Plen
Ședința Camerei Deputaților din 3 mai 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.71/12-05-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
03-04-2020
02-04-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 03-05-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 3 mai 2006

  Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea articolelor 167 (5) și 176 (1) ale Legii învățământului nr.84/1995 modificate și completate prin Legea nr.354/2004 (rămasă pentru votul final).  

Ședința a început la ora 9,50.

Lucrările au fost conduse de domnul Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Gheorghe Albu și Gelil Eserghep, secretari.

   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să luați loc în bănci pentru a putea începe lucrările. Rog liderii de grupuri să-și invite colegii în sală.

Bună dimineața!

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că, din totalul celor 331 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de peste 200 iar absenți sunt 138, din care participă la alte acțiuni parlamentare un număr de 31.

Intrăm în ordinea de zi și urmează să luăm în dezbatere inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi pentru ședința de miercuri, 3 mai 2006. Vă anunț că votul final va avea loc, conform programului de lucru, la orele 12.

Punctul 2 pe ordinea de zi: Propunerea legislativă privind modificarea articolelor 167 alin. (5) și 176 alin. (1) ale Legii învățământului nr.84/1995, modificate și completate prin Legea nr.354/2004. Legea are caracter organic. Avem raport de adoptare din partea Comisiei de învățământ. Suntem primă Cameră sesizată.

Vă atrag atenția că data la care se împlinește termenul constituțional pentru dezbatere și vot final este 5 mai.

Dacă, din partea inițiatorului, există intervenții? Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Andrei-Gheorghe Király:

Domnule președinte,

Stimate doamne, stimați domni deputați,

Prin prezenta inițiativă legislativă propunem modificarea articolelor 167 alin. 5 și 176 ale Legii învățământului.

Prin modificarea propusă dorim să înlăturăm disfuncționalitățile generate de neacordarea unor gratuități legate de transportul elevilor din învățământul preuniversitar.

Momentan, finanțarea învățământului preuniversitar se realizează, în mod distinct, printr-o finanțare de bază și o finanțare complementară.

Finanțarea de bază se asigură din sumele defalcate ale veniturilor bugetului de stat, iar finanțarea complementară se asigură din veniturile bugetelor locale.

Conform legii actuale, transportul elevilor ar trebui asigurat din bugetele locale. Realitatea, însă, demonstrează că, la nivel local, posibilitățile de finanțare ale costurilor de transport sunt extrem de limitate sau chiar inexistente.

Din statistici reiese că între 30 sau 35 % din elevii cuprinși în învățământul preuniversitar sunt navetiști și sunt nevoiți să călătorească spre unitatea școlară, în vederea participării la programul învățământului obligatoriu. Din motive financiare, foarte mulți elevi sunt obligați să abandoneze cursurile școlii.

Nu putem omite faptul că legea prevede gratuitatea învățământului de stat și declară principiul egalității șanselor și accesul neîngrădit la educație. În acest fel, chiar cadrul legii conferă obligații deosebite statului în domeniul educației.

Din aceste motive, propunem trecerea cheltuielilor de transport ale elevilor de la finanțarea de bază, adică la art. 167 alin. 5, lit. d, acceptând și propunerea Guvernului preluată de comisie și suntem de acord ca să introducem la acest capitol încă un punct, pct. e), ca cheltuielile de navetă, respectiv cele șase călătorii pe cale ferată pentru cadrele didactice de predare și auxiliare să fie trecute tot la finanțarea de bază.

Pentru gratuitățile acordate, pentru transportul elevilor care nu pot fi școlarizați în localitatea de domiciliu, am propus modificarea art. 176.

Propunem introducerea unui alineat nou: "Elevilor care nu pot fi școlarizați în localitatea de domiciliu li se asigură transport gratuit, indiferent de mijlocul de transport la și de la unitatea de învățământ, unde sunt școlarizați.

Considerăm, dacă acceptați aceste propuneri și votați inițiativa legislativă, că vom rezolva o problemă deosebit de apăsătoare pentru învățământul nostru.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Guvernului? Domnul secretar de stat.

 
   

Domnul Koto Jozsef (secretar de stat, Ministerul Educației și Cercetării):

Domnule președinte,

Onorată asistență,

Sunt mandatat să vă anunț că, din partea Guvernului, susținem propunerea legislativă întrucât este foarte benefică în ceea ce privește îmbunătățirea socială a elevilor prin transportul gratuit, elimină fenomenul abandonului școlar și ajută, în acest sens, în îndeplinirea obligațiilor statului și, nu în ultimul rând, contribuie la asigurarea calității învățământului.

Eu cred că aceste argumente sunt de ajuns ca să pot confirma încă o dată că Guvernul susține această propunere legislativă.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei.

 
   

Domnul Petru Andea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a primit spre dezbatere și avizare, în fond, propunerea legislativă pentru modificarea articolelor 167 alin.(5) și 176, alin.(1) ale Legii învățământului 84/95.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul primit de la Comisia juridică, de disciplină și imunități, avizul Consiliului Legislativ, precum și punctul de vedere al Guvernului.

Propunerea legislativă, așa cum s-a arătat, vizează modificarea categoriilor de cheltuieli cuprinse în finanțarea de bază, prezentate la alin. 5 al art. 167 și cele cuprinse în finanțarea complementară de la alin. 6.

Posibilitatea limitată de finanțare din bugetele locale a cheltuielilor de transport al elevilor este motivul trecerii acestora de la finanțarea complementară la cea de bază.

În raport de obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

La lucrările comisiei au fost prezenți 16 deputați din totalul de 27 de membri ai comisiei. La dezbaterea propunerii legislative a participat ca invitat domnul Dumitru Miron, secretar de stat la Ministerul Educației și Cercetării.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, în ședința din 26 aprilie 2006, comisia propune admiterea propunerii legislative cu o serie de modificări, în parte prezentate și însușite și de către inițiatori.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dezbateri generale?

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Iulian-Gabriel Bîrsan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Partidul Democrat susține această inițiativă legislativă, salutând, totodată, și inițiativa Guvernului de a completa această lege, în sensul lărgirii propunerii făcute de colegii din comisie.

Vă rugăm, alături de Partidul Democrat, să votați această lege pentru a veni în sprijinul elevilor care fac parte din localitățile al căror buget al consiliului local este mai sărac.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Lakatos, din partea Grupului UDMR.

 
   

Domnul Lakatos Petru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Încă un exemplu care dovedește, dacă mai era nevoie, cum că anumite acte normative, legi trebuie îmbunătățite. Nu ajunge să se creeze posibilitatea, ci trebuie asigurată și finanțarea că, practic, despre aceasta este vorba. Posibilitatea exista și până acum, însă nu se ducea la îndeplinire.

De aceea, grupul nostru susține această inițiativă și vă rog și pe dumneavoastră s-o votați.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului liberal domnul deputat Pușcă.

 
   

Domnul Mircea Valer Pușcă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal sprijină această propunere legislativă care vine prin modul în care se va crea bugetul de bază destinat învățământului să-i asigure un drept prin acoperirea cu fondurile necesare.

La rândul meu, în numele Grupului parlamentar național liberal, vă invit să votați această lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții la dezbateri generale? Nu sunt. Vă mulțumim.

Trecem, atunci, la dezbaterile pe articole pe raportul comisiei.

Nu există amendamente respinse.

Dacă, la titlul legii, în varianta propusă de comisie există observații sau comentarii? Nu sunt.

Punctul 2 din raport, articolul unic, textul propus de comisie. Nu sunt.

Punctul 3, alin. 5 al art. 167, varianta propusă de comisie, literele c1), d), e). Observații? Comentarii? Nu sunt.

Art. 167, abrogarea literelor este și f din alin. 6. Observații? Comentarii? Nu sunt.

Art. 176, punctul 11, introducerea acestuia. Observații? Comentarii? Nu sunt.

Mulțumesc. Rămâne la vot final, la ora 12.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea Legii nr.84 din 24 iulie 1995, Legea învățământului, republicată, cu modificările și completările ulterioare (rămasă pentru votul final).  

Trecem la punctul 3: Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.84 din 24 iulie 1995, Legea învățământului, republicată, cu modificările și completările ulterioare Legea are caracter organic.

Avem raport de adoptare din partea Comisiei pentru învățământ.

Suntem primă Cameră sesizată și vă atrag atenția că termenul constituțional de dezbatere și vot final se împlinește în data de 5 mai.

Dacă inițiatorul dorește să intervină? Nu există solicitări din partea inițiatorului.

Din partea Guvernului? Domnul secretar de stat Koto, vă rog.

   

Domnul Koto Jozsef:

Domnule președinte,

Onorată asistență,

Sunt mandatat ca, din partea Guvernului, să propun plenului să nu adopte acest proiect de lege întrucât, deja, fenomenul este reglementat prin Legea învățământului, la art. 158 alin. 1) iar, pe de altă parte, este în elaborare un nou proiect de lege pentru învățământul preuniversitar și acest proiect al noii Legi a învățământului, elaborat de MEC, prevede reglementări care, în spiritul proiectului de lege, nu depășește, la nici un ciclu al învățământului preuniversitar, numărul propus de 25 de elevi per clasă.

Luând în considerare aceste argumente, noi propunem respingerea acestui proiect.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domule secretar de stat.

Din partea comisiei, domnule deputat.

 
   

Domnul Andea Petru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a primit spre dezbatere și avizare, în fond, Propunerea legislativă privind modificarea Legii 84 din 1995.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul primit de la Comisia juridică, de disciplină și imunități și avizul Consiliului Legislativ, precum și punctul de vedere al Guvernului.

În multe școli din țară sunt clase de până la 40 de elevi și chiar mai mulți. Aceasta îngreunează activitatea profesorilor privitoare la acordarea unei atenții corespunzătoare fiecărui elev, inclusiv în ceea ce privește examinarea lui riguroasă.

Pentru asigurarea calității învățământului, propunerea legislativă vizează limitarea la 25 a numărului maxim de elevi într-o clasă.

În raport de obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

La lucrările comisiei au fost prezenți 16 deputați din totalul de 27 de membri ai comisiei.

La dezbaterea propunerii legislative a participat ca invitat domnul Dumitru Miron, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, comisia propune admiterea propunerii legislative cu o serie de modificări.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

La dezbateri generale, intervenții? Observații?

Vă rog, domnul deputat Pușcă.

 
   

Domnul Mircea Valer Pușcă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi,

În cursul dezbaterilor care au avut loc în comisia sesizată în fond pentru raport, am parcurs punctul de vedere al Guvernului și, în cadrul comisiei, după cum veți vedea în amendamentele admise, comisia a propus, prin amendamentele propuse de către deputați membri ai comisiei, adoptarea punctului de vedere al Guvernului privind formularea care apare în propunerea legislativă.

Astfel, comisia asigură, în fond, corelarea absolută a prezentei propuneri legislative cu punctul de vedere al Guvernului privind reforma în învățământ.

Acesta este motivul intervenției mele în a vă solicita votul favorabil.

Totodată, nu înțeleg de ce reprezentantul ministerului nu adoptă poziția pe care secretarul de stat pentru problemele de învățământ superior a avut-o în cadrul comisiei în momentul în care comisia, în acord cu punctul de vedere al Guvernului, a produs modificările la propunerea legislativă.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog.

 
   

Domnul Petru Andea:

Din partea colegilor din Grupul PSD, membri ai Comisiei de învățământ, aș dori să subliniez faptul că, cu certitudine, această inițiativă legislativă servește ridicării calității procesului didactic din învățământul preuniversitar.

Este motivul pentru care limitarea la 25 de elevi într-o clasă, considerăm că este potrivită cu modul în care se derulează procesul didactic atât în România cât și în alte țări.

Aș vrea, însă, să subliniez că ministerul intenționează să introducă această reglementare și, de aici, apare ambiguitatea poziției guvernamentale în sensul că nu dorește acum, dar ar dori cât mai curând.

Iată, așadar, că membrii comisiei au venit în întâmpinarea unui proiect presupus că va aparține Guvernului, aprobând încă de pe acum ca numărul maxim de elevi, într-o clasă, să fie de 25.

Noi susținem acest proiect de lege chiar dacă Guvernul, din considerente de altă natură, probabil pecuniare, pe moment, este împotriva acestuia.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat Andea.

Din partea Grupul parlamentar conservator, domnul deputat Nicolae Popa.

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

În învățământ, câți miniștri au fost, atâtea reforme. Unele s-au finalizat într-un mod dezastruos pentru că nu au fost duse la bun sfârșit, fie că au fost schimbați miniștrii, fie că au fost demiși sau și-au dat demisia. Deci tot timpul învățământul a fost un câmp experimental.

Este adevărat că trebuie să ne racordăm la cerințele Uniunii Europene și la valorile Uniunii Europene, dar să nu uităm că și noi avem condiții specifice.

Se spunea aici că în ridicarea calității învățământului trebuie să se respecte un anumit număr de elevi. Eu vreau să vă aduc la cunoștință, stimați colegi, că sunt situații specifice de care noi trebuie să ținem cont. Este vorba de zona montană și, în special, zona Munților Apuseni, unde satele sunt izolate, sunt cătune și ca atare noi nu putem să desființăm o școală din zona respectivă pentru că asta înseamnă să omorâm localitățile respective, să depopulăm zona Munților Apuseni și zona montană din România și ca atare atunci când creionăm un act normativ, un proiect de lege, atunci când supunem spre dezbatere trebuie să ținem cont de toate zonele din România, inclusiv zona montană, în așa fel încât să nu destabilizăm situația de acolo, să nu - eu știu - să promovăm acest spirit de a depopula zona respectivă și de a-i trimite în alte zone. Mai ales căile de acces, infrastructura, sunt dezastruoase în zona montană. Nu pot circula nici acele autobuze și microbuze care sunt puse la dispoziția elevilor.

Ca atare, nu-i putem plimba pe elevi 12 km sau 15 km, mai ales în perioada de iarnă sau, eu știu, în perioada grea a anotimpului nostru.

Ca atare, eu propun ca aceste proiecte de lege să fie foarte bine analizate. Categoric, o să susținem punctul de vedere al Guvernului, susținem reforma dar, în același timp, recomandăm să se țină cont de condițiile specifice în care se desfășoară învățământul românesc.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului minorităților, domnul deputat Gvozdenovici.

 
   

Domnul Slavomir Gvozdenovici:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mă alătur întru totul colegului antevorbitor.

În numele Grupul parlamentar al minorităților doresc să atrag atenția că, în aceeași situație, se află, practic, toate școlile în care învață elevii care aparțin minorităților. Și, dacă mai ținem cont că aceste minorități se află, în general, la granița țărilor, izolarea acelor sate și acelor comune fiind poate chir mai mare decât în Munții Apuseni, în anumite cazuri, sigur că vă rugăm respectuos să se țină cont și de aceste condiții și, sigur, numai în felul acesta vom putea susține Guvernul în această inițiativă legislativă.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții la dezbateri generale? Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Mihai Dumitriu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Proiectul de inițiativă legislativă face referire la efectivele maxime de clasă, care le limitează la 25, nu la cele minime iar pentru cazurile pe care colegii mei precedenți le-au expus aici, există un articol special în Legea învățământului, unde reglementează astfel de cazuri.

Deci eu vă rog frumos să votați acest proiect legislativ pentru că vine în sprijinul creșterii calității și în sprijinul elevilor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Horia Toma din partea Grupului liberal.

 
   

Domnul Horia-Victor Toma:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Vă vorbesc în calitate de inițiator al acestui proiect de lege.

Vreau să-i asigur pe colegii, atât de la Partidul Conservator, cât și de la Grupul minorităților, că inițiativa noastră, tocmai, nu aduce atingere comunităților cu număr mic de elevi, ele sunt protejate. Ceea ce face acest proiect de lege - limitează numărul maxim de elevi. Pentru că, așa cum s-a spus, există foarte multe licee, mai ales în mediul urban, unde numărul de elevi la clară a ajuns și la 40 și calitatea procesului de învățământ are de suferit.

Mai mult, ne-am însușit punctul de vedere al Guvernului și am adaptat textul inițial la dorințele pe care punctul de vedere al Ministerul Învățământului le-a exprimat.

Deci, din acest punct de vedere, nu vedem nici un motiv pentru care această inițiativă n-ar fi aprobată.

Oricum, vă asigur, cei care v-ați manifestat reticențele, că nu aveți nici un motiv de îngrijorare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Dacă există alte intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Koto.

 
   

Domnul Koto Jozsef:

Onorată asistență,

Eu cred că suntem în același spirit de a gândi despre soarta și calitatea învățământului.

Noi, spiritul inițiativei, susținem era o decalare de timp până la elaborarea noii legi pentru învățământul preuniversitar.

Totuși, dacă permiteți, o remarcă. Domnii deputați au confundat, într-o oarecare măsură, procesul de descentralizare a învățământului, în ceea ce privește, de exemplu, apărarea unităților școlare și sprijinirea unităților școlare în zona montană. Acest fenomen este dezbătut în proiectul pentru descentralizare și vreau să vă anunț că, în acest proiect, este prevăzută chiar sprijinirea unităților din zone defavorizate. În finanțarea globală, per elev, este prevăzut capitolul compensatoriu care calculează cu un coeficient ridicat finanțarea pentru copiii proveniți din aceste zone.

Deci vă rog să ne înțelegem că gândirea globală este identică. Ne gândim la sprijinirea calității învățământului și la adaptarea normelor și a standardelor europene.

Vă rog această înțelegere și atunci eu cred că ne vom gândi la fel și identic despre soarta învățământului nostru.

Mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule secretar de stat.

Dacă mai există alte intervenții la dezbateri generale? Nu există. Dacă comisia dorește să mai intervină? Domnul Andea? Nu.

Trecem atunci pe articole.

Dacă la punctul 1 există obiecții? Comentarii?

Titlul legii? Nu există.

Punctul 2, articolul unic. Există obiecții? Comentarii? Nu există.

La punctul 3 înțeleg că există obiecții și comentarii. S-a solicitat respingerea amendamentului de la punctul 3.

Domnule deputat Rădulescu, Grupul PD susține în continuare respingerea punctului 3? Atunci va trebui să supun la vot propunerea de respingere a amendamentului de la punctul 3.

O să vă rog să vă utilizați cartelele. Vă rog să vă introduceți cartelele în sistem. Putem proceda la vot? Deci vă rog să vă exprimați.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a amendamentului de la punctul 3. Vă rog să vă exprimați votul. Prezența și votul.

Propunerea de respingere nu a trecut. A întrunit doar 34 de voturi. Rămâne proiectul de lege la vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea anexei nr.1 la Legea nr.41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune (rămasă pentru votul final).  

Punctul 4 pe ordinea de zi. Propunerea legislativă pentru modificarea anexei nr.1 la Legea nr.41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune.

Legea are caracter organic. Raport de respingere din partea Comisiei pentru cultură.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Inițiatorul nu dorește să ia cuvântul.

Dacă din partea Guvernului există intervenții? Nu există.

Din partea comisiei, doamna președintă Turcan, vă rog.

   

Doamna Raluca Turcan:

Bună ziua.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată în fond cu această propunere legislativă fiind transmisă spre avizare și Comisiei juridice, de disciplină și imunități care a dat aviz favorabil. S-a ținut cont și de punctul de vedere al Guvernului în redactarea raportului, iar Guvernul susține ca această inițiativă să nu fie adoptată.

Potrivit prevederilor art. 73 din Constituția României, republicată, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și în conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, la dezbatere a luat parte domnul deputat Dumitru Avram în calitate de inițiator.

Prin această propunere legislativă se propune, de fapt, modificarea anexei nr. 1 la Legea nr. 41/1994 privind situația clădirilor și terenurilor la S.R.R.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezenți în sală în momentul votării și potrivit art. 75 din Constituția României, republicată, și a art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată și, în urma dezbaterilor Comisia de cultură, arte, mijloace de informare în masă propune respingerea acestei propuneri legislative, iar motivarea respingerii se întemeiază pe faptul că prevederile acestei inițiative legislative au fost preluate în textul proiectului de lege privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, adoptat în Camera Deputaților și aflat în prezent, spre dezbatere, în Senatul României.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Dezbateri generale, intervenții? Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Fiind o propunere de respingere din partea comisiei o vom supune la vot la ora 12,00.

 
Dezbateri asupra Propunerii legislative pentru declararea comunei Stoina oraș (retrimisă comisiei).  

Trecem la pct.5. Propunerea legislativă pentru declararea comunei Stoina oraș.

Legea are caracter organic. Raport de respingere din partea Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic. Suntem primă Cameră sesizată. Rog inițiatorul.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Pantelimon Manta:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sunt inițiator alături de alți doi deputați de Gorj, colegul Romanescu de la Partidul Democrat și domnul Stoica de la independenți. Cunosc foarte bine zona. Este o comună cu perspective de dezvoltare având în vedere că în zonă se exploatează și gaze și țiței.

Raportul comisiei este de respingere și avem totuși rugămintea, dacă plenul va accepta această propunere, să retrimiteți la comisie, având în vedere că mai sunt, totuși, 10 zile până la împlinirea termenului final.

Motivele pentru care solicităm această restituire sunt cel puțin două: în primul rând n-am fost invitați noi, inițiatorii, să ne susținem punctele de vedere și mi se pare nefiresc să nu avem posibilitatea să dezvoltăm ceea ce am susținut în inițiativa legislativă, iar pe de altă parte, în avizul dat, Guvernul nu a ținut seama de avizul Comisiei consultative de pe lângă prefectul și prefectura județului Gorj și, de asemenea, de avizul Consiliului județean, acte pe care le posedăm și care nu sunt la dosarul cauzei.

De aceea, având în vedere starea de fapt și de drept expuse v-aș ruga să supuneți plenului propunerea de retrimitere, cu termen de o săptămână, având în vedere că ne încadrăm în termenul constituțional.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Din partea Guvernului.

 
   

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține această propunere legislativă din următoarele motive care sunt stabilite deja.

Din documentația care însoțește propunerea legislativă rezultă că nu sunt îndepliniți mare parte din principalii indicatori cantitativi și calitativi minimali, de definire a localităților urbane stabiliți prin pct. 1.0 al anexei II de la Legea nr. 351/2001.

Astfel, Direcția Județeană de Statistică confirmă îndeplinirea a numai 4 indicatori minimali de definire a localității urbane din cei 16 prevăzuți în legea sus amintită.

Astfel, numărul minim de locuitori prevăzuți de lege pentru trecerea unei comune la rangul de oraș este de 5000, iar comuna Stoina nu are decât 3175 de locuitori, potrivit celor prezentate în expunerea de motive și 3573 locuitori după datele confirmate de Direcția Județeană de Statistică.

Nu există dotări corespunzătoare pentru asistența medicală, numărul locurilor de cazare pentru activitatea de turism este sub cel prevăzut de lege și așa mai departe. Deci, această comună mai are mult ca să devină oraș.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei, domnul deputat Dușa.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. A fost analizată în Comisia de administrație, așa cum prevede Legea nr. 351/2001 privind amenajarea teritoriului și rețeaua de localități. Cum prezenta și domnul secretar de stat, declararea ca oraș a comunei Stoina nu îndeplinește condițiile cerute de lege.

Dacă celelalte criterii din lege sunt criterii subiective și care pot fi apreciate în funcție de localitatea respectivă, principalul criteriu, cel al populației, nu corespunde limitei minime pentru a îndeplini condiția de localitate cu statut de oraș.

De aceea comisia, cu unanimitate de voturi, propune plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea grupurilor la dezbateri generale.

Domnul deputat Ponta, fără îndoială din partea grupului PSD.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Nu, domnul președinte. Sunt deputat de Gorj și, deși nu sunt inițiator, m-am bazat pe forța de persuasiune a colegilor mei din arcul guvernamental. Din păcate, n-au reușit să convingă nici Guvernul să sprijine acest lucru.

Voiam să spun că, sigur, eu voi vota pentru această dorință a locuitorilor. Am vrut să iau cuvântul pentru că domnul secretar de stat, sigur, aplicând sau citind legile, legea specifică, vorbea de locuri de cazare. Mi-aș dori ca toți cei prezenți aici să meargă la Stoina, să vadă că acolo e o problemă de locuri de muncă, nu de locuri de cazare, e o problemă de ce se întâmplă cu oamenii care nu mai au unde să muncească și probabil că trecerea la statutul de oraș ar mai rezolva o parte din problemele sociale. După aceea, rezolvăm și problemele de turism în zona Stoina.

Eu voi vota această lege și-mi pare rău că, mai spun o dată, deși a fost inițiată de colegi de la putere, n-au reușit să obțină sprijinul Guvernului.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Din partea Grupului PNL, domnul deputat Ghișe.

 
   

Domnul Ioan Ghișe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și stimați domni colegi deputați,

Față de argumentația anterioară doresc să fac câteva precizări.

Este regretabil că unii dintre colegi, în cazul de față un jurist distins și, după toate datele noastre, suficient de competent, vine să susțină în fața noastră că deși legea prevede un minim de 5000 de locuitori, va vota și să susținem ca și cu 3000 de locuitori să devină o comună oraș.

Dacă facem un astfel de rabat de la normele impuse de lege numai dintr-un entuziasm electoral superficial, cred că este o eroare de fond și de principiu și, dacă-mi permiteți, sugestia este ca și în perspectivă, acei colegi care doresc să câștige simpatia alegătorilor, s-o facă pe argumente și legale și mai ales de eficacitate administrativă.

Cine sunt naivii care pot să creadă că o comună va avea mai multe locuri de muncă dacă se declară oraș. În funcție de performanța economică a agenților din zonă se poate obține prosperitatea economică și nu prin declarații lipsite de fond.

Există în literatură celebra exprimare despre formele fără fond. Cred că unii dintre cei care sunt juriști și au fost procurori, au parcurs la literatură astfel de teme.

Or, e bine ca, în Parlament, noi să nu dăm forme care nu pot să conțină, în mod consistent, și fond, așa că promovarea ideii de a face din multe comune din România orașe, fără ca ele să îndeplinească anumite criterii obiective este o eroare.

De aceea, sper că și colegul care a vorbit mai înainte își va revizui puțin modul de a gândi și de a promova această idee.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Doriți dreptul la replică, domnule Ponta?

 
     

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Da, aș dori.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

La sfârșitul discuției.

Domnul deputat Rus, Grupul PRM.

 
   

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Subscriu și eu la cele spuse de domnul deputat Ghișe.

Într-adevăr, atât din fișa comunei, cât și din cele relatate de reprezentantul Guvernului, reiese că nu putem pe bandă rulantă numai să aprobăm înființarea de orașe, trecerea de la statutul de comună la statutul de oraș impune niște lucruri responsabile față de care noi ne aplecăm cu multă atenție.

Regret că unul dintre colegii noștri nu poate să-și vadă o inițiativă împlinită, dar asta este în democrație. Unii încearcă, alții se zbat, până la urmă unii vor reuși, alții poate mai puțin, dar realitatea este una singură: nu putem să fim de acord cu înființarea acestui oraș.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnul deputat.

Domnul deputat Pantelimon Manta, din partea Grupului Conservator.

 
   

Domnul Pantelimon Manta:

Domnule președinte,

Îmi cer scuze că trebuie să vin a doua oară, dar este, dacă vreți, și un drept la replică pentru că mi s-a părut un atentat, dacă vreți, un mic atentat la aspecte de natură profesională ridicate de domnul Ghișe și-mi pare rău, pentru că-l știu scrupulos.

Domnule Ghișe, legea nu spune minim 5000 de locuitori, spune "de regulă". Așadar, din punct de vedere juridic, lucrurile pot fi acceptate.

Sigur, sunt întru totul de acord că se pune problema oportunității și eu însumi am ridicat, de mai multe ori de la acest microfon, problema de a nu trece pe bandă rulantă proiectele legislative privitoare la înființarea de noi comune, că o să ajungem să avem în fiecare sătuc primar și secretar și cu atât mai mult să fim atenți când e vorba de declararea comunelor ca orașe.

Așadar, din punct de vedere legal sunt îndeplinite condițiile. Nu pot fi de acord și de aceea v-am rugat să-l retrimiteți la comisie ca să ne putem apăra, să vedeți că există și din acest punct de vedere date oficiale ale comisiei consultative a Prefecturii și la Consiliul județean, direcția de urbanism, care n-au fost avute în vedere și nu e adevărat, domnul secretar de stat, că sunt 4 indicatori îndepliniți din 16. Sunt două treimi din indicatori îndepliniți, după datele chiar ale Direcției de Statistică, nemaivorbind de ale Consiliului local, iar în zonă, repet, este o puternică unitate, schelă petrolieră și extracție de gaze care poate dezvolta în perspectivă această localitate.

Este adevărat că, într-adevăr, sunt anumite aspecte și eu le recunosc, le știu foarte bine și din acest punct de vedere nu sunt îndepliniți indicatorii privind alimentarea cu apă, gospodării cu confortul necesar și așa mai departe.

De aceea sunt de acord că se poate discuta și v-am cerut respectuos să acceptați propunerea, având în vedere că suntem în termenul constituțional, să retrimiteți la comisie, este normal să ne spunem acolo cuvântul, nu e posibil să nu fim chemați nici unul dintre inițiatori la comisia de specialitate ca să aducem argumentele de rigoare, ca să nu vorbesc de faptul că nici Guvernul nu și-a îndeplinit obligația să solicite, așa cum cere legea, rapoartele pe care le avem, atât de la Comisia consultativă a prefecturii cât și al Consiliului județean.

Îmi cer scuze că am abuzat de timpul dumneavoastră, dar, realmente, replicile care s-au dat aici nu sunt pe textul de lege și nici pe starea de fapt.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnul deputat.

Există o propunere procedurală de retrimitere la comisie. Înțeleg că domnul deputat Ghișe cere un drept la replică și domnul deputat Ponta cere un drept la replică... virtuală, că n-a fost rostit numele dumneavoastră.

 
   

Domnul Ioan Ghișe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Legea nr.351 din 6 iulie 2001, stimate coleg, la anexa II spune așa...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă rog frumos, aveți drept la replică, deci vă rog să vă limitați la dreptul la replică.

 
   

Domnul Ioan Ghișe:

Da, ca să nu existe eroarea în care ne trimite colegul.

Numărul de locuitori de 5000 reprezintă un indicator minimal. De principiu, domnia sa are dreptate, dacă este inițiator, normal era ca la comisie să-și expună punctul de vedere. Însă indiferent de punctul de vedere care va fi exprimat la comisie, 3000 nu înseamnă 5000 sau 3200. În nici un caz. Așa că sunt două chestiuni: prima e că dacă există o lege, e bine s-o respectăm până o modificăm, mă refer la legea cadru și al doilea lucru, e bine să acceptăm că promovarea unei localități prin ridicarea standardului calitativ al vieții acolo nu se face printr-o declarare superficială împotriva legii, mă scuzați.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul Ponta, pe procedură.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnule președinte, eu când iau cuvântul și vreau să-mi exprim opinia asupra unui coleg îi pronunț numele, în cazul de față domnul Ghișe. Eu nu spun colegul de dinainte care a fost procuror, are 1,90 metri și o cămașă roz.

Vream foarte pe scurt să spun: 1. din punct de vedere juridic, sper că v-a lămurit domnul Manta; 2. eu încerc să vă lămuresc că nu sunt inițiatorul legii ci sunt colegii dumneavoastră de la Putere; 3. Da, susțin ceea ce locuitorii comunei Stoina își doresc, pentru că, într-adevăr, eu cred că în Parlament trebuie să-i reprezentăm pe oameni.

Domnule Ghișe, dacă dumneavoastră știați exact ce vor locuitorii la Brașov, vă alegeau primar și nu mai erați acum deputat.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
     

Domnul Ioan Ghișe:

Dreptul la replică.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu mai aveți drept la replică, domnule Ghișe, pentru că dacă prima oară l-ați fi folosit ca drept la replică, vă mai dădeam o dată, dar nu este drept la replică să vorbiți pe fondul chestiunii. Îmi pare rău.

O să vă dau drept la replică la finalul ședinței și o să am rugămintea la dumneavoastră să folosiți dreptul la replică pentru a da o replică și nu pentru a intra pe fondul chestiunii.

Dacă nu mai există intervenții la dezbateri generale, există o propunere de retrimitere la comisie a acestui proiect, pe care o voi supune votului dumneavoastră.

Vă rog să votați.

Supun la vot propunerea de retrimitere la comisie.

Propunerea de retrimitere la comisie a fost adoptată cu 72 de voturi pentru, 51 împotrivă și o abținere.

 
   

Termen, domnule Dușa?

 
     

Domnul Mircea Dușa :

O săptămână.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, o săptămână, e maxim cât se poate, deci ar fi bine, dacă se poate, pentru Biroul permanent de luni să avem raportul, să o punem pe ordinea de zi. Mulțumesc.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală (rămas pentru votul final).  

6. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală.

Legea are caracter organic. A fost adoptată de Senat. Avem raport de adoptare de la Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Este prioritate legislativă de integrare, dezbătută în procedură de urgență.

Inițiatorul, vă rog.

Doamna secretar de stat Kibedi.

   

Doamna Katalin Barbara Kibedi:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distinsă Cameră,

Domeniul cooperării judiciare internaționale în materie penală este foarte vast, este de subliniat că în condițiile în care reglementează instituții atât de sensibile ca expulzarea, extrădarea, mandatul european de arestare, este firesc ca el să fie reglementat cu multă rigurozitate, strictețe și să asigure și drepturile și garanțiile procesuale ale persoanelor față de care, de pildă, se emite un mandat european de arestare.

Având în vedere că de la intrarea în vigoare a Legii nr.302 practica a relevat mai multe neajunsuri, ele trebuiau corectate neapărat și, în primul rând, domeniul unde trebuia umblat în mod deosebit era de a delimita mult mai exact competențele Ministerului Justiției de cele, de pildă, ale instanțelor judecătorești, în sensul de a nu încărca inutil instanțele cu acele cereri de extrădare, de expulzare, care, din punct de vedere administrativ, nu îndeplineau condițiile, dar, în mod firesc, după aceea, trebuiau cu regularitate să treacă prin filtrul justiției.

În condițiile în care apreciem că și prin vigilența și receptivitatea membrilor Comisiei juridice, de disciplină și imunități s-au făcut și corecturile necesare care rezultau fie din erori materiale, fie de tehnică legislativă, apreciem că în modalitatea în care a ieșit raportul Comisiei juridice, acest domeniu va fi reglementat într-un mod corect procedural.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei, domnul președinte Andon.

 
   

Domnul Sergiu Andon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Ca de obicei, când cuvântul inițiatorului e susținut de doamna secretar de stat Katalin Kibedi, nu am prea multe de completat. Confirm obiectul legii și necesitatea ei, aș puncta doar faptul că printre principalele prevederi sau că principalele prevederi, actualizarea și compatibilizarea cu reglementările internaționale au impact inclusiv asupra drepturilor persoanei supuse procedurilor legale ale extrădării și, fapt foarte important, nuanțarea formelor de asistență judiciară adoptate în consens cu exigențele Consiliului Europei și chiar și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului față de care trebuie să fim atât de atenți.

Camera Deputaților este cameră decizională. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Comisia juridică, de disciplină și imunități a beneficiat de avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei pentru politică externă și Comisiei pentru drepturile omului, culte și probleme ale minorităților naționale.

Dezbaterea s-a făcut în prezența reprezentantului inițiatorului prin persoana doamnei secretar de stat Katalin Kibedi. Au fost prezenți majoritatea deputaților.

Dezbaterea s-a făcut în condiții regulamentare și cu îmbunătățirile la care deja s-a făcut referire.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a aprobat cu unanimitate de voturi, unanimitatea celor prezenți, propunerea ca proiectul de lege să fie supus plenului cu propunerea de adoptare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

O să vă rog să faceți și o propunere de timp de dezbatere, fiind procedură de urgență.

 
   

Domnul Sergiu Andon:

Domnule președinte, 2 minute de articol.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Există observații sau comentarii la timpul de dezbatere propus. Nu există. Mulțumesc.

La dezbateri generale dacă există intervenții?

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Ponta.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule președinte.

Rămân consecvent că legile întocmite de doamna ministru Macovei eu nu le voi vota, însă, în cazul de față, e vorba de un proiect de lege foarte bun și necesar, cred că a fost întocmit de doamna secretar de stat și o felicit și Grupul PSD va vota acest proiect de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat. Mulțumim Grupului PSD.

Din partea celorlalte grupuri, dacă există intervenții? Nu există intervenții, trecem la dezbaterea pe articole.

Avem un număr impresionant de articole și amendamente.

Nu există însă amendamente respinse, ci doar amendamente admise de comisie.

Vom lucra pe raport.

Dacă la pct. 1, titlul există observații, comentarii? Nu sunt.

Pe amendamentele comisiei, de la pct. 2 la pct. 10. Observații, comentarii. Nu sunt.

De la pct. 11 la pct. 20. Observații, comentarii. Nu sunt.

De la pct. 21 la pct. 30. Observații, comentarii. Nu sunt.

De la pct. 31 la pct. 40. Observații, comentarii. Nu sunt.

De la pct. 41 la pct. 50. Observații, comentarii. Nu sunt.

De la pct. 51 la pct. 60. Observații, comentarii. Nu sunt.

De la pct. 61 la pct. 70. Observații, comentarii. Nu sunt.

De la pct. 71 la pct. 80. Observații, comentarii. Nu sunt.

De la pct. 81 la pct. 90. Observații, comentarii. Nu sunt.

De la pct. 91 la pct.100. Observații, comentarii. Nu sunt.

De la pct. 101 la pct. 110. Observații, comentarii. Nu sunt.

De la pct. 111 la pct. 120. Observații, comentarii. Nu sunt.

De la pct. 121 la pct. 130. Observații, comentarii. Nu sunt.

De la pct. 131 la pct. 140. Observații, comentarii. Nu sunt.

La anexă, trebuie îndreptată aici o eroare materială. E vorba de nr. 141, cred, la anexă, ultimul punct din raport. Nu sunt observații comentarii, cu îndreptarea erorii materiale.

Rămâne la vot final pentru ora 12,00.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind constituirea și utilizarea fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale (rămas pentru votul final).  

7. Proiectul de Lege privind constituirea și utilizarea fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale.

Legea are caracter ordinar. A fost adoptată de Senat. Raport de adoptare de la Comisia de muncă. Este o prioritate legislativă de integrare europeană. Ne aflăm în procedură de urgență. Suntem Cameră decizională.

Rog inițiatorul să ia cuvântul.

Poftiți, domnule secretar de stat.

   

Domnul Silviu Bian (secretar de stat, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare condițiile referitoare la constituirea, administrarea, utilizarea și controlul fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de România în cadrul negocierilor privind Capitolul 13 - Ocuparea și politicile sociale de armonizare a legislației naționale cu acquisul comunitar.

Proiectul de lege transpune în dreptul intern prevederile Directivei Consiliului Europei nr. 80/897 privind apropierea legislației statelor membre referitoare la protecția salariaților în cazul insolvabilității angajatorului, astfel cum a fost modificată prin Directiva Parlamentului European și a Consiliului nr. 2002/24.

De asemenea, potrivit acestui act normativ, din fondul de garantare, se asigură plata creanțelor salariale care rezultă din contractele individuale și colective de muncă încheiate de salariați în situația în care pentru angajator s-a deschis procedura falimentului, în condițiile Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Fondul de garantare se constituie din contribuțiile plătite de angajator, stabilite prin aplicarea unei cote de 0,25% asupra fondului de salarii. În același timp, contribuția la bugetele pentru șomaj se va diminua cu această cotă de 0,25 puncte procentuale în ceea ce îi privește pe angajatori. Fondul de garantare este administrat de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Noi vă rugăm să adoptați acest proiect de lege.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei, domnul președinte Duțu.

 
   

Domnul Stelian Duțu:

Mulțumesc, domnule președinte.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vederea avizele Consiliului Legislativ, Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, Comisiei juridice, de disciplină și imunități, Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare constituirea, utilizarea și controlul fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de România în cadrul negocierilor privind Capitolul 13 - Ocupare și politici sociale, de armonizare a legislației naționale cu acquisul comunitar.

În acest sens, proiectul transpune în dreptul intern prevederile Directivei Consiliului nr. 80/897 privind apropierea legislației statelor membre referitoare la protecția salariaților în cazul insolvabilității angajatorului, astfel cum a fost modificată prin Directiva Parlamentului European și a Consiliului nr. 2002/24.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 30 martie 2006, iar în urma dezbaterii din comisie, aceasta propune admiterea cu modificări a proiectului de lege și, pentru că suntem în procedură de urgență, vă propunem 10 minute dezbateri generale și 1 minut pe articole.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă există observații, sau comentarii la timpul de dezbatere? Nu există.

Intervernții la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem, atunci, la dezbaterea pe articole.

Există și un amendament respins.

La dezbateri generale? Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Cred că este esențial de subliniat faptul că această lege relevă, practic, neglijența de până acum a statului în ceea ce privește siguranța financiară a salariaților. Și este, poate, și motivul pentru care un partid, sau o grupare de stânga, centru stânga, a ratat câștigarea alegerilor, pentru că s-a preocupat, poate, mai mult de partea de privatizare, necorelând cu această necesară siguranță financiară a salariaților.

Grupul parlamentar al P.R.M. va vota, cu siguranță, această lege. Am fi vrut, totuși, să fie aplicată înainte de 1 ianuarie 2007. Și, aici, poate că este de vină și actuala guvernare, care putea să vină cu acest proiect de lege încă de anul trecut, astfel încât el să fie cuprins în exercițiul bugetar de anul acesta. În felul acesta, poate am fi evitat o mulțime de crize sociale care s-au dezvoltat chiar în cursul acestui an.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă nu există alte intervernții, revenim la discuția pe raport.

Pct.1, titlul legii.

Observații? Comentarii? Nu sunt.

De la pct.2 la pct.5? Nu există amendamente formulate de comisie. Pe text originar? Nu sunt.

De la pct.6 la pct.10? Observații? Comentarii? Nu sunt.

De la pct.11 la pct.15? Observații? Comentarii? Nu sunt.

De la pct.16 la pct.19? Observații? Comentarii? Nu sunt.

Dacă se susține amendamentul respins de la art.14?

Pentru aceasta, domnule deputat, vă rog frumos.

 
   

Domnul Pavel Todoran:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt autorul amendamentului care a fost respins la Comisia pentru muncă și protecție socială.

V-aș ruga, stimați colegi, dacă aveți proiectul de lege în față, să vedeți Cap.IV "Utilizarea fondului de garantare".

Acest fond se constituie și va face obiectul plăților pentru salariile restante, pentru compensațiile bănești restante, plățile compensatorii restante, compensații restante, indemnizații restante.

Propunerea mea de modificare constă în faptul că toate aceste drepturi, pe care angajatorul trebuie să le asigure pentru angajați, să se refere doar la salariile restante suportate din fondul de garantare pentru trei salarii lunare brute, cele mai favorabile, realizate de angajați într-o perioadă de 6 luni. Dacă comparăm prevederea legală cu recomandările Uniunii Europene în materie, vom constata că această propunere a mea se regăsește în aceste recomandări.

Motivația pe care a făcut-o comisia, respectiv faptul că fondul nu poate să suporte asemenea plăți, mie mi se pare anormală, în condițiile în care oricare angajat, sau angajatorul, plătește obligațiile față de buget în funcție de salariile realizate de angjați. Or, prin această sumă care se constituie, trebuie ca salariatului, care nu are nici o responsabilitate, în situația în care o unitate economică devine insolvabilă, să i de dea dreptul și să i se dea posibilitatea ca să-și aleagă aceste drepturi.

Sper că veți adopta, prin votul dumneavoastră, acest amendament care nu face altceva decât să asigure un drept pe care salariații l-au câștigat în perioada în care ei au activat în unitatea care va ajunge în această procedură.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnule Duțu, doriți să interveniți?

Domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Silviu Bian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu suntem de acord cu acest amendament.

Proiectul de lege se referă la creanțe salariale care includ și alte sume, nu este vorba numai de salarii restante. Apoi, trebuie avut în vedere și posibilitățile fondului de a suporta aceste chestiuni. Sumele fondului nu sunt în măsură să acopere cele mai favorabile salarii și directiva recomandă să se acopere între trei și șase salarii medii, neimpunându-se un anumit cuantum.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Dacă nu există și alte intervernții, atunci voi supune votului amendamentul respins de la art.14.

Rog doamnele și domnii deputați să ia loc în sală pe scaune, și nu pe balustradă, chiar și pe domnul chestor.

Rog grupul organizat, acolo, să ia loc în bănci, dacă se poate. Îl rog pe domnul chestor Zgonea să asigure ordine. Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră, votului electronic, amendamentul respins de la art.14. Vă rog să votați - prezență și vot. Vă mulțumesc. Amendamentul a fost respins cu 80 de voturi împotrivă, 51 de voturi pentru și 5 abțineri.

 
   

Ne întoarcem la amendamentele admise.

De la pct.20 la pct.25, pe lista de amendamente admise. Observații? Comentarii? Nu sunt.

De la pct.26 la pct.30, în formulările comisiei. Observații? Comentarii? Nu sunt.

De la pct.31 la pct.35, în formulările inițiatorului. Nu există amendamente ale comisiei. Nu sunt observații, comentarii.

De la pct.36 la pct.38, în formulările comisiei. Observații? Comentarii? Nu sunt.

Rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (rămas pentru votul final).  

8. Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Legea are caracter ordinar și a fost adoptată de Senat; raport comun de adoptare de la Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru administrația publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; prioritate legislativă; suntem Cameră decizională.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul?

Vă rog, domnule secretar de stat.

   

Domnul Silviu Bian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Aș vrea să prezint câteva dintre argumentele care au impus necesitatea adoptării Legii privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Noul cadru legal adoptat în domeniul asigurărilor pentru șomaj și stimulării ocupării forței de muncă a contribuit la reconsiderarea obiectivelor principale ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, la diversificarea atribuțiilor ce-i revin acesteia pe piața forței de muncă din România, impunându-se, astfel, dezvoltarea capacității sale instituționale prin adoptarea unor noi acte normative care să reglementeze organizarea și funcționarea instituției.

Având în vedere evoluția serviciului public de ocupare, în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a Legii nr.145/1998 și până în prezent, precum și necesitatea creării autonomiei decizionale și de conducere a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, potrivit angajamentelor asumate prin Programul de guvernare pe perioada 2005-2008, s-a impus necesitatea elaborării unui Proiect de Lege privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă. Astfel, potrivit proiectului, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă este instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, fiind organizată și funcționând în temeiul principiului tripartitismului.

Prin proiectul de lege, sunt reglementate noile obiective ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă în aplicarea politicilor și strategiilor privind ocuparea forței de muncă și formarea profesională a persoanelor în căutarea unui loc de muncă, elaborate de Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, sub a cărui autoritate își desfășoară activitatea instituția.

În vederea realizării noilor obiective, proiectul de lege prevede principalele atribuții ale instituției, stabilite în concordanță cu legislația în vigoare în domeniul sistemului asigurărilor pentru șomaj și a stimulării ocupării forței de muncă.

Avându-se în vedere necesitatea dezvoltării capacității instituționale a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, s-a impus reglementarea prin lege a unităților ce funcționează în subordinea sa.

În vederea asigurării autonomiei decizionale și de conducere a instituției, potrivit proiectului de lege, președintele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă nu mai deține funcția de secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, exercitând doar o funcție asimilată funcțiilor de demnitate publică, având rang de secretar de stat și fiind salarizat la nivelul prevăzut de lege pentru această funcție.

Prin reglementările cuprinse în proiectul de lege, Consiliul de administrație al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă dobândește atribuții sporite în exercitarea actului de conducere a instituției.

În același timp, în vederea responsabilizării membrilor Consiliului de administrație, proiectul de lege prevede că aceștia răspund pentru prejudiciile cauzate prin hotărârile adoptate în exercitarea mandatului, în funcție de votul exprimat, în condițiile stabilite de Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului de administrație.

Având în vedere cele prezentate de mine, vă rog să votați acest act normativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Comisia? Domnul președinte Duțu.

 
   

Domnul Stelian Duțu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La întocmirea prezentului raport, comisiile au avut în vedere avizele: Consiliului Legislativ, Consiliului Economic și Social, Comisiei juridice, de disciplină și imunități, Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Comisiile propun plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, întrucât noua legislație adoptată în domeniul asigurărilor pentru șomaj și stimulării ocupării forței de muncă impune reconsiderarea obiectivelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, precum și diversificarea atribuțiilor ce-i revin acestei instituții.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 23 februarie 2006.

Comisiile propun, astfel, admiterea, cu modificări, a proiectului de lege.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă există intervenții la dezbateri generale? Da. Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Ioan Cindrea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Am ținut neapărat să fac câteva aprecieri la dezbateri generale, în numele Grupului parlamentar al P.S.D.

Este clar că proiectul de lege vine cu un plus în ce privește organizarea, funcționarea și atribuțiile Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, fiind serviciu public de ocupare al României. Aduce o actualizare a atribuțiilor la problemele actuale pe care le are de rezolvat agenția.

Mulțumesc mult colegilor din celelalte grupuri parlamentare pentru amendamentele admise, care cred că au adus un plus de rigoare în reglementarea atribuțiilor, a organizării și funcționării agenției, față de varianta prezentată de Guvern.

Vom vota acest proiect de lege privind organizarea și funcționarea agenției, însă cu o rezervă la o reglementare, care, din punctul nostru de vedere, creează probleme, pe care o vom monitoriza, iar în viitor vom reacționa în funcție de evoluția modului în care va funcționa efectiv Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. Despre ce este vorba? Este vorba de unificarea funcțiilor de conducere politică - funcția de președinte al agenției cu funcția de ordonator de credite. Cred și credem, din punctul nostru de vedere, că această unificare între funcția de conducere efectivă și cea de ordonator de credite ... menționez că, până acum, acestea erau separate: președintele conducea agenția, iar directorul executiv, conducerea executivă, avea și funcția de ordontor de credite, cred că a fost un lucru bun, separând aceste două funcții. Unificarea creează mari probleme și ne rezervăm dreptul de a monitoriza, evalua și, eventual, a încerca o revenire la forma actuală, în care există separare între cele două funcții.

Repet: vom vota. Suntem conștienți că acest proiect de lege conduce la creșterea capacității administrative a Agenției Naționale, ca serviciu public, cu această rezervă.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă există alte intervernții? Nu sunt.

În acest caz, trecem la dezbaterea pe articole. Nu există amendamente respinse.

Titlul legii.

Observații? Comentarii? Nu sunt.

De la pct.2 la pct.5. Observații? Comentarii? Nu sunt.

De la pct.6 la pct.10? Nu sunt.

De la pct.11 la pct.15? Nu sunt.

De la pct.16 la pct.20? Observații? Comentarii? Nu sunt.

De la pct.21 la pct.25? Observații? Comentarii? Nu sunt.

De la pct.26 la pct.30? Nu sunt.

De la pct.31 la pct.53, în formulările comisiei? Observații? Comentarii? Nu sunt.

De la pct.36 la pct.40? Observații? Comentarii? Nu sunt.

De la pct.41 la pct.45? Observații? Comentarii? Nu sunt.

De la pct.46 la pct.50? Nu sunt.

De la pct.51 la pct.55? Observații? Comentarii? Nu sunt.

De la pct.56 la pct.60? Observații? Comentarii? Nu sunt.

De la pct.61 la pct.70?

De la pct.71 la pct.75?

De la pct.76 la pct.80? Observații? Comentarii? Nu sunt.

Atenție la reformularea renumerotării! Există o eroare materială în tabel.

De la pct.81 la pct.82? Observații? Comentarii, în varianta comisiei? Nu sunt.

Trece la vot final.

 
Dezbateri asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate (retrimis comisiei).  

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate.

Legea are caracter organic; a fost adoptată de Senat.

Raport comun: Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru sănătate și familie; raport de adoptare.

Ne aflăm în procedură de urgență.

Legea este o prioritate legislativă.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog, inițiatorul. Domnul secretar de stat Szekely.

   

Domnul Szekely Ervin Zoltan (secretar de stat, Ministerul Sănătății):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În prezent, plata indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă, pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă, pentru maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav și pentru indemnizația de risc maternal se face din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Prin Ordonanța de urgență nr.158 din 2005, aceste cheltuieli se trec la fondul unic de asigurări sociale de sănătate.

Adoptarea acestui act normativ este necesară în vederea realizării obiectivelor înscrise în Programul de guvernare cu privire la îmbunătățirea standardului de viață al persoanelor vârstnice, pentru aceasta fiind necesară consolidarea financiară a sistemului public de pensii, prin externalizarea, din bugetul asigurărilor sociale de stat, a prestațiilor care nu au legătură directă cu asigurarea socială care privește pensiile.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiilor?

Domnul președinte Duțu. Vă rog să propuneți și timpii de dezbatere, după raport.

 
   

Domnul Stelian Duțu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La întocmirea prezentului raport, cele două comisii au avut în vedere avizele: Consiliului Legislativ, Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, Comisiei juridice, de disciplină și imunități, Comisiei pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare acordarea concediilor și indemnizațiilor de asigurări sociale, cu excepția indemnizației pentru creșterea copilului, prestații care urmează a fi suportate din bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.

Comisiile propun plenului Camerei Deputaților aprobarea proiectului de lege, întrucât este necesară realizarea obiectivelor înscrise în Programul de guvernare cu privire la îmbunătățirea standardului de viață al persoanelor vârstnice, pentru acestea fiind necesară consolidarea financiară a sistemului public de pensii prin externalizarea, din bugetul asigurărilor sociale de stat a prestațiilor care nu au legătură directă cu asigurarea socială care privește pensiile.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 21 decembrie 2005.

Comisiile propun admiterea, cu modificări, a proiectului de lege și, întrucât suntem în procedură de urgență, vă propunem 15 minute dezbateri generale și două minute pe articole.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Observații? Comentarii la dezbateri generale?

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Ioan Cindrea:

Vă mulțumesc mult, domnule președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Ne aflăm în fața unui act normativ, proiect de lege, extrem de important, care revoluționează sistemul asigurărilor pentru incapacitate temporară de muncă. Acest sistem, efectiv, prin proiectul de act normativ, trece de la sistemul asigurărilor de pensii în subordinea Ministerului Muncii, în sistemul asigurărilor de sănătate în subordinea Ministerului Sănătății.

Probabil că aici, așa cum reglementează proiectul de lege, îi este locul, fiindcă sistemul de sănătate poate controla eliberarea certificatelor medicale și acordarea, numai în cazuri concret întemeiate, acestor certificate.

O serie de amendamente ale Grupului parlamentar al P.S.D. au fost acceptate și eu cred că sunt amendamente bune, fiind acceptate în unanimitate. Unul dintre ele, acordarea certificatelor medicale și plata lor, respectiv suportarea de către sistem, nu după 6 luni de asigurare, ci după o lună de asigurare, cred că asigură un act de echitate pentru asigurați, fiindcă nu putem previziona boala și incapacitatea de muncă. Am dat un exemplu de amendament admis.

Totuși, sunt două amendamente de fond, care ne determină pe noi, Grupul parlamentar al P.S.D., să nu susținem și să nu votăm acest proiect de act normativ. Este vorba de probleme de fond. Repet, prima problemă: cine plătește primele zile de incapacitate temporară de muncă, certificate medicale? Guvernul ne propune, în mod discriminatoriu, suportarea de către angajator, în funcție de mărimea numărului de salariați ai angajatorului. Varianta adoptată în comisiile reunite de sănătate, muncă și protecție socială este mai proastă decât cea a Guvernului: primele 12 zile de concedii medicale se suportă de angajator, iar următoarele de sistemul de asigurări, deci, mai prost decât prevedea Guvernul. Asta a fost voința Puterii. Noi am votat împotrivă. Amendamentul nostru, ca numai primele trei zile de concediu medical-incapacitate temporară de muncă să fie suportate de angajator, restul de sistemul de asigurare, fiindcă pentru acest lucru creăm acest sistem, a fost respins.

Eu cred că Guvernul își încalcă propriile promisiuni în fața electoratului. Cresc cheltuielile cu forța de muncă, colaterale, plata certificatelor medicale, cresc cheltuielile suportate de angajator și nu este bine. Nu încurajăm și nu sprijinim angajatorul și nu folosește nici asiguraților: persoane asigurate, cetățenii salariați care lucrează în diversele forme - agenții economici, instituțiile publice. Este o problemă de fond. Cred că suntem singurii în lume, la care primele 12 zile le suportă angajatorul și restul asigurările, ceea ce înseamnă că 90% din certificatele medicale vor fi suportate de angajatori și doar 10% de sistem.

Creăm un sistem pentru funcționarea sistemului, chiar dacă este asimilat sistemului de asigurări de sănătate. Nu are nimic cu asigurarea de sănătate. Este un fond special, care suportă efectiv plata certificatelor medicale. Am cerut fundamentări. Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Sănătății nu au putut să ne demonstreze efortul financiar și neputința susținerii în forma prezentată. Este un motiv.

Al doilea se referă la cuantumul indemnizației. Ni se propune de către Guvern un cuantum al indemnizației de 75% față de venitul asigurat, mic, și noi spunem că este foarte mic, fiindcă în lume sistemele de asigurări, în caz de incapacitate temporară de muncă, se apropie de venitul asigurat, sau sunt mai mari decât venitul asigurat, fiindcă salariatul, în perioada în care este bolnav, are cheltuieli suplimentare. Și așa ar trebui să funcționeze, și amendamentul propus - cred că unul intermediar, între 75% și sută la sută, nu mai mare decât venitul asigurat, de 85%, - a fost respins.

Aceste două amendamente, aceste două argumente de fond ne determină să nu susținem acest proiect, pe probleme de fond, și noi spunem că nu folosește nimănui: nici asiguraților, salariaților asigurați, nici angajatorilor, societăților comerciale le încarcă costurile, cheltuielile.

Vă propun să reîntoarcem acest proiect de act normativ spre comisii, să venim cu o formă îmbunătățită și să eliminăm aceste două mari discriminări. Altfel, vom vota împotrivă. Altfel, vom fi nevoiți ca, în viitor, să venim cu amendamente pentru modificare și să respectăm un principiu de solidaritate socială, de asigurare. Și cred că nu servim nimănui prin votul pe care-l dăm. Nu voi mai interveni la amendamente. Este vorba de art.7, amendamentul respins de la art.7, este vorba de art.12 lit.a), respins, de asemenea. Repet, sunt probleme ...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă rog să vă rezumați la cele 5 minute, la dezbateri.

 
   

Domnul Ioan Cindrea:

S-au propus 15 minute, domnule președinte, dacă n-ați fost atent!

Am 15 minute la dezbateri generale. Domnul președinte Duțu așa a propus.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Dar doresc să vă atrag atenția că timpul de dezbateri, de 15 minute, este pentru dezbaterile pe articole. La dezbateri generale, se intervine din partea fiecărui grup, de regulă, 5 minute.

 
   

Domnul Ioan Cindrea:

Domnule președinte, autocrația dumneavoastră este inutilă. Eu încheiam. Eram la final. Ați mâncat timpul nostru prin intervenția dumneavoastră.

Repet: nu vom susține și cred că trebuie întors la comisie pe probleme de fond.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, nu știu cine dorește să intervină.

Domnul deputat Călian.

 
   

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Într-adevăr, acest proiect de lege reprezintă o povară în plus pe spatele angajatorului și, în special, pe spatele întreprinderilor mici și mijlocii, pe care Partidul Conservator le sprijină.

Dacă așa înțelegem noi să sprijinim în continuare întreprinzătorii în vederea integrării în Uniunea Europeană, împovărându-i cu noi impozite, pentru că, practic, este tot un fel de impozit și plata acestor certificate, concedii medicale, mai ales în situația în care știm cu toții foarte bine cât de ușor se eliberează aceste certificate medicale, mult prea ușor: cu o ciocolată și o pungă de cafea, stai bine-merçi 7 zile acasă, iar firma, angajatorul, te plătește; un efort financiar în plus, total inutil. Angajatorii plătesc obligațiile din punctul de vedere al asigurărilor de sănătate, astfel încât nu cred că mai trebuie să le mai punem încă o povară.

Noi, cel puțin, nu vom vota acest proiect de lege.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Cristian Rădulescu, din partea Grupului parlamentar al P.D.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule președinte.

Stimați colegi,

Pe ansamblu, Grupul parlamentar al Partidului Democrat consideră că actul normativ este necesar și aduce clarificări în domeniul destul de dificil al concediilor și indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate.

În urma lucrărilor din comisie, s-a ajuns însă și la unele amendamente care considerăm că nu reprezintă un progres în domeniu, ci, mai mult, introduc, pe de o parte, confuzii și, pe de altă parte, trebuie să recunoaștem că ar reprezenta o sarcină suplimentară, mai ales pentru micii întreprinzător, chiar aceia care suportă atât de greu această perioadă, în care încearcă să imprime și ei un elan economic ansamblului economiei naționale.

Noi am vrea să intrăm în dezbaterea acestui proiect de lege și să-l dezbatem până la capăt, însă, ne rezervăm dreptul să retrimitem la comisie acel discutat articol, art.12, deja pomenit până în clipa de față, care, în opinia noastră, nici în forma inițiatorului, deci a ordonanței Guvernului, și nici în forma amendată, nu reprezintă o formă mai bună decât forma inițială a legii, care funcționează din anul 2000. Dar, ca să nu retrimitem tot proiectul la comisie, deoarece aceasta nu are sens, vom face această cerere, specific pe articolul în cauză. În rest, suntem de acord cu actul normativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule lider.

Potrivit prerogativelor mele de președinte de ședință, retrimit comisiei articolul 12 spre dezbatere.

Termen, domnule președinte? Pentru art.12? Două săptămâni. Și art.7. Deci, art.12 și 7.

Vă mulțumesc.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.190/2005 pentru realizarea unor măsuri necesare în procesul de integrare europeană (retrimis comisiei).  

Pct.10. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 190/2005 pentru realizarea unor măsuri necesare în procesul de integrare europeană.

Legea are caracter organic, a fost adoptată de Senat; raport de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului elaborat de Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Suntem cameră decizională, ne aflăm în procedură de urgență.

Procedură?

Domnul deputat Ifrim.

   

Domnul Mircea Ifrim:

Eu am înțeles că se trimit două articole. Sigur că, art.7 și 12, mi se pare, mă rog, e un comentariu că o asemenea decizie nu trebuia luată fără ca să discutăm și fără a-și spune nici Comisia de sănătate nici un cuvânt. Mă rog, mă supun deciziei, dar întreb, restul de ce este trimis în întregime, în loc să discutăm, cum a spus foarte bine domnul președinte Cristian Rădulescu, pe articole restul. Mi se pare abuz.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule președinte, am aplicat art.109 și am trimis amendamentele care ridică consecințe importante la comisie, dar, dezbaterea restului articolelor, consider că poate fi afectată de concluzia... Evident, dar în funcție de ceea ce comisia va concluziona pe cele două articole, urmează să se facă dezbaterea pe întregul proiect de lege.

De aceea, vom face dezbaterea în moment în are vă întoarceți cele două articole de la comisie. Vă mulțumesc.

Invit inițiatorul proiectului de lege de la pct.10. Doamna secretar de stat Kibedi.

 
   

Doamna Katalin Barbara Kibedi:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distinsă Cameră, la Comisia juridică, de disciplină și imunități, membrii au înțeles și au adoptat un raport de admitere, având în vedere că rostul acestui act normativ a fost de a accelera și de a realiza acele măsuri care sunt necesare pentru integrare.

În primul rând, aș sublinia problema executării silite, care nu numai că a avut rapoarte defavorabile, dar să ne aducem aminte că deja avem decizii CEDO care obligă statul român la daune destul de consistente, întrucât hotărârile judecătorești, deși obținute după ani de zile de procese, nici măcar nu mai au finalizarea necesară, respectiv de a fi puse în executare.

În afară de situația executării silite, este neapărat de subliniat problema dreptului de proprietate intelectuală care din ce în ce mai mult trebuie și din partea legislației române să dobândească acele prevederi menite să confere, într-adevăr, o garanție că și în România se respectă proprietatea intelectuală.

În al treilea rând, aș sublinia că sunt și dispoziții care vizează participarea procurorului în procesul civil, deși dacă ne uităm la ceea ce înseamnă rostul procurorului de a supraveghea legalitatea, în general, risipirea sa în prea multe procese civile, ar însemna să nu îl canalizăm acolo unde își are în primul rând rostul și rolul, respectiv procesul penal. Având în vedere că toate aceste aspecte sunt absolut motivate și cu trimitere în expunerea de motive la strategia de reformă a justiției, la directivele pe care le avem obligatoriu de îndeplinit, sperăm că veți avea aceeași receptivitate ca și membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Din partea comisiei? Pe procedură?

Vă rog pe procedură, domnule deputat.

 
   

Domnul Daniel Buda:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Onorată Cameră,

Având în vedere faptul că raportul venit de la comisie conține unele omisiuni în privința amendamentelor care au fost propuse și adoptate în comisie, solicit procedural retrimiterea la comisie și un termen scurt în vederea depunerii unui nou raport.

Un alt argument, domnule președinte, este faptul că în dezbaterea comisiei se află astăzi cererea de reexaminare a președintelui României pentru Legea nr.188 privind executorii judecătorești, dispoziții care se regăsesc și în această ordonanță. Pentru a da un caracter unitar raportului comisiei, vă rog să supuneți la vot retrimiterea la comisie a raportului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Înțeleg că și din partea comisiei avem un punct de vedere, domnule președinte Andon?

 
   

Domnul Sergiu Andon:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Oricare dintre cele două argumente erau solide pentru întoarcere, cu atât mai mult cele două cumulate, deci suntem pentru. Susținem propunerea de retrimitere la comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții pe această chestiune? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie a pct.10 de pe ordinea de zi. Vă rog să vă exprimați votul.

Da. Vă mulțumesc. 190 de voturi pentru. S-a adoptat.

 
   

Termen? O săptămână? Da. Domnul deputat Domnul Márton Árpád-Francisc. De procedură. Presupun.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați, o problemă cred eu destul de importantă de procedură. Aș ruga staff-ul tehnic să găsească o formalitate prin care pe ordinea de zi să fie specificată în astfel de cazuri că este vorba de o propunerea din partea comisiei de adoptare a ordonanței. Pentru că, pe ordinea de zi apare astfel: Lege privind respingerea ordonanței... comisia propune adoptarea. Adică, a proiectului de lege, a respingerii ordonanței și se înțelege cu totul altceva decât ceea ce este pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

E posibil să fie un alt document decât cel pe care îl avem, în cel al meu scrie aprobarea ordonanței de urgență. O să rog să se verifice ca la toți colegii parlamentari să fie scris explicit care e propunerea comisiei.

Vă mulțumesc și domnului deputat Moldovan.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind trecerea Ansamblului Folcloric Rapsodia Călimanilor din Municipiul Toplița, județul Harghita, în subordinea Ministerului Culturii și Cultelor (rămas pentru votul final).  

Pct.11. Proiectul de Lege privind trecerea Ansamblului folcloric "Rapsodia Călimanilor" din municipiul Toplița, județul Harghita, în subordinea Ministerului Culturii și Cultelor.

Legea are caracter ordinar; adoptată de Senat; raport de adoptare de la Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

Suntem Cameră decizională. Inițiatorul? Vă rog, domnule deputat Dușa.

   

Domnul Mircea Dușa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În județele Harghita și Covasna, de-a lungul timpului, mă refer în ultimii 16 ani de zile, instituțiile de cultură au suferit multiple transformări, astfel că anumite instituții de cultură care reprezintă un anumit specific al județului Harghita au început să dispară. Au dispărut în județul Covasna, au dispărut și în județul Harghita și acest ansamblu folcloric este practic ultima instituție profesionistă care reprezintă o anumită tradiție, un anumit specific al județului Harghita. Sigur că atunci când am făcut această inițiativă legislativă nu m-am gândit la specific și la anumite trăsături ale județului Harghita, ci la faptul că zona în care funcționează acest ansamblu și care, practic, deservește cele două județe, este o zonă mai slab dezvoltată economic, iar capacitatea financiară a localităților care susțin și finanțează acest ansamblu este foarte scăzută, ceea ce a dus practic la inițiativa de a desființa această instituție de cultură.

De aceea, am apelat la votul parlamentarilor, atât al senatorilor, cât și al deputaților, ca prin acest proiect de lege să reorganizăm instituția aceasta de cultură într-un centru cultural al zonei care să valorifice tradițiile din acea zonă, sigur și prin formații artistice și prin muzee și alte instituții de cultură care au existat acolo și ca această instituție care încă o dată, repet, deservește cele două județe, județul Covasna și Harghita, să funcționeze în continuare.

Sigur că inițiativa se referă la faptul că finanțarea acestor instituții de cultură se va asigura din venituri proprii și din subvenții de la bugetul de stat prin Ministerul Culturii. Și aș ruga pe colegii parlamentari, așa cum au făcut-o și colegii din Senat, să voteze această inițiativă legislativă. Ea a fost inițiată de mine cu colegul Străchinaru de la Covasna și cred că este o inițiativă legislativă bună.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea comisiei? Doamna președinte Turcan.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată în fond cu acest proiect de lege, spre avizare fiind transmis Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisiei juridice, de disciplină și imunități. Au fost primite avize favorabile în forma prezentată din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități și a Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic. Până la data întocmirii raportului nu a fost primit avizul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, potrivit prevederilor art.73 din Constituția României, republicată. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Prin această inițiativă legislativă, așa cum a spus și inițiatorul, se propune ca ansamblul folcloric "Rapsodia Călimanilor" din Municipiul Toplița, județul Harghita, una dintre cele mai valoroase formații de gen din țară, să treacă în subordinea Ministerului Culturii și Cultelor, ținând cont de faptul că nu există posibilitatea unei finanțări corespunzătoare, astfel încât să fie acoperite toate cheltuielile pe care le implică organizarea și funcționarea acestui ansamblu.

Pentru a asigura o funcționare viabilă, comisia a introdus o serie de modificări de natură a crea un cadru instituțional extins prin transformarea ansamblului în "Centrul Cultural Toplița", o instituție publică de cultură în subordinea Ministerului Culturii și Cultelor.

În conformitate cu prevederile art.55 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, au participat la lucrările comisiei, în calitate de inițiatori, domnii deputați: Petre Străchinaru, Mircea Dușa și Valer Dorneanu.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritatea voturilor celor prezenți în sală în momentul votării, au fost 13 voturi pentru și 3 abțineri.

Potrivit art.75 din Constituția României, republicată, Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune adoptarea proiectului de lege cu amendamente.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

La dezbateri generale, doamna deputat Mona Muscă, din partea Grupul parlamentar al PNL.

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am obligația de a interveni pentru că avizul Guvernului a fost împotrivă, deci un aviz negativ, pentru că eu când am fost ministru am fost împotrivă, pe următoarele considerente: trecerea, așa cum era gândită, a Ansamblului Folcloric în subordinea Ministerului Culturii, însemna o recentralizare cu care nu puteam fi de acord; pe de altă parte, inițiatorii, domnul Străchinaru de la PD și domnul Valer Dorneanu și domnul Dușa de la PSD, în principiu, aveau perfectă dreptate, pentru că e nevoie de păstrarea tradițiilor în zona respectivă și cine o poate face mai bine decât acest ansamblu cu calități excepționale.

Drept urmare, am fost într-o situație destul de delicată, având un principiu corect, și liberalii și în comisie și în grupul parlamentar fiind de acord cu principiul, dar pe de altă parte, propunerea, așa cum era, nu era din punct de vedere administrativ, să spunem și al noilor orientări de descentralizare nu era corectă.

Îi mulțumesc colegului meu de la Grupul parlamentar al PNL și din Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, domnul deputat Emilian Frâncu, care ne-a scos din această situație delicată și a venit cu o propunere excelentă și trebuie să recunoaștem că uite, în momentele în care o comisie lucrează cum trebuie și are propuneri foarte bune, o inițiativă legislativă poate fi salvată dacă principiul este corect.

Îi mulțumesc domnului Emilian Frâncu, pentru că a venit cu propunerea transformării și înființării în județul Harghita și Covasna, deci pentru ambele județe, a unui centru cultural, format din ansamblul respectiv, "Raposdia Călimanilor", și comasarea cu Muzeul Etnografic Toplița și transformarea lor în Centrul Cultural Toplița, instituție publică cu personalitate juridică, sigur în administrarea Ministerului Culturii.

Îi mulțumesc public pentru acest lucru și închei spunând că principiul era corect, pentru că până la urmă prin acest centru cultural se urmărește păstrarea tradițiilor, pe de o parte, și diversitatea culturală pentru care luptă atât de mult Uniunea Europeană.

Drept urmare, s-a făcut un lucru bun, felicit și comisia pentru decizia luată, cu atât mai mult cu cât în județul Covasna există o filială a Centrului Cultural Maghiar. Drept urmare, iacă-tă, vor fi două centre culturale care vor putea colabora în sprijinul schimbului de tradiții culturale și pentru sprijinirea diversității culturale.

Vă mulțumesc frumos și rog colegii din Parlament să voteze pentru această inițiativă foarte bună și mulțumesc încă o dată domnului Emilian Frâncu, deputat PNL.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Márton Árpád-Francisc.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Pentru a înțelege punctul nostru de vedere, trebuie să revenim la alte situații asemănătoare. În procesul de descentralizare corect, la foarte multe instituții de cultură din cauză de imposibilitate de finanțare, conform cerințelor pentru anumite localități, anumite instituții descentralizate, la nivel județean sau local, cum a fost de exemplu Teatrul Național din Tg.Mureș, cel din Craiova, cel din Timișoara, au luat calea întoarsă spre centralizare, pentru a primi bani suficienți.

Soluția găsită în Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă pentru această instituție era singura posibilă pentru că altfel ar fi deschis o poartă pe care ar fi dorit să intre toate ansamblurile folclorice care ar fi crezut că nu sunt suficient susținute de finanțator.

De altfel, în județul Covasna există un centru cultural, cel din Arcuș care nu este maghiar, este în subordinea Ministerului Culturii, și al cărui director a fost, până a deveni deputat, unul dintre acești inițiatori, domnul deputat Petre Străchinaru. Deci, asta a fost o cale, cred eu, singura posibilă pe care a ales-o comisia, dar problema de fond nu a fost rezolvată. Și vor continua să apară astfel de probleme până când nu se va realiza ceea ce se regăsește, de altfel, în programul nostru de guvernare, o posibilitate de finanțare în cazul anumitor instituții de cultură, în funcție de importanța instituției respective din două sau chiar 3 locuri. Adică pentru cele de interes național să fie finanțate atât de localitate, cât și de județe, cât și de minister, la cele de interes județean să fie finanțate atât de județ, cât și de localitate. Pentru că mai ales în cazul unor instituții din localități mai mici sau reședințe de județ mai mici, unele de importanță teritorială, finanțarea nu se poate rezolva decât printr-o recentralizare cu care nu putem fi de acord.

Deci, noi susținem în continuare că adevărata rezolvare a instituțiilor de cultură este o lege specifică pentru finanțarea instituțiilor de cultură.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Călian.

 
   

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am dorit să intervin la acest proiect de lege, pentru că sunt din zonă. Practic, fiind din județul Cluj, am fost în Toplița și cunosc foarte bine acest ansamblu folcloric, chiar m-am documentat, am discutat cu directorul ansamblului și cunosc problemele, în primul rând, financiare, pentru că este problema numărul unu, așa cum spunea și colegul de la UDMR.

Faptul că Ministerul Culturii sprijină acest ansamblu și mai mult de atât s-a făcut un pas în plus înființându-se acest important centru cultural, nu cred că reprezintă practic o întoarcere la centralizare, pentru că, în fond și la urma urmei, Ministerul Culturii are dreptul, are obligația, are menirea să intervină acolo unde sunt deficiențe, inclusiv din punct de vedere financiar. Chiar și Teatrul Național din Cluj Napoca așteaptă un sprijin din partea Ministerului Culturii care, din păcate, încă nu reușește să ajungă și acolo. Sunt probleme grave și cu Teatrul Național din Cluj Napoca. Dar, revenind la viitorul centru cultural, Grupul parlamentar al Partidului Conservator salută această soluție găsită în comisie și va vota pentru acest proiect.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale domnul deputat Amet Aledin.

 
   

Domnul Amet Aledin:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Cu siguranță, sprijinirea actului cultural trebuie să reprezinte o prioritate pentru orice guvernare. Dincolo de promovarea tradițiilor în ansamblul folcloric înseamnă, și nu sunt cuvinte mari, o instituție de păstrare a demnității naționale. Este nevoie ca munca noastră să se orienteze și către astfel de fapte.

Proiectul de Lege privind trecerea Ansamblului Folcloric Rapsodia Călimanilor" din Municipiul Toplița, județul Harghita, în subordinea Ministerului Culturii și Cultelor își propune tocmai în această idee să continue ideea de frumos.

În consecință, Grupul parlamentar al minorităților naționale din România va vota în favoarea acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PRM, domnul deputat Moisoiu.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În primul rând, aș dori să felicit, așa cum s-a spus și de către antevorbitorii mei, faptul că s-a găsit o soluție în ceea ce privește susținerea acestui ansamblu folcloric "Rapsodia Călimanilor" de la Toplița.

Am să mă refer în câteva cuvinte la discuțiile pe care le-am purtat acum un an de zile, cu doamna ministru de pe atunci, doamna Mona Muscă, și care spunea, la momentul respectiv, că ar dori ca să susțină acest ansamblu, dar nu putea, din cauza acestei descentralizări. Am făcut apel, la momentul respectiv, la domnul viceprim-minsitru Marko Bella și domnia-sa mi-a indicat ca să port discuții cu președintele Consiliului județean Harghita, domnul Bundo Levente. La rândul său, domnul președinte al consiliului județean și dânsul spunea că: "Nu avem bani la consiliul județean și dacă am fi scutiți de plata unor datorii pentru, de exemplu biblioteca din Miercurea Ciuc, atunci am putea ca economisind aceste 800 de milioane de lei, în felul acesta să putem să venim cu o sumă pentru susținerea ansamblului de la Toplița".

Nu s-a putut face nici atunci nimic. Iată că, în clipa de față se fac primii pași. Ca urmare, cred că inițiativa legislativă, pe care o vom vota astăzi, este de o deosebită importanță. Susținerea activităților în Municipiul Toplița numai de Primărie, deci susținerea financiară, era imposibilă. Primăria nu poate, oricât ar fi ea de bogată, și nu este, dar în orice caz are câteva hectare de pădure, nu poate să compenseze cheltuielile care sunt în acest caz făcute pentru ansamblul folcloric.

A desființa un ansamblu folcloric, pentru că ne găsim exact în situația aceasta, ar fi o foarte, foarte mare greșeală. Cel care n-a făcut activitate culturală, crede numai că a dansa este simplu, că este o echipă de dansatori pe scenă și cu asta a rezolvat problemele. Cel care a organizat și a condus știe însă că de fapt fiecare pas, fiecare mișcare este un automatism care se obține în urma multor ore de lucru. Deci, mă bucur că astăzi putem să discutăm despre o inițiativă care are șanse de reușită, motiv pentru care Grupul parlamentar al PRM susține și va vota în corpore pentru această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă nu mai există alte intervenții la dezbateri generale, trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la pct.1, în varianta comisiei, există observații sau comentarii? Nu sunt.

Pct.2, varianta comisiei. Pct.3. Pct.4.

Pct.5, varianta comisiei? Observații? Comentarii? Nu sunt. Rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind sprijinul acordat investitorilor pentru construirea căminelor studențești private (rămas pentru votul final).  

Pct.12. Proiectul de Lege privind sprijinul acordat investitorilor pentru construirea căminelor studențești private.

Legea are caracter ordinar, a fost adoptată de Senat. Raport de adoptare de la Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic. Suntem în procedură de urgență.

Rog inițiatorul, dacă dorește să intervină?

Vă rog, domnule deputat, în procedură de urgență.

   

Domnul Cosmin Gabriel Popp:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Prezentul proiect de lege vizează încurajarea investițiilor private pentru construirea de cămine studențești private, prin elaborarea unui cadru legal, transparent și ușor de aplicat.

Realitatea ultimilor 16 ani demonstrează faptul că alocația bugetară sau fondurile alocate de universități nu au fost niciodată suficiente pentru aceste investiții. De aceea, noi propunem un astfel de cadru legislativ. Avem convingerea că prin adoptarea acestui proiect de lege se va face un pas suplimentar în ceea ce înseamnă modernizarea sistemului de învățământ superior.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea comisiei? Domnul deputat Igaș, vă rog. O să vă rog să propuneți, după raport, și timpul de dezbatere.

 
   

Domnul Traian Constantin Igaș:

Cinci minute cu un minut, domnule președinte.

Vă mulțumesc frumos.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată în vederea avizării în fond în procedură de urgență asupra proiectului de Lege privind sprijinul acordat investitorilor pentru construirea căminelor studențești private. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri de stimulare a investitorilor, în vederea construirii de cămine studențești private, fiind precizate juridic condițiile de realizare a investițiilor, drepturilor și obligațiilor investitorilor.

Comisia a examinat în ședința din 26 aprilie 2006 proiectul de lege, avizul Consiliului Legislativ și punctul de vedere al Guvernului și a hotărât cu unanimitate de voturi să supună plenului Camerei Deputaților dezbaterea și aprobarea acesteia.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dezbateri generale? Intervenții? Nu sunt.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Titlul legii. Observații? Comentarii? Nu sunt.

De la art.2 la art.5. Observații? Comentarii? Nu sunt.

De la art.6 la art.10? Observații? Comentarii? Nu sunt.

De la 11 la 15.

De la 16 la 20.

De la 21 la 25.

Pct.26. Observații? Comentarii pe formulările comisiei. Nu sunt. Rămâne la vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea art.10 din Legea nr.752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române (rămas pentru votul final).  

Pct.13. Proiectul de Lege pentru modificarea art.10 din Legea nr.752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române.

Legea are caracter ordinar. A fost adoptată de Senat. Raport de adoptare de la Comisia pentru învățământ.

Suntem în procedură de urgență. Cameră decizională.

Inițiatorul, vă rog.

Domnul deputat Zgonea.

     

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea (din bancă):

Nu sunt eu inițiatorul.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Zgonea a ridicat mâna că dorește să intervină din partea grupului la dezbateri generale.

Dacă există din partea Guvernului intervenții. Nu sunt.

Din partea comisiei, vă rog. Domnul deputat Andea.

 
   

Domnul Petru Andea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a fost sesizată spre dezbatere în fond în procedură de urgență cu Proiectul de Lege pentru modificarea art.10 din Legea nr.752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române.

Proiectul de lege a fost avizat de către Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia juridică, de disciplină și imunități, precum și de către Consiliul Legislativ.

De asemenea, comisia a avut în atenție și punctul de vedere exprimat de Guvernul României.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat în 27 martie 2006. De asemenea, a fost adoptată de comisia noastră în 27 aprilie 2006 cu unanimitatea voturilor celor 16 deputați prezenți.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Înainte de a supune atenției dumneavoastră amendamentele formulate în comisie, aș vrea numai să subliniez, și să-mi permiteți, domnule președinte, o eroare materială care s-a strecurat în raport. Dacă o fac acum sau la momentul când ajungem la ea? Da. O fac acum.

Deci, la alin.4, unde se prevede în proiectul legislativ că "Indemnizațiile prevăzute la art.1 și 3 se iau în calculul pensiei de stat", amendamentul domnilor Pușcă și al subsemnatului se adaugă la textul prevăzut în proiectul inițial. "Asupra indemnizațiilor prevăzute la acestea, se datorează contribuția de asigurări sociale de stat." Deci, nu înlocuiește formula inițială, ci se adaugă la formula inițială.

Aceasta era eroarea materială pe care doream să o sesizez și vă rog să țineți cont de ea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă la dezbateri generale există intervenții. Domnul Zgonea.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În cei cinci ani de Parlament, am avut posibilitatea să trăiesc foarte multe clipe fericite sau mai puțin fericite și am fost obișnuit, și când colegii mei din Partidul Social Democrat erau la guvernare, ca foarte multe din proiectele pe care le inițiam noi ca deputați să fie respinse de către Guvern, așa cum era cutuma și cum este cutuma în ultimii 16 ani în România, și apoi să apară sub o anumită formă, modificate pe ici pe colo, prin punctele esențiale, ca inițiativă a Guvernului.

Niciodată nu m-am supărat pentru că până la urmă intenția noastră și a Guvernului este aceeași, de a face legislație mai bună, benefică pentru toți cetățenii care ne votează pe noi și noi votăm Guvernul.

Astăzi, am venit în fața dumneavoastră și de aceea am avut tendința să ridic mâna la inițiatori, cu un caz hilar, unic de când sunt eu parlamentar, și rușinos pentru noi ca deputați și senatori ai României.

Această inițiativă legislativă pe care cinci colegi senatori din toate partidele politice, de aceea este și mai rușinos pentru noi , au semnat-o în 2006, are la bază, pe fond, și aproape 80% și ca formă, o inițiativă legislativă semnată de cinci colegi, membri ai Partidului Social Democrat, toți deputați, făcută în sesiunea trecută.

Este rușinos pentru că art.10, care se modifică, are tot zece puncte, sunt puse în altă formă, foarte multe din texte sunt copiate môt a môt, 100%, mai puțin faptul că noi ceream trei salarii medii brute, și domniile lor cer o indemnizație fixă.

Ceea ce este rușinos este că constatăm, și îl respect aici pe domnul Dragoș Iliescu și-i transmit toată stima mea și a colegilor deputați P.S.D., domnia sa a atras atenția că acest proiect de lege a fost inițiat de câțiva colegi deputați în sesiunea trecută.

Este uimitor pentru că foarte mulți dintre acești colegi sunt președinți de comisie, cum este domnul distins Varujan Vosganian, de față aici, și se laudă întotdeauna la televizor că el este luptătorul dreptății. Este rușinos că un coleg pe care l-am considerat un om deosebit...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, îl confundați cu un alt luptător al dreptății. Vă rog.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

...și care aparține Partidului România Mare, domnul Gheorghe Funar, pentru care am o stimă deosebită, semnează acest proiect de lege.

Este dezamăgitor pentru mine că un coleg de la UDMR, pe care-i știam oameni serioși și erau renumiți că în ultimii 16 ani sunt oamenii care-și țin cuvântul și verifică întotdeauna ce fac, au semnat și dânșii acest proiect de lege.

Ce este uimitor, domnule președinte de ședință, și aș vrea să-i transmiteți, că aveți o relație intimă cu domnul Călin Popescu- Tăriceanu, și aș vrea să-i spuneți punctul meu de vedere care este că domnia sa, într-un comportament tipic acestei alianțe și acestei guvernări, și aș vrea să vă citez numai din scrisoarea pe care domnia sa o transmite Parlamentului și spune Senatului că acceptă acest proiect de lege care spunea acum șase luni de zile că-l respinge.

Este uimitor, pentru că este bine să vedeți că oamenii învață, azi cu apele, mâine mai din guvernare, și ușor, ușor, mergem la proverbul că întotdeauna funcția te face pe tine ca om și înveți. Dumnezeu să-ți dea decât funcții.

Consiliul Legislativ, vă atrag atenția că n-a modificat nimic din punctul de vedere care l-a transmis, poate mai puțin acele articole care se refereau la art.16 și 17. Dar vine punctul de vedere al Guvernului și ne spune așa: "Întrucât redactarea este deficitară la un anumit punct, deoarece ar permite interpretarea în sensul primirii de către un membru de onoare atât a indemnizației de membru titular, cât și a celei de membru de onoare, se impune modificarea textului după cum urmează..." și sugerează inițiatorilor ce text trebuie să formuleze, un lucru, de altfel, benefic, și trebuie să-i invităm aici, să vină la noi la comisie.

Dar tot Guvernul, acum câteva luni de zile, ne spune și ne transmite prin semnătura domniei sale, domnul Călin Popescu-Tăriceanu, primul-ministru al României, următorul articol: "Considerăm că nu se justifică ca prevederile ca membrii titulari ai Academiei Române care au devenit membri de onoare în condițiile... să-și păstreze titlul de academician și indemnizația primită inițial ca membru titular.

Având în vedere faptul că trecerea în rândul membrilor de onoare se poate face la cererea membrilor titulari sau corespondenți..., s-ar crea o situație discriminatorie."

Păcat că domnul Caragiale nu mai trăiește.

Domnule președinte, ceea ce vreau să vă spun, și distinși colegi, este că este rușinos în ziua de astăzi că anumiți colegi nu sunt în stare să facă un proiect de lege și nu fac altceva decât să le copieze pe ale celor care, din păcate, în anumite momente ale săptămânii încearcă să lucreze pentru cei care i-au adus în Parlament.

Este rușinos pentru că foarte mulți dintre ei sunt în coaliția majoritară, dar este dezamăgitor că unii dintre ei fac parte și din Opoziție. Eu n-am venit aici să ridic...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, potrivit obiceiurilor de la Bruxelles, s-a aprins beculețul galben, ați depășit cele cinci minute.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Da. Închei.

Eu n-am venit aici decât să atrag atenția asupra unei chestiuni care vă poate lovi pe fiecare dintre dumneavoastră și care mie mi se pare că intră în modelul pe care noi încercăm să-l promovăm de un timp încoace, să ne dăm singuri cu un picior undeva, în așa fel încât imaginea Parlamentului să fie din ce în ce mai dezamăgitoare și să fim priviți de către oameni ca niște indivizi care nu știm ce facem aici.

Poate că acesta este un semnal ca, în momentul în care în grupurile dumneavoastră parlamentare se discută un proiect de lege, să citiți toate lucrurile pe care colegii noștri din Consiliul Legislativ le spun și să-i respectați pe cei care fac acest lucru.

Grupul Partidului Social Democrat mi-a îngăduit să vă transmit, domnule președinte și distinși colegi, că noi vom vota acest proiect de lege, pentru că l-am inițiat la momentul oportun și nu e nici o problemă dacă în loc de indemnizație pe 3,5 salarii medii brute sau pe 3 sau 2,5 se face o indemnizație fixă, noi suntem de acord și susținem ceea ce am propus pentru Academia Română și membrii săi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc pentru pledoaria sintetică. Eu nu mă voi folosi de dreptul la replică, pentru că sunt convins că înțelegeți noțiunea de relații intime precum la Parlamentul European, de unde ați preluat întregul dumneavoastră discurs politic.

Deschid lista de drepturi la replică, bineînțeles, pentru toți colegii care se consideră vizați. Inițiatorul va vorbi ultimul.

Din partea Grupului liberal, domnul deputat Dan Radu Rușanu.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să fac o singură precizare pentru colegul meu. Probabil că dânsul a omis, cu știință sau fără știință, din lista inițiatorilor, pe distinsul coleg al dânsului, domnul Ion Solcanu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc pentru completare, domnule deputat.

La dezbateri generale dacă există alte intervenții. (Domnul deputat Anghel Stanciu ridică mâna.)

Domnule deputat Stanciu, nu pot să vă dau cuvântul. Sunteți membru în Grupul P.S.D. și în numele Grupului P.S.D. a vorbit domnul deputat Zgonea, deja.

Alte intervenții dacă sunt. Ca inițiator, domnul senator Varujan Vosganian.

Vă rog. (Domnul deputat Anghel Stanciu ridică mâna pentru o intervenție pe procedură)

Veți avea cuvântul pe procedură, după inițiator. (Domnul deputat Anghel Stanciu dă mâna cu domnul deputat Varujan Vosganian aflat la tribună; râsete în sală)

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Cu toată rușinea, domnule deputat, (adresându-se domnului deputat Valeriu Ștefan Zgonea) în primul rând vreau să vă dau o veste bună: să știți că domnul Caragiale n-a murit, el trăiește prin unii dintre noi! (Aplauze; ilaritate)

Și acum, pentru că sunt printre cei vizați de plagiat, înțeleg, aș vrea, la rândul meu, să-mi manifest surpriza în legătură cu faptul că domnul deputat nu a fost pus la curent cu o decizie care a fost luată de toate grupurile parlamentare din Senat și bănuiam că Grupul parlamentar al P.S.D. din Senat a informat Grupul parlamentar al P.S.D. din Camera Deputaților în legătură cu această decizie care a fost luată unanim de toate grupurile parlamentare.

A existat o inițiativă legislativă privind Academia Română, dar care era destul de eterogenă, în sensul că, alături de o propunere vizând indemnizația academicienilor, adăuga unele prevederi inacceptabile în ceea ce privește statutul Academiei Române, cu unele mențiuni care nu pot fi acceptabile nici din punct de vedere al Constituției și al drepturilor fundamentale prevăzute acolo, potrivit cărora academicienii peste 80 de ani nu aveau dreptul să voteze, academicienii din străinătate aveau un alt regim.

Și, pe bună dreptate, președintele Academiei Române, prezent la dezbateri, a spus că această inițiativă legislativă nu poate întruni calitatea de a fi adoptată ca atare deoarece face imixtiune într-o chestiune care ține strict de Academia Română, pentru că în ce privește statutul Academiei Române, legea nu poate să dispună.

Drept care, s-a decis în plenul Senatului, prin acordul tuturor grupurilor parlamentare, refacerea acestei propuneri legislative, eliminarea acelor prevederi care contravin spiritului Constituției și statutului Academiei Române și modificarea acelor chestiuni care țin de indemnizații, în sensul unei mai bune clarificări și a unei mai bune aplicabilități.

A fost o decizie, domnule deputat, luată de toți liderii grupurilor parlamentare, inclusiv de Grupul parlamentar al partidului din care faceți parte, și nu ne-am gândit niciodată că dacă Grupul parlamentar al P.S.D. din Senat în unanimitate decide o chestiune, vom afla de la un coleg de la Grupul parlamentar al P.S.D. din Camera Deputaților că trebuie să ne fie rușine. Eu, dimpotrivă, vă spun că sunt foarte mândru de această inițiativă care a avut acordul unanim în Senat. Vă sunt recunoscător pentru faptul că sunteți și dumneavoastră de acord, și eu zic că această dispută, care ține mai degrabă de orgoliile noastre, s-o oprim aici și să mergem pe ceea ce este bun în acest proiect de lege și sub rezerva că întotdeauna printre inițiatori vă vom menționa și pe dumneavoastră ca, să spunem, primii inițiatori ai acestui proiect pe care, ca pe orice propunere legislativă pe care am luat-o în dezbatere, l-am îmbunătățit astfel încât și Guvernul și Academia Română și unanimitatea corpului parlamentar să-l susțină.

Vă mulțumesc foarte mult și cred că cu asta am explicat și aceste chestiuni.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Cum bine știm, lumina vine de la Senat.

Din partea comisiei. (Domnul deputat Ștefan Valeriu Zgonea dorește să ia cuvântul ca drept la replică.)

Nu cred că a pronunțat numele Zgonea.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne, stimați domni,

Domnilor miniștri,

Aș dori să fiu în asentimentul dumneavoastră și să adresăm felicitări domnului profesor Haiduc, ales în înalta ținută academică de președinte al Academiei Române. (Aplauze.)

Și să-i urăm și domniei sale succes în acest domeniu care, oricât i-ar surprinde pe unii și pe alții, constituie motorul adevărat al civilizației umane. "Dacă știință nu e, nimic nu e!" parafrazând pe un mare scriitor care probabil din când în când ne mai privește pe unii dintre noi.

În ceea ce privește această lege, Comisia pentru învățământ a votat-o și mulțumește și celor care au inițiat-o prima dată. Tărâmul legislativ nu e desțelenit numai de unii și de alții. Cu cât e desțelenit mai des, cu atât roada e mai mare.

De aceea, mulțumim domnului Zgonea că a băgat primul plugul în brazdă după ce am făcut noi Legea Academiei acum vreo patru-cinci ani, cu doamna ministru Andronescu.

Păi atunci trebuie să ne argumentăm și noi de ce suntem primii inițiatori. Dar înaintea noastră a mai fost și Ion Heliade Rădulescu. Păi el nu trebuie pomenit că a înființat Academia?!

Deci, domnilor, să facem distincție între dreptul de autor și dreptul de inițiativă. Sunt coautori ai acestei legi și colegii deputați și colegii senatori, Ion Solcanu, colegul nostru și prietenul nostru, este liderul grupului de acolo și bănuiesc că a avut acest acord.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vicelider, domnule deputat.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Vicelider. A avut acest acord.

Dincolo de asta, cu atât victoria și votul dumneavoastră de astăzi sunt mai importante.

Închei spunându-i tânărului coleg care a venit de la Europa o vorbă pentru domnul prim-ministru Tăriceanu, pe care a spus-o la vremea respectivă marele parlamentar Iorga: "În politică numai măgaru-i consecvent", iar domnul Zgonea nu-i măgar.

Vă mulțumesc. (Aplauze, râsete.)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat, pentru ceea ce cu siguranță a reprezentat integral punctul de vedere al Comisiei pentru învățământ.

Înainte de a continua cu dezbaterile, doresc să salut prezența în sală a unei delegații parlamentare a Bundestagului, a Parlamentului german. Domniile lor se află la tribună și doresc să-i salutăm. (Domnii deputați se ridică în picioare și aplaudă prezența delegației parlamentare.)

Vă mulțumesc.

Domnul Zgonea cere drept la replică. Înțeleg că dintre toate drepturile la replică posibile, singurul care va fi valorificat va fi cel al domnului Zgonea.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Da. Dacă aș putea să-l transform în bani poate ar fi mai bine.

Domnule președinte,

Apreciez atitudinea foarte împăciuitoare pe care distinsul meu coleg, domnul senator Vosganian a avut-o. Eu n-am dorit să-l ofensez. Am vrut doar să-i reamintesc că din ce am învățat eu de la colegii care sunt cu mai multă experiență, și-l privesc aici pe domnul chestor Oltean, care mi-a fost președinte la Comisia pentru administrație, am învățat că întotdeauna o lege a unor colegi poate fi amendată. Și în fața noastră, a plenului, vin legile amendate. Și dacă nu ne convine ceva și textul este bun, putem să-l modificăm și să-i dăm Cezarului ce i-am dat Cezarului. Eu nu sunt ahtiat să-mi scrie numele acolo Academia Română, nici colegii mei care au scris acest lucru.

Ceea ce am vrut să atrag atenția este că acest gest, până la urmă, îl obliga pe domnia sa, pentru că și partea de introducere făcută de colegii mei a fost modificată pe ici, pe colo, să ne dea un telefon să ne spună: "Domnilor deputați, apreciem gestul dumneavoastră, considerăm că este bun. Art.2 și 3, pe care vroiați să le modificați nu sunt în asentimentul Academiei, și în acel moment vă cerem permisiunea ca, după ce se termină acest joc pe care l-am scris noi în regulament, să-l inițiem noi din nou, dacă dumneavoastră sunteți de acord."

Pe mine nu mă deranjează, dar așa era bine să spunem aici, în fața tuturor.

Pe fond, acest proiect de lege ajută Academia Română. Este clar că celelalte două articole pe care noi am dorit să le modificăm nu erau în asentimentul distinșilor mei colegi, pe care-i respect și nu am nici postura, nici puterea intelectuală să mă compar cu ei. Dar încerc și eu, din puținul pe care-l am, în dreptul la replică, să fac acest lucru.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Două minute e dreptul la replică, domnule deputat, în Parlamentul României cel puțin.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Da, domnule președinte, vă mulțumesc mult de tot. Și aș vrea să vă spun, domnule președinte și stimați colegi, că totuși este bine câteodată, înainte de a fi inițiatori, să fim colegi.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule coleg.

Înțeleg că domnul deputat Cezar Preda nu cere drept la replică pentru menționarea numelui domniei sale, de altfel a fost o menționare favorabilă, cred.

V-aș propune ca în semn de considerație față de invitații de astăzi să terminăm și dezbaterea pe articole și să introducem legea la vot final.

Dacă la punctul 1, titlul legii, există obiecții, observații. Nu sunt.

Pct.2. Obiecții, observații, în varianta comisiei, la articolul unic. Nu sunt.

Pct.3, varianta inițiatorilor. Obiecții, observații? Evident, cu îndreptarea erorii materiale care se referă la adăugarea unui alineat după alin.4, alin 41. Nu sunt.

În acest caz, legea va rămâne la vot final.

Este 12,10. Cu scuzele de rigoare față de doamna deputat Cliveti, proiectul următor rămâne la ordinea de zi de luni.

Ne pregătim pentru sesiunea de vot final. Rog liderii de grupuri să invite pe parlamentari în sală și vă rog să vă pregătiți cartelele.

 
  Supunerea la votul final:  

(Pauză între orele 12,10 - 12,12.)

   

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă rog să vă ocupați locurile în sală și să vă pregătiți cartelele de vot. Avem un număr de 9 proiecte la vot final astăzi.

După cel de al nouălea, cu acordul dumneavoastră, bineînțeles, aș dori să-l invit pe domnul președinte al Academiei Române, domnul Ionel Haiduc, să intervină pentru o foarte scurtă alocuțiune, la sfârșit.

Vă propun să începem procedura de vot final.

 
  Propunerea legislativă privind modificarea articolelor 167 (5) și 176 (1) ale Legii învățământului nr.84/1995 modificate și completate prin Legea nr.354/2004 (adoptată);

Pct.1 pe ordinea de zi a voturilor finale: Propunerea legislativă privind modificarea art.167 alin.5 și 176 alin.1 ale Legii învățământului nr.84/1995, modificată și completată prin Legea nr.354/2004.

Legea are caracter organic. Suntem primă Cameră sesizată. Vă rog să votați. (Conform afișajului sunt înregistrați 213 deputați prezenți; 210 voturi pentru, nici un vot împotrivă, două abțineri; un deputat nu a votat)

Da. Vă mulțumesc. S-a adoptat cu 210 voturi pentru și două abțineri.

  Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.84 din 24 iulie 1995, Legea învățământului, republicată, cu modificările și completările ulterioare (respinsă);

Pct.2. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.84 din 24 iulie 1995, Legea învățământului, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Legea are caracter organic. Suntem primă Cameră sesizată. Vă rog să votați. (Conform afișajului sunt înregistrați 221 deputați prezenți; 109 voturi pentru, 102 voturi împotrivă, 8 abțineri; doi deputați nu au votat)

Da. Vă mulțumesc. Legea a întrunit 109 voturi pentru, insuficiente pentru adoptare, fiind lege organică. Ca atare, propunerea legislativă a fost respinsă.

  Propunerea legislativă pentru modificarea anexei nr.1 la Legea nr.41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune (adoptată propunerea de respingere);

Pct.3. Propunerea legislativă pentru modificarea anexei nr.1 la Legea nr.41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune.

Legea are caracter organic. Suntem primă Cameră sesizată. Comisia propune respingerea.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea de respingere a comisiei.

Vă rog să votați. (Conform afișajului sunt înregistrați 213 deputați prezenți; 208 voturi pentru, 4 voturi împotrivă, o abținere)

Da. Vă mulțumesc. Propunerea de respingere s-a adoptat cu 208 voturi.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală (adoptat);

Pct.4. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală.

Legea are caracter organic. Prioritate legislativă de integrare. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați. Conform afișajului sunt înregistrați 216 deputați prezenți; 212 voturi pentru, nici un vot împotrivă, o abținere; 3 deputați nu au votat)

Da. Vă mulțumesc. Legea a fost adoptată cu 212 voturi pentru și o abținere.

  Proiectul de Lege privind constituirea și utilizarea fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale (adoptat);

Pct.5. Proiectul de Lege privind constituirea și utilizarea fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale.

Legea are caracter ordinar. Prioritate legislativă de integrare. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați. (Conform afișajului sunt înregistrați 217 deputați prezenți; 208 voturi pentru, 5 voturi împotrivă, 2 abțineri; 2 deputați nu au votat)

Da. Vă mulțumesc. Legea a fost adoptată.

  Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (adoptat);

Pct.6. Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Legea are caracter ordinar. Este prioritate legislativă. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați. (Conform afișajului sunt înregistrați 223 deputați prezenți; 218 voturi pentru, un vot împotrivă, o abținere; 3 deputați nu au votat)

Da. Vă mulțumesc. Legea a fost adoptată.

  Proiectul de Lege privind trecerea Ansamblului Folcloric Rapsodia Călimanilor din Municipiul Toplița, județul Harghita, în subordinea Ministerului Culturii și Cultelor (adoptat);

Pct.7. Proiectul de Lege privind trecerea Ansamblului Folcloric Rapsodia Călimanilor din Municipiul Toplița, județul Harghita, în subordinea Ministerului Culturii și Cultelor.

Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați. (Conform afișajului sunt înregistrați 221 deputați prezenți; 207 voturi pentru, 6 voturi împotrivă, 7 abțineri; un deputat nu a votat)

Da. Vă mulțumesc. Legea a fost adoptată.

  Proiectul de Lege privind sprijinul acordat investitorilor pentru construirea căminelor studențești private (adoptat);

Pct.8. Proiectul de Lege privind sprijinul acordat investitorilor pentru construirea căminelor studențești private.

Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați. (Conform afișajului sunt înregistrați 228 deputați prezenți; 177 voturi pentru, 47 voturi împotrivă, 3abțineri; un deputat nu a votat)

Da. Vă mulțumesc. Legea a fost adoptată.

  Proiectul de Lege pentru modificarea art.10 din Legea nr.752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române (adoptat).

Pct.9. Proiectul de Lege pentru modificarea art.10 din Legea nr.752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române.

Legea are caracter ordinar. Suntem în procedură de urgență. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votați. (Conform afișajului sunt înregistrați 229 deputați prezenți; 228 voturi pentru, nici un vot împotrivă, nici o abținere; un deputat nu a votat)

Da. Vă mulțumesc. Legea a fost adoptată în unanimitate.

   

Și, cu acordul plenului Camerei, doresc să-l invit pe domnul președinte Haiduc să se adreseze Camerei pentru o scurtă alocuțiune.

 
   

Domnul Ionel Haiduc (președintele Academiei Române):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să-mi permiteți întâi să vă mulțumesc pentru aplauzele pe care mi le-ați adresat și încurajări. Sper să le merit cel puțin parțial.

Mulțumesc Parlamentului României, Camerei Deputaților pentru votarea acestei legi care vine în sprijinul unor oameni care și-au dovedit devotamentul față de această țară, au anumite merite și sunt în marea lor majoritate pensionari, încât un astfel de ajutor este important pentru o viață decentă spre sfârșitul vieții lor.

Apreciez suportul tuturor partidelor politice și sunt deosebit de impresionat de faptul că Academia Română se bucură de atenție în Parlamentul României.

Vă asigur că și Academia este dispusă și dornică să colaboreze cu toate partidele și orientările politice, fără a se angaja vreodată în favoarea uneia sau alteia dintre orientări.

În sfârșit, aș dori să spun că în viitor va trebui să ne gândim și la tineretul din institutele noastre și, în general, la tineretul din cercetare, ca să îi încurajăm, astfel încât talentele și energia acestor tineri să rămână în țară și să fie mai puțini cei care își găsesc posibilități de afirmare în străinătate.

Vă mulțumesc în mod deosebit. (Aplauze.)

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte, și vă asigur că ne onorează că am încheiat sesiunea de astăzi cu un vot referitor la Academia Română.

Doamnelor și domnilor,

Cu aceasta, închidem lucrările de astăzi. Ne revedem săptămâna viitoare.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 12,22.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 6 aprilie 2020, 5:13
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro