Plen
Ședința Camerei Deputaților din 26 iunie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.113/06-07-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 26-06-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 26 iunie 2006

3. Prezentarea și dezbaterea moțiunii simple cu titlul "Educația - victimă în lupta dintre P.N.L. și P.D." (supunerea la vot; respingerea moțiunii)

 

Domnul Bogdan Olteanu:

  ................................................

Doamnelor și domnilor deputați,

La pct.2 al ordinii de zi avem dezbaterea Moțiunii simple inițiate de 57 de deputați.

În legătură cu dezbaterea acestei moțiuni, Biroul permanent și comitetul liderilor au stabilit următoarele: moțiunea va fi prezentată de unul dintre semnatari; Guvernului i se vor rezerva 45 de minute, pe care le utilizează la începutul și la sfârșitul dezbaterilor; grupurilor parlamentare li se alocă timpul corespunzător numărului inițial al membrilor lor, luându-se în calcul câte 20 de secunde pentru fiecare deputat; deputații care nu fac parte din grupurile parlamentare au la dispoziție câte 20 de secunde fiecare, timp care poate fi cedat între aceștia, ori care poate fi cedat grupurilor parlamentare.

În raport cu numărul deputaților fiecărui grup parlamentar la începutul legislaturii și al deputaților care în prezent nu fac parte din aceste grupuri, timpul maxim afectat pentru dezbatere este după cum urmează: Grupul parlamentar al P.S.D. - 38 de minute; Grupul parlamentar al P.N.L. - 21 de minute; Grupul parlamentar al P.D. - 16 minute; Grupul parlamentar al P.R.M. - 16 minute; Grupul parlamentar al U.D.M.R. - 7 minute; Grupul parlamentar al P.C. - 6 minute; Grupul parlamentar al minorităților naționale - 6 minute; deputații fără apartenență la grupurile parlamentare - 5 minute.

Supun aprobării dumneavoastră această propunere de repartizare a timpului maxim pentru dezbaterea moțiunii.

Vă rog să vă exprimați votul. Vă propun să votăm prin ridicare de mâini.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Cu unanimitate de voturi, s-a aprobat timpul maxim de dezbatere.

Conform prevederilor regulamentului, întreb dacă cineva dintre semnatari își retrage semnătura de pe moțiune. Vă mulțumesc.

Nici unul dintre semnatari nu dorește să-și retragă semnătura.

Vă reamintesc faptul că, la moțiunile simple, nu se pot depune amendamente.

Dau cuvântul, pentru prezentarea moțiunii simple, doamnei deputat Ecaterina Andronescu.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor deputați,

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat din Camera Deputaților constată situația gravă în care se află învățământul la 500 de zile de la instalarea actualului Guvern.

Este evident astăzi că Alianța D.A. a câștigat voturile profesorilor cu promisiuni pe care, ulterior, le-a ignorat: alocarea a 6 procente din produsul intern brut pentru învățământ, dublarea salariilor profesorilor, eliminarea ingerințelor politice, promovarea parteneriatului social pentru reconstrucția sistemului educativ românesc și multe altele.

În același timp, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat din Camera Deputaților constată că educația a devenit teatrul bătăliei politicianiste între P.N.L. și P.D.

Disputele dintre primul-ministru și ministrul educației și cercetării sunt de notorietate publică și afectează grav buna gestionare a sistemului de învățământ.

Angajamentele semnate cu toate sindicatele din învățământ nu au fost respectate, opinia publică asistând la dispute sterile care nu au adus fondurile necesare, întrucât Guvernul își contestă propriile proiecte. Aceasta este o dovadă clară a unei guvernări lipsite de coerență, de responsabilitate, în incapacitatea de a-și respecta angajamentele. Mai mult decât atât, disputa dintre cele două partide pune și instituțiile statului în imposibilitatea menținerii credibilității, autorității și funcționalității normale în folosul cetățenilor.

A fost doar o problemă de timp ca dezorganizarea propagată treptat în sistemul de învățământ să producă evenimente grave, cum este cel petrecut în ziua de 17 iunie, când un ziarist a ajuns în posesia subiectelor pregătite de Serviciul Național de Evaluare și Examinare din Ministerul Educației și Cercetării pentru testarea națională a absolvenților clasei a VIII-a.

Un astfel de eveniment decredibilizează un examen național, în care sunt implicați aproape un sfert de milion de elevi, cărora, adăugându-le doar părinții și bunicii, ajungem la aproape 10% din populația țării.

Neîncrederea și emoția generată de eveniment au adus elevii, părinții, dar și profesorii în situația de a suporta o bătălie politicianistă și iresponsabilă, de care nu se fac vinovați. Desigur, nu este dificil răspunsul la întrebarea: ce guvernează actuala Putere? Relația din interiorul Alianței, sau interesul major al populației?

Pe cât de simplu este răspunsul, pe atât de grav și neacceptabil este rezultatul care arată disprețul față de educație și față de interesul populației.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat cere membrilor Camerei Deputaților să sancționeze lipsa de responsabilitate față de un domeniu cu o atât de mare sensibilitate, cum este domeniul educației.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, doamna deputat.

Rog reprezentanții grupurilor parlamentare să se înscrie pentru luările de cuvânt la secretariat, astfel încât să avem lista cu reprezentanții care doresc să intervină.

În continuare, are cuvântul domnul ministru Mihail Hărdău, din partea Guvernului.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Mihail Hărdău:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Moțiunea "Educația - victimă în lupta dintre P.N.L. și P.D.", depusă recent de către parlamentarii Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, are marele merit de a evidenția, nu atât lipsurile sau pretinsele erori ale actualului Guvern, cât șansa de a ne oferi oportunitatea unei comparații sincere între ultimii patru ani de guvernare ai Partidului Social Democrat și cele 500 de zile de guvernare D.A.

Moțiunea este un bun prilej de dezbatere pe tema învățământului, fapt ce va reconfigura, sper eu, gândurile fiecăruia dintre noi și acțiunile viitoare ale Ministerului Educației și Cercetării.

Doresc ca dezbaterea să fie sinceră și profundă, să depășească, în sfârșit, stratul superficial al analizelor conjuncturale și să abordeze esența problemelor. Nu pot, însă, ignora substratul politic al acestei moțiuni, fapt ce mă obligă să-mi nuanțez răspunsul.

Moțiunea este simplă - și la propriu, și la figurat. În aproximativ două pagini, inițiatorii evaluează un domeniu de maximă complexitate, dar eludează argumentația, păstrând doar cadrul general de exprimare. De acest mod de abordare am luat cunoștință prin majoritatea interpelărilor parlamentare, în care se folosesc cu nonșalanță termeni, precum: haos, colaps, degringoladă, catastrofă etc.

Nu pot să nu observ că Partidul Social Democrat, prin inițiatorii acestei moțiuni, încearcă să dea impresia că este un partid justițiar și, prin câteva lozinci uzate, deplânge starea învățământului, uitând cu ușurință că boala cronică de care suferă acesta se datorează, în primul rând și în primul rând, majorității membrilor Partidului Social Democrat, care au deținut mult timp puterea de decizie în educație.

În februarie 2006, ați schimbat culoarea de fond din albastru în roșu, adevărata față a culorii politice și trebuie să recunosc că, prin manifestul social-democrat lansat, ați avut demnitate și eleganță, afirmând - citez de pe site-ul dumneavoastră: "Am greșit și am dezamăgit în multe rânduri". Vă refereați la cei patru ani de guvernare. Și, acum, după 500 de zile, așteptați de la noi rezultate spectaculoase?! Unde erau, atunci, analiștii și experții dumneavoastră în educație? La sfârșitul acestei luni, bugetul alocat educației va fi de 4,4 procente din produsul intern brut. O rectificare de 555 milioane lei RON în luna mai, respectiv 1.342 milioane lei RON în luna iunie.

În această situație, la jumătatea acestui an, putem să comparăm procentele din buget alocate educației de actualul Guvern, cu cele ale guvernării anterioare, care au fost: 3,6% - în 2001 și 2002; 3,5% - în 2003, respectiv 3,3% în 2004.

Potrivit statisticilor europene, în 2001, România, la fel ca și Bulgaria, avea cel mai scăzut procent din produsul intern brut, dintre toate țările membre sau în curs de aderare la Uniunea Europeană.

Alianța D.A. a primit creditul electoratului cadrelor didactice în primul rând pentru că, intelectuali fiind, se săturase de profitorii și corupții de care încercați, din răsputeri, să vă debarasați.

Vă urez sincer să reușiți!

 

Domnul Victor-Viorel Ponta (din sală):

"se săturaseră"; sunt mai mulți.

Domnul Mihail Hărdău:

"se săturaseră"; vă mulțumesc. (Rumoare, vociferări)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să asigurați liniștea în sală? Vă rog, domnule ministru. Vă rog să nu faceți dialog cu domnul ministru. Vă rog, domnule ministru, aveți cuvântul.

Domnul Mihail Hărdău:

Sunteți mulțumit.

A pretinde că profesorii au preferat Alianța D.A., doar în speranța dublării salariilor, constituie o jignire la adresa unei categorii sociale, ale cărei nevoi se situează deasupra planului material și se cantonează, preponderent, în cel spiritual și intelectual.

Profesorul are un mare potențial de apostolat, iar politicianul ar trebui să ia lecții de la el. Acuza ingerințelor politice venite din partea unui partid în care, în perioada premergătoare alegerilor generale, se practica demiterea ad-hoc, pe criteriul refuzului de înregimentare este, pe cât de ridicolă, pe atât de ipocrită.

Funcțiile-cheie într-un sistem deconcentrat sunt, prin definiție, de natură politică, fapt pe care, până și Partidul Social Democrat ar trebui să-l știe. Din perspectiva managementului educațional, milităm pentru profesionalizarea funcției publice. Dorim să menținem învățământul în afara jocului politic. Finanțările în infrastructură nu depind de culoarea politică a primarului sau a directorului, ci de nevoile reale ale școlii românești.

Domnilor deputați,

În acest sens, trebuie să știți că am deja un certificat de bună purtare. După ce am repartizat 100 milioane euro pentru proiecte și obiective în infrastructura învățământului universitar și preuniversitar, pe bază de criterii prestabilite și cunoscute, nu am avut nici o sesizare sau nemulțumire. Acest lucru trebuie apreciat.

Parteneriatul social în educație și formare profesională inițială, promovat prin Ordonanța nr.115 din 2000, de către Guvernul anterior P.S.D., prevedea obiective generoase pe care le-ați ignorat. Acum, îndeplinirea lor presupune desțelenirea unui teren lăsat în paragină. Prin grija dumneavoastră, în învățământ s-a pus accentul pe imagine, fără acoperirea adecvată prin conținut. Putem aminti documente intitulate: "Reactualizarea strategiei dezvoltării învățământului"; "Strategia dezvoltării învățământului preuniversitar"; "Priorități strategice ale reformei sistemului educativ din România"; "Programe stratetice". Dintre toate acestea lipsesc elemente esențiale: diagnoza de sistem, studiile de impact, finanțarea, indicatori specifici de performanță, metodologii de implementare, evaluare și revizuire.

Aș dori să mă opresc asupra criticilor aduse strategiilor și proiectelor educaționale. Ideea de strategie, ca și cea de proiect, și-au găsit referința și aplicația cea mai palpabilă în domeniul nostru. În momentul de față, prin diferite proiecte, în majoritatea unităților de învățământ există deja echipe care elaborează și implementează proiecte educaționale, pe bază de granturi competitiționale. este total nejustificat reproșul că Ministerul Educației și Cercetării nu ar avea nici o strategie clară în ceea ce privește dezvoltarea educației și a proiectelor.

Vă amintesc faptul că, imediat după investire, ministrul Mircea Miclea a lansat strategia ministerului pentru perioada 2006-2008, strategie perfectată de echipa mea în ianuarie 2006, cu acoperire până în anul 2013.

Profesionalismul cu care a fost întocmită strategia noastră are deja rezultate concrete. Avem proiecte naționale în diferite faze de derulare, dintre care amintesc: reforma educației timpurii, care vizează construirea, reabilitarea a peste 500 de grădinițe, precum și formarea specifică a educatorilor; reforma educației timpurii pentru categoriile defavorizate, cu focalizare pe rromi; construirea de campusuri școlare și școli de arte și meserii, pentru care s-a realizat deja licitația pentru proiectare; platforme, centre, laboratoare de cercetare interdisciplinară, pentru care este lansată competiția de proiecte; dotare cu material didactic, având ca beneficiari toate unitățile școlare; optimizarea transportului școlar pentru achiziționarea a peste 500 de microbuze școlare, pentru care suntem în faza de licitație.

În același timp, se derulează toate programele cu finanțare externă începute, a căror valoare depășește, pentru acest an, 90 milioane euro. În cadrul acestora, până acum s-au realizat programul de informatizare a școlilor de tip gimnaziu, s-a încheiat etapa de dotare cu 11 calculatoare în 3.228 de școli, însoțite de programe educaționale aferente.

În proiectul având drept obiectiv îmbunătățirea accesului la educația de calitate pentru elevii din mediul rural, numai în primele 5 luni ale acestui an au fost implicate peste 29.000 cadre didactice, peste 1.200.000 de elevi și peste 8.900 de unități școlare.

În proiectul privind reabilitarea infrastructurii școlare, în anul 2005 au fost finalizate lucrările la 141 de unități școlare și un cămin studențesc. Dar, în 2006, până la 31 mai, la alte 42 de unități școlare, plus două cămine studențești, sunt în execuție peste 200 de unități școlare și 7 cămine studențești, iar în faza de licitație, de asemenea, 5 cămine studențești.

În 10 proiecte finanțate prin Programul PHARE, sunt cuprinse 1.080 de unități școlare cu profil tehnologic.

Nu este de neglijat faptul că, începând cu luna mai 2006, sunt finanțate toate proiectele viabile, demarate în timpul guvernărilor precedente și nefinalizate până în prezent. Astfel, sunt cuprinse în reabilitare 203 cămine din totalul celor 303 existente, sunt continuate lucrările la peste 400 de obiective în învățământul preuniversitar și universitar.

După rectificarea bugetară din această lună, vom demara: program pentru asigurarea utilităților în peste 800 de unități școlare; program de dotare a școlilor cu materiale sportive, echipamente necesare laboratoarelor de chimie, biologie, fizică; program de dotare a laboratoarelor destinate studiilor de licență de la universități; granturi pentru dezvoltare școlară, alocare de fond de carte.

Trebuie spus că proiectele ce se desfășoară în cadrul sistemului de învățământ sunt proiecte de succes, care au început să-și dovedească eficiența.

Vă dau un singur exemplu. În anul 2005, au intrat în bibliotecile școlare peste 1.200.000 de cărți, iar, în acest an, școlile din mediul rural vor fi dotate peste 2 milioane de planșe didactice, atât în mediul urban, cât și în mediul rural, și peste 170.000 de hărți școlare, de asemenea, în ambele medii școlare. Am demara programul de excelență care va crea poli de performanță în cercetarea românească cu efecte în creșterea competitivității în spațiul european al cercetării. Pentru acest program, în 2006 sunt alocate 481 milioane lei RON, de patru ori mai mult decât în anul precedent. Pe ansamblu, pentru 2006, Ministerului Educației și Cercetării i-au fost dublate fondurile.

Obiectivele parteneriatului social, evocate în moțiune, se regăsesc în: structurile instituționale recent create după promovarea Ordonanței nr.78, aprobată prin Legea nr.87 din 2006, Legea asigurării calității educației; prin Legea studiilor universitare și a studiilor doctorale și de masterat; prin strategia de descentralizare a învățământului preuniversitar.

Despre acest ultim punct s-a discutat mult și au fost organizate numeroase dezbateri publice. Descentralizarea învățământului a debutat cu adevărat în toamna anului 2005, în trei județe pilot: Dolj, Harghita, Iași, fiind în faza de pilot realizarea unui sistem de finanțare pe elev, mai eficient decât sistemul de finanțare actual, bazat pe numărul de posturi.

O descentralizare reală va recalibra școala românească, va conduce la creșterea răspunderii publice și va implica, în luarea deciziilor, comunitatea locală: autorități, mediul de afaceri, părinți.

Domnilor deputați,

Am o colaborare bună cu personalități din tot spectrul politic și structural, sunt un om neconflictual. Nu agreez duelurile verbale, cearta publică, ceea ce ați putut constata în primele 5 luni ale mandatului meu. Dar, pe fondul nefinanțării proiectelor deja elaborate, conform angajamentelor asumate prin acordul cu federațiile sindicale reprezentative la nivel de ramură învățământ, au apărut diferențe de abordare între mine și premier.

Acest fapt s-a concretizat cu câteva florete verbale, să recunoaștem, destul de malițioase, de tip universitar, cărora li s-a dat, poate, prea multă amploare. Deosebirile de puncte de vedere exprimate public și elegant surmontate, au fost cunoscute tocmai datorită transparenței în care lucrăm. Atât premierul, cât și eu, avem abordări care, în final, urmăresc interesul comun: finanțarea învățământului românesc conform promisiunilor făcute de Guvern.

Pretindeți că aceste diferențe de păreri afectează grav buna gestionare a sistemului. Fals! Noi nu suntem un partid unic, noi nu suntem un partid-stas. Problema de fond este finanțarea atât în infrastructură, cât și în promovarea reformelor de conținut.

Miniștrii educației pot fi schimbați în ce ritm doriți, indiferent de guverne, dar asta nu conduce automat la rezolvarea problemelor din educație.

În mod eronat, vădit tendențios, se induce ideea că nu ar fi fost onorate angajamentele asumate de către Guvern prin acordul cu federațiile sindicale.

Doresc să fie bine înțeles faptul că doar unul dintre cele 7 puncte nu a fost îndeplinit. Ne referim la legea salarizării, aflată pe rol, a cărei elaborare este mult mai complexă în raport cu previziunile optimiste avansate în toamna anului 2005.

În privința acordului semnat de Guvern cu federațiile sindicale, am îndeplinit integral și la termen 5 dintre revendicările cuprinse în acord și parțial revendicarea privind finanțarea infrastructurii.

La finele lunii iunie, Capitolul "Investiții" al Ministerului Educației și Cercetării va avea o finanțare suplimentară de peste 1.897 milioane lei RON, sumă ce depășește cumulativ investițiile din educație ale ultimilor 14 ani. Este și va fi realizarea de substanță a Guvernului nostru. Investițiile de azi în educație își vor dovedi justețea peste ani. Doar în acel moment se vor putea emite, în cunoștință de cauză, judecăți de valoare.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr.17 din 2006 a făcut posibilă plata diferențelor salariale pentru cadrele didactice. A fost rezultatul unei munci titanice, care a presupus recalcularea a peste 10,5 milioane de salarii lunare distincte. Și, totuși, pe tot traseul elaborării cadrului normativ și a fișelor de salarizare, am fost acuzat, în mod nejustificat, că nu finalizăm la termen obligația din acord. Timpul a confirmat calitatea muncii echipei noastre. În prima lună de acordare a diferențelor salariale, au existat disfuncționalități în majoritatea județelor. Nepriceperea, conflictele politice locale și lipsa de colaborare dintre consiliile locale, consiliile județene și inspectoratele școlare județene au generat întârzieri la plată.

Au existat și județe în care plata diferențelor salariale s-a făcut integral și la termen, fapt care a demonstrat eficiența cadrului normativ și a metodologiei de aplicare elaborate de Ministerul Educației și Cercetării.

Mă întreb retoric: cu folosește această permanentă culpabilizare a activităților Ministerului Educației și Cercetării? Folosește elevilor? Nu. Folosește profesorilor? Nu. Folosește educației? În nici un caz. Dar sunt grupuri de interese care nu doresc binele învățământului românesc, care au alt tip de interes. De fapt, consider că se încearcă în mod forțat, fără acoperire în realitate, crearea artificială a unor stări de nemulțumire în sistem, cu finalizare politico-electorală.

În privința evenimentului recent petrecut cu ocazia preluării plicurilor cu subiecte pentru testele naționale, am recunoscut gravitatea acestuia. Tocmai de aceea, reacția noastră de sesizare a organelor de poliție, de asumare a responsabilității și de solicitare a anchetei cuvenite a fost promptă.

La Serviciul Național de Examinare și Evaluare, organism independent, cu personalitate juridică, având atribuții precise în ceea ce privește evaluarea, secretizarea și distribuirea în teritoriu a plicurilor cu subiecte pentru toate tipurile de examene naținale, atât ale elevilor, cât și ale cadrelor didactice, este în derulare o anchetă administrativă internă.

Ni se reproșează disprețul total față de educație, în condițiile în care eforturile noastre sunt vizibile, aspect apreciat oficial și de către federațiile sindicale, care nu pot fi suspectate de partizanat în raport cu Ministerul Educației și Cercetării. Acest comportament onest dovedește verticalitate și doresc să le mulțumesc public, pentru că le-am simțit aproape de educație, de interesele acesteia.

Situația din sistemul de învățământ prezentată în Parlament de către Președintele Traian Băsescu este reală. Dar este nedrept să asociem această stare de fapt celor 500 de zile de guvernare. Considerăm că avem voința și puterea de a o îmbunătăți, numai în condițiile unei stabilități administrative. Concomitent, nu putem face abstracție de inerția sistemului, care opune rezistență la orice modificare. Este nevoie de schimbare și, pentru a o face posibilă, este necesar și sprijinul întregii clase politice.

Apreciez că lipsa de maturitate politică, o anumită inconștiență, toți sunteți părinți, a determinat permanența atacurilor virulente la adresa tuturor miniștrilor educației din ultimii 15 ani. Am revăzut raportul privind preluarea guvernării din iunie 2005 și putem afirma că o parte dintre angajamentele neîndeplinite de dumneavoastră au fost realizate de noi, în această perioadă. Am constituit organismul intermediar pentru gestionarea fondurilor structurale, au fost unificate agențiile Leonardo Da Vinci și Socrates, a fost elaborată Legea privind ciclul II al studiilor masterale.

În Programul de guvernare 2005-2008, este exprimată intenția de revizuire a legislației în domeniul educației. Din acest motiv, din luna februarie 2006, Ministerul Educației și Cercetării finanțează prima cercetare științifică de mare amploare, având drept scop diagnoza sistemului educațional, în vederea fundamentării deciziilor privind dezvoltarea învățământului preuniversitar. Se are în vedere analiza politicilor educaționale și curiculare, a percepțiilor și atitudinilor cadrelor didactice și ale elevilor, a cadrului de referință privind construcția curriculumului, oportunitatea dezvoltării educației timpurii.

Este adevărat că, la această etapă, curriculumul, învățământul preuniversitar este prea încărcat și, de aceea, Consiliul Național pentru Curriculum, împreună cu Institutul de Științe ale Educației, au elaborat deja, pentru anul școlar 2006-2007, o nouă schemă curriculară, ce cuprinde: trunchi comun, curriculum diferențiat și curriculum la decizia școlii.

La prezentarea ultimei moțiuni de cenzură, am aflat că sunt de pe altă planetă și, sincer, m-am bucurat că sunt perceput așa. Această planetă există în mintea mea, unde nu este nici corupție, nici căpătuială, unde cinstea și corectitudinea au un loc bine definit. Vin de pe o planetă unde munca este prețuită, unde onestitatea și bunul-simț îmi guvernează acțiunile.

Am reușit să cunosc planeta celor de care dumneavoastră încercați să vă debarasați, care nu-mi aparține. În jurul acestora a fost strivit tot ce este cinstit și drept. Umbra acestor coloși ai corupției și ai minciunii a făcut mult rău învățământului.

Da, domnilor semnatari ai moțiunii simple! Singurul adevăr din moțiune este că nu aparțin planetei voastre și nu mă veți înțelege niciodată. Facem parte din lumi diferite și eu mulțumesc lui Dumnezeu că mi-a dăruit acest loc. (Aplauze în partea dreaptă a sălii)

O voce din sală:

Corect!

Domnul Mihail Hărdău:

Sunt bucuros.

Preluarea mandatului meu de ministru a avut loc într-o perioadă de criză. Noi plătim erorile celor care ne-au precedat. Spre exemplu, numai diferențele de salarii datorate calculului greșit al salariilor din ultimii 4 ani totalizează 630 milioane lei RON, sumă ce depășește bugetul cercetării științifice din anul 2005.

Pentru că în moțiune v-ați referit la 500 de zile, mă simt obligat să vă reamintesc, domnilor parlamentari semnatari ai moțiunii, că, din neglijență sau nepricepere, în bugetul anului 2005 nu a fost introdusă suma de 660 milioane lei RON, ce trebuia să asigure promisa creștere salarială din 2004, în urma înțelegerii dintre Guvern și sindicate. Și această sumă considerabilă a fost asigurată cu efortul pentru care Guvernul nostru merită toată admirația și respectul cuvenit.

Aveți acum spre analiză moțiunea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat și răspunsul meu. Puteți să comparați, păstrând proporțiile, realizările și insuccesele din sistemul educațional, pentru cei 4 ani de guvernare ai Partidului Social Democrat și cei 1,5 ani de guvernare ai Coaliției. Contez pe aprecierea obiectivă și responsabilă a fiecăruia dintre dumneavoastră.

Vă mulțumesc. (Aplauze în partea dreaptă a sălii)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule ministru.

Înainte de a trece la dezbaterea asupra moțiunii, rog Grupul parlamentar al Partidului Conservator și parlamentarii fără apartenență la un grup să indice care sunt persoanele care vor vorbi din partea dumnealor. Domnul deputat Manta, de la Grupul parlamentar conservator?

De la deputații fără apartenență, dacă va exista vreo propunere, o s-o înregistrez.

Vă informez că s-au depus o serie întreagă de înscrieri la cuvânt.

Începem dezbaterile asupra moțiunii simple.

Dau cuvântul doamnei deputat Monalisa Găleteanu din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Doamna Monalisa Găleteanu:

Domnule președinte, am rugămintea la dumneavoastră să restabiliți mai întâi ordinea în sala de plen.

Domnul Bogdan Olteanu:

Fără îndoială, pentru dumneavoastră doamna deputat! (Clopoțel)

Doamna Monalisa Găleteanu:

Vă mulțumesc mult.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

După ce am ascultat punctul de vedere subiectiv al ministrului educației, dați-ne voie să vă spunem acum cum stau lucrurile, de fapt, în sistemul de învățământ românesc.

Mesajul pe care doresc să-l transmit este un apel la responsabilitate și solidaritate către toți parlamentarii, indiferent de culoarea politică, mai presus de orice interes de partid, în spiritul susținerii școlii românești și a slujitorilor săi.

Programul de guvernare al Alianței D.A. sau "Dreptate și Adevăr", așa cum dumnealor s-au intitulat, promitea fonduri mai mari pentru educație, și anume cel puțin 6% din p.i.b., dublarea salariilor profesorilor și eliminarea ingerințelor politicului în promovarea cadrelor didactice în funcții de conducere. Nu numai că promisiunile din campania electorală nu au fost îndeplinite, dar actualii guvernanți s-au grăbit să le încalce imediat după ce au preluat puterea. Astfel, la nivelul întregii țări, au fost schimbați toți inspectorii școlari generali, și generali adjuncți, în jur de 200 de inspectori școlari și peste 1 200 de directori de școli și grădinițe.

Cum s-a putut realiza acest lucru? Foarte simplu, pentru actualii guvernanți, încălcând pur și simplu legile țării, încălcând Legea învățământului și Statutul personalului didactic prin care se prevede foarte clar faptul că, în învățământ, funcțiile de conducere se ocupă prin concurs, iar mandatul astfel obținut are o durată de 4 ani.

Nu numai că guvernații actuali nu au așteptat îndeplinirea sorocului de 4 ani al mandatului unui inspector școlar general, inspector școlar general adjunct, directori de școală, dar s-au apucat să-i hărțuiască pe acești slujitori ai școlii amenințându-i cu scăderea calificativului "foarte bine", calificativ pe care aceștia îl obținuseră pe parcursul întregii cariere didactice, amenințându-i cu un calificativ mai mic, mai umilitor și total nemeritat.

Astfel, cadre didactice de un înalt prestigiu moral și profesional s-au văzut puse în situația de a-și da demisia la apogeul carierei, forțați de presiunile guvernării portocalii, încercând în acest fel să-și salveze onoarea de dascăl și de om. Iată cum, prin ingerința brutală a politicului în viața școlii românești, peste 1000 de manageri din întreaga țară au fost destituiți abuziv sau au fost obligați să-și dea demisia pentru singura vină de a fi promovat un concurs în timpul guvernării PSD.

Marea nerăbdare a actualei Puteri de a-i debarca din funcție pe directorii numiți prin concurs și care se aflau în derularea mandatului de 4 ani și înlocuirea acestora cu activiști ai PNL și PD ne confirmă faptul că actuala guvernare nu are nici o preocupare pentru depolitizarea învățământului, ci, dimpotrivă, dorește să transforme școala românească într-o scenă politică pentru promovarea intereselor proprii.

Din expunerea de motive pe care am formulat-o și din argumentele prezentate în moțiune, reiese obligația și datoria constituțională a fiecărui parlamentar care și-a asumat angajamente în fața electoratului său ca prin votul pozitiv pe care îl va da astăzi în favoarea moțiunii să-și exprime susținerea față de respectarea legilor țării și față de școala românească.

Acum avem cu toții o datorie morală, dar, mai mult decât atât, avem o obligație dată de lege față de tânăra generație și față de întregul corp profesoral al acestei țări. Să punem punct experimentelor periculoase din învățământ, să stopăm încălcarea legilor țării în domeniul educației și să asigurăm elevilor, studenților și cadrelor didactice un mediu sănătos pentru muncă și învățătură.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, doamna deputat.

Urmează, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, domnul deputat Cristian Silviu Bușoi.

Domnul Cristian Silviu Bușoi:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Domnule ministru,

Stimați colegi parlamentari,

În momentul în care am luat hotărârea de a lua cuvântul la această dezbatere pe tema învățământului, primul lucru pe care l-am făcut a fost acela de a citi moțiunea simplă inițiată de PSD pe tema educației.

Am avut surprinderea să constat că această moțiune simplă nu este altceva decât o înșiruire de câteva fraze scrise parcă în joacă, lăsând impresia că un consilier de la Grupul parlamentar al PSD a primit sarcina de a redacta pe fugă o moțiune, sarcină pe care a resimțit-o ca pe o imensă corvoadă.

Singura frază care aduce un reproș concret, este cea legată de incidentul cu subiectele pregătite pentru testarea națională a absolvenților de clasa a 8-a ajunse în mâinile unui ziarist, dar, domnilor și doamnelor deputați de la PSD, acest incident putea fi cel mult subiectul unei declarații politice și nicidecum subiectul unei moțiuni simple.

Este un demers politicianist demersul PSD de a iniția o moțiune simplă pe tema educației, în condițiile în care în toată perioada în care s-a aflat la guvernare nu a făcut nimic, nici pentru reformarea în sens european a învățământului, nici pentru creșterea finanțării acordate acestui sistem.

Din punct de vedere strategic, atâta timp cât s-a aflat la guvernare, PSD nu fixat, din păcate, pentru învățământul românesc nici un obiectiv strategic, nu a manifestat nici o intenție de reformare a învățământului și a menținut și chiar a consolidat un sistem de dinainte de 1989.

În timpul guvernării PSD, în numele unei autonomii originale, universitățile românești au devenit feude, conduse de clanuri și grupuri de interese, motivate de câștiguri fabuloase. Salarii bugetare de 150-180 de milioane de lei erau lucruri comune în timpul guvernării PSD. Și, de aici refuzul de a respecta Legea declarării averilor și a Legii accesului la informații de interes public.

Profitând de lipsa unei Legi a lustrației, clanuri de extracție comunist-o securistă au controlat fluxuri financiare importante în educație și cercetare. Și aceasta ar fi una din explicațiile pentru care deși învățământul a beneficiat de unele fonduri, mai ales din surse externe, beneficiile au întârziat să apară.

Cât despre calitatea programelor de studii, la sfârșitul guvernării PSD, nici una din universitățile românești nu se afla în primele 500 din lume. Au devenit doar fabrici de diplome, de multe ori bucăți de hârtie, fără acoperire în cunoștințe și abilități.

Stimați colegi,

În toată guvernarea PSD nu s-au elaborat nici un fel de criterii unitare, cuantificabile, similare cu cele din țările Uniunii Europene de promovare a cadrelor didactice din mediul universitar.

În ceea ce privește învățământul preuniversitar, în timpul guvernării PSD, infrastructura și logistica, în special în mediul rural, au rămas la nivele intolerabile, caracteristice Evului Mediu. Doar 2% din elevii care provin din mediul rural parcurg studii universitare și doar 15-20% studii liceale. Din cauza subfinanțării, corpul profesoral este îmbătrânit, tinerii evită cariera didactică, profesorii performanți pleacă spre domenii de activitate mai bine plătite în special în privat.

Centralismul și birocrația promovată de PSD, cu nimic mai puțin agresive decât cele existente în regimul comunist, au sufocat și au anihilat inițiativele menite de a promova interese și cerințe locale, cât și interesele elevilor și părinților.

Guvernarea PSD a anulat, în bună măsură, descentralizarea și reforma promovată de guvernarea anilor 1997-2000. Evaluarea și examenele de absolvire erau de multe ori suspicionate a fi trucate și contaminate de corupție, pentru a ascunde adevărul asupra rezultatelor învățării. Salarizarea s-a făcut după criterii de grade și vechime, nu după performanțele și rezultatele muncii, cum ar fi normal.

În ceea ce privește înlocuirea pe criterii politice a responsabililor din educație, aceasta este ceea ce a făcut Partidul Social Democrat la începutul anului 2000. Mulți dintre inspectorii și directorii promovați de PSD fiind aceia care în timpul campaniei electorale și în timpul guvernării PSD pe bani publici și folosindu-se de toată infrastructura de care au beneficiat, au făcut campanie Partidului Social Democrat și au timorat pe acei profesori, acele cadre didactice care nu împărtășeau viziunea lor politică.

În finalul intervenției mele, n-aș vrea să intru în detalii privind realizările în aceste zile, acele 500 de zile de guvernare, pentru că aceste lucruri au fost spuse de ministrul educației, domnul Hărdău, dar aș vrea totuși să punctez câteva chestiuni care mi se par esențiale. Pentru că Guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu a înțeles de la bun început că investiția în educație este cea mai profitabilă investiție.

În loc de 3,4 - 3,7% din p.i.b. cât au acordat guvernele PSD, Guvernul Tăriceanu acordă în acest an aproape 5% din p.i.b, iar în urma celei de-a doua rectificări bugetare, se va aloca pentru învățământ o sumă egală cu suma întreagă cheltuită din 1990 până în prezent pentru investiții.

În locul unui dezinteres total pentru soarta cercetării științifice din timpul guvernării PSD, Guvernul Tăriceanu alocă un buget dublu, înțelegând importanța strategică a acestui domeniu.

În locul opacității și a lipsei oricărui criteriu în evaluarea universităților și a instituțiilor de învățământ din sistemul preuniversitar, Guvernul Tăriceanu, Ministerul Educației și Cercetării a inițiat Legea calității învățământului, instrument eficient de evaluare a performanțelor instituțiilor de învățământul. În locul promovării pe bază de pile și interese, așa cum s-a întâmplat și în guvernarea PSD, în sistem universitar, Ministerul Educației și Cercetării a elaborat criterii clare de promovare pentru cadrele didactice din sistem universitar. Sigur că aceste reforme trebuie duse până la capăt, pentru că sistemul de învățământ din România are nevoie de o reformă profundă pentru a avea o șansă în competiția din lumea globalizată în care trăim. Sistemul de învățământ are nevoie de competiție și nu de imobilism, are nevoie ca reforma să susțină metoda învățării prin a face și nu metoda reproducerii cursurilor. Avem nevoie de o salarizare care să-i motiveze pe profesorii să obțin ă performanțe mai bune, iar pentru cadrele didactice din învățământul universitar, veniturile din cercetare, studii, să aibă o pondere mai importantă și nu de o salarizare în mare parte standardizată, neatractivă. Avem nevoie de o competiție între școli pentru a atrage elevii și profesorii cei mai buni avem nevoie de o competiție între universități.

Stimați colegi,

Nu am nici o îndoială ca această moțiune simplă va fi respinsă și încă la un scor categoric. Și, pentru că atunci când vine vorba de reforma învățământului, PSD nu are dreptul moral să inițieze o moțiune simplă. PSD ar trebui, pur și simplu, să tacă.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Urmează, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, doamna deputat Roberta Anastase.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Știm cu toții că educația este motorul dezvoltării oricărei societăți care îi înțelege importanța și o tratează corespunzător. Modernizarea tuturor țărilor europene s-a făcut investind în educație. De asemenea, studiile relevă că șansele unui individ de a-și găsi un loc de muncă cresc în corelație cu nivelul studiilor.

Cercetările Băncii Mondiale au demonstrat că pentru un dolar investit în educație timpurie se obțin beneficii de 7 dolari ulterior. Chiar și numai din aceste motive, toate aceste argumente ne conduc spre o singură concluzie, anume aceea că investiția în educație și în instruirea lor este una dintre cele mai profitabile investiții. Din nefericire pentru PSD, cel care a condus România timp de 10 ani și care acum scrie moțiuni, educația nu a constituit o prioritate și cifrele relevă această realitate. Dincolo de declarațiile de partid de Opoziție, nu trebuie să uităm că, pe vreme guvernării PSD, educația a suferit de subfinanțare cronică.

Știm cu toții că sistemul de educație nu este un sistem care să se autofinanțeze. Prin urmare, e nevoie de voință politică pentru a aloca fondurile necesare educației. Partidul Democrat a înțeles că e nevoie de bani pentru a îmbunătăți condițiile în care învață elevii, pentru a asigura dotările necesare pentru a crește calitatea procesului de educație, pentru a motiva și instrui mai mult corpul profesoral.

Dragi colegi, noi chiar ne-am luptat să aducem bani în școala românească. Pentru a respecta adevărul e bine să mai punctăm două aspecte legate de Partidul Social Democrat. Haideți, să ne amintim cu toții că în campania electorală din 2004 ați promis profesorilor creșteri salariale. Din nefericire ați omis să le bugetați.

În ceea ce privește actualul Guvern, noi am găsit, prin niște furturi substanțiale, resursele pentru a finanța creșterile promise, sau, haideți să le spunem, cinstit păcălelile dumneavoastră electorale. Nu a fost ușor, numai dacă ținem cont că sumele alocate depășesc nivelul cercetării, nivelul alocațiilor cercetării la nivel național. Iar un al doilea aspect care trebuie menționat este că, timp de 4 ani, guvernarea PSD a calculat greșit salariile profesorilor, iar acum efortul actualei guvernări se îndreaptă spre a da înapoi banii profesorilor, bani pe care i-ați luat.

Este pentru prima oară, dragi colegi, când după 1990 un guvern alocă o sumă atât de mare pentru educație. Pentru a ne fi mai ușor să comparăm, investiția actualului guvern în educație este mai mare decât suma totalei investită de Guvernul PSD în perioada 2000-2004. În mod logic, și de așteptat, creșterea finanțării este corelată cu creșterea calitativă a educației, iar rezultatele suntem convinși să or să apară cât de curând. Sigur, investiția în educație trebuie să crească în continuare. Și acest lucru trebuie să-l acceptăm și să-l susținem cu toții.

Partidul Democrat susține ca în 2008 să ajungem la o investiție în educație care să tindă spre 6% din p.i.b. Vorbim, de fapt, despre o țintă strategică. Noi trebuie să recuperăm timpul pierdut în educație, în mod inconștient, de fosta guvernare. Trebuie să punem la olaltă voința politică și curaj, analiză, prognoză și construcție strategică.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Acest obiectiv strategic trebuie să ni-l asumăm cu toții, întreaga clasă politică, și să-l susținem efectiv. Numai așa proiectele construite pe hârtie vor deveni realitate. Avem nevoie de îmbunătățirea infrastructurii educaționale de calitate în educație, de conectare a sistemului de educație la necesitățile societății, în fond de apropierea școlii de comunitate. Trebuie să încurajăm crearea unui parteneriat între profesori, părinți, elevi și autoritățile locale, pentru a reconstrui dialogul firesc la nivelul comunităților locale. Acestea își cunosc și își definesc cel mai bine nevoile și pot repune valorile și exigențele școlii românești pe făgașul lor normal.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Partidul Democrat nu poate gira un demers demagogic cum este cel făcut astăzi de PSD, dar invită pe toți cei care își doresc în mod real o educație de calitate să susțină, alături de Partidul Democrat, demersurile pentru o finanțare corectă a educației.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, doamna deputat Olguța Vasilescu.(Gălăgie în sala de ședințe.)

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Vă rog să-mi asigurați liniștea în sală, domnule președinte!

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog foarte mult, stimați colegi!

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Am început bine.

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamna deputat, totdeauna începeți bine.

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Vă mulțumesc. Sunteți foarte amabil.

Domnule ministru,

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă mărturisesc faptul că îmi bine foarte greu să vorbesc la această moțiune mult prea simplă, din păcate, a PSD și asta pentru că eu cred că situația din învățământ nu se poate expune pe două jumătăți de pagină. Când am primit textul moțiunii am avut senzația că țin în mână un comunicat de presă. Doar o pagină, La atât se rezumă situația critică din învățământul românesc?

Dacă ar fi să ne luăm după semnatari, cel mai grav lucru petrecut în sistem este greșeala unui funcționar de a da subiectele de la proba de istorie de capacitate unui jurnalist, care, sigur este o problemă foarte serioasă și, care merită sancționată de factorii de răspundere din Ministerul Educației și Cercetării. Dar, parcă, totuși, nu ne așteptam să devină subiect de moțiune simplă. Asta în condițiile în care ne dorim ca acest demers parlamentar să nu cadă în desuetudine. Câteva cuvinte aruncate într-o propoziție despre subfinanțarea din sistem, ceva destul de subtil despre descentralizare și legea salarizării în învățământ și cam aici se termină totul. După ce, evident, se cere demisia domnului ministru Mihail Hărdău.

În ceea ce ne privește vrem să fim cât se poate de categorici. Nu este momentul să fie schimbat acum ministrul Hărdău. Și nu o spunem pentru că am avea vreo simpatie pentru domnia-sa, ci pentru că sistemul este destul de bulversat. În primul rând, de experiențele care s-au făcut pe elevi, pe studenți și pe profesori de către toți miniștrii de după revoluție. Toți s-au crezut un fel de Spiru Haret și au venit să reformeze aruncând, din păcate, la coș ceea ce a fost bun odinioară și neglijând cea mai arzătoare problemă - subfinanțarea.

În decurs de un an de zile s-au schimbat trei miniștri: Alexandru Athanasiu, Mircea Miclea, Mihail Hărdău, fiecare având o cu totul altă concepție decât precedesorul său.

Fiecare a pierdut câteva luni bune pentru a se obișnui cu sistemul și a vedea despre ce este vorba. Și unii vor să vină și al patrulea ministru, probabil, cu alte idei, cu alte priorități și în mod sigur mai neexperimentat. Cel puțin în următoarele patru luni, până când învață de unde se intră în minister și până la ce se întâmplă în fiecare cătun din România. În loc să se facă o strategie pe termen lung, pentru sistemul de învățământ pe care toate partidele o cer, dar nici un ministru nu a întins mâna către ceilalți și nu le-a cerut să se așeze la o masă pentru a o formula, toți preferă să transforme în cobai elevii și profesorii și să abramburească învățământul după cum le sună lor bine și europenește.

Fac un apel pe această cale și la PSD și la partidele aflate la Putere să inițieze o dezbatere publică, să știm ce-i așteaptă pe elevi și pe profesori și să se facă un program pentru următorii 10 ani de la care să nu se abată nici un ministru. Dacă doriți, o putem face chiar sub egida Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport a Camerei Deputaților.

Trebuie să susținem toți o Lege a salarizării personalului din învățământ, să așezăm profesorii în locul pe care îl merită și apoi să le pretindem calitate.

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor colegi,

O să vă rog să-mi permiteți să iau o pauză până când domnul președinte va restabili ordinea în sală.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Îi rog pe domnii colegi, că doamnele sunt disciplinate, să ia loc în bănci și să nu discute între dânșii.

Domnule coleg, nu mă obligați să fac nominalizări. Vă rog să luați loc în bănci.

Chiar și domnul Stănescu. (Domnul deputat Stănescu stă de vorbă în picioare cu doamna deputat Daciana Sârbu.)

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Observ că numai folosiți clopoțelul, domnule președinte, probabil v-ați dat seama că aici trebuie un bici ca să restabiliți ordinea în Parlament.

Domnul Bogdan Olteanu:

Iau și ciocanul, dacă vreți! Da.

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Ne exprimăm public acordul față de protestele cadrelor didactice, pentru că nu s-au îndeplinit promisiunile făcute sindicatelor și le vom acorda tot sprijinul politic de care au nevoie. Dar despre această problemă dramatică a cadrelor din învățământ, moțiunea nu vorbește nimic. Aici e de subliniat faptul că promisiunile nu le-a făcut ministrul Hărdău, că această negociere a fost făcută cu girul președintelui Traian Băsescu și că acesta este responsabil moral pentru îndeplinirea lor. Și, mai trebuie să fac mențiunea că în pofida protestelor noastre din Parlament, procentul promis sindicatelor nu a fost cuprins în bugetul de stat. Ce este mai important? Un incident birocratic sau soarta cadrelor din învățământ? Asta nu-i privește pe semnatarii moțiunii?

Trebuie, de asemenea, să privim cu mare atenție subiectul descentralizării. Reprezint în Parlament Doljul, unul dintre județele pilot pe descentralizare și pot să vă spun că ne așteaptă o mare nenorocire dacă vom merge mai departe pe principiile după care se acționează acum. Profesorii sunt sfătuiți de directori să nu mai pună absențe și să nu mai lase corijenți sau să nu mai exmatriculeze elevi, chiar dacă sunt recalcitranți față de ei, deoarece școlile vor primi bani în funcție de numărul de elevi pe care-i școlarizează. Și, vă întreb, unde vom ajunge atunci?

Imaginile pe care le vedeți la televizor cu profesori bătuți vor fi la ordinea zilei. Disciplina nu va mai însemna nimic în școlile din România. Tot descentralizarea va duce la politizarea învățământului. Directorul va fi numit în funcție de culoarea consiliului local, dar el va angaja profesorii, el le va stabili salariile și primele și el îi va da afară. Suntem pregătiți pentru așa ceva? Suntem pregătiți să renunțăm la titularizarea în învățământ? Eu cred că nu. Și mai trebuie gândită descentralizarea și, de aceea, vă rog să-mi permiteți să-l felicit pe domnul ministru Hărdău pentru faptul că nu s-a aruncat cu capul înainte să pună în practică acest proiect și i-a văzut și punctele slabe.

În Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, anul acesta, au trecut mai multe proiecte de lege care sunt în favoarea profesorilor. Și asta pentru că am înțeles toate partidele politice să facem politica școlii. Așteptăm cadou sesiunea următoare și de la colegii de la buget-finanțe, bănci, votul favorabil pentru Legea salarizării personalului din învățământ, ca să le redăm profesorilor demnitatea meritată. Așteptăm, de asemenea, de la minister noua lege a învățământului, sesiunea viitoare cu o mai mare autonomie pentru universitățile particulare cărora statul nu le acordă un leu, dar de la care percepe taxe și impozite și cu mai multe facilități pentru ca dascălii să-și poată desfășura activitatea.

Așteptăm mai mulți bani pentru învățământ de la Guvern, așa cum s-a promis în campania electorală. În timpul limitat pe care l-am avut la dispoziție, numai la aceste probleme m-am putut referi, din păcate, și îl rog pe domnul Mihail Hărdău să reflecteze asupra lor, așa cum îi rog și pe domnii Tăriceanu și Vlădescu, ministrul de finanțe, să o facă.

Doamnelor și domnilor deputați,

Mai sunt multe de spus și de făcut. Lucruri pe care, din păcate, nu le-am regăsit în moțiunea telegrafică a PSD care ar fi putut foarte bine să sune astfel: "Moțiune, stop. Subiecte sustrase, stop. Ziariști de la Adevărul, stop. Demisia lui Hărdău, stop".

Grupul parlamentar al PRM nu votează telegrame și nu votează această moțiune mult prea simplă, din nefericire.

Dar Grupul parlamentar al PRM nu dă un CEC în alb nimănui și așteptăm de la domnul ministru Hărdău și de la Guvernul Tăriceanu fapte nu programul Alianței D.A. care a rămas doar pe hârtie. Grupul parlamentar al PRM se va abține, stimați colegi.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna deputat, și vă cer scuze în numele colegilor prea nerăbdători să discute între domniile lor, încât să poată aștepta până la sfârșitul moțiunii.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Ferenc Asztalos.

Domnul Ferenc Asztalos:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Permiteți-mi să încep cu o mărturisire sinceră, fiindcă prima mea impresie, subiectivă, vizavi de această moțiune simplă, era că dintr-o întâmplare nefericită am primit un exemplar nefinalizat. Un exemplar incomplet, fiindcă nu puteam concepe că efortul intelectual al celor 57 de deputați poate fi concentrat în 11 fraze. (Aplauze)

După ce am parcurs aceste fraze, am ajuns la concluzia că conținutul acestei moțiuni nu este în concordanță cu statutul profesional și cu cariera profesională a semnatarilor.

Eu credeam că dânșii prin această moțiune vor încerca să demonstreze clasei politice și opiniei publice că au de fapt o concepție clară, o strategie coerentă privind reforma sistemului educațional. Eu mă gândeam că dânșii ne vor vorbi despre necesitatea unei reforme comprehensive, că vor face referire la procesul de descentralizare, la necesitatea reformei conținuturilor, mă refer aici la planurile, la programele și la manualele școlare.

Mă gândeam că vor face o analiză a necesității reformei managementului, a finanțării și nu în ultimul rând vor vorbi despre necesitatea modernizării procesului de pregătire inițială și de perfecționare a personalului didactic.

În locul acestor probleme serioase, doar câteva referiri nesemnificative, colaterale, și chiar și aceste afirmații fără o argumentație serioasă.

Desigur, noi suntem conștienți că avem mult de făcut în ceea ce privește reforma sistemului educațional. Avem mult de lucru în ceea ce privește asigurarea calității, echității și eficienței proceselor educaționale, că avem mult de făcut în ceea ce privește compatibilizarea finalităților, a conținutului și a structurii învățământului preuniversitar cu cel european.

Dar în speranța că până la sfârșitul mandatului vom rezolva toate aceste probleme și de fapt că până la sfârșitul mandatului vom reuși să asigurăm învățământului, conform Legii învățământului, 600 din p.i.b. și că vom elabora și vom...(Din sală i se strigă să spună și "la sută") 6% din p.i.b. și într-adevăr vom realiza, vom reuși să aprobăm în Parlament Legea salarizării, Grupul parlamentar al UDMR va vota împotriva acestei moțiuni simple.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Pantelimon Manta.

Domnul Pantelimon Manta:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Atât din conținutul moțiunii simple, cât și din luările de cuvânt ale antevorbitorilor, a reieșit starea precară a învățământului românesc, o serie de neajunsuri care sunt o realitate de necontestat a ultimilor 16 ani. Și această realitate "se datorează" sau este "meritul" tuturor guvernelor post-decembriste care n-au acordat atenția cuvenită educației și învățământului.

Sunt câteva aspecte subliniate, repet, peste care nu se poate trece cu vederea, atât în moțiune, cât și în luările de cuvânt, o subfinanțare cronică, o lipsă de coerență a actului decizional la nivelul ministerului, dar și a serviciilor deconcentrate, o descentralizare mereu întârziată, care seamănă mai mult a bulibășeală, și o alocare anuală aproape constant sub 4% din produsul intern brut.

Așa cum s-a subliniat, pe bună dreptate, o parte din vină revine, fără îndoială, și fostei guvernări și trebuie să recunoaștem, nici actuala guvernare nu și-a onorat în totalitate promisiunile. Și aici s-a făcut referire pe bună dreptate la datoria de peste 6 mii de miliarde care a trebuit aprobată, deși nu fusese înscrisă în construcția bugetară în anul 2005, la datoriile de peste 3000 de miliarde care au trebuit plătite în 2006 și care datează din perioada 2000-2004 și așa mai departe. Nu insist.

Stimați colegi,

Este o realitate, pe timpul Guvernării P.S.D. n-au fost mișcări ample sindicale de protest ale cadrelor din învățământ, dar eu cred că aceasta nu se datorează faptului că situația a fost mai bine condusă, ci cred mai bine controlată. Eu cred că fostul Guvern prin mijloace nu le-aș spune neapărat ilicite, oarecum imorale, a reușit să deturneze atenția unor lideri de sindicat, cointeresându-i sub anumite aspecte, de la problemele de învățământ, de fond ale învățământului (Aplauze) și, de ce să n-o recunoaștem, poate și noi, legislativul, avem o vină. Avem încă în Legea sindicatelor principiul nereprezentantivității înscris la loc de frunte, pentru că un sindicat, fie că are 15 membri, fie că are 2000, stă la masa tratativelor după aceeași poziție de egalitate.

Pe bună dreptate, colega Găleteanu a scos în evidență o serie de numiri și de schimbări din funcții de conducere determinate și de criterii subiective, trebuie s-o recunoaștem. Dar, distinsă colegă, acesta nu este decât un efect de bumerang a ceea ce s-a întâmplat în 2000-2004.

Să ne amintim că domnului Mischie, de pana, domnului Mischie n-a scăpat nici portarul de la școala generală, darmite un inspector școlar de învățământ, și acest lucru, mai devreme sau mai târziu, se plătește.

Sigur, asta nu înseamnă că pot fi acord cu anumite excese și din această perioadă.

Sunt câteva lucruri care totuși au dat semnalul unei relative îmbunătățiri a situației, și acest lucru nu poate fi negat de orice om de bună credință: s-au dublat fondurile alocate cercetării, dublat, este un lucru bun; se continuă să se majoreze fondurile alocate infrastructurii din învățământ, iarăși este un bun câștigat; a fost un mai mare procent alocat învățământului, care a permis și o creștere salarială, e adevărat, modestă, trebuie s-o spunem deschis, dar poate acceptabilă în condițiile unei restricții bugetare cunoscute.

Sunt multe lucruri de făcut și eu cred că mai ales în comisia de specialitate, unde avem oameni de mare valoare, aș zice de erudiție, o fostă ministră a învățământului, un om mic la stat dar mare la sfat, chiar un Anghel Stanciu, un mastodont, și la propriu și la figurat, și mulți alți colegi care, indiferent de valoarea politică, cred că pot contribui să facem legi bune, legi moderne pentru învățământul de azi și de mâine în România.

De aceea, vă rog, și fac un apel la dumneavoastră, să nu votăm această moțiune simplă și să dăm gir în continuare actualei conduceri.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Mihai Radan.

Domnul Mihai Radan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule ministru,

Stimați colegi,

Având în vedere faptul că învățământul este considerat prioritate națională, și pentru că acest sector al activității sociale a fost lăsat pe ultimul plan, începând de sus și până jos, și până la un director de școală, Grupul minorităților naționale consideră că acestui sector trebuie să i se acorde o atenție mai serioasă și mai responsabilă.

Pachetul de învinuiri pe care moțiunea pe care o dezbatem o aduce actualului Guvern, considerăm că asemenea învinuiri pot fi aduse oricărui Guvern care s-a perindat din 1990 încoace, iar incidentul pe care l-a provocat îndrăznețul ziarist, îl considerăm o experiență de viitor în domeniul vigilenței.

De aceea, facem un apel călduros către toate formațiunile politice ale Camerei Deputaților să ne unim priceperea și capacitatea și să facem ceva util pentru învățământul românesc, în care se încadrează și cel al minorităților naționale.

Grupul parlamentar nu va vota această moțiune.

Vă mulțumesc. (Din sală i se strigă: "Care grup parlamentar?)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Putem intui că domnul Radan a vorbit în numele Grupului parlamentar al minorităților naționale și îl rog să mă contrazică de la microfon dacă am greșit. (Domnul deputat Mihai Radan confirmă că aparține Grupului parlamentar al minorităților naționale) N-am greșit. Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul deputat Nicolae Bănicioiu.

Mai aveți la dispoziție pentru grup 34 de minute.

Domnul Nicolae Bănicioiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

"Eu n-am luat niciodată premiul I", dar acestea nu au fost vorbele vreunui portar de la Ministerul Educației, ci au fost vorbele președintelui României, domnul Traian Băsescu. Și, de aceea, nu cred că ar trebui să ne mirăm de ce educația românească se află în stadiul în care este în momentul de față.

Și, de aceea, propun ca această frază pe care a rostit-o domnul Băsescu să fie considerată ca un leit motiv al educației românești și am să vă spun și de ce.

Stimați colegi,

Vorbim astăzi și depunem o moțiune pentru educație în fața unor oameni care sunt mult mai interesați de motociclete, mult mai interesați de petreceri și mult mai interesați de dezbateri sportivo-filosofice cu Gigi Becali. (Vociferări din partea Puterii.)

Unde sunt specialiștii pe care dumneavoastră spuneți că-i aveți în domeniul educației? Unde sunt acei profesori care ne vor învăța cum să educăm studenții, cum să educăm școlarii? Poate vine doamna Elena Udrea și ne spune acum și ce subiecte să dăm la bac, că tot e la modă.

Competența, inițiativa și gradul de preocupare didactică, cercetarea, toate acestea au fost înlocuite de amiciție și clientelism politic. Nu mai există promovare didactică fără recomandare de la partid. La fel ca până în 1989, chiar dacă râdeți, așa este, până și studenții, mai nou, iau note în funcție de adeziunea la P.D. sau nu. Salarii de mizerie, burse micșorate, bursele studențești au rămas la nivelul anului 2003, cămine insalubre, încă stau 5 studenți într-o cameră. Poate află și domnul ministru Hârdău cum vrea să intre în Europa. Băi la capătul culoarului, fără aviz de la SANEPID.

Aceasta este realitatea pe care ne-o prezintă colegii din arcul guvernamental într-un mod foarte plăcut. Doctoratele sunt în derivă, reforma propusă de actualul guvern merge într-o direcție necunoscută.

Dar să vorbim totuși și despre realizările echipei de la minister, echipei Hărdău. Greve, sfidarea profesorilor, un viol în incinta ministerului, de care s-a făcut vinovat portarul, cearta cu premierul și scandalul subiectelor, de care, bineînțeles, tot portarul este vinovat?!

Scuzați-mă, dar acestea au fost realizările celor câtorva luni de guvernare ale domnului Hărdău. Și dacă tot portarul este cel mai important funcționar de la minister, atunci propunem să-l punem pe el ministru.

Dar mai trebuie să îndeplinească o singură condiție, nu? Să fie prieten cu domnul Boc.

Caracatița din educația românească e girată și apărată de ministrul educației. Și spun asta pentru că domnul ministru îl menține în funcție cu încăpățânare pe Adrian Gorun, prieten vechi al domnului Mischie, un adevărat naș al sfidărilor și ilegalităților din sistem. Adrian Gorun a parcurs toate gradele universitare din 2001, când era lector la Universitatea "Constantin Brâncuși", și până în 2005, când a ajuns rector la aceeași universitate.

Dacă îi cuantificăm gradul de eficiență universitară, vom constata că profesorul Palade e mic copil. Ca rector, el încalcă Legea statutului înaltului funcționar public, fiind și rector, și secretar general al Ministerului Educației.

În consecință, aceste lucruri fiind cunoscute deja, iar episodul cu subiectele dispărute, de care sunt de acord cu dumneavoastră că nu este atât de important, dar nu face nimic altceva decât să confirme incompetența ce domnește la minister și faptul că singura performanță a actualului ministru a fost ca subiectele de la capacitate și de la BAC să se găsească acum și la colțul străzii. Bineînțeles, la prețuri promoționale.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Horia Toma, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Imediat vă vine rândul, domnule Dumitriu.

Domnul Horia-Victor Toma:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor colegi,

S-a mai spus și aici, legat de textul acestei moțiuni, și eu pot să vă spun că sunt surprins de concizia dusă la maximum a acestui text care reușește în cuvinte foarte puține să nu spună mai nimic, decât un singur lucru, demisia ministrului învățământului.

Refuz să cred, pentru că-i cunosc și-i respect pe colegii mei din Partidul Social Democrat, membri ai Comisiei pentru învățământ, repet, refuz să cred că au avut ceva de-a face cu acest text, probabil că nu au fost consultați. Mi se pare cu atât mai ciudat demersul făcut astăzi dacă mă gândesc la un episod care s-a petrecut în Comisia pentru învățământ în urmă cu aproape o lună de zile, când, trebuie să recunoaștem, au existat niște schimburi verbale între premier și ministrul învățământului și președinta comisiei noastre, distinsa deputată, doamna Olguța Vasilescu, a propus ca noi, Comisia pentru învățământ, să luăm o atitudine publică legată de acest lucru și chiar să dăm un mesaj de presă în sprijinul domnului ministru Mihail Hărdău.

La acea discuție, colegii noștri, distinșii noștri colegi din Partidul Social Democrat s-au raliat acestui punct de vedere și au susținut cu tărie necesitatea ca noi, Comisia pentru învățământ să ieșim cu un comunicat de sprijin pentru domnul ministru.

Este foarte ciudat că în mai puțin de o lună de zile, domniile lor s-au răzgândit și și-au pus semnătura pe o moțiune în care cer exact contrariul. Aceasta vine să dovedească o dată în plus că ne aflăm de fapt în fața unui exercițiu de imagine, exercițiu care însă se bazează pe un text care, hai să fim serioși, păcătuiește în consistență mai mult decât ar fi cazul pentru un for cum este Parlamentul României.

Închei prin a vă spune răspicat că noi, Partidul Național Liberal, sprijinim eforturile și ne-am declarat întotdeauna ferm de partea eforturilor pentru creșterea gradului de finanțare și creșterea calității învățământului românesc. Demersurile care s-au făcut, sumele suplimentare care s-au alocat în acest an sunt o mărturie foarte clară a dorinței și a angajamentului nostru politic,

Vreau însă să atrag atenția asupra unui lucru, mai ales că aici discut cu niște distinși colegi care au lucrat, mulți dintre dumneavoastră în administrație. Nu prin schimbarea ministrului învățământului, nu numai prin efortul Ministerului Învățământului se pot rezolva acele solicitări pe care, într-adevăr, sindicatele pe bună dreptate le-au făcut.

În ceea ce privește noua lege a salarizării în învățământ, stimați colegi, știți foarte bine că o lege coerentă a salarizării în învățământ ar trebui să se facă recorelând salariile din învățământ cu cele ale tuturor bugetarilor, și atunci mult mai logic și mult mai înțelept ar fi să elaborăm o lege care să reglementeze un raport corect al salariilor pentru toți bugetarii. Dar lucrul ăsta nu putem să-l facem numai cu ministrul învățământului și cu Ministerul Învățământului. E nevoie și de sprijinul Ministerului Muncii, al Comisiilor pentru muncă și protecție socială.

S-a vorbit aici de responsabilitate. Haideți să ne-o asumăm. Și nu în ultimul rând, investițiile în infrastructură. Să știți că m-am ocupat de această situație. Capacitatea de absorbție să știți că este redusă. Deși foarte multe școli, mai ales din mediul rural, au nevoie urgentă de reparații, consiliile locale nu au documentații pregătite ca să poată să înceapă lucrările și să absoarbă acești bani.

Este iarăși cazul să-i ajutăm, pentru ca acești bani... pentru că altfel, să știți, chiar dacă Ministrul Finanțelor ar aloca cei 1,1 miliarde de euro mâine, ei ar rămâne necheltuiți până la sfârșitul anului.

Închei spunându-vă că noi, Partidul Național Liberal, nu sprijinim schimbarea ministrului învățământului și suntem pentru sprijinul educației și școlii.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, doamna deputat Monica Iacob Ridzi.

Doamna Monica Iacob Ridzi:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor deputați,

Fără îndoială, educația are carențe vechi în țara noastră. Acest adevăr crud este demonstrat chiar de tonul imperial și ifosele tendențioase ale acestei moțiuni. De fapt, e greu să numești moțiune, fie ea și simplă, această simplă coală ministerială, chiar dacă este semnată de atâția foști miniștri. Este mai degrabă o jalbă prin care în stilul boierilor lui Lăpușneanu, aristocrația psd-istă clamează categoric: "Capul lui Hărdău vrem!"

Graba cu care a fost încropit acest act incriminator al învățământului românesc este deja imortalizată în analele Parlamentului prin expresia "O dovadă clară a unei guvernări lipsită de coerență", în care siluirea gramaticii limbii române este stridentă.

Desigur, învățământul nostru are metehne grele, dacă până și foștii miniștri se exprimă dezacordat, în dialectul popular al sectorului 5. Din păcate, moțiunea prezentată nu se pretează la o analiză de fond, pentru că fondul lipsește cu desăvârșire. Avem în față 11 alineate ordonate fotbalistic. Fiecare poartă pe tricou sigla P.S.D.-ului, adică un stol de păsări migratoare, alături de sloganul publicitar "Capul lui Hărdău vrem!"

Am convingerea că discursul domnului președinte Traian Băsescu rostit recent în fața Camerelor reunite constituie un rechizitoriu mult mai clar, obiectiv și documentat al învățământului educațional românesc. De peste 16 ani învățământul de la noi, asemenea altor aspecte ale vieții noastre sociale, economice, culturale și politice, traversează un dureros și complicat proces de transformare, de adaptare la exigențele noii realități. Nu este ușor. Plătim în continuare tribut unei mentalități perimate istoric, unui tradiționalism bine înrădăcinat, dar păgubos.

Formele moderne de pedagogie intuitivă și educație interactivă pătrund anevoios. Școala de altă dată atârnă greu în balanța progresului. Dar spiritul înnoitor se face deja simțit. Cadrele noastre didactice sunt tot mai implicate în schimburi de experiență și programe europene. Desigur, schimbarea la față a învățământului românesc cere timp. La această dificilă problemă, Opoziția noastră constructivă a găsit însă o rezolvare imediată. "Capul lui Hărdău vrem!"

Guvernările ultimilor 16 ani, indiferent de culoarea lor politică, nu au reușit să adapteze oferta sistemului nostru educațional la cererile formulate de piața muncii, fie ea internă sau externă. Ministerul Educației și Cercetării a fost păstorit vreme de 11 ani de P.S.D., timp în care s-a continuat fabricarea în serie a sute de mii de ingineri, juriști și economiști, cu mult peste nevoile existente, în vreme ce piața muncii cere cu disperare informaticieni competenți, constructori, zidari, dulgheri, bucătari și fierari-betoniști.

Vreme de 11 ani, P.S.D. a aruncat praf în ochii opiniei publice, transformând în emblema învățământului nostru o mână de elevi eminenți câștigători de olimpiade internaționale.

Stimați colegi din P.S.D., n-ați suflat o vorbă despre faptul că în toate evaluările internaționale, sistemul nostru educațional s-a situat constant în treimea codașă, că în primele 500 de instituții de învățământ superior ale planetei Pământ nu figurează nici măcar o școală românească. Nu ați spus niciodată că țara noastră, cu o rată de 1,5%, este lider european la capitolul abandon școlar.

V-ați complăcut într-un festivism electoral frate cu minciuna, ca nu cumva să vi se ofilească trandafirii. Iată că noi avem curajul să spunem lucrurilor pe nume, dar soluția găsită de dumneavoastră este de o simplitate înduioșătoare, "Capul lui Hărdău vrem!"

Situația este și mai dramatică în învățământul rural unde, vă rog să rețineți, un singur cadru didactic din zece are calificarea cerută de fișa postului, iar jumătate din populația școlară în vârstă de 14 ani nu a obținut diploma de capacitate, nici nu a promovat testul național.

Treaba asta e veche, nu ține de guvernarea ultimilor doi ani. Întrebare: ce ați făcut dumneavoastră pentru învățământul de la sate, în afară de a racola în forță directorii la P.S.D., transformând școlile în adevărate celule de partid? Și, acum, cu nonșalanță, la o boală generată de guvernarea dumneavoastră ați găsit antidotul minune: "Capul lui Hărdău vrem!"?

Firește, aveți suficientă grijă să instigați iar sindicatele din învățământ. Sunteți mai interesați să vedeți profesorii în stradă decât la catedră. Vă reamintim însă și pe această cale că partidele aflate la guvernare își vor respecta oferta electorală, că vom reuși să acordăm Ministerului Educației și Cercetării 6% din p.i.b. până în anul 2008.

Dar politicianismul jalnic al acestei așa-zise moțiuni capătă accente grotești prin mesajul ei destabilizator. Suntem înaintea aderării României la Uniunii Europene. Acest obiectiv major ar trebui să ne unească prin miza lui copleșitoare, ar trebui să facem tot posibilul pentru a evita adâncirea unei crize politice, singura piedică teoretică în calea aderării.

Stimați colegi din P.S.D., cel puțin din acest considerent etic și patriotic, dacă vreți, ar trebui să fiți mai temperați. Lăsați Coaliției dreptul să-și remanieze Guvernul în funcție de prioritățile momentului.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

În încheiere, vreau să vă mai spun că diviziunea muncii politice a fost stabilită de alegătorii români. Coaliția are datoria să guverneze, iar Opoziția să scrie moțiuni, simple și compuse. La urma urmei, moțiunea este instrumentul de lucru constituțional al opoziției.

Așadar, a dăscăli dascălii din România printr-o moțiune simplă nu este chiar un păcat capital. Se știe însă că eficiența și forța de persuasiune a unei lecții depinde mult de autoritatea morală a profesorului. Uitați-vă puțin la lista semnatarilor prezentei moțiuni și veți descoperi clienți fideli ai Departamentului Național Anticorupție. Nu știu dacă domnul Dan Ioan Popescu este personalitatea cea mai potrivită pentru a ne ține cursuri de morală creștină.

Cred că moțiunea ar fi câștigat un plus de credibilitate dacă, teoretic vorbind, ar fi fost semnată de domnii Iacubov, Mischie, Gabriel Bivolaru, Dumitru Sechelariu și alți apostoli săraci și cinstiți ai stângii noastre fost comuniste.

Închei, rugându-vă ca prin votul dumneavoastră să nu-l decapitați pe ministrul Hărdău. Lăsați-i Coaliției dreptul de a-și reorganiza Executivul așa cum crede că este mai bine pentru țară, pentru cetățeni, pentru viitorul european al României.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Doamnelor și domnilor deputați,

Am plăcerea de a vă aduce la cunoștință că o delegație a Paramentului Landului Saxonia Inferioare din Germania, condusă de doamna Heidrun Merk, președinte al Comisiei pentru afaceri federale și europene, vizitează Parlamentul României și se află alături de noi. (Aplauze.)

Vă mulțumesc.

Revenim.

Are cuvântul domnul deputat Mihai Dumitriu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnul Mihai Dumitriu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prezenta moțiune trage un semnal de alarmă că școala românească nu este pregătită să facă față schimbărilor care s-au petrecut în societate.

Slăbiciunea și haosul care domnesc în sistemul de învățământ au fost puse în evidență cu două zile înaintea începerii testelor naționale pentru absolvenții claselor a VIII-a.

Întâmplarea cu sustragerea subiectelor naționale este mai gravă decât pare, indicând deficiențe procedurale în pregătirea desfășurării testelor naționale. Mai mult, evenimentul produs a indus în opinia publică românească, în rândul elevilor, părinților și al cadrelor didactice un semnal de nesiguranță, care a afectat devastator credibilitatea învățământului, a școlii, a Ministerului Educației și Cercetării, a seriozității organizării examenelor naționale.

De asemenea, demolează încrederea copiilor că pot învăța carte, că pot promova într-o țară a valorii, și nu a minciunii, că pot lua notele pe care le merită. Încrederea elevilor în munca cinstită primește o lovitură mortală. 79% din cei menționați mai sus nu au încredere în examenele naționale, considerând că sunt fraudate.

Fenomenul produs, care nu este singular, demonstrează mediocritatea guvernării "portocalii", a Coaliției P.N.L.-P.D.-P.C.-U.D.M.R., mediocritatea funcțională a instituțiilor statului român, implicit a Ministerului Educației și Cercetării, care nu ar exista fără succesul mediocrităților individuale promovate în funcție, în contextul blestematului de algoritm, care definește în România "ciolanului" guvernările de coaliție.

Atât în structurile din Ministerul Educației și Cercetării, cât și la nivelul inspectoratelor școlare sau unităților de învățământ au fost promovate persoane din clientela politică, membri activi ai partidelor Coaliției, care duc o luptă acerbă pentru împărțirea ciolanului, și nu pentru rezolvarea problemelor specifice învățământului și continuarea reformei.

Toate palierele din învățământul românesc (universitar și preuniversitar) au devenit teatre de luptă între actualii guvernanți, cu o intensitate deosebită între P.N.L. și P.D.

În consecință, are loc agravarea suferinței învățământului românesc, discreditarea învățământului în fața opiniei publice, desconsiderarea și umilirea corpului profesoral, accentuarea neîncrederii că în învățământ nu se respectă legea, iar promovările se fac pe baza algoritmului blestemat, pe care vi l-am spus, și al clientelei politice, colorarea listelor unităților școlare propuse pentru alocarea de fonduri în galben, portocaliu și albastru, după culorile politice ale inspectorului general, ale inspectorului general adjunct, a primarilor și a directorilor.

Ministerului Educației și Cercetării îi lipsește o strategie și o viziune pentru învățământul românesc, în contextul schimbărilor majore survenite în societate și a integrării României în Uniunea Europeană.

Gestionarea sistemului de învățământ în cele peste 500 de zile a adus învățământul într-o criză fără precedent. Președintele Băsescu spune un mare adevăr: "Mai mult am cosmetizat decât am continuat reforma".

Programul de guvernare al Alianței "D.A." pentru 2004-2008, pe probleme de învățământ, conține peste 80% din măsurile dispuse, inițiate și puse în practică de guvernarea P.S.D. în 2000 - 2004. Enumerăm numai câteva: descentralizarea sistemului de învățământ, începută de P.S.D. în 2003, pentru că numai prin descentralizare se pot elimina disfuncțiile care există la ora actuală în învățământ. Este stopată, frânată, redusă aproape la zero de actualii guvernanți, de actuala conducere a Ministerului Educației și Cercetării, de interesele opozanților diferitelor partide din Ministerul Educației și Cercetării.

De ce? Pentru că ar trebui să se restructureze profund Ministerul Educației și Cercetării și inspectoratele școlare județene, reducându-li-se o parte din competențe. Stopându-se autonomia școlilor și liceelor, inspectoratele școlare județene încă mai desfășoară o serie de acțiuni care contravin practicilor europene și cerințelor Consiliului Europei.

Dau numai câteva exemple: încadrarea cu personal didactic, prin procedurile aplicate, este o cacialma. Eu o consider și ilegală la ora actuală. Este valoarea unităților din învățământ, nominalizarea directorilor, încadrarea secretarilor șefi de la unități de învățământ se face numai cu acordul inspectoratelor școlare; încadrarea personalului suplinitor - vă dați seama, inspectoratele școlare trimit suplinitori la directori în comune. Ce fel de oameni trimit, cine gestionează? Și directorul răspunde în fața comunității. Gestionarea RC-urilor.

Un alt obiectiv: generalizarea învățământului de 10 ani, care este unul din punctele forte ale guvernării Alianței "D.A." pentru anii 2004 - 2008. Măsura, însă, a fost dispusă și pusă în practică de guvernarea P.S.D. în anul școlar 2003 - 2004. Atunci s-a sistat examenul de capacitate și au fost introduse testele naționale, măsură pentru trei ani, urmând ca Ministerul Educației și Cercetării să schimbe modalitățile de evaluare, de absolvire și modalitățile de acces în diferite centre de învățământ, în acord cu documentele europene în materie, adică continuarea reformei.

Ne întrebăm: testele naționale organizate în această structură mai sunt necesare? Cui folosesc? Pentru anul școlar 2006 - 2007, în spiritul reformei învățământului, Ministerul Educației și Cercetării trebuia să analizeze rațiunea testelor naționale în mijlocul unui ciclu obligatoriu de învățământ. Și, în consecință, să propună alte modalități de admitere în ciclurile superioare gimnaziului.

Nu greșesc când afirm că în structurile din învățământ, programele școlare, metodele nu sunt armonizate cu cerințele curente ale societății și Consiliului Europei.

Doamnelor și domnilor deputați,

Protecția și educația copiilor nu reprezintă pentru actualii guvernanți portocalii, P.N.L.-P.D., o prioritate. Dacă în guvernarea P.S.D., 500 - 600 de elevi, cu preponderență din mediul rural, foloseau gratuit locuri în taberele școlare, acum ele au devenit nefuncționale, din cele 178 fiind pregătite doar 54, sub denumirea de centre de agrement pentru tineret, după cum au fost botezate de tânărul U.D.M.R.-ist care le conduce, restul sunt lăsate în paragină intenționat, pentru ca membrii taberelor politice P.N.L.-P.D.-P.C.-U.D.M.R. să le împartă.

Guvernanții portocalii nu pricep că latura instructiv-educativă este mult mai profundă și trebuie completată și cu activități extrașcolare?

Un alt aspect vreau să vă aduc aminte, referitor tot la testele naționale. În județul Iași, din 10.200 de absolvenți de clasa a VIII-a, au susținut testele naționale 7.180, un procent de promovare de 70%, deci aproape 4.900, adică sub 50% din elevii claselor a VIII-a au promovat testele.

Ce se întâmplă cu restul elevilor din clasa a VIII-a, când în foarte multe localități din mediul rural au fost desființate școlile de arte și meserii. Ce meserie își vor însuși pentru a-și câștiga existența? Nu cumva ei vor ajunge viitori săraci ai României, viitoarele slugi din curțile și din casele bogaților? Așa înțelege actualul program de guvernare să asigure șanse egale pentru copiii din România.

Voi face o scurtă referire și la cadrele didactice, care au fost jignite de repetate ori, desconsiderate, descalificate în fața elevilor și a părinților de actuala putere P.N.L.-P.D., chiar de președintele țării, domnul Băsescu, de premierul Tăriceanu, prin etichetarea lor ca fiind evazioniști, lipitori ai bugetului, de ministrul învățământului, Hărdău, că au creierele prăfuite, îndemnând părinții să bată cu pumnul în masă pentru a-i trezi din beție.

Realitatea este cât se poate de tristă. Alianța P.N.L.-P.D. a promis dublarea salariilor cadrelor didactice și nu reușesc să o pună în aplicare. Majoritatea profesorilor au crezut și au votat. Profesorii, învățătorii și educatoarele au fost manipulați de promisiuni deșarte.

Când actualii guvernanți erau în opoziție, au fost de acord și au susținut frenetic ca, prin lege, învățământului să-i fie alocat 5% din p.i.b., în 2006, iar în 2007 6% din p.i.b., lege votată de dumneavoastră, cei care ați fost în mandatul trecut. Prevederile bugetare, însă, pentru anul 2006 reprezintă 88% din bugetul pe 2005, alocat de guvernarea P.S.D., și 3,78 din p.i.b.

Iată o dovadă că actuala Coaliție nu era și nu este pregătită să conducă țara și nici să gestioneze realist și profesionist problemele învățământului românesc.

În negocierile din noiembrie 2005, Guvernul a oferit 5% din p.i.b. pentru educație, doar pe hârtie. În realitate, acești bani nu există. Suma promisă, de 1,1 miliarde euro pentru infrastructura școlară a fost o minciună, deoarece până la ora actuală s-a alocat doar 100 milioane de euro și reprezentând partea de finanțare a României în programele finanțate de Banca Mondială, programe puse în practică de guvernarea P.S.D.

Doar vreau să vă mai aduc aminte despre violența în școli, în ultimii doi ani, că a luat o amploare deosebită, manifestându-se prin agresiuni fizice între elevi, între elevi și profesori și între părinți și profesori.

Cele câteva aspecte pe care vi le-am prezentat demonstrează neprofesionalismul guvernanților portocalii, aroganța și disprețul față de popor, față de elevi, față de părinți, față de cei care trudesc la catedră pe niște salarii de mizerie. Trebuie restructurat din temelii Ministerul Educației și Cercetării, inspectoratele școlare, alte organisme din învățământ, alte organisme care oferă educație.

De asemenea, trebuie acordată o atenție deosebită educației adulților. Mai mult, prin acțiunile întreprinse, actuala guvernare distruge tot ce este mai bun: sufletul și speranța copilului, viitorul țării.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul Crin Antonescu, din partea Grupului parlamentar al P.N.L.

Înțeleg că-i mai dați din timp?

Domnul Crin Antonescu mai are 8 minute și jumătate din timpul repartizat.

Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:

Domnule ministru,

Stimați colegi,

De 16 ani, tema învățământului este pentru noi, politicienii, pâine tare bună de mâncat. Este pâine bună de mâncat pentru Opoziție, ieri pentru noi, azi pentru dumneavoastră; este o pâine destul de bună de mâncat pentru guvernanți, ieri pentru dumneavoastră, azi probabil pentru noi; este o pâine bună de mâncat, iată, și pentru președintele României, care sintetiza recent gama nenorocirilor care au lovit învățământul românesc de 16 ani.

Eu sunt de acord cu semnatarii moțiunii în legătură cu faptul că învățământul românesc are multe belele la activ și multe neajunsuri. Învățământul românesc este cel care i-a dat diplomă de bacalaureat lui Marian Vanghelie. (Aplauze.) Învățământul românesc este cel care a reușit să inventeze, în 16 ani, nu știu câte zeci de universități, în vreme ce mii și mii de copii, în special din mediul rural, nu mai ajung la școala primară. Învățământul românesc este subfinanțat, într-adevăr, dar în același timp, din cauza unor proaste și birocratice gestiuni, e unul din marii risipitori ai banilor publici.

Cred însă că, stimați colegi, al căror drept de a înainta această moțiune nu-l contest, evident, e bine să ne gândim, în vreme ce mâncăm pe rând această pâine, a deplângerii haosului, dezordinii, neîmplinirilor și lipsei de schimbări de mentalitate în învățământ, să ne gândim ce-am făcut fiecare.

Și vreau să vă reamintesc că, până în 1997, chiar 1998, în principal guvernele dumneavoastră, după aceea, pentru o perioadă, și ale noastre n-au apucat de coarne taurul reformei în învățământ, că mi se pare corect să spun acest lucru, un început serios de reformă a fost făcut în timpul mandatului lui Andrei Marga, în fruntea acestui minister, și sub aspectul reformei curriculare, și sub aspectul modernizării instituțiilor, și sub aspectul revoluției Copernicane, pe care ne-o propune astăzi președintele României, și anume întoarcerea învățământului către principalul său beneficiar, care trebuie să fie elevul, studentul ș.a.m.d., și sub aspectul primordial al salarizării, al condiției materiale decente a cadrelor didactice.

De ce s-a oprit această reformă, ce s-a întâmplat cu ea între 2000 - 2004, este o întrebare la care dumneavoastră puteți răspunde mai bine. Și dacă astăzi, așa cum colegii mei au avut deja cinstea de a vă informa, Grupul parlamentar liberal va vota împotriva acestei moțiuni, nu este - vă asigur - din cauză că am fi orbiți de strălucirea prestației actualei conduceri a Ministerului Educației și Cercetării, nici pentru că am fi pe deplin mulțumiți, sau eu personal, cel puțin, nu sunt, de implicarea primului-ministru și a întregului Guvern în chestiunea educației, ci doar pentru că avem cel puțin două elemente promițătoare, și anume acela că, în vreme ce de 16 ani, de 15 ani ne-am tot zbătut - după adoptarea Legii învățământului - să aproximăm acel 4% din p.i.b., avem în fine o alocare care este consistentă, de 5% din produsul intern brut, și în fine pentru că un element al acestei revoluții a apărut sau este în orice caz în curs, și-l vom urmări, anume conceperea acestui buget important al învățământului, pe proiecte, cu adevărat.

Dacă vom avea respectarea acestor angajamente cu adevărat, vom vedea. Eu pot să spun, în numele Grupului parlamentar național liberal, că vom urmări într-adevăr nu doar pe ministrul educației, acesta sau altul, ci și pe primul-ministru și întregul Guvern, pentru a respecta într-o măsură cât mai mare angajamentul pe care toți l-am făcut de fiecare dată în campaniile electorale, și anume acela că învățământul este prioritate națională.

Să vegheați, domnule ministru, aceasta este dorința noastră, a celor care vă susținem astăzi, pentru ca într-adevăr învățământul să se întoarcă spre elev, spre beneficiarul lui, spre student, să nu uitați că actorul principal al acestui proces, este totuși, cadrul didactic, și să rezolvați împreună cu Ministerul Muncii și cu întreg Guvernul, Ministerul Finanțelor Publice, problema salarizării acestor cadre didactice, și să nu uităm nici o clipă că nu putem vorbi cu adevărat de intrarea în Europa, atâta vreme cât un singur copil din această țară, care vrea să învețe și nu poate, mai există.

Ăsta nu este socialism sau populism de duzină, eu o spun - ca liberal - pentru că eu și noi, colegii mei, credem în egalitatea șanselor. Nu există egalitatea șanselor, concurență, fără ca ultimul copil din ultimul cătun al României să aibă această șansă.

Eu, domnule ministru, m-am obișnuit să fiu mai sceptic în legătură cu promisiunile și repet că dacă astăzi respingem moțiunea simplă a colegilor noștri, nu o facem pentru a da un cec în alb dumneavoastră, primului-ministru, ministrului finanțelor, ci o facem pentru că ați anunțat derularea unui proiect în care credem.

Eu vă urez succes și vă amintesc, cu tot respectul, că un ministru, ca și un Guvern pot să părăsească locul în care se află și altfel decât printr-o moțiune simplă sau eventual una de cenzură.

Vă urez succes.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Ultimul coleg înscris la cuvânt este domnul deputat Petru Andea, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

A, și mai este doamna deputat Ecaterina Andronescu.

Domnul Petru Andea:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

"P.S.D. ar trebui să tacă", spunea un coleg mai tânăr (Aplauze), prins într-un stereotip pe care îl aud de un an și jumătate.

Sigur că noi am putea să tăcem, dar vreau să vă spun că de multe ori tăcerea este mult mai asurzitoare decât larma pe care unii dintre dumneavoastră o faceți aici. Iar larma care se aude acum dinspre sistemul de învățământ, după părerea noastră, a ajuns și trebuia să ajungă și sub cupola Parlamentului.

Am depus o moțiune simplă, care a stârnit o retorică nemaipomenită, de care poate v-ați săturat uneori s-o auziți aici. Ce aș vrea să spun? Această retorică a ascuns multe adevăruri, a vopsit alte adevăruri, dar a și spus unele adevăruri.

Să vedem adevărul despre moțiunea aceasta simplă. Este o moțiune tehnică. Nu am vrut să abordăm toate temele învățământului, pentru că nu ne-ar fi ajuns cele 28 de pagini ale moțiunii de cenzură, care urmează miercuri. Am ales o singură temă, și anume vulnerabilitatea sistemului de învățământ, pentru că aceasta este una din temele actuale.

Oricât am vrea să deviem acum discuția către alte direcții, care merită și ele puse în discuție, astăzi tema zilei din punctul nostru de vedere, și poate să constituie tema unei moțiuni simple, este vulnerabilitatea sistemului.

Vreau să vă spun un singur lucru: să știți că premiul Nobel s-a acordat pentru o lucrare de două pagini. Ca atare, faptul că această moțiune are doar o pagină și jumătate, că putea să aibă o singură pagină sau 20, nu constituie substanța discuției noastre.

Să vedem ce spunem noi în aceste două pagini? Să intrăm puțin în sistem. Spunea un coleg despre violul de la Ministerul Educației și Cercetării; dar spunea un alt coleg și despre profesorii care sunt amenințați și chiar agresați în incinta școlii. Am avut situația în care o elevă a fost înjunghiată în cancelarie ș.a.m.d. Iată, așadar, că violența în școală, care este o parte a vulnerabilității despre care noi vorbim, este un fapt real, agravant.

P.S.D. a depus un proiect de lege pe această temă, care încă își face curricula, ca să spun așa, la Senat. Sperăm că ajunge cât de repede și în Camera Deputaților.

Dacă ne referim la alte teme, aș sublinia una singură, și anume faptul că, ceea ce am putea să discutăm ar fi despre misiunea școlii. Colegul Bușoi, acum am să-l citez, critica faptul că diplomele noastre de astăzi au preț, nu au valoare. Costă poate mai mulți bani. Sigur, mă gândesc că poate s-a referit la propria diplomă, așa cum o fi obținut-o domnia sa, pentru că a obținut-o tocmai în acești ani, despre care critica atât de vehement.

Ce anume ar trebui să se facă în această direcție? Sigur că s-au dat foarte multe sfaturi domnului ministru. Eu aș vrea doar un lucru să remarc, că este prioritate învățământul, dar întotdeauna, de un an și jumătate, în cele 500 de zile, pe domnul Hărdău îl vedem în rândul doi aici. Și acum, recunosc, domnule ministru, abia vă zărim! Trei ore puteați să fiți aici, în față, pentru că P.S.D.-ul va oferit șansa ca trei ore să fiți într-adevăr prioritate, prioritate națională.

Ce anume ar trebui să se facă? Era un leit-motiv al colegei noastre că "Capul lui Hărdău vrem". Să știți că nu acesta este obiectivul principal al P.S.D.-ului și logica unei moțiuni simple, chiar dacă cere de regulă demisia unui ministru, se referă la rezolvarea unei probleme.

Cum rezolvăm securizarea examenelor naționale, despre care colegul Dumitriu făcea aici atâtea referiri? Nu este un fapt suficient de grav, pentru că este doar un exemplu? În subsolul acestui imens aisberg, care-l bănuim sub această desecretizare nemaiîntâlnită și nemaipomenită sunt multe alte fapte care necesită o însănătoșire a întregului sistem. Aceasta este ceea ce dorește P.S.D.-ul: o însănătoșire a sistemului de învățământ.

Trebuiesc mai mulți bani, este foarte adevărat. Retorica că până în 2008 vom face, că până nu știu când vom drege, că avem un program până în 2013 ș.a.m.d., ascunde de fapt lipsa de preocupare actuală și, mai ales, lipsa de soluții actuale.

P.S.D.-ul nu caută neapărat vinovați, dar există vinovați. Vrem soluții, or aceste soluții se așează tot pe promisiunile cu care ne-a obișnuit actuala guvernare din 2004 încoace.

Se spune că 500 de zile nu sunt de ajuns. Câte zile ar trebui să fie? Pentru că spunea domnul Antonescu, că a mai fost un ministru, mă rog, atunci țărănist, acum liberal, care a făcut o reformă serioasă.

Dacă luăm guvernările de dreapta, însumează deja 6 ani. Nu mai este decalajul atât de mare față de cei 10 ani care se impută și se decontează mereu P.S.D.-ului. În 6 ani nu s-a putut face nimic? În 500 de zile, chiar nimic nu s-a putut face? Totul trebuie proiectat în viitor?

Noi considerăm că întreaga guvernare suferă în ceea ce înseamnă programe concrete, întreaga guvernare suferă în ceea ce înseamnă proba practică. Pentru că Ministerul Educației și Cercetării, din păcate, chiar dacă știe multă teorie, moțiunea a generat o probă - proba practică, la care a căzut și care a fost reprezentate de aceste teste naționale.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

În încheierea intervențiilor parlamentarilor, bineînțeles, doamna deputat Ecaterina Andronescu.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

N-aș fi revenit la acest microfon dacă n-ar fi fost cuvântul mai tinerilor noștri colegi, pe care îi urmăresc cu foarte multă considerație, de la începutul acestei legislaturi. Și vă mărturisesc că astăzi am avut o dezamăgire profundă, pentru că au vorbit în totală necunoaștere a sistemului național de învățământ. Și mă întreb cum au putut să vină la acest microfon și să vorbească despre lucruri pe care nu le știu.

M-aș adresa mai întâi tânărului coleg de la Partidul Național Liberal: ați vorbit că în timpul guvernării P.S.D. nu s-a urmărit europenizarea învățământului nostru. Gravă eroare, stimate coleg, două legi stau mărturie: generalizarea învățământului de 10 clase, tocmai pentru racordarea învățământului preuniversitar la învățământul european, pentru că eram între ultimele două țări cu un învățământ de 8 ani, și Legea nr.288, care structurează învățământul superior pe cicluri, în conformitate cu Declarația și cu procesul de la Bologna.

Oare, cum puteți să fiți membru în Parlamentul României, să vorbiți despre învățământ, fără să cunoașteți aceste două legi esențiale pentru sistemul național de învățământ?

Este adevărat că tot în guvernarea Partidului Social Democrat au fost inițiate și dezvoltate programele europene Leonardo, Socrates, Erasmus, și, sigur, seria exemplelor poate continua. Acestea sunt tot atâtea căi prin care învățământul românesc intră prin punțile de comunicare specifice cu unitățile și instituțiile de învățământ din Europa Occidentală.

Sunt proiecte pe care guvernarea noastră le-a dezvoltat, ca urmare este absolut incorect să spuneți că nu am fost preocupați de racordarea învățământului nostru la Europa.

Dar am vorbit prea puțin, am făcut mai mult decât am vorbit. Alți miniștri au vorbit mai mult, urmărindu-și propria lor imagine, din păcate. Și iată că doar despre imagine putem să vorbim acum.

Ați vorbit aici că nu s-a restructurat sistemul național de învățământ. Nimic mai fals, stimate colege care ați venit la acest microfon. Oare să nu știți că în timpul guvernării Partidului Social Democrat, s-a început restructurarea rețelei de învățământ preuniversitar? Că a fost dotat sistemul cu 875 de microbuze și tot atâtea școli în centrele de comune s-au creat și că acest proiect îl continuați dumneavoastră, prin ceea ce numiți acum "campusurile școlare"? Este nedrept să nu recunoaștem că este o continuare a proiectului început de noi. Oare să nu vă fie cunoscut proiectul de informatizare, chiar și numai din premiile, din multitudinea de premii europene și mondiale pe care le-a luat? Oare să nu recunoaștem că a fost un proiect de succes, care acum este continuat, după ce timp de 8 luni a fost amânat, analizat și răsanalizat?

Descentralizarea învățământului preuniversitar noi am început-o. Am făcut întâi descentralizarea cu responsabilizarea autorităților locale față de școli, și apoi descentralizarea financiară. S-a demarat proiectul în 8 județe-pilot. De ce nu este continuată acum? Acestea sunt întrebările.

S-a reașezat în drepturi școala de arte și meserii, care într-adevăr trebuie să producă pentru piața muncii meseriile de care această piață are nevoie.

Am lăsat la minister proiecte de peste 200 de milioane de euro pentru dezvoltarea școlilor de arte și meserii. Sunt dovezi pe care le puteți avea urmărind ce se întâmplă acolo, la minister.

Proiectul cu Banca Mondială de dezvoltare a învățământului rural este un proiect demarat de noi și care este, acum, continuat de Ministerul Învățământului. Este un proiect de 120 de milioane de dolari, se continuă. Au fost preocupări pentru dezvoltarea învățământului rural. Ministerul îl continuă pentru nu este bun? Îl continuă tocmai pentru că este ceea ce trebuie. Și, sigur, foarte multe alte proiecte, pentru că nu le-am menționat pe cele cu caracter social.

Ce n-a făcut PSD-ul? N-a considerat că sistemul de învățământ este un sistem ticăloșit. Și vin la acest microfon și o să vin de multe ori și o să mă ridic împotriva aruncării cu noroi în sistemul românesc de învățământ, pentru că majoritatea care suntem astăzi învățământ în sală, suntem produsul acestei școli. Nu avem voie, sub cupola Parlamentului, să o denigrăm.

Are foarte multe lucruri de îmbunătățit, sunt de acord. Trebuie să ne punem la mijloc eforturile în așa fel încât să aducem soluțiile cele mai bune. Dar, s-o denigrăm, nu aducem deloc beneficii.

Și aș mai spune, tot adresându-mă dumneavoastră, stimați colegi tineri, care ați venit la acest microfon, aș spune că, chiar de la începutul acestei legislaturi, îndrăznesc să spun că am lucrat în folosul învățământului, în Comisia de învățământ, mai mult decât ați lucrat dumneavoastră. Și m-ați obligat să spun acest lucru pe care, altfel, nu-mi face nici o plăcere să-l spun.

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, doamna deputat.

Domnul deputat Dan Ioan Popescu a solicitat un drept la replică.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan Ioan Popescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

De obicei, la tupeu și la prostie nu răspund niciodată. Dar mă simt obligat, totuși, să spun de ce am semnat această moțiune și ca drept la replică, pentru că o distinsă colegă de Parlament, care s-a făcut remarcată numai prin mai multe dezacorduri gramaticale decât face Vanghelie în aceeași perioadă de timp, mi-a rostit numele. (Aplauze și râsete din partea Grupului parlamentar al PSD.)

Am semnat moțiunea, stimați colegi, pentru că mi-am făcut studiile și școala atunci când trebuiau făcute, am activat în învățământul superior mai mulți ani decât au trecut unii pe lângă universitatea muncitorească din Petroșani și știu situația grea în care se află învățământul românesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD.)

M-am întrebat de ce a luat cuvântul distinsa noastră colegă. Cred că dintr-un singur motiv. A vrut să-i atragă atenția domnului ministru Hărdău că și cu un creier dezacordat poate ocupa funcția de portar la Ministerul Învățământului, care am înțeles că este cea mai importantă.

Mulțumesc. (Aplauze, râsete și vociferări din partea Grupului parlamentar al PSD.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

În final, are cuvântul domnul ministru Mihail Hărdău.

Voci din partea Grupului parlamentar al PSD:

Portarul să vorbească! Portarul! (Bătăi în pupitre, râsete.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule Hărdău, constat că vă bucurați de o popularitate demnă de invidiat.

Voci din partea Grupului parlamentar al PSD:

Nu el, portarul! Portarul!

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimați colegi,

Știm că-l iubiți pe domnul ministru. Vă rugăm să vă manifestați, însă, prin tăcere în timpul discursului și prin aplauze după.

(Atmosferă relaxantă. Râsete. Clopoțel.)

Domnul Mihail Hărdău:

Aș dori să răspund doar la câteva întrebări și consider că puteți să votați în cunoștință de cauză.

În primul rând, chiar de la început s-a vorbit de misiunea politică. V-aș răspunde că, de când sunt în minister, orice modificare a fost însoțită de contestații. Nu a existat nici un concurs în care să nu fie depusă contestație prin care să se considere că din considerente politice are loc schimbarea.

Dar, este bine să știți că, în acest an, din 12.000 de directori au fost numiți noi directori, pe bază de concurs, 10 %. Este mult sau este puțin, apreciați singuri. De asemenea, în funcție de inspectori la nivel școlar județean, inspector pe diferite discipline, doar 12 % au fost nou numiți, restul sunt cei dinainte. Deci cred că puțin, aici, lucrurile sunt exagerate.

Dar aș vrea să vă mai dau câteva exemple, tot în această problemă. La Cluj, prin concurs, domnul Valentin Cuibus, fost prefect, fost inspector școlar județean, prin concurs este director la Palatul Copiilor și Elevilor. este de-al dumneavoastră. La Cluj, Constantin Corega, fost secretar de stat, fost inspector școlar general, este director la colegiu. La Bacău, domnul Gheorghe Iorga, domnul Vasile Cautiș sunt directori de colegii. A generaliza această misiune politică cred că nu este corect.

Am apreciat că domnul deputat Crin Antonescu a spus că un ministru se schimbă prin moțiune, prin moțiune de cenzură și are și alte posibilități de a pleca. Doresc să spun că eu nu am nevoie de cecuri în alb. Pentru mine, votul dumneavoastră nu este un cec în alb. Funcția de ministru al educației și cercetării nu reprezintă, domnilor, un ciolan și pentru aceasta, vă rog s-o întrebați pe doamna ministru Ecaterina Andronescu dacă a considerat vreodată această funcție în acest sens. Și vă va spune dumneaei.

Domnul profesor Andea, domnul deputat Andea apreciază unilateral. Nu s-a făcut nimic în această perioadă. Vreau să spun că, dacă nu cunoașteți anumite lucruri, nu înseamnă că nu s-a făcut. Deci eu o să mă ocup ca să vă informez.

Aș vrea să vă mai spun câteva lucruri. Putem să schimbăm ceva în învățământ dacă școala nu va mai fi considerată o consumatoare de fonduri. La această etapă, încă se mai consideră.

Este adevărat că trebuie o reformă, nu numai de sus, la nivel de minister, ci și din interior. Cele mai mari probleme pe care le resimt în învățământ sunt în învățământul preuniversitar.

Ca pericole pe care le observ și răspund la câteva afirmații: egalitarismul și autosuficiența. Pe care dorim să le înlocuim cu competiție și cu calitate. Cheia rezolvării nu va fi la decizia unui ministru, la decizia ministerului.

Ceea ce a spus doamna Olguța Vasilescu este perfect real. Trebuie făcută o strategie. Noi avem până în 2013. Eu am anunțat comisiile pentru probleme de învățământ că sunt dispus să discutăm strategia până în 2013 împreună cu comisiile pe probleme de învățământ și, indiferent cine va conduce acest minister, ce fel de guvern să fie, această strategie să rămână constantă, pentru că altfel nu vom face nimic, niciodată.

Aș vrea să-mi permiteți, sunt colegi, în sală, de la diferite universități. Doamna Ecaterina Andronescu este de la Politehnica din București. A primit bani la investiții, în luna mai, pe care nu i-a avut niciodată. Vă poate confirma. Domnul deputat Pușcaș este de la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj. Au primit bani la investiții, în luna mai, bani pe care nu i-au primit de când există universitatea. Poate confirma. Și aș putea să-l mai recitesc pe domnul profesor Andea care cunoaște situația de la dumnealui.

Deci a început un prim pas de finanțare în infrastructură și urmează, în această lună, un salt cam - să spunem așa - cam de două-trei ori mai mare decât cel din luna mai. Este un început. Cred că trebuie considerat așa. Pe aceasta mă bazez când rămân în continuare la conducerea ministerului.

Ceea ce nu mi-a plăcut - și asta nu știu dacă interesează pe cineva - dar vreau să afirm, pe lângă faptul că atunci când am citit moțiunea de cenzură am constatat o extraordinar de mare atenție pentru analizele simpliste care s-au făcut pentru diferite evenimente care au fost centrate negativ pe activitatea ministerului. Legat de această problemă cu subiectele.

Aveți puțintică răbdare și veți constata că lucrurile sunt puțin mai complicate decât sunt prezentate până în prezent. Analiza acestor întâmplări va avea un final, până la urmă.

Dar indiferent de poziționarea fiecărui partid față de rezultatele Ministerului Educației și Cercetării, indiferent de modul în care suntem noi percepuți, vreau să vă asigur că învățământul este o problemă a tuturor și, din acest motiv, eu apreciez că, chiar și o parte din cei de la Partidul Social Democrat pot să voteze împotriva acestei moțiuni.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Puterii).

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Doamnelor și domnilor deputați,

Urmează să ne pronunțăm prin vot asupra moțiunii simple prezentate și dezbătute.

Conform art. 123 alin. 2, votul se exercită, de regulă, prin mijloace electronice. Vă consult dacă există alte propuneri asupra exercitării votului asupra moțiunii. Nu există alte propuneri. Atunci vom vota electronic.

Vă rog să vă pregătiți cartelele. Vă comunic faptul că voi supune la vot moțiunea. Votul da înseamnă un vot în favoarea moțiunii, votul nu înseamnă un vot împotriva moțiunii, abținerea, evident, este abținere în ceea ce privește moțiunea.

Putem proceda la vot?

Supun votului dumneavoastră moțiunea simplă inițiată de un număr de 57 de deputați.

Vă rog să vă manifestați prezența, să vă exercitați votul.

Procesul de votare a luat sfârșit. S-au înregistrat 155 de voturi împotriva moțiunii, 24 de abțineri, 95 de voturi în favoarea moțiunii.

Întrucât, conform art. 161 din Regulament, moțiunea putea fi aprobată dacă avea votul majorității deputaților prezenți, constatăm că nu s-a întrunit majoritatea necesară și, ca atare, moțiunea este respinsă.

În aceste condiții, încetăm dezbaterea asupra moțiunii, urmează sesiunea de întrebări și interpelări la ora 18,40, conform programului de lucru.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 20 septembrie 2020, 4:22
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro