Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of September 22, 2005
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.128/29-09-2005

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
12-08-2020 (joint)
12-08-2020
28-07-2020
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2005 > 22-09-2005 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 22, 2005

8. Dezbateri generale asupra Proiectului de Hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaților.  

 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

  ................................................

Intrăm la dezbateri generale. Are cuvântul, din Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat domnul deputat Valer Dorneanu.

Domnule Dorneanu, aveți microfonul. Se pregătește domnul Mircea Iustian, din partea Partidului Național Liberal.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte, vreau să mă asigur dacă nu mai există, totuși, vreo excepție pentru că de câteva zile tot fac vocalize și nu mi-a venit încă rândul.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Acum v-a venit rândul și nu vă va întrerupe nimeni, vă promit, până când veți termina. Aveți microfonul.

Domnul Valer Dorneanu:

Distinse prezidiu,

Stimate domnule președinte,

Distinși colegi,

Vă mărturisesc că mă încearcă sentimente de emoție și, în egală măsură, sentimente de teamă, de îngrijorare.

Emoțiile sunt și profesionale, sunt și subiective. Sunt profesionale pentru că, de 15 ani, mă ocup de activitatea legislativă și sunt, într-o ipostază sau alta, implicat direct. Emoții pentru că în calitate de fost președinte al Camerei Deputaților am fost unul dintre autorii actualului regulament și nu-mi este străin drumul acestuia în viitor. Teamă pentru că atunci când nu va exista răbdarea, nu va exista responsabilitatea pentru ca acest document esențial al Parlamentului să aibă o înfățișare care să asigure Parlamentului buna funcționare și îndeplinirea rolului său esențial, dacă nu se va întâmpla așa ceva, atunci va fi rău.

Am totuși speranța că dumneavoastră sunteți deputați foarte responsabili. Știți ceea ce înseamnă regulamentul și, în final, veți adopta acele soluții care să ducă activitatea Parlamentului la un randament mai bun și să ridice, dacă vreți, și nivelul de percepție a acestei instituții.

Vă mărturiseam că, de 15 ani, sunt în sau alături de Parlament. Vă mărturisesc că în toată această etapă am avut privilegiul să înregistrez și să remarc momente care, pe scara valorilor, s-au situat de la sublim la ridicol, de la agonie la extaz, de la măreție la decadență, cum spunea profesorul Constantin Rădulescu-Motru când era supărat pe Parlamentul interbelic, plarlament la care ar trebui să ne raportăm cât mai des, pentru că a fost un etalon european. De aceea ar trebui să fie mândri și cei de la partidul istoric, Partidul Național Liberal, care a fost unul dintre actorii principali ai vieții politice interbelice. Poate că această evocare îi va face, totuși, să mă asculte cu mai mult respect.

Eu cred că toate aceste moment care au însemnat și momente de elevație intelectuală, momente de sobrietate specifică marilor instituții ale statului și amintiți-vă chiar ziua de ieri când câteva momente au fost la înălțimea acestor așteptări. Au fost momente de colegialitate, de respect, după cum s-au înregistrat, din păcate și, uneori, climat de piață, climat de stadion, momente de tribună care ne-au fost, în egală măsură, reproșabile tuturor.

Nu vreau să înțelegeți de aici că Parlamentul nostru s-ar situa, prin toate aceste întâmplări, mai jos decât alte parlamente, pentru că asemenea momente s-au petrecut și se petrec încă în toate parlamentele. Televiziunile ne înfățișează momente și mai triste, uneori chiar degradante. Putem fi mândri, după o absență a vieții parlamentare de peste 50 de ani, că am avut în ultimii 15 ani o viață parlamentară corectă, o viață parlamentară în care majoritatea celor care au onorat scaunele Camerei Deputaților sau ale Senatului au făcut-o la un bun nivel, comparabil cu cel al țărilor cu vechi tradiții parlamentare.

Eu, ca fost președinte de Cameră, pot să spun că sunt mândru cu faptul că am fost coleg cu oameni cum sunt, și am să încep din partea dreaptă, colegii noștri din UDMR care au alcătuit unul dintre cele mai calificate grupuri parlamentare din țară, cu domnii Borbély, cu domnul Árpárd, cu foarte mulți alții pe care nu vreau să-i citesc ca să nu lungesc lista.

Sunt bucuros că, din rândul partidului istoric, Partidul Național Liberal, s-au manifestat parlamentari de elită. L-aș numi aici, printre primii, pe actualul lider de grup parlamentar, pe domnul Crin Antonescu, a cărui pregătire intelectuală, a cărui bună credință, a cărui performanță, și ca fost ministru al tineretului și ca parlamentar, îl situează la loc de cinste. Nu pot uita pe distinsa doamnă Mona Muscă cea care, prin intervențiile ei care chiar dacă ne-au deranjat în sesiunea trecută, a dat culoare și a ridicat nivelul intelectual al discuției și, să fim drepți, i-au creat și dumneaei o bună popularitate care a dus-o în Ministerul Culturii. Păcat că o anumită doză de ingratitudine nu a adus-o și în postura de principal candidat la președinția Camerei.

Nu pot să-i uit pe colegii mei din Partidul Democrat, pe domnul Cristian Dumitrescu care și acum, în pofida supărării pe care a trebuit să... Cristian Rădulescu... pardon...

O voce din sală:

Iliescu!

Domnul Valer Dorneanu:

...liderul dumneavoastră parlamentar. Mulțumesc foarte mult. Nu-l evoc pe aici pentru că nu pot să-i dau dreptul la replică primarului dumneavoastră general și șefului dumneavoastră de partid pentru intervențiile dânsului deosebit de dese și de sacadate, care l-au pregătit ca om politic și trebuie să-mi mulțumească pentru aceasta. Păcat că acum, ca primar general, uitând maniera parlamentară, a ieșit la luptă cu coasa părintească și, în loc să mânuie în scopul tradițional, o folosește ...

O voce din sală:

Suntem la 1848?

Domnul Valer Dorneanu:

Nu am ajuns încă la '48.

Nu pot să nu-i evoc și pe colegii din Grupul parlamentar al PUR, pe domnul Popa, pe doamna Daniela Popa și pe mulți alții.

Nu voi lungi lista colegilor mei din PSD pentru că am fi puși în situația să ascultați un apel nominal. În orice caz, dacă vă interesează calitățile lor le găsiți pe site.

Nu pot să spun că sunt ultimii pe care îi evoc cei din stânga, pentru că cel puțin vicepreședinte actual, Lucian Bolcaș, v-a dat dovada unui înalt spirit parlamentar, unui om drept, unui om cunoscător, care-și face ca singur țel respectarea Constituției. Pe domnul Tudor care, în pofida faptului că enervează, întotdeauna vine cu bună credință și cu dreptate, invocând regulamentul.

Acești parlamentari au făcut ca instituția Parlamentului să-și îndeplinească misiunea sa primordială. Chiar dacă imaginea noastră nu este cea mai bună, să nu uităm că Parlamentul României a fost cel care a adoptat Constituția țării, cel care a pus bazele statului de drept, cel care a adoptat legislația instituțională și a creat toate instituțiile statului de drept, toate instituțiile prin care s-a instaurat economia de piață, economia concurențială.

Tot acest Parlament a reglementat și legile justiției și a permis separarea puterilor și cooperarea dintre ele.

Tot acest Parlament a fost cel care a adoptat legislația care ne-a permis aderarea la NATO și care ne-a permis încheierea acquis-ului comunitar și, iată-ne acum, în postura de candidați cu șanse depline pentru ca locul nostru să fie cel meritat.

Am ținut să evoc aceste lucruri nu pentru a trage de timp, ci pentru a spune că Parlamentul României este o instituție care-și onorează rolul său de reprezentant al poporului și de aceea n-am putut fi decât trist să aud un român plecat pe axa București - Londra - Washington să spună că nu există Parlament în România, că acest Parlament nu funcționează, să-l aud spunând că nu există nici Guvern în România și că nimic nu funcționează în România, probabil cu excepția instituțiilor sale. Nu știu cât bine a făcut...

O voce din sală:

Dar Ion Iliescu cu minerii?

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte, eu n-am mai citit atât de des regulamentul, de când nu mai sunt președinte. S-a schimbat cumva și este permis dialogul cu sala?

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, mă iertați, trebuia să intervin.

Vă rog, lăsați deputatul să continue.

Știu că există și au existat discuții. O secundă, domnule deputat. Voi prezenta colegilor mei art. 95: "Pentru dezbaterea generală a proiectului sau a propunerii legislative, fiecare grup parlamentar poate să desemneze un singur reprezentant. Președintele Camerei dă cuvântul reprezentanților grupurilor parlamentare în ordinea înscrierii. El poate propune Camerei limitarea timpului destinat dezbaterii generale." Nu am făcut acest lucru și nu-l fac.

Singurul care-l poate face este președintele. Deci nu fac limitarea, n-am făcut-o. Nu există altă procedură de limitare a timpului dezbaterii generale decât voința președintelui de ședință, care nu și-o manifestă.

Vă rog continuați, domnule deputat.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, avem toate premisele și toate valorile umane pentru ca acest Parlament, rolul său, locul său să se consolideze și chir ne-am dori ca și imaginea noastră în opinia publică să se consolideze.

Pentru aceasta, însă, trebuie să dăm însemnătatea cuvenită și să tratăm această instituție politică care exprimă, prin natura sa, esența democrației pluraliste, dar cu o condiție: cu condiția ca această democrație reprezentativă să permită manifestarea liberă a pluralismului politic. Îmi îngădui, pentru că am evocat Parlamentul interbelic, să vă citesc ceva ce a sus marele Virgil Madgearu despre reforma Parlamentului: " Verificarea dacă o formă de organizare a Parlamentului corespunde principiului parlamentarismului este foarte ușor de făcut. Dacă există o organizațiune care corespunde reprezentării intereselor diferitelor categorii ale cetățenilor și asigură, în același timp, o expresiune a intereselor generale, superioare și permanente ale națiunii, avem un Parlament efectiv."

Nu am ținut să vă prezint acest citat pentru a-mi demonstra erudiția, nici pentru a trage de timp, ci pentru a vă spune că virtutea esențială a Parlamentului este aceea de a asigura funcționarea pluralismului și sunt foarte trist să aflu aici, din tabăra din dreapta a unui lider pe care îl rog acum să mă asculte, cel care a spus că regula de bază a democrației este aceea că minoritatea se supune majorității, adică votului. Stimate coleg, v-aș ruga să vă uitați prin cărți, prin dreptul parlamentar românesc, dacă vreți vă dau și eu pe cel francez să vedeți condițiile de bază ale democrației parlamentare.

Asta înseamnă, într-adevăr, că majoritatea decide prin vot. Votul se petrece după exprimarea liberă a tuturor opiniilor. Un principiu fundamental al dreptului parlamentar, al activității parlamentare este acela de a da posibilitate opoziției să se exprime. Asta înseamnă să revenim la un alt aspect al democrației, anume acela că Parlamentul este emanație a poporului, este reprezentantul suveranității sale. Parlamentul se constituie prin voința electoratului și același parlament trebuie să dea expresie acestei voințe.

Cum v-am citit din Madgearu, Parlamentul este alcătuit din mai multe categorii sociale, este alcătuit din mai multe categorii de cetățeni, din mai multe categorii de votanți. Unii ne-au votat pe noi, unii v-au votat pe dumneavoastră. În proporția în care ne-au votat, regula de bază a democrației este că fiecare din acest segment de cetățeni, fiecare partid care a obținut o proporție din aceste voturi trebuie să se regăsească în structurile de lucru ale Parlamentului. De aceea există acel algoritm parlamentar. Dar, mai ales, trebuie să li se permită să fie auziți și să se exprime.

Vă spuneam că în acest Parlament am auzit și de bune și de rele și am văzut și lucruri bune, fluide, lucruri care au dus la accelerarea procesului legislativ, dar și lucruri prin care opoziția, noi acum, dumneavoastră în legislatura trecută v-ați manifestat. Atunci când opoziția nu-și are loc în structurile parlamentare, când, în structurile parlamentare, este blocată, este anihilată, opoziției nu-i rămâne decât un singur lucru, acela de a folosi microfonul plenului Camerei Deputaților. Faptul că ne-ați văzut atât de des la microfon are această explicație și nu am inventat-o noi.

Stimate domnule Știrbeț, dacă-mi dați voie, domnule președinte, să-i răspund, nu știu cine a jignit aici mai mult și, amintiți-vă de momentul Dan Rușanu Deci, ca să vă explic mai departe intervențiile noastre dese, la care ne-ați obligat, vă amintesc că nu le-am inventat noi. Le-au inventat cei din Parlamentul american, așa-zisul filibuster a fost adoptat de Parlamentul englez și de Parlamentul francez iar dacă vreți să știți cum începeau americanii, începeau de la Jefferson, de la Washington, pentru că dacă un american când auzea cele două nume și, când vedea și steagul Americii, nu se ridica în picioare și nu-l asculta până la capăt, acela nu era cetățean.

Noi nu am început nici de la Decebal, nici de la '48. Ne-am referit numai la lucruri contemporane, inclusiv la potop, la ploaia care risca să treacă și prin pereții noștri de la Senat și, mai mult, și aproape exclusiv, ne-am referit la regulament și am cerut să respectați toate procedurile și toate etapele de adoptare a acestui regulament. Și, dacă am vorbit de regulament, trebuie să aveți în vedere că regulamentul este actul fundamental al activității parlamentare. Nu este Biblie, și spun că nu este Biblie pentru că domnului Bolcaș nu i-a plăcut acest cuvânt, dar este cartea de liturghie a fiecărei ședințe a noastre. Este acel act care ne reglementează atât activitatea de legiferare, cât și celelalte activități parlamentare: relația cu executivul, controlul parlamentar ș.a.m.d.

Dacă nu tratăm regulamentul la parametrii importanței lui, atunci riscăm să denaturăm sensul activității parlamentare. Rezultatele Parlamentului, succesele sale depind, în mare măsură, de calitatea regulamentului, de valoarea lui, de mobilitatea lui. Și, dacă am pomenit de aceasta și dacă dumneavoastră ați protestat când un tânăr coleg al meu a afirmat că regulamentul are valoarea unei legi organice, mă refer la Titus Corlățean, și are importanța lui, dumneavoastră ați protestat.

Aș vrea să vă citez ceva din dreptul parlamentar francez, unde se consemnează o intervenție a fostului prim ministru Michel Debré, tatăl actualului președinte al Adunării Deputaților, care ne-a onorat cu o atenție deosebită și care ne sprijină în demersurile noastre de integrare europeană. Michel Debré, pe atunci prim ministru, a ținut să fie prezent într-o ședință când se analiza modificarea regulamentului și spunea, în 1959, tradus în românește: tot ce interesează procedura legislativă, tot ce interesează raporturile dintre adunări, adică dintre Adunarea Națională și Senat, între ele, tot ce interesează raporturile adunărilor cu Guvernul constituie dispoziții care depășesc caracterul reglementar în sens strict. Ele sunt de sorginte constituțională. Ele ating mecanismele instituționale.

Iată de ce funcționează Parlamentul francez așa cum funcționează, pentru că regulamentul celor două adunări este respectat și este pus la loc de cinste.

Un regulament, ca să fie de calitate, ca să ducă activitatea parlamentară la parametrii pe care și-i dorește populația care ne-a trimis în Parlament, trebuie să se bazeze pe soluții solide, pe soluții fundamentate științific, pe soluții verificate de practică. Dar trebuie să aibă și o anumită durabilitate.

Vreau să vă spun că în perioada interbelică, pe care noi tot o invocăm, întreaga activitate legislativă a Camerei s-a desfășurat sub un singur regulament care, culmea!, a fost votat înainte de Constituție. Este vorba de Regulamentul din 18 decembrie 1920, care a intrat în vigoare ceva mai târziu și nu în momentul votului, așa cum doriți dumneavoastră, iar acest regulament a suferit doar patru modificări. O singură modificare a unui articol, art. 93 după adoptarea Constituției, un alt art. 13 în '23, o adăugire a art. 93 bis, care a fost votat în '25 și o ultimă modificare, art. 50 în 1930.

A trebuit să vină dictatura carlistă, care a frânt viața politică, care a frânt pluralismul și care a adus dictatura și care a transformat Parlamentul în ceea ce se pare că vrea și cineva de acum să-l transforme, într-un fel de Mare Adunare națională care să-i asculte ordinele. Acesta este secretul activității pozitive a Parlamentului interbelic.

Noi nu spunem însă că regulamentul pe care noi l-am format trebuie să fie veșnic, trebuie să fie imuabil. Într-o perioadă pe care noi o parcurgem, de transformări profunde, într-o perioadă în care dorim îmbunătățirea randamentului, creșterea activității de legiferare, în condiții însă în care să nu diminuăm, să nu atenuăm exprimarea voinței cetățenilor, exprimarea liberă a deputaților, se poate pune probleme modificării lui. Pentru că un regulament trebuie să fie mobil, trebuie să fie suplu și într-o perioadă de tranziție trebuie să utilizeze experiența acumulată, și noi suntem după o legislatură, trebuie să se inspire din activitatea Parlamentelor europene, dar mai ales trebuie să se armonizeze cu regulamentele care dirijează activitatea Parlamentului european. Dacă vrem să ajungem să ne manifestăm în egală măsură cu parlamentarii europeni, trebuie ca și noi să funcționăm aici în mod european, trebuie să funcționăm în condiții în care prestația Parlamentului nostru să fie la înălțimea celorlalte parlamente.

De aceea, ne-am arătat deschiși intenției dumneavoastră de modificare a regulamentului pentru îmbunătățirea conținutului său. Atunci când îți propui o modificare a unui regulament, trebuie mai întâi să-ți propui niște țeluri, niște obiective. Obiectivul pe care noi l-am propus atunci a fost accelerarea procesului legislativ, fluidizarea acestuia în vederea adoptării tuturor legilor pentru aderarea la NATO și pentru îndeplinirea tuturor condițiilor din cele 31 de capitole ale acquis-ului comunitar.

Am vrut, deopotrivă, să mutăm centrul de greutate al activității în comisii, pentru că în comisii dezbaterea este mai puțin politizată, pentru că în comisii dezbaterea o fac de regulă specialiști din domeniul respectiv, pentru că acolo există un climat de mai mare colegialitate, există mai puțină tendință de a vorbi în fața microfoanelor pentru a se vedea la televizoare și a se auzi la radio...

 

Domnul Ioan Ghișe:

Și la microfon...

Domnul Valer Dorneanu:

... sau la microfon. Vă mulțumesc foarte mult. Domnul primar Ghișe a avut foarte multe microfoane la primăria din Bșașov și drept dovadă și-a făcut o bună popularitate care l-a readus, spre bucuria mea, în Parlament. Nu știu brașovenii dacă se bucură sau nu.

 

Domnul Ioan Ghișe:

Dreptul la replică, domnule președinte!

Domnul Valer Dorneanu:

Acest... V-am evocat la modul pozitiv. Iar replica o să o primiți...

Vă rog să-i comunicați când are dreptul la replică, domnule președinte.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Cunoașteți procedura, mă iertați, domnule deputat, vă înregistrez după dezbaterile generale, cei cărora li se spune numele au dreptul la replică, bineînțeles.

Deci, îl notăm pe domnul Ghișe.

 

Domnul Ioan Ghișe:

După dezbaterile generale sau pe la Crăciun?

Domnul Miron Tudor Mitrea:

După dezbaterile generale ca întotdeauna, sigur că da, domnule Ghișe. Vă rog mult să păstrați liniștea și cuviința în sală, stimați colegi.

Domnule deputat, vă rog aveți cuvântul.

Domnul Valer Dorneanu:

Acest regulament ne-a permis să ne îndeplinim toate condițiile pe care guvernarea Năstase le-a avut pentru NATO, pentru Uniunea Europeană și pentru definitivarea reformelor care vizau terminarea procesului de privatizare și multe alte lucruri pe care nu le evoc pentru a nu spune că doresc să trag de timp.

Acest parlament ne-a permis o performanță pe care vă doresc și dumneavoastră s-o atingeți sau să o depășiți. Adoptăm, Camera Deputaților, peste 3800 de legi, mai exact 3807. Acest regulament ne-a permis să înregistrăm, în mod democratic, în comisii peste 22 de mii de amendamente, dintre care cele mai multe erau ale Opoziției. (În bancă, domnul deputat Ghișe vociferează.)

Dacă eu răspuns domnului Ghișe, înseamnă că îmi dați mie dreptul la replică?

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mă iertați, întrebarea dumneavoastră era, dacă...?

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mă întrerupe domnul deputat ca să nu-i mai pronunț numele pentru a-i oferi al doilea drept la replică, înseamnă că am și eu un drept la replică?

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, nu știu să vă răspund, vom vedea. Vă rog să treceți un pic cu vederea dacă sunteți întrerupt, așa un pic. din sală...

Domnul Valer Dorneanu:

Așadar, noi când am modificat regulamentul, nefiind de acord că el este imuabil și veșnic, pentru că vreau să vă amintesc ceva despre importanța durabilității legilor. Marele Montesquieu care ne-a dat principiul separației și cooperării puterilor, spunea despre legi că ele trebuie să fie atât de durabile, încât orice cetățean, orice autoritate, înainte de a se gândi la modificarea lui, la completarea lui, întâi să se cutremure și pe urmă să se gândească la urmările acestui demers.

Repet, de atunci a trecut foarte mult timp și nu eram obligați să-l modificăm. Suntem însă de acord cu dumneavoastră să-l modificați și acum, dar vă întreb care sunt scopurile pe care le urmăriți dumneavoastră. Cum vreți dumneavoastră să îmbunătățiți activitatea legislativă astfel încât să dați prioritate legilor privind integrarea, să dați prioritate reformei fiscalității pe care dumneavoastră vreți s-o duceți pe asemenea culmi, încât economia să înregistreze rezultate care să le ducă la un salt peste cel înregistrat de japonezi și peste închipuirea noastră. Credeam că vă propuneți să adoptați, prin modificarea regulamentului, mai ușor legile sociale care să-i permită Partidului Democrat, actualmente Popular, să ducă nivelul de trai la acest slogan: "Să trăiți bine".

De fapt, dumneavoastră, prin toate demersurile pe care le-ați făcut, prin toate propunerile pe care le-ați făcut, stufoase și foarte multe, nu ați avut decât un singur scop: revocarea președinților și dacă se poate revocarea și celorlalți membri ai Biroului permanent, revocarea și a președinților comisiilor, revocarea și a birourilor, asta nu pentru că ar fi fost necesar, dar pentru a ascunde faptul esențial: revocarea președinților. Și spuneți lucrul acesta pentru că prezența celor doi președinți ai Camerelor, al Camera Deputaților și al Senatului, ar fi o anomalie nemaîntâlnită la nici un stat din Europa. Că în toate țările din Europa ar exista obligativitatea ca partidul care conduce Guvernul să conducă și Parlamentul.

Aș vrea, stimați colegi, mai ales cei tineri, să vă reamintesc ce se întâmplă prin Europa. Nu există o asemenea regulă. Amintesc cazul Franței, pentru că președintele Partidului Național Liberal este foarte legat de această zonă, de această țară. Nu vreau să pronunț nume de autoturisme, pentru că ar interveni CNA-ul și m-ar pedepsi pentru că fac reclamă, dar am făcut această conexiune pentru a vedea respectul pentru care și noi îl purtăm situației politice din Franța.

Nu de mult, stimați colegi, din Partidul Liberal și ai celor din Partidul Democrat care spuneți că nicăieri în Europa nu se întâmplă ceea ce se întâmplă la noi, Senatul francez...

 

Domnul Ioan Ghișe:

La comuniști, domnule!

Domnul Valer Dorneanu:

Da, securiștii, domnule coleg. Acolo unde dumneavoastră ați explicat foarte serios de ce ați dat niște scrisori. Bun.

Deci, în Franța președintele al Senatului era Philip Segan de o orientare politică, președinte al Adunării Naționale era Laurent Fabius, prim ministru era altcineva. (Proteste, forfotă, vociferări în sala de ședințe. Gălăgie.)

Mai recent, în Austria, stimați colegi, președinte al Camerei inferioare...

Stimate domnule președinte, vă mărturisesc că deși am fost 4 ani președinte de Cameră, eu am rămas o fire emotivă și mie chiar îmi pasă de întreruperi și chiar mă tulbură și simt nevoia să...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimați colegi,

Vă rog luați loc în bănci, în timp ce vorbitorul vorbește. Vă rog luați loc în bănci.

Stimați colegi, vă rog luați loc în bănci, deranjați vorbitorul.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Sunt nevoit să vă spun acest lucru, pentru că dumneavoastră spuneți că nicăieri în lume nu există o situație în care președinții Parlamentului să fie de o culoare politică și primul ministru de altă culoare politică. Și vă mai spun și situația din Austria. De curând, unde președintele Camerei inferioare era de o culoare, era socialist, președintele republicii de altă culoare și premierul de altă culoare. Uitați-vă la vecinii noștri bulgari și uitați-vă în foarte multe locuri.

Amintiți-vă, stimați colegi, de situația din Italia de acum vreo câteva decenii unde se înregistra o instabilitate guvernamentală extraordinară, dar unde rămâneau președinții Parlamentului care asigurau continuitatea statală. Și președinte al Camerei Deputaților era un politician, a fost o dată chiar din stânga, pe care dumneavoastră o huliți, președinte al Senatului era de altă culoare.

Deci, stimați colegi, nu mai invocați asemenea exemple, nu mai invocați asemenea anomalii, pentru că anomalie este ceea ce spuneți dumneavoastră, iar coabitarea dintre președinți de Cameră de o anumită culoare, premier de altă culoare și președinți de altă culoare este o dovadă a unei maturități politice pe care o înregistrează numai acele țări unde nu există partide exclusiviste, unde partidele se înțeleg, unde partidele caută să se unească, să se unească în spiritul lor național.

Nu știu în ce măsură urmăriți dumneavoastră acest lucru.

În afară de ceea ce ați urmărit cu revocarea, o să vă spun în final care sunt rezultatele muncii dumneavoastră. Aș vrea însă să vă spun de ce am ajuns acum, la 3 zile de discuții contradictorii, de enervări, am ajuns pentru că dumneavoastră nu ați pus în funcțiune al doilea principiu fundamental al democrației parlamentare și văd că nu ați făcut-o din neștiință, ați făcut-o deliberat, din moment ce spuneți că singurul principiu al democrației pe care dumneavoastră îl recunoașteți era acela că majoritatea decide și vreți să ne forțați votul.

Stimați colegi,

Vă amintesc că noi, vă spun acum distinse președinte de comisie, când ne-am pus problema la începutul legislaturii 2001 să modificăm regulamentul, întâi am stabilit niște teze, niște principii, am discutat aceste teze, aceste principii cu toți liderii grupurilor parlamentare, și păcat că domnul Hrebenciuc, colegul meu, nu este, care a condus aceste discuții, ne-am consultat cu cei de la Consiliul Legislativ, cu cei de la comisiile juridice, am elaborat un prim proiect pe care, de asemenea, l-am discutat cu dumneavoastră și am căzut de acord în toate prevederile sale, în toate principiile sale. Atunci am convenit să facem comitetul ordinii de zi, organism politic existent în foarte multe parlamente, regret că domnul președinte de ședință își exprimă rezerve față de comitetul ordinii de zi, dar el a funcționat și atunci și ne-a ajutat să ieșim din impas.

Același Comitet al ordinii de zi a făcut ca întreaga legislatură să se desfășoare sub semnul dialogului și sub semnul înțelegerii. Vă amintesc că v-am tratat pe toți atunci ca parteneri, pe cei care ne-au sprijinit la guvernare - Grupul parlamentar al UDMR, Grupul parlamentar al minorităților și Grupul parlamentar PUR - și colegi pe ceilalți. Așa a fost posibil să depășim majoritatea momentelor dificile. Regret că acum, Grupul parlamentar al UDMR, care a fost nu numai un partener loial, dar a fost și un grup foarte competent, foarte hotărât în sprijinirea celor pe care-i reprezintă, a intereselor maghiarilor, sunt, de aceea, consternat că acum au această atitudine de non combat. Îi întreb dacă la vreun proiect de lege, la vreo situație dificilă le-am cerut noi să tacă sau dacă s-au pus în fruntea Opoziției să spună că ei nu vorbesc. Nu știu cu ce asteroizi au fost amenințați, nu știu ce filmulețe de groază au văzut la Palatul pionierilor, dar în orice caz, regretăm că au fost umiliți și obligați ca nici măcar să nu se pronunțe. Nu vorbesc nimic despre colegii noștri de la PUR, pentru că ei nu mai sunt puri, sunt conservatori și Partidul Conservator, cum îi stă bine, trebuie să își conserve mai bine calitățile și oricum au dat dovadă, în câteva momente, de verticalitate și nu s-au comportat chiar în felul de a renunța la a-și exprima părerea.

Stimați colegi,

Pentru ca Parlamentul nostru să-și îndeplinească condițiile în asemenea condiții, încât să crească rolul acesteia este nevoie nu numai de a avea un regulament bun, nu numai de a da semnificația cerută lucrărilor desfășurate în plenul Camerei și în comisii, este nevoie ca și structurile Parlamentului să funcționeze corect, ca și Biroul permanent să funcționeze în mod corect și trebuie să vă mărturisesc că are nevoie Camera și de un președinte. Nu vreau să vă spun eu, reprezentant al Partidului Social Democrat, ce calități trebuie să întrunească președintele. Am să vă citesc din ce spunea marele profesor Alexianu, din perioada interbelică și-l evoc pentru că nu e nici bănățean, nici ardelean, nici muntean, era de la Universitatea din Cernăuți. "Președintele este", spunea dânsul, "personalul cel mai important al biroului și el nu trebuie să întrunească numai calități intelectuale și morale. Trebuie ca vocea lui să domine furtuna, să fie gestul care liniștește, demnitatea care impune, habitatus corporis, trebuie privirea care este tăcută, rechemare la ordine, riposta să fie înțepată, dar fără să rănească. Interesul regimului parlamentar cere ca o adunare să-și aleagă liber ceea ce prin acest ansamblu de calități este cel mai în măsură să asigure demnitatea dezbaterilor sale. Președintele poate să înalțe nivelul dezbaterilor și să dea un mare prestigiu operei legislative."

Nu v-am citit degeaba aceste calități, le-am citit pentru că unii dintre candidați s-au grăbit să-și manifeste nerăbdarea față de locul pe care îl văd vacant. Și aș vrea să mă refer la distinșii colegi, ministru Olteanu și celălalt distins coleg parlamentar domnul Dan Rușanu, care au crezut că dacă au înălțimea apropiată de a președintelui Camerei au și statura pe care trebuie să o aibă un președinte de Cameră. Eu îl respect foarte mult pe domnul ministru Olteanu pentru calitățile sale juridice pe care și le-a manifestat într-o firmă avocațială de succes, îi respect hărnicia, îi respect felul cum gestionează relația cu Parlamentul. Nu pot însă să uit de faptul că a făcut serioase confuzii și asemănări între problematica tehnică a regulamentului și problematic nivelului de trai, ridiculizând problemele grave ale nivelului de trai, cu cele ale Parlamentului. Nu pot să uit faptul că, în calitate de candidat, în loc să-și manifeste echilibrul, s-a dus peste Comisia juridică, de disciplină și imunități pentru a forța nota, după cum în același fel a procedat și la Comisia de regulament. Regret că în acest joc s-a înscris și un tânăr deputat de Cluj, care n-a înțeles gluma apărută într-un ziar și a mușcat din vraja, din dulceața minciunii, apucându-se serios de lucru la Comisia de regulament, pe care a confiscat-o. I-a obligat pe ceilalți colegi nici pauză să nu facă și e adevărat că a fost foarte uman pentru că le-a adus sandvișuri.

Stimați colegi,

De aceea, am ajuns aici, pentru că în Comisia de regulament ați discutat în forță, în Comisia de regulament nu ați ținut cont de părerile care s-au pronunțat acolo, iar în Comisia juridică, de disciplină și imunități ați realizat un adevărat puci.

Stimați colegi,

Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților este în egală măsură Curte Constituțională și Consiliu Legislativ. Toată rigoarea legislativă, conformitatea legilor pe care noi le adoptăm cu Constituția, rigoarea de tehnică legislativă depind de Comisia juridică, de disciplină și imunități.

De aceea, îi asuprim practic trimițându-le nu numai pentru raport, dar și pentru avize, majoritatea legilor. Noi n-am ajuns în această situație și am adoptat regulamentul, vă rog să urmăriți stenograma Camerei Deputaților din ianuarie 2001, l-am adoptat într-o zi, dar pentru aceasta, repet,

Din partea Puterii:

O zi jumate!

Domnul Valer Dorneanu:

O zi jumate, mulțumesc foarte mult, domnule Iliescu că mă completați, întru respectarea adevărului, a fost posibilă această performanță, nu numai pentru faptul că v-am consultat asupra tezelor și asupra conținutului fiecărui articol, dar și pentru faptul că am dat acest raport comisiei juridice, care s-a pronunțat analizând articol cu articol.

Când, după apariția Constituției, domnule Ghișe, am modificat din nou regulamentul, raportul comun pentru modificarea regulamentului, pentru armonizarea prevederilor acestuia cu Constituția a fost dat ca raport comun Comisiei de regulament și Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Dacă dumneavoastră respectați aceste proceduri, dacă nu aveați obsesia care domină viața politică din decembrie, fericit pentru dumneavoastră, nu știu cât de fericit pentru țară, când ați preluat puterea, nu există problemă mai gravă, nu există nici problema inundațiilor, decât podul de la Mărăcineni, nu există nici problematica europeană, este nevoie ca noi să sesizăm primul ministru de faptul că trebuie rezervată o zi pe săptămână măcar pentru discutarea proiectelor de legi, pentru finalizarea pachetului care condiționează raportul pozitiv de țară. Poate o să veniți pe 20 octombrie cu un nou pachet legislativ în care să introduceți toate legile de care aveți nevoie. Și, apropo de pachet și de teama mea pe care v-o spuneam de la început, am și teama ca tot demersul nostru pe care îl facem noi aici să fie zadarnic, pentru că președintele dumneavoastră, stimați colegi, de la Partidul Democrat, a spus că dacă noi nu vom înnoi clasa politică și nu vom adopta cât se poate de repede regulamentul, va veni cu o ordonanță de urgență sau cu asumarea răspunderii și va introduce atunci și votul nominal, va reduce și numărul parlamentarilor și ca la orice reducere de personal îi va trece întâi pe cei de la PSD și atunci veți rămâne numai dumneavoastră singur... Prin același pachet veți uni Camera cu Senatul și atunci veți fi fericiți și veți dobândi puterea absolută, așa cum vă doriți. (Vociferări în sala de ședințe.)

 

Domnul Valeriu Tabără: (Din bancă.)

Puțină apă pentru ...puțin masaj...

Domnul Valer Dorneanu:

Nu este nevoie! Masajele se practică numai în agricultură, domnule deputat, unde sunteți dumneavoastră specialist...

Stimați colegi,

De ce ne nemulțumește profund propunerea dumneavoastră de modificare a regulamentului? Las deoparte revocarea președinților, pentru că vom relua acest lucru atunci când va veni la rând acel articol. Ne îngrijorează însă instabilitatea pe care dumneavoastră o veți crea. Pentru că, după revocarea președinților, veți deschide calea ca oricărui partid, oricărui grup parlamentar i se va năzări să se supere pe un membru al Biroului permanent, va declanșa procedura de revocare. Veți declanșa un asemenea precedent care va permite ca în fiecare comisie, ori de câte ori un membru al comisiei se supără pe președinte sau pe vicepreședinte să declanșeze procedura de revocare. Veți crea o asemenea instabilitate politică, stimați colegi, în care fiecare săptămână ne vom ocupa de revocarea unui președinte de comisie sau de un membru al Biroului permanent.

Dacă așa credeți dumneavoastră că veți obține performanța legislativă care să vă aducă succesul pe care l-ați propus populației, vă înșelați.

În afară de acest lucru, stimați colegi, regulamentul este extrem de stufos. Regulamentul are 217 articole, dumneavoastră ați făcut 231 de intervenții. Ați făcut intervenții inutile, ați modificat texte de un alineat... nu, adăugând 7 sau 12 alineate, unul ca altul mai inutil... Citiți textul care se referă la atribuțiile liderului de grup.

Citiți, stimați colegi, textele care se referă la amendamente. Îmi pare rău că nu este aici domnul ministru Olteanu, pentru că l-aș întreba cum se va descurca dumnealui, în condițiile în care, vă rog să mă ascultați, într-un text dumneavoastră spuneți că amendamentele se depun la secretarul general al Camerei. În alt text spuneți că se depun la Registratura generală. Într-un alt text spuneți că se depun la Biroul permanent și într-un alt text spuneți că se depun la comisie. Dacă dumneavoastră susțineți că acest lucru este coerență, seriozitate cu care ați tratat prevederile regulamentului, atunci mă închin, dar să nu vă mirați când se vorbește despre incompetență, despre neseriozitate și despre lipsa de randament.

În ceea ce privește motivele revocării președintelui, ați făcut două greșeli politice extrem de grave. În afară de faptul că ați încălcat grav decizia Curții Constituționale, care se referă la faptul că numai grupul parlamentar ca expresie a simetriei actelor juridice poate să facă propuneri pentru revocare, dumneavoastră spuneți că revocarea se poate face când se schimbă majoritatea politică.

Nu vă spun cum sună textul din punct de vedere al tehnicii legislative, că dacă-l citiți, n-o să mai înțelegeți nimic. Păi, stimați colegi, dumneavoastră faceți o gravă confuzie între majoritatea parlamentară și configurația politică a Parlamentului. Sunt nevoit să vă aduc aminte niște texte constituționale, pentru că este păcat să plecăm de aici nelămuriți.

Constituția, atunci când vorbește de alegerea președintelui Camerei, de alegerea Biroului permanent, de alegerea celorlalte structuri de lucru ale comisiilor parlamentare, se referă la configurația politică. Mă bucur că în mod corect dumneavoastră ați subliniat aici, din greșeală, că este vorba de configurația politică inițială. Configurație politică înseamnă câte partide sunt reprezentate, ca urmare a votului, a sufragiului universal. Această structură ghidează și condiționează întreaga activitatea a Parlamentului în ceea ce privește structura acestuia.

Majoritate parlamentară înseamnă cu totul altceva, stimați colegi. Înseamnă o majoritate care susține la un moment dat învestirea. Aceeași majoritate poate la un moment dat să schimbe membrii Guvernului sau să schimbe Guvernul și să vină cu o altă majoritate.

Majoritatea politică poate să fie conjuncturală pentru votarea unui proiect de lege.

Majoritatea parlamentară poate să fie aplicată la un singur articol, și atunci vă întreb, stimați și responsabili redactori ai propunerii acesteia: de câte ori se schimbă majoritatea de vot, de câte ori se schimbă majoritatea de susținere a unui proiect, a unui program sau a unui guvern sau a unui ministru, veți schimba totdeauna structura Parlamentului.

Eu cred, stimați colegi, că acest lucru nu numai că este contrar regulilor de funcționare a Parlamentului, dar va crea, repet, o mare instabilitate politică, o mare instabilitate parlamentară. Succesul activității unui parlament este determinat în bună măsură și de continuitatea organelor sale de lucru.

Păcat că nu realizați acest lucru! Și păcat că pentru a dobândi ceea ce vă doriți cu atâta asiduitate, vă va aduce rezultatele pe care dumneavoastră nu le doriți, dar le meritați.

Același Regulament conține grave abateri de la normele de tehnică legislativă, în ceea ce privește sistematizarea. Expresii neglijente - și dați-mi voie să vă citesc numai una dintre ele - pentru a vedea de ce era necesar să-l dați și Comisiei juridice. Spune, așa, un text, stimați colegi: "În timpul sesiunilor, deputații lucrează în ședințe în plen, pe comisii, nu grupuri parlamentare, la nivelul birourilor parlamentare, în circumscripțiile electorale, ori îndeplinește alte sarcini dispuse de Camera Deputaților".

Acestea sunt textele care abundă în Regulamentul dumneavoastră, pe care l-ați obținut într-o atmosferă de "puch". O să-mi spuneți că președinte al Comisiei de Regulament era un reprezentant al PSD -ului. Aș vrea să vă spun că acest președinte al Comisiei de Regulament a răspuns, în două legislaturi, de activitatea Comisiei pentru industrii și servicii, și a fost un model de seriozitate, de competență, inclusiv de rigoare normativă. N-a putut să-și facă meseria, pentru că l-a înfrânt acel principiu esențial, pe care ni l-a spus domnul Știrbeț aici.

Vorbiți, stimați colegi, de valoarea acestui Regulament, care ar fi trebuit să ne fi dus pe noi să-l votăm, fără să-l mai discutăm. V-am spus de câteva aspecte de neconstituționalitate cu privire la revocare.

Stimați colegi, uitați-vă în textul care se referă la enumerarea competențelor Camerei, ca și primă Cameră decizională. Aceste competențe au fost preluate în legislatura noastră, după modificarea Constituției, din Constituție.

În imaginația dumneavoastră nemaipomenită, ați adăugat competenței, de primă Cameră, a Camerei noastre, încă două atribuții neconstituționale, neprevăzute acolo. Îmi pare rău că ne mai dați încă un motiv pentru a sesiza Curtea Constituțională.

Și, apropo de Curtea Constituțională, și de dorința dumneavoastră de a adopta măsurile pe care vi le doriți cu atâta ardoare, imediat, fără să se publice Regulamentul în Monitorul Oficial și fără a aștepta decizia Curții Constituționale. V-am spus de obligația publicării. Dacă vreți, pot să revin și să vă evoc toate textele constituționale din Constituție, din Legea nr.3, din Legea nr.24.

Am să vă citesc art.61 din Constituția franceză, constituție pe care noi am urmat-o, în mare măsură, și în '23, și acum. "Legile organice", spune textul art.61, alin.1 din Constituția franceză, "înainte de promulgarea lor, regulamentele Adunărilor Parlamentare, înainte de a fi puse în aplicare, trebuie supuse Consiliului Constituțional, care se pronunță asupra conformității lor cu Constituția". Acestea sunt adevăratele reguli ale ordinii de drept, ale statului de drept, pe care dumneavoastră vă străduiți să le încălcați, să le nesocotiți, după exemplul președintelui dumneavoastră; acestea sunt motivele pentru care noi am fost obligați să recurgem la aceste dese întreruperi, pentru că nu aveam cum să ne împotrivim unor acte neconstituționale și unor ilegalități.

Și, vă rog să mă credeți, că am învățat să facem acest lucru și de la dumneavoastră, nu numai de la americani. Morișca parlamentară n-am inventat-o noi. Amintiți-vă, de pe vremea Convenției Democrate, pe care dumneavoastră ați moștenit-o, dar v-ați transformat sub altă emblemă, amintiți-vă de morișca compusă din avocatul Stancov, de la Partidul Democrat, din celebrii avocați Emil Popescu și Răzvan Dobrescu.

Deci, nu vă uitați cu ură înspre partea aceasta, pentru că ne exprimăm în spiritul unei legitime apărări, poziția noastră, beneficiem și vrem să apelăm la acel principiu al dreptului parlamentar, potrivit căruia opoziția trebuie lăsată să se exprime.

Stimați colegi,

Noi, în funcție de cum vor evolua dezbaterile, dacă dumneavoastră veți înțelege că anumite texte care sunt neconstituționale, care sunt nefuncționale trebuiesc eliminate sau trebuiesc înlocuite ...

Domnule președinte, v-aș ruga să-mi explicați ce se vorbește în partea aceea de sală, ca să pot să le răspund.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu știu nici eu ce se vorbește.

Vă rog, nu vorbiți în partea aceea de sală.

Domnule deputat, vă rog să nu le răspundeți. Vă rog să continuați prezentarea interesantă.

Domnul Valer Dorneanu:

Așadar, poziția grupului parlamentar al PSD-ului, pe care vreau s-o exprim acum, este aceea că noi nu vom vota un Regulament care încalcă Constituția, care creează un precedent ce va permite un grav derapaj de la democrație, care va crea precedente nu numai de instabilitate parlamentară, dar și de blocaj parlamentar, de blocaj al activității în plen, de blocaj al activității în comisii.

Deci, un asemenea Regulament noi nu vom vota.

Eu cred că dumneavoastră, dacă v-ați apleca măcar asupra a jumătate din problemele pe care eu vi le-am evocat aici, și care se referă la grave abateri constituționale, de la normele de tehnică legislativă, veți accepta totuși să cereți ca acest proiect să fie văzut și avizat și de Comisia juridică, de disciplină și imunități. Din aceasta nu vom avea decât de câștigat.

Cel puțin, să fiți de acord, ca atunci când întâlnim texte cu incidențe constituționale, când vom găsi texte care blochează activitatea legislativă, când vom găsi texte ca acea aberație cu privire la depunerea amendamentelor, să înțelegeți că el trebuie trimis Comisiei juridice pentru a repara toate aceste greșeli.

Vă veți întâlni, în caz contrar, cu multe situații care vor bloca activitatea legislativă, cu multe situații în care vom fi nevoiți să ne manifestăm în același fel ca acum.

Nu avem de gând să blocăm activitatea parlamentară. V-am demonstrat în suficiente cazuri că suntem un partid conștient, care știm ce înseamnă actul de guvernare și avem răspunderea aceasta, un partid care știe ce înseamnă importanța integrării noastre în Uniunea Europeană, și este îngrijorat, sincer, pentru faptul că se adună tot mai multe "puncte negre", care vor determina Uniunea Europeană, care vor determina Parlamentul European să se sature de gâlcevile de aici, să se sature de derapajele constituționale, și să ne dea o notă care să ne ducă, fie în anul 2008, fie - Doamne ferește! - mai departe.

Vă cer să vă gândiți la acea vorbă potrivit căreia "așteptăm mintea românului cea de pe urmă" și vă îndemn să cugetați la rolul opoziției, la drepturile ei, și să cugetați și la înțelepciunea că o majoritate este de succes, când este înțeleaptă, și când are generozitatea să asculte vocea opoziției, sfaturile ei corecte și competente.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze din partea grupului parlamentar al PSD și PRM)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Urmează la cuvânt reprezentantul Partidului Național Liberal, domnul Mircea Iustian.

Se pregătește domnul Cristian Rădulescu, reprezentantul Partidului Democrat.

Domnul Mircea Toader Iustian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ca parte a puterii legislative a statului, își desfășoară activitatea conform dispozițiilor constituționale. Procedurile de punere în aplicare a dispozițiilor constituționale privind constituirea și activitatea Camerei Deputaților sunt reglementate în Regulament, aprobat în 1994, prin Hotărârea nr.8 a Camerei Deputaților.

Regulamentul a fost modificat și completat, în această perioadă, de cinci ori.

Consolidarea progresivă a statului de drept a impus perfecționarea legislației și a instituțiilor statului, incluzând aici și forul legislativ și a legii sale de funcționare, Regulamentul.

Necesitatea modificării Regulamentului Camerei Deputaților apare evidentă, în contextul depunerii la Comisia pentru Regulament a peste 800 de amendamente de modificare și completare, din partea deputaților, dar și în urma dezbaterilor inițiate de societatea civilă privind votul nominal și transparența lucrărilor în plen și în comisii.

Situații de blocaj a activității de legiferare și lipsa unor proceduri adecvate pentru situații care n-au fost prevăzute în actualul Regulament, face imposibilă finalizarea procesului legislativ.

Totodată, urmare a Deciziei nr.62 a Curții Constituționale, trebuie găsită formula procedurală prin care prevederea consacrată în Constituție: "membrii birourilor permanente pot fi revocați înainte de revocarea mandatului", să se regăsească în cadrul noului Regulament. Este necesar ca în mod echilibrat să se regăsească în Regulament proceduri corecte și constituționale privind alegerea, dar și revocarea membrilor Biroului permanent. Toate acestea impun completarea Regulamentului cu noi prevederi.

Alianța "Dreptate și Adevăr" și-a propus să întărească funcția de control a Parlamentului asupra Executivului, motiv pentru care a propus, prin modificările inițiate, ample dezbateri perioadice pe teme de interes general, la nivelul plenului și comisiilor, la solicitarea acestora sau a Executivului.

Modificarea Regulamentului a devenit o solicitare a Camerei, în ansamblul său, dar și a societății civile.

Din motivele expuse mai sus, grupul parlamentar al Partidului Național Liberal susține adoptarea Proiectului de Hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților.

Mulțumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Din partea grupului Partidului Democrat, domnul Cristian Rădulescu.

Se pregătește doamna Lia Olguța Vasilescu, din partea PRM-ului.

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Democrat speră ca, prin modificările pe care le vom aduce cu toții Regulamentului, acesta să devină un instrument mai bun, mai eficient, prin care Parlamentul să încerce să-și recupereze acele calități pe care, în opinia majorității electoratului, nu le are în acest moment, și din care cred că în ultimele zile a mai și pierdut, și anume: calitate, eficiență, operativitate, credibilitate, autoritate și, mai ales, simpatie din partea electoratului.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnișoara Olguța Vasilescu, din partea Partidului România Mare.

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Stimați colegi,

Văd că mă întâmpinați deja cu ostilitate. Vreau să vă precizez că am două variante de discurs: una foarte lungă, de cel puțin două ore, așa cum a fost a colegilor noștri de la Senat; și una mai scurtă. (Rumoare, amuzament, aplauze.)

Deci, vreți două ore, da? Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Am semnat proiectul de Regulament, pe care mi-l asum aproape în totalitate, așa cum și-l asumă și grupul Partidului România Mare, cu excepția câtorva articole, asupra cărora ne rezervăm dreptul de a mai interveni pe parcurs.

Nu suntem de acord cu Secțiunea a III-a, art.25, așa cum am precizat până acum. Semnăm proiectul de Regulament, cu amendamentul că nu suntem de acord cu acesta, deoarece se încalcă art.64 alin. (2) din Constituția României, care prevede: "Fiecare Cameră își alege un Birou permanent. Președintele Camerei Deputaților și președintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor. Ceilalți membri ai Birourilor permanente sunt aleși la începutul fiecărei sesiuni. Membrii Birourilor permanente pot fi revocați înainte de revocarea mandatului".

Avem, așadar, aici două teze: prima frază se referă la președintele Camerei Deputaților și al Senatului, și se specifică foarte clar că sunt aleși pe perioada mandatului, iar cea de a doua se referă la membrii Birourilor permanente, care pot fi revocați. În plus, există și o decizie a Curții Constituționale din data de 1 februarie 2005, din care citez: "În temeiul art.146, lit.c) din Constituție și al art.27 alin.l din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, la data de 12 ianuarie 2005, președintele Camerei Deputaților, domnul Adrian Năstase, a solicitat Curții ... (un domn deputat din partea dreaptă îi oferă vorbitoarei un pahar cu apă. Amuzament.)

Vă mulțumesc, stimate coleg.

O să reiau, pentru că am fost întreruptă, sper să nu vă supărați, da? Vă mulțumesc. Sunteți foarte amabili.

În temeiul art.146, lit.c) din Constituție și al art.27 alin.1 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, la data de 12 ianuarie 2005, președintele Camerei Deputaților, domnul Adrian Năstase, a solicitat Curții Constituționale să se pronunțe asupra constituționalității dispozițiilor art.25 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Sesizarea de neconstituționalitate a fost înregistrată la Curtea Constituțională sub nr.184/12 ianuarie 2005 și constituie obiectul dosarului 29-C/2005.

În motivarea sesizării se arată următoarele: art.25 din Regulamentul Camerei Deputaților, care preia și dezvoltă norma constituțională cuprinsă în art.64, alin.2 teza a III-a, potrivit căreia membrii Birourilor permanente pot fi revocați înainte de expirarea mandatului, schimbând sensul întregului alineat referitor la rolul și mandatul președintelui Camerei, excedează spiritului Constituției și contravine dispozițiilor articolelor nr.20 și 21 din Regulament.

Președintele Camerei Deputaților și președintele Senatului au un regim constituțional distinct de ceilalți membri ai Birourilor permanente, concretizat în atribuțiile și competențele date de prevederile constituționale ale articolelor nr.26 alin.3, și art.89 alin.1, precum și al art.98 alin.1 și al art.146 alin.1 lit.a), b), c) și e).

Potrivit Constituției și regulamentelor celor două Camere, și în România, asemenea practicii parlamentare din majoritatea statelor lumii, președinții conduc lucrările Camerelor și ale Birourilor permanente, exercită funcția de reprezentare a acestora pe plan intern și internațional, asigură corectitudinea și imparțialitatea lucrărilor Parlamentului, precum și continuarea organului legislativ suprem pe durata întregii legislaturi, fiind aleși - de regulă - pe întreaga durată a acesteia, spre deosebire de ceilalți membri ai Birourilor permanente, care se aleg numai pe durata unei sesiuni.

Birourile permanente se aleg în două etape succesive, prin proceduri de vot distincte, reglementate în două texte diferite: întâi, președinții, separat, și apoi ceilalți membri ai Biroului permanent, pe o listă comună.

De altfel, atât art.64 alin. (2) din Constituție, cât și art.20 din Regulamentul Camerei Deputaților, se referă expresis verbis la președintele Camerei Deputaților și la ceilalți membri ai Biroului permanent.

La începutul legislaturii, după constituirea legală a Camerei, este ales în mod direct președintele Camerei, pe o durată de 4 ani, conform art.21 din Regulamentul Camerei Deputaților, iar ulterior, în temeiul art.24, la începutul fiecărei sesiuni ordinare sunt aleși pe listă ceilalți membri ai Biroului permanent, potrivit numărului de locuri ce le revin grupurilor parlamentare, conform configurației politice inițiale. (Rumoare.)

Stimați colegi,

Dacă nu vreți să mă ascultați, eu pot să mă opresc până când ...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Chiar vă rog să vă opriți un pic, domnișoară.

Stimați colegi,

Vă rog, faceți liniște și ascultați vorbitorul, mai ales fiind vorba de o domnișoară, vă rog un pic de politețe.

 

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

O frumoasă!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Uitați, are dreptate doamna Muscă: "o frumoasă domnișoară".

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Vă asigur că sunt doamnă în toată regula, domnule președinte. (Aplauze.)

Nu mai știu unde am rămas, așa că o să reiau, domnule președinte, dar am fost provocată. Asta este situația!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog să reluați.

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Eu v-am spus, stimați colegi, putem să avem un discurs de două ore, sau putem să avem un discurs ... Ce ziceți, 45 de minute? Rezistați atât? Sunteți bărbați adevărați, stimați colegi! (Rumoare, atmosferă de amuzament în sală.)

Reiau, că nu mai știu unde am rămas.

La începutul legislaturii, după constituirea legală a Camerei, este ales în mod direct președintele Camerei, pe o durată de 4 ani, conform art.21 din Regulamentul Camerei Deputaților, iar ulterior, în temeiul art.24, la începutul fiecărei sesiuni ordinare sunt aleși pe listă ceilalți membri ai Biroului permanent ... (Atitudine de relaxare în sală, amuzament.)

Să știți, că pot să mă opresc și s-o iau de la capăt, ulterior, pentru că văd că aveți alte preocupări. Poate nu vă interesează Decizia Curții Constituționale. Vedeți de ce citesc, stimați colegi, pentru că nu cunoașteți ce se întâmplă.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimați colegi,

Vă rog, faceți liniște!

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Poate vă ajutăm dacă v-o citim și dumneavoastră. Eu vă asigur că atunci când vom discuta art.25, vom avea mai puține discuții. Voi citi cu foarte mare atenție, vă asigur.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog continuați, doamnă!

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

O să reiau, domnule președinte.

La începutul legislaturii, după constituirea legală a Camerei, este ales în mod direct președintele Camerei, pe o durată de 4 ani, conform art. 21 din Regulamentul Camerei Deputaților, iar ulterior, în temeiul art. 24, la începutul fiecărei sesiuni ordinare, sunt aleși pe listă ceilalți membri ai Biroului permanent, potrivit numărului de locuri ce la revin grupurilor parlamentare, conform configurației politice inițiale.

Președintele Camerei este singurul dintre membrii Biroului permanent, subiect de drept constituțional... Ascultați, că este foarte important! (Se adresează domnilor deputați din partea dreaptă a sălii) E subiect de drept constituțional președintele Camerei Deputaților! ... (Vociferări în partea dreaptă a sălii) care reprezintă Camera, care are importante competențe constituționale deja arătate.

Așa fiind, art. 64 alin. 2 din Constituție privind revocarea membrilor Birourilor permanente trebuie dezvoltat prin regulamentele Camerelor, în ceea ce privește: inițiativa desfășurării și declanșării procedurii, cauzele pentru care se solicită revocarea, procedura și cvorumul de vot.

Vreți să reiau?

Voci din partea dreaptă a sălii:

Nu!

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Vă mulțumesc. Să știți că eu am răbdare, sunt foarte răbdătoare!

Așadar, la începutul legislaturii, după constituirea legală a Camerei, este ales în mod direct președintele Camerei Deputaților, pe o durată de 4 ani.

Vă repet de atâtea ori, stimați colegi, ca să vă intre bine în cap! Este ales pe o perioadă de 4 ani! (Câteva aplauze).

Conform art. 21 din Regulamentul Camerei Deputaților, iar ulterior, în temeiul art. 24, la începutul fiecărei sesiuni ordinare, sunt aleși pe listă ceilalți membri ai Biroului permanent, potrivit numărului de locuri ce le revin grupurilor parlamentare, conform configurației politice inițiale.

Președintele Camerei Deputaților este singurul dintre membrii Biroului permanent, subiect de drept constituțional, care reprezintă Camera, care are importante competențe constituționale, deja arătate.

Așa fiind, art. 64 alin. 2 din Constituție privind revocarea membrilor Birourilor permanente trebuie dezvoltat prin Regulamentele Camerelor...

Domnule Marcu, pentru dumneavoastră nu mai reiau dacă mă înțelegeți, pentru că dumneavoastră știți deja, da?! (Vociferări în partea dreaptă a sălii). Nu mă provocați, vă rog foarte mult! (Discuții în partea dreaptă a sălii).

O să o iau de la capăt, să știți!

În ceea ce privește declanșarea procedurii, în mod neconstituțional, în art. 25 din Regulamentul Camerei Deputaților s-a stabilit același drept la inițiativa revocării, respectiv pentru un grup parlamentar sau cel puțin pentru o treime din numărul deputaților provenind din trei grupuri parlamentare, atât pentru președintele Camerei Deputaților, cât și pentru orice alt membru al Biroului permanent.

În sistemul nostru juridic, revocarea este o sancțiune gravă, care conduce la pierderea mandatului pentru săvârșirea anumitor abateri, pentru încălcarea legilor și atribuțiilor ce revin funcției respective. (Vociferări în partea dreaptă a sălii).

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimați colegi ...

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Inițiativa revocării președintelui Camerei Deputaților trebuie să fie diferită de cea a revocării celorlalți membri ai Biroului permanent, respectiv similară sau apropiată de cea prevăzută pentru suspendarea din funcție a președintelui României, o treime din numărul parlamentarilor.

În ceea ce privește cauzele pentru care se solicită revocarea... Nu cereți procedură, că am trecut mai departe de paragraful respectiv, la care m-ați întrerupt de atâtea ori, stimați colegi. Asta este, nu avem ce să facem!

În ceea ce privește cauzele pentru care se solicită revocarea, prevederile art. 25 din Regulamentul Camerei Deputaților sunt neconstituționale, întrucât nu stabilesc cazurile concrete în care poate fi revocat președintele Camerei Deputaților și respectiv ceilalți membri ai Biroului permanent, solicitând doar motivarea cererii.

Revocarea președintelui Camerei Deputaților trebuie să fie asimilată cu suspendarea președintelui României, al cărui înlocuitor este, în condițiile prevăzute de Constituție, respectiv doar pentru săvârșirea unor fapte grave, prin care încalcă prevederile constituționale, art. 95 alin. 1 sau pentru încălcarea gravă a propriilor atribuții care aduc prejudicii majore activității legislative.

În ceea ce privește procedura de vot și cvorumul necesar, art. 25 este neconstituțional, întrucât nu stabilește decât modalitatea de vot secret, cu bile, deși ar trebui să stabilească proceduri diferite, precum și cvorum de vot diferit pentru președintele Camerei Deputaților și respectiv pentru ceilalți membri ai Biroului permanent.

Revocarea președintelui Camerei, fiind o măsură gravă cu caracter excepțional, în Regulament ar trebui să se prevadă un cvorum de vot care să elimine abuzurile sau majorități parlamentare conjuncturale.

Egalizarea președintelui cu ceilalți membri ai Biroului permanent și aplicarea unui tratament juridic identic, în ceea ce privește revocarea, soluție consacrată în art. 25 din Regulamentul Camerei Deputaților, contravine cadrului constituțional și regulamentar.

Chiar dacă numai principiul simetriei juridice ar fi impus, așa cum alegerea președintelui și a celorlalți membri ai Biroului permanent este reglementată și realizată separat, tot astfel să fie reglementată și revocarea.

În fine, se semnalează faptul că instituția revocării conducerii Camerelor nu este prevăzută în constituțiile și regulamentele parlamentare din cele mai vechi democrații europene, precum Franța, Italia, Belgia, Spania etc.

În susținerea acestor argumente sunt invocate opiniile consacrate în "Tratatul de teorie și practică parlamentară", elaborat sub conducerea profesorului universitar doctor Victor Duculescu, precum și în lucrarea "Dreptul parlamentar românesc" a profesorilor universitari Ioan Muraru și Mihai Constantinescu.

În final se arată că se impune de urgență constatarea neconstituționalității art. 25 din Regulamentul Camerei Deputaților, pentru a preveni un atac grav la adresa Parlamentului României, a suveranității sale, a funcției sale de organ reprezentativ suprem al poporului român, dar și la adresa statului nostru de drept și a democrației. (Vociferări în partea dreaptă a sălii).

Domnule Buda, mai am 45 de pagini. Dacă sunteți drăguț să mă lăsați să termin, totuși? Sunt de acord cu afirmația dumneavoastră de mai înainte!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Doamna Vasilescu, vă rog, nu amenințați deputații în sală! (Râsete și aplauze în partea dreaptă a sălii).

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Nu mi-aș permite, domnule președinte! Nu fac față unui asemenea bărbat!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog, continuați.

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

La dosarul cauzei au fost depuse, la data de 27 ianuarie 2005, prin avocatul Antonie Iorgovan, concluzii scrise, formulate de președintele Camerei Deputaților, în vederea completării motivării sesizării de neconstituționalitate.

În acest sens se arată că art. 25 din Regulamentul Camerei Deputaților este contrar art. 64 din Constituție, precum și principiilor constituționale referitoare la instituția revocării, care rezultă din art. 85 alin. 2, art. 106, art. 107 alin. 2 și art. 110 alin. 2.

De asemenea, se apreciază că acest text regulamentar contravine prevederilor constituționale ale art. 84.

Astfel, se consideră că, în virtutea principiului supremației Constituției, consacrat prin art. 1 alin. 5, organizarea și funcționarea Camerelor Parlamentului, prin intermediul regulamentelor, trebuie să se facă ținându-se seama de prevederile Constituției în materie.

Legea fundamentală conține norme speciale, referitoare la alegerea președinților și la durata mandatelor acestora, conturând un regim juridic distinct pentru președinții Camerelor, față de ceilalți membri ai Birourilor permanente.

De asemenea, Regulamentele Camerelor trebuie să cuprindă reglementări distincte în ceea ce privește revocarea președinților Camerelor.

Articolul 25 din Regulamentul Camerei Deputaților, contrar principiilor și prevederilor constituționale invocate, consacră măsura revocării membrilor Camerelor, ca o soluție uzuală, supusă jocului politic.

Or, revocarea, ca act juridic, nu poate fi întemeiată pe considerente pur subiective, care au la bază comportamentul exclusiv al unei voințe politice.

În temeiul art. 27 alin. 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, la data de 12 ianuarie 2005 Curtea Constituțională a solicitat punctul de vedere al Biroul permanent al Camerei Deputaților.

Biroul permanent al Camerei Deputaților nu a comunicat punctul de vedere asupra sesizării de neconstituționalitate.

Curtea Constituțională, examinând sesizarea, concluziile scrise, raportul întocmit de judecătorul raportor, dispozițiile de regulament criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 147 lit. c) din Constituție, precum și celor ale art. 1, 10, 27 și 28 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, să se pronunțe asupra constituționalității prevederilor de regulament criticate.

Prin sesizarea formulată sunt criticate pentru neconstituționalitate dispozițiile art. 25 din Regulamentul Camerei Deputaților, dispoziții care au următoarea redactare: "Oricărui membru al Biroului permanent i se poate revoca mandatul, înainte de expirarea acestuia, la cererea motivată a Grupului parlamentar care l-a propus sau a cel puțin două treimi din numărul deputaților proveniți din minimum trei grupuri parlamentare. Votul este secret și se exprimă prin bile, pentru fiecare caz, în cel mult 15 zile de la data înregistrării cererii de revocare".

Autorul sesizării de neconstituționalitate consideră că acest text excede prevederilor constituționale ale art. 64 alin. 2, potrivit cărora fiecare Cameră își alege un Birou permanent.

M-ați întrebat la ce articol este? Vreți să-l reiau, poate n-ați fost atent?! (Se adresează domnilor deputați din partea dreaptă a sălii).

O să reiau, vă mulțumesc.

Prin sesizarea formulată sunt criticate pentru neconstituționalitate dispozițiile art. 25 din Regulamentul Camerei Deputaților, dispoziții care au următoarea redactare... Ați înțeles acum?! Mă bucur! Mai greu, dar asta este!

Oricărui membru al Biroului permanent i se poate revoca mandatul, înainte de expirarea acestuia, la cererea motivată a grupului parlamentar care l-a propus sau a cel puțin unei treimi din numărul deputaților provenind din minimum trei grupuri parlamentare. Votul este secret și se exprimă prin bile, pentru fiecare caz, în cel mult 15 zile de la data înregistrării cererii de revocare.

Autorul sesizării de neconstituționalitate consideră că acest text excede prevederilor constituționale ale art. 64 alin. 2, potrivit cărora fiecare Cameră își alege un biroul permanent.

Președintele Camerei Deputaților și președintele Senatului se aleg pe durata mandatelor Camerelor. Ceilalți membri ai Birourilor permanente sunt aleși la începutul fiecărei sesiuni. Membrii Birourilor permanente pot fi revocați înainte de expirarea mandatului. De asemenea, apreciază că se contravine art. 20 și 21 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Analizând sesizarea de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit art. 25 din Regulamentul Camerei Deputaților, cererea de revocare a unui membru al Biroului permanent poate fi făcută de grupul parlamentar care l-a propus sau de cel puțin o treime din numărul deputaților provenind din minimum trei grupări parlamentare.

Dispozițiile art. 25 din Regulamentul Camerei Deputaților reprezintă o modalitate inexactă de transpunere pe plan regulamentar a prevederilor constituționale, ale art. 64 alin. 2, potrivit cărora membrii Birourilor permanente pot fi revocați înainte de expirarea mandatului.

Aceste dispoziții constituționale se cer a fi coroborate cu prevederile art. 64 alin. 5 din Constituție, care stabilesc că Birourile permanente...

Domnule președinte, vă rog frumos să faceți ordine în sală, deja nu mai pot să mă concentrez! (Rumoare în sală).

Domnul Miron Tudor Mitrea:

De data aceasta chiar este ordine, doamna deputat.

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Asta este, nu toată lumea are atenție distributivă ca dumneavoastră! O să reiau, dacă nu vă supărați?!

Voci din partea dreaptă a sălii:

De la capăt!

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

De la capăt, dacă doriți, bineînțeles!

Analizând sesizarea de neconstituționalitate, Curtea reține că: potrivit art. 25 din Regulamentul Camerei Deputaților cererea pentru revocarea unui membru al Biroului permanent poate fi făcută de grupul parlamentar care l-a propus sau de cel puțin o treime din numărul deputaților provenind din minimum trei grupuri parlamentare.

Dispozițiile art. 25 din Regulamentul Camerei Deputaților reprezintă o modalitate inexactă de transpunere pe plan regulamentar a prevederilor constituționale ale art. 64 alin. 2, potrivit cărora membrii Birourilor permanente pot fi revocați înainte de expirarea mandatului.

Aceste dispoziții constituționale se cer a fi coroborate cu prevederile art. 64 alin. 5 din Constituția României, care stabilesc că birourile permanente și comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configurației politice a fiecărei Camere.

Ca atare, nici revocarea unui membru al Biroului permanent nu poate afecta această configurație politică.

Pentru aceste motive, propunerea de revocare care poate duce la încetarea mandatului unui membru al Biroului permanent nu poate aparține decât grupului care l-a propus.

Curtea constată că posibilitatea recunoscută oricărui grup parlamentar de a face o astfel de cerere contravine imperativelor și exigențelor prevederilor constituționale ale art. 64 alin. 2 din Constituția României, coroborate cu cele din art. 64 alin. 5, care stabilesc că birourile permanente și comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configurației politice a fiecărei Camere.

La adoptarea acestei soluții, Curtea a avut în vedere și practica sa. Astfel, din Decizia nr. 46 din 17 mai 1994 privind constituționalitate Regulamentului Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 27 mai 1994, Curtea Constituțională a statuat că art. 22 din Regulamentul Senatului este neconstituțional, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 22 din Regulament, cererea pentru revocarea unui membru al Biroului permanent poate fi făcută de un grup parlamentar.

Este pe gustul dumneavoastră?! Mă bucur! Să vă intre mai bine în cap!

Posibilitatea oricărui grup parlamentar de a face această cerere și nu doar a celui al cărui reprezentant este membrul, este contrară articolului 61 alin. 5 din Constituție, conform căruia Biroul permanent se alcătuiește potrivit configurației politice a Senatului, întrucât revocarea reprezintă o modalitate simetrică, cu desemnarea membrului pentru a fi ales în Biroul permanent.

Deci, atât desemnarea, cât și revocarea sunt supuse imperativelor art. 61 alin. 5 din Constituție.

Deoarece nu au intervenit elemente noi care să justifice reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, cele statuate prin decizia menționată își mențin valabilitatea și în speța de față.

Cât privește critica referitoare la neconcordanța dintre dispozițiile art. 25 și cele ale art. 20 și 21 din Regulamentul Camerei Deputaților, Curtea constată că aceasta excede controlului de constituționalitate.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. c) din Constituție, ale art. 1, 10, 27 și 28 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, Curtea Constituțională, în numele legii decide: constată că dispozițiile art. 25 din Regulamentul Camerei Deputaților sunt neconstituționale, deoarece prevăd ca propunerea de revocare a președintelui Camerei Deputaților și a celorlalți membri ai Biroului permanent să poată fi făcută și de alte grupuri parlamentare decât grupul sau grupurile care i-au propus. (Vociferări) Definitivă și obligatorie.

Alianța s-a încăpățânat ca primul alineat de la art. 25 să sune astfel: "Revocarea din funcție a președintelui Camerei Deputaților poate fi propusă când se schimbă majoritatea politică din Camera Deputaților, de către majoritatea deputaților". Se încalcă astfel flagrant Constituția și decizia Curții Constituționale din data de 1 februarie 2005, pe care tocmai am menționat-o.

Este normal să existe și o motivare a acestui demers, în cazul în care se va întâmpla, dacă se va întâmpla anul acesta.

În condițiile în care orice instanță din România respinge orice cerere care nu este motivată, este normal ca președintele unei Camere a Parlamentului să poată fi revocat, fără să fie o motivare în acest sens?! Pentru dumneavoastră poate, domnule coleg!

În rest, suntem pentru, la majoritatea celorlalte amendamente aduse de comisie, deoarece Regulamentul care va fi adoptat la primăvară va respecta configurația politică inițială și va duce la o mai mare transparență în procesul legislativ.

"La ședințele de comisii - se precizează în proiectul de Regulament - vor fi invitați să ia parte reprezentanți ai societății civile, ai asociațiilor patronale, profesionale sau sindicale, ai administrației publice centrale sau locale, precum și ai altor persoane juridice, precum și persoane fizice, la solicitarea membrilor comisiei.

Comisiile vor putea organiza ședințe de consultări, cu reprezentanți ai societății civile, ai asociațiilor patronale și profesionale, ai sindicatelor, ai administrației publice centrale și/sau locale".

Voci din partea dreaptă a sălii:

Vă repetați!

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Sunt articole diferite din Regulamentul pe care-l veți vota, stimați colegi, nu mă repet, credeți-mă! O să vă spun când mă repet.

De asemenea, pe site-ul Camerei cetățeanul va putea vedea cum a votat fiecare cetățean, la fiecare proiect de lege.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare nu se poate pronunța acum dacă va vota sau nu acest Regulament, deoarece nu știm care va fi varianta finală adoptată de plen.

În cazul în care art. 25 va fi corectat și vor dispărea din el referirile neconstituționale, o vom face.

Vă mulțumesc, stimați colegi, pentru răbdare. A fost o reală plăcere. (Aplauze).

Voci din partea dreaptă:

Bis!

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Nu mă provocați!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, doamna deputat. Urmează domnul Varga Attila de la U.D.M.R. Se pregătește domnul Popa Nicolae, de la Partidul Conservator.

Domnul Varga Attila:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Necesitatea modificării ample și suprinzătoare a Regulamentului Camerei Deputaților s-a impus din mai multe motive, dintre care menționez: pe de o parte, existența multor amendamente, încă din legislatura trecută, la care s-au adăugat amendamentele formulate în legislatura actuală.

Pe de altă parte, interesul deosebit, și în același timp firesc al deputaților, de a îmbunătăți, a eficientiza activitatea Camerei Deputaților, în ciuda tuturor aparențelor, atât pe ansamblul său, cât și pe diferite compartimente și activități concrete, cum ar fi: activitatea grupurilor parlamentare, a comisiilor permanente, a Biroul permanent, a activității de legiferare, a activității de control asupra Executivului.

În afară de aceste motive, în primul rând de oportunitate, modificarea se impune și pentru necesitatea corelării Regulamentului cu prevederile Constituției revizuite în 2003, care s-a realizat doar parțial.

S-au formulat un număr, cum am spus, deosebit de mare de amendamente, care uneori se aflau între ele într-un conflict evident, astfel încât comisiei i-a rămas sarcina de a opta între diferite soluții, bazându-se pe experiență, raționalitate și pe imperativitatea dispozițiilor constituționale.

S-a urmărit o îmbunătățire considerabilă a activității deputaților, s-a considerat necesară creșterea rolului grupurilor parlamentare, a liderilor acestor grupuri și în acest sens s-a conturat mai bine, respectiv s-a transformat Comitetul ordinii de zi în Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, cu atribuții mult peste a participa doar la stabilirea ordinii de zi.

Creșterea rolului grupurilor parlamentare s-a realizat și prin detalierea atribuțiilor liderilor, viceliderilor și a secretarilor grupurilor parlamentare, ce până în prezent nu a fost și nu este considerată o problemă de Regulament.

De asemenea, s-a detaliat, s-au realizat precizări importante în activitatea comisiilor parlamentare, în special a comisiilor permanente, dar și cu referire la comisiile de anchetă.

În corelare cu aceste prevederi s-a urmărit asigurarea unei tranparențe mai accentuate a activității parlamentare, votul nominal exprimat electronic permite urmărirea din partea electoratului a activității parlamentarului, a opțiunii sale politice ce poate fi confruntată cu promisiunile electorale.

Se propune reglementarea mai detaliată a activității Biroului permanent, a atribuțiilor membrilor acesteia.

Procesul legislativ a suferit modificări considerabile, însemnate în urma revizuirii Constituției în 2003. Astfel, s-au impus o serie de reglementări de principiu și de detaliu, cum ar fi, de exemplu, explicitarea competenței legislative a Camerei Deputaților, atât în calitate de primă Cameră sesizată, cât și în calitate de Cameră decizională.

Tot referitor la procesul legislativ s-au reglementat unele situații neprevăzute anterior, dar care s-au ivit în experiența legiferării, legat în special de aprobarea, respectiv respingerea ordonanțelor guvernamentale.

Modificarea atât de amplă a Regulamentului implică o dezbatere susținută și o responsabilitate deosebită din partea tuturor forțelor politice prezente în Parlament.

Grupul UDMR a participat în comisie și va participa în plen la aceste dezbateri, cu responsabilitatea ce impune scopul îmbunătățirii și eficientizării activității Camerei Deputaților, scop pe care, sper, îl urmărim cu toții.

Miza modificării regulamentului, aparent se focalizează asupra unei singure chestiuni, asupra unui singur obiectiv. În realitate, credem că miza aprobării modificărilor este mult mai mare, mult mai importantă, și anume, găsirea, realizare unui numitor comun între forțele politice aflate la putere și cele aflate în opoziție, în eficientizarea la toate nivelurile a activității Camerei Deputaților, pentru a îmbunătăți calitatea legiferării și, prin aceasta, implicit, restabilirea prestigiului instituției Parlamentului, destul de compromis.

Eu, personal, cred că nu am pierdut total această șansă.

Suntem convinși, deci, că acesta poate fi obiectivul adevărat și autentic al modificărilor regulamentului, obiectiv și interes comun al tuturor grupurilor parlamentare din Camera Deputaților.

În ciuda celor întâmplate în ultimele zile, noi mai credem, poate datorită și educației noastre, a respectului față de regulile democrației, precum și a instituției Parlamentului, deci, noi credem în înțelepciunea forțelor politice din Parlament. Numai că asta nu este suficient. Important ar fi ca și electoratul să creadă din nou în înțelepciunea parlamentarilor.

Pentru a realiza acest obiectiv, avem mult, foarte mult de făcut. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

Domnul deputat Nicolae Popa, Partidul Conservator.

Domnul Nicolae Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

"Cei din urmă vor fi primii..." Așa spune la Biblie, sperăm să ajungem primii, deși suntem lăsați la urmă.

Și constat, pentru că sunt mai vechi în Parlament, la a doua legislatură, că trebuie să fii încărcat cu multă răbdare, ca să-i asculți pe toți.

Sigur că, în cele trei zile, am asistat la un spectacol. La un spectacol pe care l-am urmărit cu multă atenție, cu de toate, aș putea spune: cu momente critice, cu momente comice. În consecință, un spectacol complet, aș putea spune.

Sigur că am asistat la multe manifestări cu multă înverșunare, cu multă încrâncenare. Eu n-aș fi dorit să se întâmple acest lucru, pentru că lumea ne vede, ne urmărește și ne judecă. Ne judecă pentru ceea ce facem noi aici și că nu ne apucăm serios de treabă și că urmărim numai să împiedicăm luarea unor decizii importante.

Sigur că, din punct de vedere al Grupului Partidului Conservator, vă puntem spune că noi am fost eleganți, civilizați, discreți. Și, dacă aducem aminte, prin reprezentantul nostru, domnul deputat Sergiu Andon, am demonstrat că suntem consecvenți, că vrem să se respecte Constituția. (Aplauze ale Opoziției.)

Și dacă cineva spunea, de aici, din sală, că dacă ar fi fost pe timpul Revoluției franceze domnului Sergiu Andon i s-ar fi luat capul, noi nu o să-i luăm capul, noi îl susținem, suntem alături de el, pentru că pentru noi, toți colegii din Grupul parlamentar al Partidului Conservator reprezintă un exemplu și este o onoare că îl avem printre noi. (Aplauze ale Opoziției.)

De asemenea, noi credem că România se află în momentul zero. Deci, noi trebuie să ne gândim foarte serios la problemele de integrare a României în Uniunea Europeană.

Vreau să vă aduc în atenția dumneavoastră faptul că în octombrie România va fi monitorizată și i se va face un raport, iar ceea ce se întâmplă în Parlamentul României va influența foarte mult modul în care va fi elaborat acest raport: favorabil sau nefavorabil. Și spun de "obictivul zero", pentru că noi vom pierde bani foarte mulți de la Uniunea Europeană, dacă nu aprobăm și nu adoptăm în regim de urgență legile integrării. Așa cum se spunea și aici, așa cum s-a arătat și în presă, este posibil, dacă nu ne integrăm în 2007, să pierdem circa 4 miliarde de lei, bani mulți, mai ales pentru agricultură, unde e un sector atât de important pentru economia națională.

 

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

Euro!

Domnul Nicolae Popa:

Euro, scuzați. Mulțumesc, domnule Munteanu, că dumneavoastră sunteți un prieten adevărat.

Noi, Partidul Conservator, deci, Grupul parlamentar al Partidului Conservator, vom fi constructivi: vom participa la dezbateri, dezbaterile pe marginea regulamentului, vom veni cu propuneri. Dar, încă o dată, repet, vrem ca tot ce se adoptată - și noi vom fi consecvenți, repet acest cuvânt - toate legile, toate proiecte de lege, toate ordonanțele și toate hotărârile vrem să fie armonizate cu prevederile constituționale și altceva nimic.

De asemenea, vă spuneam că Grupul parlamentar al Partidului Conservator va susține noul proiect de regulament în condițiile constituționale.

Și dați-mi voie ca, în încheiere, făcând o sinteză a celor ce s-au întâmplat în aceste trei zile, să fac trimitere la marile personalități ale poporului român, care îndemnau politicienii de atunci, dar care sunt valabile și astăzi.

Și fac trimitere la unul din marii cărturari, la un om erudit, e vorba de Timotei Cipariu de la Blaj, corifeu al Școlii Ardelene, care spunea politicienilor: "Țineți cu poporul, să nu rătăciți!" (Aplauze ale Opoziției.)

De asemenea, aș vrea să fac trimitere la Abraham Lincoln, care spunea, tot așa, politicienilor: "Puteți prosti poporul, puteți prosti o parte a lui, dar nu puteți prosti la nesfârșit tot poporul!" (Aplauze ale Opoziției, se strigă: "Bravo!".)

Și, în final, aș vrea să fac o trimitere la marele erou național Avram Iancu, care spunea că: "Singurul dor al vieții mele este să-mi văd națiunea mea fericită!"

Și sper ca prin ceea ce facem noi astăzi și mâine și peste trei ani de zile, să facem națiunea noastră fericită! Vă mulțumesc. (Aplauze ale Opoziției, se strigă "Bravo!".)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Grupul minorităților naționale nu a luat cuvântul, înțeleg că nu dorește, la dezbateri generale.

Mai avem două minute.

Nu, data viitoare. Nu, comisia marți.

Domnul Ghișe, dreptul la replică.

Domnul Ioan Ghișe:

Stimate domnule președinte de ședință,

Stimate doamne și stimați domni,

Un proverb chinezesc spune așa: "Cine spune într-o oră ce se poate face în trei minute poate face și ticăloșii mai mari!" (Aplauze ale Majorității.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, aș fi preferat să spuneți în limba chineză...

Vă rog, dreptul la replică.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor,

Mulțumesc, în numele Grupului parlamentar al UDMR, pentru cuvintele elogioase enunțate de la acest microfon.

Totodată, vreau să asigur că în momentul în care vom fi siguri că discuțiile de la acest microfon, într-adevăr, sunt dezbateri, chiar pe procedură, o să intervenim, așa cum v-am obișnuit. Și când vom avea ceva de spus, o să intervenim, așa cum v-am obișnuit.

Pentru că trebuie să vă spun că și la moțiunile pe care le-am avut, domnul Asztalos Ferenc ar fi avut ceva de spus despre acea idee năstrușnică de bulversare a învățământului prin descentralizare, ceea ce am început împreună, sau despre politicile sociale, probabil domnul Kerekes ar fi avut ceva de spus, despre niște idei pe care le-am început împreună.

Și amendamentele pe care le-am depus, după cum știți, care, poate, au produs și nișe vâlvă, sunt chiar pertinente și, dacă n-o să ne înțelegem, chiar o să intervenim și vom vota în cunoștință de cauză, după convingerile noastre și decizia grupului, și nu după alte direcții. Vă mulțumim. (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Declar închisă ședința de astăzi. Noapte bună, stimați colegi.

Mâine, în comisii, luni, în plen.

Ședința s-a încheiat la ora 21,00.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania thursday, 13 august 2020, 15:33
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro