Plen
Ședința Camerei Deputaților din 25 aprilie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.64/05-05-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-03-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 25-04-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 25 aprilie 2006

3. Primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului de către deputații:

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Stimați colegi,

Continuăm ședința de astăzi cu partea consacrată răspunsurilor orale la întrebări.

 
Petru Călian

Domnule deputat Petru Călian, aveți o interpelare adresată Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.

Răspunde? Vă rog să vă prezentați la microfon. La întrebări, iertați-mă.

 

Domnul Ovidiu Iuliu Marian (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor, Turismului):

Bună ziua, sunt secretarul de stat care se ocupă de autoritatea națională pentru turism, Ovidiu Marian.

Domnule deputat, pentru că am înțeles că întrebarea dumneavoastră se referă mai mult la partea de promovare, aș vrea să fiu succint și să vă spun câteva chestiuni.

Pentru prima dată în acest an de la Revoluție încoace s-a alocat 325 de milioane de euro pentru investiții în infrastructura turistică. Repet, este pentru prima dată de la Revoluție încoace. cele 325 de milioane au în vedere realizarea a 5 proiecte de infrastructură în domeniul turismului, de la domeniul schiabil, la zona montană înaltă, stațiunile balneo-climaterice și zona Delta Dunării-Litoral. Promovare doar în sensul strict al cuvântului, fără o capacitate corespunzătoare în țară nu poate să aibă discuție.

Legat de promovarea internațională, pot să vă spun că avem 18 birouri în străinătate și că tot pentru acest an, Guvernul a decis, în urmă cu o lună de zile, dublarea bugetului de promovare, respectiv de la 3 700 000 de euro, cât a fost alocat inițial pentru anul 2006, la 7.400.000 de euro.

Pentru că tot vorbim de promovare, vreau să vă spun că participăm în acest an la 65 de târguri internaționale, unde participă toți cei interesați, operatori de turism din România, indiferent că sunt agenții de turism, hotelieri, asociații profesionale sau asociații cu caracter de promovare la nivel de regiuni. Participarea acestora se face cu titlu gratuit. Toate costurile acestora, a participării în standuri este suportat în totalitate de către bugetul autorității naționale pentru turism.

Tot ca o componentă de promovare, aș vrea să amintesc că în acest an am lansat 3 programe speciale de sprijinire a turismului în capetele de sezon. Unul va începe la 12 mai până în 15 iunie și se referă la o săptămână la munte, o săptămână la mare sau o săptămână la țară și e făcută împreună cu federația patronatelor din turism și cu asociațiile profesionale specifice: ANTREC, turism rural, turismul balnear sau turismul de pe litoral.

O altă chestiune pe care am inițiat-o cu caracter de noutate, urmare gripei aviare, am decis ca un milion de euro să fie alocat bugetului de promovare internă. Este pentru prima dată când autoritatea face promovare internă pentru că urmărim două componente, pe de o parte, turismul intern, respectiv turiștii români, potențialii turiști români să-și petreacă vacanțele în România, iar pe de altă parte, turismul incoming, respectiv atragerea turiștilor străini în România și tocmai în ideea de a echilibra o balanță de plăți. Fac o paranteză, anul trecut a fost primul an, iarăși de la revoluție încoace, când balanța de plăți în turism a fost una excedentară. E drept, cu o sumă relativ mică - 150 de milioane de euro, dar este prima dată când a fost o balanță excedentară.

Pe de altă parte, participăm la două târguri naționale de turism, pe care le finanțăm în totalitate pentru asociațiile profesionale și pentru asociațiile de promovare zonale. Una tocmai s-a încheiat acum 2 săptămâni și o suprafață de 300 de metri pătrați a fost alocată zonelor care și-au dorit a fi promovate în regiune.

Nu în ultimul rând, aș vrea să vă spun câteva acte normative care sunt în diverse faze de elaborare sau de avizare la alte ministere și care în mare parte urmăresc, în conținutul lor, tocmai realizarea unui parteneriat public-privat, la maniera public central, public local și privat. Pentru că trebuie să înțelegem că autoritatea națională pentru turism nu are capacitatea să promoveze toate elementele care constituie patrimoniul turistic al României. Cel mult se poate referi la cele semnificative care prezintă avantaj competitiv în raport cu țările cu care concurăm. Tocmai de asta credem că fiecare trebuie să-și aibă partea lui de contribuție la partea de promovare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, aveți două minute la dispoziție pentru precizări.

 
 

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am venit cu această întrebare legată de problema turismului și, în special, de problema promovării turismului mai ales pentru turiștii din afara granițelor țării, deoarece pentru turiștii din țară este suficient să fim în măsură, prin calitatea serviciilor, să-i determinăm să-și petreacă concediile în țară. Avem un potențial fantastic, astfel încât promovarea accentuată pe plan extern poate să fie benefică și prin această industrie, să spun așa, a turismului, să atragem sume însemnate de bani în valută, bineînțeles în țară.

Mai mult de atât, întrebarea se referea și la modul în care se implică inclusiv ministerul de externe în vederea promovării turismului, în general, iar o altă componentă ar consta în promovarea agro-turismului, pentru că încă mai avem probleme în zona rurală, chiar dacă rezervele din punct de vedere turistic sunt fantastice, cred că suntem deficitari la capitolul promovare și în special la promovarea externă. Răspunsul mă mulțumește, în general.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc. Dacă domnul secretar de stat nu mai are de adăugat, domnule deputat, vă rog pe scurt întrebarea următoare, adresată Ministerului Administrației și Internelor? Pe scurt, într-un minut.

 
 

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea se referă la situația introducerii pașapoartelor biometrice ca o cerință în vederea integrării în structurile europene.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, domnule secretar de stat.?

 
 

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat, în legătură cu întrebarea dumneavoastră, prin care solicitați ministrului administrației și internelor să vă comunice dacă introducerea pașapoartelor cu date biometrice este o condiție impusă României de Statele Unite ale Americii, precum și pentru ipoteza în care există un document semnat de statul român cu Statele Unite, în care este stipulată această condiție, să vi se transmită o copie a actului respectiv, vă comunicăm următoarele: introducerea în circulație a pașapoartelor electronice reprezintă un angajament asumat de România în cadrul Planului de acțiune Schengen, revizuit 2004, plan aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 2356. Angajamentul are la bază prevederile existente în regulamentul consiliului nr.2252/2004 privind standardele referitoare la elementele de securitate și datele biometrice cuprinse în pașapoartele și documentele de călătorie eliberate de statele membre, document publicat în Jurnalul Oficial nr.385 din 29.12.2004, în vigoare de la 18 ianuarie 2005.

Potrivit regulamentului în discuție, producerea unor pașapoarte care să includă identificatori biometrici și personalizarea centralizată a acestora sunt măsuri de natură să asigure armonizarea standardelor de securitate și protejarea pașapoartelor împotriva falsificării. Art.6 din acest document stabilește pentru toate statele membre ale Uniunii Europene un termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a regulamentului, în care să realizeze includerea în pașapoarte a amprentei digitale.

În perspectiva aderării României la uniunea europeană la 1 ianuarie 2007, apreciem că introducerea pașapoartelor electronice se constituie într-un demers necesar pentru alinierea statului român și din acest punct de vedere, la sistemul ce urmează să funcționeze în Uniunea Europeană. Totodată, evidențiem faptul că în pașapoartele electronice statele membre ale Uniunii Europene trebuie să includă, cu respectarea termenului de 36 de luni de la data intrării în vigoare a regulamentului menționat, și imaginea facială.

Față de cele prezentate, rezultă că introducerea pașapoartelor ce conțin date biometrice este determinată de necesitatea alinierii la cerințele și practicile europene.

Condițiile de acordare a vizelor de intrare pe teritoriul Statelor Unite ale Americii se stabilesc de către Guvernul federal. Atunci când între România și un alt stat se încheie un acord într-un anumit domeniu, acesta este supus procedurilor legale de aprobare de către Parlament prin lege. Până în prezent nu s-a încheiat nici o înțelegere între Guvernul Statelor Unite ale Americii și România cu privire la condiționarea obținerii vizelor de intrare în Statele Unite de către cetățenii României, în funcție de forma și conținutul pașaportului.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Vă rog, domnule deputat, aveți două minute.

 
 

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc.

Într-adevăr, cunoscând răspunsul dat de domnul ministru, pentru că l-am văzut și în scris, am citit, am spus că este, practic, o necesitate în privința alinierii statului nostru din acest punct de vedere la pretențiile europene și nicidecum la pretențiile unui alt stat sau chiar ale Statelor Unite ale Americii. m-am lămurit cu acest răspuns și consider că indiferent de cine ar pretinde pașapoartele biometrice, ele sunt benefice, pentru că sunt moderne și necesare în vederea siguranței acestor documente.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule secretar de stat, vă mulțumesc. Și dumneavoastră vă mulțumesc.

Doamna deputat Mirela Adomnicăi, nu este prezentă. Va primi răspunsul în scris.

Doamna Doina Micșunica Drețcanu nu este prezentă, va primi răspunsul în scris. Din nou, domnul deputat Petru Călian către Ministerul Integrării Europene.

Este prezent domnul secretar de stat? Da. Vă rog, domnule deputat, un minut pentru întrebare.

 
 

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba despre o întrebare legată de suspendarea subvențiilor la plata agentului termic. Este o consecință a integrării sau vreau mai multe lămuriri din acest punct de vedere din partea ministerului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Domnul secretar de stat, vă rog să poftiți.

 
 

Domnul Adrian Ciocănea (secretar de stat, Ministerul Integrării Europene):

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, aspectul pe care dumneavoastră l-ați ridicat este referitor la chestiunea legată de negocierile care se referă la Capitolul 14 - Energie. În cadrul acestor negocieri, singurele condiționalități impuse au fost acelea ca costurile de producție să fie reduse și să fie mai jos decât prețul cu care se vinde energia, în general, și în cazul la care vă referiți, e vorba despre gaze.

Vreau să vă spun că Ministerul Integrării Europene nu are atribuții directe în această problemă, în clipa de față, însă pot să adaug faptul că pe lângă faptul că există niște măsuri tanzitorii legate de perioadele de neintroducere în acciză la prețul pentru păcură, ceea ce ar fi dus la o creștere a prețului în acest segment.

Pe lângă introducerea pe o anumită perioadă a prețului național de referință, care nu reprezintă o soluție pentru o problemă socială și această problemă ar fi rezolvată după ce se vor identifica exact grupurile țintă pentru care va fi acordat ajutorul în ceea ce privește energia termică și alimentarea cu gaze, deci după ce aceste probleme se vor fi rezolvat, atunci desigur și presiunea asupra prețului va fi mai scăzută. Repet, însă Ministerul Integrării Europene nu are în clipa de față atribute exacte să vă răspundă la problematica prețurilor, ci Ministerul Industriilor, Economiei și Comerțului.

Ca urmare, pot numai să menționez faptul că în cadrul negocierilor nu au fost stabilite condiționalități care privesc anumite condiții, ci doar în principiu, ca și costurile să egaleze "..

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog să mă scuzați, domnule secretar de stat... Stimați colegi, vă rog să nu tulburați vorbitorul.

Vă mulțumesc. Vă rog să continuați.

 
 

Domnul Adrian Ciocănea:

Vă mulțumesc. Eu am încheiat expozeul pe care îl aveam și bineînțeles vă voi trimite și am și făcut asta, răspunsul în scris. Îl am și la mine, dacă doriți, vi-l dau chiar acum.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc. Domnul deputat? Observații?

 
 

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

M-am adresat Ministerului Integrării Europene referitor la acest subiect, deoarece am vrut să știu dacă este o consecință a integrării în Uniunea Europeană. Sigur că dacă este o consecință, lucru pe care nu l-am prea înțeles, ar fi necesar să avem în vedere alte măsuri compensatorii cu eliminarea subvenției la energia termică și aici foarte bine se mulează proiectul nostru de lege care vizează reducerea tva-ului la alimente. Dacă o considerăm ca și măsură compensatorie, cu siguranță că proiectul trebuie să treacă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat, dacă mai doriți? Nu. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul deputat Mircia Giurgiu are o întrebare adresată Ministerului Muncii și Solidarității Sociale. A primit răspunsul scris. Vă mulțumesc.

De asemenea, domnul deputat Mircia Giurgiu are un număr de 6 întrebări adresate Ministerului Sănătății.

Domnul secretar de stat ne-a comunicat că la toate domnul deputat a primit răspuns scris. Dacă este mulțumit cu răspunsurile?

Vă rog.

 
 

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Recunosc că nu am reușit să le citesc pe toate, dar în general sunt mulțumit.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc. Vă mulțumesc și dumneavoastră, domnule secretar de stat.

Domnul deputat Mircia Giurgiu are o întrebare adresată Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului. S-a solicitat amânarea pentru data de 8. Se admite.

Domnul deputat Petru Călian, o întrebare adresată Ministerului Educației și Cercetării, s-a solicitat amânarea pentru data de 8. Se admite.

Domnul deputat Bonis Istvan către Ministerul Educației și Cercetării, amânarea pentru 8 mai, se admite. Domnul deputat Mircia Giurgiu către Ministerul Economiei și Comerțului, amânarea pentru 8 mai. Se admite. Cu aceasta am epuizat ședința consacrată răspunsurilor orale la întrebări.

 
Vasile Filip Soporan

Vă cer scuze. Da. Domnul deputat Vasile Filip Soporan. Este vina mea, vă rog, domnule deputat, să primiți scuzele mele și să vă susțineți întrebarea.

 

Domnul Vasile Filip Soporan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

O întrebare adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății. Obiectul întrebării este legat de criza medicamentelor, practic, întrebarea are două părți. Cum ați reușit prin reforma sănătății să creați criza medicamentelor și a doua parte, cum veți rezolva această problemă pentru cetățenii României, în primul rând?

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Szekely Ervin Zoltan (secretar de stat, Ministerul Sănătății):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pentru eficientizarea și îmbunătățirea accesului asiguraților la medicamente, s-a elaborat un ordin comun al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr.56/45 din 2005 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a contractului cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2005. Acest act normativ a contribuit la eficientizarea activității furnizorilor de servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale în cazul sistemului de asigurări de sănătate pentru anul 2006.

Modificările propuse pentru asistență cu medicamente în tratamentul ambulatoriu se referă la mai multe aspecte dintre care aș enumera: 1. Din fondul aprobat la nivelul casei de asigurări pentru consumul de medicamente - 60% se va repartiza în anul 2006, față de 20% din anul trecut pe zone sau localități, în funcție de numărul de asigurați și pe farmaciile din zonele, respectiv, localitățile în funcție de consumul de medicamente cu și fără contribuție personală din anul precedent, iar 40%, față de 80% din anul trecut, se repartizează de Casa de Asigurări pe farmacii în funcție de punctajul obținut de fiecare farmacie, potrivit nivelului profesional al angajaților; 2. În vederea asigurării tratamentului în ambulatoriu, pentru bolnavii cronici, pe lângă afecțiunile cronice cu adaos comercial negociabil prevăzut în normele de anul trecut, au fost introduse în acest an și alte boli cronice cum sunt spondilita anchilozantă, ciroză hepatică, demențe, bolnavi cu proceduri intervenționale, percutane, numai după implantarea unei proteze endovasculare stend, boala Gaucher, bolile oncologice, accident vascular cerebral ischemic și altele; 3. În situații de urgență, farmaciile pot depăși valorile lunare contractate cu cel mult 5% din luna respectivă; 4. Pentru gestionarea mai eficientă a consumului de medicamente și pentru a permite accesul la tratament a mai multor pacienți, casele de asigurări de sănătate și direcțiile de sănătate publică desemnează un medic coordonator pentru fiecare dintre bolile cronice menționate.

Experții caselor de asigurări este medicul coordonator analizează bilunar consumul, stabilesc protocoale terapeutice pentru pacienții beneficiari ai tratamentelor cuprinse în protocoale și iau măsurile care se impun pentru utilizarea eficientă a fondului destinat eliberării de medicamente fără contribuție personală pentru cele 11 boli cronice. 5. Alocarea resurselor financiare pentru tratamentul cu medicamente în ambulatoriu în anul 2006 va avea la bază următoarele criterii: morbiditate, adresabilitate, în cadrul acestuia, consum real de medicamente, criteriul istoric, numărul asigurați, numărul de pacienți care au beneficiat de tratament în ambulatoriu, acoperirea cu furnizori, număr de farmacii, număr de medici prescriptori, rata de consum, criterii de eficiență, alocarea directă de fonduri pe diferite tipuri de boli cronice, repartizarea sumelor rectificate, având în vedere creșterea costului asigurat, aplicarea unor criterii de evaluare a farmaciilor în vederea contractării cu stabilirea punctajului pentru valoarea de contract.

În cazul bolilor cronice, se va aplica un adaos comercial negociat care va genera economii care acoperă consumul pe aproape o lună pentru aceste boli costisitoare. Prin aceste măsuri, se vor evita disfuncționalitățile în eliberarea medicamentelor cu regim gratuit și compensat de către unitățile farmaceutice aflate în contract cu casele de asigurări de sănătate.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc. Domnule deputat, cu precizări. Vă rog.

 
 

Domnul Vasile Filip Soporan:

Domnule președinte,

Domnule secretar de stat,

Nu sunt mulțumit de răspunsul primit. Răspunsul este unul formal, nu are nici o legătură cu situația existentă.

Practic, la ora actuală, există o criză gravă a medicamentelor. Oamenii stau la cozi, sunt insultați și, până la urmă, au ajuns bătaia de joc, eu cred că a sistemului, dacă nu ne raportăm strict la o anumită persoană.

Mă așteptam la un alt răspuns, la un răspuns în care să faceți o evaluare a necesităților, să spuneți: problema medicamentelor poate să fie rezolvată cu următoarele măsuri organizatorice și cu următoarele sume care vor fi disponibilizate sistemului.

Până la urmă, există o nemulțumire și față de răspuns și o nemulțumire față de situația existentă. Practic, cetățenii se așteptau la un alt tratament, pentru că acest tratament nu le aduce nimic în plus la nivelul dorințelor și la nivelul așteptărilor îndreptățite.

Aștept un alt răspuns, domnule secretar de stat, un alt răspuns din partea domnului ministru al sănătății, un răspuns care să se apropie de situația dramatică, de criza dramatică prin care trece sistemul.

Vreau să vă spun că unitățile medicale funcționează după bugetul istoric și acest lucru mi se pare iarăși foarte grav pentru faptul că nu ați luat măsurile de care avea nevoie sistemul. Ne aflăm la jumătatea, aproape la jumătatea anului și încă bâjbâim asupra măsurilor care trebuie luate.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, domnule secretar de stat, aveți două minute, conform Regulamentului, să răspundeți.

 
 

Domnul Székely Ervin Zoltán:

Domnule deputat, înțelegem nemulțumirea dumneavoastră și aș vrea să vă asigur că Ministerul Sănătății nu este impasibil față de situația dramatică în care au ajuns asigurații din lipsa fondurilor pentru medicamente. Dumneavoastră aveți dreptate când spuneți că sunt necesare măsuri organizatorice și este necesar un fond mai mare pentru cumpărarea de medicamente.

Măsurile organizatorice am încercat să vi le prezint în răspuns, în ceea ce privește fondurile, sperăm ca odată cu intrarea în vigoare a pachetului legislativ privind reforma în sănătate, prin lărgirea masei de contribuanți la fondul național unic de asigurări de sănătate, prin diferite mijloace financiare, cum este taxa de viciu, bugetul casei de asigurări de sănătate va fi mai mare și evident și posibilitatea Casei de a acoperi, necesarul de medicamente se va lărgi.

Dar asta este deocamdată un proiect. Noi încercăm să rezolvăm situația la ora actuală cu mijloacele pe care ministerul le are la dispoziție.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, cred că nemulțumirea dumneavoastră la răspunsul primit se poate transforma numai într-o interpelare adresată ministrului de resort.

De data aceasta, într-adevăr, am epuizat lista întrebărilor.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 1 aprilie 2020, 9:56
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro