Plen
Ședința Camerei Deputaților din 25 aprilie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.64/05-05-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-03-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 25-04-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 25 aprilie 2006

  Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat.  

Ședința a început la ora 16,10.

Lucrările au fost conduse de doamna Daniela Popa, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistată de domnii Dan Radu Rușanu și Victor Viorel Ponta, secretari.

   

Doamna Daniela Popa:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților.

Pentru început, la pct. 1 al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru zilele de marți, 25, și miercuri, 26 aprilie 2006; programul de lucru pentru perioada 25-29 aprilie 2006; informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de către comisiile permanente; lista rapoartelor depuse în perioada 18-25 aprilie 2006 de comisiile permanente sesizate în fond; lista legilor pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale și sumarul privind conținutul fiecărui Monitorul Oficial al României Partea I.

 
Dezbateri politice, conform art.180 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, la solicitarea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, cu tema Întreprinderile mici și mijlocii în perspectiva aderării României la Uniunea Europeană.  

La pct. 2 al ordinii de zi avem înscrise dezbateri politice, organizate în conformitate cu art. 180 din Regulamentului Camerei Deputaților, și vă rog să-mi permiteți să citesc din regulamentul nostru: "La solicitarea unuia sau mai multor grupuri parlamentare sau a primului ministru, în plenul Camerei Deputaților se pot desfășura, o dată pe lună, dezbateri politice, cu participarea primului ministru, pe probleme de interes major pentru viața politică, economică și socială.

Solicitarea se înaintează Biroului permanent în scris, cu precizarea temei de dezbatere propuse.

Biroul permanent îl informează pe primul-ministru, respectiv primul ministru informează Biroul permanent și stabilește data dezbaterii, care nu poate depăși 6 zile de la înregistrarea solicitării.

Primul-ministru are obligația de a participa la dezbaterea solicitată.

Același grup parlamentar nu poate solicita o dezbatere politică decât o singură dată pe sesiune. Primul-ministru poate solicita cel mult două dezbateri politice pe sesiune".

Deci, practic, astăzi, stimați colegi, asistăm la o premieră în activitatea Parlamentului României, este vorba de dezbateri politice, prima dezbatere politică, la solicitarea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, tema acestei dezbateri politice fiind: "Întreprinderi mici și mijlocii în perspectiva aderării României la Uniunea Europeană".

Din câte am înțeles, domnul prim-ministru, domnul Călin Popescu Tăriceanu, este prezent la Parlament, îl așteptăm aici, în aulă.

Ca problemă de procedură, fiind și o premieră în activitatea noastră, Biroul permanent împreună cu Comitetul liderilor grupurilor parlamentare au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților următoarea procedură: mai întâi, Grupul parlamentar al Partidului Conservator, care a solicitat această dezbatere, va expune, în maxim 10 minute, principalele probleme ale temei supuse dezbaterii. după această expunere, domnul prim-ministru, domnul Călin Popescu Tăriceanu, va avea la dispoziție de asemenea 10 minute, pentru a prezenta poziția Guvernului cu privire la problemele acestei teme. în continuare, vor avea loc dezbateri din partea grupurilor parlamentare, fiecare grup parlamentar având alocat un timp de 10 minute. în finalul acestei dezbateri, în alte 10 minute, domnul prim-ministru va da răspunsuri la problemele ridicate în cadrul dezbaterilor.

Dacă sunteți de acord cu această procedură pe care v-o propune Biroul permanent?

Sunt observații? Nu sunt.

Procedura este adoptată.

Conform procedurii adoptate, dăm cuvântul inițiatorilor, este vorba de reprezentanții Partidului Conservator. În acest timp, rog, din partea grupurilor parlamentare, să-mi aducă lista înscrișilor la cuvânt.

Începem cu domnul deputat Bogdan Ciucă, Grupul parlamentar al Partidului Conservator. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Bogdan Liviu Ciucă:

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor,

Ne apropiem de conectarea la lumea afacerilor europene. Peste numai 250 de zile, întreprinzătorii români vor intra în concurență directă, la noi acasă, cu un mediu economic performant și cu reguli simple, clare și eficiente.

Avem de construit enorm. Avem de renunțat rapid la obiceiuri proaste și avem de învățat serios concurența, competitivitatea, managementul profesionist. Sunt lucruri de care vorbim de ani de zile, dar care vor începe în curând să devină obligatorii. Și dacă suntem nepregătiți, euforia aderării se va transforma într-o mare deziluzie. De aceea, vrem să subliniem un lucru fundamental pentru viitorul nostru: România va performa în Uniunea Europeană doar dacă întreprinzătorii români vor reuși să se adaptaze.

Oamenii de afaceri produc valoare, oamenii de afaceri produc locuri de muncă, oamenii de afaceri creează bunăstare. De ei și inițiativele lor depinde adevărata integrare a României în Uniunea Europeană.

Acesta este și motivul pentru care am declanșat această primă dezbatere publică cu primul ministru în Parlament. Este vorba de o dezbatere și nu de o interpelare. Deși avem doi înalți responsabili conservatori pe acest domeniu, am considerat necesar și util ca șeful Guvernului să dea un semnal de sprijin din Parlament pentru întreprinderile mici și mijlocii românești.

Mai avem foarte puțin timp până când firmele noastre vor concura, chiar și la ele acasă, după aceleași reguli ca și în Uniunea Europeană și întrebarea pe care ne-o punem cu toții este: suntem sau nu suntem pregătiți? Recentele probleme ale exportatorilor ne arată că încă ne clătinăm.

Capitalul autohton pierde masiv teren în favoarea capitalului străin, care preferă adesea să lucreze tot cu străinii, iar România arată tot mai mult a piață de desfacere, lucru care trebuie să ne pună pe toți pe gânduri. Și, la fel, exodul celui mai important capital românesc, cel uman, exodul de inteligență.

La toate acestea se adaugă o imagine foarte proastă a întreprinzătorului român. Noi credem că este vital pentru clasa de mijloc să schimbe acest clișeu. Se pune tot mai des semnul egal între oameni de afaceri, hoți și corupți. Este o mare nedreptate! Pentru mulți tineri, omul de afaceri este cel care dă un tun și nu cel care pune o cărămidă.

Credem sincer că majoritatea oamenilor de afaceri sunt oameni cinstiți și bine educați. Mare parte dintre ei sunt tineri. De aceea, Partidul Conservator a insistat și insistă pentru o lege simplă și clară de control al averilor ce nu pot fi justificate din veniturile legale. O lege care să pună întrebări urmate de răspunsuri. O lege de control al averilor va schimba în bine imaginea omului de afaceri român.

Câți știu că sunt mii și mii de întreprinzători care nu reușesc să adoarmă cu gândul la un contract ce trebuie a doua zi onorat? Câți știu că acești oameni plătesc salariile a mai bine de jumătate dintre români? Câți știu că acești oameni sunt în majoritatea lor corecți și buni contribuabili? Puțini, foarte puțini! Mulți, foarte mulți sunt cei care le invidiază reușita, văzând mereu și superficial doar partea plină a paharului.

Realitaeta este că România va intra în Uniunea Europeană trasă de întreprinzători și nu de cei care comentează și chibițează pe margine. De aceea, cerem miniștrilor noștri, domnului Copos, domnului Chirovici, domnului prim-ministru, măsuri concrete de susținere. Oamenii de afaceri vor fapte și nu vorbe!

După toate aceste fapte vom fi judecați și nu după promisiuni. Să sprijini clasa de mijloc înseamnă să sprijini siguranța a zeci de mii de locuri de muncă, iar românii au nevoie de această siguranță, la fel cum au nevoie de siguranța mersului liniștit pe stradă, de siguranța unui acoperiș sau siguranța alimentară.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Tot din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Petru Călian. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Mai sunt 21 de zile până la raportul de țară și mai puțin de 8 luni până la 1 ianuarie 2007, dată când vom deveni membri ai Uniunii Europeane. Ca membrii în Uniunea Europeană ne vom bucura de o serie de privilegii, dar, în egală măsură, vom avea și obligații de îndeplinit.

Principalul scop al acestei dezbateri politice constă în problema integrării în Uniunea Europeană, care înseamnă, din punctul de vedere al întreprinderilor mici și mijlocii, integrarea în cea mai mare piață unică, în total având circa 500 de milioane de consumatori. Acest lucru, fără doar și poate, este un lucru pozitiv, dar să nu uităm că pe o asemenea piață concurența este acerbă.

Sunt oare pregătite întreprinderile mici și mijlocii românești să facă față unei astfel de concurențe? Aceasta este principala întrebare pe care trebuie să ne-o punem cu toții, acum, în cadrul acestei dezbateri politice. Ne exprimăm speranța că această dezbatere va fi un model de abordare pragmatică a unei teme esențiale pentru economia românească și nu un motiv pentru declarații politicianiste, demagogice și sterile.

Partidul Conservator își propune ca scop final al acestei dezbateri asumarea de către clasa politică a importanței strategice a sectorului întreprinderilor mici și mijlocii și identificarea de soluții care să sprijine dezvoltarea capitalului românesc în perspectiva integrării în cadrul pieței europene.

Evoluția întreprinderilor mici și mijlocii din ultima perioadă de timp poate motiva un optimism moderat. Din datele de la ANI.M.M.C, reiese că numărul întreprinderilor mici și mijlocii private active crește semnificativ în anul 2005, față de toți anii anteriori, cifrându-se la aproape 403 mii întreprinderi active, iar ponderea întreprinderilor active ajunge la 89%, înscriindu-se în tendințele din Europa.

Deși microîntreprinderile continuă să reprezinte în 2005 marea majoritate, respectiv 91,2%, acest procent scade față de anul anterior cu 4 procente, în favoarea firmelor mici și a celor mijlocii.

Conform statisticilor ANI.M.M.C, întreprinderile mijlocii au sporit numeric cu peste 11%, comparativ cu anul 2001, în paralel cu un proces de diversificare a obiectului de activitate.

Dacă vorbim de ocuparea forței de muncă, trebuie menționat că pe perioada 2001-2005 se constată o accelerare a creșterii numărului de personal angajat în întreprinderi mici și mijlocii, ponderea salariaților ocupați în cadrul lor ajungând la aproape 54% din total.

Mai mult de trei sferturi dintre angajații microîntreprinderilor sunt în sectorul de servicii, iar peste jumătate din totalul personalului din întreprinderile mici și mijlocii lucrează în industrie. Apropierea numărului mediu de salariați al unui i.m.m. de nivlul țărilor Uniunii Europene este un indicator ce ne face să credem că lucrurile sunt pe drumul cel bun.

În structura pe sectoare economice de activitate, cea mai importantă pondere este deținută de întreprinderile mici și mijlocii din comerț și servicii, cu 80%.

Reducerea birocrației în ceea ce privește înființarea unei societăți comerciale este un progres incontestabil. Acest lucru se poate vedea și prin faptul că a crescut ponderea firmelor nou înființate cu statutul de societăți comerciale, concomitent cu reducerea celor cu statut de asociații familiale și persoane fizice autorizate.

Astfel, s-au înregistrat dinamici deosebit de ridicate la înființarea de firme noi în construcții, cu un plus de 60% în 2003 față de 2002, și în ramura alte servicii, cu un plus 84,2%. Exemplu: întreprinderile mici și mijlocii au realizat 35,4% din cifra totală de afaceri a întreprinderilor mici și mijlocii, urmate de întreprinderile mici, cu 34,6%, iar microîntreprinderile au contribuit cu 30% la cifra de afaceri pe întreg sectorul i.m.m.

Productivitatea medie determinată ca o cifră de afaceri, la un angajat, se ridică la valoarea 27.823 de euro, iar întreprinderile mici au obținut cea mai bună productivitate, respectiv, 30.984 de euro/angajat.

Așadar, ca o concluzie la cele de mai sus, aș putea spune că s-au făcut multe, dar, în același timp, pot spune la fel de bine că mai sunt încă multe de făcut.

Cât de repede credeți că vom reuși să marcăm cerințele întreprinderilor mici și mijlocii? Aceasta este provocarea pe care capitalul autohton, micul întreprinzător român ne-o face nouă, clasei politice românești.

Partidul Conservator își asumă această provocare, rugându-vă, domnule prim-ministru, să fiți alături de noi, în eforturile de a construi un sector al întreprinderilor mici și mijlocii puternic în România, astfel încât să față concurenței de pe piața europeană.

Vă nulțumesc. (Aplauze ale deputaților Partidului Conservator.)

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Ultimul vorbitor din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, doamna deputat Grațiela Iordache. Aveți cuvântul, doamnă deputat.

 
   

Doamna Grațiela Denisa Iordache:

Mulțumesc frumos, doamnă președintă.

Doamnă președintă,

Stimate domnule prim-ministru,

Stimați miniștri și

Stimați colegi,

În primul rând, dați-mi voie să vă spun Cristos a înviat!

Partidul Conservator a militat constant pentru sprijinirea mediului de afaceri românesc. În acest sens, din partea partidului, dar și în calitatea pe care o am, de membru al Comisiei de buget, finanțe, am participat la numeroase întâlniri cu reprezentanții întreprinderilor mici și mijlocii românești. Cu regret trebuie să vă spun că, invariabil, s-au plâns de câte ceva.

În momentul în care am citit Cartea Albă a întreprinderilor mici și mijlocii din 2005, am constatat că toate nemulțumirile lor se regăseau și în studiile efectuate de către Consiliul Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii. O să vă rog să-mi permiteți să vă enumăr câteva din cele mai acute probleme:

  1. fiscalitatea: 68,24% dintre cei intervievați susțin că fiscalitatea este mult prea ridicată;
  2. birocrația: menționată ca atare de 66,31% dintre cei intervievați;
  3. acces dificil la finanțare - 42,49%.

S-a menționat anterior de către colegii mei că scopul acestei dezbateri este acela de a identifica soluții pentru problemele cu care se confruntă capitalul românesc. În urma dezbaterilor avute în cadrul Grupului parlamentar al Partidului Conservator, s-au identificat deja o serie de soluții.

Unele dintre ele au fost deja transpuse în inițiative legislative și mă refer aici la pachetul de legi vizând sprijinirea capitalului autohton, pachet legislativ menit să soluționeze probleme ale întreprinzătorului român. Din păcate, se pare că nu au constituit o prioritate, ele nefiind soluționate nici până în prezent.

Mulțumindu-vă pentru prezența dumneavoastră la această dezbatere, domnule prim-ministru, Partidul Conservator vă roagă să vă alăturați eforturilor noastre și să ne sprijiniți în adoptarea rapidă a acestui pachet legislativ.

În cele ce urmează, o să enumăr câteva dintre măsurile necesare pe care noi, conservatorii, le-am identificat alături de reprezentanții întreprinderilor mici și mijlocii.

Fiscalitatea - una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă mediul economic românesc. Diminuarea impozitului pe profit a reprezentat un prim pas, dar să nu uităm că în același timp, egalizând acest impozit și pentru categoria microîntreprinderilor, le refuzăm acestora șansa de a se dezvolta. Creșterea impozitului pe venit de de la 1,5% la 3% pentru microîntreprinderi nu s-a demonstrat a avea un impact favorabil asupra veniturilor bugetare. Mai mult, propunerea de a fi impozitate microîntreprinderile cu 16% pe profit nu înseamnă neapărat un plus pentru buget, dar cu siguranță înseamnă o descurajare a micului întreprinzător român.

State membre ale Uniunea Europeană folosesc un regim fiscal diferențiat pentru categoria microîntreprinderilor, din dorința de a le sprijini. Partidul Conservator consideră oportun un astfel de model și în România și vă roagă, domnule prim-ministru, să ne susțineți în această inițiativă.

De altfel, întregul sector al i.m.m. înregistrează o creștere a fiscalității. Să facem o comparație: în 2004, întreprinzătorul român plătea 25% impozit pe profit și 5% impozit pe dividend; astăzi, plătește 16% impozit pe profit, dar plătește 16% impozit pe dividend.

Considerăm că, în aceste condiții, ar fi utilă adoptarea unei măsuri legislative compensatorii (promovată, de altfel, de Partidul Conservator), și anume neimpozitarea profitului reinvestit.

Tot în domeniul fiscalității, solicităm respectarea valorii de 0,2% din p.i.b. pentru finanțarea programelor de dezvoltare și a măsurilor de sprijinire a înființării de noi întreprinderi și de susținere a dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, așa cum spune și Legea nr. 346/2004 în art. 26.

Una din dificultățile majore în domeniul fiscalității pentru întreprinderile mici și mijlocii rămâne parafiscalitatea, numărul mare al taxelor (suntem fruntași în Europa!) și, uneori, absurditatea lor sunt frâne importante în dezvoltarea acestui sector. Un exemplu pe care îl putem da aici este cel al taxei de solidaritate, care impune o taxă de 1% la toate autovehiculele ce au capacitatea cilindrică mai mare de 2.000 de cm3, punând la un loc jocurile de noroc din cazinouri cu tractoarele sau cu mașinile utilitare destinate serviciului public.

Domnule prim-ministru,

O problemă majoră devine pentru întreprinzătorul român schimbarea frecventă a cadrului legislativ privind fiscalitatea. De aceea, Partidul Conservator consideră absolut necesară elaborarea unei strategii fiscale privind acest sector pe termen mediu.

De asemenea, considerăm necesară amendarea legislației privind relațiile contractuale potrivit directivelor Uniunii Europene privind combaterea plăților întârziate în tranzacțiile comerciale, ceea ce ar trebui să devină o prioritate pe agenda Guvernului. Această legislație ar trebui să rezolve problemele blocajelor financiare sau cel puțin să le diminueze.

Accesul dificil la finanțare. Atunci când vine vorba de finanțare, mulți ne gândim automat la creditul bancar. Categoric, instituțiile financiar-bancare reprezintă o soluție, dar nu unica și uneori nici cea mai ieftină.

Un element favorabil în apariția de noi afaceri îl reprezită actuala lege a microfinanțării, promovată de Cabinetul Tăriceanu, care permite accesarea de credite pentru demararea unei afaceri. Chiar dacă suma este doar de 25 de mii de dolari, ea reprezintă cu siguranță un ajutor pentru cineva aflat la început de drum și, mai ales, care nu are un istoric bancar, deci căruia i-ar veni greu să acceseze un credit la o bancă, dar și aici mai sunt pași importanți de făcut.

Cu permisiunea dumneavoastră, domnule prim-ministru, m-aș bucura dacă astăzi, aici, noi, cei din Partidul Conservator, v-am putea convinge de importanța pe care piața de capital românească o are ca sursă alternativă de finanțare a întreprinzătorului autohton.

Nu în ultimul rând, cred cu tărie că de aceeași atenție trebuie să se bucure în special încurajarea acelor sectoare cu destinație finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii, cum ar fi leasingul operațional. De aceea, noi, conservatorii, considerăm esențială crearea unei strategii de dezvoltare a pieței financiare autohtone, cu toate componentele sale: bancare, piață de capital, asigurări, leasing, care să contribuie la capitalizarea ieftină și facilă a economiei românești.

Să nu uităm că în Uniunea Europeană companiile au un avantaj competitiv esențial față de companiile românești, și anume posibilitatea de capitalizare la costuri de aproape două ori mai mici.

Alte câteva măsuri pe are noi le considerăm oportune pentru meidul economic românesc și pentru care vă rugăm să vă prezentați o poziție oficială în cadrul dezbaterilor de astăzi sunt: creșterea plafonului de ajutor de stat conform normelor europene; simplificarea administrației fiscale pentru întreprinderile mici și mijlocii; reglementarea taxării inverse a t.v.a.-ului; reducerea costurilor cu locuri de muncă și încurajarea fiscală a apariției de noi locuri de muncă; stimularea creării fondurilor cu capital de risc și folosirea intensivă a Fondului național de garantare a creditelor pentru întreprinderi mici și mijlocii.

Domnule prim-ministru,

Aș dori, în încheiere, să vă felicit pentru ceea ce ați făcut până acum. Prezența dumneavoastră aici, în sală, în ciuda tuturor problemelor cu care vă confruntați în acest moment, ca urmare a inundațiilor, mă face să cred că interesul dumneavoastră față de problematica întreprinderilor mici și mijlocii românești este unul real. Dar nu trebuie să uităm nici o secundă faptul că de la actuala guvernare mediul de afaceri românesc așteaptă soluții și nu doar declarații de intenție.

Nu putem vorbi despre o Românie europeană fără dezvoltarea capitalului autohton și o clasă de mijloc puternică. De la proprietarul de mic magazin la cel de fabrică de mobilă, acești "soldați" ai economiei naționale sunt cei care creează noi locuri de muncă.

Astăzi, aici, clasa politică românească trebuie să afirme răspicat un adevăr simplu: economia românească depinde în structura sa intimă de întreprinderile mici și mijlocii, deci, evoluția acestui sector este prioritară pentru întreaga societate românească.

Vă mulțumesc. (Aplauze ale deputaților Partidului Conservator.)

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Cu aceasta, Grupul parlamentar al Partidului Conservator, grup care a și generat dezbaterea politică de astăzi, și-a finalizat lista înscrierilor la cuvânt.

În continuare, invit la cuvânt pe domnul prim-ministru, Călin Popescu Tăriceanu, pentru a înfățișa poziția Guvernului în legătură cu problemele dezbaterilor politice de astăzi. Domnule prim-ministru, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Călin Popescu Tăriceanu:

Doamnă președintă de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Doamnelor și domnilor miniștri,... cred că numai domni miniștri,

Tema dezbaterii de azi din Camera Deputaților este într-adevăr una foarte importantă și doresc să subliniez că prezența mea aici, astăzi, în pofida circumstanțelor generate de inundații, este o atitudine care semnifică considerația și aprecierea pe care le dau instituției Parlamentului, dar, în egală măsură, și subiectului pe care l-ați propus pentru dezbatere.

Așadar, aderarea României la Uniunea Europeană este doar o chestiune de câteva luni. Sunt convins că reformele pe care le-am pus în practică pentru a îndeplini angajamentele europene vor duce la rezultatul scontat, iar românii vor deveni cetățeni europeni de la 1 ianuarie 2007.

Ca prim-ministru, îmi pun însă mereu întrebarea: ce urmează după aderare? Cine își imaginează că de la 1 ianuarie 2007 absolut toate problemele se vor rezolva de la sine evident că se înșală.

Vor rămâne, de exemplu, decalajele care ne despart de celelalte state membre. De aici, decurg și problemele care țin de nivelul de trai al românilor și de dezvoltarea societății în ansamblu.

Ca prim-ministru, consider că avem datoria să ne aplecăm asupra acestor chestiuni cu prioritate. În acest context, situez eu dezbaterea de astăzi, legată de întreprinderile mici și mijlocii în perspectiva aderării României la Uniunea Europeană.

Alături de absorbția fondurilor europene prin proiecte ambițioase de dezvoltare, întreprinderile mici și mijlocii sunt forța care va contribui în mod semnificativ la recuperarea acestor decalaje. Ele sunt cele care alimentează masiv creșterea economică, generează locuri de muncă, sunt prima formă pe care o îmbracă libera inițiativă în plan economic.

Pentru toate aceste motive, Guvernul pe care îl conduc acordă o atenție specială dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii. Pentru a stimula acest sector, am creat o structură guvernamentală integrată dedicată mediului de afaceri și întreprinderilor mici și mijlocii, am promovat o strategie de export, în cadrul căreia a fost făcută recapitalizarea Eximbank-ului, cu 173 de milioane de euro, pentru a finanța activitățile de export sub diferite forme.

Alocațiile de la bugetul de stat pentru Agenția pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație s-au dublat în 2005, față de 2004, iar în 2006 au crescut cu încă 50%. Aceasta include și majorarea Fondului de garantare și creditare pentru întreprinderi mici și mijlocii cu 1.700 de miliarde de lei vechi. În 2005, absorbția fondurilor de la buget de către întreprinderi mici și mijlocii a fost de peste 90%.

În plus, cea mai importantă măsură economică luată de Guvern anul trecut, introducerea cotei unice, a permis o creștere a capitalurilor proprii ale întreprinderilor mici și mijlocii cu 148% în 2005, față de 2004, lucru care este extrem de important, pentru că, știm cu toții, întreprinderile mici și mijlocii au suferit în lunga perioadă în care economia a fost afectată de inflație, multe dintre ele s-au decapitalizat și aceasta consider că este una dintre cele mai importante măsuri de stimulare a întreprinderilor mici și mijlocii, mai ales pentru cei care nu avut capacitatea să evite consecințele inflației.

Măsurile active de combatere a corupției au încurajat de asemenea libera inițiativă și dezvoltarea economică. Rezultatele au început să se vadă deja.

În 2005, sectorul întreprinderilor mici și mijlocii a avut o dinamică superioară față de anii precedenți. A crescut numărul firmelor nou înregistrate, cu 20% mai multe în 2005 față de 2004, în paralel cu consolidarea firmelor active și radierea celor fictive. În 2005, exporturile întreprinderilor mici și mijlocii au crescut cu 23%, numărul de angajați a crescut cu 8,2%.

Ponderea activităților de servicii este în creștere, lucru normal pentru o economie care se restructurează, care se modernizează.

A crescut, de asemenea, interesul sistemului bancar față de întreprinderi mici și mijlocii. Aceasta demonstrează climatul macroeconomic stabil și consolidarea pozițiilor financiare ale companiilor. Toate marile bănci au departamente specializate pentru întreprinderile mici și mijlocii. Pot să vă anunț că nivelul creditelor a crescut spectaculos față de anii precedenți, cu 180%, este vorba de creditele pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Doamnelor și domnilor,

Chiar dacă tendințele sunt pozitive, știu bine că i.m.m.-urile s-au confruntat, în 2005, cu o serie de dificultăți. Printre acestea aș enumera: creșterea prețului la utilitățile publice, aprecierea cursului de schimb și impunerea unor standarde europene severe, mai ales în domeniul industriei alimentare. Aceste probleme sunt conjuncturale și decurg din reformele necesare integrării.

De aceea, opțiunea fermă a Guvernului a fost de a continua reformele și de a compensa dificultățile printr-o politică în favoarea mediului de afaceri.

Ar fi o greșeală să generalizăm și să credem că dificultăți precum cele prezentate mai devreme prefațează o perioadă sumbră pentru I.m.m.-uri imediat după aderare.

Am ridicat adesea problema consecințelor pe care le suportă I.m.m.-urile după aderare, în cadrul întâlnirilor pe care le-am avut cu oficiali europeni sau cu reprezentanți ai unor țări care au aderat în 2004. În nici unul din cele zece state nu a avut loc un șoc al extinderii. Vă asigur că nici la noi nu va cazul. Evoluțiile pozitive din ultimul an demonstrează că întreprinderile mici și mijlocii din România se consolidează și se adaptează la piață.

Cât privește Guvernul, vom continua să sprijinim acest sector și mediul de afaceri în general, deoarece sunt sursele principale de locuri de muncă bine plătite.

Din punct de vedere fiscal, vă asigur că cele două taxe fundamentale, impozitul pe profit și impozitul pe venit nu vor fi modificate. Cota unică rămâne la 16 %, ceea ce va permite în continuare întărirea firmelor. TVA-ul, de asemenea, va rămâne stabil la 19 %.

În plus, Guvernul pe care-l conduc își însușește toate tendințele existente la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește dezvoltarea și sprijinirea I.m.m.-urilor.

Una din concluziile Consiliului European de la Bruxelles, Consiliul European din primăvară, a fost că dezvoltarea economică în statele membre poate fi accelerată doar prin încurajarea I.m.m.-urilor și prin creșterea investițiilor în cercetare și dezvoltare.

Preluăm în România tendințele și politicile europene, ceea ce permite i.m.m.-urilor românești să aibă parte de același cadru de dezvoltare ca și cele din țările europene. De exemplu, Consiliul European a cerut statelor membre ca, până la sfârșitul anului 2007, timpul necesar pentru înregistrarea, pentru înființarea unei întreprinderi mici sau mijlocii, să fie redus la 7 zile.

În prima ședință de Guvern de după Consiliu, am dispus ministerelor de resort să transpună în legislația românească această măsură, chiar înainte de termenul stabilit la Bruxelles. Legislația este acum în curs de modificare. În prezent, timpul efectiv necesar pentru înființarea unei întreprinderi, în România, este de 11 zile, conform Raportului Doing Business in 2006 al Băncii Mondiale. Un alt exemplu este Planul național de dezvoltare 2007-2013 care are, ca primă prioritate, creșterea competitivității economice și dezvoltarea economiei, bazate pe cunoaștere.

Iată câteva obiective legate de i.m.m.-uri, din acest plan: îmbunătățirea accesului la piață (și știți foarte bine că am promovat recent Legea privind achizițiile publice); îmbunătățirea finanțării i.m.m.-urilor nou înființate și a i.m.m.-urilor inovative; dezvoltarea unei infrastructuri de afaceri, adecvate pentru i.m.m.-uri.

Din 2007, va deveni operațional în Uniunea Europeană Programul resurse europene comune pentru i.m.m.-uri. Prin acest program, statele membre vor folosi o parte a fondurilor structurale drept instrumente financiare pentru i.m.m.-uri. Guvernul caută modalitățile pentru a operaționaliza programul în România, de la data aderării.

Stimați colegi, nu aș putea să-mi închei intervenția fără să mă opresc asupra unui domeniu cheie pentru dezvoltarea economică în general și a i.m.m.-urilor în particular. Este vorba de domeniul cercetării și dezvoltării.

Guvernul are ca obiectiv alocarea unui buget de 3 % pentru cercetare și dezvoltare până în anul 2010, în conformitate cu strategia Lisabona.

Așa cum știți, în 2006, bugetul alocat cercetării a fost aproape dublu. În plus, prin programele de dezvoltare din educație, pentru care alocăm, în acest an, 1 % din p.i.b., încurajăm crearea unor platforme de cercetare în centrele universitare.

Educația trebuie să ocupe un loc central în îmbunătățirea competitivității și a coeziunii sociale. Investițiile în educație și școlarizare vor fi promovate, cu prioritate, în toate programele de acordare de facilități pentru investitori. Noua Lege a investițiilor, care este în curs de elaborare, va confirma acest obiectiv.

Cât privește contribuția Guvernului, reamintesc că, la rectificarea bugetară, am alocat peste 3.500 de miliarde de lei vechi pentru educație.

Doamnelor și domnilor deputați, sectorul întreprinderilor mici și mijlocii este în expansiune și are reale perspective de dezvoltare în contextul aderării României la Uniunea Europeană. O spun cu satisfacție, pentru că evoluția i.m.m.-urilor este cel mai credibil semn că economia românească devine tot mai performantă. Aceasta înseamnă locuri de muncă mai bune și mai bine plătite precum și un nivel de trai în creștere.

Sper ca dezbaterea de astăzi să ne permită să găsim împreună soluții pentru a accelera dezvoltarea sectorului i.m.m.-urilor.

Cred că, într-o chestiune atât de importantă pentru societatea românească, Guvernul și Parlamentul au datoria să acționeze cu responsabilitate comună.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii).

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule prim ministru.

Urmează dezbaterea din partea grupurilor parlamentare.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Niță Constantin.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Doamnă președinte de ședință,

Domnule prim ministru,

Stimați colegi,

Felicit pe cei care au avut această inițiativă, mi se pare bine venită. Poate că, în perspectivă, vom analiza și alte sectoare de activitate care, în mod firesc, nu merg și care ar trebui să meargă mult mai bine în România.

Dar, așa cum spunea domnul prim ministru că lucrurile merg foarte bine, eu o să încerc să arăt că merg foarte prost.

Încă de la preluarea responsabilităților de guvernare, politicienii Alianței și-au manifestat deschis apetența pentru capitalul investitorilor de mare greutate, a căror activitate, în România, intră sub incidența unui principiu simplu și sănătos: bani mulți și să vină cât mai repede, dacă se poate.

Marele perdant al acestei politici hrăpărețe este sectorul întreprinderilor mici și mijlocii. Deși inclus oficial în preocupările active ale Executivului, el a fost abandonat aproape în totalitate, beneficiind sporadic de o atenție fugitivă, concretizată în proiecte de finanțare de mică amploare și care nu rezolvă problema de fond a acestui sector economic, lipsa de know-how și securitate resimțite pe fondul instabilității fără precedent al sistemului fiscal.

Vom prezenta succint principalele obiective asumate de către Guvern în strategia de guvernare, precum și măsura în care ele au fost respectate până în prezent.

Și dacă citim în această strategie, primul element este cel al elaborării unei legislații simple, clare și stabile. Așa spune acolo. Probabil acesta este cel mai simplu și cel mai firesc dintre obiective care, în situația în care ar fi respectat, ar avea efecte pozitive asupra mediului de afaceri, antreprenorii ar fi mult mai relaxați și mai motivați să-și concentreze atenția asupra elaborării unei strategii de dezvoltare pe termen lung.

Însă Guvernul a încălcat flagrant această misiune asumată în primul rând prin adoptarea unui sistem fiscal necorespunzător și contestat atât în plan intern cât și extern.

În al doilea rând, nu există nici măcar, la ora actuală, un pachet minimal de măsuri coerente care să stimuleze întreprinderile mici și mijlocii.

În al treilea rând, Codul fiscal este ținta permanentă a acțiunilor de modificare și redefinire, generând panică și incertitudine, mai ales în rândul investitorilor mici și mijlocii, care nu pot absorbi, la fel de ușor precum o firmă cu experiență și mijloace financiare, șocurile produse de haosul fiscal.

Un al doilea obiectiv: acțiunile specifice ale Guvernului vor avea ca obiectiv crearea cadrului instituțional legislativ și financiar favorabil dezvoltării i.m.m.-urilor și inițiativei private - am citat din strategia Guvernului. Din punct de vedere instituțional, sigur că domnul prim ministru a arătat și aici, s-a realizat un singur lucru în ceea ce privește modificarea titlului Agenției Naționale pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și, sigur, o asociația patronală, Consiliul Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din România, care funcționează din 1992. Deci nu există nici o contribuție remarcabilă în domeniul instituțional.

În ceea ce privește cadrul legislativ, este util să amintim că acesta creează cele mai mari greutăți activității antreprenoriale din România. Instabilitatea, lipsa de coerență și funcționalitate sunt, fără îndoială, cele mai de seamă atribute ale sistemului legislativ construit de actuala guvernare.

Cadrul financiar este o altă problemă cu care se confruntă antreprenorii. Desigur, există, teoretic, numeroase fonduri europene sau autohtone la dispoziția investitorilor.

Există doar două probleme: costul extrem de ridicat al creditelor care, asociat cu instabilitatea sistemului fiscal, generează teama investitorilor de a nu ajunge în situația imposibilităților achitării datoriilor financiare.

În al doilea rând, antreprenorii resimt o acută nevoie de educație, de dobândire a unui know-how, la care nu au acces în prezent.

În lipsa unei imagini globale, de perspectivă asupra așteptărilor și standardelor Uniunii Europene, patronii de i.m.m.-uri se găsesc într-o așteptare tensionată și lipsită de optimism care inhibă, inevitabil, dorința și capacitatea de asumare a riscului investițional.

Un al treilea obiectiv asumat de Guvern: reducerea costului creditelor pentru i.m.m. prin îmbunătățirea cadrului legislativ privind instituții financiare private, adaptate nevoilor întreprinzătorilor mici și mijlocii: cooperative de credit, bănci populare, instituții specializate pentru finanțarea lucrărilor agricole, fonduri de garantare a creditului.

Până în prezent, singura măsură luată în acest domeniu este, de fapt, o promisiune lansată verbal de primul-ministru și abandonată ulterior: "Guvernul intenționează să înființeze o rețea de case de credit rural care să faciliteze accesul la credite pentru rezidenții din mediul rural." Acest proiect este destinat investitorilor din agricultură, în special fermieri, cu proiecte în valoare de cel mult 10.000 de euro.

Al patrulea obiectiv asumat: îmbunătățirea relației dintre autoritățile statului și întreprinzători prin simplificarea procedurilor de control și prin modificarea atitudinii față de investitori. Atitudinea față de investitori s-a modificat, într-adevăr, în virtutea principiului: este bine să fii prieten cu cei mari și puternici. Astfel, marii investitori, în special investitorii străini, au fost primiți cu ajutoare și sprijin consistent din partea autorităților. Mai mult, cuantumul investițiilor aduse de acești antreprenori a fost promovat și lăudat cu emfază de oficiali. În paralel însă, i.m.m.-urile au fost tratate cu dispreț și lipsă de considerație.

Întâlnirea pe care a avut-o domnul vicepremier, George Copos și reprezentanți ai sectorului i.m.m., a demonstrat din plin acest lucru. Reprezentantul Guvernului s-a mulțumit să constate sec lipsa de funcționalitate și impasul în care se află acești investitori, uitând că misiunea lui este de a oferi soluții și de a conlucra cu aceștia în vederea îmbunătățirii situației lor, nicidecum de a constata decesul iminent.

Mai mult, în cadrul aceleiași întâlniri au fost avansate proiecte în care i.m.m.-urile sunt pasibile de faliment după integrare, domnul Copos găsind de cuviință să anunțe apropiata implementare a unui proiect de lege care vizează acordare de facilități și sprijin privind angajarea, training-ul, cercetarea, dezvoltarea și chiar ajutoare de stat, dar nu pentru micii întreprinzători care chiar au nevoie, ci pentru marii investitori ce aduc capital de peste 50 de milioane de euro.

Programele asumate de Guvern, cu menirea de ajuta sectorul i.m.m., par mai curând niște firimituri aruncate în derâdere. Astfel, oficialitățile anunță un program pentru i.m.m.-uri cu fonduri totale de 44,5 milioane de lei noi pentru investiții, modernizare și retehnologizare, derulat de Agenția Națională pentru i.m.m.-uri prin intermediul unei bănci comerciale. Banca urmează să acorde beneficiarului eligibil un credit de finanțare pe termen mediu sau lung, care va acoperi minim 25 % din valoarea proiectului de investiții, contribuția proprie a beneficiarului fiind de minim 15 %. Fondurile pot fi utilizare pentru achiziționare de terenuri, clădiri, construcții, mașini, utilaje și echipamente, mijloace de transport și mărfuri, brevete de invenție, licențe, dar și pentru construcția, reconstrucția, extinderea sau modernizarea de active corporale direct legate de realizarea proiectului de investiții.

În același timp însă, aflăm dintr-un alt raport că doar 2,24 % din întreprinderile mici și mijlocii au accesat la fonduri europene și finanțări nerambursabile de la stat. Este clar, așadar, că problema antreprenorilor nu este atât lipsa de fonduri, cât lipsa de educație în acest domeniu, corelată cu neîncrederea în viabilitatea sistemului fiscal și modul în care schimbările dese și impredictibilitatea sistemului legislativ le poate afecta capacitatea de rambursare a unui credit contractat.

Un al cincilea obiectiv asumat de către Guvern: introducerea de stimulente economice care să încurajeze i.m.m.-urile pentru ca acestea să devină furnizori de servicii pentru marile întreprinderi din economia națională. Până în prezent nu au existat astfel de programe. Dimpotrivă, a existat o încurajare permanentă pentru marii investitori să preia aceste atribuții.

Un al șaselea obiectiv: alocarea unui cuantum din p.i.b. pentru programe de pregătire a resurselor umane, marketing, precum și pentru îmbunătățirea calității produselor și serviciilor în vederea facilitării accesului i.m.m.-urilor pe piața unică europeană.

A existat un singur proiect de acest tip și anume destinat unui singur sector economic, adică turismul. În același timp, dacă luăm în considerare datele furnizate de strategia guvernamentală pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii, în perioada 2004 - 2008, constatăm că ponderea i.m.m.-urilor ce activează în turism este de 0,8 %, un procent atât de mic încât nu este dificil să bănuim că fondurile puse la dispoziție prin acest program, 325 de milioane de euro vor fi accesate în cea mai mare parte tot de firmele mari ce controlează ramura economică a turismului în România.

Un studiu întreprins recent de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România relevă foarte clar situația dramatică în care se găsește acest sector. În prezent, 50 % dintre i.m.m.-uri nu au un program concret de măsuri care să asigure supraviețuirea firmei în noul context concurențial impus de integrarea României în Uniunea Europeană. Doar 14,15 % au implementat programul cu succes. Domeniile care le ridică cele mai multe probleme întreprinzătorilor sunt: pentru 48,11 dintre aceștia costurile cu forța de muncă; 40,57 certificarea produselor, reglementările tehnice și standardele; pentru 33,02 % regulile concurenței; pentru 29,25 % protecția mediului; în sfârșit, pentru 19,81 % problema principală ar fi calitatea și siguranța produselor.

poate că nici Partidul Social Democrat, cât a fost la guvernare, n-a făcut suficient pentru ca întreprinderile mici și mijlocii să poată face față intrării în Uniunea Europeană, dar, în mod evident că dumneavoastră, domnule prim ministru, și Guvernul actual nu ați reușit să faceți nimic din ceea ce v-ați asumat prin programul de guvernare.

Mulțumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD).

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

Tot din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Pușcaș Vasile.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Vasile Pușcaș:

Mulțumesc, doamnă președintă.

Domnule prim ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Domnilor, doamnelor colegi,

Pentru că s-a vorbit foarte mult despre ceea ce se face, ce s-a făcut în legătură cu întreprinderile mici și mijlocii, cred că toți, absolut toți, recunoaștem importanța lor. Eu aș vrea, însă, să spun altceva. Am să vă dau câteva statistici recente din cele 25 de state membre.

În primul rând, peste 70 % din forța de muncă este angajată de către aceste întreprinderi mici și mijlocii. Au o contribuție foarte însemnată la produsul intern brut și, bineînțeles, lucrul acesta ne obligă să facem nu declarații de bune intenții, ci să dezvoltăm acel cadru care înseamnă dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii.

În general, oamenii de afaceri din domeniul microîntreprinderilor, a întreprinderilor mici și mijlocii fac referire la mediul de afaceri și calitatea pieței autohtone, la deschiderea pieței, la instrumentele financiare, la orientarea profilului i.m.m.-urilor și la orientarea acestora spre export sau spre piața locală. Cred că lucrurile acestea ne interesează foarte mult în devenirea spre Uniunea Europeană.

M-am uitat puțin spre cele zece state care au aderat în 2004 și este cât se poate de clar că s-a simțit un efect al aderării, mai ales spre acele întreprinderi mici și mijlocii care nu erau orientate spre export. Ca atare, cred că trebuie să acordăm o atenție, în 2006, pentru ca acestea să reziste în primii ani după aderare acelor întreprinderi care sunt orientate spre export. Chiar astăzi, președintele Uniunii Oamenilor de Afaceri din România acuza exact acest lucru.

Apoi, au șanse să reziste prin flexibilitate și prin piață acele întreprinderi mici și mijlocii care sunt orientate spre nevoile pieței locale. Acestea, în continuare, la noi, sunt - așa cum spunea un coleg aici, orientate predilect spre comerț și servicii și mai puțin spre producție.

Există, într-adevăr, programe foarte importante dar cel mai important este ca, după 2007, așa cum spunea domnul prim ministru, orientându-ne către fondurile structurale, să avem în vedere modul cum sunt prioritizate acele domenii în care întreprinderile mici și mijlocii și mai ales cele productive vor avea succes.

Șansa întreprinderilor mici și mijlocii din România să aibă succes post aderare este ca ele să beneficieze, încă de acum, de o implementare foarte clară a politicilor industriale, a politicilor în domeniul serviciilor, a politicilor agricole ș.a.m.d. Când ele le vor vedea aceste politici implementate, va fi cât se poate de clar că fondurile structurale vor trebui să sprijine acele i.m.m.-uri care merg în această direcție.

Aș dori să mai spun încă o chestiune. Problema mare, spaima mare a i.m.m.-urilor este deschiderea pieței, libera circulație a produselor. Or, pentru libera circulație a produselor, în afară de cadrul legislativ, mai este nevoie să fie adoptate standardele. Toate i.m.m.-urile se plâng, domnule prim ministru, de adoptarea standardelor care este o chestiune reală și cred că aici, în continuare, este nevoie de sprijinul pentru perioada până la momentul 2007 și, evident, în funcție de orientarea pe care o aminteam mai înainte și celelalte.

Apoi, este vorba de noua abordare. Pe vechea abordare a directivei cu standardele, probabil s-au făcut pași importanți, dar pe noua abordare cred că există, încă, nu numai din punctul de vedere legislativ, dar din punctul de vedere al implementării, un spațiu în care au nevoie întreprinderile mici și mijlocii să se dezvolte.

Aș vrea să închei cu următoarele. În ceea ce privește programul de până acum, la care ați făcut referire, al dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, era orientat în trei direcții mari: în direcția bunelor practici, în direcția observatorului și în direcția instrumentelor financiare.

Cred că este un loc foarte important de dezvoltare a reprezentării și relațiilor la nivel de întreprinderi mici și mijlocii, la nivel de grupuri specializate ale întreprinderilor mici și mijlocii, în așa fel încât ele să se întâlnească, în 2007, cu piața într-o manieră care să fie eficientă i.m.m.-urilor și benefică României.

În ceea ce ne privește, noi vom sprijini această orientare politică dacă ea va fi aplicată în practică.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD).

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PD, domnul deputat Cezar Florin Preda.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Cezar Florin Preda:

Doamnă președinte,

Domnule prim ministru,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Este, sincer vă spun, o acțiune de pionierat care, prin aplicarea Regulamentului Camerei, iată, ne aduce în fața unei moțiuni simple, depuse de Putere contra miniștrilor proprii.

Va trebui să gestionăm această chestiune și să o transformăm într-o reală dezbatere pe o temă sau pe cele trei teme, astfel încât să nu ratăm acest pionierat, fiindcă, o dată prins în Regulamentul Camerei, trebuie să-l pregătim și să-i dăm importanța cuvenită unei dezbateri.

După părerea mea și după părerea Partidului Democrat, cel puțin, colegii, cu tot respectul pentru colegii de la Partidul Conservator, par că nu reușesc să-și gestioneze propriile responsabilități din Guvern. Au aici pe domnul vicepremier George Copos, care răspunde și și-a asumat, din programul de guvernare, responsabilitățile clare pe sectorul întreprinderilor mici și mijlocii.

Ce putem noi spune în plus față de prezentarea foarte precisă pe care primul-ministru a făcut-o aici, vizând aplicarea strictă a programului de guvernare? Mai trebuie specificat rolul acestui sector care dă produsului intern brut valori mult mai mari decât se așteptau predecesorii noștri? Este o stabilitate fiscală care să gireze dezvoltarea acestor întreprinderi mici și mijlocii?

Spunea aici stimatul nostru coleg, domnul Pușcaș, de ceea ce s-a făcut în domeniul standardelor și ce mai este de făcut pentru ca aceste întreprinderi mici și mijlocii să rămână competitive după 2007.

Vă asigur, domnilor, că, așa cum este realizat programul nostru de guvernare, ele vor rămâne competitive și după 2007.

Îmi cer mii de scuze că n-am avut o dezvoltare bazată pe cifre, cred că nu era nici rostul.

Cred că ceea ce domnul prim ministru a spus, și cred că ceea ce ceilalți miniștri vor spune, nu face altceva decât să fie un răspuns la o inițiativă a unor colegi deputați care, sincer vă spun, nu știu unde s-o încadrez și cum s-a gândit a fi rezolvată.

Închei, spunându-vă că eu cred că această dezbatere politică și-a propus teme de discuție și nu obiective, fiindcă, dacă-și propunea obiective, era deja asumat de programul de guvernare.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PD).

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Gerea Andrei Dominic.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Andrei Dominic Gerea:

Doamna președintă,

Domnule prim ministru,

Stimați colegi, atâția câți suntem,

Într-adevăr, este o dezbatere interesantă și care probabil că ar fi trebuit să suscite mai mult interes din partea noastră. În orice caz, noi nu ne putem plânge, cel puțin Coaliția aflată la guvernare, că nu manifestăm acest interes.

Guvernul condus de primul-ministru Călin Popescu Tăriceanu și-a început mandatul într-un moment deosebit de important pentru România. În încheierea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, în luna decembrie, era, mai degrabă, un gest politic al Comisiei pentru că, în realitate, România era restantă la cele mai importante și mai dificile capitole de negociere pe care Guvernul PSD nu a fost capabil să le încheie.

Încă de la început, Guvernul condus de premierul Tăriceanu a definit integrarea europeană ca prioritate absolută și și-a asumat angajamentul de a recupera întârzierile cauzate de politica fostei Puteri, având de surmontat și deficitul de imagine datorat generalizării corupției în ultimii ani, fenomen care a dus România în situația limită de a sta sub spectrul întreruperii negocierilor de aderare, fapt fără precedent în istoria procesului comunitar.

Atașamentul Guvernului față de reformă, față de interesul public și voința de a duce la îndeplinire obiectivele asumate prin programul de guvernare sunt cu atât mai limpezi, cu cât Cabinetul Tăriceanu nu a beneficiat nici un moment de perioada de grație și acalmie de care se bucură, în general, guvernele nou instalate nici măcar din partea foștilor parteneri din campania electorală.

Cu toate aceste dificultăți care au fost și au trebuit să fie depășite, progresele în materie de dezvoltare economică au fost remarcabile, dacă ar fi să ne referim doar la politica fiscală pe care actualul cabinet a avut curajul să o adopte și să ne putem da seama că la nivel guvernamental există o nouă viziune în ceea ce privește abordarea problemelor economice ale României.

Guvernul României, Guvernul Tăriceanu, nu s-a mulțumit să realizeze doar o reformă de suprafață, cu costuri nedureroase și cu câștiguri doar în plan de imagine. A mers în profunzimea lucrurilor gândind și aplicând măsuri menite să impulsioneze pe criterii de competitivitate sectorul privat din România.

s-a vorbit aici de faptul că nu s-au făcut progrese în nici un domeniu. Sper să nu vă plictisesc, mai ales pe colegii de la PSD, făcând un parcurs al eforturilor care s-au depus în plan legislativ și a măsurilor pe care cabinetul Tăriceanu le-a luat. Astfel, acțiunile realizate de cabinet pentru sprijinirea mediului de afaceri s-au materializat în plan instituțional prin crearea unui cadru coerent, prin reunirea structurilor și politicilor privind mediul de afaceri, i.m.m.-urile și investițiile străine în coordonarea unui ministru de stat.

S-au preluat de la Ministerului Economiei și Comerțului activitățile privind sprijinirea mediului de afaceri și au fost incluse în aparatul de lucru al ministrului de stat.

A fost creat și operaționalizat grupul de lucru pentru elaborarea și monitorizarea planului de acțiuni referitor la îmbunătățirea mediului de afaceri.

A fost înființat punctul național de contact pentru aplicarea recomandărilor OCDE din Ghidul pentru întreprinderi multinaționale care are misiunea de a soluționa eventualele probleme ce ar putea apărea în relația dintre societățile comerciale multinaționale și instituții ale statului român.

De asemenea, a fost constituit grupul de lucru pentru sprijinirea exportatorilor care a propus Guvernului un set de măsuri aprobate printr-un memorandum. Aceste măsuri sunt: s-a realizat capitalizarea Eximbank propunându-se în acest sens ca sursa să se constituie din fondurile obținute din privatizări; redistribuirea către Eximbank a sumelor neutilizate din fondurile nebugetare constituite la ministere pentru susținerea exporturilor; modificarea legislației falimentului în sensul permiterii compensării bilaterale a obligațiilor, adică nett-ingul.

Strategia inițiată de Guvern Tăriceanu cu privire la politicile din domeniul economic este axată pe întreprinderile mici și mijlocii, privită ca motor al dezvoltării economice sustenabile.

Motivele pentru care sectorul i.m.m.-urilor este considerat unul prioritar, din punct de vedere al strategiei guvernamentale, sunt următoarele și sunt lesne, probabil, de bănuit: este cel mai flexibil segment economic, este cel mai competent, este singurul segment capabil de o creștere durabilă, este capabil să absoarbă forța de muncă disponibilizată, este segmentul capabil să creeze o mare coeziune socială, este cel mai bun plătitor al taxelor și impozitelor, este segmentul cu rata cea mai bună de rambursare a creditelor, bineînțeles în cazul în care are acces la acestea.

De asemenea, în perspectiva integrării României la Uniunea Europeană, avantajele dezvoltării unui sector al întreprinderilor mici și mijlocii sunt extrem de importante. Este segmentul economic cel mai ușor adaptabil la schimbări legislative și de integrare europeană, este segmentul care oferă condiții coerente, susținute de un ritm previzibil de evoluție, permite creșterea investițiilor directe în economia românească prin creșterea încrederii atât a capitalului străin cât și a celui autohton.

Toate aceste argumente, precum și multe altele necuprinse în această prezentare, ne îndreptățesc să avem convingerea că pentru a putea dezvolta i.m.m.-urile în condițiile prevăzute în Cartea europeană a întreprinderilor mici și mijlocii, integrarea României în Comunitatea Europeană la 1 ianuarie 2007 este o necesitate absolută pentru dezvoltarea normală a mediului de afaceri și, implicit, a i.m.m.-urilor.

Experiența internațională demonstrează clar că sectorul I.M.M. poate să aibă o contribuție substanțială la realizarea produsului intern brut, să creeze noi locuri de muncă, să stimuleze creșterea exporturilor.

I.m.m.-urile au abilitatea de a răspunde în mod flexibil pe piețe puternic competitive și să se adapteze rapid la schimbările structurale și ciclice ale economiei globale.

Un sector al i.m.m.-urilor bine dezvoltat poate astăzi să sprijine stabilitatea și creșterea macro-economică, crearea și dezvoltarea clasei de mijloc.

Extinderea Uniunii Europene va face posibilă creșterea dimensiunilor pieței interne, aceasta numărând aproape 500 de milioane de consumatori, piață în care persoanele, mărfurile, serviciile și capitalurile vor circula liber.

Prioritățile de aderare spre care este orientată România prevăd integrarea completă în piața internă, la începutul anului 2007, proces aflat în plină desfășurare. Aceasta presupune ca întreprinderile românești, pe de-o parte, vor fi capabile să concureze fără restricții într-o imensă piață europeană, iar pe de altă parte vor trebui să dobândească acel avantaj competitiv pe propria piață, unde politicile protecționiste au fost, încet, încet, înlăturate.

În momentul de față este evident faptul că o bună parte din întreprinderile românești sunt insuficient pregătite pentru a răspunde oportunităților și provocărilor generate de schimbările pieței libere.

Competitivitatea întreprinderilor și alinierea la exigențele pieței interne sunt două condiții sine qua non pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a beneficia de deplina ei participare la viitorul Europei lărgite.

Strategia guvernamentală pentru susținerea dezvoltării i.m.m.-urilor pe perioada 2005-2008 cuprinde, totodată, și programele Ministerului Educației și Cercetării, Ministerului Economiei și Comerțului, Ministerului Integrării Europene și Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, programe care sunt parte componentă a politicii în domeniul cercetării, dezvoltării politicii industriale, politicii dezvoltării regionale și a politicii de ocupare a forței de muncă și sunt complementare implementării angajamentelor asumate la capitolul 16 - Întreprinderi mici și mijlocii.

Aceste programe vizează creșterea competitivității sectorului I.M.M. și sunt finanțate tot din resurse bugetare.

Raportul Worldbankgroup din 13 septembrie 2005, privind realizarea afacerilor în 2006, capitolul crearea de locuri de muncă, evidențiază următoarele: România se situează între performerii de vârf în ceea ce privește îmbunătățirea mediului său de afaceri. Din cele 155 de țări analizate, România ocupă locul 78 situându-se, spre exemplu, înaintea Greciei și Croației. Pe baza celor 10 criterii pentru reformele inițiate recent, România se înscrie în rândul primilor 12 performeri.

Sunt rezultate notabile și nu ști câți dintre dumneavoastră știu că anul trecut, deși au dispărut 90 de mii de locuri de muncă ca urmare, bineînțeles, a evoluțiilor economice, România a terminat anul cu un plus de 100 de mii de locuri de muncă.

Sigur, poate nu sunt succesele la nivelul celor pe care le-a înregistrat PSD-ul, în ghilimele bineînțeles.

În planul sprijinirii consolidării mediului de afaceri specific i.m.m.-urilor, putem spune că s-au realizat următoarele: s-a extins și s-a îmbunătățit consultarea cu sectorul i.m.m. prin diversificarea acțiunilor comitetului consultativ pentru dezvoltarea sectorului; s-a promovat planul național de dezvoltare 2007-2013 și s-au lansat dezbateri pentru îmbunătățirea măsurilor și priorităților în cadrul obiectivului creșterea competitivității economice și dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere; s-a lansat proiectul de strategie privind dezvoltarea incubatoarelor de afaceri; a devenit operațional grupul pentru evaluarea impactului actelor normative asupra i.m.m.-urilor; de asemenea, a fost lansată campania "Surse de finanțare pentru i.m.m.-uri și conceptul de sistem național de fonduri de colectare locale în parteneriat cu Fondul național de garantare a creditelor pentru i.m.m.-uri; a fost sprijinită dezvoltarea capacității de informare și consiliere a i.m.m.-urilor prin dezvoltarea comunicării on line a Agenției naționale a i.m.m.-urilor, acordarea consultanței necesare reformării sistemului cooperatist; lansarea unei campanii de informare și conștientizare privind impactul aderării asupra i.m.m.-urilor. A fost sprijinită dezvoltarea capacității de programare în domeniul i.m.m. prin definitivarea strategiei privind creșterea competitivității; crearea sistemului de monitorizare a indicatorilor programelor naționale și dezvoltarea programului de instruire a salariaților.

Au continuat, de asemenea, acțiunile privind crearea unui sistem național al piețelor de gros și nu în ultimul rând, a crescut accesul i.m.m.-urilor la finanțare.

Aici, bineînțeles, un merit l-a avut dinamizarea sectorului bancar, creșterea concurenței din cadrul sectorului bancar și, nu în ultimul rând, sper să aibă un efect deosebit recenta privatizare a BCR, pentru că BCR-ul, după cum știm, este cel mai mare actor de pe această piață bancară.

Întreprinderile mici și mijlocii din România au un caracter total aparte față de ceilalți competitori din Uniunea Europeană. De altfel, acest aspect a generat o serie întreagă de dezbateri cu privire la rolul și caracterul i.m.m.-urilor în România, dezbateri productive care s-au concretizat într-o nouă abordare guvernamentală asupra politicilor de stimulare a i.m.m.-urilor.

Cea mai recentă măsură adoptată de Guvern Tăriceanu în materie de aliniere a legislației românești la Uniunea Europeană, este Ordonanța nr. 27/26 ianuarie 2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii.

Potrivit acestei Ordonanțe privind înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, condiția privind nivelul cifrei de afaceri pentru încadrarea în categoria i.m.m., era realizarea unei cifre de afaceri anuale echivalentă cu până la 8 milioane de euro sau un rezultat anual al bilanțului contabil care nu depășește echivalentul în lei a 5 milioane de euro.

Recomandarea Comisiei europene stabilește cifra de afaceri anuală netă a unei I.M.M. la maximum 50 de milioane de euro sau ca valoarea activelor deținute de aceasta să fie mai mică de 43 de milioane de euro.

Prin Ordonanța Guvernului se asigură preluarea integrală a recomandării Comisiei europene, având în vedere și faptul că de la data de 1 septembrie 2005, Comisia europeană monitorizează modul în care această recomandare este implementată la nivelul statelor membre și a țărilor candidate.

De asemenea, Ordonanța Guvernului asigură și o simplificare a probei încadrării în categoria I.M.M. prin utilizarea declarațiilor pe propria răspundere a reprezentanțelor legale ale întreprinderii și pentru criteriul referitor la ponderea deținută în cifra de afaceri anuală și activele totale.

Actul normativ asigură și cadrul încadrării fondului național de garantare a creditelor pentru i.m.m.-uri, în categoria instituțiilor financiare de risc, ținând cont că aceasta dezvoltă produse de garantare la nivel local, prin filialele sale, de risc mai mare adresându-se micro întreprinderilor și întreprinderilor mici cu ratele succesului mai mici decât ale întreprinderilor consolidate.

Aceste modificări legislative vor avea efecte pozitive asupra dezvoltării și consolidării domeniului i.m.m., definiția i.m.m. cuprinsă în recomandarea Comisiei europene fiind și un instrument pentru dimensionarea și acordarea ajutorului de stat pentru i.m.m. atât în faza inițială de debut a afacerii, cât și în procesul de inovare și transformare a acestora în întreprinderi consolidate cu încadrare într-o categorie superioară.

De asemenea, un alt subiect intens dezbătut a fost acela al impactului pe care-l au asupra i.m.m.-urilor noile politici de fiscalitate promovate de către Guvernul Tăriceanu.

Referitor la strategia fiscală vizând i.m.m.-urile și în particular a microîntreprinderilor pentru perioada 2007-2010, aș dori să fac următoarele precizări:

Conform prevederilor Hotărârii Parlamentului României nr. 24/28 decembrie 2004, pentru acordarea încrederii Guvernului pentru microîntreprinderi va fi menținut actualul sistem de impozitare până la momentul aderării României la Uniunea Europeană. În acest context precizăm faptul că Ministerul Finanțelor Publice în colaborare cu Agenția națională a i.m.m.-urilor și responsabiliul principal în ceea ce privește restabilirea măsurilor pentru încurajarea i.m.m.-urilor, a elaborat planul de acțiuni pentru dezvoltarea și consolidarea mediului de afaceri din România pe perioada 2005-2006.

În cadrul acțiunii privind evaluarea impactului reglementărilor asupra climatului afacerilor, obiectivele principale sunt evaluarea impactului aderării la Uniunea Europeană asupra regimului fiscal existent pentru microîntreprinderi și identificarea alternativelor de încurajare fiscală a microîntreprinderilor și a i.m.m.-urilor prin analiza facilităților fiscale acordate acestora în statele comunitare și formularea unor propuneri de preluare în legislația românească, acțiuni care sunt în desfășurare, urmând să fie finalizate în cursul acestui an.

Totodată, ca inițiativă particulară este important sectorul persoanelor fizice care desfășoară activități independente ca atare, asociații familiale sau asocieri cu persoane juridice. Astfel, impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice este reglementată de capitolul venituri din activități fiscale iar persoanele fizice pot desfășura activități independente, pe cont propriu, sau se pot asocia între ele, constituind asocieri fără personalitate juridică sau se pot asocia cu persoane juridice române, microîntreprinderi care nu generează o persoană juridică.

Pentru impunerea veniturilor obținute de persoanele fizice, urmare a exercitării unei activități independente pe cont propriu, se stabilește venitul net anual determinat pe baza contabilității în partidă simplă sau pe baza normelor de venit.

S-a dezbătut, de asemenea, impactul pe care modificările asupra impozitării veniturilor microîntreprinderilor l-ar fi avut asupra performanțelor acestora.

Nimic din ceea ce s-a întâmplat în cursul anului trecut nu confirmă criticile care sunt aduse, și anume: dacă cu un an înainte impozitul pe venitul microîntreprinderilor, încasat în cursul anului 2004, în care cota de impozit a fost 1,5%, a fost de 439,2 milioane RON și de 78 de milioane RON din impozitul pe profit ca urmare a opțiunii micro întreprinderilor de a plăti impozit pe profit.

În anul următor, situația s-a evidențiat la un nivel de încasări de 1004,4 milioane RON (erau aceștia previzionați) dintre care 773,6 s-au încasat, 523,7 reprezentând încasări realizate din impozitul plătit de microîntreprinderile plătitoare de impozit pe venitul realizat, iar 249,9 reprezentând impozitul pe profit plătit de microîntreprinderi care au optat pentru plata impozitului pe profit specificat la art. 104 din Legea nr. 571.

Aceste date nu confirmă, sub nici o formă, criticile aduse acestui sistem de impozitare, datele care sunt evidențiate în bilanț sunt edificatoare. Așadar, analizând cu atenție aceste cifre și luând în considerare rezultatele obținute, nu credem că se poate vorbi, în nici un caz, despre o politică fiscală deficitară în ceea ce privește i.m.m.-urile. Dimpotrivă, politica guvernamentală se dovedește a fi una care încurajează dezvoltarea i.m.m.-urilor prin măsuri curajoase, alternative viabile la soluțiile propuse înainte de decembrie 2004.

Din păcate, în cazul i.m.m.-urilor constatăm încă probleme care țin de o anumită carență în ceea ce privește educația antrepenorială. În prezent nu putem să nu observăm informația deficitară în ceea ce privește legislația europeană, know-how-ul occidental, fondurile ce pot fi accesate de către i.m.m.-uri.

De asemenea, se poate observa o lipsă de inițiativă în a populariza ideea de afacere privată în cadrul învățământului românesc și mă refer aici, în special, la universitățile care au acest profil axat pe domenii economice.

Deocamdată, i.m.m.-urile românești, mai ales cele mijlocii, sunt și cantitativ și calitativ inferioare celor din Uniunea Europeană, însă avem toată încrederea că această situație este doar una temporară. Prin politici economice curajoase, menite să încurajeze libera inițiativă și concurența, vom putea să intrăm fără probleme pe piața liberă a Uniunii Europene. Și dacă vom avea mereu în minte experiența celorlalte țări, proaspăt primite în comunitatea europeană, sunt convins că România va reprezenta o poveste de succes a dezvoltării i.m.m.-urilor.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PRM, domnul deputat Dumitriu Dragoș.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Mulțumesc, doamnă președintă.

Stimați colegi,

În primul rând, o chestiune de procedură sau, mai bine zis, o nuanță de procedură pentru că ne raliem și noi impresiei Grupului parlamentar al PD cum că, de fapt, este un fel de moțiune simplă lansată de putere împotriva puterii.

De altfel, cred că este și de demnitatea noastră, ca parlamentari, să lansăm o moțiune simplă vizavi de situația, deloc roză, a i.m.m.-urilor, a întregului domeniu al i.m.m.-urilor. Și, față de cele spuse de antevorbitorul meu, am scos la repezeală câteva declarații anterioare care subliniază starea excepțională a i.m.m.-urilor și munca extraordinară depusă de actuala guvernare pentru ei.

Iată, de exemplu, ziarul condus o perioadă de domnul Kirovici, actualmente conducător al i.m.m.-urilor, iată deci, "i.m.m.-urile pierd pariul cu integrarea", și este vorba de un interviu dat acum două săptămâni de domnul Leonard Orban, liberal de notorietate.

În al doilea rând, am aici prestigiosul cotidian Ziua, care îl citează pe domnul Mugur Șteț, la vremea aceea purtător de cuvânt al Băncii Naționale, este vorba de o declarație dată la sfârșitul lunii martie, care spune că peste 60% din firmele mici și mijlocii cu capital românesc vor fi desființate după 1 ianuarie 2007.

În fine, Uniunea națională a patronatului român spunea, la începutul acestui an, că peste 80% din i.m.m.-uri riscă să dispară.

În fine, dacă tot este vorba de o dezbatere și vrem să avem parte de așa ceva, nu înțeleg de ce nu au fost invitați aici reprezentanții i.m.m.-urilor, în speță un domn foarte citat astăzi, dar absent, din lipsă de invitație, și anume domnul profesor Ovidiu Nicolescu, președintele Consiliului național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii, mai ales că acum o săptămână domnul profesor Ovidiu Nicolescu declara că, în prezent, i.m.m.-urile sunt pregătite doar în proporție de 30% pentru aderare.

Deci noi venim cu tot felul de teorii, cu tot felul de argumente politicianiste care să contrabalanseze o realitate. Este imposibil așa ceva. Și acest fapt, această imposibilitate a dus, de altfel, și la căderea precedentului Guvern, și anume a Guvernului Năstase. Guvernul Năstase a fost un Guvern care, fără îndoială, a realizat lucruri deosebite, dar a neglijat acest departament, acest domeniu al i.m.m.-urilor, pentru că prin grija guvernelor de până acum, mă refer la guvernele din 1990 și până în 2004, viitorul întreprinderilor mari a fost negat cu certitudine și atunci întreaga economie se bazează pe i.m.m.-uri.

Domnul prim-ministru Tăriceanu a spus că sunt un departament extrem de important. Eu spun că sunt domeniu vital, fără i.m.m.-uri nu va putea evolua România și atunci cum de nu stăm să ascultăm niște păreri avizate și venim noi cu propriile noastre teorii bazate pe fantezii? Să ne uităm numai tot la câteva interviuri apărute în presa de acum o lună, de acum două luni, și să vedem declarații care spuneau: în două săptămâni vom da o lege a investiției, în două săptămâni vom face nu știu ce. Cei care au dat aceste declarații sunt acum aici, dar oare legile sunt? Nu sunt. Sunt numai declarații politicianiste.

În fapt, ca să nu lungesc prea mult vorba, problema i.m.m.-urilor se reduce la un singur aspect, și anume la decapitalizare. Această decapitalizare datorată în principal unui număr de trei aspecte, și anume: unul ar fi neaplicarea principiului scutirii pe profitul reinvestit; al doilea, neaplicarea facilităților fiscale pentru angajatori și, în special pentru angajatorii care-și asumă curajul de a angaja permanent oameni din domenii care nu activează decât sezonier; în fine, al treilea principiu aplicat în foarte multe țări occidentale, este acela al susținerii activităților economice prin susținerea infrastructurii de către autoritățile locale și de către stat. La noi nu s-a auzit de așa ceva.

În fine, deci, aceste trei principii sunt niște principii de bază pe care, din păcate, noi nu le aplicăm și, din această cauză am ajuns unde am ajuns. Restul, după părerea mea, este vorbărie.

Vorbărie este și aceea referitoare la finanțarea i.m.m.-urilor pentru că da, într-adevăr, creditele au crescut anul acesta, dar este, oare, vorba de credite pe investiții sau este vorba de linii de credit accesate pentru că nu se rambursează la timp TVA-ul și atunci întreprinderile sunt decapitalizate?

Gândiți-vă că există întârzieri de un an de zile la rambursarea TVA-ului. Cum este posibil să trăiască un exportator, care-și trage profitul din rambursarea TVA-ului, atâta timp cât Ministerul Finanțelor Publice își bate joc.

Eu îl felicit și-i mulțumesc domnului premier că este prezent astăzi, pentru că țara trece prin niște clipe grele și pe dânsul l-am văzut chiar în zi de Paști, mergând acolo unde sunt inundații, dar eu cred că era normal să vină și ministrul finanțelor care este extrem de vinovat pentru situația și pentru lipsa măsurilor fiscale necesare i.m.m.-urilor.

În același timp, doar pe vremea Guvernului Văcăroiu, dacă nu mă înșel, un ministru de finanțe, și anume Florin Georgescu, a avut curajul să afirme că nu se vor putea lua măsuri economice eficiente în țară atâta timp cât vor exista două guverne paralele, unul condus de premier, iar celălalt condus de Guvernatorul Băncii Naționale. Păi degeaba tot încercăm noi să introducem fonduri de garantare pentru i.m.m.-uri, pentru dezvoltare rurală, atâta timp cât Banca Națională nu este alături de noi, atâta timp cât Banca Națională obligă băncile la crearea de provizioane, nerecunoscând aceste fonduri.

Nu mai devreme de săptămâna trecută, Comisia de agricultură, silvicultură și servicii specifice a fost nevoită să întoarcă un proiect de lege excelent, un proiect de lege foarte bun pentru cei care accesează fonduri SAPARD, pentru că Banca Națională nu recunoaște Fondul de garantare a creditului rural. Păi cum este posibil, cine conduce această economie și ce pretenții avem noi să avansăm, atâta timp cât există o instituție care este necontrolabilă, și anume Banca Națională?

Închei aici, spunându-vă că discuția cu i.m.m.-urile trebuie să plece chiar de la programul de guvernare, iar un principiu de guvernare, din păcate, neaplicat este cel al unei legislații interactive cu mediul de afaceri. Din păcate, cei care elaborează programele de guvernare, fie ei social-democrați, fie ei liberali, fie ei chiar Varujani Vosganieni, se cred atât de inteligenți încât nu au nevoie să se sfătuiască cu cei care aduc bani acestei țări. Această țară are câteva domenii care au adus bani și care și-au demonstrat viabilitatea și pe piața internă și pe piața externă. Au fost ei, oare, consultați, li s-a cerut lor părerea în sensul că, domnilor, ne place că ne dați bani la buget! Ce putem face pentru voi ca să ne dați și mai mulți bani? Nu, li s-a impus un program de guvernare fără a-i întreba.

Domnul Copos, aici de față, a avut mai multe întâlniri cu domnul de care am vorbit mai înainte, domnul Ovidiu Nicolescu, întâlniri care se desfășurau după principiul ascultat-promis, ascultat-promis. Bun, din acest carusel ce a reieșit? Exact declarația de care vorbeam mai înainte cum că numai 30% din i.m.m.-uri sunt pregătite pentru aderare.

Ce facem în continuare, mergem pe acest principiu în care noi vorbim și alții pățesc ceea ce pățesc din cauza faptului că ne rezumăm numai la vorbe? Oare aceasta să fie soluția? Nu cred. Deci, o politică fermă și coerentă trebuie să pornească de la a-i asculta pe cei care știu cum să facă bani și cum să dea bani economiei.

Un exemplu iarăși, recent, a fost cel legat de taxa pe mediu. Îmi pare rău că nu mai este aici, în sală, l-am văzut puțin mai devreme pe colegul de la PD, Dumitru Puchianu, patronul uneia din cele mai importante firme de producție și export de produse lemnoase, iar ministrul PD, doamna Sulfina Barbu, mă îndoiesc să-l fi întrebat pe domnul Puchianu, în momentul în care a fixat această taxă de mediu, dacă aceasta face bine sau nu producătorilor de lemn. Și vă spun că această taxă nu făcea decât să omoare producătorii de lemn, ramură care alături de IT este principalul furnizor de bani la buget.

Iată un exemplu de coerență guvernamentală chiar în cadrul aceluiași partid, ca să nu se mai spună că fac reclamă unui anume partid.

Vă mulțumesc și sper să nu fie luată în seamă numai vehemența tonului pe care l-am folosit, din păcate, și sper să se ia în seamă și adevărul din cele spuse de mine. (Aplauze.)

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Lacatos Petru.

Aveți cuvântul, domnule deputat, vă rog.

 
   

Domnul Lakatos Petru:

Stimată doamnă președintă,

Stimate domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Este lăudabilă inițiativa organizării acestei dezbateri politice având drept temă "întreprinderile mici și mijlocii în perspectiva aderării României la Uniunea Europeană".

Noi nu ne raliem nici unui grup parlamentar în sensul criticilor aduse, dar spunem că mai bine ar fi fost dacă inițiatorii, care presupun că s-au aplecat asupra acestei problematici în mod serios, ar fi prezentat, din timp, un material de analiză care să constituie o bază de pornire în discuție.

În absența unui astfel de material, permiteți-mi câteva considerații bazate pe exemple concrete, în ordinea obiectivelor dezbaterii propuse de inițiatori.

În ceea ce privește impactul creșterii fiscalității în cazul microîntreprinderilor asupra performanțelor acestora, mulți se gândesc doar la creșterea impozitului pe venit de la 1,5% la 3%.

Această majorare ar fi suportabilă dacă, într-adevăr, mediul economic fiscal ar fi unul de încurajare a activității i.m.m.-urilor.

Că nu este așa, o demonstrează unele prevederi din legile și ordonanțele de urgență care actualmente sunt în vigoare. De exemplu: conform Legii nr.333/2004, se plătește lunar o taxă pentru emisiile de poluanți în atmosferă. Un simplu calcul arată că, pentru un consum lunar de 130 litri de benzină, cazul unei microîntreprinderi, de exemplu, se datorează fondului de mediu 0,09 RON. Pentru virarea acestei sume, cheltuielile bancare sunt de 2,3 RON, iar pentru expedierea declarației, costul avizului de confirmare este de 3 RON. Să recapitulăm: în total, o mică întreprindere cheltuiește 5,3 RON, ca bugetul să încaseze 0,09 RON. Sau: lunar, sunt cozi interminabile pentru depunerea declarațiilor pentru CASS. Contribuția la Fondul unic de sănătate, de 0,75%, aplicată asupra fondului de salarii realizat, nu acoperă valoarea concediilor medicale. La o firmă mică, de exemplu, cu 10 salariați, această sumă este de aproximativ 21 RON. Dacă un angajat beneficiază de 7 zile de concediu medical, angajatorul plătește 94 RON, în cazul salariului minim pe economie.

Cu alte cuvinte, i.m.m.-urile sponsorizează CASS-ul, pentru că în acest an, încă nimeni nu a beneficiat de recuperări din acest fond.

Nu am timp suficient la dispoziție să continui cu exemple, cum ar fi: plata obligatorie a taxelor de radio și TV aplicate asupra agenților economici; obligativitatea depunerii declarațiilor de inventar cu situația comisioanelor I.T.M. pentru perioada 2000-2005 etc. Ar merita o dezbatere separată și atitudinea comisarilor Gărzii Financiare pe timpul controlului la i.m.m.-uri.

În ceea ce privește strategia fiscală, ca să trec la al doilea obiectiv, vizând i.m.m.-urile și, în particular, microîntreprinderile, pentru perioada 2007-2010, este ca și cum am vorbi despre o.z.n.-uri. Poate sunt unii care au văzut așa ceva, dar nu se poate dovedi; respectiv, încă nu am văzut asemenea strategie.

Cert este că, și în actuala inițiativă legislativă privind modificarea Codului de procedură fiscală, nu s-a ținut cont de specificul i.m.m.-urilor. Noroc că, după ce proiectul a trecut de Senat, în Comisia pentru buget, finanțe și bănci s-au adoptat unele îmbunătățiri care vin în sprijinul i.m.m.-urilor.

Al treilea obiectiv - referitor la programele guvernamentale privind pregătirea i.m.m.-urilor pentru aderare și creșterea competitivității acestora.

Aici, având în vedere că, într-adevăr, sunt multe și bune programe, aș avea doar o observație și o propunere. Deci, sunt multe programe bune pe site-ul Guvernului, dar limbajul folosit este greu de înțeles, chiar și pentru un mic întreprinzător. De exemplu: în noul document de politică a i.m.m.-urilor, inițiat de Comisia Europeană pentru anul 2006, sunt prevăzute acțiuni de încurajarea - rețineți, vă rog! - net working-ului între policy-makers pentru identificarea și promovarea celor mai bune practici. Sau, pentru încurajarea potențialului de creștere a i.m.m.-urilor, se prevede promovarea e-bussines și e-learning prin rețele T.I.C., ca și dezvoltarea de rețele pentru susținerea e-bussines. I.C.T. va asigura soluții T.I.C. pentru i.m.m.-uri.

Sunt sigur că toți din sală știu despre ce vorbesc, dar ar trebui să ne gândim și la cei care sunt vizați de aceste documente.

În final, am propunerea ca, în programele guvernamentale ce vor fi inițiate, să fie cuprinse și microîntreprinderile în domeniul turismului rural.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Tot din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat Antal István.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Antal István:

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnilor miniștri,

Ca reprezentant al U.D.M.R., mi-a rămas, totuși, o perioadă acordată pentru programe guvernamentale, despre care a încercat să spicuiască câte ceva colegul meu.

Eu încerc să fac o analiză a Programului de guvernare care v-a fost prezentat în Cap.XIII "Politica în domeniul i.m.m.-urilor și al cooperației", având în vedere faptul că și acest sector, pe undeva, se încadrează la i.m.m.-uri și despre care nu s-a prea vorbit, cel puțin în ziua de astăzi.

În Programul de guvernare sunt cuprinse, printre altele, vizavi de i.m.m.-uri: accesul la achiziții publice, dezvoltarea rețelelor de consultanță, încurajarea activității care contribuie la lărgirea pieței i.m.m.-urilor și susținerea acestor i.m.m.-uri la programe comunitare și internaționale. Prin această politică, se preconizează un sprijin mai susținut pentru i.m.m.-uri, inclusiv prin acordarea de garanții pentru dezvoltarea sectorului. Iar în privința cooperației, se prevede implementarea Legii nr.1 privind organizarea și funcționarea cooperației, în scopul reorganizării pe bază democratică a acestui segment care aparține aceluiași sector.

În octombrie 2005, s-a elaborat documentarul cu titlul: "Înspre o abordare națională a liniilor Strategiei Lisabona", și aș atrage atenția asupra acestei strategii, pentru că este de o importanță majoră pentru acest sector.

Din acest material, vă supun atenției pct.1, intitulat "crearea unui sistem de e-inovare destinat i.m.m.-urilor", care este, pe înțelesul tuturor, de data aceasta, și anume capitolul "recomandări pentru România". În cadrul Strategiei Lisabona, revizuită, se ridică problema susținerii directe a i.m.m.-urilor prin creșterea participării acestora la programul-cadru și prin crearea unor fonduri de garantare specifice. Existența unui sistem național complementar se înscrie în această direcție și ar crește șansele de acces al i.m.m.-urilor românești la programele comunitare.

Acest material urmărește, în locul reproducerii documentelor europene, o abordare aprofundată, din punct de vedere al specificului și intereselor României, a liniilor Strategiei Lisabona. Astfel, au fost identificate șapte posibile puncte nodale ale dezvoltării viitoare a României. Nu vi le-aș cita pe toate cele șapte, dar aș insista asupra "creării unui sistem de e-inovare destinat i.m.m.-urilor".

Acest capitol ar cuprinde un ansamblu de instituții-suport pentru i.m.m.-uri, inovative, și un portal-interfață. Instituțiile-suport ar trebui să ofere asistență în toate etapele implementării unei idei, respectiv: asistență specializată în construirea proiectului cu grad de noutate, asistență juridică și expertiză financiară, asistență privind drepturile de proprietate intelectuală, expertiză în management, "împrumut" de experți, fonduri de capital de risc consistente și fonduri de garantare. Și, pentru ca sistemul să devină funcțional, este nevoie de crearea unei largi echipe-tampon de experți, cu o înaltă pregătire tehnică și de management. Construcția instituțiilor-suport, inclusiv la nivel regional, presupune o colaborare între mai multe ministere.

În mod special, personal, m-aș opri la a vă propune - în atenția dumneavoastră, ca și a celor prezenți din partea Guvernului - o susținere mai aprofundată a patru tipuri de i.m.m.-uri; s-a mai vorbit despre aceste lucruri, dar n-au fost atinse toate tipurile despre care vă voi vorbi.

  • i.m.m.-urile care sunt orientate spre producție; cred că nimănui nu trebuie să-i dau explicație pentru ce anume acest sector, care creează un număr mai mare de locuri de muncă decât celelalte tipuri de i.m.m.-uri, trebuie să fie abordat cu o mai mare atenție;
  • al doilea tip de i.m.m.-uri: i.m.m.-uri care sunt actualmente și vor fi create în mediul rural și care vor beneficia de programul de dezvoltare rurală după anul 2007; acestea vor trebui sprijinite de o manieră care să atragă sumele disponibile, iar acest lucru ar fi benefic pentru colectivitățile locale, în sensul creării de noi locuri de muncă și utilizarea, în acest fel, a forței de muncă locale;
  • la nr.3 aș menționa i.m.m.-urile care utilizează resursele locale de materiale și materii prime pentru produse finite, care nu sunt transportate la distanță și prelucrate în marile aglomerații urbane, ci, efectiv, sunt utilizate, prelucrate și puse pe piața internă sau externă exact acolo unde ele se găsesc, unde, atunci, utilizarea forțelor, resurselor umane locale s-ar combina în mod inteligent cu utilizarea resurselor naturale din zonele respective;
  • tipul nr.4: i.m.m.-uri care utilizează inovații - și nu întâmplător am insistat asupra I-inovării - și au implementat deja în procesul lor de producție brevete de invenții; acestea trebuie stimulate prin aplicarea Legii nr.64 privind brevetele de invenție, republicată în 2002, în sensul scutirii de impozit timp de 5 ani, lucru prevăzut la art.73 din legea menționată, dar articol care, din păcate, cu Legea nr.571 din 2003 privind Codul fiscal, a fost abrogat. De aceea, aș veni cu o propunere ca acest articol - art.73 - să intre din nou în vigoare, pentru că a fost special conceput, ca să stimuleze i.m.m.-urile productive, ce utilizează și aplică brevetele de invenții.

Pentru susținerea celor prezentate, citez din nou din materialul menționat, "Înspre o abordare națională a liniilor Strategiei Lisabona", "valorificarea potențialului creator al firmelor reprezintă un element care trebuie susținut prin acordarea asistenței de marketing, pentru evaluarea ideilor inovative și punerea pe piață a produsului nou; susținerea financiară a solicitantului, prin apelarea la scheme de risc sau garantare, și acordarea asistenței financiare necesare".

E-inovare ar putea deveni unul dintre pilonii cadrului e-guvernării, constituind un pas înaintea celorlalte țări europene, și succesul guvernării în România îndreptățește această speranță. Având în vedere sistemul bazat pe aplicarea unor idei practice, se pot, astfel, depăși restricțiile constatate și în statele europene, privind marginalizarea inovării în servicii, reliefată ca fiind tot mai importantă pentru competitivitate.

Față de cele de mai sus, propun ca Agenția Națională pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și pentru Cooperație să elaboreze programe care să includă cele patru tipuri menționate de i.m.m.-uri, fapt care ar conduce la stimularea efectivă a acestui sector, dar nu numai.

În încheiere, atrag atenția asupra mișcării cooperatiste. Cooperația face parte și ea din acest sector și, de aceea, trebuie forțată implementarea Legii nr.1 din 2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, dar și modificarea acestei legi, pentru ca să devină integral funcțională, în sensul anulării privilegiilor comuniste, de care continuă să beneficieze cele două centre mari - UCECOM și CENTROCOOP. Astfel, cei responsabili trebuie să-și facă datoria, respectiv Corpul de control al primului-ministru și Ministerul Administrației și Internelor, unde au fost semnalate abuzurile săvârșite în cursul implementării legii, în anul 2005.

U.D.M.R., în programul său pentru sectorul i.m.m. și cooperație, susține următoarele: crearea sistemelor de finanțare accesibile, viabile și transparente, având ca obiect creșterea capacității concurențiale a întreprindrilor mici și mijlocii; dezvoltarea activității acestora; sprijinirea ajungerii produselor lor pe piețele interne și externe; dezvoltarea agroturismului și a cooperativelor meșteșugărești prin subvenții și proiecte de finanțare; urgentarea și sprijinirea înființării cooperativelor de producție și valorificare în sectorul legumiculturii și a pomiculturii.

Consider că acest sector, despre care v-am vorbit în ultimele fraze și despre care nu s-a prea făcut vorbire, face parte integrantă din sectorul i.m.m.-urilor și necesită o dezbatere mai aprofundată, care să conducă la identificarea modalităților de reorganizare efectivă a acestuia.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Urmează domnul deputat Varujan Pambuccian, Grupul parlamentar al minorităților naționale.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

Cristos a înviat!

Doamnă președinte,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Ca un adept al lui Adam Smith, aș spune că statul nu ar trebui să se implice decât în trei chestiuni: în asigurarea infrastructurii naționale, în debirocratizare și în asigurarea unui cadru de competiție egală pentru toată lumea.

Dacă vorbim de infrastructură, știm cu toții că nu deținem o infrastructură care să permită dezvoltarea economică - nici rutieră, nici o infrastructură feroviară, nici o infrastructură aeriană, nici o infrastructură de comunicații, chiar dacă lucrurile aici s-au îmbunătățit foarte mult în ultimul timp - și, nicidecum, o infrastructură informatică.

Dacă mă refer la debirocratizare, cred că aici ar trebui făcut un efort mare și rapid. Pentru că și timpul și costurile necesare legăturii cu Puterea centrală sau locală sunt exagerat de mari.

Tratamentul egal a început să se manifeste - și este un lucru bun.

Nu trăim, însă, într-o lume "smithomană". Și, de aceea, ar trebui să mai spun ceva, și anume că eu nu cred că este util să abordăm economia segmentată în întreprinderi mici, intermediare și mari.

Eu cred că este bine să abordăm economia în sectoarele în care ne pricepem și reușim, cu ceea ce știm să facem, să creăm valoare adăugată.

Din păcate, România a trăit, în întreaga sa istorie, într-o mitologie prelungită. Și, din păcate, aceste mituri afectează și felul în care gândim astăzi: mitul țării eminamente agricole, în care 90% din populația României trăia la țară și cu care ne mândream, asigurând hrană ieftină unei Europe care se industrializa; mitul unei țări turistice, în care, în continuare, oamenii sunt mai slabi decât mobila - ceea ce este o mare problemă -, și în care, în continuare, infrastructura de transport continuă să lipsească.

Am adăugat și mituri noi: mitul creierelor care părăsesc România este un mit și continuăm să credem lucrul ăsta. Nu observăm, însă, că sistemul nostru de învățământ pregătește din ce în ce mai puțini oameni angajabili, ceea ce este o problemă reală. Am să vă spun și de ce: noi resimțim în I.T&C. lucrul acesta clar. În momentul de față, avem mai multă investiție decât o putem sprijini cu personal care să lucreze în zonele respective.

Sunt trei cauze - și am să insist, pentru că este o chestiune pe care o consider importantă; sunt trei cauze pentru care nu reușim să facem acest lucru: reforma pe care am început-o în sistmul de învățământ acum 10 ani a ieșit victorioasă asupra întregului popor; orele de matematică și de științe din școală au scăzut treptat. Într-o lume în care lucrurile acestea încep să fie atuul unei națiuni, noi renunțăm la ele. În universități, norma continuă să fie legată de numărul de studenți, ba chiar considerăm că acesta este un lucru important: cu cât sunt mai mulți studenți, cu atât este mai bună universitatea. În condițiile în care eu îi trec în anul III pe toți, pentru că știu sigur că viitorii colegi - colegii mei din anul IV - nu-și fac norma. În același timp, reușind să dăm o diplomă tuturor, ne înșelăm cu faptul că avem o forță de muncă angajabilă, și n-o avem.

Și, iată de ce, o industrie care este formată numai din i.m.m.-uri - industria de I.T.&C. - și care produce 10% din p.i.b.-ul României, (vă amintesc că în cel mai bun an agricol, jumătate din populația României a produs 13% din p.i.b., cea din agricultură, și aici vorbim de 90 de mii de oameni care produc aproape 10% din p.i.b.-ul României), iată de ce o industrie de genul acesta nu reușim s-o menținem la ritmul la care ea se dezvoltă: pentru că nu avem politici sectoriale. Pentru că noi considerăm că este foarte important să tratăm întreprinderile în funcție de dimensiunea întreprinderii, și nu în funcție de ce știm să facem mai bine și locurile unde reușim să avem valoare adăugată mare.

Într-o lume în care China se specializează în producție, singura șansă pe care o are zona euro-atlantică este să se specializeze în producție de proprietate intelectuală. Pentru asta, sistemul de brevetare trebuie întărit și, pentru asta, trebuie să întărim în mod categoric dezvoltarea de oameni care să fie capabili să producă această proprietate intelectuală. Din acest motiv, am insistat foarte mult pe aspectele legate de învățământ.

Cred că este vremea să ieșim din această mitologie, să înțelegem că trăim într-o țară săracă, urâțită de tot ce am făcut noi pentru a distruge mediul și în care principalul atu pe care-l putem avea este forța de muncă intelectuală. Este bine să jucăm acest atu și este bine să investim în el. O spun, negând ceea ce am spus la început, că sunt un adept al lui Adam Smith, pentru că nu trăim într-o lume "smithoniană" și șansa noastră trebuie jucată până la capăt.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

În finalul dezbaterilor, dacă domnul prim-ministru dorește să ...

 
     

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Doamnă președinte, vă rog, Grupul parlamentar al P.R.M. mai are o rezervă!

 
   

Doamna Daniela Popa:

Nu are rezervă. S-a consumat timpul P.R.M.-ului.

Dacă domnul prim-ministru dorește să intervină, sau dacă deleagă pe cineva din partea Guvernului?

Domnul vicepremier George Copos.

Vă rog, domnule ministru, aveți cuvântul.

 
     

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Doar un minut, doamnă președinte! (Domnul viceprim-ministru George Copos este de acord să-i ofere un minut domnului deputat Marcu Tudor.)

 
   

Doamna Daniela Popa:

Domnule George Copos, eu conduc ședința eu acord cuvântul. Vă rog frumos!

Domnule ministru, aveți cuvântul.

 
   

Domnul George Copos:

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Stimați deputați,

În primul rând, aș vrea să apreciez în mod deosebit inițiativa pe care a avut-o Grupul parlamentar al Partidului Conservator, pentru această dezbatere. Repet, este o dezbatere politică care, iată, eu cred că ea a fost și este foarte interesantă pentru toți, pentru toate partidele care sunt în această sală.

Eu vreau să vă spun doar că s-a reușit, în ultimii ani, să se înregistreze progrese substanțiale în ceea ce privește îmbunătățirea mediului de afaceri, pentru a asigura stabilitatea și predictibilitatea mediului de afaceri din România.

Aici, am în vedere faptul că mediul de afaceri este reprezentat, în proporție covârșitoare de întreprinderile mici și mijlocii și că una dintre principalele racile ale acestui sistem actual, cu impact negativ și asupra sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, este încă, așa cum bine ați spus foarte mulți dintre dumneavoastră, birocrația. Iar printre măsurile pe care le avem în vedere pentru reducerea acestei birocrații, ne pregătim, în perioada imediat următoare, să modificăm Legea nr.486/2003 privind procedura aprobării tacite. Astăzi, avem peste 430 de autorizații pe care întreprinderile mici și mijlocii sunt obligate să le ia și, din păcate, nici 10% nu putem să le trecem prin aprobarea tacită. Am discutat cu domnul prim-ministru și vă asigurăm că, în timpul cel mai scurt posibil, vom veni și vom duce până la 25% aceste autorizații, prin aprobarea tacită.

De asemenea, aș vrea să vă spun că mediul de afaceri din România devine din ce în ce mai atractiv, pentru că, iată, Raportul Băncii Mondiale din anul 2005 ne spune că România se înscrie în primii 12 performeri în ceea ce privește îmbunătățirea mediului de afaceri.

De asemenea, să nu uităm că un raport al P.N.U.D.-ului spune că România a adunat investiții străine directe în 2005, un an foarte greu din toate punctele de vedere, mai mult decât toate celelalte țări la un loc.

De ce vreau să spun acest lucru? Pentru că, iată, în 2005 România a atras circa 5,2 miliarde de euro investiții străine directe. În momentul când vom depune bilanțurile la sfârșitul lunii mai, sunt convins că vom depăși suma de 6 miliarde de euro investiții străine directe. Asta înseamnă că mediul de afaceri din România este un mediu de afaceri atractiv.

De asemenea, vă asigurăm că în 2006 vom depăși 7 miliarde euro investiții străine directe. Asta înseamnă că toate eforturile pe care Guvernul Tăriceanu le face vor fi pentru atragerea de investiții străine reprezentative, și asta va aduce un imbold pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, care vor beneficia de know-how la nivelul Uniunii Europene. Ele vor fi compatibile cu activitatea marilor corporații care se așază astăzi în România.

Ce am constatat, după un an și jumătate, privind activitatea întreprinderilor mici și mijlocii?

În primul rând, am constatat un interes bancar deosebit față de creditarea întreprinderilor mici și mijlocii. Au fost înființate, practic, departamente specializate în cadrul tuturor băncilor, pentru a acredita întreprinderile mici și mijlocii, pentru că întreprinderile mici și mijlocii reprezintă astăzi motorul economiei naționale.

În același timp, vreau să vă rog să nu uitați că acest Guvern a reușit să capitalizeze la sfârșitul anului 2005 EXIMBANK-ul cu 173 milioane euro. Practic, astăzi, EXIMBANK are un capital social de 200 milioane euro. Ce vrem să facem? Și, la ultima ședință de Guvern, primul-ministru a ordonat conducerii EXIMBANK să vină cu o strategie pentru dezvoltarea regională și pentru dezvoltarea sectorială a întreprinderilor mici și mijlocii.

În primul rând, vrem un produs de garantare pentru întreprinderile mici și mijlocii care să faciliteze accesul la finanțare, pentru dezvoltarea și modernizarea activității acestora, produsul completând necesarul de garanții solicitat de bănci pentru acordarea creditului.

De asemenea, avem nevoie de o poliță de asigurare care să fie adresată întreprinderilor mici și mijlocii, pentru a acoperi riscurile comerciale aferente livrărilor pe piața internă și nu în ultimul rând acordarea în continuare de credite de dezvoltare care să fie destinate întreprinderilor mici și mijlocii. Vă mărturisesc că voi urmări și voi susține ca aceste produse să fie lansate cât mai rapid. Creșterea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, din perspectiva pregătirilor pentru aderarea la Uniunea Europeană, competitivitatea întreprinderilor, eficientizarea productivității acestora, inovarea, alinierea la exigențele pieței interne sau condițiile sine qua non, pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a beneficia de deplina ei participare la viitorul Europei lărgite.

Iată câteva măsuri pe care le are Guvernul României pentru dezvoltarea capacității competitive a întreprinderilor mici și mijlocii.

Vreau să vă informez, stimați colegi, că în anul 2006, față de 2005, Guvernul Tăriceanu a alocat pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, pentru competitivitatea întreprinderilor mici și mijlocii de 2,5 ori mai mulți bani decât în anul 2005.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vorbiți în microfon că nu se aude!

 
   

Domnul George Copos:

Am alocat peste 2456 de miliarde de lei pentru a pregăti întreprinderile mici și mijlocii pentru a face față competitivității de la 1 ianuarie 2005. Vrem să sprijinim inovarea și accesul i.m.m.-urilor la noile tehnologii, vrem să susținem i.m.m.-urile la introducerea standardelor de calitate și a sistemelor de management al calității, vrem să îmbunătățim accesul i.m.m.-urilor la serviciile de consultanță și la informații de calitate, vrem să susținem incubatoarele de afaceri în domeniul producției și serviciilor de valoare adăugată ridicată. În 2006 vom înființa 6 noi incubatoare de afaceri, unul din aceste incubatoare de afaceri va fi și la Brașov, domnule deputat.

În același timp, vom susține parcurile industriale, vom crea noi oficii teritoriale, am realizat, în 2005, 5 oficii teritoriale ale i.m.m.-urilor , iar în 2006 mai avem încă 3 oficii. Vom dezvolta cele 8 oficii pe cele 8 regiuni în România. Creșterea competitivității, alături de inovare și productivitate, este susținută de recentul raport al președinției Consiliului Europei care a fost adoptat cu prilejul reuniunii din 23-24 martie 2006.

De aceea, eu vreau să vă spun că apreciez discuțiile care au avut loc astăzi, toate propunerile care au venit din partea dumneavoastră și că acestea sunt câteva din principalele obiective pe care le avem în vedere pentru perioada următoare. Prin toate aceste măsuri, cred că sectorul i.m.m. își va consolida poziția de motor al economiei românești prin contribuția sa substanțială la realizarea produsului intern brut, la crearea de noi locuri de muncă, la stimularea creșterilor exporturilor, ca și prin abilitatea lor de a se adapta rapid la schimbarea și schimbările economiei globale.

Eu aș vrea să mulțumesc în mod deosebit pentru propunerea făcută cu acest prilej și aș vrea să mulțumesc în mod special Grupului parlamentar al Partidului Conservator pentru această inițiativă și pentru această dezbatere politică. A fost de real folos pentru noi, cei care dezvoltăm acest motor al economiei naționale. (Aplauze.)

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Cu aceasta s-a încheiat prima dezbatere politică din Camera Deputaților, dezbatere inițiată de Grupul parlamentar al Partidului Conservator. Modul de derulare al acestor dezbateri politice probabil că va fi îmbunătățit și statuat de către Comisia de regulament a Camerei Deputaților la propunerile liderilor grupurilor parlamentare. Doresc să mai fac mențiunea că aceste dezbateri politice n-au nici o legătură cu moțiunile simple, ci se vrea a fi pași importanți în coagularea eforturilor comune Parlament-Guvern privind accelerarea dezvoltării unor sectoare importante ale activității economice din țara noastră.

Vă mulțumesc tuturor pentru participare. La orele 18,30 începe ședința consacrată răspunsurilor orale la întrebări și notificarea interpelărilor.

 
     

(Pauză între orele 18,05 - 18,40)

 
Primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului de către deputații:  

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Stimați colegi,

Continuăm ședința de astăzi cu partea consacrată răspunsurilor orale la întrebări.

  Petru Călian

Domnule deputat Petru Călian, aveți o interpelare adresată Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.

Răspunde? Vă rog să vă prezentați la microfon. La întrebări, iertați-mă.

   

Domnul Ovidiu Iuliu Marian (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor, Turismului):

Bună ziua, sunt secretarul de stat care se ocupă de autoritatea națională pentru turism, Ovidiu Marian.

Domnule deputat, pentru că am înțeles că întrebarea dumneavoastră se referă mai mult la partea de promovare, aș vrea să fiu succint și să vă spun câteva chestiuni.

Pentru prima dată în acest an de la Revoluție încoace s-a alocat 325 de milioane de euro pentru investiții în infrastructura turistică. Repet, este pentru prima dată de la Revoluție încoace. cele 325 de milioane au în vedere realizarea a 5 proiecte de infrastructură în domeniul turismului, de la domeniul schiabil, la zona montană înaltă, stațiunile balneo-climaterice și zona Delta Dunării-Litoral. Promovare doar în sensul strict al cuvântului, fără o capacitate corespunzătoare în țară nu poate să aibă discuție.

Legat de promovarea internațională, pot să vă spun că avem 18 birouri în străinătate și că tot pentru acest an, Guvernul a decis, în urmă cu o lună de zile, dublarea bugetului de promovare, respectiv de la 3 700 000 de euro, cât a fost alocat inițial pentru anul 2006, la 7.400.000 de euro.

Pentru că tot vorbim de promovare, vreau să vă spun că participăm în acest an la 65 de târguri internaționale, unde participă toți cei interesați, operatori de turism din România, indiferent că sunt agenții de turism, hotelieri, asociații profesionale sau asociații cu caracter de promovare la nivel de regiuni. Participarea acestora se face cu titlu gratuit. Toate costurile acestora, a participării în standuri este suportat în totalitate de către bugetul autorității naționale pentru turism.

Tot ca o componentă de promovare, aș vrea să amintesc că în acest an am lansat 3 programe speciale de sprijinire a turismului în capetele de sezon. Unul va începe la 12 mai până în 15 iunie și se referă la o săptămână la munte, o săptămână la mare sau o săptămână la țară și e făcută împreună cu federația patronatelor din turism și cu asociațiile profesionale specifice: ANTREC, turism rural, turismul balnear sau turismul de pe litoral.

O altă chestiune pe care am inițiat-o cu caracter de noutate, urmare gripei aviare, am decis ca un milion de euro să fie alocat bugetului de promovare internă. Este pentru prima dată când autoritatea face promovare internă pentru că urmărim două componente, pe de o parte, turismul intern, respectiv turiștii români, potențialii turiști români să-și petreacă vacanțele în România, iar pe de altă parte, turismul incoming, respectiv atragerea turiștilor străini în România și tocmai în ideea de a echilibra o balanță de plăți. Fac o paranteză, anul trecut a fost primul an, iarăși de la revoluție încoace, când balanța de plăți în turism a fost una excedentară. E drept, cu o sumă relativ mică - 150 de milioane de euro, dar este prima dată când a fost o balanță excedentară.

Pe de altă parte, participăm la două târguri naționale de turism, pe care le finanțăm în totalitate pentru asociațiile profesionale și pentru asociațiile de promovare zonale. Una tocmai s-a încheiat acum 2 săptămâni și o suprafață de 300 de metri pătrați a fost alocată zonelor care și-au dorit a fi promovate în regiune.

Nu în ultimul rând, aș vrea să vă spun câteva acte normative care sunt în diverse faze de elaborare sau de avizare la alte ministere și care în mare parte urmăresc, în conținutul lor, tocmai realizarea unui parteneriat public-privat, la maniera public central, public local și privat. Pentru că trebuie să înțelegem că autoritatea națională pentru turism nu are capacitatea să promoveze toate elementele care constituie patrimoniul turistic al României. Cel mult se poate referi la cele semnificative care prezintă avantaj competitiv în raport cu țările cu care concurăm. Tocmai de asta credem că fiecare trebuie să-și aibă partea lui de contribuție la partea de promovare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, aveți două minute la dispoziție pentru precizări.

 
   

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am venit cu această întrebare legată de problema turismului și, în special, de problema promovării turismului mai ales pentru turiștii din afara granițelor țării, deoarece pentru turiștii din țară este suficient să fim în măsură, prin calitatea serviciilor, să-i determinăm să-și petreacă concediile în țară. Avem un potențial fantastic, astfel încât promovarea accentuată pe plan extern poate să fie benefică și prin această industrie, să spun așa, a turismului, să atragem sume însemnate de bani în valută, bineînțeles în țară.

Mai mult de atât, întrebarea se referea și la modul în care se implică inclusiv ministerul de externe în vederea promovării turismului, în general, iar o altă componentă ar consta în promovarea agro-turismului, pentru că încă mai avem probleme în zona rurală, chiar dacă rezervele din punct de vedere turistic sunt fantastice, cred că suntem deficitari la capitolul promovare și în special la promovarea externă. Răspunsul mă mulțumește, în general.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc. Dacă domnul secretar de stat nu mai are de adăugat, domnule deputat, vă rog pe scurt întrebarea următoare, adresată Ministerului Administrației și Internelor? Pe scurt, într-un minut.

 
   

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea se referă la situația introducerii pașapoartelor biometrice ca o cerință în vederea integrării în structurile europene.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, domnule secretar de stat.?

 
   

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat, în legătură cu întrebarea dumneavoastră, prin care solicitați ministrului administrației și internelor să vă comunice dacă introducerea pașapoartelor cu date biometrice este o condiție impusă României de Statele Unite ale Americii, precum și pentru ipoteza în care există un document semnat de statul român cu Statele Unite, în care este stipulată această condiție, să vi se transmită o copie a actului respectiv, vă comunicăm următoarele: introducerea în circulație a pașapoartelor electronice reprezintă un angajament asumat de România în cadrul Planului de acțiune Schengen, revizuit 2004, plan aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 2356. Angajamentul are la bază prevederile existente în regulamentul consiliului nr.2252/2004 privind standardele referitoare la elementele de securitate și datele biometrice cuprinse în pașapoartele și documentele de călătorie eliberate de statele membre, document publicat în Jurnalul Oficial nr.385 din 29.12.2004, în vigoare de la 18 ianuarie 2005.

Potrivit regulamentului în discuție, producerea unor pașapoarte care să includă identificatori biometrici și personalizarea centralizată a acestora sunt măsuri de natură să asigure armonizarea standardelor de securitate și protejarea pașapoartelor împotriva falsificării. Art.6 din acest document stabilește pentru toate statele membre ale Uniunii Europene un termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a regulamentului, în care să realizeze includerea în pașapoarte a amprentei digitale.

În perspectiva aderării României la uniunea europeană la 1 ianuarie 2007, apreciem că introducerea pașapoartelor electronice se constituie într-un demers necesar pentru alinierea statului român și din acest punct de vedere, la sistemul ce urmează să funcționeze în Uniunea Europeană. Totodată, evidențiem faptul că în pașapoartele electronice statele membre ale Uniunii Europene trebuie să includă, cu respectarea termenului de 36 de luni de la data intrării în vigoare a regulamentului menționat, și imaginea facială.

Față de cele prezentate, rezultă că introducerea pașapoartelor ce conțin date biometrice este determinată de necesitatea alinierii la cerințele și practicile europene.

Condițiile de acordare a vizelor de intrare pe teritoriul Statelor Unite ale Americii se stabilesc de către Guvernul federal. Atunci când între România și un alt stat se încheie un acord într-un anumit domeniu, acesta este supus procedurilor legale de aprobare de către Parlament prin lege. Până în prezent nu s-a încheiat nici o înțelegere între Guvernul Statelor Unite ale Americii și România cu privire la condiționarea obținerii vizelor de intrare în Statele Unite de către cetățenii României, în funcție de forma și conținutul pașaportului.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Vă rog, domnule deputat, aveți două minute.

 
   

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc.

Într-adevăr, cunoscând răspunsul dat de domnul ministru, pentru că l-am văzut și în scris, am citit, am spus că este, practic, o necesitate în privința alinierii statului nostru din acest punct de vedere la pretențiile europene și nicidecum la pretențiile unui alt stat sau chiar ale Statelor Unite ale Americii. m-am lămurit cu acest răspuns și consider că indiferent de cine ar pretinde pașapoartele biometrice, ele sunt benefice, pentru că sunt moderne și necesare în vederea siguranței acestor documente.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule secretar de stat, vă mulțumesc. Și dumneavoastră vă mulțumesc.

Doamna deputat Mirela Adomnicăi, nu este prezentă. Va primi răspunsul în scris.

Doamna Doina Micșunica Drețcanu nu este prezentă, va primi răspunsul în scris. Din nou, domnul deputat Petru Călian către Ministerul Integrării Europene.

Este prezent domnul secretar de stat? Da. Vă rog, domnule deputat, un minut pentru întrebare.

 
   

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba despre o întrebare legată de suspendarea subvențiilor la plata agentului termic. Este o consecință a integrării sau vreau mai multe lămuriri din acest punct de vedere din partea ministerului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Domnul secretar de stat, vă rog să poftiți.

 
   

Domnul Adrian Ciocănea (secretar de stat, Ministerul Integrării Europene):

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, aspectul pe care dumneavoastră l-ați ridicat este referitor la chestiunea legată de negocierile care se referă la Capitolul 14 - Energie. În cadrul acestor negocieri, singurele condiționalități impuse au fost acelea ca costurile de producție să fie reduse și să fie mai jos decât prețul cu care se vinde energia, în general, și în cazul la care vă referiți, e vorba despre gaze.

Vreau să vă spun că Ministerul Integrării Europene nu are atribuții directe în această problemă, în clipa de față, însă pot să adaug faptul că pe lângă faptul că există niște măsuri tanzitorii legate de perioadele de neintroducere în acciză la prețul pentru păcură, ceea ce ar fi dus la o creștere a prețului în acest segment.

Pe lângă introducerea pe o anumită perioadă a prețului național de referință, care nu reprezintă o soluție pentru o problemă socială și această problemă ar fi rezolvată după ce se vor identifica exact grupurile țintă pentru care va fi acordat ajutorul în ceea ce privește energia termică și alimentarea cu gaze, deci după ce aceste probleme se vor fi rezolvat, atunci desigur și presiunea asupra prețului va fi mai scăzută. Repet, însă Ministerul Integrării Europene nu are în clipa de față atribute exacte să vă răspundă la problematica prețurilor, ci Ministerul Industriilor, Economiei și Comerțului.

Ca urmare, pot numai să menționez faptul că în cadrul negocierilor nu au fost stabilite condiționalități care privesc anumite condiții, ci doar în principiu, ca și costurile să egaleze "..

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog să mă scuzați, domnule secretar de stat... Stimați colegi, vă rog să nu tulburați vorbitorul.

Vă mulțumesc. Vă rog să continuați.

 
   

Domnul Adrian Ciocănea:

Vă mulțumesc. Eu am încheiat expozeul pe care îl aveam și bineînțeles vă voi trimite și am și făcut asta, răspunsul în scris. Îl am și la mine, dacă doriți, vi-l dau chiar acum.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc. Domnul deputat? Observații?

 
   

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

M-am adresat Ministerului Integrării Europene referitor la acest subiect, deoarece am vrut să știu dacă este o consecință a integrării în Uniunea Europeană. Sigur că dacă este o consecință, lucru pe care nu l-am prea înțeles, ar fi necesar să avem în vedere alte măsuri compensatorii cu eliminarea subvenției la energia termică și aici foarte bine se mulează proiectul nostru de lege care vizează reducerea tva-ului la alimente. Dacă o considerăm ca și măsură compensatorie, cu siguranță că proiectul trebuie să treacă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat, dacă mai doriți? Nu. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul deputat Mircia Giurgiu are o întrebare adresată Ministerului Muncii și Solidarității Sociale. A primit răspunsul scris. Vă mulțumesc.

De asemenea, domnul deputat Mircia Giurgiu are un număr de 6 întrebări adresate Ministerului Sănătății.

Domnul secretar de stat ne-a comunicat că la toate domnul deputat a primit răspuns scris. Dacă este mulțumit cu răspunsurile?

Vă rog.

 
   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Recunosc că nu am reușit să le citesc pe toate, dar în general sunt mulțumit.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc. Vă mulțumesc și dumneavoastră, domnule secretar de stat.

Domnul deputat Mircia Giurgiu are o întrebare adresată Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului. S-a solicitat amânarea pentru data de 8. Se admite.

Domnul deputat Petru Călian, o întrebare adresată Ministerului Educației și Cercetării, s-a solicitat amânarea pentru data de 8. Se admite.

Domnul deputat Bonis Istvan către Ministerul Educației și Cercetării, amânarea pentru 8 mai, se admite. Domnul deputat Mircia Giurgiu către Ministerul Economiei și Comerțului, amânarea pentru 8 mai. Se admite. Cu aceasta am epuizat ședința consacrată răspunsurilor orale la întrebări.

 
  Vasile Filip Soporan

Vă cer scuze. Da. Domnul deputat Vasile Filip Soporan. Este vina mea, vă rog, domnule deputat, să primiți scuzele mele și să vă susțineți întrebarea.

   

Domnul Vasile Filip Soporan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

O întrebare adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății. Obiectul întrebării este legat de criza medicamentelor, practic, întrebarea are două părți. Cum ați reușit prin reforma sănătății să creați criza medicamentelor și a doua parte, cum veți rezolva această problemă pentru cetățenii României, în primul rând?

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Szekely Ervin Zoltan (secretar de stat, Ministerul Sănătății):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pentru eficientizarea și îmbunătățirea accesului asiguraților la medicamente, s-a elaborat un ordin comun al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr.56/45 din 2005 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a contractului cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2005. Acest act normativ a contribuit la eficientizarea activității furnizorilor de servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale în cazul sistemului de asigurări de sănătate pentru anul 2006.

Modificările propuse pentru asistență cu medicamente în tratamentul ambulatoriu se referă la mai multe aspecte dintre care aș enumera: 1. Din fondul aprobat la nivelul casei de asigurări pentru consumul de medicamente - 60% se va repartiza în anul 2006, față de 20% din anul trecut pe zone sau localități, în funcție de numărul de asigurați și pe farmaciile din zonele, respectiv, localitățile în funcție de consumul de medicamente cu și fără contribuție personală din anul precedent, iar 40%, față de 80% din anul trecut, se repartizează de Casa de Asigurări pe farmacii în funcție de punctajul obținut de fiecare farmacie, potrivit nivelului profesional al angajaților; 2. În vederea asigurării tratamentului în ambulatoriu, pentru bolnavii cronici, pe lângă afecțiunile cronice cu adaos comercial negociabil prevăzut în normele de anul trecut, au fost introduse în acest an și alte boli cronice cum sunt spondilita anchilozantă, ciroză hepatică, demențe, bolnavi cu proceduri intervenționale, percutane, numai după implantarea unei proteze endovasculare stend, boala Gaucher, bolile oncologice, accident vascular cerebral ischemic și altele; 3. În situații de urgență, farmaciile pot depăși valorile lunare contractate cu cel mult 5% din luna respectivă; 4. Pentru gestionarea mai eficientă a consumului de medicamente și pentru a permite accesul la tratament a mai multor pacienți, casele de asigurări de sănătate și direcțiile de sănătate publică desemnează un medic coordonator pentru fiecare dintre bolile cronice menționate.

Experții caselor de asigurări este medicul coordonator analizează bilunar consumul, stabilesc protocoale terapeutice pentru pacienții beneficiari ai tratamentelor cuprinse în protocoale și iau măsurile care se impun pentru utilizarea eficientă a fondului destinat eliberării de medicamente fără contribuție personală pentru cele 11 boli cronice. 5. Alocarea resurselor financiare pentru tratamentul cu medicamente în ambulatoriu în anul 2006 va avea la bază următoarele criterii: morbiditate, adresabilitate, în cadrul acestuia, consum real de medicamente, criteriul istoric, numărul asigurați, numărul de pacienți care au beneficiat de tratament în ambulatoriu, acoperirea cu furnizori, număr de farmacii, număr de medici prescriptori, rata de consum, criterii de eficiență, alocarea directă de fonduri pe diferite tipuri de boli cronice, repartizarea sumelor rectificate, având în vedere creșterea costului asigurat, aplicarea unor criterii de evaluare a farmaciilor în vederea contractării cu stabilirea punctajului pentru valoarea de contract.

În cazul bolilor cronice, se va aplica un adaos comercial negociat care va genera economii care acoperă consumul pe aproape o lună pentru aceste boli costisitoare. Prin aceste măsuri, se vor evita disfuncționalitățile în eliberarea medicamentelor cu regim gratuit și compensat de către unitățile farmaceutice aflate în contract cu casele de asigurări de sănătate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc. Domnule deputat, cu precizări. Vă rog.

 
   

Domnul Vasile Filip Soporan:

Domnule președinte,

Domnule secretar de stat,

Nu sunt mulțumit de răspunsul primit. Răspunsul este unul formal, nu are nici o legătură cu situația existentă.

Practic, la ora actuală, există o criză gravă a medicamentelor. Oamenii stau la cozi, sunt insultați și, până la urmă, au ajuns bătaia de joc, eu cred că a sistemului, dacă nu ne raportăm strict la o anumită persoană.

Mă așteptam la un alt răspuns, la un răspuns în care să faceți o evaluare a necesităților, să spuneți: problema medicamentelor poate să fie rezolvată cu următoarele măsuri organizatorice și cu următoarele sume care vor fi disponibilizate sistemului.

Până la urmă, există o nemulțumire și față de răspuns și o nemulțumire față de situația existentă. Practic, cetățenii se așteptau la un alt tratament, pentru că acest tratament nu le aduce nimic în plus la nivelul dorințelor și la nivelul așteptărilor îndreptățite.

Aștept un alt răspuns, domnule secretar de stat, un alt răspuns din partea domnului ministru al sănătății, un răspuns care să se apropie de situația dramatică, de criza dramatică prin care trece sistemul.

Vreau să vă spun că unitățile medicale funcționează după bugetul istoric și acest lucru mi se pare iarăși foarte grav pentru faptul că nu ați luat măsurile de care avea nevoie sistemul. Ne aflăm la jumătatea, aproape la jumătatea anului și încă bâjbâim asupra măsurilor care trebuie luate.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, domnule secretar de stat, aveți două minute, conform Regulamentului, să răspundeți.

 
   

Domnul Székely Ervin Zoltán:

Domnule deputat, înțelegem nemulțumirea dumneavoastră și aș vrea să vă asigur că Ministerul Sănătății nu este impasibil față de situația dramatică în care au ajuns asigurații din lipsa fondurilor pentru medicamente. Dumneavoastră aveți dreptate când spuneți că sunt necesare măsuri organizatorice și este necesar un fond mai mare pentru cumpărarea de medicamente.

Măsurile organizatorice am încercat să vi le prezint în răspuns, în ceea ce privește fondurile, sperăm ca odată cu intrarea în vigoare a pachetului legislativ privind reforma în sănătate, prin lărgirea masei de contribuanți la fondul național unic de asigurări de sănătate, prin diferite mijloace financiare, cum este taxa de viciu, bugetul casei de asigurări de sănătate va fi mai mare și evident și posibilitatea Casei de a acoperi, necesarul de medicamente se va lărgi.

Dar asta este deocamdată un proiect. Noi încercăm să rezolvăm situația la ora actuală cu mijloacele pe care ministerul le are la dispoziție.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, cred că nemulțumirea dumneavoastră la răspunsul primit se poate transforma numai într-o interpelare adresată ministrului de resort.

De data aceasta, într-adevăr, am epuizat lista întrebărilor.

 
Prezentarea pe scurt (notificarea) a interpelărilor ce urmează a fi adresate membrilor Guvernului de către deputații: Adrian Moisoiu

Trecem la prezentarea interpelărilor pe scurt.

Domnule deputat Adrian Moisoiu, vă rog să vă susțineți interpelarea pe scurt.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată doamnei ministru Monica Macovei, ministrul justiției.

În 8 octombrie 2002, cu nr.670 am înregistrat la Parchetul Național Anticorupție un denunț penal care avea ca obiect vânzarea ilegală a pachetului de acțiuni la Societatea balneoclimaterică Sovata. Ca răspuns la o interpelare făcută în 17 mai 2004, doamna secretar de stat Rodica Constantinovici m-a asigurat la 24 mai 2004 că se vor face verificări amănunțite și voi primi informații complete.

La o nouă interpelare, în 25 aprilie 2005, de astă dată adresată unei noi guvernări, domnul secretar de stat Mihai Marian Eftimescu mi-a adus la cunoștință la 24 mai 2005 că cele sesizate se află în cercetarea Parchetului de pe lângă Tribunalul București într-un dosar cu nr.1542/P/2005 și m-a asigurat că dacă în vara anului 2005 va fi votat pachetul de legi privind reforma în justiție, se va asigura o eficiență maximă.

A mai trecut un an. Apreciez că am dat dovadă de o deosebită răbdare, 3 ani și jumătate deja, vă rog să-mi răspundeți ce șanse am să primesc răspunsuri odată și când.

România chiar nu are nevoie de fonduri? Își poate permite să cedeze stațiunea Sovata pentru 40 de miliarde de ROL, adică pentru 1.827.000 de euro?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

mulțumesc, domnule deputat.

 
  Mircia Giurgiu

Doamna deputat Lia Olguța Vasilescu are două interpelări depuse scris; domnul deputat Laurențiu Mironescu, două interpelări depuse în scris; domnul deputat Filonaș Chiș, o interpelare depusă în scris; doamna deputat Mirela Adomnicăi, două interpelări depuse în scris; domnul deputat Ioan Cindrea, trei interpelări depuse în scris; domnul deputat Emil Radu Moldovan, nu este clară situația; domnul deputat Constantin Traian Igaș, o interpelare depusă în scris; domnul deputat Costache Mircea, trei interpelări depuse în scris; domnul deputat Iulian Iancu, două interpelări depuse în scris; domnul deputat Viorel Pupeză, o interpelare depusă în scris; domnul deputat Constantin Amarie, o interpelare depusă în scris; domnul deputat Cosmin Nicula, nu rezultă dacă au fost depuse scris; domnul deputat Daniel Buda, o interpelare depusă în scris; doamna deputat Gabriela Nedelcu, o interpelare depusă scris; domnul deputat Ioan Munteanu, o interpelare depusă în scris; doamna deputat Gabriela Crețu, două interpelări depuse în scris; domnul deputat Gheorghe Sârb, o interpelare depusă scris; domnul deputat Andrian Mihei, o interpelare depusă scris; domnul deputat Ioan Rus, nu rezultă; domnul deputat Cristian Stănescu, nu rezultă; domnul deputat Mihai Dumitriu, trei interpelări depuse scris; domnul deputat Petre Străchinaru, o interpelare depusă scris; domnul deputat Mircia Giurgiu, cinci interpelări.

Domnule deputat, vă rog să precizați dacă le-ați depus scris sau nu. Vă rog să poftiți. Rezumați fiecare la o frază și vă rog să mi le înmânați.

   

Domnul Mircia Giurgiu:

Da. Mulțumesc, domnule președinte.

Prima interpelare este adresată doamnei Anca Boagiu, ministrul integrării europene. Obiectul interpelării este absorbția fondurilor europene pe care le va primi țara noastră după integrare.

A doua interpelare este adresată domnului Codruț Sereș, ministrul economiei și comerțului. Obiectul interpelării îl reprezintă sprijinul unităților economice autohtone românești, în condițiile în care se apropie integrarea și vom fi în competiție cu cei din Uniunea Europeană.

A treia interpelare este adresată domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale. Obiectul interpelării îl reprezintă situația însămânțărilor din campania de primăvară din acest an.

A patra interpelare este adresată domnului Gheorghe Dobre, ministrul transporturilor, construcțiilor și turismului. Obiectul interpelării îl reprezintă lucrările autostrăzii Transilvania Borș-Brașov.

Și ultima interpelare este adresată domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarității sociale și familiei. Obiectul interpelării îl reprezintă alocația de stat pentru copii care este foarte, foarte mică.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog să le depuneți la secretariatul tehnic.

 
  Florin Iordache

Domnul deputat Florin Iordache. Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății. Subiectul îl constituie criza medicamentelor gratuite și compensate. Și rugămintea adresată domnului ministru, datorită faptului că asistăm la începutul fiecărei luni calendaristice la o adevărată luptă pentru supraviețuire dusă de către cei aflați în suferință care se așează la cozi interminabile pentru a-și lua rația de viață, medicamentele gratuite și compensate care le sunt indispensabile.

S-a vorbit mult pe această temă și un coleg de-al meu de la Cluj a avut o interpelare pe această temă. Constatăm că una au fost promisiunile în campania electorală ale colegilor din Alianța D.A. și alta este reforma la care asistăm.

De aceea, vă rog, domnule ministru, să prezentați exact ce măsuri veți aplica și cum considerați că va fi depășită această criză care pune în pericol viața atâtor oameni.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Petru Călian

Domnul deputat Damian Florea, o interpelare depusă scris; domnul deputat Aledin Amet, două interpelări depuse scris; domnul deputat Aurel Vlădoiu, două interpelări depuse scris.

Domnule deputat Petru Călian, vă rog să poftiți.

   

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Trei interpelări depuse în scris. Prima este adresată domnului ministru Adrian Iorgulescu și are ca obiect implicarea bisericii în ajutorarea sinistraților din sudul țării.

O a doua interpelare este adresată doamnei ministru Sulfina Barbu și are ca obiect recuperarea terenurilor din zonele inundate controlat. Adică, mai concret, acolo s-au produs niște pagube, chiar dacă inundațiile au fost controlate, proprietarii acelor terenuri trebuie despăgubiți.

Și ultima interpelare este adresată domnului ministru Eugen Nicolăescu, având ca obiect asigurarea unui mediu salubru pentru sinistrații din județele inundate. Din păcate, în urma inundațiilor, apar tot felul de boli care trebuie controlate și tratate, iar interpelarea este concretă: care sunt măsurile luate de Ministerul Sănătății în vederea rezolvării acestei probleme acute.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Cu aceasta, am epuizat listele de întrebări și interpelări.

Declar închisă ședința de astăzi, 25 aprilie 2006.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 19,15.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 29 martie 2020, 10:05
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro