Plen
Ședința Camerei Deputaților din 28 septembrie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.135/05-10-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
14-04-2021
13-04-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 28-09-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 28 septembrie 2005

  Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:

Ședința a început la ora 9,23.

Lucrările au fost conduse de domnii Miron Tudor Mitrea, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și Adrian Năstase, președintele Camerei Deputaților, asistați de domnii Gheorghe Albu, Eserghep Gelil și Titu Nicolae Gheorghiof, secretari.

 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Bună dimineața!

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților anunțându-vă că din totalul celor 331 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 207. Sunt absenți 124, din care participă la alte acțiuni parlamentare un număr de 33.

Pentru început, vă informez că avem o notă și anume: în conformitate cu prevederile art.15 alin.2 și 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.82/2005 pentru aprobarea numărului de exemplare din speciile urs, lup, râs și pisică sălbatică care se pot recolta în cadrul sezonului de vânătoare 2005-2006;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.103 din 2005 privind modificarea și completarea Legii nr.1/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea agenției de plăți și intervenție pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.142/2000 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției SAPARD pentru implementarea tehnică și financiară a instrumentului special de preaderare pentru agricultură și dezvoltare rurală;
  • Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.126 din 1995 privind regimul materiilor explozive.
 
Dezbateri asupra Proiectului de Hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaților.

Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm dezbaterile de unde am rămas ieri seară și anume, art.1 al hotărârii. La art.1 există propunerea comisiei ca textul să fie adoptat în forma pe care a propus-o comisia.

Avem amendament respins. Domnul Nicolicea.

 

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule președinte,

Există amendamente depuse la comisie care n-au fost prinse în raport și conform art.101 alin.2 se pot pune în discuție amendamentele care...

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu vă aud, domnule deputat. Vă rog, vorbiți în microfon.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

În cursul dezbaterilor, deputații, Guvernul sau grupurile parlamentare pot pune în discuție amendamentele respinse de comisia sesizată în fond sau amendamentele depuse la comisie, în conformitate cu prevederile prezentului regulament, dar care nu figurează în raportul acesteia.

Deci, avem colegi care susțin că nu există în raport amendamentele pe care le-au depus în mod legal și, prin urmare, înainte de a începe art.1 să lămurim această problemă.

Mă bucur că a venit și comisia ca să își spună punctul de vedere asupra acestor amendamente.

 
   

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Și eu am venit.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Despre ce amendamente discutăm? Da, domnule Tudor, am văzut că ați venit. Bună dimineața!

Domnul Iordache.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Una din intervențiile mele de aseară tocmai această problemă de procedură privea. Împreună cu câțiva colegi, am depus în timpul regulamentar la comisia de regulament în cadrul amendamentelor un amendament care vizează art.62. Este vorba de un amendament la poziția 130 și am constatat cu stupoare că acest amendament nu apare nici la amendamente respinse, nici la amendamente admise și conform art.101 alin.2, în cursul dezbaterilor, deputații pot susține amendamentele respinse și admise.

Vreau să vă spun, domnule președinte și stimați colegi, că acest amendament nu a fost discutat nici în cadrul Comisiei juridice. Deci, nu avem un punct de vedere nici al Comisiei juridice pe acest amendament.

Dacă aș fi...stimate coleg, Comisia juridică...

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog, nu discutați cu sala. Eu decid cum mergem mai departe, în funcție de cum v-ascult. Terminați-vă intervenția!

 
 

Domnul Florin Iordache:

Comisia juridică, așa cum am votat cu toții în plen, trebuia să dea un aviz privind constituționalitatea întregului proiect al regulamentului. Acest amendament care nu a fost discutat aș putea, dacă aș fi foarte rău, considera că acei colegi ai noștri din Comisia de regulament ori nu au fost foarte atenți în momentul în care au studiat amendamentele admise și respinse, ori au avut interes ca un amendament să nu fie menționat în raport. Nefiind menționat în raport, nu-l putem susține. Și atunci degeaba l-am depus.

De aceea, solicit plenului să se pronunțe în această problemă pentru că e o problemă destul de gravă, pentru că dacă nu-l considerau important și-l respingeau, măcar îl puteam susține în fața dumneavoastră și plenul era suveran și se putea pronunța.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Comisia.

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur, la Comisia pentru regulament au fost depuse circa 1300 de propuneri de modificare și amendamente. Nu este exclus ca să existe astfel de situații, sperăm că nu multe, în care au fost pierdute pe drum câteva amendamente sau efectiv n-au fost prinse în raportul privind respingerea sau în raportul privind admiterea.

Rugămintea este pentru colegii care au astfel de situații să facă cunoscut din timp comisiei pentru a căuta baza de date și a scoate în evidență existența acestor amendamente, pentru că regulamentul Camerei a prevăzut astfel de situații și a găsit și rezolvarea pentru astfel de situații. Nici nu este nevoie, stimate coleg, de aprobarea plenului pentru acest lucru. Comisia va evidenția în fața plenului existența acestor amendamente în baza de date. Și, în condițiile astea, se reintră în drepturi.

Sigur, deplâng și eu alături de colegul Iordache faptul că la Comisia juridică nu s-a discutat un astfel de amendament, sigur un astfel de amendament care nu exista în raport nu putea fi discutat, cu atât mai mult cu cât nici celelalte amendamente n-au fost discutate. E cam ciudată plângerea colegului, dar asta e situația la Comisia juridică.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Am să rog colegii care au amendamente respinse care n-au fost prinse în material nici la amendamente respinse, să le înainteze comisiei.

Rog comisia ca în cursul pauzei de prânz să facă o ședință, să discute aceste lucruri și să ne dea un material suplimentar cu amendamente respinse, astfel încât să știm în momentul când ajungem la respectivele articole cum stau lucrurile.

Sigur, dacă amendamentul va fi respins, n-are ce căuta la Comisia juridică, dar dacă va fi admis, sigur că-l vom trimite și la Comisia juridică.

Domnul Niță.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Domnule președinte,

Este foarte grav ce se întâmplă. Dacă comisia are și spune că are atâtea amendamente care n-au fost prinse, păi atunci cum au lucrat? Deci, din acest punct de vedere cred că ceea ce se întâmplă este foarte grav, este ilegal și, în aceste condiții, eu v-aș ruga să analizați posibilitatea ca dacă mai sunt colegi în sală care au asemenea amendamente depuse și care n-au fost evidențiate nici la amendamente respinse, nici la amendamente admise, atunci cred că se impune necesar să suspendați ședința, să trimiteți comisia până la ora 15, să lucreze, să preia aceste amendamente și să le supună atenției plenului.

Altfel, nu înțeleg un asemenea mod de lucru. Noi ne-am întâlnit să discutăm fiecare articol, cu fiecare amendament în parte.

Deci, după opinia mea, cred că trebuie să procedați la suspendarea ședinței pe această temă în acest moment, să trimiteți comisia să lucreze și la ora 15 să revină cu toate amendamentele care nu au fost prinse nici la respinse, nici la admise.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Foarte bună ideea, domnule deputat.

Mai sunt colegi care au amendamente respinse și care nu se văd în raport?

Vă rog, domnule Moisoiu.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

Dacă-mi permiteți, am întâlnit și un caz care nu s-a discutat aici: eu am avut un amendament pe un articol, și anume, pe invitarea noastră la comisie atunci când se dezbate o inițiativă legislativă.

Ei bine, la amendamentul meu se declară că este respins, dar la motivație este inclus într-un alt articol și anume la art.52. Păi, să mă iertați, ori este admis, ori este respins. Dacă este respins, atunci n-are de ce să fie inclus la 52, iar dacă este admis la 52, atunci automat intră în amendamentele admise. n-are importanță prea mare treaba aceasta, dar este totuși o chestiune de corectitudine și de faptul că suntem tratați în mod corespunzător. Eu sper că se poate corecta o asemenea lipsă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Comisia.

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

Reiterăm rugămintea, toți colegii care se simț frustrați pe această temă să vină la comisie să ne dea efectiv care sunt amendamentele sau la ce articole au făcut aceste amendamente, pentru ca să avem posibilitatea să verificăm și să venim cu un răspuns concret la acest lucru.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule Buda, vreți să interveniți și dumneavoastră? Nu. Nu, de ce? Poate interveni orice membru al comisiei, nu numai președintele comisiei.

Domnul Radu Moldovan.

 
 

Domnul Emil Radu Moldovan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, stimați colegi!

Aș vrea să fac o precizare, domnule președinte. Spuneați mai devreme că amendamentul colegului Florin Iordache va trebui trimis la Comisia juridică doar dacă va fi admis de către Comisia de regulament.

Din puțina mea experiență, cred că greșiți, el va trebui trimis la Comisia juridică oricum, pentru că trebuie să-l supunem aprobării plenului. Există varianta ca plenul să se pronunțe favorabil, chiar dacă colegii din Comisia de regulament nu o să vrea să admită acest amendament.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, cred că aveți dreptate. Dacă Comisia de regulament o să-l primească, o să ceară un punct de vedere și al Comisiei juridice, în cele două ore de la prânz este timp suficient pentru un amendament, dacă sunt mai multe, vă rog să le depuneți la comisie.

Domnul Marton Arpad.

 
 

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Mi se pare că observațiile acelor colegi sunt juste și trimiterea chiar la textul regulamentului, iarăși este justă, dar tot în textul acesta al regulamentului este și soluția.

Deci, dacă cineva a depus un amendament, așa cum prevede regulamentul, probabil l-a depus în scris, pentru că așa prevede regulamentul, are un număr de înregistrare, are un duplicat la el, vine cu duplicatul și-l prezintă.

Iar textul ne spune clar că în momentul când ajungem la articolul respectiv, vine cu amendamentul respectiv și se supune discuției în plen și nu prevede acest articol citat o retrimitere la comisie și amânarea discuțiilor pentru aceste articole.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Nicolicea.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Nu pot să fiu de acord cu colegul meu Marton pentru că nu se spune că aceste amendamente care nu sunt admise, nici respinse, ci uitate, să se discute la momentul respectiv când se discută articolul acela, ci spune "în cursul dezbaterilor".

În ceea ce ne privește, am preferat această formulă pentru că regulamentul nu specifică dacă înainte de a începe articolele sau la timpul lor, din contră, am preferat ca să facem o chestiune organizată, toate să ajungă la comisie, tocmai pentru a nu lungi dezbaterea.

Colegul Marton poate să confirme că dacă ai cinci articole care n-au fost dezbătute la comisii și începe dezbaterea lor direct în plen, timpul se lungește. Dacă le trimitem așa la comisie cum am spus, va veni un raport suplimentar și este în favoarea scurtării timpului.

 
   

Domnul Constantin Niță (din sală):

Procedură.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Niță.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Domnule președinte,

Domnul deputat Marton greșește. Pentru că dacă citește art.101 alin.4, o să-și dea seama că nu se pot face aceste lucruri, pentru că aici se spune foarte clar, vă citez: "În plenul Camerei, nu pot fi depuse amendamente de fond. Deci, prin urmare, așa cum v-am propus, cea mai bună soluție este să trimitem comisia să lucreze pe aceste chestiuni, că altfel ne învârtim în jurul cozii și nu respectăm regulamentul.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Marton Arpad.

 
 

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Eu n-am vorbit despre amendamente depuse în plenul Camerei, ci despre amendamente depuse la comisie, conform regulamentului și înregistrate ca atare.

Deci, nu sunt depuse aici în plen, ele au fost depuse la comisie, probabil ori nu le-au luat în discuție pentru că au uitat să le ia în discuție, ori le-au respins dar au uitat să treacă în raport, iar președintele comisiei este persoana care ne poate spune care este situația acelor amendamente.

Este clar. Doar dacă întâmplător aici se propune ceva nou față de aceste amendamente, ne aflăm în această situație invocată de dumneavoastră. Dar, oricum, și asta este o procedură.

Deci, "în timpul dezbaterii" poate să însemne la articolul respectiv, și asta poate să însemne. În timpul dezbaterii nicicum nu trimite la retrimitere în comisie, acest articol, cu amendamentele netrecute în raport.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule Arpad.

Comisia.

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu avem știință la comisie că există foarte multe astfel de cazuri. Prima parte.

A doua problemă. Sigur că aceste amendamente se vor discuta în plenul Camerei, este dreptul celor care le-au depus, pentru că este o secțiune care amendează activitatea unei comisii din punctul acesta de vedere. Pct.2.

Pct.3: articolul 102 rezolvă foarte clar o astfel de situație. Dacă un astfel de amendament care a fost pierdut și nu se regăsește la admise sau respinse, se ridică și se discută în Cameră, prin dreptul celui care l-a făcut și dacă acest amendament este de fond și Camera consideră că este necesar să fie trimis la comisie, numai în această situație, de la art.102, va fi trimis la comisie. Altfel, se discută în plen, în mod direct.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnilor colegi,

Am să vă citesc și eu, cred că această dezbatere pe regulament ne va face pe toți să știm regulamentul, art.93 alin.9: "Este interzis președintelui Camerei să supună dezbaterii sau votului un amendament asupra căruia comisia nu s-a pronunțat."

Deci, amendamentul pleacă la comisie. Am spus acest lucru, vreți să mai discutăm treaba asta. O mai discutăm.

Deci, amendamentul pleacă la comisie, dumneavoastră, în pauză, veți face o ședință, pentru că așa spune aici dacă vă citesc articolul 104, stați o secundă să vi-l citesc și pe acesta.

Art.102: "Președintele Camerei Deputaților poate trimite textele în discuție comisiei sesizate în fond cu stabilirea termenului...". Eu vă stabilesc termenul. Astăzi, între ora 1 și 3. Ca să nu tragem de timp. Și să fie clar, dacă mai sunt alte amendamente care nu au fost discutate la comisie sau nu au fost prinse în material, astăzi, vă rog să le depuneți la comisie, comisia între ora 1 și 3 face o ședință și-mi dă un material suplimentar cu aceste amendamente ca să putem discuta. Din punctul meu de vedere, acest incident de procedură este închis.

Domnul Tudose.

 
 

Domnul Mihai Tudose:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Citez din președintele comisiei. Nu avem cunoștințe să avem prea multe amendamente în această situație. Deci, pot fi mai mult de două, da? În aceste condiții, regulamentul are o înșiruire logică, logică directoare. Nu putem accepta să discutăm despre anumite articole și să stabilim că la art.30, dau o cifră aleatorie, luăm în discuție un amendament care poate eventual schimba sensul a tot ceea ce am discutat până acum.

Propunerea logică pe nu știu ce prevederi de regulament, ar fi ca onorata comisie să vadă, să-și caute prin sertare dacă nu cumva mai sunt și altele, fiindcă nu toți colegii sunt prezenți să poată să reclame că li s-a pierdut cererea, da? Nu e o scuză pentru comisie, dar să-și facă curat în hârtii, să le ia pe toate la mână și, în momentul când vor putea să vină în fața noastră să spună cu maximă certitudine, siguranță că nu mai avem pierdut prin sertare, am luat în discuție toate amendamentele, putem vorbi și de un curs logic a tot ceea ce se întâmplă.

Până atunci, este superfluu ceea ce facem. Ajungem la articolul domnului Florin Negoiță, discutăm pe el și anulăm tot ceea ce am vorbit până atunci.

Reiterez propunerea ca onorata comisie până la ora 15 să-și regleze treburile prin sertare.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Supun votului plenului propunerea ca să trimitem la comisie raportul până la ora 3.

Cine este pentru? Vă rog numărați. 61 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 121 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Cu 61 de voturi pentru, 121 împotrivă, propunerea a fost respinsă.

 
   

Domnul Constantin Niță (din sală):

Procedură.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da, domnule Niță. Acest incident de procedură este închis.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Noi sigur că nu suntem mulțumiți de această decizie a plenului și sigur dorim o pauză de consultări de 15 minute.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da. Pauză de consultări 15 minute.

 
  Prezentarea și dezbaterea moțiunii cu tema Nepăsarea (supunerea la vot; respingerea moțiunii).

- pauză între orele 9,44-10,16 -

   

(După pauză, lucrările ședinței sunt conduse de către domnul Adrian Năstase, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Miron Tudor Mitrea și Eserghep Gelil, secretari)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm lucrările ședinței de astăzi.

La ordinea de zi avem dezbaterea moțiunii simple inițiate de 111 deputați.

În legătură cu dezbaterea moțiunii simple, în ședința din 26 septembrie, Biroul permanent și Comitetul ordinii de zi au stabilit următoarele: moțiunea va fi prezentată de unul dintre semnatari, Guvernului i se rezervă 45 de minute pe care le utilizează la începutul și la sfârșitul dezbaterilor.

Grupurilor parlamentare li se alocă timpul corespunzător numărului membrilor lor, luându-se în calcul câte 20 de secunde pentru fiecare deputat.

Deputații care nu fac parte din grupurile parlamentare au la dispoziție câte 20 de secunde fiecare, timp care poate fi cedat între aceștia ori cedat grupurilor parlamentare.

Potrivit numărului de deputați care compun grupurile parlamentare și al deputaților care nu fac parte din aceste grupuri, timpul afectat pentru dezbatere este după cum urmează: Grupul parlamentar al P.S.D. , 37 de minute; Grupul parlamentar al P.N.L., 22 de minute; Grupul parlamentar al P.D., 15 minute; Grupul parlamentar P.R.M., 11 minute; Grupul parlamentar UDMR, 7 minute; Grupul parlamentar al P.C., 7 minute; Grupul parlamentar al minorităților naționale, 6 minute; deputații fără apartenență la grupurile parlamentare, 6 minute.

Conform prevederilor regulamentului, întreb dacă este cineva dintre semnatari care-și retrage semnătura de pe moțiune.

Dacă dorește cineva să-și adauge semnătura pe moțiune, sigur, vreau să le spun că acest lucru nu mai este posibil în acest moment, dar vor mai fi și alte moțiuni, și vor fi aici alte ocazii.

Reamintesc faptul că, potrivit art.154 din regulament, la moțiunile simple nu pot fi propuse amendamente.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Dau cuvântul reprezentantul semnatarilor pentru a prezenta moțiunea. Doamna deputat Rovana Plumb.

 
 

Doamna Rovana Plumb:

Mulțumesc.

Bună dimineața!

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnilor miniștri,

Subsemnații parlamentari, membri ai Grupului Social-Democrat, ne vedem obligați să prezentăm astăzi o moțiune simplă prin care solicităm exprimarea votului de neîncredere în capacitatea Guvernului de a gestiona efectele catastrofelor naturale prin care a trecut România în acest an.

Încă din luna aprilie, în vestul țării, în Banat, s-au înregistrat primele inundații devastatoare care au prefațat un șir de asemenea calamități ce au cuprins până acum mai mult de 50% din teritoriul României.

În condițiile în care România a fost țara cea mai lovită de inundații din toată Europa, actualii guvernanți au refuzat să declare starea de urgență, ceea ce ar fi condus la concentrarea tuturor resurselor pentru prevenirea și înlăturarea efectelor calamităților.

Acest refuz de a decreta starea de urgență s-a datorat unui calcul strict politicianist. Guvernanții erau la momentul respectiv mai preocupați de declanșarea unor alegeri anticipate decât de soarta a zeci de mii de români care se confruntau cu inundațiile.

Această atitudine cinică a arătat nepăsarea crudă a Guvernului Alianței D.A. Imaginile terifiante prezentate de către toate televiziunile nu au sensibilizat cu nimic autoritățile care au urmărit liniștite de acasă, din fotoliu, drama oamenilor afectați de potop.

Case din care se mai vedeau doar acoperișurile, oameni care se agățau disperați de ce le ieșea în cale, animale hăituite de furia apei, imagini apocaliptice. Nimic din toate acestea nu a mișcat autoritățile.

La aproape o săptămână de la debutul inundațiilor, ministrul mediului a catadicsit să se deplaseze în zona calamitată declarând: "În primul rând, am constatat, așa cum știam din București."

Nici ca ministru, dar nici ca femeie, Sulfina Barbu nu poate fi impresionată de drama umană, de nenorocirile abătute asupra unor români ca și ea. Insensibilă și impasibilă, Sulfina Barbu, ministrul mediului, în loc să ia măsurile ce se impuneau s-a ocupat doar de comunicate.

Ministerul Mediului a acționat doar ca o portavoce a administrației naționale de meteorologie și altor organisme din subordine pentru a transmite în teritoriu avertizări și prognoze, fără însă a oferi recomandări practice.

Ministrul mediului Sulfina Barbu nu a fost altceva decât meteorologul de serviciu al guvernării. Relevant pentru acea perioadă, ca expresie a unui management eficient în situații de criză, ministrul mediului a aruncat vina în totalitate pe autoritățile județene și locale declarând permanent că nu are nimic ce să-și reproșeze.

Va rămâne în istorie ca un exemplu de proastă guvernare descoperirea senzațională pe care Sulfina Barbu a făcut-o la trei săptămâni de la producerea inundațiilor din Banat. Ministrul mediului a aflat că totuși, în România, există pompe cu care se putea interveni la locul dezastrului.

În plină criză a inundațiilor, când doar solidaritatea umană a mai salvat vieți și bunuri în Banat, când ajutorul statului se tot lăsa așteptat, performanța managerială a Sulfinei Barbu s-a concretizat prin înlocuirea vechilor specialiști cu profesioniști numiți pe criterii politice în întreg sistemul de gospodărire a apelor.

Numai în Timiș, peste 800 de case distruse total, mii de gospodării avariate, peste 160 de mii de hectare de teren acoperite de ape, multe animale domestice moarte, pagube de peste 14 mii de miliarde de lei. Acesta este bilanțul inundațiilor din Banat.

Dacă guvernul nepăsării s-ar fi implicat așa cum era firesc și obligatoriu, astăzi, acest bilanț teribil ar fi fost mult diminuat.

Din păcate, vitregiile naturii au provocat în această vară, și în alte 27 de județe, suferințe umane imense și pagube materiale deosebite: zeci de morți, mii de case distruse în totalitate, zeci de mii de gospodării avariate, mii de animale domestice moarte, sute de mii de hectare inundate. Acesta este, din nefericire, bilanțul trist al inundațiilor din vară.

Așa cum nici la primele inundații din Banat, guvernanții nu au luat măsurile care se impuneau, nici ploile torențiale căzute în celelalte județe nu au schimbat sau diminuat nepăsarea Guvernului. Ministerul Mediului a aflat pentru a doua oară, cu surprindere, că există pompe cu care se poate evacua apa din zonele afectate.

Aceeași doamnă ministru, după opt luni de la instalare, a mai făcut o "senzațională" descoperire. Ea a aflat că sistemul de gospodărire a apelor și de apărare împotriva inundațiilor trebuie regândit.

Un alt membru al Cabinetului, ministrul pentru lucrări publice și amenajarea teritoriului a descoperit și el - după experiența din Banat - de ce este nevoie pentru a se construi o casă.

Aceste episoade ar fi fost de-a dreptul comice, dacă nu s-ar fi consumat pe fundalul unor tragedii umane. Din păcate, aceste episoade dau adevărata măsură a incompetenței guvernării.

Doamnelor și domnilor deputați,

Parlamentarii Partidului Social Democrat se văd obligați să prezinte astăzi această moțiune, pentru că nouă, social-democraților ne pasă; ne pasă că vine iarna și mulți oameni nu au un acoperiș deasupra capului; ne pasă că Guvernul, zguduit de lupte politice, îi condamnă pe oameni să trăiască doar cu o conservă și o pâine pe zi, că mii de copii nu pot merge la școlile lor; ne pasă că tragedia celor care-și văd casele distruse de ape, casele pe care le-au construit cu mari sacrificii, sunt pentru Guvern doar elemente de statistică. Nu poți trece la capitolul "pierderi colaterale", cu atâta ușurință, agoniseala de-o viață a oamenilor, fără a oferi, în schimb, soluții.

Ministrul Sulfina Barbu declară că astfel de evenimente naturale, precum inundațiile care au lovit în România, în acest an, se petrec o dată la o mie de ani. Este extrem de trist, însă, că românii trăiesc această catastrofă, în perioada în care avem cel mai slab ministru al mediului din istoria României. Zecile de morți, familiile îndoliate, sutele de sinistrați, miile de case distruse sunt prețul pe care România și românii îl plătesc pentru indiferența și incompetența actualilor miniștri. Aceștia nu au fost decât niște turiști în zonele sinistrate. Au dat indicații și s-au întors la Guvern, de unde România le pare mai frumoasă.

Dar, România reală rămâne aceea a sinistraților, care se gândesc cu groază că sezonul rece a venit, că nu au unde să stea, că nu-și pot trimite copiii la școală, că oricând apele pot veni din nou să le ia și ce le-a mai rămas.

Ce nu a spus ministrul Sulfina Barbu, dar suntem obligați noi să spunem, este adevărul. În cazul acumulărilor de apă de pe Siret, de la Călimănești, Galbeni, Răcăciuni și Berești s-a dovedit clar că nu fenomenele meteorologice au fost de vină, ci profesioniștii numiți pe criterii politice.

Din cauza faptului că nu a existat o coordonare a autorităților între situația hidrometeorologică și situația acumulărilor de apă, pentru a nu se rupe barajele, s-a dat drumul la cantități de apă care au depășit capacitatea proiectată a digurilor, provocând inundații dezastruoase.

Oare marii specialiști ai actualei guvernări, nu știau că dacă pe albia Siretului se dă drumul unui volum de apă, echivalent cu cel al Dunării, vor fi morți și case distruse?

Acum două luni de zile, în ședința comună a celor două Camere ale Parlamentului, domnul Călin Popescu-Tăriceanu, prim-ministru al României, declara că prioritatea Guvernului este legată de reconstrucția țării după inundații, de viața și sănătatea sinistraților, de asigurarea unor condiții de trai decent, de refacerea infrastructurii și de sprijinul pentru reconstruirea caselor.

În debutul videoconferinței cu prefecții, primul-ministru a arătat că fondurile de care dispune România, în prezent, pentru reconstrucție, sunt limitate. "Vor exista persoane care consideră, ar trebui reconstruită și casa lor, dar măsurile pe care le-am luat sunt limitate de posibilitățile financiare pe care le avem", a spus premierul.

El a cerut autorităților locale să sprijine eforturile persoanelor care-și reconstruiesc locuințele, în special ale celor în vârstă. "Sunt convins că familiile mai tinere au posibilitatea fizică de a face acest lucru, dar există oameni bătrâni, femei singure care trebuie ajutate de autoritățile locale la reconstrucție".

Așadar, premierul Tăriceanu a trecut de la aroganța de primăvară, când se răstea la sinistrații din Banat, întrebându-i dacă nu vor să le construiască un hotel, la resemnarea de toamnă.

Guvernul, nu numai că este incapabil să-i ajute pe cei aflați în nevoi, dar nici măcar nu a catadicsit să întocmească o situație completă a acelor sinistrați, și un necesar de fonduri pentru ajutorarea acestora.

În lipsa gesturilor de solidaritate, venite din partea societății civile, concetățenii noștri ar fi avut de așteptat mult și bine o mână de ajutor. Guvernul susține că a alocat fonduri importante, raportat la posibilitățile unui buget vlăguit de efectele cotei unice de impozitare. Dar ce s-a făcut cu acești bani? La Nănești, județul Vrancea, 165 de case ar fi trebuit construite până acum. Din materialele de construcție s-au primit doar fărâmituri: foarte puțin fier-beton, foarte puțin ciment și foarte puțină cherestea. În rest, doar promisiuni. Dar, cu promisiuni nu se pot construi case.

Adevărul este că persoanele private au construit mai multe case pentru sinistrați decât Guvernul României.

Mai aflăm, de la o videoconferință cu prefecții: autoritățile din județul Galați au început distribuția materialelor de reconstrucție - ciment 73%, oțel-beton 33%, cherestea, lemn - a afirmat prefectul Mihai Capră. Construcția locuințelor în localitățile afectate a demarat, și până acum nu se înregistrează probleme deosebite. Prefectul de Timiș a afirmat că în județ a fost contractată realizarea a 548 de case. Până în prezent s-au trasat fundațiile pentru 521 case, și au fost turnate fundațiile la 494. Au fost date în folosință 60 de case și vor fi finalizate în scurt timp încă 137 de case. Contractul unei firme implicate în reconstrucția caselor din zonă va fi reziliat, pentru că aceasta nu a construit nici o casă.

În prezent, se desfășoară lucrările pentru refacerea liniilor de apărare pe râurile din județele Timiș, respectiv Caraș-Severin. Incredibil, dar adevărat! Miniștrii Sulfina Barbu și Borbely Laszlo se întrec în raportări festiviste, iar prefectul de Timiș a aflat acum, la cinci luni de la inundații, că nu are cine să construiască locuințele contractate de stat.

Dacă Ministerul Administrației și Internelor raportează în mod special bilanțul intervențiilor trupelor de jandarmi, care au contribuit efectiv la salvarea de vieți omenești, cei care ar trebui să prezinte un raport detaliat despre cauzele care au determinat această amploare a calamităților, și, mai important, un plan de măsuri pentru prevenirea unor astfel de dezastre, și ne referim aici la specialiștii din Ministerul Mediului, aceștia păstrează o discreție vinovată.

Când vine vorba de acțiuni concrete, Sulfina Barbu nu prea are cu ce se lăuda. A fost înlocuit directorul Apelor Române, Aurel Pană, care nu s-a remarcat în timpul mandatului său, decât prin amenințările proferate la adresa ziariștilor, iar comisarul-șef al Gărzii Naționale de Mediu a început să facă ceea ce știe mai bine, și anume dosare politice.

Doamnelor și domnilor deputați,

Prognoza meteo pentru următoarea perioadă este sumbră. Asupra României cad, și vor cădea iarăși, însemnate cantități de precipitații, iar temperaturile vor fi în scădere. Este de presupus că vor fi afectate multe localități, iar Guvernul este din nou nepregătit.

Solicităm Guvernului să ia măsuri de urgență pentru ajutorarea sinistraților, mai ales că aceștia trăiesc în locuințe improvizate sau pe la rude și vecini. Guvernul, care susține că va integra România în Uniunea Europeană, nu poate sau nu vrea să ajute sutele de sinistrați în prag de iarnă.

Guvernul le refuză, mai ales sinistraților, dreptul la un trai decent.

Solicităm Guvernului să-și depășească starea de nepăsare și să stabilească, de urgență, măsurile necesare pentru prevenirea unor noi pagube umane și materiale. Solicităm un răspuns din partea Executivului, cu privire la stadiul măsurilor întreprinse până acum pentru ajutorarea sinistraților, conform angajamentelor asumate în fața celor două Camere ale Parlamentului României.

Solicităm Guvernului un raport transparent și exact cu privire la modul de gestionare a fondurilor destinate înlăturării efectelor calamităților.

Mulțumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD).

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Au cuvântul reprezentanții Guvernului pentru a prezenta un răspuns la moțiune.

Am fost informat că domnul ministru Bogdan Olteanu va prezenta o primă parte a acestui răspuns, urmând ca domnul ministru Borbely să completeze punctul de vedere al Guvernului la moțiune, sigur, în intervalul total de 45 minute, la care - sigur - în final vor fi posibile și comentarii.

De asemenea, domnul ministru ne-a rugat să fim de acord cu distribuirea unor anexe ale punctului de vedere al Guvernului, distribuirea în sală a acestor anexe, veți primi unele materiale care vor adăuga elementele de concretețe pentru punctul de vedere pe care-l va exprima Guvernul.

Rog, până la finalizarea intervenției membrilor Guvernului, să transmiteți la prezidiu, pentru secretarii de ședință, lista vorbitorilor, conform duratelor de timp stabilite pentru intervenții.

Domnule ministru Olteanu, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu (ministru delegat pentru relația cu Parlamentul):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Aș fi privit cu detașare moțiunea de astăzi, dacă prezentul text nu ar fi sunat ca o tragică ironie din partea PSD, la adresa celor care se luptă cu inundațiile.

În condițiile în care țara se află din nou sub ape, datorită schimbărilor climatice, considerăm cel puțin iresponsabil modul în care actuala opoziție înțelege să blocheze lucrările Parlamentului, cu tot felul de artificii și inițiative, cum este și această moțiune. Așa că, pentru a încheia cât mai rapid participarea noastră la acest act demonstrativ, voi intra direct în subiect, cu mențiunea că deși moțiunea este scrisă într-o manieră derizorie, răspunsul meu va fi cât se poate de serios, pentru că îl adresez, în primul rând, oamenilor - celor de față și celorlalți.

Să nu uităm că gestionarea dezastrelor provocate de inundații trebuie făcută pe o infrastructură ce nu a făcut pasul spre modernitate, din cauza sistemului clientelar al PSD de acordare a contractelor.

În condițiile în care, în perioada 2000-2004, o mare parte a deținătorilor funcțiilor de decizie din direcțiile descentralizate ale instituțiilor statului au fost promovați în funcție pe grade de rudenie, acum nu ne rămâne decât a repara efectele deciziilor greșite pe care aceștia le-au luat. Mulți dintre aceștia ocupă respectivele poziții și astăzi, conform Statutului funcționarului public, iar adevărata lor valoare a putut fi observată în momente grele, cum au fost cele din perioada primelor inundații, din aprilie 2005.

În timpul guvernării PSD, contractele de proiectare și execuție a lucrărilor de amenajare a cursurilor de apă și de apărare împotriva inundațiilor au fost atribuite în procent de aproximativ 90% prin procedura de negociere cu o singură sursă. Pentru a evita procedurile legale de licitație, și pentru a alimenta clientela politică, PSD-ul a încredințat direct, pe banii publici, proiectarea și execuția lucrărilor, fără ca acestea să fie afectate.

În unele cazuri, capacitățile tehnice efectiv realizate sunt mult mai mari decât cele aprobate prin studiile de fezabilitate sau actele normative emise. Exemplu: obiectivul de investiții "Regularizarea și îndiguirea râului Bistra, pe sectorul Oțelul-Roșu Iaz", promovat prin Hotărâre de Guvern, cu o valoare inițială de 20 miliarde lei, ajunge - nejustificat - la o valoare de 300 miliarde lei.

În plus, s-au decontat lucrări fictive, neexecutate, cum este cazul Cantonului din comuna Obreja, județul Caraș-Severin, în valoare de aproximativ 4,6 miliarde lei, sumă care fusese, de fapt, alocată pentru regularizarea și îndiguirea râului Bistra. Cantonul exista din anul 1968 pe teren și a fost raportat, în mod fictiv, ca lucrare nouă de apărare împotriva incendiilor.

Pentru unele lucrări din zonele afectate de inundații, nici până în prezent nu au fost încheiate procese-verbale de recepție finală, prin care să se confirme că lucrările au fost corect executate.

Nu încercăm să ne scuzăm, și nici să facem un nou rechizitoriu al celor patru ani de guvernare, dar considerăm că, aflați cu doar o lună înaintea raportului de țară, raport ce poate influența data aderării României la Uniunea Europeană, și în contextul recentelor inundații, avem datoria să ne dovedim solidaritatea și responsabilitatea de a face Parlamentul să funcționeze, și nu să-l transformăm în câmpul de bătaie al orgoliilor politice, cu acuze și tertipuri ce nu fac decât să ne creeze o imagine proastă.

În răspunsul pe care vi-l dăm, vă punem la dispoziție, inclusiv în anexa care s-a distribuit, toate datele pe care le-ați solicitat, date din care puteți vedea că responsabilitatea guvernării, chiar și luând în considerare efectele negative ale proastei gestiuni a celor patru ani de PSD, ne-am asumat-o cu toată tăria, pentru a putea fi acel sprijin al cetățeanului lovit de furia naturii.

Poate că prinși în lupta pentru salvarea vieților omenești și a bunurilor materiale, nu am avut timp să organizăm conferințe de presă și nici să ne perindăm pe la televiziuni.

Dar considerăm nedrept și politicianist a intitula o moțiune "Nepăsarea", în condițiile în care fenomenele meteorologice au atins maxime istorice pentru România.

Acest fapt arată diferența dintre dorința noastră de implicare și responsabilitate în actul de guvernare și sistemul corupt pe care PSD l-a promovat și pe care, prin această moțiune, demonstrați că încă îl apărați.

Nepăsarea caracterizează guvernarea Năstase, lucru demonstrat și de faptul că, la preluarea mandatului, Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor era în paragină, din punct de vedere instituțional, după o perioadă în care fusese chiar și desființat.

Patru ani de zile, Guvernului PSD nu i-a păsat de infrastructura de apărare împotriva inundațiilor, în schimb, foarte mulți responsabili PSD în domeniu s-au ales cu vile înfloritoare, în dispreț față de cetățeni.

Doamnelor și domnilor deputați din opoziție,

Trebuie să recunoașteți că nu este deloc lăudabil gestul dumneavoastră de a lovi prin toate mijloacele Guvernul României, atunci când țara are nevoie de solidaritate pentru binele cetățenilor care v-au ales și pe dumneavoastră. Este nevoie de fapte, de fapte care să demonstreze solidaritatea, și nu de declarații pe holurile Parlamentului.

În baza rapoartelor deja existente, pe care le puteți consulta oricând, veți putea contura concluzia că, în condițiile pe care le-au avut, toți factorii implicați în acțiunile ce au vizat înlăturarea efectelor inundațiilor au reușit rezolvarea problemelor cetățenilor din zonele sinistrate, și creșterea elementului de solidaritate umană la nivelul întregii țări.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Conform prevederilor legislației din domeniul prevenirii și gestionării situațiilor de urgență, Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor trebuie să asigure, prin intermediul prefecturilor, sub coordonarea unitară a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, informarea, înștiințarea și avertizarea populației cu privire la posibilitatea producerii de fenomene hidrometeorologice periculoase.

Este foarte grav că autorii moțiunii ignoră importanța avertizării hidrometeorologice, care are un rol decisiv pentru preîntâmpinarea pierderilor de vieți omenești, acesta fiind obiectivul primordial al autorităților în situații de urgență.

Referitor la acuzația privind refuzul actualilor guvernanți de a declara starea de urgență, acuzația este eronată, având în vedere că, în situațiile de genul celor produse în ultimele luni în România, sarcina prioritară a Guvernului este aceea de a mobiliza toate resursele materiale și umane existente, pentru ajutorarea sinistraților și înlăturarea efectelor calamităților.

Declararea stării de urgență ar fi generat efecte complexe, nejustificate de împrejurări, precum și limitarea exercitării unor drepturi și libertăți ale cetățenilor.

Totodată, declararea stării de urgență ar fi afectat în mod deosebit derularea unor programe sociale, atât de necesare unor categorii ale populației, precum și implementarea unor măsuri și programe obligatorii în cadrul programului de pregătire pentru aderarea României la Uniunea Europeană.

Guvernul României a decis în mod firesc să intervină în sprijinul celor afectați de inundații, cu utilizarea efectivelor și echipamentelor armatei, într-un cadru de perfectă normalitate, fără măsuri forțate, care în situația creată nu-și găseau locul.

Lipsa de informații a autorilor moțiunii este impardonabilă, și consider această dezbatere o pierdere de timp. Resping cu vehemență politica bazată pe specularea suferinței cetățeanului român, aflat în aceste zile, iată, din nou, sub furia apelor.

Nu vă cerem, stimați colegi, decât să fiți obiectivi și să vă reamintiți că cei care v-au trimis acum în Parlament au interesul major ca România să continue drumul spre Europa, să reușească să se dezvolte într-un climat sănătos.

Referitor la solicitările adresate în moțiunea dumneavoastră, vă prezentăm acțiunile prioritare întreprinse în vederea diminuării efectelor prezentelor și eventualelor inundații în trimestrul IV al anului 2005: executarea într-un ritm susținut a lucrărilor pentru refacerea construcțiilor hidrotehnice grav afectate de viiturile produse în perioada aprilie-august 2005; organizarea unor acțiuni de verificare a stării tehnice și funcționale a construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor, de pe râurile interioare și de la Dunăre; stabilirea măsurilor și lucrărilor necesare pentru punerea în siguranță a acestora, cu termene și responsabilități; verificarea stocurilor de materiale și mijloace de apărare împotriva inundațiilor, existente la deținătorii de lucrări și la comitetele județene și locale pentru situații de urgență, precum și a modului lor de depozitare; verificarea modului de organizare a fluxului informațional hidrometeorologic, de avertizare-alarmare a populației, la nivel de bazin hidrografic și județean, cu stabilirea măsurilor necesare pentru îmbunătățirea acestuia; verificarea în teren, la nivelul fiecărui județ, a zonelor prestabilite în planurile de apărare pentru inundarea dirijată în situații de urgență, pentru cunoașterea caracteristicilor acestora și a criteriilor pe baza cărora au fost stabilite; organizarea unor instruiri la nivelul fiecărui bazin hidrografic, cu participarea personalului implicat în activitatea de apărare împotriva inundațiilor, în vederea completării și reactualizării planurilor de apărare împotriva inundațiilor, existente la nivel local, județean și bazinal.

A fost finalizat draftul strategiei naționale de gestionare a inundațiilor. Este în curs de elaborare un proiect de hotărâre de Guvern privind programul de realizare a Planului național pentru prevenirea și combaterea inundațiilor, și finanțarea acestuia.

A fost prezentat, spre consultare și spre formularea de observații, ministerelor implicate și opiniei publice, "Manualul primarului". Va fi finalizată o metodologie pentru elaborarea Planului de acțiune în situații de urgență în domeniul apelor, la nivelul bazinului hidrografic. Este inițiată elaborarea unei proceduri de inspecție a lucrărilor hidrotehnice. A fost modificată și completată Legea apelor. Prin noul proiect al Legii apelor, se interzice tăierea la ras a perdelelor forestiere de protecție a digurilor și lacurilor de acumulare. Se interzice realizarea de balastiere sau lucrări de escavare în albie, în zona podurilor. Se interzice circulația autovehiculelor pe coronamentul digurilor și barajelor neamenajate în acest scop. Se interzice blocarea golirilor de fund ale barajelor, cu scopul de a reține în lacul de acumulare volume de apă suplimentare.

Conform noilor reglementări, activitatea de extragere a balastului, fără autorizație de gospodărire a apelor, constituie infracțiune, iar nerespectarea autorizației constituie contravenție. Încălcarea acestor obligații va fi pe viitor sancționată mult mai drastic, întrucât au fost majorate semnificativ amenzile, limita maximă ajungând la 800 milioane lei.

Se află în derulare o propunere de hotărâre de Guvern privind realizarea unui sistem informațional decizional integrat, la nivelul întregii țări, pentru prevenirea și combaterea efectelor dezastrelor.

Considerăm că nu am fost niciodată într-o stare de "nepăsare", iar măsurile de urgență pentru prevenirea unor noi pierderi umane și pagube materiale sunt puse deja în aplicare.

De asemenea, suntem în termen cu angajamentele asumate în fața celor două Camere ale Parlamentului României, în această vară, privind întreprinderea măsurilor pentru ajutarea celor sinistrați.

În acest sens, vă prezentăm raportul transparent și exact al modului de gestionare a fondurilor destinate înlăturării efectelor calamităților. În anexe legile sunt deja distribuite celor prezenți în sală, precum și reprezentanților mass-media.

Având în vedere cele expuse mai sus, solicităm plenului Camerei Deputaților să respingă astăzi, prin votul său, moțiunea care a făcut obiectul dezbaterii.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PNL și PD).

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc, domnule ministru.

În continuare, domnul ministru Borbely.

 
 

Domnul Borbely Laszlo (ministru delegat pentru lucrări publice și amenajarea teritoriului):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Sunt onorat că mă aflu în fața dumneavoastră să vă prezint care este stadiul actual privind reconstrucția caselor.

Parlamentul este instituția fundamentală a statului, și voi veni să prezint aceste informări de câte ori este nevoie. Însă, trebuie s-o spun, nu neapărat în contextul în care a fost formulată această moțiune, care - cu părere de rău o spun - nu folosește nimănui.

Speram ca moțiunea să cuprindă soluții, propuneri. Din păcate, nu este decât un exercițiu de imagine, care nu îi ajută cu nimic pe sinistrați.

Stimați colegi,

Anul acesta este anul inundațiilor, care au început la sfârșitul lunii aprilie, iar de atunci, în fiecare lună am avut o nedorită continuitate, care a creat o situație fără precedent.

Va prezint câteva cifre care sper să vă fie folositoare, în legătură cu dimensiunea dezastrului pe zona unde am responsabilitatea de a reduce efectele calamităților.

În urma inundațiilor din lunile aprilie și mai, care au avut loc în zona Banatului și în alte șapte județe, au fost grav avariate 1.420 de locuințe, din care 905 se reconstruiesc prin A.N.L., iar 439 necesită consolidare. Alte 76 de locuințe au fost adoptate pentru a fi reconstruite din donații.

După inundațiile din lunile iulie și august, au fost afectate total 7.230 de case din 31 de județe, din care 3.715 trebuie reconstruite, iar 3.515 necesită consolidare.

Ce a făcut Guvernul?, pentru că asta vă interesa. După primele inundații a adoptat Ordonanța de urgență, care a devenit lege, pentru a avea baza legală în alocarea fondurilor pentru reducerea efectelor calamităților. A alocat imediat 725 miliarde lei vechi, 72,5 milioane ron, pentru a reconstrui casele din județele Timiș, Caraș-Severin și alte câteva județe.

Pentru a asigura o transparență totală, am făcut o licitație deschisă, reducând perioada pentru proceduri, în ceea ce privește reconstrucția caselor. Prin această licitație am obținut prețuri foarte bune pentru case. Am selectat trei tipuri de proiecte: pe zidărie portantă, pe lemn și pe schelet metalic.

La licitația pentru lucrările de reconstrucție s-au prezentat 42 de firme, fiind selectate 16. Dintre acestea s-au încheiat contracte cu 13 firme, care s-au încadrat în valorile stabilite de CT-ul ministerului.

Casele din Banat sunt construite la un preț de circa 210 euro pe metrul pătrat. În Banat și în celelalte județe afectate de inundațiile din lunile aprilie și mai, cum v-am spus, trebuie să reconstruim 905 case până în 30 noiembrie. Cifra inițială era mult mai mică, însă după expertizarea a circa 900 de case, o expertizare responsabilă, s-a constatat că trebuie să reconstruim încă 294 de locuințe. Aceste case trebuiau dărâmate, iar amplasamentele eliberate, pentru a putea începe reconstrucția.

În acest moment, situația actuală se prezintă astfel: din cele 905 case care trebuie reconstruite, până azi s-au finalizat 150. Până la sfârșitul acestei luni, care înseamnă vineri, deci mai avem două zile - și o afirm cu responsabilitate - vor fi predate încă 111 case, deci un total de 261.

Până la sfârșitul lunii octombrie se vor finaliza alte 225, iar până la sfârșitul lunii noiembrie vor fi gata încă 419 case. Știu că nu este ușor, dar ne-am angajat și vom finaliza reconstrucția acestor locuințe.

Pentru celelalte județe afectate de inundațiile din iulie și august a trebuit să luăm o decizie și în funcție de timpul pe care îl aveam la dispoziție până la sfârșitul anului.

Consultându-ne cu autoritățile publice locale, cu cetățenii am decis să alocăm materiale de construcție pentru zonele inundate în iulie, august, astfel încât, cu un efort conjugat al Guvernului, al autorităților locale, al cetățenilor, al comunităților locale, casele să fie reconstruite până la venirea iernii.

Am organizat o licitație, deși nu era obligatoriu, pentru că aveam urgența care ne permitea să decidem altfel, am organizat o licitație la Bursa română de mărfuri și am obținut prețuri bune pentru materialele pe care le-am contractat.

Până acum am reușit să livrăm 85% din cantitatea de ciment contractată, ceea ce înseamnă 16.500 de tone, și ceea ce era cel mai important, ca să livrăm, ca să poată să facă fundațiile, și 99,5% din cantitatea totală de armătură - 2.258 de tone. Să nu credeți că este așa de ușor, ca în mai puțin de o lună de zile să livrezi peste 20.000 de tone de materiale! Să nu credeți că este așa de ușor!

Până la 30 octombrie vom livra toată cantitatea de materiale de construcție. Livrarea a fost organizată ținând cont de etapele de construcție, începând cu cimentul și armătura necesară pentru fundație și terminând cu materialele pentru acoperiș.

Pentru a veni în sprijinul sinistraților, am mai mobilizat 16,5 milioane RON, 165 de miliarde de lei vechi, din resursele proprii ale ministerului, pentru servicii de transport al molozului și pentru a sprijini reconstrucția caselor.

În plus, după inundațiile din ultimile zile, în urma cărora, din păcate au fost distruse iarăși mai mult de 230 de case, vom aloca din fonduri guvernamentale resursele necesare, chiar în ședința de mâine a Guvernului.

Până în acest moment am alocat de la bugetul statului 758 de miliarde de lei vechi pentru inundațiile din lunile iulie și august, iar pentru inundațiile din aprilie și mai 582 de miliarde de lei vechi.

Trebuie să fac precizarea că fondurile alocate inițial pentru zona Banatului au fost, din aceste fonduri, 14,3 milioane RON, deci 143 de miliarde de lei vechi, redirijate pentru casele afectate din Moldova, sudul țării și Transilvania.

Mai menționez faptul că din suma totală 365 de miliarde de lei vechi au fost din resursele proprii ale ministerului.

Din punct de vedere al reconstrucției, cea mai mare problemă este următoarea: inundațiile au venit în valuri. Practic, din luna aprilie, în fiecare lună au fost inundații. Vremea ploioasă a împiedicat de multe ori turnarea fundațiilor, eliberarea amplasamentelor, transportul materialelor de construcții.

Pentru reconstrucția caselor fiecare are responsabilitatea lui: Guvernul, autoritățile publice locale, constructorii, comunitățile locale!

Din păcate, trebuie să o spun, sunt primari care în loc să pună umărul la reconstrucția caselor celor care i-au ales, frânează această acțiune.

Unii constructori nu au înțeles că această reconstrucție a locuințelor este o investiție aparte, o investiție de suflet, o lucrare care nu se poate ascunde în spatele unor cifre sau explicații.

De aceea, am luat măsura rezilierii contractelor acolo unde constructorii nici după somații repetate nu și-au făcut datoria. Acest lucru nu înseamnă că vom amâna predarea caselor.

Este nevoie de solidaritate, stimați colegi. De solidaritate și din partea clasei politice.

De aceea, mi-a lăsat un gust amar această moțiune, pentru că, în loc să vină cu soluții, cu argumente, aruncă acuze, trebuie să o spun, chiar nefondate și neadevărate. Și, ca să fiu foarte concret, o să vă explic, pentru că așa îmi este firea și cred că am fost destul de explicit și până acum.

În legătură cu comuna Nănești, despre care se spune în moțiunea simplă că s-au primit doar fărâmituri din materiale, afirmația este nefondată, dacă nu chiar tendențioasă, cum, de altfel, din păcate, este întregul text al moțiunii.

În Nănești, atât cimentul, cât și armătura au fost asigurate în procent de 100%. Armătura a fost livrată în totalitate încă din 8 septembrie, respectiv 114 tone, iar ultimul transport de ciment a fost dus în 27 septembrie, cantitatea totală livrată fiind de 816 tone, pentru această comună.

Fiind mai curios din fire, am luat datele reconstrucției unor locuințe în perioada 2000 - 2004.

Iată ce am constatat. În 2002, în comuna Făcăieni au fost reconstruite 33 de locuințe. Casele au fost reconstruite, cele 33, în două luni și jumătate, fără licitație, cu un preț de 240 de euro pe metru pătrat, față de 210 în 2005. Hotârârea de Guvern a fost emisă numai în 6 decembrie 2002, mult după terminarea lucrărilor, pentru a acoperi exact suma cheltuită de constructor.

Având în vedere aceste aspecte, se pune și o problemă de legalitate, nemaivorbind de lipsa de transparență.

Dar nu este timpul să arătăm cu degetul unii către ceilalți. Eu cred că este nevoie de solidaritate, de empatie, de înțelegere a situației de excepție în care se află România. Trebuie să ne unim forțele cu toții pentru a depăși această situație. Nu este momentul dezbinării și al disputelor politicianiste.

Anul acesta este unul al inundațiilor, al reconstrucției caselor și al refacerii infrastructurii, cât putem să refacem.

Anul viitor, sper să fie într-adevăr anul investițiilor în infrastructură, și aici doresc să am sprijinul Parlamentului la discutarea bugetului, pentru că ceea ce au distrus inundațiile din acest an nu poate fi reconstruit în totalitate în câteva luni.

Eu cred cu tărie că în situația în care ne găsim acum, spiritul de întrajutorare și sprijinul pentru acțiunile pe care le întreprind instituțiile statului sunt prioritare.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea P.S.D.-ului).

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Începem dezbaterile. Rog grupurile care nu și-au desemnat vorbitorii să facă acest lucru.

Începem cu Grupul P.S.D. Va urma reprezentantul Grupului P.R.M.

Are cuvântul domnul deputat Dan Nica, din partea Grupului P.S.D.

 
 

Domnul Dan Nica:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnilor miniștri,

Stimați cetățeni,

Ar trebui să restabilim astăzi adevărul.

L-am ascultat pe domnul ministru Olteanu, încercând să vină cu o perdea de fum.

2001-2004.

Domnule ministru, iată ce spunea astăzi dimineață economist Intelligence unit: "În 2001-2004, produsul intern brut a crescut cu peste 5%, înregistrând chiar o creștere de 8,3% anul trecut".

Dacă privim motivele pentru care s-a întâmplat acest lucru, putem vorbi de un angajament politic mai mare în privința reformelor, a stabilizării, inflația a scăzut sub 10%, au sporit investițiile și încrederea investitorilor autohtoni și străini. Dar aceste lucruri, domnule ministru, n-ați vrut să le spuneți.

După cum vreau să spun că astăzi, faptul că doamna ministru Sulfina Barbu nu este prezentă aici, este un act de sfidare a Parlamentului.

Discutăm de inundații, discutăm despre efectele catastrofale ale inundațiilor, iar ministrul mediului nu este prezent în Parlament? Acest lucru este inadmisibil și intolerabil.

Dar știți de ce? Pentru că ceea ce noi vrem să spunem astăzi, adevărul, deranjează. Și o deranjează pe doamna ministru Sulfina Barbu, pentru că spunea domnul ministru Borbely că anul 2005 a fost anul inundațiilor.

Domnule ministru, anul 2005 a fost anul incompetenței și al prostiei, nu anul inundațiilor!

În Galați, toate comunele care sunt pe malul Siretului: Cosmești, Umbrărești, Ivești, Fundeni, Nămoloasa, Tudor Vladimirescu, Piscu, Braniștea, n-au fost inundate datorită celui de sus, ci datorită incompetenței, nepăsării și delăsării.

Doamna ministru Sulfina Barbu știa aceste lucruri, de aceasta nu a venit astăzi aici. Pentru că toate aceste sate au fost inundate pentru că nu au fost luate măsurile necesare pe lacurile de acumulare din bazinul Siretului.

La Călimănești, acolo unde trebuia să fie ultima stavilă, dacă erau ploi, lacul de acumulare, ca de altfel și toate celelalte lacuri de acumulare au fost menținute pline 99%, iar în noaptea de 13 iulie, la ora 3 dimineața a venit ordinul criminal, ordinul care a acoperit cu ape Cosmeștiul, și aveți aici, stimați colegi, 50 de familii din Cosmești, oameni care au venit să afle adevărul și să știe dacă vor fi pedepsiți cei vinovați și să știe când anume vor avea un acoperiș deasupra capului în această iarnă!

Iar acest ordin criminal, care a venit, oamenii s-au trezit cu apa deasupra capului, fără să fie preveniți de nimeni și fără să poată să-și salveze bunurile! Nici măcar prefectul județului Galați nu a știut de acest lucru!

De ce n-a venit doamna Sulfina Barbu? Pentru că toate aceste lucruri le avem aici!

Care a fost volumul lacurilor de acumulare? Iar oamenii din Cosmești au spus: "Cu o zi înainte traversai Siretul cu piciorul!". Când au dat drumul, criminal, la acest baraj de acumulare a venit o apă cât fluviul Dunărea și stăteau și se minunau:"Și cum, domnule, au inundat?!". Păi cum să nu inunde! Când au dat drumul la aproape 6.000 de metri cubi pe secundă! Capacitatea digului era de 3.000! A spulberat totul! Iar oamenii n-au știut absolut nimic!

Au fost și victime, dar ceea ce este foarte grav este că numărul celor care și-au pierdut agoniseala de o viață se cifrează la mii! Oameni care la ora actuală sunt părăsiți! Și ce aud în schimb? Doar o simplă demagogie! Guvernul care zice că va face și va drege! Unde? Când?! Întrebați-i pe cei care sunt sinistrați. Când vor avea un acoperiș deasupra capului? Noaptea temperatura scade la 3-4 grade și acești oameni întreabă: "Și noi unde vom dormi?" Copiii lor unde vor dormi? Părinții acestor oameni unde vor dormi? Aceasta este nepăsarea, dar ceea ce este cel mai important este faptul că nu a fost mâna celui de sus, ci a fost mâna omului.

Mâna omului a fost cea care a distrus comunele din județul Galați!

Cei care am mers și ne-am întâlnit cu acești oameni, i-am văzut cu lacrimile practic uscate, uitându-se la mâinile bătătorite de muncă și spunând: aceste mâini au adunat o agoniseală, pentru ca să avem și noi pentru copiii noștri și să avem și noi o bătrânețe liniștită.

Totul s-a dus! Și totul s-a dus pentru că cei care trebuiau să se ocupe și să-și facă datoria pentru care sunt plătiți și-au bătut joc! Și-au bătut joc de ei, au dat drumul la apele barajului de la Călimănești și au nenorocit zeci de sate și de comune.

Apa era la acoperișul caselor, oameni disperați, copii plângând! Nimeni nu știa dacă va scăpa cu viață! De ce? Pentru că cei de la Apele Române nu și-au făcut datoria, nu au luat măsurile pe care trebuiau să le ia! De aceea s-au construit lacuri de acumulare! Când vine o viitură oprești care este partea cea mai mare și dai drumul controlat la vale.

Dar aceste lucruri nu s-au dorit a fi cunoscute! Ce să ne mai mirăm că în Galați, director la Apele Române l-au adus de la Loto Pronosport?! Că așa a picat pe algoritmul politic!

Din 8 iulie s-a dat avertizare că vor veni ploi torențiale în zona Moldovei! Din 8 iulie, conform situației pe care noi o avem, nu s-a luat măsura să se deverseze nici un litru de apă din lacurile de acumulare! De aceea i-am nenorocit pe toți! Din acest motiv și-au pierdut oamenii casele, bunurile. Cine trebuie să-i despăgubească? Cei care sunt vinovați! Li s-au dat în bătaie de joc 8 milioane de lei celor care - atenție! - și-au pierdut casa. Celui care a avut doar doi pereți dărâmați sau doi pereți care au mai rămas în picioare i s-a spus: "Dumneata ai 50% afectat! Nu meriți nici un ban!".

Nici un cuvânt despre bunurile pe care le-au pierdut și care trebuie să le despăgubească cei care sunt vinovați! Apele Române! Pentru că acești oameni și-au pierdut tot ceea ce au agonisit datorită incompetenței, nepăsării acestor oameni. Și acest lucru îl spunem astăzi! Nu din alt motiv să știți că ne-am strâns, Camera Deputaților, să discutăm despre această moțiune, pentru că nu mai avem alte mijloace. Să convingem Guvernul, să convingem autoritățile competente că trebuie să ia măsuri și trebuie să facă dreptate. Acești oameni își merită despăgubirile de care au nevoie, iar Guvernul trebuie să le asigure un acoperiș: măcar o cameră și cu ceva deasupra capului. Nu slogane! Nu armături și ciment care ajung cu o zi înainte de a discuta noi moțiunea sau tocmai pentru că discutăm moțiunea, ci măsuri corecte, responsabile!

Stimați domni miniștri, veți avea sprijinul Partidului Social Democrat în orice acțiune pe care o întreprindeți în acest sens. În orice acțiune care se referă la banii pe care trebuie să-i alocați pentru ca acești oameni să supraviețuiască în această iarnă.

Și vă aduc aminte, domnule ministru Olteanu, că am depus Proiectul de Lege pentru acordarea despăgubirilor pentru cei sinistrați. N-ați vrut să-l discutăm, că poate astăzi eram cu un pas înainte! Aveau oamenii materiale de construcție! Ce așteptăm? Să vină iarna? Aceasta este responsabilitatea noastră și aceasta este dreptatea pe care noi o vrem. Dreptate pentru cei care și-au pierdut agoniseala de o viață, nevinovați, datorită greșelilor! Cei vinovați să plătească, să le dea despăgubiri pentru bunurile pe care și le-au pierdut acești oameni nevinovați și asigurarea unui acoperiș deasupra capului.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea P.S.D.-ului).

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul, în continuare, domnul deputat Liviu Codîrlă de la P.R.M. Se pregătește domnul deputat Cezar Preda din partea Coaliției.

 
 

Domnul Liviu Codîrlă:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnilor miniștri,

Doamnă ministru a mediului, din "nepăsare" absentă,

Dezbatem astăzi, moțiunea simplă, înaintată de deputații P.S.D, cu tema: "Nepăsarea". Înainte de a citi această moțiune, știindu-i doar titlul, "Nepăsarea", am încercat să ghicesc despre ce ar putea fi vorba în interiorul ei, la ce s-ar fi putut referi ea, având titlul acesta așa de general. S-ar fi putut referi la nepăsarea guvernului față de acutizarea crizei din sistemul asigurărilor pentru sănătate și al asistenței sanitare; sau s-ar fi putut referi foarte bine la nepăsarea guvernului față de diminuarea accentuată a resurselor sistemului de protecție socială; sau s-ar fi putut, la fel de bine, referi la neputința și incapacitatea guvernului de a gestiona criza inundațiilor din țară, care durează de șase luni și pare că nu se mai termină; sau s-ar fi putut referi, din păcate, la prea multele probleme care macină, în acest moment, răbdarea și puterea de a rezista a românilor: pensiile promise și nerecalculate, dezastrul din școli, gravele probleme din agricultură, asta pentru a enumera doar câteva dintre ele. După cum vedeți, mi-a fost imposibil să-mi dau seama.

Doamnelor și domnilor,

Din aprilie și până astăzi, "dezastru" a fost cuvântul ce a stat la ordinea zilei. România a trecut prin șase valuri succesive de inundații, care au măturat, rând pe rând, toate zonele țării. Și pentru a exemplifica, mă voi referi doar la județul Galați, al cărui reprezentant sunt în acest Parlament: 9 comune mari și un cartier al municipiului Galați au fost atinse de ape, cu 2.415 gospodării afectate, 1.771 de case inundate, 5 unități sociale (2 școli, o grădiniță, 2 biserici) complet distruse, 4.932 persoane evacuate, 14.000 ha de teren agricol inundat. Și asta într-un singur județ! Ce mai putem spune, după un astfel de coșmar? Putem spune că oamenii se dovedesc neputincioși în fața naturii dezlănțuite; dar mai putem spune și că reprezentanții lor, cei care îi guvernează, au făcut dovada lipsei totale de strategie coerentă în gestionarea efectelor acestor catastrofe naturale. Chiar și după atâtea valuri de ploi și inundații, guvernul e încă luat prin surprindere. Piesa se repetă, ca de pe un disc de gramofon stricat: inundații, imagini televizate cu reportaje de la fața locului, vaietele oamenilor, dezvinovățirile autorităților locale sau lipsa totală a acestora, în unele cazuri, premierul, elicopterul, promisiunile... și iată, s-a oprit ploaia, oficialitățile se întorc, cei sinistrați rămân să aștepte ajutoarele promise și care nu vin, și iarăși plouă, inundații, imagini, premierul, elicopterul, promisiunile ș.a.m.d.

Pe fond, lucrurile sunt mult mai grave. Nu sunt pompe pentru scoaterea apei, nici măcar în magazine, pentru a putea fi cumpărate, ce să mai vorbim de cele din partea guvernului, care nu vin, sau vin întotdeauna cu întârziere, nu sunt bărci, iar cele care sunt nu au motoare, ci doar vâsle, podurile de lemn ale armatei sunt de unică folosință, nu țin decât o singură ploaie, și, din păcate, n-au fost decât patru și acum s-au terminat. Și eu vorbesc de strategie!? Pentru premier, aceste șase luni de chin, cred că au avut și o parte bună: și-a completat garderoba cu cizme de cauciuc și pelerine de ploaie, s-a plimbat cu elicopterul, și-a făcut norma la "vizite de lucru" și chiar și-a creat și un hobby, la mare întrecere cu președintele Băsescu: "Podul de la Mărăcineni". Nu pot decât să deplâng situația în care ne aflăm și incapacitatea guvernului de a lua măsuri. După cum ați citit și dumneavoastră în moțiune, în județul Galați se distribuie procente: 74% ciment, 33% oțel-beton, nu știu cât la sută cherestea. Case nu distribuie nimeni. Am citit undeva că la nivelul întregii țări sunt aproape gata doar 49 de locuințe. Și peste o lună vine iarna !

Noi, cei de la Partidul România Mare, am reușit să dăruim o casă unei femei din Teleorman, am donat peste un miliard și jumătate de lei - strânși prin donarea salariului pe o lună a tuturor parlamentarilor - sinistraților din comunele Tudor Vladimirescu din județul Galați și Vadu Roșca din județul Vrancea și câteva camioane cu ajutoare strânse de membrii noștri.

Doamnelor și domnilor,

Solicităm guvernului să iasă din starea de amorțeală în care se află și să treacă la măsuri urgente pentru ajutorarea sinistraților, până nu va fi prea târziu pentru ei!

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea P.S.D.-ului).

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc. Are cuvântul domnul deputat Cezar Preda din partea Coaliției. Se pregătește domnul deputat Florin Iordache, din partea P.S.D.

 
 

Domnul Cezar Florin Preda:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnilor miniștri,

Stimați invitați din zonele sinistrate,

Coaliția majoritară consideră că lipsa de informații, ca să nu spunem reaua-credință a autorilor moțiunii, este impardonabilă. Respingem cu vehemență politica bazată pe specularea suferinței. De 15 ani politica autorilor moțiunii a fost bazată pe dezbinare, pe suferința cetățenilor, pentru a profita politic și material.

Se face campanie electorală pe suferința oamenilor! În Cosmești, de unde sunt stimații invitați, sunt alegeri parțiale în 30 octombrie. Încă o dată autorii acestei moțiuni, pe suferința oamenilor, încearcă să câștige capital politic.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, doar o clipă vă rog să așteptați. Am o rugăminte: să nu luați interviuri în sală. Dacă doriți să dați sau să luați interviuri, puteți să faceți acest lucru în afara sălii de ședință.

Îi rog și pe ziariști să țină seama de aceste reguli pe care de fiecare dată le-am respectat în sala de ședință.

Vă rog, domnule deputat, să continuați.

 
 

Domnul Cezar Florin Preda:

Mulțumesc, domnule președinte.

Politica noastră, a Coaliției, este de a solidariza în jurul suferinței și greutății toți cetățenii României.

Nouă ne pasă. Sprijinim un guvern care ne-a demonstrat că acționează pentru ca suferința concetățenilor noștri să fie scurtă și viața să reintre în normal.

Respingem fără echivoc această moțiune!

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii).

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul, în continuare, domnul deputat Florin Iordache. Se pregătește domnul deputat Petre Andea.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc mult.

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor invitați,

Nu este de mirare cum ne tratează doamna Sulfina Barbu pe noi, Parlamentul, în mod similar ...

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog să așteptați o clipă! Este a doua oară când spun că nu aveți voie să luați interviuri în sala de ședință! Dacă vă spun a treia oară, am să invit chestorii să vă scoată din sală. Vorbesc și de ziariști și mă refer și la invitați. Sunt reguli stricte, le respectăm cu toții. Puteți să dați interviuri în afara sălii, dacă doriți. Sau să luați interviuri, în măsura în care se dorește acest lucru.

Vă rog, domnule deputat, să continuați.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc mult, domnule președinte.

Doamna Sulfina Barbu, de modul în care tratează Parlamentul, la fel tratează și țara în videoconferințe și în vizite cu elicopterul.

În acest an, România a fost lovită de șapte valuri de inundații, asistând la un adevărat dezastru, soldat cu zeci de morți, mii de sinistrați și pagube materiale greu de evaluat.

Pentru a ne dovedi neputința, am putea spune că Dumnezeu s-a supărat pe români și se răzbună pe ei!

Realitatea este, însă, alta. Nu este vorba de neputința omului de rând în fața naturii, ci de incompetența, incapacitatea, lipsa de profesionalism și buna-credință a celor care conduc astăzi România. Să nu uităm că actualul guvern este rezultatul unor acorduri politice imorale, a unor jocuri de culise care nu respectă votul popular acordat în noiembrie 2004.

De fiecare dată puterea a susținut că furia naturii dezlănțuite a găsit-o nepregătită, dar nu a avut puterea să recunoască că cei care conduc astăzi vremelnic ministerele nu sunt cei mai potriviți!

Nu au fost respectate criteriile de competență și corectitudine, cât și capacitatea de a răspunde intereselor cetățenilor, numirile au fost făcute exclusiv pe criterii politice și clientelare.

Oamenii a căror agoniseală de o viață a fost înghițită de furia apelor nu visează să trăiască în hoteluri de lux, însă realitatea crudă este că în prag de iarnă ei nu vor avea deasupra capului nici măcar un acoperiș.

Au răbdat și au îndurat multe! Au mâncat ce au găsit, cu speranța că statul îi va ajuta să revină la viața de dinainte de inundații.

În județul Olt, în urma inundațiilor, au avut de suferit locuitorii din 47 de localități, au fost înregistrate victime, peste 2000 de case fiind grav afectate și peste 250 fiind complet distruse. S-a promis mult, s-a realizat, din păcate, puțin.

Unii, sătui de promisiunile pe care le-au făcut actualii guvernanți, s-au apucat să-și ridice singuri casele. Dar, cu siguranță, vor tremura portocaliu în această iarnă!

Ceilalți, a căror sănătate sau vârstă nu le permite să depună efort fizic mare, așteaptă și se roagă la Dumnezeu ca iarna să vină cât mai târziu.

Cu nepăsare și sfidare a nevoilor oamenilor au fost tratate și rugămințile locuitorilor din Colonești, care, în nenumărate rânduri au solicitat Ministerului mediului și Agenției Naționale "Apele Române" sprijin pentru decolmatarea și amenajarea pârâului Vedița. Acești oameni au ajuns exact ca în timpul invaziei otomane, când sătenii părăseau din calea invadatorilor locuințele, aceștia, atunci când plouă, pleacă în pribegie.

Ce vină au acești oameni ca să-i tratați în acest fel, domnilor guvernanți? Deși au avut parte de totala mediatizare a așa-ziselor acțiuni ale guvernanților, de rezolvarea problemelor sinistraților, toate acestea au rămas în faza de promisiune.

Deși există planuri de avertizare-alarmare pentru barajele din administrare, urmărirea și elaborarea acestora făcându-se în Comitetul ministerial pentru situații de urgență, acestea au rămas numai pe hârtie.

Trebuiau constituite la nivelul localităților, echipe de intervenție operativă, de dezvoltare a sistemului pentru avertizare și alarmare a populației.

Realitatea în teren este cu totul alta decât cea prezentată în timpul video-conferințelor și cea văzută din elicopter.

Este timpul să coborâți în mijlocul oamenilor, pentru că li s-a promis că vor trăi mai bine dar, din păcate, este din ce în ce mai rău.

Înțelegem să fim solidari, dar am constatat că acest Guvern este incapabil și incompetent să conducă mai departe România.

Este timpul să plecați odată cu ultimul val de inundații. (Aplauze din partea opoziției).

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Andea Petre. Se pregătește domnul deputat Corneliu Ciontu.

 
 

Domnul Petru Andea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați,

Opoziția, ca și puterea, pe căile specifice, de care dispun, încearcă să reducă din efectele dezastrului care a lovit România în acest an.

Un singur lucru, cu certitudine nu se mai poate recupera. Este vorba de viețile omenești care au dispărut în viituri. Aș propune ca, în memoria acestor suflete nevinovate, să păstrăm un moment de reculegere în aula Parlamentului. (Se păstrează un moment de reculegere).

Vă mulțumesc.

La al șaselea val de ploi diluviene ale acestui an nu avem voie să-l uităm pe primul. Reamintesc că, în aprilie, Banatul a fost transformat într-o adevărată deltă ce acoperea peste 25 de localități și aproape 160.000 de hectare de teren. În fața potopului, solidaritatea și seriozitatea nemțească a bănățenilor s-a manifestat exemplar. Cetățenii s-au mobilizat și s-au ajutat salvând, atât cât se putea, din calea puhoaielor.

Guvernanții și autoritățile locale s-au trezit, însă, foarte târziu. de-abia după trei săptămâni au venit, au văzut, au uitat. A rămas în urma lor doar o specie de firme, firme fantomă sau firme căpușă, le-am putea spune, de culoare portocalie, setoase de fondurile guvernamentale alocate pentru construirea de case pentru sinistrați.

Căldura verii a evaporat însă și din fonduri și din firme. Din mâlul Deltei Banatului au crescut, până acum, ceva peste 60 de case din cele aproape 900 de case promise.

Așa cum s-a mai spus, bănățenii, loviți de primul val de apă, sunt lăsați fără ajutor și în fața valului de frig ce se apropie. Autoritățile din județul Timiș, în frunte cu prefectul Ovidiu Drăgănescu, au acționat, de asemenea, tardiv, dezlânat și contraproductiv. Se grăbiseră să-l schimbe din funcție pe fostul director PSD-ist al Apelor Române, înlocuindu-l cu un client politic, susținut de PD, de profesie și ocupație contabil la o întreprindere. Noul director, care a luat funcția ca o sinecură, a fost complet depășit de situație și de responsabilități. A fost necesară rechemarea vechiului director, PSD-ist dar specialist.

Dacă la acestea adăugăm haosul distribuirii ajutoarelor, lentoarea lucrărilor de reconstruire a zonelor sinistrate, capacitatea scăzută de coordonare a eforturilor, apreciem că sunt motive suficiente pentru demiterea actualului prefect al județului Timiș.

Recent, parlamentarii Partidului Social Democrat din Timiș au lansat un nou apel energic pentru Guvern, care are obligații mari, în general, dar și mai mari într-un județ în care cetățenii, înșelați de promisiunile electorale, au votat masiv un "da" mincinos.

De patru luni însă, dinspre Banat, nu vedem la Palatul Victoria decât cinism, duplicitate, nepricepere și nepăsare. Cinică, considerăm, a fost enervarea domnului prim ministru Tăriceanu în dialogul cu sinistrații, pe care îi bănuia că dorm sub cerul liber doar pentru a li se construi un hotel.

Duplicitare au fost acuzele la adresa firmelor care, înaintea erei diluviene, au executat lucrări de consolidare a digurilor râurilor Timiș și Bega. Aceste firme, lista există, în mod inexplicabil câștigă și astăzi toate licitațiile organizate de Ministerul Mediului pentru proiectarea și executarea unor noi lucrări de hidroameliorații în zonele calamitate ale Banatului.

Dar, ne întrebăm retoric, cine să se mai intereseze, măcar din zborul elicopterului, de nevoile celor din Banat?

Președintele țării și primul-ministru au alte priorități, iar doamna ministru Sulfina Barbu este, probabil, încă supărată că nu a fost primită de sinistrați cu mare pompă.

După două luni de nepăsare, de uitare și tăcere, Guvernul se trezește și-l trimite în Timiș pe domnul ministru László Borbély cu unica misiune, apreciem, de a deveni candidat sigur la demisie și de a spăla astfel onoarea pierdută a aliaților la guvernare.

Am ascultat, recunosc, stupefiat, textul prezentat de domnul Olteanu care ne prezintă un șir lung de măsuri. Citez din aceste măsuri de combatere a calamităților și de prevenire a celor viitoare: verificări, instruiri, caietul primarului ș.a.m.d. Chiar dacă aș comenta măsura tehnică legată de exploatările de balastru... Bucureștiul nu are astfel de probleme, nu s-a excavat balastru nicăieri. Lacurile au ajuns să inunde capitala sau Costineștiul ș.a.m.d. Evident că lista măsurilor trebuie să continue și sunt încă multe altele care trebuie adăugate.

Pentru a exprima, cât mai sintetic, ce a devenit țara și, în particular, și Banatul sub guvernarea portocalie, am ales câteva cuvinte cheie, astfel: apă de ploaie - promisiunile electorale ale Alianței; Delta Banatului - obiectiv pentru turism guvernamental fără hotel asigurat; Mărăcineni - cuvânt rezonant în limba română, puncte de legătură, considerăm rimată, între "mărăcine" și "să trăiți bine!"; calamități - aici enumăr prefect, ministru ș.a.m.d.; potop - este ceea ce rămâne după actuala guvernare.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea opoziției).

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc.

Are cuvântul în continuare domnul deputat Corneliu Ciontu, se pregătește domnul deputat Vlase. (Adresându-se domnului deputat Manda).

Doar o clipă, după domnul Ciontu vă dau cuvântul pentru o chestiune de procedură, bănuiesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

M-ar bucura dacă această dezbatere și aceste cuvinte pe care le împărțim cu generozitate ar avea un sens, o eficiență. Din nefericire, mă tem că ele fac parte din coregrafia politică la care asistăm neputincioși în ultimele luni. Ne cufundăm în ridicol. Cufundăm în ridicol Parlamentul și nici măcar nu mai știm cine este vinovat, care este sursa dezbinării politice dintre noi.

Eu, unul, nu sunt aici pentru a căuta responsabilități, ci pentru a vă reconfirma intenția Grupului popular independent de a sta departe de această dispută. Știm bine că această moțiune nu este străină de lupta pentru putere politică, ea fiind un răspuns la presiunile neconstituționale ale puterii. Altfel spus, nu gospodăriile inundate ne interesează, ci funcțiile. Din acest motiv nu putem trata moțiunea de față decât cu o seriozitate trunchiată, deși subiectul este foarte grav și dureros.

În consecință, ne vom abține de la vot dar ne vom preciza poziția ca și cum ne-am afla în fața unei clase politice responsabile. Vinovații pentru actualele inundații nu sunt deasupra noastră, în cer, ci chiar și aici, în sală. Este o vinovăție difuză, întinsă pe 15 ani. Ea începe în 1990, când a fost stopat programul pentru îmbunătățiri funciare și protecție împotriva inundațiilor.

Sigur, era un program limitat, specific comunismului târziu, dar el și-ar fi dovedit eficiența în această perioadă. Am lăsat atunci pe drumuri mii de oameni. Am abandonat lucrări finalizate în proporție de 70% și nu am pus nimic în loc.

După 1990, nimeni nu a furnizat o strategie reală, pe termen lung, pentru amenajarea și reamenajarea teritoriului. În momentul în care ne aflăm, că vom deveni din ce în ce mai expuși capriciilor vremii, ajungem și la concluzia că infrastructura națională a expirat. Că nu mai avem poduri trainice, lacuri de acumulare suficiente, baraje funcționale. Aceasta pentru că responsabilii politici, indiferent de partid, au preferat licitațiile dubioase, lucrările de mântuială, defrișările ilegale.

Chiar și atunci când s-au efectuat lucrări, logica lor a fost parțială și ritmul lor inegal. Am făcut un dig pe Trotuș, un pod pe Siret, un baraj pe Argeș, dar fără a integra toate aceste construcții într-un plan autentic de protecție nu am avut rezultatele scontate.

De asemenea chestiuni avem nevoie pentru a preveni asemenea efecte.

Din punct de vedere politic voi crede cu adevărat că ne pasă de efectele inundațiilor atunci când partidele implicate în actualul blocaj parlamentar vor suspenda, până la venirea iernii, ostilitățile.

Haideți să luăm o pauză până vom rezolva problema celor care, în acest moment, nu mai au un acoperiș deasupra capului și până când vom pune pe hârtie o strategie pe termen lung pentru amenajarea teritoriului.

Haideți să le cerem specialiștilor români, reputați în domeniu, ca, plecând de la proiectul îmbunătățirilor funciare, care nu trebuie judecat ideologic (pentru că nu a fost întocmit cu Marx în brațe) să dezvolte un nou și autentic plan pe termen lung în care să fie prevăzute și salbe de lacuri și o mai bună distribuție a apei în perioadele secetoase și măsuri de siguranță împotriva alunecărilor de teren. Vorbesc de un plan minuțios, care cere un efort uriaș de concentrare în care fiecare pârâu sau hectar de teritoriul național contează.

Pentru un astfel de efort avem nevoie de o pace politică de trei luni, apoi, nestingheriți, putem reveni la lupte partinice.

Aceasta este propunerea noastră în fața acestei moțiuni. Propunem un armistițiu politic până la 1 ianuarie 2006, când acest ciclu al inundațiilor va fi depășit și când vom avea motive să credem că putem ține piept unui alt eventual ciclu.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Aveți cuvântul, domnule deputat, și, după aceea, domnul deputat Vlase.

 
 

Domnul Iulian Claudiu Manda:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnilor miniștri,

Nu aș fi vrut să iau cuvântul pentru că nu sunt un specialist în inundații. În afară de faptul că, alături de colegii mei din județul Dolj, i-am ajutat pe cei de acolo, atâta cât am putut, nu pot să vorbesc foarte mult. Însă, ascultându-i pe colegii mei de la Guvern și ascultând și moțiunea prezentată de doamna Rovana, îmi permit să vă fac, domnule președinte, câteva propuneri.

În primul rând, aș vrea să o cert pe colega mea, doamna Rovana Plumb, pentru că a avut inițiativa...

Voci din sală:

Propuneri!

 
 

Domnul Iulian Claudiu Manda:

Imediat, ajung și la propuneri, imediat, domnule președinte.

Deci voiam să o cert pe colega mea, doamna Rovana Plumb pentru că a avut inițiativa să prezinte în Parlament o moțiune de cenzură, o moțiune simplă în condițiile în care toate lucrurile merg bine în România din acest punct de vedere, în Banat s-au făcut case, s-au făcut și hoteluri, nu s-au pierdut vieți omenești. Îmi aduc aminte că actualul Guvern...

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, vă rog pe procedură. Dacă nu, vă înscrieți pe lista de vorbitori la grupul parlamentar.

 
 

Domnul Iulian Claudiu Manda:

În regulă, domnule președinte.

Pe procedură spuneam așa și închei ce am început din respect pentru colegii mei. Spuneam doar că îmi aduc aminte că la Iași s-au alocat fonduri pentru rezolvarea problemelor inundațiilor, deși nu fuseseră inundații în perioada respectivă.

Acum pe procedură vreau să vă fac următoarele propuneri. În primul rând v-aș propune să facem un apel nominal pentru cei de la presă și pentru cei care au venit din județe, unde au avut probleme, să-i vadă pe parlamentarii de la putere cât de interesați sunt de acest subiect și de ce se întâmplă în România reală.

În al doilea rând, v-aș ruga să invitați liderii de grup parlamentar, de la Alianță, să vină și să ne explice nouă, să explice celor de la mas media și celor din sală de ce, atunci când domnul Marcu venea și ne propunea să sistăm discuțiile despre regulament și să abordăm problemele reale ale românilor, nu au făcut nimic în acest sens. Dimpotrivă, având majoritate în Parlament și în Biroul permanent fac astfel de lucruri.

La fel, aș vrea să citez și sper să uzeze de dreptul la replică parlamentari din partidele parlamentare de la putere din județele Vrancea, pe domnul Momanu V. Corneliu, Săpunaru C. Nini,... (Comentarii în rândul Puterii).

Da, îi citez să vină, să ne spună de ce...

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, vă informez, cronometrez timpul în care vorbiți și voi scădea timpul din timpul afectat Grupului PSD.

 
 

Domnul Iulian Claudiu Manda:

Domnule președinte, închei cu o singură frază, și anume vreau să fac o propunere Biroului permanent pentru că am ascultat aici, cei de la PSD și din opoziție spuneau că sunt probleme grave, cei de la Putere spun că situația este sub control, vreau să vă propun ca, de acum în colo, ședințele la Parlament să se încheie, cel mai devreme, la ora 19,00, indiferent dacă sunt comisii sau plen. Astfel, parlamentarii de la Putere se pot uita la televizor să vadă ce se întâmplă în România reală, pentru că din datele pe care ni le prezintă credem că lucrurile merg foarte bine.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, am scăzut două minute de la Grupul parlamentar al PSD. În legătură cu chestiunile de procedură, apelul nominal nu pot să-l fac la acest moment. În ceea ce privește responsabilitatea deciziilor la nivelul grupurilor, colegii noștri și le asumă, lideri sau membri ai grupului, și, sigur, fiecare răspunde în fața electoratului așa cum dorește.

Domnule deputat Vlase, aveți cuvântul. Urmează, de la PRM, domnul deputat Ioan Rus.

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Domnilor miniștri,

Stimată doamnă ministru, sper că ne priviți la televizor din biroul dumneavoastră.

Zona Valea Muntelui din județul Bacău, dar și din întreaga țară, au fost, în acest an, grav afectată de inundații. În urma deplasărilor pe care le-am făcut în teren în zonele afectate pentru a vedea cum decurg lucrările de refacere și reabilitare a locuințelor și infrastructurii afectate ca urmare a dezastrelor produse de inundații, am constatat deficiențe ale celor abilitați de Guvern să gestioneze în situația de criză existentă.

Este îngrijorător faptul că reprezentanții Guvernului în teritoriu tind să cosmetizeze rapoartele cu realizări. Din întâlnirile cu cetățenii, din relatările presei se observă că situația din teren este diferită față de rapoartele oficiale. Aspect constatat, cu siguranță, chiar și de domnul prim ministru în timpul vizitei efectuate în județul Bacău. Realitatea este crudă, iarna se apropie, oamenii locuiesc în corturi sau prin vecini, nu au locuințe și mai este doar o lună în care se mai poate construi câte ceva.

Au fost 950 de case afectate și astăzi, când vorbim, numărul aflat în diverse stadii de execuție este sub 10.

Oameni năpăstuiți, rămași fără acoperiș în prag de iarnă, întreabă, pe bună dreptate, la ce a folosit acea desfășurare de forțe care dă bine la imaginea guvernanților din perioada iulie-august, când orașul Comănești a devenit o adevărată bază de elicoptere.

Rămâne memorabil și, vă rog să-mi permiteți să vă povestesc acest moment, în care domnul ministru Flutur ne-a dat jos pe noi și reprezentanții Romsilva, ai drumurilor județene, Apelor Române din elicopter pentru a face loc reprezentanților presei, astfel făcându-se un survol al zonelor inundate doar pentru imaginea domnului ministru și nu pentru a constata, împreună cu specialiștii, ce probleme sunt.

Dacă avem în vedere situația mai multor cetățeni din comuna Asău, caz relatat și în mas media, care nu au apelat la ajutorul jandarmilor și al militarilor pentru a-și scoate mâlul din case și s-au descurcat singuri, fiind tratați de parcă nu ar fi pățit nimic și, în consecință, neprimind nici un fel de ajutoare materiale, se naște, în mod inevitabil, următoarea întrebare: care a fost modalitatea de distribuire a acestor ajutoare, domnule ministru, pe care ați făcut-o cu colegii dumneavoastră și cu cei abilitați de Guvern cu atribuții în acest sens și dacă situația din județul Bacău nu cumva este generalizată la nivelul întregii țări. În acest context v-aș solicita să prezentați punctul dumneavoastră de vedere referitor la modalitatea de împărțire a acestor ajutoare la nivelul întregii țări.

Lipsa terenului pentru case face ca materialele de construcție acordate cetățenilor să fie inutilizabile. Cred că nu este corect să stăm să așteptăm ca oamenii să intre în greva foamei. Avem un caz, chiar zilele acestea, cazul domnului Ștefănescu, din comuna Agăș, pe care chiar domnul prim ministru l-a cunoscut în ultima vizită efectuată în județul Bacău, care are 8 saci de ciment, dar nu are pământ pe care să construiască o casă. În contextul în care acest teren nu există la Romsilva, așa cum pe bună dreptate v-ați exprimat la întâlnirea din județul nostru, de unde îl veți lua? De unde se va procura acest teren și care va fi soluția legală în acest sens?

La nivelul întregii țări care este situația terenurilor de construcție a acestor case? Este oare corect, domnule ministru, să dați iarna o astfel de hotărâre de guvern care să soluționeze problema terenului de construcție al caselor sinistraților, așa cum ați precizat în timpul vizitelor efectuate în județul nostru? Iar dacă această hotărâre va apărea iarna, așa cum ați precizat, când se vor apuca oamenii de construcții? Pentru că, sincer să vă spun, domnule ministru, eu am o problemă. Mie îmi este frig acum în casă, unde stau, și nu știu cum este să stai afară.

S-au lansat fel și fel de acuzații la adresa celor care au defrișat pădurile. Au fost toate organismele de control ale Guvernului și au constatat în aceste nouă luni de controale sistematice pe Valea Muntelui că nu este nimeni vinovat.

Mai mult decât atât, în zonele afectate de inundații nu sunt exploatări forestiere. La Direcția Apelor Siret care, surprinzător, în anul 2005 are în dotare câteva tractoare și un buldozer nu s-a efectuat nici un metru măcar de lucrări hidrologice a Râului Trotuș și nici fonduri pentru asemenea lucrări esențiale, de altfel, nu au fost alocate.

De asemenea, aș vrea să informez colegii și pe dumneavoastră, domnilor miniștri, că directorul Direcției Apelor Siret, care era un specialist în hidrologie, numit în funcție în perioada guvernării de tristă amintire a Convenției Democratice și păstrat de PSD datorită profesionalismului și datorită faptului că era un specialist, a fost schimbat pe criterii pe care, probabil, tot dumneavoastră le știți. Se naște, fără dubiu, problema inexistenței unei strategii unitare a Guvernului României referitoare la remedierea efectelor inundațiilor. Ce eficiență au politicile duse și cât de bine sunt ele conturate în contextul în care reprezentanții dumneavoastră în teritoriu nu reușesc să gestioneze această problemă. Așa cum este precizat în media locală și cum cetățenii din localitățile afectate reclamă, sunt tratate efectele și nu cauzele. Lipsa unor lucrări eficiente la regularizările râurilor și lipsa unor programe eficiente de împădurire creează premisele unor noi catastrofe.

Când va oferi Guvernul o strategie cu termene clare de implementare și cu resurse suficiente pentru rezolvarea cauzelor care au condus la asemenea inundații catastrofale?

În acest context, vă solicit să prezentați punctul de vedere oficial al Guvernului cu privire la lipsa terenurilor de construcții la nivelul întregii țări și dacă Guvernul a întocmit evaluări exacte la nivelul fiecărui județ.

De asemenea, vă solicit să prezentați punctul de vedere oficial al Guvernului cu privire la soluțiile juridice referitoare la acordarea acestor terenuri de construcție pentru cetățeni și să ne spuneți dacă, cumva, această hotărâre de guvern va veni în luna decembrie, 2005.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea opoziției).

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Ioan Rus, de la PRM, se pregătește domnul deputat Vlad Mănăstireanu.

 
 

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Doamnă ministru al mediului,

Domnilor miniștri,

Stimați invitați,

Anul 2005 a fost unul cu totul nefast pentru România. Cu o conducere superioară, bazată numai pe căpătuială și răzbunare, România a ajuns țara lui Papură Vodă. Dumnezeu ne-a bătut pentru nevredniciile ce zilnic le săvârșim. Astfel, din primăvară, în Banat, și până astăzi, iată, șapte valuri de ploi, urmate de inundații, au terorizat România și pe cei cuprinși de ape.

Neputințele Guvernului s-au răsfrânt în teritoriu. Erau cuprinse de ape localitățile din Banat și la Guvern nu se mișcase nimic. Totul se rezuma doar la știri și declarații. Neputința domina Guvernul.

Cei puși să apere pe cei în necaz erau depășiți. Moartea și sărăcia și-au dat mâna, triumfând împreună în fața celor slab pregătiți și fără orientare. De ce râul Timiș a trebuit să fie lăsat să facă atâta dezastru, iar cei care l-au provocat n-au calculat consecințele? Cine se face vinovat că haosul și dezordinea erau la ele acasă?

Nu s-a decretat stare de urgență sau de necesitate, deși cadrul legal exista. Acest refuz de a decreta starea de urgență s-a datorat unui strict calcul politicianist. Guvernul Tăriceanu era terorizat de Cotroceni, cu declanșarea alegerilor anticipate, premierul fiind nevoit să-și anunțe demisia, apoi să revină, timp în care mii de români se confruntau cu inundațiile. Aici s-a văzut mintea bolnavă a marinarului, de a fi preocupat de mărire și conducere; nu conta că cei care ar trebui conduși rămâneau fără casă.

Aici trebuia intervenit prompt, domnule președinte. Președintele CSAT trebuia să retragă militarii din Irak și să-i trimită în Banat, nu să vină cei din Ungaria, umilindu-ne și mai rău.

Trecuse prima săptămână de inundații și ministrul mediului da ordine din București și nu se deplasase pe teren. Doar premierul trecuse pe acolo și le explicase oamenilor că nu le poate construi un hotel, atrăgându-și oprobiul public și demonstrând că a scăpat situația de sub control. Au urmat măsurile în Banat. Întrebare: după cinci luni, câte case sunt gata în această zonă și câți le locuiesc ? Din raportul prefectului de Timiș, în județ s-a contractat realizarea a 548 de case. Astăzi sunt trasate fundațiile a 521 de case și sunt terminate doar 494 de fundații.

După cinci luni, timp în care atât ministru Laszlo Borbely cât și Sulfina Barbu s-au întrecut în raportări festiviste și și-au plasat la construit case pe bani publici favoriții lor, prefectul de Timiș declară că nu are cine să construiască locuințele contractate de stat.

Au venit ploile din vară și 21 de județe au fost cuprinse de apă. În Teleorman, o bătrână a rămas fără casă și, plângându-și soarta la o emisiune pe postul OTV, a fost auzită de președintele PRM, dl. senator doctor Corneliu Vadim Tudor. Cu ajutorul unor oameni de bine, peremiști din comuna Râșca, jud. Suceava, biata bătrânică a primit cheile unei case noi, chiar din mâinile omului cu suflet mare, Vadim, în care s-a și mutat, fiind asigurată că iarna nu o va prinde sub cerul liber. Este vorba de Popa Călina, de 75 de ani, din comuna Dobrotești, jud. Teleorman.

Domnule președinte, parlamentarii din Teleorman, din opoziție, vor să mai adauge ceva. (Râsete din partea Puterii).

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Îi rog pe toți parlamentarii să ia loc.

Stimați colegi din Coaliție, aveți nenumărate minute pe care le puteți folosi pentru intervenții. Am înțeles că ați decis să vorbiți doar 10 secunde pe această temă. Vă rog să vă păstrați decizia până la capăt și să nu vorbiți din bănci, totuși.

Vă rog să continuați.

 
 

Domnul Ioan Aurel Rus:

Mulțumesc, domnule președinte.

După ce, în vară, la inițiativa președintelui PRM, toți parlamentarii acestui partid și-au dat leafa pe luna iulie, în valoare de 30 milioane lei vechi de persoană, însumând peste 1,5 miliarde lei vechi, a venit rândul celor din județele afectate să se implice și pe plan local. Filiala PRM Bistrița Năsăud a dus ajutoare în localitatea Țagu, același județ, unde 24 de case au fost distruse de furia apelor, dar și în comunele Capu Câmpului și Boroaia, jud. Suceava.

Atenție! Inundațiile nu au ocolit nici județul Harghita. Acolo torenții au produs inundații de-a dreptul apocaliptice, cum nu s-au mai înregistrat nicăieri, nici în România, nici în Europa. Un simplu pârâu, altădată trecut cu piciorul și de un copil, în doar 15 minute și-a mărit debitul de numai puțin de 200 ori. În Harghita, președintele Băsescu nu s-a deplasat doar pentru ravagiile meteorologice, ci datorită faptului că a primit informații că în zonă s-a creat o atmosferă tensionată, oamenii dând vina pe senatorul "drujbă", a se înțelege Attila Verestoy, cel care "a bărbierit" versanții munților cu numeroasele sale gatere și exploatări forestiere, care i-au adus averi apreciabile.

Ca termen de comparație, rugăm a se consta că în județul învecinat Covasna, care nu are un "mafiot" de talia celui din Harghita, inundațiile au fost mult mai mici. Suita prezidențială, venită în sprijinul lui Versetoy, avea un pitic tip Charlie Chaplin, pe numele său Gabriel Naghi, directorul SPP, despre care gurile rele spun că are unele interese lemnoase prin pădurile Transilvaniei.

Țara se chinuia rău, Siretul chiar zdruncinase neputința Guvernului.

Țara se afla sub ape. Și mureau oameni. Iar marinarul șef chefuia la mare la Cireșica, jucând geamparalele cu niște țigănci. Ba chiar s-a așezat în genunchi în fața lor, izbind dușumeaua cu palmele. Situație degradantă și pentru un pierde-vară, darămite pentru un președinte de stat.

La ultimul val de inundații, ce a cuprins Costineștiul, Tuzla, o parte a litoralului, județul Ialomița și chiar capitala, București, de aici, din Camera Deputaților, nu s-a vrut să fie lăsați parlamentarii să meargă în județe.

Dorința oarbă de schimbarea președinților celor două Camee ale Parlamentului României a întunecat mintea celor din patrulaterul negru, care au decis lupta pentru scaun. Numai că s-a întâmplat ceva. Casa Poporului a devenit Casa Potopului, din păcate. Dar pentru asta nu este de vină Parlamentul, ci indolența care a pus stăpânire peste țară de 15 ani încoace.

Dacă parlamentarii nu se duc la inundații, vin inundațiile în Parlament.

În urma apelurilor făcute de Biserica Ortodoxă Română, de diferite fundații și ONG-uri, de posturile de radio și televiziune, de toată media națională, s-au organizat teledonuri și colecte pentru ajutorul sinistraților, însă nimeni nu știe câți bani s-au adunat și ce s-a făcut cu ei.

Am primit astăzi un centralizator din partea Guvernului, nu se regăsesc câteva ministere. Ministerul Justiției nu a dat nici un ban pentru inundații? Biserica Ortodoxă Română nu apare aici, deși sumele au fost foarte mari. Ministerul de Externe, Ministerul Culturii și Cultelor, care avea un ministru plimbăreț, pe toate ecranele arătând că se mișcă dintr-un loc în altul foarte ușor, Ministerul Comunicațiilor și Informațiilor. Dacă din aceste ministere oamenii se simt lezați prin ceea ce am spus eu, să spună adevărul, să vedem câți bani s-au adunat pentru sinistrați și ce a făcut acest guvern iresponsabil cu ei.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc foarte mult.

Ați depășit timpul cu un minut.

Are cuvântul domnul deputat Vlad Mănăstireanu. Se pregătește domnul deputat Mihai Tănăsescu.

 
 

Domnul Alexandru Vladimir Mănăstireanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnilor miniștri,

Stimați cetățeni,

Inundațiile din acest an au afectat, pe lângă miile de case și gospodării, și infrastructura rutieră și feroviară. Au afectat, de asemenea, și viteza de reacție a conducerii Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Locuințelor, lăsându-l pe inegalabilul ministru Dobre fără replică verbală, dar și faptică.

Au căzut sub furia apelor 1064 de poduri și podețe, au fost avariate 75 de punți pietonale, 9 km de drumuri naționale, 265 km drumuri județene și 906 km drumuri comunale. Au fost refăcute, în schimb, zero poduri și podețe, zero punți pietonale, zero km de drumuri.

Mai mult decât atât, au fost alocați banii pentru refacerea infrastructurii prin licitații mai mult sau mai puțin deschise, dar nu s-a făcut aproape nimic. S-a urmărit doar restituirea fondurilor către clientela politică a dezastruoasei alianțe portocalii, însă pe suferința celor care stau sub cerul liber. În schimb, am putut asista cu stupoare cu ministrul Gheorghe Dobre, urmând exemplul șefului său de partid, nu s-a ocupat decât de de-acum vestitul pod rupt de la Mărăcineni devenit între timp loc de sărbătorit ziua de naștere a președintelui țării și de pelerinaj electoral pentru actuala putere, lansându-se concursul cu tema "Vii mai des, câștigi mai mult!"

Și toate acestea în timp ce la doar câteva zeci de kilometri, pe drumul european, se prăbușește un alt pod de mare importanță pentru traficul rutier.

În plină criză a inundațiilor, în perioada în care ministrul ar fi trebuit să se ocupe de reconstrucția zonelor afectate, acesta nu găsește altceva mai bun de făcut decât să suspende din funcții toți directorii din minister, invocând ineficiența acestora, compensată, de altfel, de capacitatea debordantă a ministrului și a secretarilor de stat.

Domnule ministru, cine se ocupă cu refacerea podurilor, a aleilor de cale ferată, a drumurilor naționale, județene și comunale, tot patronii de la Golden Blitz, între două feluri de mâncare servite găștii portocalii?

Dacă forțăm un paralelism cu un bine-cunoscut personaj de film, ministrul Gheorghe Dobre ar putea fi lejer agentul 000. Zero drumuri reparate, zero poduri refăcute, zero podețe reconstruite. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al P.S.D.)

Numai că spre deosebire de eroul filmelor americane, eroul Alianței nu face bine nimănui.

Cu tot efortul firmelor, a teledonurilor, a donațiilor și altor acte de omenie normale și necesare în astfel de momente, precum și prin fondurile alocate de la buget, sumele strânse depășesc cu puțin 300 milioane de euro, insuficienți, dar atât de necesari pentru semenii noștri care vor trece iarna în corturi. Și asta deoarece autoritățile statului, luate prin surprindere de câștigarea guvernării, nu și-au revenit nici după nouă luni de guvernare și nici după ploile catastrofale, și gestionează deficitar fondurile, și, mai presus decât nevoile oamenilor, pun interesele personale privind deținerea puterii absolute. Nici nu este de mirare că nu s-a reconstruit mai nimic, când de-abia în luna septembrie apare hotărârea de guvern pentru aprobarea localităților și a sumelor ce se acordă reparării caselor din zonele în care s-au produs calamități naturale.

Ați făcut, domnule ministru Borbely, o înșiruire amețitoare de sume alocate, de procente care mai de care mai ridicate. Ne-ați înșiruit miile de tone de materiale pe care le-ați alocat pentru reconstrucție și ne-ați spus ce eforturi deosebite ați făcut pentru a-i ajuta pe sinistrați.

Însă eu vă întreb ca om, rușinat de incapacitatea dumneavoastră, nu era normal să faceți așa? Nu era normal să faceți și ce opoziția v-a cerut pentru a veni mai repede în sprijinul semenilor noștri? Să decretați starea de urgență? Să țineți cont de sugestiile pe care vi le-am dat noi, social-democrații? Să nu vă ocupați de demiteri și reveniri asupra demisiilor, de concedii, de mese pe litoral și să ajutați oamenii rămași fără agoniseala de o viață și unii fără rude?

Răspunsul din partea dumneavoastră a venit pe cât de sec, pe atât de inconștient: "Sunt cereri politicianiste".

O să ne vorbiți probabil de solidaritate, și ne-ați vorbit chiar de ea, inclusiv de cea a clasei politice, iar eu vă spun, am fost și suntem solidari. Însă vă întreb: nu vă este rușine? Când toate întâmpinările noastre au fost primite cu acuze ieftine și stereotipe, de parcă noi suntem la putere, și dumneavoastră în opoziție.

Stimați colegi, ați mai vizitat în ultimele luni localitățile afectate din Banat și Moldova? Eu sunt convins că nu, deoarece prioritățile dumneavoastră sunt lupta pentru fotolii înalte, și nu pentru nevoile oamenilor.

Vă spun că realitatea în zonele afectate este aproape la fel de tristă. Apele s-au retras, însă oamenii care stau sub cerul liber au rămas fără ajutoarele și sprijinul promis. Drumurile distruse care izolează localități întregi sunt încă nereparate.

Priviți în ochii triști ai oamenilor care astăzi sunt o parte între noi și care și-au pierdut speranța de a mai trăi, nemaispunând cum, și o să vedeți probabil casele pe care și le-au pierdut, pământurile pe care nu le mai au, rudele care le-au dispărut și promisiunile care s-au dus pe apa sâmbetei.

E timpul să vă treziți la realitate și să guvernați țara. Țara care acum este a nimănui.

Ați crezut că este ușor, ați constatat probabil că nu, și vă ascundeți după alte așa numite priorități.

Am să închei și am să fac o propunere. În videoconferința de acum două săptămâni, primul-ministru s-a declarat nemulțumit de ritmul refacerii caselor și a infrastructurii afectate de inundații.

Domnule Călin Popescu-Tăriceanu, aveți soluția la îndemâna dumneavoastră și vă cerem s-o aplicați. Continuați remaniera guvernamentală și de această dată începeți cu ministrul Gheorghe Dobre. (Aplauze)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul în continuare domnul deputat Mihai Tănăsescu.

Se pregătește doamna deputat Rovana Plumb.

Se ocupă secretarii de ședință de contabilizarea timpului.

Doamna Rovana Plumb va fi ultimul vorbitor.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Nicolae Mihai Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am să fiu foarte scurt în intervenția mea. Salut invitații care sunt prezenți în această dimineață aici, în sala Parlamentului. (Aplauze).

N-aș fi vrut inițial să iau cuvântul, dar această hârtie a ministrului Borbely mă face să vin în fața dumneavoastră și să spun: minciună, minciună, minciună!

Cum puteți să veniți, domnule ministru, cu un asemenea document în fața noastră, să ne spuneți că sunt cheltuiți pe anul 2005 16 mii de miliarde din ăia vechi. Spuneți că sunt venituri din privatizare, nu știți legea, domnule ministru?! Veniturile din privatizare se folosesc cu altă destinație, și nu pentru inundații.

Veniți, domnule ministru, și ne spuneți că veți cheltui din împrumuturile de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei și de la Banca Mondială bani?!

Domnule ministru, ca să puteți să cheltuiți acești bani trebuie să aveți bani în buget, iar dumneavoastră, în inconștiența dumneavoastră, ați cedat la rectificare 13 mii de miliarde. De ce, domnule ministru? Și veniți acum și cereți solidaritate Parlamentului să vă dea mai mulți bani pentru infrastructură în bugetul pe 2006? E rușine, domnule ministru! Veniți cu demagogii în fața acestor oameni care se uită la dumneavoastră și vă cred.

Nu vă spun decât un singur lucru: minciuna și incompetența dumneavoastră duc țara asta de râpă. (Aplauze din partea Opoziției).

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Doamna deputat Rovana Plumb.

 
 

Doamna Rovana Plumb:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați invitați,

Dragi colegi și domnilor miniștri,

Am ascultat cu mare atenție punctul de vedere pe care dumneavoastră l-ați prezentat ca reprezentanți ai Guvernului și m-aș fi așteptat să aud măcar un regret din partea dumneavoastră pentru persoanele care au decedat în urma inundațiilor, o minimă decență v-ar fi obligat, domnilor miniștri, să admiteți că dincolo de fenomenele meteorologice...

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Doamna deputat, am o rugăminte, dacă puteți să vorbiți exclusiv în microfoane.

 
 

Doamna Rovana Plumb:

Da, domnule președinte. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog, doamna deputat.

 
 

Doamna Rovana Plumb:

O minimă decență v-ar fi obligat, domnilor guvernanți, să admiteți că dincolo de fenomenele meteorogice, aveți și dumneavoastră o mare parte din vină. Vorbiți de patru ani de guvernare social-democrată, vorbiți de cei patru ani marca Năstase? Știți ce s-a întâmplat în această perioadă? Performanță, domnilor, în domeniul protecției mediului! (Aplauze din partea Opoziției). Performanță pentru că au fost programe investiționale de patru ori mai mari decât în perioada... domnule președinte, vă rog să-mi asigurați liniștea.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Doar o clipă, doamna deputat. Vă rog să opriți cronometrele.

Stimați colegi, nu vă înfierbântați, nu, nu, dumneavoastră. (Se adresează deputaților de la Putere). Dacă doriți să luați cuvântul, aveți posibilitatea s-o faceți, dar nu din bancă! Pentru că nu acestea sunt regulile parlamentare și sunt oameni care au venit aici să vadă cum funcționează Parlamentul.

Fiecare are dreptul să se exprime. Vă rog să respectați acest drept și încă o dată vă rog insistent să faceți liniște în sală.

Doamna deputat, puteți continua.

 
 

Doamna Rovana Plumb:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

2001-2004 au însemnat programe investiționale în domeniul protecției mediului de patru ori mai mari decât în perioada anterioară, între '96 și 2000.

S-au alocat pentru cheltuieli de capital 9 mii de miliarde, din care peste 7 mii de miliarde au fost dedicate în exclusivitate strategiei împotriva inundațiilor.

S-a elaborat strategia în domeniul dezvoltării apelor, precum și de luptă și de apărare împotriva inundațiilor. Habar n-are doamna ministru Sulfina Barbu că au fost elaborate în anul 2003, pe baza schimbărilor climatice... Știți ceva? În domeniul protecției mediului, Guvernul Năstase v-a dat o mașină la cheie. Dumneavoastră nici măcar nu puteți să-i puneți benzină.

Vorbiți de paragina din domeniul sistemului de protecție a mediului?! Dumneavoastră, care ați distrus model instituțional european implementat de Guvernul Năstase printr-un program PHARE de 3,5 milioane euro?

Dumneavoastră, care ați schimbat în sistemul de gospodărire a apelor specialiștii în plină criză a inundațiilor?

Nu e adevărat că pentru lucrările de pe râul Bistra s-au acordat 300 de miliarde de lei. Nu e adevărat că s-a decontat vreo lucrare pentru cantonul Obreja din județul Caraș-Severin, dar este adevărat, doamnelor și domnilor, că au încredințat direct o lucrare de infrastructură tot în județul Caraș-Severin, în sumă de 135 de miliarde pentru o firmă care nici măcar nu are stație de betoane. (Aplauze din partea Opoziției).

Ați spus, prin punctul de vedere pe care l-ați prezentat, că în România fenomenele meteo au atins în acest an maxime istorice. Maxime istorice, doamnelor și domnilor, dublate de maxime istorice de incompetență ale actualului guvern.

După șase valuri de inundații, cum ați spus, președintele și premierul au reușit, în sfârșit, să-și facă rost de o viitură de protocol, o viitură de protocol previzibilă și localizabilă. A fost chemat chiar regimentul de gardă pentru a ridica un dig pe care puteau să-l facă localnicii.

S-a jucat o operetă proastă, în timp ce oamenii din Tuzla și din Bărbulești stăteau sub ape.

Pentru actuala putere, doamnelor și domnilor, România se reduce doar la zonele unde poate ajunge regimentul de gardă. Dumneavoastră spuneați, domnule ministru Olteanu, că ați reușit rezolvarea...

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Doamna deputat, vă rog să încheiați, ați depășit timpul.

 
 

Doamna Rovana Plumb:

Închei, domnule președinte, imediat.

Spuneați că ați reușit rezolvarea problemelor cetățenilor din zonele sinistrate. Aveți curajul să spuneți același lucru și cetățenilor care sunt aici, astăzi, în fața noastră, și vin din zonele sinistrate? (Aplauze din partea Opoziției).

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Doamna deputat, deoarece au fost colegi care au boicotat finalul dumneavoastră de discurs, care era apoteotic, mai aveți încă 30 de secunde. (Rumoare în sală).

 
 

Doamna Rovana Plumb:

Închei, domnule președinte spunând: nepăsare, numele tău este Guvernul Alianței! (Aplauze din partea Opoziției).

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Rog să se consemneze în stenogramă că aplauzele au venit în mare măsură și din zona Coaliției?! Nu erau mai mulți colegi care...

Stimați colegi, domnul deputat Mircovici, din partea Grupului de minorități, care până acum n-au cerut cuvântul, dar au dreptul să facă acest lucru, mi-a solicitat să spună câteva cuvinte.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Niculae Mircovici:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Vorbesc în nume personal, și nu în numele Grupului parlamentar al minorităților naționale. Și vorbesc din următorul considerent: având un acord politic cu alianța, e firesc că nu pot vota moțiunea Partidului Social Democrat, respectând ceea ce Grupul minorităților naționale a stabilit - să sprijine alianța de guvernare. Fiind dintr-o zonă calamitată din județul Timiș și având o mare parte din voturi din această zonă, pe de altă parte, nu pot să votez împotriva moțiunii Partidului Social Democrat, pentru că și una și alta au anumite elemente de adevăr.

Nu m-am pregătit să iau cuvântul. Iau cuvântul din următorul considerent: am renunțat la cariera militară pentru a veni în Parlamentul României. Mi-e rușine că sunt deputat în Parlamentul României. Mi-e rușine pentru faptul că s-a ajuns la situația ca niște fenomene naturale grave să reprezinte capital politic pentru Partidul Social Democrat care, patru ani cât a guvernat, nu a ținut cont de niște recomandări care au fost făcute în ideea de a conduce către structurile administrativ-teritoriale niște decizii care ar fi putut influența renunțarea la astfel de situații și la prevenirea sau dacă nu la ușurarea cel puțin a efectelor unor astfel de situații.

Am luat cuvântul și pentru faptul că sprijinind Alianța de guvernare, am găsit situații în care soluțiile puteau fi mult mai bune decât cele care au fost adoptate în ceea ce privește evenimentele din Banat.

La momentul respectiv, am făcut o declarație politică. Era în prima fază a inundațiilor, am încercat să dau și niște soluții. N-a interesat presa, n-a interesat puterea, n-a interesat opoziția. Era venită din partea unui minoritar.

Pentru că Bulgaria este țara mamă a minorității bulgare din România, doamnelor și domnilor, aș vrea să vă dau un singur sfat: începând cu 25 iunie, Bulgaria a intrat într-o criză politică similară celei în care suntem noi în momentul de față.

Pe 16 august au găsit soluția și, culmea, Ministerul pentru dezastre, care există în organigrama Guvernului bulgar, este condus de un turc, și efectele inundațiilor în Bulgaria au fost mai mici decât efectele care sunt la noi.

Închei cu următoarea remarcă: nu pot fi în nici un fel de acord cu acuzele care au fost aduse domnului ministru Borbey. Personal, l-am văzut în mai multe situații în Banat și poate că a fost unul dintre cei mai serioși membri ai Guvernului, care a acționat pentru limitarea acestor inundații.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Au cuvântul, în final, pentru a comenta dezbaterile, pentru a răspunde la unele întrebări, reprezentanții Guvernului, mai întâi domnul ministru Borbely, iar apoi domnul ministru Bogdan Olteanu.

Aveți cuvântul, domnule ministru.

 
 

Domnul Borbely Laszlo:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate și stimați colegi,

Într-adevăr, mi-a lăsat un gust amar această discuție de astăzi. Am treabă și avem cu toții treabă.

În legătură cu sinistrații care sunt aici, să știți că în această perioadă, atât în județul Vrancea, cât și în județul Galați, cât și în alte județe, am stat de vorbă de foarte multe ori cu cetățenii, care știu cel mai bine ce li s-a întâmplat și de ce au nevoie.

Să știți că avem curajul să stăm față în față și să discutăm, și în aceste luni de zile consider că un ministru nu poate fi zilnic în județele inundate, dar trebuie să meargă să vadă și la fața locului și să ia măsurile care sunt necesare pentru reconstrucție.

Eu cred că asta am făcut în aceste luni. Îi invit de fapt pe cei care au venit de la Cosmești, pentru că nu înșir aici datele pe care le am, stimați colegi, dar vreau să informez ce este la dânșii în comună, vreau să aud ce ne propun și, în continuare, vom face ceea ce avem de făcut.

Deci, după ședință, rog să ne întâlnim și să discutăm aceste probleme. (Aplauze).

În legătură cu afirmațiile care s-au făcut, am constatat că ceea ce am declarat aici, și cu mare respect o să-i dau un exemplar din răspunsul meu la această moțiune domnului deputat Tănăsescu, care a avut o funcție importantă în guvern timp de patru ani de zile, și la Făcăeni nu trebuia să-i lăsați pe colegii dumneavoastră din Guvern să luați o decizie după patru luni de zile sau trei luni de zile după ce au fost construite casele. Acele 33 de case, domnule deputat.

La ceea ce v-ați referit au fost pur și simplu nu știu de unde scoase aceste cifre. Ceea ce v-am explicat eu este foarte clar, Guvernul a alocat până în momentul de față 36 de milioane de euro, din care 10 milioane de euro au fost mobilizate din sursele Ministerului Transporturilor și am reconstruit până acum, până vineri, și văd că sunt unele discuții deja făcute înainte și nici n-ați ascultat ceea ce v-am spus eu, pentru că altfel măcar reflectați la această cifră, până vineri se predau la sinistrați 261 de case.

Până la sfârșitul lunii noiembrie, 905. Și le vom preda. Fiți convinși!

În legătură cu refacerea infrastructurii, nu știu dacă mai este în sală domnul deputat din partea PSD-ului care a zis că zero lei, zero bani și zero infrastructură refăcută.

Păi, domnule deputat, păi dacă erau zero lei, zero bani, dumneavoastră n-ați reuși să circulați pe drumurile și căile ferate din România. Păi cum se poate ca un deputat în Parlamentul României să fie atât de inconștient. (Aplauze).

S-au alocat în această perioadă circa 3000 de miliarde de lei, că e mult, că e puțin, apreciați și dumneavoastră, pentru refacerea infrastructurii, mâine, în ședință de Guvern, eu sper, cel puțin 2000 de miliarde de lei vechi să fie alocați, și lucrăm în continuare. Păi, au căzut 200 de poduri care țin de Ministerul Transporturilor. Credeți că s-ar putea circula pe aceste poduri dacă nu se alocau fonduri?

Și, haideți să vorbim puțin și despre jandarmii, care unii stau în apă de luni de zile, haideți să vorbim și despre primari și toți cei care au pus umărul. Haideți să nu arătăm cu degetul unul la celălalt. Haideți să punem umărul și să reconstruim țara, pentru că e nevoie să reconstruim.

În acest demers, știu și deputații, și cei care vin din județ, îi primesc pe toți la minister, mă duc în județe și încerc, împreună cu colegii mei, să reparăm ceea ce nu au făcut unii între 2000 și 2004, și apropo de bani, domnule deputat, dacă vorbim de bani, trebuia să vă uitați mai bine pentru ce cheltuiesc banul public. Pentru că s-au construit 423 de săli de sport și a fost bine și a fost un program bine recepționat de către populație. Dar din 423 de săli de sport, eu mă ocup să repar în 163, pentru că a fost un proiect prost, s-au băgat bani cu nemiluita în aceste săli de sport, în comune unde se putea cu săli de gimnastică, și acum, într-adevăr, am făcut un nou proiect, un proiect mai mare, arondat la mai multe școli, și un proiect de tip sală de gimnastică.

Așa se cheltuie banii publici, domnule deputat. (Aplauze) Îmi pare rău și efectiv să mă credeți, eu n-aș fi venit la microfon dacă n-aș fi auzit acuze total nefondate și lipsite de orice fărâmă de realitate. N-am auzit în schimb, nu vă supărați, poate eu nu am fost atent, n-am auzit propuneri viabile. Haideți să ne ajutăm reciproc. Veniți cu propuneri, 10 puncte în care spuneți: ministrul Borbely să meargă și să facă cutare lucru. Ministrul Borbely este un ministru responsabil și colegii sunt miniștri responsabili.

Este un an cum n-am mai avut în România, credeți-ne! Și dacă credeți că nu este un an de excepție, uitați-vă la CNN și la Euronews. Deci, este un an de excepție pentru România. Trebuie să punem cu toții umărul și aceasta este sarcina... și în Guvern, și autoritățile publice locale care în județul Bacău și acum se chinuie să dea terenuri, și nu este vina Guvernului, ci a celor care acolo se ceartă pe terenuri și nu reușesc să strămute satele. Noi avem treabă de făcut și asta o să facem în continuare.

Acesta este apelul nostru către dumneavoastră.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

În continuare, îi dau cuvântul domnului ministru Bogdan Olteanu. La sfârșit, drepturile la replică solicitate de domnul Mănăstireanu și de domnul Mihai Tănăsescu.

Dacă mai dorește cineva drept la replică pe baze regulamentare, am să-l acord și pentru cei care vor cere suplimentarea.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule președinte,

Am auzit de multe ori în ultimele minute, aici, cuvântul minciună. Cuvântul minciună vă este cu siguranță foarte bine cunoscut, domnilor colegi, pentru că ați practicat-o chiar astăzi.

Unul dintre colegii care au vorbit azi au vorbit de lacuri ținute pline pe Siret. Domnule coleg, care acum lipsiți pentru că ați vorbit și nu vă interesează de fapt ce are Guvernul să vă răspundă, v-o spun foarte clar și anchetele făcute de noi au dovedit-o, acumulările de pe Siret, de la Galbeni, de la Răcăciuni, de la Berești, de la Călimănești au fost golite înainte de inundațiile din iulie. Au preluat o mare parte a apelor.

Dar a plouat, a plouat, domnule deputat Nica. Au plouat 150 de litri pe metru pătrat, dacă nu știați. Poate trăiți într-o altă țară, domnule deputat. (Vociferări).

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat,

Vă rog să nu mai distribuiți documente în sală.

În ceea ce privește ceea ce spune domnul ministru, cei care știu cel mai bine sunt cei care participă astăzi la dezbateri, de la Cosmești, ei știu foarte bine care a fost situația acolo.

Va rog, domnule ministru, să continuați.

 
 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru intervenție.

Ca și la moțiunea de săptămâna trecută, PSD arată din nou că trăiește într-o altă lume. Săptămâna trecută trăia într-o lume în care afacerile mergeau prost în lumea PSD-ului. Nu i-am compătimit pentru asta, am spus că e de unde.

Astăzi, PSD spune că anul acesta nu a plouat. E cam mult de data aceasta, domnilor colegi; astăzi PSD spune că se preocupă de protecția mediului.

Să vă spun ce s-a întâmplat în 2002? În 2002, când Compania "Apele Române" a vândut toate utilajele pe care le avea în dotare, astfel încât n-au mai putut fi întreținute râurile? Când în 2002, Regia Apele Române a vândut bărcile de salvare, a vândut pompele, așa încât nu am mai găsit cu ce să lucrăm? Să vă spun preocuparea pentru mediu a guvernării PSD a culminat cu desființarea Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor, care a fost reînființat doar în urma presiunii Uniunii Europene? Ați desființat Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor, de atâta preocupare pentru mediu.

Și, în cele din urmă, astăzi, prin vocea președintelui Comisiei pentru buget-finanțe și bănci a Camerei Deputaților, PSD se opune, înțeleg, alocării de bani pentru combaterea efectelor inundațiilor?

Înțeleg, domnilor colegi, că nu sunteți de acord decât cu alocările pe care le faceți dumneavoastră. (Rumoare)

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Nu am să dau cuvântul decât pentru drepturile la replică prevăzute în Regulament. De aceea, sunt convins că ați vrea să continuăm această dezbatere.

Eu sunt foarte bucuros, deocamdată, că această moțiune, indiferent de votul final, a prilejuit posibilitatea unei întâlniri între domnul ministru și invitații de la Cosmești. Este deja un lucru câștigat. (Aplauze din partea grupului parlamentar al PSD).

Să vedem și mai departe, ce se poate face, pentru ca, într-adevăr, noi să ne îndeplinim atribuțiile pe care le avem.

Invit la microfon pe colegul nostru, Mănăstireanu, pentru un drept la replică, care nu va depăși două minute.

 
 

Domnul Vladimir Alexandru Mănăstireanu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

În primul rând, aș vrea să-mi cer scuze față de cetățenii care sunt astăzi invitați aici, pentru neplăcuta discuție la care asistați, dar vă asigur că tot ceea ce v-am spus noi, reprezentanții PSD-ului, nu sunt decât adevăruri pure. (Rumoare)

Domnilor miniștri,

Eu va înțeleg nervozitatea, pentru că adevărul întotdeauna supără. Dar, domnule Borbely, îmi pare foarte rău, se pare că nu ați ascultat bine ceea ce v-am spus, am spus că s-au alocat fonduri. Și-au alocat, recunoaștem, dar nu s-a refăcut nimic. Înțelegeți sensul acestui cuvânt "nimic"?

Dacă tot vă lăudați că sunteți foarte informat, știți că la CET-Govora, nici în ziua de astăzi nu ajunge cărbunele, pentru că linia de cale ferată nu este reparată? Știți sau nu știți? (Aplauze).

Ați spus că avem un an cum n-am mai avut. Recunoaștem, așa este. Dumnezeu așa a gândit și a vrut, probabil. Dar, avem și un Guvern cum n-a mai avut România din 1990 încoace: dezastruos! Spuneți că ați făcut ceva. N-ați făcut nimic, pentru că și acum colegii noștri, care stau în Moldova, merg prin Brașov acasă.

Dumneavoastră vă plimbați cu mașina? Nu, zburați cu elicopterele! Vă rog să reveniți cu picioarele pe pamânt!

Ați dat termene reale pentru tot ceea ce ați vrut să reconstruiți. Intenția a fost bună, dar faptele au rămas fără nici un fel de ecou și de finalitate.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat,

Vă rog foarte mult, pe chestiunea dreptului la replică, pe chestiunile concrete care au fost ridicate, nu o intervenție pe fond.

 
 

Domnul Vladimir Alexandru Mănăstireanu:

Domnule președinte,

Vă mulțumesc. Și am să închei, spunându-vă: ați făcut propunerea să mergem în teritoriu. Suntem cu toții de acord cu ea, și vă propun să suspendăm orice discuție pe Regulament și să ne deplasăm în zonele calamitate.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea grupului parlamentar al PSD).

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Mihai Tănăsescu.

După aceea, este adevărat, și domnul deputat Dan Nica, care a fost menționat. După aceea, trecem la vot.

Aveți cuvântul, domnule deputat, strict la chestiunea care a fost menționată.

 
 

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Strict la chestiune, domnule președinte.

Am să-l rog pe domnul ministru Olteanu să-i înmâneze și domnului ministru Borbely documentul care a fost împărțit sălii. Dar, de fapt, așa lucrează Coaliția, nu știe stânga ce face dreapta.

În momentul în care domnul ministru Borbely ar fi avut acest document de la colegul său, domnul ministru Olteanu, pe care l-am primit în această dimineață, am înțeles că l-ați primit acum... ați fi văzut că ce am spus eu este corect. Acest document este o minciună de cifre, și, sigur, cu toată dragostea și prietenia, o să stau din timpul meu, să-i ofer domnului Borbely, să-i explic de ce acest document este minciună.

Domnul ministru vrea propuneri concrete. Sigur, aceste propuneri concrete au fost făcute de către noi din 19 iulie. Acest proiect de lege, pe care nu vreți să-l promovați, domnilor, acest proiect de lege care este privind sprijinirea populației în vederea diminuării efectelor produse de inundații. Nu vreți să-l introduceți pe ordinea de zi.

Haideți, dacă sunteți așa de deschiși, astăzi, să preluăm în regim de urgență, să discutăm acest proiect de lege, să lăsăm Regulamentul deoparte, și să ajutăm oamenii pentru a scăpa de aceste necazuri pe care le au.

Acestea sunt propunerile noastre concrete, domnilor miniștri, nu vorbe goale și nu demagogie! (Aplauze din partea grupului parlamentar al PSD).

Mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Nica.

Domnule deputat, ce vreți să-mi arătați, că nu știți la ce se referă Regulamentul?

Dreptul la replică vizează colegii care au fost menționați și care pot să intervină pentru a spune ceva în apărarea lor.

Deci, vă rog foarte mult, citiți Regulamentul!

Domnul deputat Nica.

 
 

Domnul Dan Nica:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Vreau să încep prin a-i mulțumi domnului ministru Borbely, că a ascultat de acest apel pe care l-am făcut, și va avea această întâlnire cu acești oameni necăjiți și care așteaptă o soluție de la dânsul.

Și-i mulțumesc în numele grupului social-democrat, și-n numele acestor oameni. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PNL-PD).

Domnule președinte,

Domnul Bogdan Olteanu m-a acuzat că sunt mincinos. Mi-a spus că la Călimănești toate lucrurile au fost în regulă. Că nu e adevărat că, cu o zi înainte, se trecea Siretul cu piciorul și că nu este adevărat că a doua zi a venit peste Cosmești, primul sat din județul Galați, fluviul, egal cu debitul Dunării. Că toate aceste lucruri nu sunt adevărate. Mi-am permis, și i-am dat, și-mi cer scuze pentru impolitețea care am comis-o, domnule președinte, documentul oficial de la Administrația Apelor Române domnului ministru Olteanu, pentru că în Guvern se petrece un lucru inacceptabil. Sunt miniștri mințiți! Mințiți! Mințiți! (Aplauze din partea grupului parlamentar al PSD).

Și această chestiune trebuie să înceteze. Este inadmisibil ca un ministru atât de onorabil, cum este domnul Bogdan Olteanu, să fie pus în situația să vină în fața Camerei Deputaților fără o minimă informare, fără să i se pună la dispoziție documentele pe care, culmea!, noi le-am primit ca urmare a solicitărilor noastre.

Și această chestiune, domnule ministru, vreau să vă spun că vă compătimesc, dar, realitatea este aceea pe care v-am spus-o: datorită incompetenței și nepăsării, lacurile de acumulare, din fericire am și o copie, au fost menținute la o capacitate de 99%, începând din 8 iulie, data la care a fost emisă avertizarea că vor veni inundațiile. Și, în loc să înceapă procesul de golire a lacurilor de acumulare, inclusiv de la Călimănești, acestea au fost menținute pline.

Când a venit ploaia de sus, din Moldova, s-au speriat și au dat drumul ...

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, ați explicat acest lucru, l-ați o dată.

 
 

Domnul Dan Nica:

Domnule președinte,

Acesta a fost dreptul la replică și vă mulțumesc că mi l-ați acordat.

Încă o dată, regretele mele pentru domnul ministru Olteanu. N-aș vrea să fiu în pielea dânsului și să fiu pus în asemenea situație grea.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Poate cu altă ocazie, va avea loc chiar o dezbatere între parlamentarii Coaliției și parlamentarii Opoziției.

Deocamdată, din păcate, Guvernul a fost lăsat singur în fața celor care au luat cuvântul din partea Opoziției. În sfârșit, nu vreau eu să comentez strategiile de dezbatere. Ceea ce este sigur, este că am ajuns la momentul votului.

Rog liderii de grup să-i invite în sală pe toți parlamentarii.

Vă rog, în legătură cu procedura.

Vă rog, domnule deputat Niță.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Domnule președinte,

Având în vedere importanța acestei moțiuni, v-aș ruga ca votul să se desfășoare prin apel nominal.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Dacă sunt și alte propuneri pentru modalitatea de vot?

Vă rog, domnul deputat Marton Arpad.

 
 

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Având în vedere graba colegilor noștri de a rezolva problemele țării, propun un vot mult mai rapid, cel cu ridicarea mâinilor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Da, domnul deputat Nicolicea, pe chestiuni de procedură, bănuiesc.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Propun votul deschis, prin ridicare în picioare, ca să-i vadă toată țara. (Aplauze).

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Avem trei propuneri. Am să le supun votului dumneavoastră în ordinea în care au fost făcute.

Prima propunere: votul deschis prin apel nominal.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 112 voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să numărați. 136 voturi împotrivă.

Propunerea nu a fost aprobată.

Următoarea modalitate de vot propusă: votul deschis cu ridicare de mâini.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 138 voturi pentru.

Împotrivă? 112 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Stimați colegi,

Această propunere a fost aprobată. Nu are rost să trecem la varianta a treia, propusă de domnul deputat Nicolicea. De aceea, supun votului dumneavoastră moțiunea. Urmează să ne pronunțăm asupra moțiunii simple, care a fost prezentată și dezbătută.

Supun votului dumneavoastră moțiunea simplă.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 113 voturi pentru.

Împotrivă? 138 voturi împotrivă.

Abțineri? 7 abțineri.

Rezultatul votului: 113 voturi pentru, 138 voturi împotrivă și 7 abțineri.

Domnul deputat Băeșu, pe o chestiune de procedură referitoare la explicația votului.

 
 

Domnul George Băeșu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Având în vedere că sunt deputat de Vadu-Roșca, vă rog frumos să-mi permiteți să spun câteva lucruri în justificarea votului.

Domnul ministru Borbely ne-a invitat să ne uităm la BBC și CNN și alte posturi de televiziune americane. Acolo o să vedem că americanii au dat dezastrelor două nume: Rita și Catrina. Avem și noi un nume pentru dezastrul național: Sulfina!

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, vă mulțumesc pentru intervenție.

Stimați colegi,

Întrerupem lucrările în acest moment.

Reluăm lucrările, conform programului, după o pauză, așa cum am stabilit, la orele 15,00.

Între timp, la orele 13,00 vom avea ședința Biroului permanent.

Vă mulțumesc.

 
  Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente în termenele stabilite.

- pauză între orele 12,39-15,23 -

   

(Lucrările au fost conduse în continuare de domnul Miron Tudor Mitrea, asistat de domnii Nicolae Titus Gheorghiof și Gheorghe Albu).

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Fac apel la liderii de grup să-și invite colegii în sală.

Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie înaintate Comisiilor permanente pentru examinare și întocmirea avizelor sau rapoartelor în termenele stabilite.

La Biroul permanent al Camerei Deputaților au fost înregistrate următoarele inițiative legislative:

1. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.200/2000 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase, adoptat de Senat în ședința din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrii și servicii; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic;Comisia pentru sănătate și familie;Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 3 octombrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

2. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.31/1990 privind societățile comerciale, adoptat de Senat în ședința din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora un raport comun, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare; Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru aviz: Comisia pentru buget, finanțe și bănci;

Termen de depunere a raportului: 3 octombrie 2005

Cameră decizională: Camera Deputaților

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.55/2005 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere și a perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere, adoptat de Senat în ședința din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond -Comisia pentru industrii și servicii;pentru avize - Comisia pentru muncă și protecție socială; Comisia pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați; Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 3 octombrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.54/2005 pentru modificarea art.48 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.26/2004 privind unele măsuri pentru finalizarea privatizării societăților comerciale aflate în portofoliul Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului și consolidarea unor privatizări, adoptat de Senat în ședința din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

în fond - Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 3 octombrie 2005

Cameră decizională: Camera Deputaților

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.70/2005 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formă de împrumut, a unor cantități de combustibil pentru Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice și Termice "Termoelectrica" - S.A., filialele sale, complexurile energetice Craiova, Rovinari și Turceni, Regia Autonomă pentru Activități Nucleare - Sucursala "ROMAG - TERMO" și centralele termice și electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor județene și locale, adoptat de Senat în ședința din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrii și servicii;pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 3 octombrie 2005

Cameră decizională: Camera Deputaților

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2005 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, adoptat de Senat în ședința din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială; Pentru avize -Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; Comisia pentru buget, finanțe și bănci;Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 3 octombrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.69/2005 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare și privatizare a unor societăți naționale, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat, precum și a societăților și regiilor autonome subordonate autorităților administrației publice locale, adoptat de Senat în ședința din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii:

În fond - Comisia pentru muncă și protecție socială;Pentru avize - Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare; Comisia pentru buget, finanțe și bănci;Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 3 octombrie 2005

Cameră decizională: Camera Deputaților

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.72/2005 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.64/1997 privind înființarea Agenției Naționale pentru Dezvoltarea și Implementarea Programelor de Reconstrucție a Zonelor Miniere, adoptat de Senat în ședința din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrii și servicii; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; Comisia pentru muncă și protecție socială;

Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 3 octombrie 2005

Cameră decizională: Camera Deputaților

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.73/2005 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.107/2002 privind înființarea Administrației Naționale Apele Române, adoptat de Senat în ședința din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; Comisia pentru industrii și servicii;Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 3 octombrie 2005

Cameră decizională: Camera Deputaților

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.121/2005 pentru modificarea art.6 alin.(4) din Ordonanța Guvernului nr.22/2005 privind reorganizarea activității de consultanță agricolă, adoptat de Senat în ședința din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; pentru avize - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități

Termen de depunere a raportului: 3 octombrie 2005

Cameră decizională: Camera Deputaților

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

11. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii muzeelor și a colecțiilor publice nr.311/2003, adoptat de Senat în ședința din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă;pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; Comisia pentru muncă și protecție socială; Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic;Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 3 octombrie 2005

Cameră decizională: Camera Deputaților

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

12. Proiectul de Lege "Legea calului", inițiat de domnii deputați Atilla Kelemen, Csaba Levente Székely, domnul deputat Valeriu Tabără, membru al Grupului parlamentar al P.D., domnul deputat Ionel Palăr, membru al Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Nicolae Popa, membru al Grupului parlamentar al P.C., domnul deputat Ioan Munteanu, membru al Grupului parlamentar al P.S.D., adoptat de Senat în ședința din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; pentru avize -Comisia pentru buget, finanțe și bănci; Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 3 octombrie 2005

Cameră decizională: Camera Deputaților

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.24/2005 pentru modificarea alin.(2) al art.7 din Ordonanța Guvernului nr.80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice, adoptat de Senat în ședința din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond -Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize -Comisia pentru buget, finanțe și bănci; Comisia juridică, de disciplină și imunități;

Termen de depunere a raportului: 14 octombrie 2005

Cameră decizională: Camera Deputaților

14. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.25/2005 pentru modificarea art.71 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.11/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale, adoptat de Senat în ședința din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize -Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport; Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 14 octombrie 2005

Cameră decizională: Camera Deputaților

15. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 32/2005 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2004 privind asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență, adoptat de Senat în ședința din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru sănătate și familie; pentru avize, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 14 octombrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

16. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 44/2005 privind unele măsuri pentru construirea și/sau reabilitarea caselor de locuit din zonele afectate de inundațiile produse în anul 2005, adoptat de Senat în ședința din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 12 octombrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

17. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, adoptat de Senat în ședința din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 12 octombrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

18. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea art. III din Ordonanța Guvernului nr. 19/1995 privind unele măsuri de perfecționare a regimului achizițiilor publice, precum și a regimului de valorificare a bunurilor scoase din funcțiune, aparținând instituțiilor publice, adoptat de Senat în ședința din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 14 octombrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

19. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/1999 cu privire la valorificarea bunurilor scoase din funcțiune aflate în administrarea instituțiilor publice de apărare, ordine publică și siguranță națională, adoptat de Senat în ședința din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 14 octombrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

20. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 153/2002 privind organizarea și funcționarea Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, adoptat de Senat în ședința din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 12 octombrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

21. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 52/2005 privind organizarea și desfășurarea activității de curierat pentru materialele NATO clasificate, adoptat de Senat în ședința din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 14 octombrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

22. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 30/2005 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 189/2002 privind operațiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziții pentru nevoi de apărare, ordine publică și siguranță națională, adoptat de Senat în ședința din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora un raport comun: Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 14 octombrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

23. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 31/2005 pentru completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, adoptat de Senat în ședința din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora un raport comun:Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 14 octombrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

24. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 54/2005 pentru modificarea art.1 alin. 1 din Legea nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare, adoptat de Senat în ședința din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 14 octombrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

25. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2002 privind transmiterea cu titlu gratuit, a unui imobil, proprietate privată a statului, în proprietatea Comitetului Olimpic Român, adoptat de Senat în ședința din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 12 octombrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

26. Proiectul de Lege privind plata obligațiilor financiare pe care România le are față de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), adoptat de Senat în ședința din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii și servicii; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 12 octombrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

27. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 50/2005 pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte și pentru aprobarea plății cotizației anuale ce decurge din calitatea României de stat membru cu drepturi depline la Programul LEED al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), adoptat de Senat în ședința din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize, Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru politică externă, Comisia pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 14 octombrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

28. Proiectul de Lege pentru abrogarea unei poziții din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2001 privind regimul prețurilor și tarifelor reglementate, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenței, respins de Senat în ședința din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize, Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 18 octombrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

29. Proiectul de Lege privind modificarea și completarea art. 4 din Ordonanța Guvernului nr. 79/2004 pentru înființarea Agenției Naționale de Transplant, inițiat de domnul senator Dan Sabău, membru al Grupului parlamentar al Alianței "Dreptate și Adevăr P.N.L. - P.D.", domnul senator Irinel Popescu, membru al Grupului parlamentar al P.C., adoptat de Senat în ședința din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru sănătate și familie; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 12 octombrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

30. Proiectul de Lege privind Bursele de mărfuri, inițiat de domnii senatori Varujan Vosganian, Maria Petre, Ion Aron Popa, membri ai Grupului parlamentar al Alianței "Dreptate și Adevăr P.N.L. - P.D.", doamna senator Silvia Ciornei, membră a Grupului parlamentar al P.C., domnul senator Viorel Ștefan, membru al Grupului parlamentar al P.S.D., domnul senator Zoltan Puskas, membru al Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul senator Dorel Onaca, membru al Grupului parlamentar al P.R.M., adoptat de Senat în ședința din data de 22 septembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 18 octombrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

31. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, inițiată de domnul deputat Ioan Aurel Rus, membru al Grupului parlamentar al P.R.M., respinsă de Senat în ședința din data de 22 septembrie 2005.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii și servicii; pentru aviz, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Termen de depunere a raportului: 18 octombrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

32. Propunerea legislativăprivind modificarea și completarea Legii nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, inițiată de domnul deputat Eugen Nicolicea, membru al Grupului parlamentar al P.S.D., respinsă de Senat în ședința din data de 22 septembrie 2005.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate, următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 18 octombrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

 
Continuarea dezbaterilor asupra Proiectului de Hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaților.

Stimați colegi,

În această după-amiază începem cu art. 1. Vă reamintesc, la art. 1 comisia ne propune să adoptăm textul inițiatorului.

La amendamente respinse, domnul deputat Bogdan Niculescu Duvăz are cuvântul.

 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

La art. 1 din Proiectul de Hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților am avut un amendament care conține completarea alin. 1, unic alineat în varianta comisiei și adăugarea a două alineate suplimentare.

O să vă spun despre ce este vorba, și anume, la art. 1, în afară de faptul că este specificat: "Camera Deputaților nou aleasă se întrunește în ziua și la ora stabilite prin actul de convocare emis de președinte", am făcut sublinierea, "dar în cel mult 20 de zile de la data alegerilor, în conformitate cu prevederile Constituției României".

Sigur, din acest punct de vedere, poate că observația comisiei ar putea să fie luată în considerare, dacă lucrurile ar decurge normal.

Dar cum noi am mai avut surprize constituționale recente, am crezut de cuviință - și mă refer la sfârșitul anului trecut - ca această specificație, această adăugare, care, de fapt, definește textul constituțional și în Regulamentul nostru, ar fi necesară.

În schimb, la alin. 2 am încercat și aici este o teză, de fapt, la care vă invit să reflectați și, cu siguranță, poate să și dezbateți. Este vorba de momentul în care Camera este validată. Și am spus: "Până la validarea mandatului și depunerea jurământului, Camera Deputaților se consideră constituită în prezența a două treimi din totalul deputaților aleși, potrivit documentelor emise de Birourile electorale județene și de Biroul electoral central".

Fac această subliniere, pentru că trebuie să avem în vedere situația în care există posibilitatea să avem alegerile în afara termenului obișnuit.

Deci, așa cum știm, alegerile în România, conform Constituției, art. 63, pot avea loc la cel mult trei luni după ce se împlinește mandatul de 4 ani.

Dar la fel de bine ele trebuie să aibă loc la trei luni de la dizolvarea Parlamentului, în cazul în care dizolvarea Parlamentului are loc în cadrul constituțional existent. Nu o să repet acum. Cred că toată lumea îl cunoaște, mai ales că s-a și vehiculat în ultimele luni, în așa fel încât să nu creez un deficit de timp, să spun așa.

Dar, în această situație, pornind de la premisa democratică că nu există posibilitatea ca să existe un hiatus, nici măcar de un minut, într-un sistem democratic, țara nu poate să fie lipsită de Parlament nici măcar o fracțiune de timp, noi trebuie să definim foarte exact momentul validării, pentru că s-ar putea, nu este exclus ca după un moment electoral, poate unul agitat, am mai trăit recent unele, unul dintre partidele care trebuie să constituie un grup parlamentar să boicoteze constituirea Camerei. Noi trebuie să stabilim de la bun început când este considerată constituită și de aici încolo, când se vor desfășura toate celelalte proceduri care duc până la depunerea jurământului și alegerea Biroului permanent al Camerei, la constituirea organismelor Camerei și grupurilor parlamentare.

Cum? În alin. 3 ridic problema și spun: "În ipoteza în care la convocare nu se întrunește cvorumul, Camera Deputaților se convoacă de drept a șaptea zi de la data convocării precedente".

Deci, nu putem lăsa la voia întâmplării o situație în care un parlament, în fond, din punct de vedere al susținerii politice a electoratului, din punct de vedere al reprezentativității electoratului suveran, nu mai este valid, au avut loc alegeri, în schimb, noul parlament se poate amâna ca și validare, eventual sine die.

Deci, vă rog, ținând cont de toate lucrurile acestea, să luăm o decizie corectă. Eu nu cred că aceste prevederi pot fi considerate în nici un caz superflue. Eu simt și vă atrag atenția și dumneavoastră că aceste prevederi ne lipsesc la ora aceasta, că nu există, de fapt, nici un act normativ și nici Constituția nu era normal să facă referire exact la modul și momentul în care este validat Parlamentul, dar noi trebuie să știm exact care este momentul în care noul Parlament își intră, de fapt, în atribuții și, deci, care este momentul în care fostul Parlament, dizolvat sau care în virtutea alegerilor a schimbat configurația, își părăsește atribuțiile, și așa ciuntite de perioada de interimat, hai s-o numesc așa, parlamentar, în care, după cum bine știm, el nu poate iniția legi de modificare a Constituției și nici nu poate aproba legi organice.

Stimați colegi,

Eu cred că aici comisia a greșit, probabil tot din graba aceasta mare, în care toți din majoritate s-au manifestat și în comisii, în care toată lumea crede că cel mai important lucru este să ajungem, de fapt, la art. 25 și nu este important să facem niște prevederi absolut exacte și cu deosebire clare, în ceea ce privește funcționarea instituțiilor fundamentale ale statului, în cazul nostru, funcționarea Parlamentului.

Apreciind că nu am depășit cele cinci minute aproximativ pe care domnul Costică Canacheu, din bancă, cu foarte mare atenție încearcă să le sesizeze, înainte de momentul să le fi depășit, vă mulțumesc pentru atenție și vă îndemn să aveți un punct de vedere și să sprijiniți acest amendament.

Vă mulțumesc mult.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

Comisia? Domnule președinte? Comisia pentru Regulament. Domnul deputat Bivolaru? Aici scrie că precizările sunt superfluue. Vă rog să motivați de ce ați respins, ca și comisie, acest amendament, că n-am înțeles.

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur, comisia s-a pronunțat la momentul respectiv în legătură cu amendamentul acesta și a considerat cu majoritatea voturilor, nu a fost o prevedere adoptată în unanimitate, că textul inițial, rămânând nemodificat, acoperă toate prevederile respective.

În calitate de membru al comisiei, care am susținut acest amendament și mă refer la alin. 2, cred că în cadrul Regulamentului nostru rămânem descoperiți în ceea ce privește momentul întrunirii, definirii întrunirii legale a noului Parlament, pentru că acesta este momentul când vechea Cameră este dezlegată de mandat. Acesta este momentul și este, poate că, posibil, la un moment dat, din diverse motive, ca întrunirea noii Camere, la convocarea președintelui Republicii, să nu se realizeze într-o anumită pondere. Nu știu, două treimi, majoritate, două cincimi și așa mai departe.

Sigur că rămâne de apreciat de către plenul Camerei, pentru că în interiorul comisiei nu am mandat ca să susțin acest amendament și să spunem că suntem de acord cu amendamentul. Mă refer la alin. 2 al amendamentului domnului Duvăz.

În ce privește alin. 1, considerăm că prevederea din Constituție, legată de cele 20 de zile și care este un termen precis, adresat direct președintelui Republicii, materia respectivă este suficient prinsă în Constituție și ar fi superfluu să o prindem și în Regulament.

Dar, în ceea ce privește, domnule președinte, alin. 2 care merită această precizare de "întrunire legală", momentul întrunirii legale, supuneți dezbaterii și, în consecință, aprobării plenului respectiv. Comisia nu mi-a dat mandat să susțin acest amendament.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

Domnul Iordache.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Sunt trei alineate la care vreau să fac referire. Deocamdată la alin. 1, consider că precizarea pe care inițiatorul o face, cu cele 20 de zile, vine, practic și intră în corelare cu alin. 3 din art. 63 din Constituție.

În alin. 3 din Constituție se spune foarte clar: "Parlamentul nou ales se întrunește la convocarea președintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri".

Deci, practic, prin această precizare pe care inițiatorul ne-o propune nouă la alin. 1, nu vine decât să preia un alineat din Constituție și această precizare eu o consider bine venită.

La alin. 2, la care inițiatorul precizează faptul că "până la validarea mandatului și depunerea jurământului, Camera se consideră constituită în prezența a două treimi", venim să respectăm prevederile alin. 2 și 3 din Constituție. În Constituție, la alin. 3 al art. 63 se spune foarte clar: "Parlamentul nou ales se întrunește la convocarea președintelui României".

Și la alin. 2: "Alegerea pentru Camera Deputaților și Senatului se desfășoară în maxim trei luni de la expirarea mandatului".

Iar la alin. 3, unde se precizează că în ipoteza în care la convocare nu se întrunește cvorumul, practic, prin adoptarea acestui alineat, nu facem decât să evităm adoptarea unor hotărâri care s-ar putea lua, în lipsa unui număr apreciabil de parlamentari.

Adică, datorită faptului că un număr de mandate ale parlamentarilor nu au fost transmise sau din motive obiective un număr de parlamentari nu s-au putut prezenta la prima convocare a Parlamentului, putem asista la o situație stranie, ca Parlamentul să fie în prima sa ședință în număr mult inferior cvorumului de ședință, deci practic să nu fie în numărul actual 167 de parlamentari și, practic, prin aceste precizări pe care inițiatorul le-a făcut, nu facem decât, pe de o parte, să respectăm art. 63 din Constituție, cu cele două alineate și, pe altă parte, nu facem decât să venim cu niște precizări și, practic, la prima sa ședință de constituire a Parlamentului, să nu adoptăm niște hotărâri, în lipsa unui cvorum.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da, domnule deputat, vă rog.

 
 

Domnul Ion Mînzînă:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Ținând cont că suntem la art. 1 și este foarte important cum plecăm în aprobarea sau respingerea acestui nou regulament, Grupul parlamentar al Partidului România Mare propune o pauză de 45 de minute, pentru consultări.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

30 de minute pauză. Începem la 16.35.

 
   

- pauză între orele 16.10-16.54 -

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimați colegi,

Suntem la art. 1, Comisia și-a prezentat punctul de vedere.

Îl invit pe domnul deputat Mînzînă să ne spună ce au decis.

 
 

Domnul Ion Mînzînă:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În primul rând, doresc să vă mulțumesc pentru bunăvoința pe care ați manifestat-o, în a ne acorda un timp de discuții la nivelul Grupului PRM. Sigur, a avut loc o întâlnire deosebit de atentă asupra amendamentului prezentat de colegii noștri deputați, și Grupul parlamentar al Partidului România Mare a ajuns la concluzia că va vota art. 1 în forma sa inițială, considerând că amendamentul depus poate fi considerat neconstituțional.

Conform principiilor pe care le vom manifesta în dezbaterea acestui regulament, vom vota tot timpul împotriva amendamentelor, care, după părerea noastră, aduc atingere Constituției. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Între timp, m-a anunțat comisia că și-au schimbat punctul de vedere... sau și l-au nuanțat, în pauză. Rog comisia să ia cuvântul.

Comisia are dreptul, în timpul dezbaterii.

 
   

Domnul Radu Emil Moldovan (din sală):

Domnule președinte,

Până se adună comisia, vreau să iau cuvântul!

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu, nu, nu! Vă rog, luați loc în bancă! Domnule deputat, vă rog, luați loc în bancă!

Comisia?

 
   

Domnul Vasile Emilian Cutean (din sală):

Domnule președinte, pierdem timpul, lăsați-mă pe mine să vorbesc!

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, dați-mi voie să conduc ședința! Vă mulțumesc din inimă! Mă certați la grup, în sală vă cert eu!

 
   

Domnul Vasile Emilian Cutean (din sală):

Cum să ne certați?

 
   

Domnul Radu Emil Moldovan (din sală):

Noi credeam că conduce vicepreședintele PSD, nu al Alianței, astăzi!

 
   

Domnul Vasile Emilian Cutean (din sală):

Unde e comisia?

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule Bivolaru, unde sunteți, ați dispărut?

 
   

Domnul Radu Emil Moldovan (din sală):

Domnule președinte, pe procedură!

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Comisia? (Fiindcă domnul deputat Ioan Bivolaru are o convorbire cu domnul Titu Nicolae Gheorghiof:) Domnule președinte, din câte țin eu minte, domnul Gheorghiof nu face parte din comisie, încercați cu domnul Buda, încercați cu doamna Vasilescu, dacă aveți o problemă de comisie...

Vă rog, aveți cuvântul, domnule Bivolaru.

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Pauza care s-a dat era să fie benefică și pentru comisie. Comisia s-a întrunit în pauză, a deliberat la un moment dat, acum există o răzgândire. Deci, mandatul este: comisia nu susține aceste amendamente, nici alin. 1, nici 2, nici 3, din propunerea făcută de către domnii Cristian Dumitrescu și Bogdan Niculescu-Duvăz la art. 1.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Radu Moldovan.

 
 

Domnul Radu Emil Moldovan:

Am profitat de pauza PRM-ului și ne-am consultat, vă mulțumim.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este foarte curios că deși la nivelul anului 2003 colegii noștri parlamentari de atunci au ajuns la un consens, sigur că atunci colegii din Opoziție erau conduși de domnul Boc, și modificările la Constituția României au fost votate în unanimitate, colegii noștri... Domnule Mînzînă, se pare că nu sunteți de acord?

 
   

Domnul Ion Mînzînă (din sală):

PRM a votat împotrivă!

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, nu vorbiți cu sala!

 
 

Domnul Radu Emil Moldovan:

Îmi cer scuze, domnule președinte, nu o să mai vorbesc, o să continuu pe ceea ce am vrut să spun.

Colegii noștri, domnul deputat Cristian Dumitrescu și domnul deputat Bogdan Niculescu-Duvăz, vin cu un amendament, respins de către onorata Comisie - care se gândește, se răzgândește ș.a.m.d. - pentru regulament, nu făceau altceva decât, la art. 1, să-l facă mai explicit și mai precis, ca să nu mai venim noi peste câțiva ani, la modificarea regulamentului, și să-l tot interpretăm, să nu ne înțelegem, nu fac altceva decât să insereze alin. 3 din art. 63 din Constituție, care spune foarte clar: "Parlamentul nou ales se întrunește la convocarea Președintelui României" - și, ca să fie foarte clar, și nu interpretabil - "în cel mult 20 de zile de la alegeri". (Vociferări în rândul Majorității.)

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Continuați, domnule deputat.

Voci din Majoritate:

Nu repetați ca papagalul! Ne insultă înțelepciunea!

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, mai aveți ceva să ne spuneți?

 
 

Domnul Radu Emil Moldovan:

Da, dacă mă lasă colegii din sală, domnule președinte!

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Faceți, vă rog, liniște în sală! Domnule deputat...

 
 

Domnul Radu Emil Moldovan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș avea, în plus, rugămintea, pentru o persoană explicită din Comisia pentru regulament, am văzut că până acum l-ați invitat numai pe președintele comisiei, eu îl apreciez foarte mult pe domnul deputat Buda și cunoștințele dânsului juridice și l-aș ruga să vină la microfon, să-mi explice și mie, care nu sunt jurist, la motivare, ce înseamnă "precizările sunt super"? Dacă precizările sunt "super" la amendament, nu înțeleg de ce l-au respins?

Așa scrie în exemplarul meu, că "precizările sunt super" și l-aș ruga să facă un efort, domnul deputat Buda, să mă lămurească și pe mine. Mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Buda nu este președintele comisiei, deci, nu are cum să ia cuvântul din partea comisiei, ci numai ca deputat, dacă vrea să...

 
   

Domnul Ion Mînzînă (din sală):

Mi s-a pronunțat numele, drept la replică!

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Imediat, domnule deputat.

Deci, comisia poate să facă acest lucru și poate să explice, domnul Buda nu, în mod special. Comisia ne explică.

Domnule președinte, vă rog, luați loc, domnule! Dați-mi voie să conduc. Toată lumea dați năvală, parcă microfonul ăla ar fi cu miere!

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Mi-ați pronunțat numele...

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Am să pronunț, dar poate reușesc să spun și eu două cuvinte!

Chestia cu "super" s-a lămurit, pentru că am ridicat-o și eu, e vorba de "superfluu". O.K., așa a considerat comisia, eu nu-mi spun punctul meu de vedere, personal. Deci, comisia a considerat că nu e nevoie să facă acest amendament. își păstrează punctul de vedere, comisia.

În aceste condiții, domnul Márton Árpád, după aceea, domnul Mînzînă, după aceea, mai am doi colegi înscriși.

Domnul Marton Árpád.

Și, după aceea, la sfârșit, comisia, domnule Bivolaru, dumneavoastră la sfârșit.

 
 

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

A spune "în conformitate cu prevederile Constituției", înseamnă că "în conformitate cu prevederile Constituției"... Putem să alegem această cale, și atunci, dacă în Constituție scrie "20 de zile", înseamnă că "20 de zile". Sau putem alege o altă cale, zicem "20 de zile", dar atunci nu mai scriem încă o dată "în conformitate cu prevederile Constituției". Deci, nu scriem de două ori același lucru, în aceeași frază. putem să alegem din cele două unul.

Iar referitor la o problemă de procedură, domnule președinte, vă rog să observați art. 100 alin. 3: "Fiecare grup parlamentar poate interveni printr-un singur reprezentant". Pe problemele de fond, în mod evident, toți inițiatorii au câte 5 minute la dispoziție și fiecare grup parlamentar o singură intervenție la dispoziție. Pe problemă de procedură, e alta. Dar aici a avut loc o intervenție pe fond, a doua intervenție din partea aceluiași grup parlamentar. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Mînzînă. Grupul PRM, propuneți pauză?

 
 

Domnul Ion Mînzînă:

Nu, nu, domnule, sub nici o formă! Deși, dacă aș găsi bunăvoință la distinșii parlamentari și am încălca o cutumă, am cere și a doua pauză, dar nu este cazul.

Vreau să fac doar o precizare. S-a făcut vorbire aici de faptul că toate partidele au votat Constituția României, vreau să spun că Partidul România Mare a fost singurul partid care nu a votat-o. Dar, în același timp, se pare că este singurul partid care dorește respectarea Constituției.

Noi nu facem parte din aceea care, la modificarea Constituției au venit cu modificări pe care după aceea nu și le mai recunosc, cum este cazul celebrului domn primar de la Cluj.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Nicolicea.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Ieri, la dezbaterea tezelor, am abordat un subiect care astăzi se regăsește la amendamentul nr. 1. Iar în conformitate cu art. 100 alin. 3, înainte de a lua cuvântul, declar că mă pronunț pentru acest amendament și am să vă explic de ce.

Deci, este foarte important, pentru că acest articol este legat de relația Parlamentului cu celelalte puteri. Este adevărat că Parlamentul se întrunește la convocarea Președintelui României - și revin la discuția de ieri, pentru care am fost admirat de colegii din partea dreaptă, de domnul Tabără în special, nu se precizează care președinte, președintele vechi sau nou, și bine se face că nu se precizează! - în termen de cel mult 20 de zile de la alegeri". Evident că nu s-a pus problema ce se întâmplă în condițiile în care Camera nu se poate întruni în cel mult 20 de zile de la alegeri în totalitatea sa. de aceea s-a și spus de către colegul care a făcut amendamentul că trebuie să fie două treimi.

De ce spun chestiunea aceasta? Pentru că vedeți că și mandatul Camerelor se prelungește până la întrunirea legală a noului Parlament. Dar dacă întrunirea respectivă nu se poate face în timp de 20 de zile, prelungim și depunerea jurământului președintelui? Depune jurământul în fața vechiului Parlament sau a noului Parlament?

Deci, iată că dacă noi discutam chestiunea aceasta la teze nu mai aveam ce discuta astăzi. Și e adevărat că în viața de toate zilele treaba se întâlnește la multiplu de 4 ani, cât e mandatul de deputat, cu 5 ani, cât e mandatul de președinte, adică la 20 de ani. Dar iată că în practică situația o discutăm a doua zi și era bine dacă o lămuream atunci.

Deci, susțin amendamentul colegului meu.

Și, totodată, vreau să fac o intervenție de procedură, ca să nu mai revin la microfon. Deci, colegul Márton Árpád a vorbit de faptul că, potrivit regulamentului, la un amendament poate să intervină un singur reprezentant, de la un singur grup, interpretând personal art. 100 alin. 3.

Dar nu poți să ajungi la art. 100 alin. 3, dacă nu citești bine art. 100 alin. 1: "La discutarea articolelor la care s-au făcut amendamente - și e cazul nostru - deputații pot lua cuvântul pentru a-și exprima punctul de vedere". Deci, oricare deputat poate să ia cuvântul pentru a-și exprima punctul de vedere.

Mai departe se vorbește de faptul că această intervenție trebuie să fie "de regulă, de 5 minute", adică poate să fie și mai lungă și mai scurtă.

La alin. 3, se vorbește despre faptul că trebuie să te pronunți, atunci când te înscrii, dacă ești pentru sau contra.

După care, suplimentar față de ce se spunea la art. 100 alin. 1, se adaugă că: "Autorii amendamentelor sau subamendamentelor se consideră a fi contra textului inițial - evident! ei având o opinie contrară -. După luări de cuvânt din partea grupurilor parlamentare care vor să intervină pot lua cuvântul inițiatorul proiectului și raportorul comisiei sesizate în fond".

Chestiunea aceasta o interpretez altfel decât domnul Márton Árpád, și anume că după ce deputații își exprimă punctul de vedere, conform art. 100 alin. 1, au dreptul și grupurile parlamentare, prin câte un singur reprezentant, să-și spună punctul de vedere. De ce este această chestiune? Pentru că urmează votul, și la vot, evident, știți că poziția grupului contează foarte mult.

În ceea ce privește faptul că inițiatorul poate să intervină, este evidentă chestiunea, având în vedere că inițiatorul poate să fie și din afara Parlamentului. Spre exemplu, membru al Guvernului, cetățenii care au strâns semnături pentru un proiect de lege ș.a.m.d.

Evident, raportorul comisiei sesizate în fond ar trebui să fie persoana care discută - nu întotdeauna, cum facem o noi printr-o cutumă, numai președintele. În cazul nostru, nu avem nici un fel de raportor.

Și atunci, zic că acesta este interpretarea corectă și cred că intervenția colegului Márton Árpád a fost numai ca să ne dea prilejul să mai dezbatem puțin regulamentul, în așa fel încât să scurtăm cât se poate de mult discuția.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Árpád Marton.

 
 

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule președinte,

Mi-a fost pomenit numele și, în mod evident, a fost dată o interpretare eronată a celor spuse de mine și, cred eu, și pe undeva, și a regulamentului. Știm, pentru că noi, cu toții, împreună, am făcut acea modificare de regulament pe care o citim.

Și îmi pare bine că domnul președinte (Adrian Năstase) a sosit aici, ca să vă explice cum e cu interpretarea unor texte dintr-un singur articol care are mai multe alineate.

Acest articol vorbește în mod evident, clar, despre posibilitatea fiecărui deputat de a interveni la o problemă, deci, teoretică. Totodată, subsecvent se spune că din partea fiecărui grup poate să intervină o singură persoană, pe o singură temă. Adică, toți inițiatorii, dacă v-ați înscris 4, ați semnat ca inițiatori, aveți câte 5 minute, e corect, e clar. Și, din partea grupului, dincolo de cei 4 semnatari, mai intervine unu. E clar, e singura posibilitate.

Dar având în vedere că v-a interesat și cum e în Parlamentele din celelalte țări ale Europei: Marea Britanie, de exemplu, și alte asemenea țări cu democrații îndelungate, sau la forurile europene -poate n-ați fost pe acolo - sau mondiale, trebuie să vă spun că de obicei această limitare de luare de cuvânt se face o poziție pentru, una împotrivă, a câte 3 minute. Și v-am dat această informație ca să știți că sper că atunci când vom ajunge la acel capitol veți vota pentru această formă europeană de limitare a luărilor de cuvânt.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Adrian Năstase.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu aș fi intervenit, dar am răspuns acestei invitații amabile din partea domnului Márton Árpád.

Sigur, fiecare dintre noi putem să avem diverse interpretări, putem să citim într-un anumit fel textul. Eu am să vă spun care este părerea mea, în calitate de deputat. sigur, președintele de ședință este cel care va decide interpretarea, pentru astăzi, în ceea ce privește dezbaterile.

În primul rând, eu am să vă spun că mi se pare relativ normal ca deputații să participe la dezbateri în cadrul plenului în Camera Deputaților. Deci, o să vă spun de la început că acest lucru pe mine nu mă surprinde și că, din acest punct de vedere, prevederea generală de la art. 100 alin. 1, care stabilește că: "La discutarea articolelor la care s-au făcut amendamente deputații pot lua cuvântul" este, aș spune, aproape normală. Deci, dacă s-ar fi spus, știu eu: "reprezentanții Camerei de Comerț" sau "procurorii", ar fi fost de mirare, dar faptul că se acceptă ideea că deputații pot participa la dezbateri în plenul Camerei aș spune că este aproape normal. Deci, că pot. Dar, sigur, s-ar putea stabili în viitorul regulament că nu pot, și atunci, sigur, lucrurile s-ar simplifica.

Vreau însă să observați că se adaugă posibilitatea pentru reprezentantul Guvernului, a inițiatorului sau a raportorului să ia cuvântul. Ceea ce este normal, la alin. 1.

La alin. 3, avem, practic, aceleași categorii de vorbitori, care pot să participe la dezbateri. Deci: "La înscrierea pentru a lua cuvântul în scopul dezbaterii unui proiect de lege, unei propuneri legislative sau altui act, deputații - deci, se confirmă de fapt teza generală de la alin. 1 din același articol - vor preciza dacă sunt pentru sau contra amendamentului sau a prevederilor textului supus dezbaterilor".

Deci, această primă frază din alin. 3 ne arată sau confirmă formularea generală de la alin. 1. De aceea, de aici eu deduc din nou că fiecare deputat poate să intervină.

Urmează, e adevărat, o precizare în legătură cu autorii amendamentelor sau subamendamentelor. Aceștia, într-adevăr, sunt presupuși că au o anumită conduită și este firesc.

"După luări de cuvânt din partea grupurilor parlamentare." Aceasta este o adăugare față de alin. 1.

În situația în care sunt probleme politice mai importante, trebuie precizate anumite atitudini, atunci, se poate interveni din partea grupurilor, dar este firesc să nu fie decât o singură intervenție. Și, bineînțeles, pot să ia cuvântul inițiatorul proiectului și raportorul comisiei sesizate în fond, revenire la alin. 1 art. 100.

Ca să închei, interpretarea mea pe acest text este foarte clară: fiecare deputat poate să intervină. Este adevărat, avem aici, pentru a nu se ajunge la excese - și sunt sigur că nu va fi cazul pentru dezbaterile noastre...

Voci din Majoritate:

Nu... (Râsete.)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

..., există alin. 4, care spune: "Președintele Camerei poate supune spre aprobare sistarea discuțiilor la articolul dezbătut".

Deci, dreptul deputatului este foarte clar, este foarte precis, dar în momentul în care, știu eu, se ajunge la exces de argumente sau lucrurile sunt suficient de clare, atunci, președintele poate interveni.

Aceasta este interpretarea pe care eu o fac art. 100 și sper că veți fi de acord cu această interpretare. Deși, până la urmă, cuvântul definitiv îl va avea, desigur, președintele de ședință.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Valer Dorneanu.

Dar de unde știu eu ce o să ne spună, stimate coleg? (Râsete.) Mă întrebați pe mine, de parcă eu sunt în mintea dumneavoastră!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Eu înțeleg și consider chiar firească propunerea de a se limita dezbaterile - din partea Puterii este firească, desigur -, de a se găsi o modalitate de a limita discuțiile. Cred însă că, interpretând un text care se referă la activitatea parlamentară, care se referă la libertatea exprimării opiniei, trebuie să avem în vedere un principiu esențial pentru o democrație, acel principiu care să nu fie restrictiv, nici o interpretare nu trebuie să fie restrictivă, mai ales atunci când se referă la dezbaterea în plen, fie la o dezbatere politică, fie la o dezbatere cu privire la un proiect de lege, fie la dezbaterea aceasta care privește actul nostru fundamental, regulamentul.

Nu cred că este corect și nu cred că este în spiritul tradițiilor noastre parlamentare ca să limităm dreptul de participare la dezbaterea regulamentului doar la nivelul celor care au făcut amendamente, cărora li s-au admis amendamente sau cărora li s-au respins amendamente. V-aș aminti o cutumă, pe care noi am instaurat-o tocmai pentru a facilita și a fluidiza dezbaterile: acolo unde nu sunt observații la un amendament întrebăm dacă sunt și, dacă nu, trecem mai departe. Dar nu putem să închidem accesul unui deputat la microfon, care nu are un amendament sau căruia i s-a respins un amendament, pentru că, altminteri, am lipsi pe unii deputați de dreptul lor de a-și exprima voința, de a reprezenta electoratul.

Deci, pe de o parte, criticăm deputații pentru faptul că au puține intervenții în plen, presa și-a făcut un deliciu din acest lucru, dar, pe de altă parte, găsim tot felul de mijloace pentru a obstacula prezența la microfon a tuturor deputaților. Mai ales atunci când e vorba de regulament, eu cred, domnule președinte, că dumneavoastră, în calitate de președinte de ședință, nu trebuie să stimulați blocajul discuțiilor, nu trebuie să obstaculați dreptul fiecărui deputat de a-și spune părerea cu privire la orice alineat, cu privire la orice articol, chiar la acelea la care n-au fost făcute amendamente.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat,

Am ascultat cu atenție punctul dumneavoastră de vedere și al colegilor. Sigur, poate după ce am să spun câteva cuvinte, am să vă scutesc de drumul până la microfon.

În mod evident, la 100 cu 2, și aici sunt de acord cu ceea ce s-a spus: "Luarea de cuvânt a unui deputat cu privire la un text". Deci, precizează clar "cu privire la un text ce urmează să fie supus votului Camerei are, de regulă, durata de 5 minute". Deci, "luarea de cuvânt", discutăm de "un text".

La 3: "La înscrierea pentru a lua cuvântul în scopul dezbaterii unui proiect de lege", nu ne referim la "un text", este "un proiect de lege", "o propunere legislativă", este o altă situație.

Interpretarea mea este foarte clară, când este vorba de un text, toată lumea are voie să vorbească!

Mai mult, ca să lămuresc chestia cu 5 minute: "are, de regulă, durata de 5 minute". "La începutul dezbaterii proiectului de lege sau a propunerii, se poate stabili alt termen". Noi am început dezbaterea acum o lună, n-am stabilit alt termen, nu o să mai stabilim alt termen, nici la propunerea mea, nici la propunerea altcuiva. Deci, am început, n-am stabilit, rămâne 5 minute, am mai avut această discuție.

Sigur, fiecare grup parlamentar poate interveni în cazul în care este o problemă de vot: la votul final, la votul... Restul, fiecare parlamentar poate interveni, după părerea mea, atunci când consideră necesar.

Asta este interpretarea pe care eu o dau aici. Sigur, dumneavoastră puteți da alta. Dar e interpretarea pe care am condus până acum.

Sigur că, așa cum spunea domnul președinte Năstase, în momentul când la un articol s-a vorbit foarte mult pe fond, atunci, poate președintele, considerând că s-a spus totul pentru și contra, să ceară încheierea articolului respectiv. Eu mă apropii de situația asta la art. 1, văd că și din dreapta și din stânga mi se cere însă continuarea discuțiilor, probabil, pe procedură. Domnul Árpád Marton e în dreapta, domnul Bogdan Duvăz e în stânga. Deci, amândouă părțile vor să dezbată în continuare această problemă.

 
 

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule președinte,

Aș putea fi de acord cu dumneavoastră, numai că atunci când la începutul dezbaterilor, nu eu, altă persoană a avut o încercare de fixare a unui termen de discuție acordat pentru fiecare deputat, tot dumneavoastră ne-ați spus că asta se va fixa numai când intrăm în articole, și nu la începutul dezbaterilor. Tot dumneavoastră ați spus!

Acum, decideți, care din cele două?

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu, domnule deputat, v-am spus că se face la propunerea mea. Asta v-am spus, conform regulamentului. Și că n-am de gând să modific timpul de 5 minute, nici în sus, nici în jos. Asta am spus! Că singurul, conform regulamentului, care are dreptul să propună sălii modificarea timpilor sau limitarea timpilor de discuție este președintele.

Asta v-am spus! Îmi pare rău că n-am fost suficient de clar! N-am spus în nici un caz că mai târziu sau mai devreme! V-am spus la început că eu pot să fac asta, eu conduceam atunci, și că n-am de gând să o fac!

Am retradus pentru colegii din stânga, care insistau, nu pentru dumneavoastră! N-am avut nimic cu dumneavoastră!

Domnul Duvăz.

Da, domnule lider de grup... V-am spus, pe procedură, dacă doriți, domnule Duvăz. Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc și eu, domnule președinte.

Stimați colegi,

Sunt întru totul de acord cu interpretarea președintelui de ședință în ceea ce privește textul, pentru că discutarea articolelor la care s-au făcut amendamente se lămurește la alin. 1.

Și acolo, toți deputații, "deputații pot lua cuvântul", înseamnă oricare dintre aceștia. Dacă s-ar fi dorit, și legiuitorul dorea să stabilească că este vorba numai de un reprezentant de grup, definea aici această situație și spunea: câte un reprezentant din fiecare grup parlamentar, pur și simplu.

Deci, să nu ne facem că nu înțelegem, mai ales că domnul Márton Árpád-Francisc care, nu știu dacă a ieșit, este, în general, un bun cunoscător și un om care interpretează absolut corect și absolut cu multă logică textele regulamentare. Mă surprinde astăzi. Mă surprinde pentru că această interpretare, într-adevăr, în ceea ce privește alin. 3 se referă la proiect de lege, propunere legislativă sau alt act de natură legislativă. Exact cum ați spus, domnule președinte, și expresia sau fraza, propoziția, "după luările de cuvânt din partea grupurilor parlamentare" presupune că acestea s-au exprimat în legătură cu un proiect de lege, cum este și normal, sau cu o propunere legislativă, și fixează, de fapt, în timp, când pot să intervină membrii Guvernului sau ai comisiei.

Deci această "după" stabilește, de fapt, intervalul de timp, locul - din punct de vedere al timpului de dezbateri - când intervin ceilalți, și nicidecum nu limitează intervențiile.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă aveți alte interpretări pe acest subiect, dacă aveți aceleași interpretări, știu, domnul Nicolicea are dreptul la replică la dumneavoastră. Ultimul. Dreptul la replică se dă la sfârșit.

Domnul Tudose, care este de multă vreme, și domnul Moldovan.

Dacă vreți să mă contraziceți, să mă susțineți, mă rog, puteți să mă și susțineți.

 
 

Domnul Mihai Tudose:

Domnule președinte,

Nu am venit cu regulamentul. Interpretarea de acest gen mă duce cu gândul la un paragraf din Regulamentul de circulație, toți avem mașini, conducem. Scrie: "Pietonii trec prin locuri marcate după ce se asigură." O interpretare în acest sens ar fi că, dacă în regulament scrie pietonii cu doi de "i", când prindem pe unul singur putem să dăm peste el, că nu încălcăm regulamentul. Nu putem să stabilim acum, prin decizia nimănui, că votăm prin intermediul unui om, unui singur om, că ne exprimăm poziția de la microfon prin intermediul unui singur om, fiindcă atunci ar fi cinci lideri de grup aici și noi am sta pe la inundații sau pe acasă. Deci toți avem dreptul să ne expunem punctul de vedere, chiar dacă toți vorbim în consens, suntem de acord. În schimb, are dreptate colegul nostru, Árpárd Marton, că nu același om, de două ori, pe același lucru, eventual și aceeași poziție.

Voci din sală:

Este un progres!

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Este un progres, spune un coleg din sală. Eu am alt punct de vedere, tot pe chestiunea aceasta. Ceva nou? Bine, domnule deputat. Domnul deputat Moldovan.

 
 

Domnul Emil Radu Moldovan:

Stimați colegi,

Foarte scurt o să fiu și numai pe procedură, de data aceasta.

La începutul discuțiilor noastre nu am găsit necesitatea introducerii modificărilor regulamentului dar, studiindu-l cu atenție, constat acum că el a fost foarte necesar. Îmi pare rău că colegul nostru Márton Árpárd nu este în sală pentru că nou Regulament lămurește foarte clar problema pe care o avem acum în discuție. Dacă o să binevoiți să deschideți amendamentele admise la nou regulament, o să vedeți că art. 100 cu 3 s-a abrogat. Deci astăzi, discutăm acum pe 100 cu 3. Stimata comisie a făcut un gest mai mult decât nobil și ne-au rezolvat o problemă. 100 cu 3 pe noul regulament s-a abrogat. Deci, vă rog frumos să vă uitați pe el și, vă rog, domnule președinte, să continuăm discuțiile pe această temă, pentru că 100 cu 3 nu mai avem.

Mulțumesc.

Pentru că bănuiesc că majoritatea va vota noul regulament.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat,

Chiar discutam cu domnul secretar și nu înțelegeam cum de scăpase 100 cu 3 în regulament, pentru că avem în regulament probleme legate de dezbaterile generale, avem probleme legate de dezbaterea amendamentelor, de dezbaterea la text, nu prea își mai avea rost 100 cu 3. Se vede că, în înțelepciunea ei, comisia ne propune să-l eliminăm. Însă, până îl eliminăm, orice deputat poate face apel la 100 cu 3, că nu lucrăm pe alt regulament decât cel care există acum.

Domnul deputat Gheorghiof.

 
 

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Mulțumesc tuturor prietenilor și neprietenilor. Nici o problemă, m-am dus cu gândul la... (Bătăi în pupitru din partea PSD).

... cu gândul la acel articol dintr-un ziar al județului Dâmbovița, auzind diferite susțineri aici, la acest microfon, și cred că cel care a făcut trimitere...

Voci din sală:

Procedură! Trage de timp!

 
 

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

... trimitere la o serie de - pare-mi-se a spus "deșeuri" - a avut dreptate auzind ceea ce au spus la acest microfon mulți colegi de ai mei.

Problematica ridicată aici de către domnul profesor Adrian Năstase, pe care îl respect foarte mult, domnul președinte al Camerei Deputaților este ... (Aplauze din partea opoziției).

Respectul nu se face prin aplauze, era înainte de 1989. Problema este, și-i dau dreptate domnului președinte, atunci când a făcut trimitere la un text. Dacă nu mă înșel 141 alin. 1, pe care îl solicit și eu acum președintelui de ședință, pentru că domnul profesor Adrian Năstase a spus în mod clar: "Dumneavoastră, domnule președinte de ședință, puteți sista discuțiile având un text în regulament pe care să vă bazați."

Textul este 141 alin. 1. Problema s-a discutat, comisia și-a spus cuvântul, susținătorii amendamentelor și-au spus cuvântul, vă rog să sistați discuția și să trecem la vot.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, asta v-am spus că intenționam să fac. Este vorba de 100 cu 4, articolul pe care voiam să-l folosesc.

Un drept la replică al domnului Nicolicea și eu, după aceea, voi supune... (Proteste din partea Alianței).

Cine v-a pomenit, domnule Nicolicea?

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Prietenul meu, domnul Márton Árpád.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Márton Árpád l-a pomenit.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă nu sunteți atenți, eu ce să fac?

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu vă aud.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă nu sunt atenți, eu ce să fac? Deci, domnul Márton Árpád, printre altele, mi-a spus că să mă uit mai atent la regulamentele europene, zicând că n-am trecut probabil prin zona respectivă. Îl asigur că am trecut mult dincolo de Budapesta.

Voce din băncile Alianței:

Și ai înțeles ceva?

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Da, am înțeles, și anume următoarea: după concepțiile vest-europene ale domnului Márton Árpád, deputații independenți nu au voie să vorbească pentru că nu constituie un grup.

După concepțiile vest-europene ale domnului Márton Árpád, acolo era o limitare de trei minute. După cum vedeți, s-a uitat să se vadă că și la noi, în art. 100 alin. 2, există o limitare de timp - de regulă, cinci minute.

Nu știu ce a făcut reprezentantul UDMR-ului în comisie și nu s-a consultat cu domnul Márton Árpád, pentru că acest articol a trecut tot cu "de regulă, cinci minute" și nu, după părerea domnului Márton Árpád, cu trei minute.

O voce din sală:

Dreptul la replică.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Și, de asemenea, sunt bucuros că cei din comisie, mai ales colegul și prietenul meu, domnul Buda, m-a susținut, în sensul că a lăsat articolul neatins și nu a avut nici un fel de amestec să-l schimbe pe acest 100 alin. 2. În schimb, așa cum a spus colegul, au eliminat art. 100 alin. 3.

Este adevărat, domnule președinte, mergem după acest regulament care are culoarea albastră. Pe viitor vom merge pe următorul care, probabil, va avea culoarea portocalie.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Pe procedură, domnule deputat. Dar numai pe procedură. Sistarea discuției pe fond.

 
 

Domnul Iulian Claudiu Manda:

Numai pe procedură, domnule președinte.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea (adresându-se reprezentanților Puterii):

O asemenea expresie mă poate face să cer eliminarea dumneavoastră din sală. O asemenea expresie trece dincolo de ceea ce ne permitem aici.

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Iulian Claudiu Manda:

Domnule președinte,

În primul rând, o să vă rog să le mai spuneți încă o dată secretarilor să fie mai atenți și să înscrie la cuvânt colegii noștri care vor să ia cuvântul și să nu vă ocupați dumneavoastră de această problemă.

În al doilea rând, v-aș ruga să prezentați plenului Camerei care este, eu știu, algoritmul, sau cum stabiliți dumneavoastră cine ia cuvântul înaintea altora atunci când se înscriu într-o anumită ordine și iau cuvântul în altă ordine. Pentru că l-am văzut pe domnul Gheorghiof că a luat cuvântul, deși a ridicat mâna după câțiva dintre colegii noștri. Dacă este argumentul că a avut mai multe voturi decât noi, vă spun că suntem și noi câțiva colegi care putem să strângem mai multe voturi de trei.

Acum, la procedură, aș vrea să vă spun că domnul Márton Árpád, atunci când a făcut această propunere, poate trebuia să se uite și la art. 140 alin. 1 și alin. 2.

La art. 140, alin. 1 spune așa: "Președintele Camerei va da cuvântul oricând unui deputat pentru a răspunde într-o chestiune de ordin personal," ș.a.m.d.

La alin. 2 spune așa: "Prevederile alin. 1 se aplică în cazul în care se cere cuvântul în probleme privitoare la regulament."

Deci, domnule președinte, noi discutăm regulamentul. Motiv pentru care, invocând art. 140 alin. 1 și 2, nu avea dreptul domnul Márton Árpád sau cel puțin nu avea autoritatea să invoce alte argumente și alte articole pentru a supune la vot sau să vă spună să sistăm lucrările.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Árpád Marton avea tot dreptul să vină la microfon să propună interpretarea pe care domnia sa a vrut s-o dea, sau pe care a considerat-o. Că nu suntem de acord cu ea, dumneavoastră sau alții, este un lucru cu care sunt de acord.

Domnule deputat, aveți 30 de secunde.

 
 

Domnul Ovidiu Brînzan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Tot procedură. De fapt, discutăm dacă se aplică, în cazul în speță, art. 100 sau art. 140. După cum vedeți, ele se află în secțiuni diferite ale acestei broșuri.

Art. 141, despre care era vorba, este precedat de art. 140 care, așa cum foarte bine a arătat distinsul antevorbitor, anulează complet articolul următor în cazul în speță.

Procedurile alin. 1 se aplică în cazul în care este vorba de probleme de regulament.

Deci clar, art. 141 este contrazis pentru cazul în speță de art. 140, precedentul, drept care revenim la secțiunea inițială a regulamentului, art. 100, care rămâne în mod evident în vigoare, art. 141 fiind desființat prin art. 140.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimați colegi, intrăm la vot pentru art. 1. Din acest moment orice altă invenție este interzisă. Voi supune votului dumneavoastră amendamentul care se găsește în raport la secțiunea "amendamente respinse". Amendamentul care a fost susținut. Autori: Cristian Dumitrescu și Bogdan Niculescu-Duvăz. Vă reamintesc, comisia a fost împotrivă.

Cred că doamna Vasilescu, v-ați înscris și nu v-am dat cuvântul. Îmi cer scuze, am fost chiar nepoliticos, fiind în dreapta nu v-am văzut. Ați fost pe o listă de a mea. Doar doamna Vasilescu, îmi cer scuze.

Voci din sală:

45 de minute!

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Chiar dacă propuneți 45 de minute, eu am să propun timpul. Are cinci minute, ca orice coleg.

 
 

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

O să fie mult mai puțin, domnule președinte.

De fapt, mă înscrisesem imediat după pauză pentru că nouă se pare că ne-a folosit această pauză de o jumătate de oră. Probabil nu și colegilor de la PSD, care încă nu s-au edificat că acest amendament pe care l-au propus este neconstituțional și o să le atrag atenția la art. 63 alin. 3 din Constituție, unde scrie că "Parlamentul se întrunește." Nu "se constituie".

Potrivit acestui amendament, Camera se poate constitui, iar deputații nu ar avea documente la mână, decât acel certificat pe care-l primim cu toții din teritoriu, de la Biroul Electoral Județean.

Așadar, noi respingem categoric acest amendament.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, doamnă deputat.

Supun votului plenului amendamentul de la art. 1, pe care comisia nu-l susține, după cum ne-a spus în mod repetat.

Cine este pentru amendament? Vă rog numărați, secretarii. 85 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 136 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu 85 de voturi pentru, 136 de voturi împotrivă și o abținere amendamentul a fost respins.

Domnul Bolcaș.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă sunt dator o explicație. La art. 1, Camera Deputaților nici nu "se întrunește" și nici nu "se constituie". Constituirea este după validare, întrunirea unui organism se face numai după constituirea sa.

Normal ar fi fost să scrie "deputații aleg și se întrunesc".

De aceea m-am abținut.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră stimați colegi art. 1, în formularea pe care o propune comisia, de fapt, în formularea nemodificată.

Cine este pentru art. 1? 134 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 87 de voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu 134 de voturi pentru, 87 împotrivă și 3 abțineri art. 1 a fost adoptat. (Aplauze din partea dreaptă).

O secundă, domnule deputat. (Se adresează domnului deputat Márton Árpárd).

Am auzit în sală doi sau trei colegi care m-au apostrofat pentru că am supus la vot, spunându-mi că nu se supune la vot.

Stimați colegi, discutăm de o lună regulamentul. Vă rog, măcar procedurile banale să nu le puneți în discuție. Nu se supune la vot un text dacă este conform inițiatorului și nu sunt amendamente sau observații la textul respectiv. Deci în momentul în care toată lumea este de acord că nu este nici un fel de observație. Dacă a fost o discuție, o observație pe textul respectiv, darămite amendamente, el se supune votului Camerei.

Domnul Márton Árpárd. La procedură doriți? A început și dreapta.

 
 

Domnul Márton Árpárd-Francisc:

Domnule președinte,

Vă rog să observați că noi dezbatem un document care are următorul titlu: "Hotărâre privind modificarea și completarea regulamentului" și nu Regulamentul Camerei Deputaților.

Deci se supun votului acele articole care se propun a fi modificate prin această hotărâre. Documentul celălalt este unul ajutător. Dacă primul punct din această hotărâre este propunere de alin. 1 și 2 al art. 2 înseamnă că dacă nu s-a aprobat un punct suplimentar față de aceasta, nu supuneți votului. Astfel, ați putea să supuneți votului, în fond, toate articolele care nu se propun a fi amendate, deși noi dezbatem modificarea sau completarea regulamentului.

Vă rog să mă scuzați, deci nu suntem în acea situație în care avem un proiect de hotărâre sau un text de lege la care avem un text propus de inițiator, care nu suferă modificări. Nu. Inițiatorul nu a propus această modificare.

Deci nu avem ce supune votului, nici aici, și nici la articolele următoare. Sunt vreo 200. Nu 200, 100 și ceva de puncte care sunt nemodificate.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Am alt punct de vedere, dar deocamdată îi dau cuvântul domnului Bolcaș.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Iertați-mă, dar am fost obligat să revin pe o problemă pe care am dezbătut-o și ieri, și îmi pare rău că nu s-a bucurat de atenția dumneavoastră.

Ne aflăm în prezența a două acte juridice distincte. Unul este hotărârea, care este un act cu caracter individual, și altul este anexa la această hotărâre, care este un act normativ. În condițiile în care noi punem la vot hotărârea, va trebui să vedem în ce structură va fi acest act normativ care figurează, conform unei tehnici legislative, ca anexă la această hotărâre. Deci este normal să dezbatem în această modalitate - articol cu articol, amendament cu amendament.

În al doilea rând, este și o problemă de oportunitate funcțională. Este, totuși, regulamentul nostru. Este un act important peste care nu putem să trecem pur și simplu, luând în considerare numai ceea ce comisia ar fi dorit să treacă.

Am tot respectul pentru activitatea comisiei, care a fost deosebită, dar este dreptul nostru să ne dezbatem propriul regulament.

Dacă veți trece peste această problemă, dacă vreți, de respect procedural față de actele pe care le adoptăm, nu veți putea trece, însă, peste problema juridică inițială. Un act normativ se dezbate articol cu articol, chiar dacă el este aprobat printr-o hotărâre.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Nicolicea.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Ieri, eu mi-am exprimat acordul cu domnul lider de grup Bolcaș. Într-adevăr, a avut o sesizare care este corectă. Încet-încet și din partea dreaptă, prin domnul Márton Árpárd, începe să i se dea dreptate domnului Bolcaș. Ce este interesant? Domnul Márton Árpárd privește acest proiect de hotărâre cu anexa respectivă ca și cum nu ar avea autor. Or, noi am avut o discuție că autorul acestui proiect de hotărâre este chiar comisia. În caz că nu are autor, atunci intrăm pe altă procedură. Dar faptul că există două acte, și anume: acest proiect de hotărâre, precum și această anexă care este un act normativ, mă face să repet ceea ce am spus ieri și nu a fost luat în considerare.

Consiliul legislativ, conform art. 79, este organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative. Or, în momentul în care constatăm că acesta este un act normativ, și este agreat chiar și de membrii din partea dreaptă a sălii, nu văd motivația pentru care acest act normativ nu are avizul Consiliului legislativ, și cred că ar trebui să solicităm Consiliului legislativ avizul față de această anexă a proiectului de hotărâre, și anume la actul normativ numit Regulamentul Camerei Deputaților.

Prin urmare, solicit să fie trimis la Consiliul legislativ pentru a avea acest aviz.

Poate că au avut dreptate colegii care au spus că proiectul de hotărâre nu trebuie să ajungă la Consiliul legislativ. Dar nu mai au nici un motiv pentru care să se opună trimiterii acestei anexe la Consiliul legislativ.

O voce din sală:

Este logic. Bravo!

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Valer Dorneanu:

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Vă rog să mă iertați, dar de câte ori aud cuvântul tehnică legislativă mă simt sesizat din oficiu, și atunci trebuie să mă pronunț asupra unei probleme.

Domnule vicepreședinte, deși dumneavoastră sunteți inginer, constat cu bucurie că analizați cu finețea unui om care știe să măsoare exact. Într-adevăr, dacă asupra art. 1 nu ar fi existat nici un fel de obiecțiune, atunci domnul Márton ar fi avut dreptate și n-ar fi trebuit să mai supuneți votului.

Câtă vreme asupra art. 1 au existat obiecțiuni și câtă vreme au fost și intervenții de formulare pe care nu le-ați pus la vot, însă, vă reamintesc că domnul Bolcaș a relevat faptul că, în mod greșit se utilizează trei termeni necontrolați, ba se vorbește de "convocare", ba de "întrunire", de fapt, ceea ce trebuia spus acolo era "convocare". Deci rog colegii din dreapta să aibă răbdarea necesară pentru că și acolo unde nu sunt texte asupra cărora au fost făcute amendamente, deputații au dreptul să-și spună cuvântul cu privire la conținutul lor și îndeosebi cu privire la formularea acestora.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Am avut onoarea și am onoarea să fiu coleg cu specialiști de talia dumneavoastră și de aceea am mai învățat câte ceva despre această meserie nu foarte simplă.

Trecem la art. 2. Punctul meu de vedere este cel pe care l-am spus și ieri. Nu vreau să-l repet, când domnul Bolcaș a atras atenția, și după aceea a intervenit și domnul Valer Dorneanu, că avem două acte. Unul este hotărârea de Guvern, al doilea este anexa. Anexa o dezbatem punct cu punct.

Numărul curent 2. Art. 2. Avem amendamente admise.

Domnul Florin Iordache.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mă număr printre cei care am propus modificarea alin. 1 de la art. 2. În esență, noi am considerat, și dau citire alin. 1: "Până la alegerea Biroului permanent, lucrările Camerei Deputaților sunt conduse de cel mai în vârstă deputat, în calitate de președinte de ședință, asistat de patru secretari desemnați din rândul celor mai tineri deputați". Practic, prin această modificare înlocuim vechea denumire a președintelui de ședință, care era președintele cel mai în vârstă, practic am dorit prin această înlocuire să păstrăm titulatura de președinte de ședință, pentru că de aici în colo, pe tot parcursul regulamentului, vom găsi sintagma "președinte de ședință". Tocmai de aceea am considerat că nu este normal să începem cu "președinte de vârstă", deoarece, în modalitatea de denumire, normal că primul președinte al Camerei este președintele cel mai în vârstă, domnul Vainer, parcă a condus până la alegerea președintelui, domnului Năstase, a condus Camera, dar am considerat că această titulatură ca "președinte de ședință" fiind cea recunoscută și uzitată pe întregul regulament, am considerat să păstrăm pentru corelare și pentru consecvență "președinte de ședință", nu "președinte de vârstă".

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da, domnule deputat. Mulțumesc.

Dați-mi voie să cobor la microfon. (Președintele de ședință vine la prezidiu).

Stimați colegi,

M-am gândit dacă să fac sau nu această intervenție.

Am semnat și eu acest amendament. De câteva zile, de când discutăm, de multe ori când sunt discuții în sală, eu citesc materialele ca să-mi fac un punct de vedere. Cred că am semnat greșit.

Noi am desființat, pentru perioada până când se alege președintele Camerei, de fapt, șeful acestei instituții, am transformat președintele de vârstă, care sigur că prezida ședințele ca și președintele de ședință, dar ținea și loc de președinte de Cameră pentru alte activități, care sunt clar puse în regulament, deci l-am desființat și l-am transformat doar în președinte de ședință.

Cred că este o greșeală. Eu, personal, îmi retrag semnătura de pe acest amendament pe care l-am făcut, l-am discutat în momentul respectiv, dar cred că este greșit să desființăm președintele de vârstă al Camerei.

Camera ar însemna că pe o perioadă în care dintr-un motiv sau altul o egalitate de voturi nu se poate alege o săptămâmă, zece zile, oricum durează o săptămână validarea, dar mă refer și la un timp mai lung. Nu poate să semneze nimeni pentru Cameră documente care sunt ordinare.

De aceea, părerea mea este ca acest amendament admis este greșit admis. Și cred că ar trebui să rămânem pe formula inițială cel puțin la alineatul 1 care este mult mai corectă pentru funcționarea Camerei.

Îmi pare rău că mă pun singur în această situație, dar de aceea discutăm pe îndelete regulamentul ca să vedem și unde greșim.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte, vă rog.

 
 

Domnul Aurel Vainer:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mi se pare că se atinge un subiect extrem de important. Nu vreau să o fac pe cel care se pricepe foarte bine în treburile Parlamentului, dar vă pot relata din propria experiență că acea săptămână în care am fost președintele de vârstă al Camerei Deputaților, a fost o săptămână de foc și cred că domnul președinte de ședință, Miron Mitrea, a susținut foarte bine această cauză.

Este nevoie și după opinia mea de un președinte care să asigure de la A la Z, lucrările în tot ceea ce înseamnă aceste lucrări, programare, știu eu, programarea jurământului președintelui, modul de vot, sunt niște probleme cu care eu m-am confruntat foarte mult.

Mai mult, eu am zis că în situația de neliniște, ca să nu numesc altfel acest moment din Cameră, ar fi necesar nu numai secretari, chiar niște chestorași, ca să spunem așa, ca să poată să impună disciplina necesară în sală. N-aș dori multora să se confrunte cu situația cu care m-am confruntat.

De aceea, este o opinie a unui deputat cu o anumită experiență, că e bine să rămână decan sau președinte de vârstă până la alegerea președintelui Camerei.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Călianu. Domnul Călianu de la P.R.M., după aceea, dumneavoastră, domnule deputat.

 
 

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În primul rând, trebuie să fac o precizare. Respect foarte mult oamenii mai în vârstă și în continuare vin cu o propunere concretă, așa cum se întâmplă și în alte țări civilizate din Europa.

Consider că președintele care trebuie să fie ales trebuie să fie președintele cu cea mai mare vechime, nu un președinte de vârstă. De ce? Pentru că, așa cum spunea și antevorbitorul meu, este o perioadă extrem de dificilă și cred eu că experiența unui președinte pe acea perioadă ar rezolva orice problemă existentă.

Numai în situația în care sunt mai multe persoane, mai mulți colegi deputați cu aceeași vechime în Parlament, respectiv în Camera Deputaților, atunci să decidă vârsta. Într-o altă variantă, sigur că experiența este mai presus decât vârsta, strict din punct de vedere tehnic.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ovidiu Brânzan, domnul Bolcaș.

 
 

Domnul Ovidiu Brânzan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Și eu sunt de acord că varianta pe care dumneavoastră ați prezentat-o, și anume că e nevoie, într-adevăr, de un președinte în funcție al Camerei în exercițiu, președintele de vârstă, că Doamne ferește! se întâmplă ceva cu președintele țării și cu președintele Senatului și cineva trebuie să conducă lucrările.

Deci, cred că este bine să revenim la textul inițial, dar nu de aceea am solicitat să iau cuvântul, ci fiindcă în baza art.101, alin.3, aș dori să fac un amendament oral la acest text.

Propunerea mea este următoarea: textul indiferent că va trece în varianta amendată sau în varianta inițială, el se referă la alegerea președintelui care, în mod evident, se face de către plen, de către cei prezenți, fiind cel mai în vârstă reprezentant, dar apoi textul curge și spune "în calitate de președinte de ședință, asistat de patru secretari desemnați din rândul celor mai tineri deputați..." și aici intervine propunerea mea de amendare, amendament oral, care este un amendament de corelare tehnico-legislativă pentru o mai bună claritate a textului, și anume, "...desemnați din rândul celor mai tineri deputați de către președintele de ședință, respectiv președintele de vârstă...", în funcție de textul pe care îl vom adopta în final.

În momentul în care avem un președinte, fie de ședință, fie de vârstă, este firesc că el a preluat conducerea și el este cel care îi va desemna pe cei patru secretari și cred că este o precizare absolut necesară, în acest moment, fiindcă altfel pot să apară discuții cine alege pe cei patru secretari, cine numește și așa mai departe.

Repet: este un amendament oral pe care-l depun cu această ocazie și vă rog să-l supuneți, la momentul potrivit, la vot.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, și pentru dumneavoastră și pentru ceilalți colegi, când este vorba de amendamente cum este al dumneavoastră sau al domnului Călian, sunt amendamente care se apropie de fondul problemei.

Deci, dacă vor exista sprijinitori foarte mulți, în cel mai bun caz pot retrimite textul la comisie. Dacă nu, eu pot să aleg să supun la vot și dumneavoastră să alegeți între textele care există. Sigur, există amendamente de formă, că de tehnică legislativă nu este cazul, nici la dumneavoastră, nici la domnul Călian. Sigur, după ce colegii vor lua cuvântul, am să cer părerea și comisiei.

Domnul deputat Bolcaș.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog să mă credeți că nu este o pledoarie pro domo de data aceasta în favoarea bătrânilor și a vârstei. Pentru că eu nu o să apuc să fiu președinte de vârstă al acestei distinse Camere.

Problema este cu totul alta, și anume, este adevărat că există regulamente în care se preferă un deputat cu experiență, este adevărat că există o anume justificare a forței pe care ți-o dă experiența, dar nu se are în vedere un alt lucru. Nu se are în vedere, în primul rând o tradiție parlamentare, care este specifică unei națiuni, și nu se are în vedere simbolistica acestei desemnări.

Vedeți, domnul deputat Vainer, pe care îmi permit să-l felicit și public pentru înalta funcție pe care o ocupă în rândul comunității pe care o onorează cu prezența domniei sale, a fost pentru noi, dacă vreți, un exemplu și un simbol. A fost un simbol nu atât al senectuții, ci un simbol al echilibrului, al maturității pe care numai vârsta poate să ți-o dea.

Sigur, tinerii vor spune: avem și noi echilibru în gândire, avem o gândire matură. Veți înțelege diferența însă când vor trece mai mulți ani.

Acest simbol se îngemănează foarte bine cu prezența a celor mai tineri patru secretari. Sigur, domnul deputat Brânzan a spus foarte bine, sunt numiți de către președinte, deși numirea lor este mai mult simbolică de data aceasta și textul poate să lipsească întrucât matematica și zilele de naștere nu au caracter de partid.

În aceste condiții, eu consider că textul inițial al regulamentului este corespunzător unei tradiții și unei simbolistici parlamentare specific naționale și stărui în păstrarea sa.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Valer Dorneanu.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Eu am înțeles explicația celor care au făcut acest amendament, au pornit din grija de a nu stabili un statut mai puțin onorant pentru președintele de vârstă, am înțeles acest lucru pentru că și în Constituția Europeană există o grijă deosebită pentru ceea ce se cheamă conflictul dintre generații și tocmai de aceea, în art.2 din actul fundamental european se menționează principiul solidarității generațiilor.

Deci, explicând în acest fel amendamentul, apreciez faptul că dumneavoastră, domnule președinte, ați avut puterea să vedeți greșeala la care ne expuneam pentru că, într-adevăr, rostul președintelui de vârstă în perioada celor două zile sau o zi, cât este, nu este numai acela de a conduce ședința. Și mă bucur că domnul deputat Bolcaș și-a amintit și a felicitat pe domnul președinte Vainer pentru că și eu doresc să-i aduc un omagiu pentru felul cum a știut să-și ducă la bună împlinire acel mandat și vreau să vă mărturisesc ca unul care i-am predat biroul că a venit cu câteva zile mai înainte să se documenteze, și, într-adevăr, s-a comportat ca un președinte, nu ca un președinte care conduce ședința.

De alminteri, pentru că domnul Bolcaș a amintit de tradiția noastră parlamentară, vreau să vă citesc primul articol din regulamentul Adunării Deputaților din 1920: "La începerea fiecărei legislaturi, după cetirea mesajului de deschidere, cel mai în vârstă dintre deputați ocupă scaunul președinției".

Așadar, îl ocupă cu toate atribuțiile care revin președintelui pentru acea perioadă. În aceste condiții, susțin să votăm textul inițial și chiar dacă amendamentul pe care l-a propus domnul deputat Brânzan este foarte bun, nu pot să nu constat ca și dumneavoastră, domnule președinte de ședință, că nefiind făcut un amendament care vizează fondul soluției, nu-l putem lua în considerare.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Manda. (Domnul deputat Petru Călian dorește să intervină)

Domnule Călian, de două ori la același punct, în nici un caz n-am cum. Doar un drept la replică, că v-am spus eu numele poate.

 
 

Domnul Iulian Claudiu Manda:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art.100 alin.2 și 140 alin.1 și 2, vin aici să spun că eu voi vota și sunt împotriva acestui amendament. Și să spun și de ce. Dacă în ceea ce privește președintele de ședință, înțeleg și din informarea pe care au făcut-o colegii de la Comisia pentru regulament, în general, este cel mai în vârstă parlamentar, sau cu cea mai mare experiență, cu cea mai mare experiență sunt câteva excepții în Danemarca, Olanda, Irlanda.

Nu voi vota acest amendament și acest articol, pentru că din punctul meu de vedere nu este foarte clar. Nu este foarte clar ce înseamnă desemnarea celor patru secretari dintre cei mai tineri. Cum îi luăm? Din doi în doi? De la 30 de ani în sus, de la 30 de ani în jos? Câte unul de la fiecare grup parlamentar? (Vociferări în sală)

Domnule președinte, vă rog să asigurați liniștea în sală și poate că ar fi cazul să le citez colegilor articolul 143 care spune așa: "Președintele Camerei cheamă la ordine pe deputații care tulbură dezbaterile sau creează agitație." Dacă e nevoie citesc și în continuare.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, și pe cei care provoacă sala! Treceți la fondul problemei, vă rog.

 
 

Domnul Iulian Claudiu Manda:

Eu vorbesc la fondul problemei, domnule președinte.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog.

 
 

Domnul Iulian Claudiu Manda:

Eu spuneam și aveam și o propunere în acest sens ca domnii deputați Viorel Hrebenciuc, Valeriu Zgonea, dar Zgonea e plecat din țară, Tudor Mitrea Miron, Florin Iordache, plus parlamentarii din grupurile parlamentare P.N.L. și P.D. să vină să ne explice la ce s-au gândit când au făcut această propunere, cum îi desemnăm pe cei patru secretari din rândul celor mai tineri. Altfel, eu nu pot să votez pentru că nu știu ce să votez. Cum sunt aceștia?

Vă mulțumesc. (Râsete și rumoare în sală)

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

O să rog comisia să vă dea explicațiile.

Punctul de vedere al comisiei. Vă rog, domnule deputat, să...Domnul Călian are dreptul la replică 30 de secunde și vă rog să-i răspundă și domnului deputat Manda cum se aleg cei patru deputați. V-au pus o întrebare cei mai tineri.

 
 

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Strict, din punct de vedere pragmatic, persoana care ar fi desemnată ca președinte dintre cei mai vechi parlamentari, cu siguranță că va fi totuși o persoană în vârstă, o persoană matură, nu va sub nici o formă o persoană tânără de care să înceapă să le fie frică unora dintre stimabilii noștri colegi.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

Stimați colegi, avem... Da, domnul deputat Apostolache.

 
 

Domnul Mihai Cristian Apostolache:

Domnule vicepreședinte,

Sincer m-ați dezamăgit. Eu atunci când am văzut acest amendament, m-am bucurat extrem de tare crezând că dumneavoastră vă gândiți la noi, tinerii. Și ați spus că dacă tot ați trecut asta cu președintele de ședință și conduce ședința numai atunci, săptămâna respectivă va fi condusă de cei patru secretari tineri.

Văd acum că veniți și spuneți că vă gândiți să vă retrageți amendamentul. Eu, încă o dată spun, credeam că vă gândiți la noi, că avem tinerețea de partea noastră și un anumit echilibru și putem să conducem Camera și fără un președinte. Lăsând însă gluma la o parte, sunt și eu de acord că ar trebui menținută forma din actualul regulament și cu această ocazie dați-mi voie să-l felicit pe domnul Vainer pentru activitatea care a desfășurat-o la începutul deschiderii acestei legislaturi a Camerei Deputaților.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Mă așteptam să mă felicitați și pe mine pentru răbdarea cu care conduc Camera.

Domnul Sanda.

 
 

Domnul Victor Sanda:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Eu am să votez textul inițial, este explicit, spune "cei mai tineri". Că e mai tânăr cu o lună, cu două, e clar, iar cel mai în vârstă e foarte indicat, pentru că diferența de la dorință la putință se apropie de zero.

Mie îmi pare bine că s-a întâmplat așa ceva, domnule președinte, și, sub înțeleapta dumneavoastră conducere, trebuie să ne dăm seama că regulamentul trebuie făcut în așa fel să fie înțeles la o primă lectură și de nejuriști. Că dacă te mai fericește Dumnezeu cu niște juriști nepricepuți, și rău intenționați, o să ajungem cum suntem astăzi.

Eu consider că și primul amendament făcut de colegul nostru, domnul Duvăz, trebuia trecut, pentru că era un amendament care spunea clar că ne raportăm la Constituție. Noi ne întoarcem acum la geneză, la facere. Atunci când nu exista decât Constituția. Ori ne raportăm la Constituție și avem datoria morală când auzim că cineva a sesizat că un articol e neconstituțional să sărim toți și să reparăm greșeala, Ori de unde nu, nu ne mai raportăm la nimic și nimic o să fie. (Rumoare)

Și o să ajungem... am o rugăminte, domnilor liberali, v-am lăudat că sunteți descendenții marelui Brătianu. Văd că sunt obligat să vă explic de atâtea ori până înțelegeți. E ca în bancul ăla cu milițianul care nu vrea să înțeleagă. Bun.

Problema este următoarea... haideți să trecem la ale noastre... deci, domnule președinte, am o rugăminte. Haideți să încercăm să convingem și colegii noștri să fie de acord cu amendamente sau cu articole care trebuie să fie pe înțelesul tuturor la prima lectură, nu trebuie să ne adresăm tot timpul Comisiei de regulament, Comisiei juridice, pentru că, într-adevăr, nu e o rușine să întrebi, o rușine este să crezi că știi. Dar colegul nostru Bivolaru nu este izvor de drept.

Noi discutăm constituționalitatea cu Comisia de regulament, Comisia juridică vine și ne învață ce și cum, deci rezultatele sunt cam zero. Nu facem altceva decât o discuție la modul ăsta. Domnilor, vă rog frumos, haideți să venim aici la...nu se poate să faci un regulament fără o minimă colaborare și a arcului guvernamental. Păi, ori discutăm să ajungem la o concluzie, eu înțeleg că nu mai aveți răbdare, nici eu nu am, dar...

Problema e următoarea: până acum nici unul din colegii noștri din partea dreaptă a sălii n-a venit decât să ridice o problemă pe procedură și nimic altceva. Nimeni n-a discutat un articol sau să vină cu altă propunere că de-aia ne-am strâns toți aici. Vine domnul Marton, vine doritorul scaunului de președinte, domnul deputat Bogdan Olteanu...(Vociferări)

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, pregătiți-vă să închideți, au trecut cele cinci minute.

 
 

Domnul Victor Sanda:

Domnule președinte, eu închei prin a vă aminti că sunteți de formațiune tehnică, nu juridică.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, mi-a trebuit și mie ceva vreme până când să trec peste această chestiune.

Domnul președinte Vainer.

 
 

Domnul Aurel Vainer:

Nu vă supărați, s-a pomenit de trei ori numele meu. Mulțumesc tuturor care m-au pomenit pentru fapte și nu pentru vorbe, adică nu vorbele dumnealor, ci vorbele mele.

Așa că mă bucur și este o mare onoare să aud în plenul Camerei Deputaților și bănuiesc, fără să fac înțepături, că și cei care au tăcut au recunoscut că am condus bine lucrările.

Dar acum să dau și eu răspuns punctual. Vă mulțumesc tuturor, absolut, fără diferențe.

Cum s-a procedat cu determinarea sau alegerea celor patru? Memoria e foarte apropiată, n-are probleme grele, există statistici când am avut lista deputaților aleși s-a făcut după anul cel mai mic al deputatului care a fost ales. Și, dacă vă amintiți bine, am avut o chestiune în sală când s-a spus că o domnișoară, doamnă deputat, era cea mai tânără și a venit contrapartea și a spus că cealaltă... am acceptat și așa au fost cei patru.

Deci, nu e nici o problemă. Statistica este una din armele cele mai bune pe diferite fronturi.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Drept la replică. Domnule deputat Bolcaș, aveți microfonul!

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Distinsul nostru coleg deputat antevorbitor, nu domnul Vainer, a pomenit de juriști nepricepuți și de rea-credință, și atunci, sigur că mi-a dat acest drept la replică care este unul singur: fiecare pădure își are uscăturile ei.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

Comisia, punctul dumneavoastră de vedere. Ați vorbit o dată. Procedură. Comisia, stați o secundă. Avem o procedură. Îmi cer scuze, avem colegi care stau tot timpul în picioare în sală și nu se plâng.

 
 

Domnul Ovidiu Brânzan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este într-adevăr o problemă de procedură. Adineauri, în baza art.101 alin.3 care spune că în plenul Camerei se pot formula amendamente de corelare tehnico-legislativă, gramaticale sau lingvistice, am făcut un amendament oral. El a iscat unele discuții, însă de fapt discuțiile se referă la faptul dacă este sau nu este un amendament oral acceptabil.

După părerea mea, amendamentul depus de mine nu se referea la fondul problemei, era un amendament de corelare tehnico-legislativă. Nu despre aceasta vreau să vorbesc. Fiindcă apare această problemă și fiindcă probabil că în cursul discuțiilor o să fie mai multe astfel de propuneri, mai multe astfel de amendamente orale, subamendamente și pentru a nu pierde vremea, fiindcă cu toții avem interes să mergem cât mai repede în dezbaterea acestui regulament, vă rog, domnule președinte, fie dumneavoastră să ne explicați care este diferența și unde este granița între amendamentele de fond și cele de corelare, așa cum le prevede regulamentul la art.101 alin.3 sau propunere mea este dacă ați fi de acord să solicităm părerea unui expert în domeniu, eu l-aș propune pe fostul președinte al Camerei, Valer Dorneanu.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mai spuneți-mi încă o dată amendamentul dumneavoastră, domnule deputat, vă rog.

 
 

Domnul Ovidiu Brânzan:

Se referea la alegerea secretarilor și am propus ca textul să se continue "de către președintele de ședință".

Se spune acolo că se desemnează secretarii de ședință dintre cei mai tineri copii din sală și eu am propus ca textul să curgă cu "de către președintele de ședință". Este o corelare tehnico-legislativă și lingvistică, este pentru o mai bună claritate a textului, n-are nici o legătură cu fondul problemei. De aceea, aș vrea să clarificăm care este diferența unde încep amendamentele de corelare și unde se termină cele de fond.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, probabil că dumneavoastră bănuiți că o asemenea limită foarte clar trasată nu este, de aceea este președinte de ședință un deputat și nu un aparat, ca să poată să decidă el când este vorba de tehnică legislativă sau când este vorba de alte tipuri de amendamente.

Eu, personal, cred că în cazul acesta nu poate fi supus, dar dacă comisia dorește și-și asumă propunerea dumneavoastră, imediat am s-o supun la vot. Dacă comisia spune nu, sigur n-am s-o supun la vot. Deci, nu există o limită, o linie clară, asta o decidem și în general, eu merg pe această problemă: dacă comisia consideră că este în regulă și este vorba de un text mai măricel, cum este al dumneavoastră, merg și eu pe el. În cazul domnului Călian, eu sunt de acord pe fond, ca să dau un exemplu, cu ceea ce domnul deputat Călian a propus, eu sunt de acord pe fond. Dacă comisia îmi spune că este de acord pe fond, am să retrimit textul la comisie ca să fie reformulat.

Dacă comisia îmi spune că nu este, chiar dacă eu sunt de acord cu domnul Călian, n-am să trimit textul la comisie, pentru că în România, în Parlamentul nostru, instituția celui mai în vârstă președinte a funcționat foarte bine, chiar dacă pare mai interesantă problema cu cel cu cea mai mare vechime. La noi, a funcționat foarte bine. Eu am avut ocazia să trăiesc aici sub trei președinți de Cameră, cei mai în vârstă, și niciodată n-au fost probleme.

Rog comisia să-și spună punctul de vedere referitor la poziția domnului Brânzan, la completarea pe care a făcut-o, dacă susține sau nu în continuare amendamentul, astfel încât să știu ce supun... la propunerea domnului Călian, dacă v-o asumați, astfel încât să știu dacă o trec la vot. Și să-i răspundeți domnului deputat, sigur că da, cu asta o să și înceapă, i-am spus acest lucru.

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

Ar trebui să ne permiteți să le luăm exact în ordinea în care s-au făcut. E vorba de prima propunere, aceea de a înlocui sintagma "de ședință" cu "de vârstă", ceea ce înseamnă revenirea la textul inițial ca să rămână nemodificat alin.1 de la art.2.

Sunt dator cu o scurtă explicație. Comisia s-a referit strict la lucrările Camerei Deputaților care este definită această sintagmă în cadrul alin.1 de la articolului inițial, nu a luat în calcul și-și face mea culpa acum și activitățile domestice ale președintelui de vârstă care sunt în afara lucrărilor Camerei Deputaților și în acest context, sigur, a apărut obligativitatea aceasta de a se menține sintagma "președinte de vârstă".

Deci, comisia este de acord să se revină pe acest considerent la textul inițial al art.2 alin.1.

În ceea ce privește propunerea, mai departe, legată de desemnarea celor patru secretari, practica a dovedit că desemnarea celor cinci persoane, mă refer la președintele de vârstă și cei patru tineri care vor fi desemnați pentru funcția de secretar în perioada respectivă de validare, nu se realizează de către președintele de vârstă. Aceasta este o desemnare pe baze statistice, realizată de către staful tehnic al Camerei.

Toată suflarea care este, sigur, convocată de președintele țării, este aici în holul acesta, în această sală, și staful tehnic anunță cine este persoana cea mai în vârstă și care sunt cele patru persoane mai tinere - au fost, după cum știm, și anumite obiecțiuni în legătură cu vârsta unora sau altora. Sigur, lucrurile s-au clarificat și se vor clarifica totdeauna, dar la dispoziția stafului tehnic.

Deci, nu putem să fim de acord ca președintele de vârstă să desemneze pe cei patru secretari, deoarece președintele de vârstă se urcă la tribună o dată cu cei patru secretari.

În consecință, respingem această nevoie de amendare privind desemnarea de către președintele de vârstă. În consecință, cu alte cuvinte, suntem de acord, comisia, să rămână nemodificat art.2 alin.1.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Sunteți mulțumit de răspuns, domnule deputat Manda?

 
 

Domnul Iulian Claudiu Manda :

Când am spus eu că cei de la putere nu știu ce să facă și cum să facă să modifice Regulamentul, și nici nu pot, am avut dreptate. Pentru că, dacă erau mai atenți și nu se ocupau să-și stabilească un termen, de 15 septembrie, dacă-mi aduc aminte, pe care oricum nu l-au respectat, și să fi discutat mult mai atent toate aceste discuții, nu eram aici și nu eram să comentăm acest lucru.

De aceea, domnule președinte, eu mă declar nemulțumit cu răspunsul domnului președinte al Comisiei pentru regulament. Vreau să vă spun că, probabil, dacă nu discutau 15 secunde la Comisia juridică, de disciplină și imunități, juriștii de acolo, și discutau 16 secunde, 17 secunde, poate treceau de art.1, poate treceau de art.2, găseau această situație și bineînțeles că, având în vedere și precedentul de la începutul acestui mandat de patru ani de zile, când au fost contestați unii mai tineri, alții mai puțin tineri, nu ajungeam la această situație.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă rog să încheiați.

 
 

Domnul Iulian Claudiu Manda:

Este un coleg, acolo în spate. Deci eu comentam răspunsul pe care l-am primit.

Prin urmare, domnule președinte, eu o să vă rog, pornind și de la ce spunea domnul Brînzan, în condițiile în care noi avem posibilitatea să facem amendamente oral, din punct de vedere al corelării lingvistice, mai degrabă decât de fond, putem să spunem acolo că, la amendament, după ce spunem "președintele de ședință... asistat", să spunem "asistat de cei mai tineri patru deputați, în calitate de secretari". Și atunci, nu ajungi la situația că-i desemnează președintele, că nu-i desemnează președintele, unde sunt acești tineri, care dintre ei și cum îi stabilim.

Pentru că acum îmi dau seama, mie îmi pare rău că nu am fost și eu secretar, pentru că oricum nu eram cel mai tânăr dintre cei patru, dar văd că aveam dreptul să mă duc să spun că vreau și eu și trebuia să întreb după aceea pe ceilalți de ce eu nu am fost.

De aceea, eu cred că regulamentul trebuie să fie foarte clar și pentru că cei care vor veni după noi în mandatul viitor și vor avea această situație, să nu ne înjure și să spună că n-am fost atenți sau că n-am fost foarte buni juriști când am încurcat lucrurile în Cameră. Mai ales că trebuie să le facem de la început.

Motiv pentru care vă propun, în condițiile în care există această posibilitate, să se facă amendament oral, să-l luăm în considerare. Și, la fel, vreau să închei, spunând că dacă domnul Știrbeț era mai atent la Comisia juridică, de disciplină și imunități și nu trecea în 15 secunde, probabil că nu eram aici acum.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, procedură, da? Numai procedură.

Domnule Călian, ați vorbit de două ori pe tema asta.

 
   

Domnul Petru Călian:

N-am primit răspuns.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu, vă dau eu răspuns, că eu conduc ședința și n-am să vă uit.

Vă rog, domnule Brînzan.

 
 

Domnul Ovidiu Brînzan:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Este realmente o problemă de procedură de principiu. Este clar, citind textul, o să înțelegeți de ce, dar cred că nu sunteți atenți. Citind foarte bine textul regulamentului, rezultă clar modul în care se va ajunge la vot, se discută amendamentele, comisia își spune punctul de vedere și după aceea se votează.

În cazul amendamentelor orale, amendamentelor depuse în această sală, ele adoptă același circuit: se discută, dacă este de discutat, comisia își spune punctul de vedere, dar ele, apoi, se pun la vot, la votul plenului, indiferent de punctul de vedere al comisiei.

De aceea, vă solicit, domnule președinte, în cazul în care amendamentul meu, în speță, amendamentul pe care l-am discutat adineaori, dar și alte amendamente de acest tip, dacă se consideră, se acceptă că întrunesc criteriile de la art. 101 alin.3, vă rog să le supuneți la vot, fiindcă aceasta este litera și spiritul regulamentului după care lucrăm.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Dar, spuneți încă o dată, pe ce articol vă bazați când îmi propuneți asta, că poate nu-l înțeleg bine eu.

 
 

Domnul Ovidiu Brînzan:

La art.101 alin.3 spune: "În plenul Camerei se pot formula amendamente de corelare tehnico-legislativă, gramaticale sau lingvistice".

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu este cazul.

 
 

Domnul Ovidiu Brînzan:

Mai departe, aceste amendamente iau circuitul comun al amendamentelor depuse în plenul comisiei.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Este în regulă, domnule deputat, am reținut. Nu știam unde era povestea cu amendamente orale, nu reușeam să găsesc cuvântul acesta. Vă spun, cu toată prietenia, mă uitam să văd unde era această idee.

Deci, în plenul Camerei se pot formula amendamente de "... În plenul Camerei nu pot fi depuse amendamente de fond.

Dar, vreau să vă spun, pe vechiul regulament, eu aveam aici niște foi albe cu amendamente și dumneavoastră le preluați când doreați să faceți un amendament și făceați amendamente. După aceea, urmau un anumit circuit. Cred că există anumite reminiscențe în acest regulament, din acel moment, de aceea apar asemenea chestiuni.

Însă, nu pot să supun amendamentele, asta îi răspund și domnului Călian, amendamente care sunt altele decât de tehnică legislativă, de corelare tehnico-legislativă, gramaticale sau lingvistice.

Ați găsit alt articol? Sigur, vă rog.

 
 

Domnul Ovidiu Brînzan:

Fiindcă m-ați întrebat de unde am venit cu această idee, pe care și alți colegi mi-au sesizat-o: eu am vorbit despre "amendamente orale"; mi s-a spus că poate era mai corect "amendamente verbale". Mă rog, deocamdată, în regulamentul în vigoare așa scrie, la art.93 alin.8 scrie următoarele: "Pentru amendamentele orale prezentate în plen, cu respectarea art.101 alin.3 - la care am făcut eu vorbire anterior - avizul comisiei se dă tot oral, de către raportor, la solicitarea președintelui Camerei.

Deci, aceste "amendamente orale", fiindcă așa scrie aici, respectă circuitul celorlalte amendamente.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, ați avut dreptate și trebuie să recunosc. În general, nu-mi place să dau dreptate, dar spre deosebire de alții, vă dau dreptate și nu vă port pică că aveți dreptate.

Deci, este corect, cu respectarea art.101; "amendamente orale" la 101, în plenul Camerei se pot formula amendamente de corelare tehnico-legislativă, chiar dacă sunt orale; nu este cazul nici la dumneavoastră, nici la domnul Călian.

Am un coleg care s-a înscris la cuvânt.

 
 

Domnul Niculae Mircovici:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Discuția referitoare la regulament, rezultă și din faptul că art.64 alin.1-5 din Constituția României nu detaliază sau nu explicitează în mod direct cum anume începe dezbaterea. Și, din acest punct de vedere, am un amendament care vizează un singur element. Și vă rog să observați în textul inițial al actualului regulament și în amendament faptul că există sintagma "președinte de vârstă", în cazul regulamentului actual și "președinte de ședință", în cazul amendamentului care se propune de către comisie.

Este evident și comisia și-a refăcut punctul de vedere vizavi de amendament și am înțeles că retrage acest amendament. Dar, pentru că suntem în Parlamentul României și pentru că este vorba despre un act normativ cu caracter constituțional, extrem de important pentru activitatea unei instituții legiuitoare a țării, eu cred că nu putem fi de acord cu motivația pentru care s-a propus rămânerea la textul inițial, în sensul că președintele de vârstă are de rezolvat și niște probleme domestice.

Nu pot fi de acord cu acest considerent, plecând de la faptul că pot fi create situații mult mai complexe decât cele domestice, pentru că această perioadă de interimat, până în momentul validării mandatelor de deputați și alegerea Biroului permanent, că după Biroul permanent apare noțiunea de președinte de ședință, poate crea situații mult mai complexe, inclusiv imposibilitatea, să zicem, a șefului statului de a-și exercita anumite atribuții. Or, este evident că din moment ce președintele Senatului sau, în cazul nostru, președintele Camerei Deputaților nu poate exercita dreptul de a conduce prima ședință a noului for legislativ, nu are cum să exercite atribuțiile șefului statului.

Deci, problema este mult mai complexă și eu cred că trebuie respins amendamentul pe aceste considerente.

Și pentru că s-a făcut o remarcă aici de către un jurist, pe care eu îl stimez cu totul - în special - și apreciez că este o onoare pentru mine să fiu colegul dumnealui, vizavi de faptul că se convoacă, se întrunesc Camera Deputaților și Senatul, și că de fapt se convoacă sau se întrunesc deputații, eu aș vrea să fac referire la art.63, alin.3 din Constituția României, care precizează în mod clar: "Parlamentul României - Parlamentul nou ales - se întrunește la convocarea președintelui României, în termen de cel mult 20 de zile".

Evident că Parlamentul României este constituit din Camera Deputaților și Senat.

Am vrut să fac această precizare pentru eventualii viitori cititori ai stenogramelor discuțiilor noastre.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, și eu vă mulțumesc.

Am vrut să cobor, dar o să-mi permiteți să nu mai pierdem timpul cu mersul până la microfon.

Cel care a propus renunțarea la amendament am fost eu și nu am spus pentru chestiuni domestice, am spus exact ce ați spus și dumneavoastră. Ulterior, s-a spus, dar nu în sensul de domestic, am înțeles eu - casă - ci chiar în sensul larg pe care l-ați propus dumneavoastră.

Oricum, domnul Bolcaș urmează.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Eu vreau să fiu foarte scurt, lămurind o singură problemă: nu trebuie să ne bântuie îngrijorarea în legătură cu înlocuirea președintelui României de către președintele de vârstă al Senatului sau al Camerei. Ei nu pot exercita această atribuție, pentru că nu sunt validați în acel moment.

În aceste condiții, numai președintele care va fi ales de Cameră sau Senat poate să exercite asemenea atribuții. Sigur că se va naște un vid de putere, care va fi complinit de validare. Aceasta este tehnica legislativă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Monalisa Găleteanu.

Rog colegii deputați care au vorbit o dată la acest subiect, să nu mai încerce să se înscrie, că tot nu-i trec pe listă. Cei care au vorbit de două ori, nici atât.

 
 

Doamna Monalisa Găleteanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Doresc să fac un amendament care sper să trezească interesul dumneavoastră și chiar sper să mă și sprijiniți atunci când va fi supus la vot.

Sunt convinsă că va trece foarte multă vreme până când Camera Deputaților va fi condusă de o femeie. De asemenea, știu că în Biroul permanent, cu greu femeile vor fi reprezentate în mod echitabil. De aceea, sper să primesc sprijinul dumneavoastră ca măcar în acea primă săptămână, până la alegerea Biroului permanent, să fiți de acord să aprobăm ca, dintre cei patru secretari foarte tineri, care vor fi desemnați pentru o săptămână, doi să fie femei și doi bărbați. (Aplauze).

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Doamna Monalisa, mă iertați, vreți să repetați? Mi se întâmplă și mie să nu fiu atent când vorbește o doamnă și-mi cer scuze.

 
 

Doamna Monalisa Găleteanu:

Am să fac formularea, dacă-mi permiteți, domnule președinte. Este vorba despre art.2 alin.1: "Până la alegerea Biroului permanent, lucrările Camerei Deputaților sunt conduse de cel mai în vârstă deputat, în calitate de președinte de ședință, asistat de patru secretari, desemnați din rândul celor mai tineri deputați". Eu doresc să facem aici o completare: "dintre care doi secretari să fie femei și doi să fie bărbați".

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Comisia, completarea doamnei Găleteanu, sunteți de acord cu ea sau nu?

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

Mă gândesc cu groază și comisia se gândește la fel, ce s-ar întâmpla dacă cei patru secretari aleși după vârstă, cei mai tineri, sunt femei. O să sară bărbații și o să vrea și ei doi bărbați.

În primul rând, este amendament de fond, domnule președinte, și comisia nu se poate pronunța decât în litera și spiritul regulamentului. Dacă plenul consideră că acest amendament poate fi retrimis la comisie, ne pronunțăm în condițiile acestea.

Majoritatea regulamentelor parlamentelor respective vizează alegerea secretarilor de ședință dintre cei mai tineri, prin echilibru cu cel mai în vârstă, care conduce lucrările. Este o problemă de principiu. Se poate abdica, repet; dacă se trimite amendamentul la comisie, suntem dispuși să lucrăm pe el.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu v-am înțeles. Vă rog, luați cuvântul la microfon, domnule președinte.

De ce nu-i dați voie?

Oricum, stați liniștită, domnișoară, că oricum am să supun la vot această propunere. Eu am auzit ce-ați spus și sunt de acord cu colega dumneavoastră care nu vă dă voie să veniți la microfon. Eu sunt de acord. Ați face deliciul presei, cu o asemenea declarație. Deci, eu o sprijin pe doamna să vă țină de mână.

Domnule președinte, aveți microfonul.

 
 

Domnul Sergiu Andon:

Domnule președinte de ședință,

Dragi colegi,

În numele mai multor colegi conservatori, poate întregul grup, dar rapiditatea derulării discuțiilor m-a împiedicat să-i consult pe toți, susținem această propunere, urmând ca dumneavoastră să găsiți procedura de a fi luat în seamă amendamentul și în special pentru două argumente și aș vrea să se cunoască argumentele.

În primul rând, vă rugăm să observați că întreagă această construcție instituțională provizorie pentru începerea Parlamentului, președinții și secretarii de ședință, pe criterii de vârstă, are la bază o logică a curtoaziei. Nu este numai o loterie. Deci, nici un alt merit, nici un considerent electoral sau politic. Fiind un vid de constituire, să zicem așa, o perioadă pregătitoare, se apelează la un criteriu de curtoazie: cel mai bătrân și cei mai tineri.

Pe de altă parte, regăsim aici și logica nediscriminării, logica egalității șanselor. Aș vrea, în același context, să amintesc că în această legislatură, în structura Parlamentului a apărut și o comisie în plus, Comisia pentru egalitate de șanse.

Haideți să nu reținem aceste, mă rog, soluții numai la nivel formal, numai la nivel decorativ, numai la nivel declarativ și atunci când gândim o construcție instituțională prin criterii de acest fel, care vizează, cum spuneam, curtoazia și, în egală măsură, egalitatea de șanse, să avem reflexul de a o recunoaște.

Practic, n-am înțeles reținerea domnului președinte Bivolaru. Dacă cele mai tinere patru persoane ar fi doamne și domnișoare, formularea trebuie făcută astfel, încât să se asigure și prezența băieților, tinerilor.

Deci, suntem pentru amendamentul doamnei Găleteanu, mai mulți colegi conservatori, în sensul că, din cei patru secretari, să fie două persoane cele mai tinere și doi bărbați cei mai tineri.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Procedură, domnul Arpad.

M-a întrebat cineva cum stabilesc ordinea. Așa cum consider. (Amuzament) Nu există alt criteriu. Când va exista alt criteriu, am să mă supun criteriului. Am o listă ... V-am văzut, domnule Bănicioiu, am să vă dau cuvântul, dar a început "dreapta" să mă preseze pe aceste chestiuni de procedură.

Vă rog, domnule Marton.

 
 

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Aș fi dorit iar să vă propun o modalitate de alegere, deci procedură.

Dintre luările de cuvânt, așa cum ați constatat și dumneavoastră, a fost într-adevăr, una de formulare, corelare, cea care a propus că cei mai tineri, patru deputați, care mi se pare o formulare clară, în înțelesul pe care și până acum i-am dat-o acestui text. Prima dată să supuneți votului această propunere. Dacă ea trece, celelalte propuneri nu mai au sens.

Iar dacă nu, atunci celelalte, clar, sunt de fond, ceea ce putem să tranșăm prin vot aici sau putem să trimitem la Comisia de regulament și să mergem mai departe la celelalte articole.

Deci, asta este propunerea mea procedurală. Prima dată, acel text care într-adevăr este de reformulare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, la asta mă uitam și eu și nu eram foarte sigur, ce text să aplic: "Când dezbaterea amendamentelor relevă consecințe importante asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative, președintele Camerei ... poate trimite textele înapoi la comisie, cu stabilirea termenului de prezentare a punctului de vedere".

Până la propunerea doamnei Găleteanu, nu prea mă bătuse gândul să folosesc acest text pentru art.2.

Dacă comisia ar putea să-mi dea un răspuns foarte rapid, pentru că tot sunteți toți aici, în unanimitate, la acest text, sigur că am putea să-l punem în discuție. Dacă nu, nu. Nu. Deci, comisia nu poate să-mi dea un răspuns la acest text.

Conform art.102, retrimit textul art.2 la comisie, ca să fie luată în discuție propunerea doamnei Monalisa Găleteanu, sprijinită de domnul președinte și de întreg grupul parlamentar de la Partidul Conservator.

Comisia va prezenta punctul de vedere mâine dimineață, la ora 9,00, la începerea ședinței.

Nu mai aveți procedură la acest punct, că am închis-o.

Trecem la art.3. Dacă la art.3 aveți vreo procedură? Comisia va lua în discuție și propunerea domnului Călian, și propunerea dumneavoastră, și propunerea făcută corect, de formulare, și mâine la ora 9,00 vom începe cu acest punct.

Vă rog, luați cuvântul, că nu înțeleg ce vreți să-mi spuneți, domnule Bănicioiu.

 
 

Domnul Nicolae Bănicioiu:

Domnule președinte,

Voiam să vă spun că, chiar dacă sunt unul dintre cei mai tineri, asta nu înseamnă că vă dă dreptul să mă lăsați la urmă sau să nu-mi dați cuvântul. Mai ales că sunt printre puținii care am fost și secretar interimar și probabil că vorbesc și în cunoștință de cauză.

Eu unul vă spun că nu este suficientă afirmația din amendamentul admis, pentru că, cei patru tineri secretari, ar trebui să facă clar precizarea, în ordinea descrescătoare a vârstei, indiferent de formațiunea politică din care fac parte.

Noi am avut o problemă, că eram 3 de la PSD, și atunci cei de la Alianță au zis: nu, domnule, trebuie să fie 2 și 2. Nu este adevărat: cine a trimis în Parlament pe cei mai tineri, să beneficieze de această oportunitate. Deci, cred că ar trebui, clar, precizarea aceasta.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, a fost o propunere de formă, de formulare, pe care domnul Arpad a precizat-o, cu care am fost de acord, dar pentru că comisia nu s-a putut pune de acord la fața locului pentru propunerea doamnei Monalisa Găleteanu, am retrimis acest articol la comisie. Orice discuție pe art.2, astăzi, în continuare, este inutil.

Conform art.102, am stabilit și care este termenul: mâine dimineață la ora 9,00.

Art.3, pct.crt.5 din raport.

Ați vorbit de trei ori la rând, vă rog luați loc.

La pct.crt.5 art.3, avem așa: un amendament - mă refer la paragraful l - un amendament admis, două amendamente admise și două amendamente respinse, dacă înțeleg eu bine. Stați să mă mai uit o dată, că este complicat materialul.

Deci, la alin.1 de la art.3 avem două amendamente admise și două amendamente respinse.

Domnul Florin Iordache.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Vin să ridic în fața plenului amendamentul aflat la poz.5. Noi am completat configurația politică a Camerei Deputaților, o completare necesară. Acum, conform art.101 alin.3, în care putem face amendamente pentru corelare tehnico-legislativă, vă propun comisie cu "c" mic. Deci, "pentru validarea mandatelor, Camera Deputaților alege în prima sa ședință o comisie (se scrie cu "c" mic)", pentru respectarea normelor gramaticale, fiind substantiv comun.

Deci, eu am venit să susțin amendamentul nr.5, cu o singură observație: comisie să fie trecut cu "c" mic.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da, comisie cu "c" mic, am reținut. Deci, amendamentul dumneavoastră, acceptat de către comisie, cu modificarea "c" în loc de "C". Este în regulă. Deci, aici nu avem decât o singură problemă. Deci, la alin.1, mai propune și comisia un amendament. Domnul Anghel Stanciu are un amendament respins. Nu este aici. Domnul Călian, grupul parlamentar al PRM are un amendament respins.

La el vreți să vă referiți? Da, vă rog. La art.3, alin.1, aveți un amendament respins.

 
 

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu vreau să mă refer la amendamentul admis: "Nu pot face parte din comisia de validare deputații împotriva cărora există contestații conținute în dosarele primite de la Biroul Electoral Central. Păi, cum, cine vede aceste dosare?! Nu este logic acest amendament. Aceste dosare sunt răsfoite, sunt verificate doar de Comisia de validare. Or, prima dată trebuie să alegem comisia de validare și pe urmă să vedem dosarele.

Eu consider drept nelegală, nu poate fi pusă în aplicare această propunere.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Manda.

 
 

Domnul Iulian Claudiu Manda:

Domnule președinte,

Mă simt obligat să iau încă o dată cuvântul pentru a vă spune câteva lucruri.

În primul rând, stabileați dumneavoastră cum se dă cuvântul parlamentarilor. Poate că ar trebui să mai citim împreună art.137, care spune așa: "Secretarii întocmesc liste pentru deputații care se înscriu la cuvânt" - alin.2 - "Deputații vor lua cuvântul în ordinea înscrierii pe liste, cu încuviințarea președintelui Camerei". La art.3 vorbește despre miniștri. Deci, acest mod de a da dumneavoastră cuvântul discreționar nu știu dacă este bine-venit, dacă ne uităm în regulamentul acesta. Și nu de alta, dar mi-e teamă să nu dați idei altora, de la putere, care s-ar putea să nu ne mai dea cuvântul deloc, când vom discuta pe Regulament.

Eu am vrut să iau cuvântul înainte de a se supune la vot, pentru a vă spune un lucru pe care l-am observat de-abia acum, este adevărat, cred că colegii mei din partea dreaptă, nici acum: Comisia pentru regulament, formată din 7 oameni, care a votat aproape modificările cu 5 la 2, PSD și PRM s-au abținut, cei cinci au votat, nu știu cum naiba au făcut, când în prima parte au venit cu un proiect de program.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu, n-am înțeles cuvântul! Vă rog să vi-l retrageți!

 
 

Domnul Iulian Claudiu Manda:

Îl retrag. Nu știu cum s-a făcut, dar prima dată când s-au întrunit să facă o formă a regulamentului, după aceea au primit amendamente, spuneau exact ceea ce noi am propus aici, că "președintele de vârstă asistat de cei mai tineri patru deputați, în calitatea secretari, ceea ce am propus și eu.

După două săptămâni se întrunesc și stabilesc altceva.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu înțeleg procedura pe care o ridicați.

 
 

Domnul Iulian Claudiu Manda:

Procedura pe care am ridicat-o a fost în prima parte, și anume, rugămintea ca secretarii să-și facă treaba, să facă lista cu cei care se înscriu la cuvânt, cu precizarea că dumneavoastră nu puteți să dați cuvântul discreționar colegilor noștri și dacă mi-ați fi dat cuvântul înainte de a trece la vot, aș fi vrut să fac această precizare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, am să vă spun că ați folosit un cuvânt "discreționar" cu care nu sunt de acord, dar, dacă vreți să spuneți că dau cuvântul de pe listele pe care le am din stânga și din dreapta, așa cum consider eu, ați spus corect. Așa am să fac! Dau cuvântul cum consider eu.

Luați, vă rog, loc în bancă, nu v-am dat cuvântul și nici nu vi-l mai dau acum! Ca să vă explic cum se dă cuvântul în Cameră, domnule deputat, domnul Bolcaș urmează, deși s-a înscris mai târziu la cuvânt.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc. Vreau numai să subliniez că domnul deputat Călian a ridicat o problemă extraordinar de interesantă, pentru că și comisia a adoptat un punct de vedere foarte corect. Alineatul 11 introdus este foarte corect, pentru că privește o situație de incompatibilitate.

Acum, problemele sunt două. Desigur că această situație de incompatibilitate se poate constata numai după constituirea comisiei, așa cum a spus și domnul deputat Călian, singura abilitată să constate existența unor contestații depuse la BEC. Se mai întâlnește și o altă situație, și anume, chiar un deputat ales, dar nevalidat, care face parte din comisie, să fie contestat la comisia de validare. Este o ipoteză posibilă!

De aceea, domnule președinte, vă rog să solicitați o reformulare a acestui amendament de către comisie, dacă poate să o facă pe loc, dacă nu, mâine dimineață, care să cuprindă toate ipotezele de incompatibilitate. Eventual, în sensul că deputații, cu privire la care se constată, deci este după constituirea comisiei, existența unei contestații depuse la BEC sau pentru care s-au formulat contestații la Comisia de validare, se află într-o stare de incompatibilitate și urmează să fie înlocuiți de grupul parlamentar care i-a propus.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, eu am trecut prin această chestiune, ca și dumneavoastră. Sigur că aveți dreptate, dar plenul nu se mai întâlnește. Plenul se întrunește, alege o comisie de validare de 30 de oameni, comisia se retrage, constată că sunt 2, 3, iar plenul nu este prezent. Este greu de lucrat!

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Este adevărat că există această situație și vă mulțumesc că ați spus că am dreptate. Meseria mea este să am dreptate, ce să fac?! Problema este, însă, în felul următor: existența constatării unui caz de incompatibilitate în sânul membrilor comisiei provoacă automat întrunirea plenului, pentru că este vorba de realegerea unui membru în Comisia de validare.

Așa că interpretarea este univocă și nu necesită alt text suplimentar.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă dau cuvântul, domnule deputat. Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Gheorghe Gabor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi, cred că cererea de retrimitere la comisie a acestui articol nu este întemeiată.

Fac parte din Comisia de validare. Prin urmare, am o anumită experiență, deși, de scurtă durată, sigur. Nici un membru din Comisia de validare nu verifică dosarele din județul său.

Prin urmare, chiar dacă unul dintre membrii comisiei de validare este contestat, el nu verifică dosarul lui sau dosarele care provin din județul în care a fost ales ca deputat, ci alți colegi din comisie verifică acest lucru.

De aceea, cred că textul articolului, așa cum a fost el redactat, este corect și nu este cazul să fie retrimis la comisie.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da, domnule Bolcaș. O precizare.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Are dreptate distinsul nostru coleg. Modul de lucru al Comisiei de validare acesta este. Problema este nu că verifică dosarul. Eu aș merge pe prezumția de bună credință că poate să-l verifice cu bună credință, dar votează. Și aici mă interesează votul. Valabilitatea votului nu poate să fie dată de o stare de incompatibilitate.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, o să cobor și eu la microfon. (Merge la tribună)

Mi-am dat cuvântul discreționar, este adevărat.

Domnule deputat, aici este o chestiune pe care eu aș vrea să o discutăm un pic. Deci, dacă noi facem o comisie din 30 de oameni, colegi, după aceea, din sală, după ce toată lumea pleacă acasă, un chițibușar - și există așa ceva - face 30 de contestații. Toți cei 30 sunt contestați.

Venim toți de la Baia Mare, din Satu Mare, din nordul Moldovei, ne strângem toți înapoi în sală, alegem alți 30 de oameni, plecăm acasă și Mitrea, ca să nu dau alt exemplu, face alte 30 de contestații. Și în felul acesta parlamentarii, în perioada respectivă, dacă sunt nefericiți cu ceea ce va da, ca majoritate și au nevoie să tragă de timp - și am avut în acest an această situație - pot folosi o asemenea procedură, ca să tragă de timp.

Acesta este motivul pentru care aveți dreptate pe fond, dar nu cred că pe formă putem să folosim această metodă.

Și eu aș propune să rămânem pe situația pe care a propus-o comisia. Dacă comisia nu-și retrage amendamentul... Eu aș propune comisia să-și retragă amendamentul, pentru că până la urmă, chiar dacă votează respectivul coleg, care este contestat, este un vot din 30. Și nu văd, din moment ce contestația nu are la bază altceva decât voința unui cetățean de a contesta, deci nu este nevoie să aibă alt dosar. Cineva depune o contestație care poate fi foarte bine imaginară.

Nu cred că putem să-i cerem respectivului să nu facă parte din comisie! Ne îngreunăm prea mult o procedură care mie mi se pare suficient de simplă. Și, de aceea, eu aș propune comisia să-și retragă amendamentul și în acest mod nici nu vom fi în situația să facem drumuri de la Satu Mare la București, de câte ori cineva va dori să conteste pe cineva, având pe fond absolută dreptate dumneavoastră, dar pe formă creăm o procedură și uitați ce se întâmplă la această dezbatere. Găsim doi băieți care știu sau, mă rog, două doamne care să folosească bine procedura și ne ține momentul validării după aceea săptămâni.

Deci, eu cred că cel mai bine ar fi să retragă acest amendament și în felul acesta rămânem în situația actuală. Nu am avut probleme la constituirea celor patru parlamente până acum cu validarea.

Vă mulțumesc. (Urcă la prezidiu).

Domnule Tudose, vă rog.

 
 

Domnul Mihai Tudose:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În calitate de membru al Comisiei de validare, două mandate. Comisia de validare este aceea care mai stă o săptămână după ce plecați acasă, în prima zi.

A trecut prin aprobare tacită ieri o lege privind Curtea de Conturi.

Ce s-a întâmplat în ultimul timp și o problemă constructivă la acest domeniu. La ultima validare a fost nevoie să luăm în calcul, ca o prevedere cu caracter sancționatoriu care anula tot, descărcarea și raportul mandatarului financiar, practic fiecare parlamentar trebuia să aibă acea descărcare prin Curtea de Conturi.

Și ne-am trezit, Comisia de validare - sunt colegii aici - în imposibilitatea ca pe lângă cele 330 de dosare care arată destul de impresionant, să ne întrebăm de unde facem noi rost de cele 330 de declarații, de descărcări de gestiune, dacă doriți așa, de la Curtea de Conturi, pe care trebuia să le aducă, practic, fiecare parlamentar.

Am găsit soluția la ultimul mandat, cu toți colegii, să cerem în mod oficial Curții de Conturi să ia grupat, pe filiale, pe județe și așa mai departe. A fost o soluție de criză.

Poate ar trebui ca la acest articol, ori găsim o formulare la noi, dar prin Regulamentul nostru nu putem obliga Curtea de Conturi să facă ceva, dar atunci Comisia de regulament sau alt izvor de drept, ca să nu mă refer numai la domnul Bivolaru, să găsim o formulare prin care să obligăm Curtea de Conturi, ca în maxim 10 zile de la terminarea campaniei electorale, de la terminarea momentului votului, să avem aceste hârtii la Parlament. Fiindcă altfel s-ar putea să fim în imposibilitatea de a valida mandatele.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, nu suntem a discuta această problemă, chiar dacă este foarte importantă. Rog comisia să dea răspuns. Am reținut-o pentru că știu prin ce am trecut și mie mi se pare un exces, dar nu sunt eu izvor de drept, Parlamentul este cel care poate.

Domnul Moldovan.

 
 

Domnul Emil Radu Moldovan:

Foarte scurt, domnule președinte. Sigur că nu mai putem face amendamente, dar poate pentru viitorul Regulament ar trebui să ținem cont și de informarea pe care ne-a făcut-o Comisia de regulament și avem exemplul Franței, la care validarea mandatelor deputaților se face de către Consiliul Constituțional, iar în Austria, de asemenea o țară cu o democrație lungă, validarea mandatelor se face de către Curtea Constituțională. Oricum apreciem foarte mult Curtea Constituțională și poate punem un arbitru neutru.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Pentru viitor am reținut această chestiune.

Suntem în următoarea situație: rog comisia să ne răspundă dacă își menține amendamentul admis la pct. 1, dacă este de acord cu propunerea să retragă amendamentul al doilea. Celelalte două amendamente nu au fost susținute și nu mai interesează punctul de vedere al comisiei, că este clar că și-l menține.

Pentru primul amendament nu au existat decât "c" în loc de "C". Nu cred că aveți vreo problemă comisia.

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La poziția 5, alin. 1 de la art. 3 nu am înțeles ca să fie cumva vreo obiecțiune în legătură cu amendarea făcută de comisie, aceea de a completa Camera Deputaților.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu, n-a existat!

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

Și nici n-a fost supusă dezbaterii sau chiar aprobării și s-a trecut direct la poziția 6, care înseamnă introducerea acestui nou alin. 1, propus de comisie. Sigur, comisia, pentru evitarea acestui conflict de interese a fost extrem de exigentă în ceea ce privește modul de constituire a Comisiei de validare. Aici s-au pronunțat diverse opinii și pentru deblocarea acestei dezbateri comisia este dispusă să își retragă acest amendament, dar, totodată, să nu se considere ca de acum să se facă o practică în a obliga comisia să-și retragă toate amendamentele.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu v-a obligat nimeni. A fost doar o poziție la care dumneavoastră ați răspuns.

Stimați colegi,

La art. 3 alin. 1 sunt două amendamente respinse care nu au fost susținute, nu le supunem votului. Există un amendament pe care l-a făcut comisia și pe care îl susține la numărul curent 5 din raport.

Voturi pentru? Sunt informat de secretari că există colegi care nu sunt deputați și votează sau stau în bancă. Vă rog frumos, persoanele care nu sunt deputați să părăsească sala de ședință! Vă rog frumos! E inadmisibil așa ceva!

Vă rog, voturi pentru? Sunt foarte vigilenți secretarii, să știți! Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? 1 abținere.

Cu 1 abținere textul propus de comisie la art. 2 alin. 1 a fost adoptat.

Amendamentul următor de la numărul curent 6 comisia l-a retras, deci nu-l mai supun votului dumneavoastră.

Trecem la numărul curent 7, art. 3 alin. 2. Comisia ne propune un text nemodificat. Nu există amendamente respinse.

Dacă există observații? Nu sunt observații. Adoptat în unanimitate.

Am o rugăminte. Înainte de art. 4, 5 minute pauză. Am să le explic secretarilor și liderilor de grup de ce am nevoie de această pauză.

Vă mulțumesc. Doar 5 minute.

 
   

- pauză între orele 19.08 - 19.15 -

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Rog secretarii să se prezinte. Am și secretari.

Articolul 4, nr. crt. 8 din raport. Avem două amendamente.

Vă rog, domnule deputat Bolcaș.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Îmi îngăduiți după atâtea ore de dezbateri și ceva ce poate fi interpretată o glumă procedurală. Am vorbit despre constituirea Comisiei de validare. Dar despre revocarea membrilor ei nu vorbește nimeni? Cred că ar fi cazul să se facă un amendament privind revocarea sau schimbarea membrilor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, eu aș comenta că această modificare de Regulament a stat atât de mult sub umbra art. 25 și lucruri care ar fi foarte folositoare nu le avem încă, dar, de aceea nu este ultima modificare.

Vă mulțumesc de observație.

Articolul 4. Dacă există observații la propunerea pe care a făcut-o comisia, la textul comisiei? Nu există.

Voturi pentru? Vă rog să numărați. Am un secretar lipsă? Ce s-a întâmplat? L-am pierdut pe parcurs. Vă rog numărați în dreapta. Era lângă mine adineauri. 106 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? 70 de abțineri.

Cu 106 voturi pentru, 70 abțineri și 4 voturi împotrivă, art. 4 alin. 1 a fost adoptat.

Articolul 4 alin. 2, nr. crt. 9 din raport. Avem un amendament admis de către comisie și nu avem amendamente respinse.

Comisia ne propune textul de amendament admis pe care îl vedeți în raport.

Dacă există observații? Intervenții? Înțeleg că nu.

Domnul Bolcaș. Rog să vină cel de-al doilea secretar. Încep să fiu într-o situație...

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Amendamentul comisiei este practic de redactare. Propunerile pentru stabilirea numărului de deputați care revin fiecărui grup parlamentar se fac în condițiile art. 13 de către liderii acestor grupuri.

Articolul 13 desemnează generic noțiunea de grup parlamentar. Este evident că dacă vorbim de grup parlamentar nu mai trebuie să indicăm ca necunoscătorii - am căutat un cuvânt corespunzător - și condițiile art. 13.

În aceste condiții, eu cred că amendamentul comisiei este neavenit și propun păstrarea textului inițial.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Comisia?

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

Sigur că generic art. 13 este dominat de definirea grupurilor parlamentare. Dar, în esență, art. 13 are 5 alineate și se referă la modul de constituire a grupurilor parlamentare și din acest punct de vedere sigur că se prefigurează ceea ce se numește configurația inițială politică și aceasta prevalează în ceea ce privește și constituirea acestei definiri. Deci, menținem această trimitere la art. 13, că trebuie coroborat cu anumite prevederi din art. 13.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Am înțeles.

La nr. crt. 9 din raport comisia își menține amendamentul. Domnul deputat Bolcaș a vorbit împotriva amendamentului. Domnul deputat Ovidiu Brînzan.

 
 

Domnul Ovidiu Brînzan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Trebuie să recunosc că simt lipsa fostului nostru coleg Ștefan Cazimir, care era mai bun decât mine în probleme lingvistice, însă, părerea mea este că textul la nr. crt. 9, în formula în care este redactat: "Propunerile pentru stabilirea numărului de deputați care revin fiecărui grup parlamentar", cred că ar trebui corectat, în sensul că: "numărului de deputați care revine". Numărul revine... Sunt obligat să susțin această formulă.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

E textul inițial.

Voci din sală:

Așa este!

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Este de acord și domnul Bogdan Olteanu, am văzut, mi-a făcut semn că este de acord cu acest "numărului de deputați care revine fiecăruia". Aceasta nu o mai supunem votului, este o chestiune care cred că a scăpat dactilografei.

Deci, avem următoarea situație, repet: nr. crt. 9 din raport, art. 4, alin. 2. Comisia a făcut o propunere. Un text care a fost corectat din punct de vedere gramatical de către plen, la propunerea domnului Ovidiu Brînzan, text care a fost contestat și propus să nu fie adoptat de către domnul deputat Bolcaș.

Eu am să supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei, textul comisiei.

Procedură.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Este propunerea comisiei însușită și introdusă în raport. Amendamentul meu este de eliminare. Se supun mai întâi la vot amendamentele de eliminare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, din nou sunt obligat să vă dau dreptate și nu vă port pică pentru că aveți dreptate. Vă mulțumesc mult.

Președintele Comisiei de regulament, domnul Bivolaru vroia să mai intervină aici. Nu mai vrea? Nu mai vrea.

Supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare a textului comisiei, pe care a făcut-o domnul deputat Bolcaș.

Cine este pentru propunerea domnului Bolcaș? Vă rog să numărați. 74 voturi pentru.

Împotrivă? 95 împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Vreți să interveniți?

 
 

Domnul Márton Arpád Francisc:

Trebuie să explic votul, domnule președinte.

Colegii deputați din U.D.M.R. care au fost în jurul meu ne-am abținut, pentru că am constatat următoarea stare de fapt: la pct. 9 a fost un amendament care s-a propus a fi eliminat, propus de Grupul parlamentar P.S.D., iar eliminarea a votat-o Grupul parlamentar P.S.D. Și, în consecință, noi n-am dorit să intervenim la această dispută în interiorul tocmai a celor care au propus, pentru că am observat că și cei care au propus acest amendament au votat pentru eliminare.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, ca să fiți corect până la capăt, ar trebui să spuneți că eu am votat împotriva eliminării.

Domnul Hrebenciuc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Îmi dau seama că domnul Arpád are dreptate, îi mulțumesc că ne-a atras atenția. Avem nevoie de o pauză de consultări, să ne punem de acord, astfel încât cer o oră pauză de consultări.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă rog luați loc. N-am dat încă pauză de consultări. Vă rog, luați loc. Am să dau pauza pe care domnul Hrebenciuc a cerut-o de 30 de minute, nu de o oră, peste 10 minute. Până atunci vreau să termin... Sunt în mijlocul unui subiect pe care eu consider că pot să-l termin astăzi.

Vă mulțumesc.

Am să supun la vot dumneavoastră textul comisiei, după ce eliminarea a fost refuzată de către plen.

Cine este pentru textul comisiei?

Voturi pentru? Să mă numărați și pe mine pentru. 111 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog, faceți liniște în partea dreaptă a sălii. Mă obligați să suspend ședința, că faceți gălăgie. 20 de voturi împotrivă.

Abțineri? 11 abțineri.

Cu 111 voturi pentru, 20 împotrivă, 11 abțineri amendamentul comisiei a fost adoptat.

Domnule deputat Bolcaș, aveți microfonul.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Explicația votului dată și pentru colegii noștri din Grupul U.D.M.R.

Nu este nici o problemă. N-ați mizat pe capacitatea mea de a convinge oamenii despre anumite adevăruri și acum eu le mulțumesc celor care au înțeles că se poate discuta și se poate reveni pentru o problemă serioasă.

Nu este nici o problemă, așa cum nu este nici o problemă că acest amendament de eliminare a căzut.

Vă mulțumesc pentru votul dumneavoastră.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Mihai Tudose.

 
 

Domnul Mihai Tudose:

Domnule președinte, îmi explic votul. M-am abținut fiindcă n-ați procedat corect. Este prima dată când se cere o pauză de consultări și nu o oferiți atunci când este cerută, ci continuați votul peste propunere.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, aveți dreptate. Suntem într-o situație delicată și dificilă și trebuie să acționez ca atare. Consider că ceea ce mi-ați spus dumneavoastră acum este o solicitare de explicație din partea președintelui de ședință.

Niciodată nu am dat o pauză mai mare de 30 de minute și intenționez să fac acest lucru și astăzi. Este 19,20, cum credeți că vor lua colegii dacă dau acum o pauză de 30 de minute și îi chem la 8 fără 10, ca să mai purtăm zece minute discuții de procedură?

N-am dat niciodată mai mult de 30 de minute și nu am să-mi încalc acest obicei nici astăzi, la 19,30, am să vă dau pauza de consultare. Un respect și pentru cei care nu vor să se mai consulte astăzi și care mi-au cerut neoficial o pauză de consultare și care acum zâmbesc în partea dreaptă a sălii.

Deci, am încercat să împac și cutuma parlamentară, care îmi cere să dau pauză de consultări, și nici să nu pun colegii care nu vor să se consulte într-o situație mai delicată.

Nr. crt. 10 art. 4 par. 3. Avem următoarea situație, un text pe care comisia l-a acceptat, nu avem amendamente respinse.

Doamna Vasilescu mi-a cerut cuvântul, vă rog.

 
 

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Domnule președinte,

Cred că am făcut o greșeală noi, comisia, cred că trebuia totuși să mergem pe varianta inițială, cu "președintele de vârstă" în loc de "președintele de ședință". Și, mai ales, s-a strecurat aici un cuvânt, și anume "președintele de ședință ales". Or, este clar că decanul de vârstă nu se alege în Camera Deputaților, ci este practic desemnat, fiind decanul de vârstă.

De aceea, aș propune totuși să revenim la varianta inițială.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da, sigur că trebuie corelat, dar doamna deputat a făcut o propunere mai largă, trecerea la varianta inițială e propunerea doamnei deputat.

Sigur, avem două soluții: să corelăm art. 4 alin. 3 cu varianta inițială sau să trecem, diferența este mai mare între cele două texte.

Domnul Hrebenciuc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule președinte,

Pentru că este totuși vorba de un amendament admis și, culmea, că sunt și inițiator la el, dar, atâta timp cât ați returnat art. 2 la comisie, pentru a se reveni la formula "președinte de vârstă", vizavi de "președinte de ședință", s-a spus de la bun început că în textul regulamentului mai există, formularea "președinte de vârstă" a fost înlocuită cu "președinte de ședință". Și în articolele următoare mai există această chestiune.

Eu vă propun ca, până mâine dimineață n-au să poată cei de la Comisia de regulament, să se facă această înlocuire peste tot. Pentru că, dacă ajungem la sintagma "președinte de vârstă", revenim la ea, peste tot trebuie făcută această înlocuire.

Bineînțeles, la asta se mai adaugă și chestiunea cu "ales", care este de cu totul altă natură.

Deci, atunci, comisia este obligată să se uite peste tot, să înlocuiască această sintagmă, ca să nu mai revenim la ea, că, altfel, e pierdere de timp.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, aveți dreptate, dar asta se face de obicei în timpul procesului legislativ, dacă la un articol se face o modificare, după aceea, când se ajunge la fiecare articol unde ea intervine, se intervine din sală și se face această modificare.

Ceea ce am reținut însă și mi se pare important este aceea că art. 2 nu a fost votat și nu știm dacă am înlocuit "președintele de vârstă" cu cel "de ședință".

Sigur, am reținut propunerea cu "ales", care este inutil introdusă aici, dar asta se întâmplă când lucrezi sub presiune și a fost foarte puțină vreme pentru comisie, doar două luni de zile, în loc de trei, câte se propuseseră inițial.

Și, de aceea, cred că art. 4, la alin. 3, îl vom amâna pentru după ce vom discuta art. 2.

Aveți o problemă, domnule Moldovan? Vă rog.

Voci din sală:

Procedură!

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Procedură în mod cert, pentru că aseară am amânat, nu mai poate să...

 
 

Domnul Radu Emil Moldovan:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Stimați colegi,

Eu cred că domnul președinte ar trebui să fie mai îngăduitor cu Comisia de regulament, vedem că suntem la primele articole și constatăm că s-au făcut foarte multe greșeli. Dumneavoastră le mai dați o sarcină, să nu doarmă în noaptea asta și până mâine dimineață, la 9,00, să vă aducă rezolvat art. 2, pe care l-ați trimis la comisie.

V-aș ruga să fiți mai îngăduitori și să le prelungiți acest termen, pentru că am constatat foarte multe greșeli chiar acum, la început, ce o să se întâmple în continuare, dacă nu îi lăsați și pe ei să se odihnească? Deci, v-aș ruga să reveniți asupra deciziei dumneavoastră și să le lungiți termenul pentru discutarea acestor articole. Mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, totdeauna când apar anumite propuneri fac efortul să le iau în serios... Și acum fac efortul...

 
   

Domnul Radu Emil Moldovan:

Foarte serios am făcut-o...

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

De aceea, cred că și jumătatea de oră care am să o dau, pentru comisie este importantă, că se vor uita peste art. 2 și vor reuși să-l rezolve. Restul, mai vedem.

Domnul deputat Brînzan.

Vă dau, domnule președinte, cuvântul.

 
 

Domnul Ovidiu Brînzan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am un amendament de corelare lingvistică, pe care am dorit să-l discutăm acum, pentru că el este valabil indiferent de varianta finală pe care o va adopta plenul la acest articol. Că va fi "președinte de ședință", "președinte de vârstă", problema este următoarea, că acest președinte, indiferent de care este, el "prezintă Camerei aceste propuneri în ordinea mărimii grupurilor parlamentare".

Întrucât mie nu-mi sună deloc bine românește acest cuvânt, această formulare, este cam ca și cu "amendamentele orale", unde formularea respectivă era supusă unor interpretări răuvoitoare, eu aș propune ca această reformulare să se reformuleze în felul următor: "Președintele de vârstă prezintă Camerei aceaste propuneri în ordinea descrescătoare a numărului de membri ai grupurilor parlamentare". Și, după aceea, textul curge în funcție de varianta care va fi adoptată pe viitor de către Cameră.

Deci: "În ordinea descrescătoare a numărului de membri ai grupurilor parlamentare". Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Am reținut, domnule deputat. Iar în momentul în care vom discuta acest articol, deci, mâine, după ce vom discuta art. 2, vom repune în discuție propunerea de reformulare a dumneavoastră, aceasta este o propunere de reformulare.

Stimați colegi,

Am să dau acum pauza cerută de Grupul parlamentar al PSD. Am să rog comisia ca în această...

A, vroiați acum să interveniți? Acum. Președintele comisiei vrea acum.

Aveți cuvântul, domnule Bivolaru.

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

Păi, nu putem să nu folosim mingea aruncată la fileu. Într-adevăr, rugămintea ar fi, nu la ora 9,00 să vă dăm acest raport pentru dezbatere, că nici nu are cine să-l scrie până la ora 9,00, dați-ne măcar ora 11,00 sau 10,30.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

O.K. Ora 11,00 și vom continua cu restul articolelor, sunt de acord cu propunerea comisiei.

Deci, mâine dimineață vom relua cu nr. crt. 11. Avem amânate nr. crt. 2, 3, 4 și 10.

Pauză de consultare. Oricum, ne vedem mâine, la ora 9,00.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 19,30.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 15 aprilie 2021, 4:35
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro