu Petre - prezent
- Ungureanu Valeriu Alexandru - prezent
- Ursărescu Dorinel - prezent
- Vainer Aurel - prezent
- Varga Attila - prezent
- Vasile Aurelia - prezentă
- Vasilescu Lia Olguța - prezentă - nu votează.
- Vălean Adina Ioana - prezentă
- Văsioiu Horia - prezent
- Vâlcov-Șandru Marcela Lavinia - absentă
- Vlase Petru Gabriel - prezent
- Vlădoiu Aurel - prezent
- Voicu Cătălin - prezent
- Voicu Mihai Alexandru - prezent
- Voinea Florea - prezent
- Zaharia Claudius Mihail - prezent
- Zamfir Gabriel Sorin - prezent
- Zamfirescu Dan Dumitru - prezent - nu votează.
- Zegrean Augustin - prezent
- Zgonea Valeriu Ștefan - prezent

Domnul Bogdan Olteanu:

Invit Birourile permanente reunite în sala de Birou permanent a Camerei Deputaților pentru numărarea voturilor și întocmirea procesului-verbal. Vă rog să ridicați urnele și să le transportați.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați, dat fiindcă mai sunt puncte pe ordinea de zi, avem rugămintea de a rămâne în sală pentru a putea relua lucrările de îndată ce se anunță rezultatul. (După numărarea voturilor.)

Îl invit pe unul dintre secretarii de șediță să prezinte rezultatul procesului-verbal. Îl invit pe domnul secretar de ședință Gheorghe Funar, care este de față.

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Permiteți-mi să vă prezint procesul-verbal referitor la rezultatul votului asupra moțiunii de cenzură inițiate de 121 de deputați și senatori.

În temeiul prevederilor art. 32 alin. 4 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, membrii Birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, procedând la verificare și numărarea voturilor exprimate de către deputați și senatori prin vot secret cu bile asupra moțiunii de cenzură inițiate, au constatat următoarele:

Numărul total al deputaților și senatorilor: 468.

Numărul deputaților și senatorilor prezenți: 383.

Numărul total de voturi exprimate: 383.

Numărul de voturi anulate: 3.

Numărul de voturi valabil exprimate: 380. Din care: voturi pentru moțiunea de cenzură: 145; voturi contra moțiunii de cenzură: 235. (Aplauze din partea dreaptă a sălii).

În conformitate cu prevederile art. 113 alin. 1 din Constituția României moțiunea de cenzură se adoptă cu votul majorității deputaților și senatorilor, ceea ce reprezintă minimum 235 de voturi pentru.

Având în vedere că din totalul de 468 de deputați și senatori și-au exprimat votul 383, din care au votat pentru 145, iar 235 au votat contra, iar 3 voturi au fost anulate, Camera Deputaților și Senatul constată că nu a fost întrunită majoritatea voturilor cerută de Constituție pentru adoptarea moțiunii de cenzură.

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Procedură.

Domnul Bogdan Olteanu:

Pe procedură, domnul deputat Bolcaș.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Solicit membrilor Birourilor permanente să cuprindă în conținutul procesului-verbal și împrejurarea că nu au votat, deci s-au abținut un număr de senatori care au fost nominalizați. Așa este corect.

Nu am spus că s-au abținut, am spus că nu au votat! Aceasta este situația. Au fost prezenți și nu au votat.

Domnul Bogdan Olteanu:

Rog secretarul de ședință să facă această mențiune, cu acordul dumneavoastră.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Vă propun spre adoptare cele două hotărâri ale Parlamentului României.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 5 iunie 2020, 3:18
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro