Plen
Ședința Camerei Deputaților din 22 septembrie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.128/29-09-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-08-2020 (comună)
12-08-2020
28-07-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 22-09-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 22 septembrie 2005

  Prezentarea și dezbaterea moțiunii cu tema Salvați școala românească (Supunerea la vot; Respingerea moțiunii).

Ședința a început la ora 10,15.

Lucrările au fost conduse de domnul Adrian Năstase, președintele Camerei Deputaților, asistați de domnii Victor-Viorel Ponta și Nicolae Titu Gheorghiof, secretari.

 

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei.

Vă anunț că, din totalul de 331 de deputați, și-au înregistrat prezența 304 deputați. Sunt absenți 27 deputați, 11 colegi participă la alte acțiuni parlamentare.

Cvorumul legal de lucru este îndeplinit.

La ordinea de zi avem dezbaterea moțiunii simple inițiate de 53 de deputați.

În legătură cu dezbaterea moțiunii simple, în ședința din 21 septembrie, Biroul permanent și Comitetul ordinii de zi au stabilit următoarele: moțiunea va fi prezentată de unul dintre semnatari. Guvernului i se vor rezerva 45 de minute pe care le poate utiliza la începutul și/sau la sfârșitul dezbaterilor. Grupurilor parlamentare li s-a alocat timpul corespunzător numărului membrilor lor, luându-se în calcul câte 20 de secunde pentru fiecare deputat. Deputații care nu fac parte din grupurile parlamentare au la dispoziție câte 20 de secunde fiecare, timp care poate fi cedat între aceștia, ori timpi care pot fi cedați grupurilor parlamentare.

Potrivit numărului de deputați care compun grupurile parlamentare și al deputaților care nu fac parte din aceste grupuri, timpul afectat pentru dezbatere este următorul: Grupul parlamentar PSD - 37 de minute; Grupul parlamentar PNL - 22 de minute; Grupul parlamentar al PD - 15 minute; Grupul parlamentar al Partidul România Mare - 11 minute; Grupul parlamentar UDMR - 7 minute; Grupul parlamentar al Partidului Conservator - 7 minute; Grupul parlamentar al minorităților naționale - 6 minute; deputații fără apartenență la grupuri parlamentare, în total, 6 minute, dacă cumulează acești timpi.

Conform prevederilor Regulamentului, întreb dacă este cineva dintre semnatari care își retrage semnătura de pe moțiune. Nu este cazul. Reamintesc faptul că nu pot fi propuse amendamente la moțiune.

Având în vedere cele prezentate, dau cuvântul reprezentantului semnatarilor, doamnei deputat Olguța Vasilescu, pentru prezentarea moțiunii.

Aveți cuvântul, doamna deputat.

 
 

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Titlul moțiunii este "Salvați școala românească!"

Subsemnații deputați, aflați în exercițiul unui mandat reprezentativ, solicităm, în temeiul prevederilor articolelor 67 și 112 alin. (2) din Constituția României și al articolelor 149-154 din Regulamentul Camerei Deputaților, exprimarea poziției Plenului Camerei Deputaților față de situația de criză gravă în care se află învățământul românesc, ca urmare a încălcării sistematice a prevederilor Legii învățământului, referitoare la alocarea unui procent de minimum 6% din p.i.b. până în anul 2007.

De asemenea, suntem profund îngrijorați de eludarea art. 113 din Legea nr. 128/1997 privind acordarea de distincții și premii personalului didactic, a legislației naționale și internaționale în domeniul dialogului social, respectiv, a Convenției Organizației Internaționale a Muncii, cu nr. 97/1948, privind libertatea sindicală și apărarea dreptului sindical, a Convenției nr. 98/1949 privind aplicarea principiilor dreptului de organizare și negocierea colectivă, a Convenției nr. 154/1981 privind promovarea negocierii colective și Carta Socială Europeană revizuită, ratificate de România, a Legii sindicatelor nr. 54/2003, a Contractului Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Învățământ - art. 4 (2) și față de promovarea unor acte normative, fără ca acestea să fie discutate cu partenerii de dialog social (Legea calității, Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ pre universitar etc.).

Incapacitatea de a administra sistemul de învățământ este observată aproape zilnic de părinți, elevi și presă, mai ales la subfinanțarea sistemului, lipsa de fonduri pentru administrarea școlilor la nivelul consiliilor locale, diminuarea numărului de manuale oferite gratuit elevilor, potrivit legii, lipsa rechizitelor gratuite pentru elevii ai căror părinți au venituri sub media salariului pe economie, o bază materială precară, care nu asigură un învățământ modern, eficient.

Legea Învățământului prevede o creștere proporțională a alocațiilor bugetare, în concordanță cu aspirația către integrare a învățământului românesc în cel european prin: considerarea dezvoltării învățământului ca prioritate națională pentru pregătirea resurselor umane la nivelul standardelor internaționale; profesionalizarea pieței muncii; dezvoltarea învățământului superior și a cercetării științifice universitare pentru integrarea la vârf în comunitatea științifică mondială.

Realizarea acestor deziderate majore ale învățământului românesc presupune coerență în gândire și sistem, elaborarea unor linii de reformă care să se articuleze între ele, pregătirea sistemului pentru ca reforma să fie asimilată și realizată. Deocamdată, constatăm multă improvizație, nepricepere, măsuri dictate de conjuncturi politice efemere, lipsa unei strategii adecvate.

Alianța Dreptate și Adevăr (PNL-PD) a relansat, în campania electorală, tema reformării învățământului românesc, sub deviza "Noua Educație". Printr-o propagandă sufocantă, care promitea că în România vor curge râuri de lapte și miere, Alianța D.A. a trâmbițat: ,,Lansarea în dezbaterea publică de noi programe pentru a face din învățământ o forță a creșterii economice, a eficienței administrative și a democratizării, precum și a afirmării personale. Dezbaterea publică va preceda măsurile de schimbare, iar cultura educațională va fi susținută prin acțiuni adecvate... Alianța se angajează să pună în practică sistemul modern al conlucrării cu forțele societății implicate în învățământ: sindicate, organizații ale elevilor, asociații de studenți, adunări ale părinților, angajatori, grupuri de experți, presă". Desigur, acesta era un program electoral. O dată ajunsă la putere, Alianța PNL-PD a uitat de promisiuni. Nu cunoaștem să se fi îndeplinit nici măcar una din aceste măsuri promise!

De asemenea, Alianța a anunțat și soluții noi pentru problema finanțării educației: mărirea investiției în învățământ, aplicarea corectă a finanțării pe programe și introducerea de soluții noi: "Ca urmare a unei alte structurări a bugetului de stat, a alocării de noi resurse, a unei noi abordări economice, va deveni posibilă dublarea salariilor personalului din învățământ în raport cu echivalentul actual în valute de referință".

În realitate, nu numai că n-a dublat salariile cu echivalentul în euro și n-a alocat 6% din p.i.b. dar, aplicând Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 63/2005, a diminuat veniturile salariaților din învățământ, prin scoaterea în prima etapă a profesorilor din Legea de indexare a salariilor, prin blocarea fondurilor de premiere și a tuturor posturilor neocupate, a refuzat categoric orice discuție privind noua lege de salarizare a personalului didactic din învățământ și a refuzat orice formă de dialog social, elaborând acte normative fără consultare și sfidând astfel legislația în vigoare.

Deși Legea calității în educație și Legea descentralizării învățământului preuniversitar sunt necesare pentru reformarea învățământului românesc, acestea devin inaplicabile atâta timp cât nu sânt armonizate cu Legea Învățământului și cu Legea privind statutul personalului didactic. Din acest motiv, toate aceste legi trebuiau discutate și elaborate în același pachet legislativ. De asemenea, Regulamentul de organizare și desfășurare a învățământului preuniversitar, nediscutat cu partenerii sociali, sporește confuzia în sistem, neavând nici un fel de legătură cu descentralizarea administrativă și financiară, motiv pentru care va trebui modificat în cel mai scurt timp. Graba domnului ministru Mircea Miclea de a semna Ordinul de aplicare a Regulamentului, în data de 8 septembrie 2005, fără a se consulta cu nimeni, devine, în aceste condiții, absolut inacceptabilă.

Partidul România Mare a înaintat pentru dezbaterea în Parlament mai multe inițiative legislative, care i-ar putea servi d-lui Mircea Miclea drept material de studiu, cel puțin pentru a lua decizii mai bune în domeniul învățământului și pentru reabilitarea spațiilor școlare și universitare. Amintim doar câteva: 1. Propunerea legislativă pentru alocarea de la bugetul de stat a sumei de 200 de milioane de euro anual pentru reabilitarea școlilor și construcțiilor și spațiilor aferente din mediul rural; 2. Propunerea legislativă privind salarizarea personalului din domeniul învățământului, cercetării, sănătății și funcționarilor publici; 3. Propunerea legislativă privind acordarea unor burse de merit pentru stimularea performanței în pregătirea liceală și universitară; 4. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 269/2004 referitoare la acordarea unui sprijin financiar în vederea stimulării achiziționării de calculatoare; 5. Propunerea legislativă pentru construirea de cămine studențești etc.

O moțiune complexă, care și-ar propune epuizarea tuturor problemelor cu care se confruntă învățământul românesc ar necesita, cu siguranță, cel puțin o zi de dezbatere parlamentară. Pentru a nu abuza de timpul guvernanților, care au alte probleme prioritare, cum ar fi schimbarea, la termen, a președintelui Camerei Deputaților, ne-am referit însă doar la chestiunile care trebuie rezolvate în regim de urgență.

Lipsa unor condiții normale pentru pregătirea noului an școlar. Anul școlar 2005-2006 a debutat sub semnul nepăsării și al dezinteresului manifestate de Guvern față de situația în care se află majoritatea spațiilor unde se desfășoară procesul de învățământ. Deși reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării au dat asigurări că 84% dintre școli sunt pregătite să-i întâmpine pe elevi, calculul lor a fost total rupt de realitate. Multe școli nu au primit autorizația igienico-sanitară care să permită ca actul de instrucție să se desfășoare conform reglementărilor în vigoare, materialul didactic este insuficient, grupurile sanitare sunt adevărate focare de infecție și pot periclita sănătatea copiilor, nu există apă potabilă, fondul de carte din biblioteci este insuficient și depășit, mobilierul e vechi de mai mult de o jumătate de secol, nu beneficiază de laboratoare și ateliere moderne. În plus, numeroase școli au fost afectate de inundații, iar elevii sunt obligați să învețe acum în încăperi care aveau alte destinații - a se vedea exemplul localității Rafaila, din județul Vaslui, unde actul de învățământ se desfășoară într-o cârciumă, ceea ce începe să devină specific unui regim politic care dezbate probleme de importanță majoră prin restaurante. De asemenea, trebuie subliniat faptul că majoritatea școlilor afectate nu au fost în măsură să-și primească elevii, dintre care unii sunt obligați să parcurgă peste 5 km până la școala cea mai apropiată.

La aceste lucruri se adaugă altele, la fel de grave. Manuale noi nu vor primi decât elevii din clasele a III-a și a X-a și cei din anul de completare, iar cei din clasele a XI-a, a XII-a și a XIII-a, care provin din familii cu venit mai mic decât cel minim pe economie și care trebuie, potrivit legii, să primească manuale gratuite, nu vor putea beneficia de acest drept, pe motiv că nu există bani.

Domnule președinte, o să aștept, totuși, ca și colegii noștri să ne asculte.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Da, aveți foarte multă dreptate, eu nu am vrut să vă întrerup, dar am avut exact aceeași reacție ca și dumneavoastră. Îi rog de aceea pe colegi să ia loc în bănci și să nu mai discute, să nu mai utilizeze internetul pentru a se uita la filme artistice, pentru că filmul se desfășoară chiar aici, în această sală.

Vă rog să continuați.

 
 

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Rechizitele gratuite promise, de asemenea, elevilor săraci nu vor ajunge la ei decât spre sfârșitul anului, din cauza faptului că a fost semnat cu întârziere contractul cu firma câștigătoare a licitației, SC Dacia Service Cluj Feleac SA, despre care există informații că face parte din clientela politică, iar tipărirea carnetelor de alocații pentru copii, ce se distribuie prin școli, nu s-a finalizat încă. În plus, starea de sănătate a dascălilor nu se cunoaște nici până la această oră. Inspectoratele nu dețin o evidență a profesorilor care și-au făcut analizele medicale, sub pretextul că aceasta este sarcina conducerii școlilor, iar directorii susțin că nu au prevăzut în bugete fonduri pentru așa ceva, întrucât consiliile locale, care trebuie să suporte aceste costuri, nu au alocat banii necesari. În aceste condiții, profesorii au avut de ales între a-și suporta singuri cheltuielile și a nu-și face analizele medicale. De asemenea, ei trebuie să accepte umilința de a fi supuși testării psiho-pedagogului școlar. La fel de inacceptabil este faptul că anul școlar a debutat fără adoptarea regulamentului sau metodologiei trecerii de la clasa a X-a la clasa a XI-a, așa cum prevede legea, probabil, pe principiul că elevii pot afla și în pragul concursurilor dacă urmează să susțină sau nu vreun examen pentru continuarea studiilor.

Argumentele invocate mai sus ilustrează numai o parte din haosul ce domnește în Ministerul Educației și Cercetării la început de an școlar.

Totodată, semnatarii prezentei moțiuni își exprimă dezacordul față de încălcarea tradiției, în virtutea căreia anul școlar începea în România în ziua de 15 septembrie. Deși numeroși oameni politici și, în primul rând, mai mulți membri ai Birourilor permanente ale Senatului și Camerei Deputaților i-au solicitat d-lui Mircea Miclea să respecte tradiția și să înțeleagă faptul că anul acesta zeci de mii de copii n-au avut vacanță din cauza inundațiilor catastrofale, iar sute de școli au fost serios afectate, cele 3 zile, între 12 și 15 septembrie, fiind extrem de utile pentru igienizarea și pregătirea lor, dl. ministru s-a încăpățînat să susțină că, în felul acesta, el ar fi aliniat învățământul românesc la Uniunea Europeană, ceea ce e ridicol. Ca dovadă că actualul ministru este străin de chestiunile fundamentale ale învățământului românesc vom invoca și așa-zisul său mesaj prezentat în toate școlile, prilej cu care acesta a decretat, cu de la sine putere, că am intrat în Anul Copacului, ceea ce ar însemna că elevii au datoria să repare tot ce a stricat Mafia Pădurilor.

Descentralizarea administrativă a bulversat total sistemul de învățământ.

Lipsa de dialog între minister, pe de o parte, și Parlament, autoritățile locale, sindicate și profesori, pe de altă parte, a dus la apariția unor noi probleme, care vor complica și mai mult situația cu care se confruntă deja dascălii, urmând să vedem abia peste câțiva ani rezultatele dezastruoase ale unui asemenea experiment, care nu urmărește decât transferarea greviștilor, din curtea ministerului, în cea a autorităților publice locale. Statul oferă în jur de 15 milioane de lei vechi, pe an, pentru pregătirea unui elev, din care urmează să se achite costul manualelor, transportul și salariile profesorilor, bursele și reparațiile școlilor. Suma este infimă și nu trebuie să fii un geniu al finanțelor ca să înțelegi că nu se vor putea acoperi aceste cheltuieli, indiferent câți elevi ar avea școala. Și câți elevi poate avea o unitate de învățământ din mediul rural, de exemplu?

Tot descentralizarea va duce la apariția unor grupuri de interese dubioase. Un director de școală se poate transforma într-un deținător al puterii absolute, de vreme ce el va angaja profesorii, tot el îi va sancționa, tot el le va fixa salariile în cuantumul dorit și același fac-totum îi va evalua. (Rumoare.)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Aveți foarte multă dreptate.

Stimați colegi, vă rog să ascultați și să admirați prezentarea moțiunii.

 
 

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Vă mulțumesc, stimați colegi, înseamnă că sunteți de acord cu mine.

Acest lucru va duce la creșterea corupției și la promovarea pe alte criterii decât cele profesionale, iar măsurile luate nu vor fi în nici un caz în beneficiul elevului, așa cum pretind cei care ignoră realitatea. Ne întrebăm: cine și cum îi va controla pe directori și cine și cum îi va sancționa atunci când vor acționa conform propriilor interese?

Ideea de descentralizare fără pregătirea corespunzătoare nu poate, în nici un caz, fi pusă în aplicare acum, în condițiile în care, în anumite comune, consilierii locali și chiar primarii sunt persoane fără studii, fără capacitatea de a gestiona un asemenea experiment, nepricepuți în administrarea fondurilor și în evaluarea unui dascăl, pentru a-l aprecia așa cum merită.

Ideea de a scoate școala din "mâinile" dascălilor, care ar urma să fie înlocuiți în Consiliile de Administrație de părinți și de reprezentanți ai administrației locale, precum și de alte persoane, pe motiv că aceștia știu mai bine ce este în folosul elevilor, ni se pare falimentară. Dacă anumite discipline sunt menținute doar de dragul unor profesori care nu vor să-și piardă pâinea, așa cum se argumentează, înseamnă că ministerul trebuie să facă ordine și nu niște persoane care nu au nici un fel de legătură cu sistemul. În plus, eliminarea examenului național de titularizare ar fi o soluție cît se poate de proastă, în primul rând fiindcă profesorii ar urma să fie testați direct la școala în care vor dori să ocupe un post. Ce se va întâmpla, însă, în cele peste 100 de unități școlare unde procentul de promovabilitate este zero? Un colectiv de profesori care nu are nici un fel de performanțe profesionale, niște membri dintr-un Consiliu de Administrație care nu au legătură cu învățământul, sau un director ales pe criterii strict politice și mai mult decât incompetent, cum este în prezent, vor da verdicte în cazul unui profesor venit să ridice nivelul procesului de învățământ și care ar putea fi un candidat serios la salariul de merit! Suntem convinși că dacă părinților li s-ar explica, în mod logic, ce presupune reforma domnului Mircea Miclea, ar fi mai mult decât revoltați!

De asemenea, ideea că banii vor urma elevul și că este important ca o școală să aibă cât mai mulți elevi pentru a avea bani, nu are suport în realitate. Deja, în multe școli, profesorii au fost avertizați că vor fi obligați să încheie media oricărui elev, chiar și celor care nu au trecut nici măcar o zi pe la școală, pentru a-și putea lua salariile. Acest lucru va duce la un învățământ de cantitate și nu de calitate, așa cum are nevoie societatea românească și cum prevăd standardele Uniunii Europene. Probabil asta s-a și urmărit atunci când Proiectul de Lege privind asigurarea calității în educație, atât de important, a fost dezbătut în procedură de urgență, comisia de specialitate din Camera Deputaților având doar câteva ore la dispoziție, pentru a-l parcurge și a întocmi raportul.

Nivelul salarizării cadrelor didactice este, iarăși, o problemă majoră și care nu are darul de a-i stimula pe tinerii profesori să rămână la catedră, cei mai buni găsindu-și slujbe mai bine plătite, preferând chiar să meargă în afara granițelor țării, unde prestează munci degradante pentru un intelectual. S-a ajuns astfel la îmbătrânirea personalului din sistem, la existența unui număr mai mare de persoane necalificate și la reîncadrarea personalului didactic pensionat, pentru asigurarea funcționării catedrelor.

Premierul Călin Popescu-Tăriceanu afirma recent că "învățământul este un domeniu strategic", lucru cu care suntem de acord, dar atunci se pune întrebarea: de ce școala românească este subfinanțată, iar dascălii nu-și pot plăti din salariul de mizerie nici hrana sau utilitățile, nemaivorbind de materialele necesare informării și perfecționării profesionale?

În ceea ce privește învățământul superior, se remarcă aceeași regretabilă politică de subfinanțare, ceea ce este cu atât mai inexplicabil cu cât acestuia i se impune să devină competitiv pe plan european și nici o universitate românească nu figurează în "rating-ul Shanghai" al primelor 100 de universități din Europa.

În acest context, se impunea demararea unui program intensiv de dotare a universităților, după modelul programului realizat cu Banca Mondială în perioada 1996 - 2000, program de altfel anunțat în timpul campaniei electorale de către Alianța D.A.

Totodată, este de neconceput ca universitățile să nu poată aplica Legea 138/2005, datorită nerectificării, cu o sumă de doar 700 miliarde ROL, capitolului de buget referitor la finanțarea de bază.

Pentru a se ajunge la un sistem performant de învățământ, noi, semnatarii acestei moțiuni, considerăm că Guvernul trebuie să-și respecte promisiunile asumate, drept pentru care solicităm următoarele:

  • Asigurarea unui buget de minimum 6% din p.i.b., începând cu data de 1 ianuarie 2006;
  • Dublarea salariilor personalului din învățământ, în conformitate cu angajamentele formulate de actuala Putere în campania electorală;
  • Acordarea fondului de carte de 200 de euro pentru fiecare cadru didactic din învățământul preuniversitar și de 400 de euro pentru personalul didactic universitar;
  • Acordarea sumei necesare plății unui abonament la Internet, pentru fiecare cadru didactic;
  • Deducerea din impozitul pe venit a contravalorii unui calculator de ultimă generație;
  • Protejarea învățământului preuniversitar față de orice ingerință și renunțarea la descentralizarea pe cât de desuetă, pe atât de păguboasă;
  • Păstrarea titularizării în învățământ;
  • Stabilirea unui dialog între MEC și cei interesați de bunul mers al sistemului de învățământ, în vederea pregătirii corespunzătoare a descentralizării;
  • Respectarea solicitărilor formulate de cadrele didactice și de cercetători, pe parcursul protestelor publice ale acestora și încetarea, o dată pentru totdeauna, a umilirii lor.

Apreciem că este obligația și datoria constituțională a Camerei Deputaților ca, prin votul său pozitiv, să-și exprime poziția fermă față de obligativitatea respectării legilor, stopând experimentele aventuriste, care sunt prezentate drept reforme și care ar duce la distrugerea sistemului de învățământ și să evite degradarea actului educațional, respectiv înghețarea anului școlar.

Vă mulțumesc foarte mult. Urmează lista de semnături. (Aplauze din partea Opoziției.)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc foarte mult.

Am să vă rog, înainte de a-i da cuvântul domnului ministru Mircea Miclea, am să rog liderii grupurilor să-mi transmită numele celor care vor lua cuvântul la dezbateri. Deci eu am primit deocamdată lista din partea PSD, Grupului parlamentar PSD. Înțeleg că grupurile PNL-PD, UDMR și Partidul Conservator, nu au decât un singur... și, înțeleg că și Grupul parlamentar al minorităților naționale nu au decât un singur reprezentant care va lua cuvântul în numele tuturor, doamna deputat Roberta Anastase.

Deocamdată vă propun să-l ascultăm pe domnul ministru Miclea. Dacă mai sunt elemente suplimentare, față de lista de vorbitori pe care v-am prezentat-o, am să vă rog, fără îndoială, să-mi transmiteți datele respective.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Mircea Miclea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Întrucât această moțiune se referă la educație, vă propun să dăm noi înșine un exemplu de dezbatere, pentru toți cei care se află pe băncile școlii, anume să renunțăm la retorica politicianistă, la populismul ieftin și să intrăm într-o dezbatere rațională, argumentată, bazată pe profesionalism.

Vreau să spun că în ceea ce mă privește voi face acest lucru. Moțiunea tratează trei probleme majore, descentralizarea învățământului, noul an școlar, finanțarea și salarizarea personalului didactic. Le voi aborda pe rând.

Prima chestiune, referitoare la descentralizarea învățământului. Ministerul Educației și Cercetării a fost primul minister care a venit în discuție publică cu o strategie coerentă de descentralizare a sistemului educațional.

Strategia a fost prezentată public în 29 iulie, Ministerul Educației și Cercetării, el însuși a organizat trei dezbateri publice legate de această strategie.

Pe de altă parte, vreau să vă spun că până la sfârșitul lunii octombrie, această strategie de descentralizare se va discuta în toate școlile din sistemul de învățământ, ceea ce înseamnă că la sfârșitul lunii octombrie vom avea o formă finală a strategiei de descentralizare. Ea, apoi, va fi aplicată etapizat, dar ferm. Repet, vom aplica foarte ferm această strategie de descentralizare, după ce până la finele lui octombrie toată lumea școlii va discuta despre ea.

E timpul să trecem de la retorica despre descentralizare, la descentralizarea reală, cu riscuri minime pentru sistem, chiar dacă sunt maxime pentru ministru.

Descentralizăm sistemul de învățământ, pentru că în școală se face educația. Deci, în primul rând școala, nu inspectoratul sau ministerul, trebuie să decidă cum să gestioneze resursele umane și bugetul. Trebuie să fie, însă, foarte clar că școala trebuie să se centreze pe beneficiar, adică pe elevi, părinți și comunitatea locală. Ea nu este un sistem autosuficient.

Așadar, alături de profesori, atât părinții, cât și reprezentanții Consiliului local trebuie să-și exprime punctul de vedere în deciziile fundamentale.

Autorii moțiunii jignesc oamenii școlii, când spun că: "Descentralizarea va duce la grupuri de interese dubioase" în interiorul școlii "un director de școală se poate transforma într-un deținător al puterii absolute".

Directorii, vreau să vă aduc la cunoștință, vor opera nu după interesele lor personale, ci pe baza unei metodologii stabilite de Ministerul Educației și Cercetării, iar descentralizarea va merge mână în mână cu înăsprirea controlului și a răspunderii publice, cu ceea ce se numește: public acount ability. În școală vor opera trei actori principiali, Consiliul profesoral, care va decide în toate problemele care privesc instrucția și educația, Consiliul de administrație, care decide în toate problemele privind organizarea și administrația, și Comisia de asigurare a calității, care va oferi în fiecare an un raport către public, către beneficiar, despre modul în care se face școală în unitatea respectivă.

Așadar, școala nu este, cum se spune în moțiune "scoasă din mâinile dascălilor", ci este forțată să iasă din autosuficiență. Este total greșită opinia exprimată de autorii moțiunii, că în majoritatea cazurilor, părinții și reprezentanții Consiliului local sunt "persoane fără studii și nepricepuți". Eu am o părere mult mai bună despre oamenii acestei țări, decât aveți dumneavoastră!

Descentralizarea nu este un scop în sine, ci este una dintre pârghiile pentru asigurarea calității. Dacă o școală face educație de calitate, va avea mai mulți elevi, deci va avea mai multe resurse pe care le va gestiona așa cum socotește de cuviință, pentru ameliorarea calității.

Rezumând, strategia de descentralizare elaborată de Ministerul Educației și Cercetării se află încă în dezbatere publică, dar apoi va fi aplicată etapizat și ferm.

Trebuie să trecem de la retorica despre descentralizare, la descentralizarea reală!

Acuzele aduse de autorii moțiunii sunt fără bază și arată că ar trebui să mai zăbovescă pe textul strategiei.

Ca atare, solicitarea lor de a renunța la descentralizare, care este formulată în pct. 6 al solicitării, pagina 11 a moțiunii, este lipsită de temei și o respingem categoric.

De altfel, sfidând logica, autorii moțiunii, după ce la pct. 6 ne somează să renunțăm la descentralizare, la pct. 8 solicită: "stabilirea unui dialog între Ministerul Educației și Cercetării și cei interesați în bunul mers al sistemului de învățământ, în vederea pregătirii descentralizării", pagina 11. Este exact ceea ce face Ministerul Educației și Cercetării și face acest lucru încă de pe 29 iulie și va finaliza această dezbatere, cu toți oamenii școlii, până în octombrie.

A doua problemă tratată de moțiune se referă la problematica începutului anului școlar. Am decis în acest an începutul anului școlar mai devreme, pentru că, pe de o parte, veneam în sprijinul elevilor, aceeași materie fiind distribuită pe un număr mai mare de săptămâni. Și așa programa este supraîncărcată. Dacă mai pierdeam încă o săptămână de școală, că începeam școala joi, când era deschiderea, vineri era vineri și nu se mai ținea prea multă școală, pierdeam o săptămână și aceeași programă se distribuia la un număr și mai redus de săptămâni.

Pe de altă parte, trebuie să recunoaștem: avem cele mai puține zile de școală din Europa.

De aceea, mi s-a părut nejustificată ideea de a amâna începerea școlii.

S-a întâmplat, însă, un fapt simptomatic. O serie de oameni au luat poziție împotriva deschiderii anului școlar în 12 septembrie. Nici un elev, însă, nu și-a exprimat nici cel mai mic regret că a început școala cu câteva zile mai devreme! Au ignorat elevii cei care au pretins că, de fapt, vorbesc în interesul elevilor. Eu vreau să vă invit ca atunci când este vorba de școală, să ne gândim întâi la elevi, și apoi să ne gândim la electorat.

Anul școlar a debutat și cu un nou regulament școlar, care aduce o serie de noutăți benefice: eliminarea repetenției la clasa I, introducerea programelor remediale, acordul de parteneriat școală - familie - părinte, o ținută mai decentă în școli, reduce corupția, posibilitatea reinserției după clasa a IX-a și așa mai departe.

Putem face dovada că am solicitat propuneri din partea sindicatelor din învățământ, încă din 14 aprilie anul curent, ca să eliminăm orice discuție pe această temă.

În acest an, Ministerul Educației și Cercetării a construit și a reabilitat 258 de școli, a rezolvat alimentarea cu apă pentru 432 de școli și mai sunt încă în proiectare 998 de școli. Noi sperăm ca până la finele anului 2008 să rezolvăm problema alimentării cu apă curentă a școlilor, deși, repet încă o dată, este problema unor orașe întregi, a unor localități întregi, nu este numai problema școlii.

Tot în acest an ministerul a dotat bibliotecile școlare cu 1.200.000 de exemplare de carte școlară. Niciodată nu s-a făcut așa ceva!

Tot în acest an am tipărit 12 milioane de exemplare, față de 9 milioane anul trecut. Adică, a fost o creștere cu 26%, în condițiile unei scăderi a populației școlare cu 6 - 7%, iar pentru clasele a III-a și a X-a, acest conținut, aceste manuale au fost și conceptual noi. Probabil că autorii moțiunii nu au fost suficient de bine informați și au spus că numai la clasa a III-a și a X-a s-au dat manuale noi. Nu! S-au tipărit 12 milioane de manuale, la clasa a III-a și a X-a tot conținutul conceptual s-a schimbat.

Pentru prima oară - și aici colegii de la minorități pot să-mi spună - pentru prima oară în acest an am asigurat manuale pentru minoritățile mici.

Și, tot în acest an, datorită calamităților, Guvernul a alocat 106 miliarde școlilor calamitate. S-au dat toți banii solicitați de școli, nici un leu mai puțin, și s-au făcut eforturi uriașe pentru a găsi soluții cât mai bune pentru începerea școlii.

Au fost dotate cu mobilier 1500 de unități școlare.

Din totalul de 23.487 de unități școlare 21.843, adică 94% au primit deja în 10 septembrie autorizația sau avizul sanitar de funcționare.

Aceasta arată eforturile pe care le-am făcut noi, dar mai ales eforturile pe care le-au făcut consiliile locale, pentru că această chestiune este în responsabilitatea Consiliilor locale. Este adevărat, însă, că Ministerul Educației și Cercetării trebuie să facă tot ce poate pentru a asigura buna derulare a procesului. Dar, repet, nici fondurile, nici decizia nu este la nivelul Ministerului Educației și Cercetării. Cu toate acestea, consiliile locale s-au achitat mult mai bine de sarcină decât altă dată.

În acest an, din 7 septembrie și până în 31 martie 2006, în sistemul educațional din România, în sistemul de învățământ preuniversitar vor fi livrate 40.414 calculatoare de ultimă generație. Mai mult de jumătate din acestea vor merge către școlile din mediul rural. Tot în acest an am creat Agenția de asigurare a calității educației și premisele legate de implementarea mecanismelor de asigurare a calității în sistem.

Nu consider că toate școlile au fost pregătite în mod optim, dar trebuie să ai o minte total nerealistă ca să pretinzi unui minister să rezolve în 8 luni sărăcia cronică de 8 decenii, cu un buget stabilit de un alt guvern.

În învățământul superior, după ani de retorică excesivă despre Procesul Bologna, acum, în sfârșit îl implementăm. Iarăși trecem de la retorică la fapte! Vom avea pentru prima dată, începând din acest an, un sistem universitar structural, compatibil cu cel european și nord-american.

Am reformat studiile doctorale, am introdus studiile post-doctorale, astfel încât universitățile românești au în acest moment toate ciclurile, de la cel de licență, echivalentul Bachelor-lui, până la post-doc. A fost introdus suplimentul de diplomă și am asigurat reglementările pentru asigurarea calității. Pentru prima dată, apropo de programe și de faptul că banii trebuie dați pe programe, pentru prima dată am inițiat un program de cercetare de excelență de 1300 miliarde lei și pentru prima dată banii s-au dat în funcție de performanța științifică, și nu în funcție de nevoi. Este adevărat că cei care după aceea făceau cercetări mediocre s-au simțit câteodată nemulțumiți, și unii dintre ei au ieșit în stradă.

Rezumând, ceea ce am făcut în cele 8 luni de guvernare arată că am abordat cu toată responsabilitatea și rigoarea începutul de an școlar și universitar.

Ca atare, întâmpinările autorilor moțiunii nu se suțin.

În ceea ce privește finanțarea învățământului și salarizarea personalului din învățământ, vă reamintesc că bugetul actual nu este propus de Guvernul Tăriceanu. Guvernul a făcut, însă, un efort substanțial de 6.600 miliarde lei vechi pentru a acoperi creșterile salariale ale personalului didactic, creșteri care nu au fost prevăzute în bugetul pe care noi l-am moștenit, de aceea a trebuit să facem o rectificare bugetară, pe care am reușit-o după 3 luni de zile. Aceste creșteri de 13,5% au fost mai mari decât creșterea salarială medie de 12%.

Pe de altă parte, însă, aceste creșteri au fost alocate eșalonat, astfel încât au fost acoperite cu creșterea în cauză toate lunile anului. Deși s-au dat numai din martie, practic s-au acoperit și celelalte 3 luni.

Referitor la solicitările dumneavoastră, cuprinse în finalul moțiunii, mai menționez următoarele.

1. Consider că acordarea unui fond de carte, a unui abonament la internet și deducerea din impozitul pe venit a prețului unui calculator, adică solicitările dumneavoastră 3, 4 și 5 nu sunt strategii viabile pentru rezolvarea problemelor legate de formarea personalului didactic. Mult mai viabile sunt programele pe care noi le avem în minte. Întâi, dezvoltarea bibliotecilor școlare, și deja primul pas l-am făcut, prin dotarea școlilor din mediul rural cu 1.200.000 de exemplare de carte școlară în acest an. În al doilea rând, programul de informatizare a școlilor din mediul rural. Deja a fost perfectat un protocol cu Ministerul Transporturilor, astfel încât, din acest an avem la dispoziție 3.600 de Km de fibră optică, prin care putem lega la internet mult mai ușor și cu mult mai puține costuri toate școlile din mediul rural, mai ales cele din centrele de comună.

Pe de altă parte, avem un program de 92 de milioane, prin care toate centrele de comună, toate școlile din centrele de comună vor fi dotate cu o rețea de calculatoare de ultimă generație, două tipuri de rețele, fie de 11 calculatoare, fie de 25 de calculatoare, în funcție de mărimea școlii, iar acest lucru va fi finalizat în următorii 2 ani.

2. În ceea ce privește finanțarea și salarizarea în învățământ, vă asigur că este o prioritate a Guvernului Tăriceanu și, cu certitudine, acest guvern va aloca pentru educație și cercetare un buget mult mai mare decât orice guvern până acum.

Cu siguranță, aceasta se va reflecta și într-o creștere substanțială a veniturilor salariale, așa cum se arată în programul de guvernare.

De dragul adevărului, însă, trebuie prezentat faptul că potrivit prevederilor legale, respectiv art. 170 alin. 11 din Legea nr. 354/2004 "Pentru finanțarea învățământului de stat din fonduri publice se asigură anual o creștere a alocațiilor bugetare până la minimum 6% din p.i.b. în anul 2007", nu în anul 2006, așa cum eronat susțin autorii moțiunii. Iar noi, vă asigurăm, vom respecta legea.

3. În ceea ce privește titularizarea în învățământ, ea trebuie serios reconsiderată. În sitemul actual devii titular în învățământ încă înainte de a avea definitivatul în învățământ. Ai terminat facultatea, dai examen și devii titular și abia după 2 ani devii definitiv. Ești titular încă înainte de a-ți termina stagiul de practică, pe baza căruia obții un certificat care spune că poți să practici în învățământ. De aceea, noțiunea de titularizare trebuie serios reconsiderată.

În concluzie, apreciez preocuparea dumneavoastră pentru soarta învățământului, dar consider că moțiunea depusă nu se bazează pe o analiză serioasă, ca atare, este total lipsită de temei.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Trecem la dezbateri. Mai întâi din partea Grupului parlamentar al P.S.D. are cuvântul Petru Andea. Domnule deputat, aveți cuvântul. Iartați-mă! Să anunț și ordinea. Va urma doamna deputat Roberta Anastase din partea Coaliției.

 
 

Domnul Petru Andea:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Prezentat de la această tribună, învățământul românesc este ca și miticul Ianus, deci are două fețe. O față, n-aș spune care râde, dar care este, totuși, surâzătoare și încrezătoare, este cea prezentată de domnul ministru Miclea. Cuvintele care descriu această bucurie din învățământ se referă sau se concretizează în inițiative, dezbateri, progrese, alocații, calitate, programe și, bineînțeles, o cunună peste acest buchet de realizări este integrarea europeană, față de care învățământul românesc este atât de aproape.

Cealaltă față, prezentată în moțiune, se referă la inconsistențele legislative, și aș da exemplu numai reglementarea testelor naționale, fostă capacitatea, inconsecvențele în reglementări, și aș da exemplu doctoratul, graba fără treabă, și aș da exemplu Legea referitoare la masterat, pe care am aprobat-o în vară, treaba în grabă, mă refer la Legea calității, care a fost promovată prin ordonanță de urgență și dezbătută, ca atare în regim de urgență, finanțarea învățământului. Aici mi-aș permite iarăși o licență. Oricât de frumoasă ar fi rochia de mireasă pe care vrem să i-o punem învățământului, totuși, e limpede că dota sau zestrea nu numai că este scăzută, dar pare că scade în continuare.

Atitudinea față de școală este un subiect la care trebuie să reflectăm. Putem accepta pozițiile critice față de școală, față de starea ei actuală. Putem accepta chiar și viziunea scepticilor față de viitorul școlii. Putem înțelege că dascălii au devenit stoici în aceste condiții. Nu putem accepta și înțelege pe cei care sunt ironici vizavi de învățământ sau chiar cinici.

Dacă mă refer la statutul dascălului, noi ne-am obișnuit cu imaginea luminoasă a dascălului, apostol al neamului și așa mai departe. A fost și a rămas!

Iată, însă, că astăzi dascălii dobândesc noi "calități", sunt evazioniști, sunt organizați în găști și așa mai departe.

De ce trebuie să ne temem în ceea ce înseamnă viitorul învățământului românesc? Aș sublinia câteva din temele care sunt actuale: recentralizarea deciziei. Domnul ministru ne-a explicat că toate eforturile se fac pentru a se descentraliza decizia. Se îmbracă într-o gamă largă de structuri și se ascunde, de fapt, recentralizarea acesteia. Am să dau câteva exemple. Chiar la Legea calității, recent adoptată, dacă ne referim, se creează structurile naționale care promovează calitatea, care realizează acreditarea, evaluarea și așa mai departe. Este limpede că se recentralizează decizia.

Multe legi construiesc astfel de structuri naționale. Până se va ajunge jos, la autoritatea școlii este o cale foarte lungă.

Încă o problemă care pune în discuție decizia și subliniază recentralizarea ei. Se vorbește mult în sistemul de învățământ despre înlocuirea conducerii colegiale, mă refer la universități, cu o conducere managerială care să fie desemnată, firește, de cel care finanțează.

Este limpede că învățământul de stat este finanțat de stat. În consecință, cel care va manageria și va organiza structurile de conducere va fi statul, recte reprezentanul sau autoritatea în materie de învățământ, Ministerul Educației și Cercetării.

Deci, există pericolul ca renunțarea la conducerea colegială din universități să ducă la o recentralizare a deciziei.

Lipsa de dialog ar fi o altă temă. Foarte multe inițiative din acest an nu au parcurs dialogul necesar în societatea civilă, în școli, în sistemul de învățământ, în relația cu sindicatele. (Îi salut, că sunt prezenți la această dezbatere a moțiunii.

Regulamentul școlar recent introdus este un exemplu al acestei lipse de dialog sau al unui dialog scăzut.

Finanțarea învățământului este o temă. Sigur că suntem realiști: nu putem pretinde ca să se dea 6% în 2006. Nu putem pretinde, dar s-a promis! Actuala conducere, actuala alianță a promis că va da 6% încă în 2005, nu în 2007!

Domnul prim-ministru Tăriceanu spunea chiar aseară că sunt fonduri. Foarte multe evenimente economice arată că bugetul de stat este bine alimentat. Atunci, sigur că întrebarea este de ce nu vin aceste fonduri către învățământ? Pe scurt, suntem convinși că există posibilitatea ca 5% din p.i.b. să fie alocat în bugetul pe 2006. Se câștigă un procent. Dacă se rămâne la 4%, atunci toate criticile formulate, că vechea guvernare a acordat un buget insuficient, cad! Pentru că, dacă și actuala guvernare consideră că 4% este suficient, nu mai avem ce să discutăm pe această temă. Ce oferă acest 1%? Doar posibilitatea creșterii cu 50% a salariilor în învățământ.

Eu consider că este necesar ca principala direcție spre care merg fondurile suplimentare în 2006 să fie salariile dascălilor. Și este posibilă o majorare cu 50% a salariilor, dacă alocația va fi 5% din p.i.b.

Un alt subiect, l-aș sintetiza în două cuvinte cheie: furtuna portocalie. A "măturat" în învățământul românesc, în aceste câteva luni, aproape toate funcțiile de conducere din preuniversitar. Marea majoritate a inspectorilor generali, inspectorilor, directorilor de școli și așa mai departe au fost schimbați cu sau fără motiv, la termen sau fără termen și așa mai departe.

În numele depolitizării, de fapt, s-a realizat o politizare evidentă și excesivă a învățământului.

S-au operat reduceri sau întârzieri la programele sociale. Nu am să insist asupra lor, pentru că sunt convins că și alți colegi le vor aborda.

Un singur lucru aș dori să mai subliniez, nemaiîntâlnit până acum, și anume, blamarea performanței școlare.

Grupul P.S.D. a propus la 12 septembrie ca deputații să meargă în școli. Un ilustru reprezentant al puterii a spus: "Ce să facem în școli? Să-i îndemnăm pe copii să învețe carte?" De fapt, aceasta este întrebarea care și-o pune Coaliția la putere. Ce să facă Coaliția în școală? Chiar că n-au ce să facă! Sigur, un răspuns a dat domnul ministru Miclea: să plantăm copaci! Iată o preocupare care poate să suplinească restul problemelor cu care se frământă școala.

Dar faptul că performanța școlară nu contează, că performanțele ulterioare în viață nu sunt legate direct sau nemijlocit de performanța școlară este o teză extrem de gravă, poate însușită de foarte mulți dintre elevii noștri, care sunt bucuroși să înțeleagă că pot reuși în viață fără ca să performeze în școală. Sunt curios acum ce se va spune la Palatul Controceni, când vor fi primiți din nou olimpicii români. Care va fi mesajul pe care îl mai poate adresa președintele acestor elevi performanți?

În legătură cu măsurile. Sunt prezentate în moțiune o listă întreagă. Marea majoritate sunt realiste și pot să fie susținute. Ultima se referă la demiterea ministrului educației și cercetării. Eu aș vrea să spun deschis că nu sprijin și nu cred că aceasta este măsura panaceu care rezolvă toate problemele.

Domnul ministru Miclea se "așează" pe programul de guvernare. Inconsistența acestui program este cauza minusurilor și al scăderilor din învățământ, și dumnealui și orice ministru ar veni, dacă nu se schimbă programul... Domnilor, înainte de ministru, programul trebuie schimbat, și după aceea...

Voci din sală:

Pe directori cine îi demite?

 
 

Domnul Petru Andea:

Domnul ministru Miclea, după părerea mea, are valențe, ar putea să-și extindă portofoliul și la silvicultură, spre exemplu! Da?

Voci din sală:

Programul al cui este?!

 
 

Domnul Petru Andea:

Programul de guvernare este al Guvernului. Deci, dacă ar trebui demis, mai sus trebuie cerut.

Eu vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog, însă, să nu angajați discuții cu sala în timpul discursurilor de la tribună.

Doamna deputat Roberta Anastase. Urmează domnul deputat Nicolae Bănicioiu.

 
 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Cu toții știm că moțiunea prezentată astăzi nu este decât o nouă etapă din procesul de blocare a dezbaterilor pe marginea Regulamentului. Nu elevii, profesorii sau părinții sunt preocuparea echipei P.S.D.-P.R.M., ci păstrarea conducerii celor două Camere.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Grupurile parlamentare ale majorității proguvernamentale resping ferm această moțiune.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii).

Voci din partea dreaptă a salii:

Bravo! (Aplauze).

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Ați consumat 12 secunde și jumătate... (Râsete în sală și vociferări). Sigur, decideți dacă este bine să folosiți și celelalte secunde sau celelalte minute.

Domnul deputat Bănicioiu. Urmează domnul deputat Alexandru Știucă. Iertați-mă! Urmează domnul deputat Petre Popeangă.

 
 

Domnul Nicolae Bănicioiu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Numele meu este Bănicioiu Nicolae și, în calitate de fost student, nu de foarte multă vreme, și de fost lider al studenților, aș vrea să vă spun de ce eu susțin această moțiune simplă inițiată și citită azi în fața dumneavoastră.

În primul rând, dați-mi voie să vă citesc câteva pasaje din Programul de guvernare pe 2005-2008 al Alianței Dreptate și Adevăr.

O voce din sală:

Departe de adevăr!

 
 

Domnul Nicolae Bănicioiu:

Sau "departe de adevăr!", cum zic colegii mei, în care dumneavoastră promiteați "Reabilitarea școlilor din mediul rural, construirea de noi școli, dotarea cu utilități prin alocații de la bugetul de stat, alocarea unui fond de 100 de milioane de euro anual pentru aceste școli", promiteați "dotarea școlilor cu calculatoare, softuri educaționale și echipamente multimedia", promiteați, de asemenea, "cămine mai multe, mai bune și locuri mai multe în cămine și mai decente pentru studenți" și, de asemenea, promiteați "depolitizarea administrării învățământului". Dacă mai dăm două pagini aflăm de "mărirea investiției în învățământ", de cifra de "6% din p.i.b.", pe care dumneavoastră o promiteați pentru educație, și mai ales aflăm cum Guvernul României, Guvernul D.A. "va aplica o nouă filosofie în domeniul finanțării educației".

Dați-mi voie, domnule ministru, să vă spun că nici eu și nici studenții care v-au votat nu au descoperit această filozofie a educației nici chiar la lansările dumneavoastră de romane autobiografice, dar și acolo se vorbea despre o cu totul altă filozofie, aceea a euforiei bahice care se manifesta asupra hărților de geografie și nicidecum de locurile în cămin și de strategiile europene educaționale.

Vorbeați, de asemenea, de alinierea învățământului la nivel european. Cum se va face aceasta, domnule ministru? Cu șobolani în camerele de cămin? Cu șase studenți fiind cazați într-un dormitor? Și, mai ales, lipsa locurilor de cazare.

Domnule ministru, mai dați-mi voie să vă întreb un singur lucru: de câte ori ați vizitat campusurile studențești? Cel puțin în București, vă pot răspunde eu: niciodată.

De asemenea, ca membru în Comisia de educație, pot spune că intuiesc ceea ce înseamnă, sau lungul drum al reformei pe care a trebuit să-l parcurgă domnul ministru la conducerea acestui minister. Un drum al reformei de mii de kilometri, dar și acesta trebuie început cu un pas, iar acest pas domnul ministru refuză să-l facă, în mod constant, de nouă luni de zile pentru că este preocupat de altceva. Să apere ilegalități.

Ilegalitățile unor oameni, unor protejați ai domniei sale și aici mă refer și la domnul secretar general Gorun, mâna dreaptă a ministrului, cum chiar dânsul afirmă, care-și impune fiul într-un post, ocupând abuziv locul unor oameni din mediul rural și care, culmea, după ce este sesizat domnul ministru și de către mine și de alți colegi ai mei și de Victor Ponta, prin foarte multe interpelări și de presă, domnul ministru decide să-l promoveze, mai nou.

O voce din sală:

Să scapi de el trebuie să-l promovezi.

 
 

Domnul Nicolae Bănicioiu:

Exact.

Iar acea depolitizare a învățământului românesc a început tot la inițiativa domnului ministru prin schimbarea inspectorilor, a directorilor de școli și a directorilor din direcțiile din minister.

Poate ne spune domnul ministru cum doamna Blaga a reușit să ocupe funcția de director al Departamentului de justiție, neavând studii în acest domeniu.

În concluzie, vă pot spune că noi vom vota această moțiune și încă așteptăm ca acești pași pe drumul reformei să înceapă.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PSD și PRM.)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Petre Popeangă, urmează domnul deputat Alexandru Știucă.

 
 

Domnul Petre Popeangă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor deputați,

Dacă ar fi să adaug un moto acestei alocuțiuni m-aș opri la sintagma: n-ai carte, ai parte. Pentru că, în accepțiunea mea, aceasta este ideea care se desprinde din actuala politică a Guvernul în domeniul învățământului.

Ideea nici nu este greu de argumentat dacă ne referim și numai la discursurile rostite de unele personalități cu ocazia deschiderii anului școlar sau dacă privim câteva foi matricole ale altor personalități publicate în mai multe cotidiene.

Doamnelor și domnilor, la 15 ani de la evenimentele din 1989, degradarea învățământului la toate nivelurile, preșcolar, primar, liceal sau universitar, își găsește materializarea în mai multe componente, dintre care, doar din lipsă de timp menționez: analfabetism extins la peste 20% din populație; lipsa cronică a personalului didactic în anumite zone ale țării și slaba pregătire profesională a unei părți considerabile din cel existent; gratuitatea învățământului rămasă doar în litera legii, realitatea fiind departe de spiritul acesteia; discrepanțe semnificative între calitatea învățământului din mediul rural și a celui din mediul urban; pregătirea de cadre pentru domenii unele mai mult decât discutabile, în detrimentul pregătirii specialiștilor pentru domeniile cu adevărat importante pentru economia națională.

Populația este conștientă de această stare gravă de lucruri. Dintr-un recent sondaj de opinie publicat într-unul din cotidienele centrale a rezultat că peste jumătate dintre români consideră învățământul de astăzi mult sub nivelul celui practicat înainte de anul 1989.

În ultimul timp s-a încetățenit, voit sau nu, o idee deosebit de periculoasă, aceea că pentru a reuși în viață nu este imperios necesar să înveți, să te instruiești. Amintiți-vă sloganul: te uiți și câștigi. Consecința directă a acestei stări de fapt, reale, ca și a altora, datorate tot sistemului, a fost degradarea continuă a procesului de învățământ în toate formele sale, apogeul fiind atins în timpul actualei guvernări.

De ce s-a ajuns la această situație în condițiile în care, cu doar două-trei excepții, toți liderii marcanți, care au condus destinele României, au fost și sunt persoane cu pregătire superioară, mulți dintre aceștia doctori în științe, profesori universitari, academicieni chiar și care, cel puțin din această postură, ar fi trebuit să militeze pentru dezvoltarea acestui deosebit de important sector al activității sociale.

La această întrebare firească, de altfel, răspunsul nu poate fi decât unul singur: iresponsabilitatea guvernanților.

Cum poate fi apreciată altfel candoarea cu care Ministerul Educației și Cercetării anunța că doar 80% dintre școli sunt pregătite pentru noul an, cifră care, până la urmă, s-a dovedit a fi nereală deoarece foarte multe dintre unitățile de învățământ nu au nici până în prezent avizul sanitar.

Mult mai aproape de realitate, situația pregătirii noului an școlar a fost prezentată în unul din contidiene care menționa: "La data de 8 septembrie, situația spațiilor școlare, a igienizărilor este rezolvată per ansamblu doar în 60% din localități." Și alte structuri mass media au sesizat, la rându-le, această situație iar poziția acestora nu a fost una pasivă, din contră, într-o majoritate concludentă au criticat în termeni deosebit de duri condițiile în care a început noul an școlar 2005-2006.

Formula "Învățământul românesc a rămas repetent în ultimii doi ani" cu care unul dintre cotidiene titra un editorial a fost reluată, într-o formă sau alta, de majoritatea structurilor de informare.

Este cert că starea actuală a învățământului românesc este deosebit de critică și reflectă exact și în mod elocvent politica defectuoasă a actualului Guvern și în acest domeniu.

Încă se învață în localuri improvizate, un caz semnificativ fiind cel întâlnit în județul Vrancea unde sediul unei școli se află plasat într-o cârciumă. Foarte mulți elevi, unii chiar din clasele primare sunt nevoiți să parcurgă zilnic pe jos și până la 10 km până la cea mai apropiată școală.

În peste 50 % din școli, posturile didactice nu sunt ocupate în totalitate cu personal calificat, situație determinată atât de penuria educatorilor, învățătorilor și profesorilor, cât și de lipsa motivației materiale a acestora. Un exemplu în acest sens mi se pare deosebit de sugestiv. La unul din posturile TV, actualul ministru al justiției afirma că cel mai slab pregătit dintre magistrați încasează un salariu lunar de 60 de milioane de lei. Este foarte bine că se câștigă mult dar, în același timp, trebuie menționat faptul că un profesor universitar, cel care pregătește generații de magistrați încasează de câteva ori mai puțin. Să ne mai mire atunci rezultatele candidaților la examenele de definitivare pe posturi didactice la care nu se prezintă personal calificat, astfel că dintre miile de prezenți promovează câteva zeci? Să ne mai mire lipsa de interes a personalului calificat pentru posturile din învățământului românesc și opțiunea acestuia pentru alte activități, chiar necalificate, din țară sau străinătate, dar mai bine remunerate? Nu.

În loc să se ocupe de rezolvarea acestor categorii mari de probleme: baza materială, programe școlare și de pregătire a cadrelor didactice, salarizarea personalului, ca să menționez doar câteva, actualii guvernanți anunță noi măsuri, așa-zise reformatoare. Dintre acestea descentralizarea totală a învățământului care presupune, printre altele, titularizarea cadrelor didactice în fiecare unitate de către conducerile acestora și ale structurilor administrative locale mi se pare cel puțin fantezistă și periculoasă în același timp.

Aș dori să-i spun domnului ministru că o unitate de învățământ nu poate fi tratată ca o S.R.L. Cadrele didactice sunt lucrători cu capul și cu mintea și, în consecință, trebuie considerate din acest punct de vedere. Nu se poate lăsa la latitudinea structurilor administrative locale angajarea și menținerea în posturi didactice a acestui personal a cărui principală sarcină este de a instrui mințile tinerei generații.

De ce să fugă de răspundere? Nu cumva prin așa-zisa reformă domnul ministru își declină capacitatea de a conduce acest deosebit de important sector al vieții sociale? Dacă da, să lase locul celor care, cu adevărat, doresc ca învățământul românesc să fie ceea ce ar trebui să fie, formatorul generației de mâine.

În final, și numai pentru că timpul nu-mi mai permite, doresc, domnule ministru, să vă adresez două întrebări.

De ce disciplina "Istoria românilor" este tot mai marginalizată, programa acesteia tot mai diluată, iar la bacalaureat a devenit opțională?

De ce, din titulatura instituției pe care o conduce, a dispărut sintagma "național"? Educația, învățământul românesc nu trebuie să fie și național?

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea opoziției.)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul, în continuare, domnul deputat Alecsandru Știucă, se pregătește domnul deputat Stanciu.

 
 

Domnul Alecsandru Știucă:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Din nefericire, școala românească trebuie să suporte, la nesfârșit, experimente care fac abstracție de realitățile imediate ale învățământului.

Primul motiv de neliniște ni l-a dat programul de guvernare, construit în ansamblul său pe filozofia lui "re". Reașezarea învățământului rural, restructurare, reorientare, regândire, reașezare, compatibilizare. Ba, ne-a propus chiar generalizarea învățământului de 10 când tocmai prima serie încheia cursurile ciclului de 10 ani. Comitem, a câta oară, greșeala de a considera că totul începe cu noi, fără să valorificăm ceea ce s-a realizat bine și să vizăm cu prioritate problemele de perspectivă.

Este limpede că acum a început adevărata reformă, care va fi mai amplă, mai profundă, mai radicală decât tot ce s-a întâmplat până acum.

O primă consecință a acestui mod de abordare o reprezintă lipsa de consistență și coerență a programului legislativ la capitolul învățământ și nu numai. Măsurile radicale, ample și profunde se concretizează în doar 13 proiecte legislative, unele dintre ele cu stagii mai vechi, vizând modificări ale legii învățământului, statutul personalului didactic și Legii 288 pentru învățământul superior. Șapte dintre acestea se referă la reglementări de ordin financiar: creșteri salariale, indemnizații, burse, premii. După ce le-am promovat a apărut ordonanța de urgență care blochează totul, până când facem rost de bani.

Urmarea. În această toamnă s-a înregistrat cel mai mare exod al cadrelor didactice din învățământ. Foarte mulți și-au părăsit catedrele spre alte locuri de muncă.

Legea calității educației, cu referire la învățământul preuniversitar și universitar a reprezentat o preocupare centrală a Ministerului Educației și Cercetării, chiar a ministrului. De altfel, cu acest proiect ne-a și câștigat domnul ministru. Am sperat că, în baza acestei legi, determinăm o constrângere interioară pentru reglementări legislative care să-i complinească calitatea școlii românești. Tot ceea ce a urmat nu numai că nu s-a constituit într-un efort convergent în sprijinul calității și astfel, prevederile legii, în loc să constituie o finalitate pe termen scurt, s-a transformat într-un deziderat tot mai îndepărtat.

Iată cum, chiar Ministerul Educației și Cercetării a lucrat cu sistem la irosirea speranței în zile mai bune pentru învățământ.

schimbarea pe criterii politice (oare când vom înțelege că algoritmul nu acoperă competența) a directorilor de școli, a inspectorilor școlari, generându-se în acest sens o criză de sistem. Adică la nivelul întregii țări.

Amintim că la sfârșitul anului școlar 2004-2005, cu două luni înainte de încheierea cursurilor, în cancelarii se repartizau ore pentru constituirea catedrelor directorilor destituiți. Prin eliminarea directorilor am eliminat memoria instituțională, s-au blocat programele în derulare, s-a declanșat o criză managerială.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 63/2005 are drept obiectiv esențial blocarea de creșteri salariale, de posturi, de indemnizații, de premii, adică încă o blocare a calității educației. Școlile vor rămâne fără cadre didactice calificate, adică vor rămâne fără calitate.

Ministerul Educației și Cercetării, Guvernul avizează inițiative legislative care, sub pretextul eliminării unei prevederi discriminatorii și restrictive discriminează valoarea, adică țintește calitatea.

Recent, am avut în discuția Comisiei pentru învățământ o așa-zisă, luați termenul în multitudinea sensurilor lui, liberalizare a pretransferărilor, adică putem să ne schimbăm catedra din rural în urban chiar dacă, pe baza mediei la concurs, am ajuns în rural. Urmarea va fi că profesorii calificați din rural vor asalta catedrele din urban și ce rămâne în urmă, nu ne mai interesează.

Când interesul de partid o cere, nici un sacrificiu nu este prea mare, chiar dacă domnul ministru sacrifică prin avizul său cea mai frumoasă aspirație a sa, calitatea educației.

Sincer vorbind, nu ne-a frapat atât inițiativa cât, mai ales, avizul domnului ministru.

Hotărârea de Guvern din 6 iulie 2005 referitoare la organizarea doctoratelor începând cu anul universitar 2005-2006, prevederile acestei ordonanțe nu sunt în concordanță cu prevederile legale, cu legea învățământului, cu Legea nr. 288/2004. Dintr-o formă de învățământ postuniversitar, doctoratul devine un ciclu distinct al învățământului superior. Reglementările prezentei hotărâri de guvern intervin chiar în momentul când se organizează sesiunea de admitere la doctorat. Exclude de la organizarea doctoratelor institutele Academiei Române, situație fără precedent. Discriminarea pe motiv de vârstă, limita 70 de ani. Iorgu Iordan a condus doctorate la 90 de ani și a creat o excelentă școală de lingviști români. (Aplauze din partea opoziției.)

Modul de organizare exclude posibilitatea celor care au o vârstă de 40-50 de ani să se înscrie la doctorat.

Se preferă criteriile formale celor valorice. Iată ce spunea președintele Academiei: "dilema bătrâni sau tineri mi se pare o tristă, o nenorocită diversiune. România are nevoie de toate mințile creatoare și de toate energiile productive. Surprinzător, în orice țară civilizată, forul academic este consultat în problemele importante ale cetății, fie ele economice, sociale, culturale. La noi, acesta este exclus când se decid probleme care țin de învățământ, adică de acel domeniu denumit generic academic".

Un alt remarcabil profesor universitar și critic literar, l-am numit pe academicianul Nicolae Marinescu, întrebat ce părere are despre învățământul românesc, a răspuns laconic: haos. Dureros și, din păcate, nedrept dar adevărat, ca să mă refer la slogan care a dat numele DA.

Și, totuși, acest tip de politică școlară să fie oare tributar unor reflexe de mentalitate trădate uneori de înalți demnitari?

La deschiderea anului școlar, într-un mod original, un mare demnitar, domnul președinte al României, a gratulat în mod surprinzător școlarii și cadrele didactice: "N-am fost premiant, am tras chiulul, eu am ajuns ceea ce am ajuns chiar dacă nu am învățat. Când văd profesorii îmi să: Ha! Ha! Ha!" (Aplauze din partea opoziției.)

Cu așa ceva nu poți să te lauzi. Iar, uneori, confesiunea, cum este și în cazul de față, nu mai este necesară.

Închei cu un avertisment evident, ideatic, formulat de profesorul Nicolae Manolescu: "Poți trișa în multe părți. Poți trișa în critica literară, în roman, în poezie, dar în școală nu se poate trișa. Pentru că avem de-a face cu copiii și, după cum știm, de la Anderssen, copilul odată strigă: împăratul este gol. Și atunci s-a terminat."

Iată de ce susținerea prezentei moțiuni se constituie într-o constrângere de ordin moral interioară. (Aplauze din partea opoziției.)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Stanciu, urmează domnul deputat Marius Iriza.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Domnule ministru,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Sunt bucuros și trist în același timp.

Sunt bucuros că, în această perioadă în care tensiunile politice se acutizează, Parlamentul României, respectiv Camera și-a găsit timp să aducă acum, la început de școală, în atenție o temă extraordinar de actuală, învățământul românesc. Și cred că este un motiv de bucurie și pentru domnul ministru.

Sunt trist pentru că Puterea, fără să nominalizez care, a găsit de cuviință că unei astfel de teme poate să-i aloce 15 secunde. Este grav, această viteză cu care discutăm, regulamente în 26 de secunde, învățământul în 15 secunde. Evident că sunt tratamente ca să mai lungească anumite lucruri, dar aici cred că ați greșit.

Eu nu am venit la acest microfon să dau în ministrul Miclea, cum nu am dat nici în ministrul Andronescu, nici în ministrul Petrescu, nici în ministrul Marga și alți iluștri miniștri pe care i-am găsit. Pentru că, indiferent cine este pe scaunul acela, este sacrificat, cum sunt sacrificați toți care ocupă două ministere: Ministerul Învățământului și Ministerul Sănătății. Și vă spun eu că, în câteva luni, o să-l vedeți pe cel mai bolnav dintre bolnavi: Eugen Nicolăescu. Pentru că aceste ministere, dincolo de greșelile poate inerente pe care le fac miniștrii (și atenție, nici unul nu a dus mandatul până la sfârșit și atrag atenția și domnului ministru Miclea) aceste ministere care devorează oameni, nu sunt susținute de Guvern. De toate guvernele.

Este drept că printr-o anumită înțelegere tacită putere și opoziție, s-a reușit în legislatura trecută să se obțină o dublare a salariilor profesorilor universitari, o creștere cu circa 25 % în octombrie pentru cei din preuniversitar.

Aș dori, stimați colegi, să reușim să facem această înțelegere tacită și anul acesta. Să dublăm salariilor profesorilor din preuniversitare în acest an. Și acesta trebuie să fie, domnule ministru, obiectivul dumneavoastră, pentru că sunt convins că nu vreți să țineți scaunul până la sfârșit. Dublați salariile și plecați. Și cadrele didactice vă vor aproba.

Mi-a plăcut un cuvânt aici. O să-l dau scris celor care nu au vrut să cuvântez. Dar, vreau să vă spun un lucru și domnul ministru Miclea îl știe. În 2002, la Barcelona și anterior la Stockholm, Consiliul Europei, a fixat un obiectiv. Vi-l citez: "Europa va deveni până în anul 2010 cea mai competitivă și dinamică economie din lume, bazată pe cunoaștere și capabilă de a susține o creștere economică rapidă, cu locuri de muncă mai multe și mai bune." Consiliul European, unde vor merge și colegii noștri, în vizită, de luni încolo, a ajuns la o concluzie pe care noi o ignorăm, pentru că noi suntem oameni și mergem pe principiul: Fii om cu mine ca să fiu om cu tine. Și spune următorul lucru: oamenii reprezintă principalul bun al Europei și trebuie să constituie punctul central al politicii Uniunii.

Merg până acolo, încât spun: școala trebuie să fie punctul central al tuturor politicilor noastre. Dacă nu vom înțelege lucrul acesta, indiferent că astăzi stați în partea aceea și, peste un an, doi, după anticipate, stați în partea cealaltă, școala rămâne. Și, pentru aceasta, domnule ministru, trebuie să faceți tot ceea ce este posibil și, aș spune eu, imposibil, să obțineți ceea ce prevede legea. Legea nr.354/2004, deci făcută anul trecut: "Pentru finanțarea învățământului de stat din fonduri publice se asigură anual o creștere a alocațiilor bugetare până la minimum 6 % din produsul intern brut în anul 2007."

Domnilor colegi, anul acesta, după declarația proprie a domnului ministru s-a cam alocat 3,8. Deci acel 4 % s-a cam redus în fapt.

La Comisia pentru învățământ, un reprezentant al Ministerului de Finanțe a spus că s-a redus pentru că a crescut pib-ul. Este și asta ceva. O nouă politică.

Cum veți obține, domnilor, această condiție a acquis-ului comunitar în 2007 când, în proiecția pe buget pentru 2006 nu se prevede, domnule ministru, așa cum ați spus dumneavoastră 5 %.

Veți asigura, exact în 2007, când trebuie să intrăm în Europa saltul de la 4 la 7 %, cu 3 % dintr-un foc? Spuneți-ne acum, că plecăm toți profesorii la catedră că, vă dați seama, când revine 3 % din pib odată, trebuie să-l ronțăie cineva.

Vă spun foarte serios că sacrificați acest coleg al nostru, profesor, neacordându-i nici un ajutor și cred că distinsa noastră colegă, Roberta Anastase avea dreptul să-l sprijine. Pentru că subfinanțarea învățământului nu aparține lui Miclea, nu aparține doamnei ministru Andronescu, nu aparține domnului Marga, domnului Petrescu, domnului Maior, ci aparține unei tradiții proaste a guvernanților, care vine din comunism și trece dincolo de noi. Pentru că școala este privită încă, în mod aberant, ca o cheltuitoare de fonduri. Școala produce, școala este cea care asigură inovarea, școala este cea care dă valoare produsului.

Trebuie să înțelegem odată că, de la tractoare și prese supergrele, trebuie să înnobilăm creiere și nu poți înnobila creiere în școli cu chirpici și cu grupuri sanitare după șură.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat,

Vreau să vă semnalez faptul că ați depășit timpul pe care îl aveați alocat.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Îmi permiteți să închei. Probabil că s-ar putea să-mi cedeze Alianța D.A., că am înțeles că are timp disponibil, dacă dânșii... domnul Crin Antonescu, poate? Deci, îmi dă domnul Crin Atonescu, pe care l-am păstorit, 2 minute. Mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

E în ordine, puteți continua.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Deci, regret că nu putem face o dezbatere serioasă pe problemele școlii. Repet, nu sunt problemele unui ministru, sunt problemele unei țări și sunt problemele tuturor guvernelor.

Vreau să punctez. Salariile îndepărtează creierele românești de elită de școală. Nu mai avem tineri care doresc să se facă profesori! Dacă nu găsim o soluție, mediocritățile vor fi cei care vor ocupa catedrele.

Descentralizarea. A început descentralizarea din vremea ministrului Maior. Ea a continuat, în perioada tuturor miniștrilor. Ea continuă și sub Miclea. Nu ne putem opune descentralizării. Problema este cum o facem, în ce etape, în ce ritm și dacă asigurăm baza logistică acestei descentralizări. Altfel, ea nu va avea rezultate.

Reforma ca atare trebuie să fie, cum s-a spus aici, centrată pe elev, dar centrată și pe dascăl, este un binom pe care nu-l poți rupe și cred că domnul ministru înțelege asta.

Celelate probleme, cu doctoratul, cu al treilea ciclu de învățământ, sunt și trebuie dezbătute. De aceea, mă opresc aici, că timpul trece, și îl invit pe domnul ministru, ca de obicei, cum i-am invitat și pe ceilalți miniștri, să vină la comisii și să dezbatem pe îndelete aceste probleme și să găsim soluții. Astăzi nu am venit să crucificăm pe nimeni, găseam un prilej ca toți să ne solidarizăm pentru școala românească. Și, dacă e cazul, să facem, din minister, nu din ministru, vârful de lance al progresului României.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul Marius Iriza, urmează doamna Monalisa Gălețeanu.

 
 

Domnul Marius Iriza:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor deputați,

Din nefericire, indiferent că s-a numit Ministerul Învățământului, Ministerului Educației Naționale sau Ministerului Educației și Cercetării, din '90 până astăzi, toți miniștrii numiți în această funcție, ocupată odinoară de Nicolae Iorga sau Spiru Haret, au crezut că bulversarea învățământului înseamnă reformă. Acest lucru este cu atât mai vizibil în cele 9 luni scurse de la preluarea mandatului de către actualul ministru.

Surprinzător, la deschiderea noului an școlar, în mesajul său, domnul ministru Mircea Miclea îl pune la colț pe domnul Traian Băsescu, fostul său șef de partid: "Cine învață are mai multe șanse în viață. Cine învață este mai sănătos. Cine învață este mult mai respectat de ceilalți și știe la rândul său să respecte. Merită să învățăm!" Spre deosebire de Președintelui României, care, în aceeași zi, la Liceul "Xenopol", le explica elevilor că pentru a reuși în viață nu trebuie să fii premiant și nu e nevoie de prea multă știință de carte, dându-se exemplu chiar pe domnia sa.

Din acest punct de vedere, apreciem o parte din mesajul domnului ministru, care, cu siguranță, își aduce aminte de anii de școală. Și îmi permit să citez din cartea "Restul și vestul", la care a contribuit: "Nu știu dacă ai băut vreodată într-o încăpere unde întunericul e atât de mare încât aproape nu-l vezi pe cel de lângă tine. Spre seară, pluteam în ireal și am făcut pipi pe hărțile de istorie și geografie, numai așa, ca să fim siguri că suntem deasupra determinismului istorico-greografic."

Și asta nu e tot. Tânăr student, ministrul educației și cercetării de astăzi povestește: "Când nu-mi ajungeau banii din vânzarea cartelei, săpam gropi prin cimitir. Seara, mă urcam cu picioarele pe masă și strigam: "Trăiască morții, moară vii!" Și tot palierul de la cămin știa că a mai îngropat Miclea pe unul și dă de băut".

Toate astea, numai și numai pentru a-și demonstra respectul față de oameni, de care ne vorbea mai devreme domnia sa.

Domnule ministru,

Ați sesizat, sper, că semnatarii moțiunii au renunțat la a solicita demisia dumneavoastră, deoarece vrem doar să tragem un semnal de alarmă față de criza din învățământ, și sper că nu doriți să rămâneți în memoria colectivă drept gropar al învățământului românesc. Și, de aceea, permiteți-mi, domnule ministru, să dau eu de băut și să vă ofer un vin liturgic, luat de la o mănăstire din Moldova, ca să nu mai trebuiască să săpați și groapa învățământului.

Vă mulțumesc. (Îi înmânează sticla cu vin domnului ministru Mircea Miclea. Aplauze ale deputaților din Opoziție.)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul doamna Monalisa Gălețeanu, urmează domnul deputat Mihai Mălaimare.

 
 

Doamna Monalisa Găleteanu:

Domnule președinte,

Dumneavoastră doresc să vă spun că numele meu corest este Monalisa Găleteanu.

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor deputați,

În calitatea mea de slujitor al școlii românești, dar și în cea de parlamentar, membru al Comisiei de învățământ din Camera Deputaților, am considerat că trebuie să susțin, alături de colegii mei din Partidul România Mare, moțiunea intitulată: "Salvați școala românească!" Nu puteam să rămân indiferentă și vă invit și pe dumneavoastră, stimați colegi, să nu rămâneți indiferenți față de situația grea prin care trece școala românească.

Suntem direct responsabili de copiii acestei țări și față de dăscălimea română. Să nu lăsăm să se prăbușească sub ochii noștri singura vatră culturală în care se plămădesc tinerele vlăstare, în care se plămădește, practic, viitorul țării! Să nu lăsăm să se prăbușească școala românească!

În ședința de audiere a domnului Mircea Miclea, ministrul educației și cercetării, din cadrul comisiilor reunite din Camera Deputaților și din Senat, de la începutul mandatului său, i-am adresat domnului ministru mai multe întrebări în legătură cu platforma pentru învățământ din programul de guvernare, iar stenograma din data de 27 decembrie ne stă mărturie. L-am întrebat atunci pe domnul ministru cum își propune să realizeze depolitizarea învățământului românesc, pentru că acesta era unul dintre obiectivele majore trecute în programul de guvernare, la capitolul învățământ. Domnia sa a răspuns că își propune să realizeze acest obiectiv prin ocuparea tuturor funcțiilor de conducere din învățământ: inspectori școlari generali, inspectori școlari generali adjuncți, directori de școli, exclusiv pe criterii profesionale și manageriale, fără nici o ingerință a politicului în numirea acestora în funcție. Iar noi ne-am așteptat atunci că nu va loc nici măcar ingerința ministrului însuși.

Nici acum, personal, nu acreditez ideea că ministrul educației s-ar fi lăsat antrenat într-un astfel de fenomen, mai ales că domnia sa spunea, citez din cadrul acelor audieri (am aici o copie a stenogramei): "Trebuie să folosim abilitățile oamenilor, nu ideologia lor. Ideologia este o chestiune pe care trebuie să o luăm în seamnă în momentul în care ea perturbă calitatea actului educațional".

În fapt, la nivelul întregii țări, în acest moment în care dezbatem moțiunea "Salvați școala românească!", situația se prezintă astfel: aproape toți inspectorii școlari generali, generali adjuncți și 178 de inspectori din toate județele țării au fost înlocuiți cu membrii ai PNL și PD; 1.088 de directori de școli din județele țării au fost înlocuiți cu militanți ai PNL și PD. Cum s-a realizat acest lucru? Prin hărțuirea și intimidarea foștilor inspectori școlari generali, a directorilor de școli, cu amenințarea diminuării calificativului lor anual, oferindu-li-se ca alternativă la acest tratament umilitor o umilință și mai grea: demisia celui în cauză.

Oameni care în întreaga lor carieră profesională și managerială au obținut exclusiv calificativul "foarte bine" și care se aflau în timpul derulării mandatului de 4 ani, mandat obținut prin concurs și nu prin numire bazată pe ingerința politicului, s-au văzut invalidați pe post, pentru că au fost găsiți brusc ca necorespunzători pentru activitatea de management educațional. În realitate, acești oameni nu aveau altă vină decât aceea că au promovat un concurs în timpul guvernării PSD.

Știu că am putea fi acuzați și noi că, pe perioada mandatului de 4 ani ai Guvernului PSD, am fi numit directori care aveau culoarea politică a partidului nostru. Doresc să vă spun că aceste numiri au avut loc numai pe bază de concurs.

Marea nerăbdare a actualei Puteri de a-i debarca din funcție pe directorii numiți prin concurs, care aveau un contract managerial de 4 ani, acum, la debutul unui nou an școlar, și înlocuirea acestora cu activiști ai PNL și PD, ne confirmă o dată în plus faptul că actuala guvernare nu are nici o preocupare pentru creșterea calității în educație, ci se pregătește mai degrabă de alegeri anticipate și de aceea transformă școala românească într-o tribună electorală.

Din expunerea de motive formulată, din argumentele prezentate în moțiune, precum și din luările de cuvânt anterioare, reiese obligația și datoria constituțională a fiecărui parlamentar care și-a luat angajamente față de electoratul său ca, prin votul pozitiv pe care îl va da astăzi, să-și exprime susținerea față de respectarea legilor țării și față de stoparea experimentelor periculoase din învățământul românesc. Mă refer la respectarea Constituției României, art. 30 - referitor la libertatea de exprimare, art. 32 - dreptul la învățătură, art. 40 - dreptul la asociere, precum și la Legea învățământului și Statutul personalului didactic.

Avem datoria morală și obligația constituțională față de tânăra generație a țării și față de întregul corp didactic să punem punct acestor reforme experimentale cu efect necunoscut pe termen mediu și lung în societatea românească și să asigurăm elevilor, studenților și cadrelor didactice un cadru legal sănătos, condiții optime de muncă și învățătură, conform legilor țării.

Vă mulțumesc. (Aplauze ale Opoziției.)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc doamnei Găleteanu și îi dau cuvântul acum domnului deputat Mihai Mălaimare...

Voci din PSD:

Din partea PSD!

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Din partea Grupurilor reunite ale Coaliției, am înțeles că a obținut acordul grupurilor respective pentru această intervenție, în cadrul timpul pe care grupurile respective l-au alocat. Va urma domnul deputat Costache Mircea.

 
 

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnule președinte,

Spre deosebire de colega mea, care a vorbit înainte, vreau să vă confirm faptul că numele meu nu contează. Și când spun acest lucru, o spun de pe poziția unuia care știe că a trudit în teatrul românesc 35 de ani, pentru ca numele său să conteze. Am intrat în politică și am acceptat această soluție de a fi un soldat într-o echipă și o echipă nu are nevoie de 99 de generali și de 1 soldat, ci exact invers.

Vreau să vă spun că în teatru există o teză și e valabilă, potrivit căreia: "Are dreptate cine are succes". În politică, aici, în această splendidă sală, suntem din păcate niște prizonieri, niște prizonieri ai unui sistem, care, el însuși, este valoros, pentru că are succes.

În vest, acest sistem democratic al luptei politice, al moțiunii care este adusă în dezbatere de Opoziție și este inevitabil respinsă de Puterea care are majoritatea este un sistem de succes, pentru că propune o temă spre dezbatere, media o preia și lumea de afară știe dacă a votat bine și află ce va vota în viitor.

Sistemul în România, însă, a adus un răspuns dinspre lumea de afară. La fiecare 4 ani, lumea nu a votat un program, ci a votat împotriva celor care au fost la putere.

Am asistat și astăzi la un astfel de exercițiu, în care unii spun că totul este negru, în care, teoretic, alții spun că totul este alb, într-o lume în care știm cu toții sigur că dominante sunt griurile. Am mai asistat la o premieră și vreau să vă comunic că nu sunt fanul acestei idei (am 55 de ani și sunt un om de modă veche, îmi place să mă bat pentru ideile mele și îmi place să fiu învins atunci când am în față dușmani care merită să se bucure de respectul meu), dar jocul democratic de astăzi le dă dreptate și celor care au adus moțiunea, îi dă dreptate și distinsei colege, care face parte din valul tânăr al politicii românești, de a răspunde în 12 secunde. Și într-un fel și în altul, e corect, în conformitate cu jocul. Ce rămâne în afara problemei este exact problema.

Am irosit, în legislatura trecută, în care, aparent, aveam un alt tip de culoare și, de fapt, îmi slujeam educația, modul meu de a gândi și modul meu de a mă respecta și de a vă respecta pe dumneavoastră, am irosit o temă superbă, care era libertatea de expresie. Am vorbit, unii pentru, alții împotrivă, n-a înțeles nimeni nimic, unii au votat "da", alții au votat "nu" și ne-am regăsit astăzi, unii pe locurile de "da", alții pe locurile de "nu".

Astăzi vorbim despre învățământul românesc și spunem că este așa cum spuneți dumneavoastră. Și, stimată doamnă, și știți cât vă prețuiesc, și doamnelor și domnilor, și știți cât vă prețuiesc, și, domnule ministru, în bună parte, așa este! Sunt deputat de Botoșani și întrebați-mă pe mine câți copii fac 15 km pe zi până la școală, câte școli nu au cărți de 20 de ani și câte școli sunt încă neterminate! (Aplauze ale Opoziției.)

Dar, în același timp, stimată doamnă și stimați colegi, știți bine că absolut toată lumea se străduiește ca învățământul românesc să fie parte componentă a Programului de dezvoltare durabilă a României, a Programului de integrare europeană a României, de integrare demnă a României și că se fac eforturi.

Un distins coleg (și am să-i dau numele, cu speranța că mă iubește suficient ca să nu ceară drept la replică), domnul Andea, spune că îi recomandă domnului ministru Miclea să acopere și zona pădurilor, dacă nu mă înșel. Domnule Andea, sunteți un om extrem de simpatic, extrem de drăguț și eu am un post liber, în timpul dumneavoastră liber, la mine, la teatru, de director adjunct, și vă aștept cu dragoste să acoperiți și zona respectivă, cu 8 milioane, cât are un actor, de 35 de ani, categoria I, ca mine. Vă aștept cu drag să veniți și să vedeți ce înseamnă a-ți extinde preocupările și colo și colo.

Domnul Știucă vorbea (și, iarăși, nădăjduiesc în iubirea domniei sale) de faptul că avem sentimentul că totul începe cu noi. Distinse domn, vreți să vă spun câți oameni au fost dați afară în 2000 din învățământul românesc în județul Botoșani? Distinse domn, vreți să vă spun că, atunci când am construit programul de guvernare în domeniul culturii, înainte de 2000, am prevăzut că țara asta, căminele culturale, ar avea nevoie de o caravană cinematografică și vreți să vă spun că academicianul a considerat că "actorașul" gândește prost și a investit banii aiurea, în niște aparate care zac astăzi în 42 de cămine culturale? În loc să devină caravane cinematografice, cu care să mergem și să vizităm cultural oamenii care n-au simțit de 20 de ani că există cultură și pentru ei?

Închei spunându-vă că o temă atât de importantă precum învățământul românesc nu are nevoie de personalități pe care să le aplaude, fie partea stângă a sălii, fie partea dreaptă a sălii. Are nevoie de un efort colectiv, pentru ca în programul acesta al unei Românii europene să putem găsi împreună o cale cât de mică, o cale pe care să o putem aplauda în mod cinstit cu toții.

Am să cobor de la tribună același amorf și necunoscut deputat care sunt, dar vă rog din suflet să rețineți că ideea pe care v-o propun și pe care, de fapt, o aveți și dumneavoastră în agendele dumneavoastră merită să fie aplaudată de toată lumea.

Vă mulțumesc. (Aplauze ale deputaților din Majoritate.)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

În continuare, are cuvântul domnul deputat Costache Mircea, urmează doamna deputat Ecaterina Andronescu.

 
 

Domnul Costache Mircea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Pe fundalul disoluției statului român după 15 ani de ruinare programatică a economiei naționale, care a generat degradarea accentuată a vieții și decadentismul cultural actual, școala românească s-a îndârjit să reziste... și să funcționeze... și să producă valori, chiar și elite cultural-științifice, apreciate pe mapamond. Recesiunea economică și declinul social au adus învățământul în situația de a produce pe stoc, fără să răspundă unei comenzi sociale ferme și, prin urmare, fără să ofere tinerilor absolvenți posibilități reale de integrare socială, de afirmare, de desăvârșire a personalității, așa cum ar fi fost normal. Chiar și în momentul de față, învățământul nostru produc pe stoc, iar cine vrea să ne contrazică, arătându-ne drumul spre căpșunăriile hispano-lusitane, înseamnă că nu a înțeles rolul școlii într-o societate civilizată și demnă.

Rezistența îndârjită a școlii românești, în condiții de subfinanțare și fără finalitatea integrării cu cercetarea și producția, este un miracol care ține de calitatea umană excepțională a majorității cadrelor didactice. Deși umiliți de salarii jenante, de lipsa recunoștinței pentru osârdia lor, profesorii au închis ușa clasei și s-au cufundat în munca lor tenace, de făuritori de oameni, de specialiști, de personalități și de caractere. În răspărul tendințelor contemporane spre cleptomanie, arivism, rapacitate, spre viață de huzur fără muncă și spre degradarea a tot ce mai era nobil și peren în ființa națională, dascălii noștri au reușit să mențină școala românească la un nivel de performanță încă respectat în lume.

Instituție fundamentală, alături de armată și biserică, școala românească este astăzi cea mai curată bătaie de inimă a țării! Ea mai rezistă datorită slujitorilor ei, care nu primesc nici salarii conforme cu importanța socială a muncii, nici tichete de masă, cerute de sindicatele din învățământ și nici măcar tichetele de carte, propuse de subsemnatul printr-un proiect legislativ, respins cu entuziasm de plenul Camerei în legislatura trecută, deși, în alte țări, precum Franța, Ungaria și în altele, tichetul de carte funcționează și nu consideră nimeni că ar fi o practică desuetă, specifică anilor '50, așa cum mi s-a replicat de la acest microfon de către unii preopinenți, din păcate, profesori. Iar stimatul lider al Grupului liberal, domnul Crin Antonescu, a părăsit sala când proiectul acordării tichetului de carte pentru personalul didactic din România a fost supus votului comisiei!

Unii se întreabă ce rost ar mai avea cercetarea științifică și performanțele sistemului educațional în contextul actual, doar să fabrice valori în interesul altora? Așa că, vorba domnului Băsescu, pe ce atâta cheltuială, că, și așa, la țară, nu mai învață nimeni. Și tot dânsul dădea, deunăzi, la deschiderea anului de învățământ, un frumos și mobilizator exemplu tinerei generații, spunând: "Aveți în fața dumneavoastră un președinte care nu a luat premiu niciodată!"

În aceeași direcție, a nevoii de modele pentru tânăra generație, ne slujește și biografia domnului ministru. În calitatea domniei sale de întâi stătător al educației naționale, dânsul este un izvor nesecat de învățăminte de urmat, cum ar fi: testarea prafurilor psihedelice, a alcoolurilor și slăbiciunea declarată pentru aventuri galante. Personalitate complexă și pitorească, dumnealui, domnul ministru, le oferă tinerilor modalități lirice de autoeducație, probabil, desprinse din Rudyard Kipling, să învețe de la arbori, de la cireși..., pe viitor, probabil, și de la măceși, or de la..., de ce nu, de la cânepă, fie ea și indiană, ca să ajungă elevii noștri așa de manierați, încât să dea bună ziua la gâște! (Proteste ale deputaților din Majoritate.)

Mai nou, diriguitorii educației naționale, sub masca aplicării standardelor europene, vor să pună școala la picioarele rechinilor mai mari sau mai mici ai economiei de junglă, care nu mai au nevoie de personal calificat, de strungari, de sudori, nici de ingineri, maiștri, tehnicieni, proiectanți, nici măcar de familia ideală... (pentru că nu se aude:), cu bărbatul turnător și nevasta filatoare. (Sonorul revine la normal:) Vă rog să nu-mi tăiați sunetul, pentru că am încheiat! ..., ci doar de grăjdari analfabeți, slugi pe moșiile noilor latifundiari.

Așa stând lucrurile, în lipsa muncitorimii, distrusă ca o clasă cu potențial revoluționar, mai există o categorie socială pe care puternicii zilei o ignoră: studențimea, pivotul tuturor mișcărilor progresiste din lume. Și prea poate ca, într-o bună zi, ieșind din căminele insalubre, cu privirea împăienjenită de foame și de frig, studenții să constate dintr-o dată, ca în decembrie '89, că iar a făcut plopul pere și răchita micșunele, și, atunci, va începe reforma învățământului, dar nu numai reforma învățământului, ci adevărata reformă a societății românești.

Prin urmare, stimați colegi, susțineți prezența moțiune, ca un preambul pentru reformele viitoare. (Aplauze ale Opoziției.)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Vă rog să acceptați o pauză de un minut, ca să schimbați provizoriu președintele de ședință. Îl rog pe domnul vicepreședinte Rușanu să vină să continue această ședință.

Voci din partea majorității:

Chemați-l pe Mitrea!

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Noi suntem invitați să mergem la Palatul Victoria, pentru că domnul prim-ministru este extrem de îngrijorat de faptul că nu discutăm despre legile europene. Și vreau să... Vom merge acolo, bineînțeles, și îi vom spune...

 
   

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Din ce cauză nu merge!

 
 

Domnul Adrian Năstase:

...că noi vrem.(Domnul președinte este anunțat de cineva de la Majoritate)

Vine acum! Vine acum domnul Rușanu.

Și va merge la această întâlnire și domnul secretar Gheorghiof, așa că îl rog și pe domnul Albu, dacă poate să vină să-l înlocuiască.

Nu vreau să întrerupem această dezbatere, pentru că mai sunt doamna Andronescu, mai este încă un vorbitor de la PRM, sunt două drepturi la replică, răspunsul domnului ministru și, după aceea, votul și aș vrea să nu fragmentăm aceasă dezbatere. (După ce așteaptă un timp.)

Deci, eu vă invit să facem o pauză de două, trei minute și de îndată ce sosesc colegii noștri rog să fie reluate lucrările. Vă mulțumesc.

 
   

(În continuare, ședința este condusă de domnul Dan Radu Rușanu, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Fiți amabil, un secretar de ședință din partea stângă a sălii. Deci, rog, un secretar de ședință din partea stângă.

Continuăm dezbaterile asupra moțiunii simple.

Din partea grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Ecaterina Andronescu.

Doamna deputat, aveți 7 minute alocate.

 
 

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc frumos.

Domnule președinte,

Domnilor secretari,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am venit aici, în fața dumneavoastră, să dezvolt câteva idei, subliniez, cu aceeași bunăcredință cu care slujesc învățământul din România de un număr important de ani.

Și aș începe într-o ordine pe care eu o consider a importanței problemelor pe care sistemul de învățământ le are în acest moment. Poate că cea mai gravă dintre ele o reprezintă lipsa resurselor financiare. Și vreau să dezvolt puțin acest subiect, cu atât mai mult cu cât suntem în fața unei ordonanțe de rectificare a bugetului, care probabil va veni foarte curând spre aprobare, prin votul dumneavoastră, și suntem în fața, probabil, unei apropiate discuții pe bugetul anului 2006.

Parcă niciodată, ca acum, nu au fost atât de insuficiente resursele financiare, atât pentru investiții, cât și pentru salarii. De altfel, vreau să vă spun că am fost extraordinar de surprinsă să constat, în ordonanța de rectificare a bugetului, o diminuare cu 1.076 de miliarde a fondurilor destinate derulării programelor internaționale din împrumuturi de la B.E.I. și de la Banca Mondială.

Au fost aceste proiecte construite, tocmai pentru că ele, având în spate legi, aveau o finanțare asigurată. De aceea, o să vă rog de acum, și o să revin cu această rugăminte, când vom dezbate ordonanța să ducem înapoi suma proiectelor care au în spate o serie întreagă de lucrări începute, care ne pun în situația să ajungem la școli care să nu fie date circuitului școlarl, ci, dimpotrivă, să fie degradate lucrările deja începute.

Ați câștigat, stimați colegi de la putere, voturile profesorilor, cu cele două mențiuni pe care le-ați făcut în programul de guvernare, dar regret că trebuie să constat acest lucru, pe care nu le-ați respectat, sau cel puțin nu până acum.

Spuneați acolo faptul că Guvernul României va aplica o nouă filozofie în domeniul finanțării educației, și că învățământul va fi finanțat cu 6% din p.i.b. Vreau să dovediți acest lucru, dacă nu l-ați dovedit, prin rectificările pe care puteați să le faceți până acum. Deschid o paranteză și spun că, în precedenta guvernare, până la acest moment, erau mai multe rectificări, și de toate învățământul a beneficiat cu plus, să o faceți și la bugetul care va fi în discuție și la rectificările care vor veni.

Ați câștigat, de asemenea, voturile, spunând că veți face o creștere substanțială a salariilor. Și, surprinzător, pentru mine, a fost să constat că atunci când a fost promovată ordonanța de indexare a salariilor bugetarilor, profesorii lipseau din această ordonanță. Este o categorie care n-a știut să se bată pentru drepturile ei, dar este o categorie profesională căreia, cred, că toți îi datorăm ceea ce suntem astăzi, sau cel puțin o bună parte din ceea ce suntem astăzi, și cred că are dreptul la o mai mare atenție din partea noastră.

Acum, vreau să mă adresez dumneavoastră, domnule ministru, cu câteva dintre ideile pe care, de asemenea, vreau să le dezvolt, pentru că, după părerea mea, sunt în grădina dumneavoastră și dumneavoastră puteți să contribuiți la asanarea lor. Nu am avut niciodată exagerări în ceea ce am spus. Dar, vă rog să mă credeți că niciodată, ca acum, nu a existat o atât de mare politizare a școlii. Este o politizare fără precedent, și știu foarte exact ce spun. Eu vreau să-i spun domnului deputat Mălaimare, care de aici a spus ceea ce a spus în legătură cu judelțul Botoșani, că ar fi avut posibilitatea să spună, la vremea aceea, dacă aceste lucruri s-ar fi întâmplat, avea ușa ministrului întotdeauna deschisă. N-a făcut-o, și este surprinzător că spune acum, cu atât mai mai mult cu cât în județul Botoșani aveam un profesor, inspector general, cu totul și cu totul excepțional ca profesionist. Și nu se preta la o asemenea manifestare. Însă, este regretabil că domnul deputat nu a făcut acest lucru.

Domnule ministru, sunt convinsă că nu știți că în județul Vaslui au fost 17 inspectori demiși într-o zi. Cum putem să spunem că nu este vorba de politizare?! Într-un județ în care noi am păstrat inspectorul general din precedenta guvernare, îi urmează acum în funcție fiica domniei sale, care schimbă toți directorii puși în funcție de tatăl său. Spuneți-mi dacă acest lucru este cu putință a fi altfel interpretat decât ca o politizare. Și, deschid o paranteză și spun, că această doamnă inspector general a fost în precedenta guvernare promovată director de școală, director de liceu, deși era în funcție vicepreședinta uneia dintre organizațiile unui partid aflat acum la guvernare. A fost promovată ca director. Vreau să văd acum dacă un singur exemplu puteți da, de acest fel.

Domnule ministru, a venit în audiență - eu sunt deputat de București, așa cum știți - un tânăr director din Bolintin, de 35 de ani - șef de promoție, cu un masterat în management educațional - care a fost înlocuit din funcție după ce a pregătit în mod corespunzător școala pentru începutul anului școlar, a fost înlocuit din funcție de o profesoară care a susținut de două ori definitivatul, dar care are meritul de a fi vicepreședinta unei organizații locale a unui partid aflat la guvernare.

Stimați colegi aflați la putere, dacă faceți schimbări, căutați profesioniștii! Sistemul de învățământ are destul de multe probleme, ca înlocuirile pe care le faceți să nu le faceți pe criterii profesionale. Este păcat de acest sistem și de toate problemele lui.

Domnule ministru, din nou mă adresez dumneavoastră, și vă rog să mă credeți că mă adresez, repet, și cu bunăcredință și cu colegialitate, și cu știința faptului ...

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Doamna deputat, mai aveți un minut.

 
 

Doamna Ecaterina Andronescu:

Am înțeles. Și cu știința faptului că fotoliul acela nu este unul tocmai comod. Așteptăm noi, cei din sistem, pentru că eu mă consider un slujbaș al sistemului, care nu l-am părăsit niciodată, o mai bună comunicare cu ministerul. Pentru că este foarte greu de acceptat faptul că, după o întâlnire cu rectorii, care au în spate tot sistemul de învățământ superior, să apară o hotărâre de Guvern la 3 zile, de care noi, practic, să nu fi putut lua cunoștință din dezbaterile cu dumneavoastră.

De asemenea, tot dumneavoastră mă adresez, domnule ministru, cu rugămintea, atunci când dați exemple negative, fără îndoială, care există în sistem, să le dați punctual, pentru că altfel ele par o denigrare a întregului sistem, și nu cred că dascălii aceia, care-și fac meseria cu foarte multă dăruire, merită asemenea invective și cred că au nevoie de încurajarea cuvintelor dumneavoastră.

De asemenea, domnule ministru, v-aș adresa dumneavoastră rugămintea, pentru că sunt convinsă că, prin schimbările pe care le-ați efectuat la minister, nu ați reușit să găsiți echipele care să performeze și să preia din mers performanțele, să urmăriți cu atenție proiectele începute în guvernarea precedentă - dumneavoastră ați spus că veți continua - și care au serie întreagă de rămâneri în urmă: mă refer la informatizare, școlile din mediul rural sau școlile gimnaziale ar fi putut beneficia de calculatoare de la 1 ianuarie, și nu se justifică, și prin premiul pe care de curând l-a luat acest proiect, și care este cel mai mare premiu obținut vreodată de un proiect românesc, întârzierea aceasta de 8 luni de zile.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Vă mulțumim, doamna deputat, ați epuizat timpul.

 
 

Doamna Ecaterina Andronescu:

Închei, și vă rog să-mi dați voie să formulez fraza de încheiere. Acestui proiect i se adaugă cele cu rechizitele, reabilitarea școlilor ș.a.m.d.

Vă doresc, domnule ministru, ca imaginea dumneavoastră să fie rezultatul faptelor dumneavoastră, și în mai mică măsură rezultatul unor vorbe frumoase, pentru că vă doresc ca această imagine să fie trainică.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea grupului parlamentar al PSD.)

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Din partea grupului parlamentar al Partidului România Mare, are cuvântul domnul deputat Adrian Moisoiu.

Domnule deputat, aveți alocate 3 minute.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Pentru a arunca o scurtă privire asupra învățământului românesc, va trebui să mă refer la câțiva factori care influențează buna desfășurare a procesului instructiv-educativ:

1.Cine instruiește, adică profesorul.

Situația dascălului român este umilitoare, salariile lui fiind mizerabile. Pe ani ce trec, avem tot mai puțin dascăli. Cei care rămân se bucură de toate drepturile pe care Guvernul a hotărât să le acorde: dreptul de a plăti taxe; de a nu beneficia de analize medicale gratuite; de a nu li se deconta naveta; de a nu fi titulari în învățământ; de a fi la cheremul primarului, care, poate, înainte de a fi primar, a fost îngrijitor la școală; de a munci neremunerat sâmbăta și duminica; de a nu primi ce li se cuvine, adică un salariu corespunzător importanței sociale a muncii ce o prestează, dar cu obligația de a oferi servicii de calitate.

Din cele 242.890 de posturi didactice, 108.300 sunt ocupate de suplinitori și necalificați, adică 44,59%. Din 34.400 de profesori examinați la concursul de ocupare a posturilor didactice, 7.865 au fost repetenți, obținând note sub 5. Îngrijorător este faptul că 13.200 dintre candidați neobținând note care să le asigure titularizarea, adică între 5 și 6,99, se întorc suplinitori la catedră și vor continua să-și instruiască elevii.

Ce prestigiu vor avea aceștia?!

La concursul de ocupare a posturilor din învățământul preuniversitar s-au scos peste 42.000 de norme didactice și s-au ocupat aproximativ numai 19.000, rămânând în continuare peste 22.000 de posturi, în covârșitoare lor majoritate în mediul rural. Fie că sunt proaspeți absolvenți, fie că au ceva vechime în învățământ, calificații refuză să meargă la țară. Îi îndepărtează de școala rurală atât salariul mic și nediferențiat față de cel urban, cât și condițiile proaste de navetă. Primăriile nu-și onorează obligația legală de a deconta abonamentele, ca să nu mai vorbim de celelalte facilități promise și neaplicate vreodată: hectarul de pământ și locul de casă.

Guvernul nu acordă sporul de până la 85% pentru mediul rural. Ca atare, cu fiecare an crește numărul posturilor disponibile în mediul rural. La 8 septembrie mai erau 6.500 de posturi didactice neocupate.

După toate previziunile, acest deficit a continuat să crească, ca urmare a faptului că zilnic se depun la inspectoratele școlare, de către cadre didactice tinere, cereri de concediu fără plată, în general pentru ca astfel să poată să plece la cules de fructe prin alte țări. Estimăm că la această oră sunt depuse la nivelul întregii țări, minimum 1.500 de cereri.

2. Cine este cel instruit, adică elevul.

An de an, reprezentanții de frunte ai școlii românești au uimit lumea cu rezultatele pe care le-au obținut în diverse concursuri internaționale. Concomitent, însă, conform unor rapoarte elaborate de foruri naționale prestigioase, există județe, ca de exemplu Teleorman, Giurgiu, Călărași, Botoșani, Vaslui, unde analfabetismul este în floare și se înregistrează un abandon masiv, atât din cauza nepromovării testului la clasa a VIII-a, cât și din motive sociale.

3. Unde se instruiește, adică baza materială.

Ca în fiecare an, școala își începe activitatea într-o stare de subfinanțare cronică. Se spune că vom avea un p.i.b. de 5%, față de 3,81% cât era în 2004. Deci, nu cred că vom obține în continuare un p.i.b. corespunzător.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Domnule coleg, vă rog să încheiați, ați epuizat timpul!

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

4. Pe ce bază se instruiește, adică legislația în domeniu.

Ea ridică probleme, pentru că nu se poate aplica.

5. Cu ce se instruiește, adică finanțarea sistemului.

Este necorespunzătoare în clipa de față.

6. Și aici aș dori să dezvolt o clipă, și anume ...

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Domnule deputat, ați epuizat timpul de mult.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Am auzit, domnule președinte, dar permiteți-mi să închei. Din păcate, în învățământ este haos; nu știe stânga ce face dreapta; nu știe ministrul ce fac inspectoratele școlare; profesorii nu știu ce ar trebui să facă; elevii tratează școala ca ceva cât se poate de inutil, iar unii părinți sunt un mare, mare pericol în ceea ce privește calitățile didactice...

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Vă mulțumesc, domnule coleg, dar ați epuizat de mult timpul.

În continuare, drept la replică pentru domnul deputat Știucă Alexandru, 2 minute.

 
 

Domnul Alecsandru Știucă:

Stimați colegi,

Am fost inspector general. N-am schimbat pe criterii politice directorii de școală și m-am străduit să-l conving pe domnul ministru că este o problemă esențială, pe care trebuie să se bizuie toate demersurile Ministerului Educației și Cercetării. Dacă nu va avea oameni de școală în managementul școlar, toate proiectele noastre se vor irosi. Și, dacă s-a greșit, totuși, ce ne îndreptățește să persistăm în greșeală?

Vă informez, domnule deputat Mihai Mălaimare, că în curând, prin voința puterii, deci și a dumneavoastră, în ipostaza - din păcate - a aceluiași soldat printre mai mulți generali, veți respinge proiectul de lege privitor la acordarea celor 50 de milioane de euro pentru reabilitarea căminelor culturale din mediul rural. Chiar dacă sufletul s-a născut la sat, refacem infrastructura rurală, refacem agricultura și o facem să devină comercială și vitregim existența noastră, exact de ceea ce ne configurează identitatea.

Vom rata, iarăși, domnule deputat, șansa de a aplauda.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Vă mulțumesc.

Drept la replică pentru domnul deputat Andea Petru.

 
 

Domnul Petru Andea:

Era firesc, consider, ca licența mea artistică referitoare la Ianoș cel cu două fețe, la masca ce râde și cea care plânge, să atragă domnului deputat Mihai Mălaimare, specialist în mânuirea unor astfel de măști.

Eu aș vrea să spun că regret dacă trimiterea mea către alegoria domnului Miclea, la deschiderea anului școlar, referitoare la faptul că trebuie să învățăm de la copaci, a fost înțeleasă ca o malițiozitate. Nu. Probabil că un inginer ca mine înțelege mai puțin decât un psiholog, de unde și cum trebuie să învețe.

Deci, îmi cer scuze, dacă s-a înțeles ca o malițiozitate. Am o ofertă pentru un post de director adjunct la teatru. Sunt om de școală și cred că va fi greu să mă transform într-un actor care să joace altceva decât rolul pentru care s-a pregătit.

Dar, mă surprinde faptul, sau poate înțeleg eu greșit, că domnul Mălaimare nu-și găsește echipă în mediul profesional din care face parte, dacă acest post de adjunct este liber chiar și astăzi. Noi am fost membri în aceeași echipă, da?, și altcineva a întors fața sau masca dinspre noi.

În același timp, însă, vreau să spun că și la noi, la catedră, avem un post liber de conferențiar la protecție de înaltă tensiune. Veniți, domnule Mălaimare, la protecția noastră.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Din partea Guvernului, are cuvântul domnul ministru.

Domnule ministru,

Mai aveți alocate 24 de minute. Vă rog să nu depășiți.

 
 

Domnul Mircea Miclea:

Așa cum am spus de la început, refuz orice discuție a părții de circ. O las circarilor.

În rest, vreau să vă asigur că am reținut opiniile celor care au exprimat opinii de bunăcredință. Vreau să vă asigur că, pe mai departe, calitatea, compatibilizarea sistemului de învățământ și descentralizarea devin prioritare, și să vă asigur de toată buna mea credință pentru realizarea lor, și să vă asigur, de asemenea, pentru preocuparea pe care o am constant pentru creșterea finanțării în educație, atât la această rectificare bugetară, cât și pentru anul viitor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Vă mulțumesc, domnule ministru, pentru operativitate.

Doamnelor și domnilor deputați,

Urmează să ne pronunțăm asupra moțiunii simple, prezentată și dezbătută astăzi în Camera Deputaților. V-aș propune să folosim votul deschis, prin ridicare de mâini.

Cine este pentru această modalitate de vot? Vă mulțumesc.

Unanimitate. Nu mai este nevoie de ...

Supun votului moțiunea simplă.

Cine este pentru? Vă rog să numărați cu multă atenție. 99 de voturi pentru. (Vociferări)

 
   

Domnul Tudor Marcu (din sală):

Sunt 100 voturi pentru, și cu Duvăz.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Voturi împotrivă? 132 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Deci, cu 132 voturi împotrivă, 99 voturi pentru și 2 abțineri, moțiunea simplă a fost respinsă. (Aplauze.)

 
Dezbateri procedurale asupra Raportului la Proiectul de Hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaților.

În continuarea programului, continuăm dezbaterile asupra Regulamentului.

Pentru operativitate, neterminându-se programul, vă rog frumos, v-aș supune pentru operativitate să trecem deja la vot asupra Regulamentului.

Art.1.

   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă rog, procedură!

 
   

Domnul Victor Viorel Ponta:

Vă rog să-mi dați cuvântul pe procedură.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Deci, vă rog frumos, domnule secretar de ședință, să luați loc.

 
 

Domnul Victor Viorel Ponta:

Trebuie să-mi dați cuvântul pe procedură, îmi pare rău asta este...

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Vă rog frumos, nu v-am dat cuvântul, luați loc aici, este în timpul votului. Trecem la art.1.

 
 

Domnul Victor Viorel Ponta:

Nu-i nimic, rămân ca să-mi dați cuvântul pe procedură. Sunt secretar de ședință ... (Amuzament la masa prezidiului.)

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Da, domnule Ponta, aveți 1 minut pe procedură.

 
 

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule președinte,

Din păcate, nu cred că mi-ajunge un minut, pentru că este o problemă importantă, și cred că am nevoie de 12 minute ca să vă explic toate aceste lucruri de procedură.

Voiam doar să reiterez plenului ... (Rumoare.) Aștept ca să mă lăsați să vorbesc ca să mă auziți și dumneavoastră.

Domnule președinte de ședință, vă rog să asigurați liniștea în sală, pentru ca să pot să-mi expun punctul de vedere.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Domnule Ponta, vă rog frumos, continuați, că ...

 
 

Domnul Victor Viorel Ponta:

Continui numai dacă am siguranța că sunt auzit de colegii mei, care trebuie să aprecieze asupra problemei de procedură pe care eu o am de ridicat. Sper că nu dormiți....

Problema de procedură pe care doresc s-o invoc constă în faptul că la Biroul permanent am decis împreună că, în ziua de joi, programul constă în următoarea desfășurare: de la ora 9,00 la 10,00 discuții pe ordinea de zi, care era aceea. Din păcate, din cauza necesității unei ședințe comune a celor două Camere, ședință comună cerută de către grupul parlamentar al PNL, pentru a rezolva problema unui euro-observator din cadrul grupului PNL, care s-a retras, o cerință normală, pe care noi toți, cei prezenți, am acceptat-o și am încercat să dăm o mână de ajutor grupului PNL, pentru a avea la Strasbourg, la deschidere, delegația ... (Vociferări din partea dreaptă.)

Vorbeam doar de un gest de eleganță pe care noi l-am făcut față de grupul PNL și cred că era normal să facem în felul acesta, pentru că reprezentarea noastră la Strasbourg, chiar era foarte importantă, și cred că retragerea doamnei Turcan ... (Vociferări.) Da, a fost de procedură privind programul, îmi pare rău...Dar domnul Buda conduce ședința!?

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Vă rog frumos, procedură pe Regulament, domnule Ponta. Vă rog continuați, dar pe procedură, dacă se poate.

 
 

Domnul Victor Viorel Ponta:

Păi, pe procedură! Vorbeam de ordinea de zi și de programul pe care noi l-am stabilit la Biroul permanent. Și voiam să reinformez colegii că discutasem ca, de la ora 9,00 la ora 10,00, să avem ordinea de zi Regulamentul.

Din păcate, nu am putut să discutăm astăzi, de la ora 9,00 la 10,00, Regulamentul, dintr-o cauză neimputabilă grupului PSD, ci dintr-o situație specială, aceea a retragerii doamnei Raluca Turcan, de pe lista euro-observatorilor.

La solicitarea grupului PNL ne-am reîntâlnit ... (Vociferări) Dacă mă lăsați să vorbesc ...

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Domnule Ponta, dacă vorbiți pe procedură, aveți dreptul, dacă nu, vă retrag cuvântul. Vă rog foarte mult, pe procedură. Pe Regulament suntem.

 
 

Domnul Victor Viorel Ponta:

Pe Regulament ...

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Doamna Turcan nu este pe Regulament!

 
 

Domnul Victor Viorel Ponta:

Da, cererea doamnei Turcanu a fost o cerere regulamentară. Noi am înțeles să ne comportăm într-un mod elegant față de grupul PNL. Am fost de acord cu ședința Camerelor reunite, deci nu ne este nouă imputabil faptul că de la 9,00 la 10,00 nu s-a putut discuta Regulamentul.

În schimb, la Biroul permanent, am stabilit în unanimitate, și Comitetul Ordinii de Zi a fost de acord cu această propunere a noastră, ca după ședința de la 9,00 - la ora 10,00, cea pe care vă reamintesc că nu am putut s-o ținem din cauza... sau dintr-o situație specială a grupului Partidului Național Liberal, care a retras-o pe doamna Raluca Turcanu din grupul euro-observatori; am stabilit împreună că de la ora 10,00 până la finalul programului de dimineață, final care va avea loc deoarece ceasul este ... peste 6 minute, să discutăm moțiunea.

Dacă prin intervenția extrem de succintă a domnului ministru, pe care am apreciat-o cu toții, s-au mai păstrat încă 6 minute, noi nu putem acum, în plen, să schimbăm o hotărâre... 6 minute mai sunt, domnule coleg! În 6 minute termin.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Faceți propunerea, vă rog!

 
 

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Numai un pic și fac propunerea, nu fac propunerea, ci vă reiterez faptul că noi nu putem schimba acum o hotărâre luată de Biroul permanent și COZ, în unanimitate, prin care reluarea dezbaterilor asupra Regulamentului se va face începând cu ora 14,00 - în varianta în care, de la ora 9,00 la ora 10,00 - nu am putut să discutăm Regulamentul, reamintesc, datorită unei situații speciale a grupului Partidului Național Liberal, care a retras-o pe doamna Turcan.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Vă mulțumesc, domnule Ponta.

Procedură, doamna Muscă.

 
 

Doamna Monica Octavia Muscă:

Mulțumesc frumos, domnule președinte,

Au rămas de ieri câteva lucruri, câteva propuneri care trebuie votate acum și o să vă rog ca, după aceea, să votăm și timpul pentru discuțiile generale și timpul pe articole. (Vociferări)

Vă rog să supuneți votului.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Vă propun să trecem să votăm propunerea doamnei deputat Mona Muscă. (Vociferări, atmosferă încărcată).

 
 

Domnul Victor Viorel Ponta:

Domnule președinte,

Dumneavoastră nu puteți să faceți o propunere care să depășească mandatul pe care îl aveți, împreună cu domnul Albu și cu mine, ca secretar, de a conduce această ședință de dimineață.

În această situație, eu nu voi putea să rămân să asist la o încălcare a Regulamentului.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Păi, doamna Mona Muscă a făcut o propunere.

Deci, vă supun la vot propunerea doamnei deputat Mona Muscă, pentru limitarea luărilor la cuvânt la discuții generale.

Cine este pentru?

Voci din sală:

N-aveți cum să întrerupeți procedura, domnule președinte. (Vociferări din partea grupurilor PRM și PSD.)

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

A fost o propunere ...

 
 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte,

Vă rugăm să observați că n-aveți secretar de ședință și, prin urmare, ședința este nestatutară. Lipsă de procedură!

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Vă rog să luați loc în bancă. Domnii secretari, rog să-și ocupe locurile și să numere. (Vociferări.)

140 de voturi pentru. (Vociferări pe marginea faptului că nu este un secretar.)

Domnule Ponta, vă rog să numărați din partea cealaltă.

 
   

Domnul Victor Viorel Ponta:

Dacă-mi dați cuvântul pe procedură...

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Aici este locul dumneavoastră, ca secretar, nu acolo.

 
   

Domnul Victor Viorel Ponta:

Îmi pare rău, nu particip!

Voci din sală:

Este un abuz ...

 
 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte de ședință,

Pe procedură, sunteți obligat să dați cuvântul.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Nu sunt.

Abțineri?

Perfect.

 
 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Perfect. Puteți să vă abțineți dumneavoastră până mâine, nu aveți dreptul să cereți un vot când v-am ridicat procedură în numele grupului parlamentar ...

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Vă rog foarte mult să luați loc în bancă.

Domnule Podgoran, vă rog frumos nu vă enervați, păstrați-vă calmul caracteristic.

 
 

Domnul Radu Podgorean:

Domnule președinte de ședință, nu aveți dreptul să cereți fără să vă uitați în sală, fără să cereți procedură.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Vă rog frumos, păstrați-vă calmul...

Stimați colegi,

Vă rog frumos, luați loc în bănci. (Deputați din Grupul parlamentar al PSD se îndreaptă spre tribună. Domnul chestor Ioan Oltean încearcă să-i determine să meargă în sală, la locurile lor ")

 
 

Domnul Radu Podgorean:

Domnule președinte de ședință, ați încălcat Regulamentul...

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Stimați colegi,

Vă rog frumos să luați loc în bancă.

Domnule coleg Podgorean, vă rog eu frumos luați loc în bancă...Mai avem 5 minute până la epuizarea timpului... Vă rog frumos...

 
 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte de ședință... colegii mei din PSD, îi rog să ia cuvântul... Alo, luați loc! Vă rog frumos să luați loc în sală!

Vă rog frumos să luați loc în bancă. Radule, te rog frumos să iei loc în bancă!

Domnule președinte de ședință, ...

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Domnule coleg, suntem în timpul votului, nu puteți să luați cuvântul pe procedură!

 
 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Dumneavoastră sunteți în timpul votului de ieri, domnule președinte

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Domnule coleg, îmi pare foarte rău, suntem în timpul votului de circa 6 minute.

 
 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Aveți obligația să dați cuvântul pe procedură tuturor colegilor dumneavoastră. Aceasta este obligația, indiferent ce spuneți, aveți articolul în regulament, nu-mi dați mie voie să vi-l citesc, că este rușinos din partea mea, dar eu sunt de acord cu ceea ce vreți să faceți cu votul. Nu am nici o problemă în această chestiune, chiar acolo am rămas și ieri.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Vă mulțumesc. Atunci, luați loc în bancă.

 
 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Dați-mi voie să vă spun procedura Grupului parlamentar al PSD și după aceea dumneavoastră spuneți ce vreți.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Da.

 
 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Deci în momentul în care dumneavoastră ați spus ceva despre un vot sus la ședință, așa cum a spus și domnul Bejinariu, nu aveați doi secretari.

2. Eu am ridicat mâna, și dumneavoastră v-ați făcut că nu mă vedeți. Procedura mea este în felul următor: în numele Grupului social democrat noi cerem Comitetului ordinii de zi să se întâlnească de urgență pentru a discuta această problemă care este neregulamentară și pe care dumneavoastră ați făcut-o astăzi. Deci, cerem pauză de consultare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Deci, după exprimarea votului dumneavoastră, vom lua pauză de consultare.

Vă mulțumesc.

După exprimarea votului dumneavoastră vom lua pauză...

 
 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Nu aveți ce vot să exprimați, domnule președinte de ședință...

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

După exprimarea votului vom lua pauză de consultări.

Domnule Ponta, votul s-a exprimat atunci...

 
 

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Un minut, domnule președinte, dacă îmi dați cuvântul un minut, îmi reiau locul. (Vociferări, gălăgie, tropote, deputații PSD sunt adunați în fața tribunei.) Dacă îmi dați cuvântul...

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Avem 140 de voturi pentru, am înțeles că restul se abțin.

 
 

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Îmi pare rău, nu puteți, nu aveți secretari, trebuie să-mi dați cuvântul pe procedură. Radule!

Stimați colegi, ai mei, din PSD, mă lăsați să vorbesc? De procedură. Măi... Trebuie să-mi dați cuvântul un minut, vă rog frumos! Deci, domnule președinte,

  1. S-a încheiat programul.
  2. Nu aveți secretar.
  3. V-ați vorbit cu domnul prim-ministru Tăriceanu să invite președintele și vicepreședintele Camerei ca să întindeți o capcană.

Să vă fie rușine pentru chestia asta! (Strigăte, proteste, vociferări.)

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Deci, în urma comunicării, totuși, a votului, declar programul închis.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Reluăm ședința la ora 14,30.

 
   

- După pauză -

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Invit colegii secretari să ia loc la prezidiu.

Membrii Biroul permanent au luat decizia ca ședința în plen a Camerei Deputaților de astăzi să înceapă la ora 15,30.

Deci membrii Biroului permanent, în unanimitate, au luat această decizie. (Vociferări, proteste în sală.) Atunci, dacă vreți, continuăm cu voturi. Bun.

Până atunci, secretarii Camerei, dacă doresc să poftească la prezidiu. Secretarii Camerei, dacă doresc... Liderii de grupuri, vă rog frumos, rugați secretarii de ședință sau viceliderii să vină la tribună.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Iar ne păcăliți, domnule președinte? Păi, nu vă mai credem dacă ne tot păcăliți...

În unanimitate de voturi, dumneavoastră ați anunțat că Biroul permanent, în unanimitate de voturi, deci și cu votul dumneavoastră, a decis că ședința începe la ora 15,30. Atunci, dacă așa s-a decis în Biroul permanent, cu votul dumneavoastră, de ce încercați iarăși un puci?

 
   

Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:

Domnule președinte, când ne-am despărțit aici la finalul moțiunii, ați vorbit de ora 14,30. Înțeleg că a avut loc o ședință a Biroului permanent? Când a avut loc și cu ce atribuții a modificat ora de începere? Deci vrem niște precizări că e nervozitate în ambele părți. Când?

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Domnule Antonescu, trimiteți pe secretarul de ședință din partea PNL să poftească. Rugați-l să vină aici la prezidiu. De la 14,30 îl aștept.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Vreau să ne cerem scuze pentru această întârziere. Vreau să vă informez, ceea ce știați, probabil, că la ora 12,30 liderii partidelor politice au fost invitați la Palatul Victoria pentru o discuție în legătură cu activitatea... inclusiv cu blocajele din Parlament, ceea ce trebuie să facem în continuare, din puntul de vedere al unor priorități pe care să le agreăm, deci am stat la această întâlnire până acum un sfert de oră. Erau toți liderii partidelor politice acolo sau, în sfârșit, cu o singură excepție, și am convenit ca din aceste motive să propunem începerea ședinței în plen la 15,30 și am rugat prin ministrul pentru relația cu Parlamentul, prin domnul Olteanu, care era colo, să se transmită acest lucru, pentru că în sala respectivă comunicațiile erau, pentru telefoanele mobile, erau bruiate și din acest motiv noi nu am putut să sunăm.

Și am rugat să se facă această comunicare. Deci, eu am venit numai pentru a vă spune acest lucru și îl rog în continuare pe domnul vicepreședinte Mitrea să conducă lucrările.

Vă rog, domnule deputat. Aveți cuvântul.

 
 

Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să vă pun o întrebare care nu are nici un fel de caracter de partid, de grup politic, ci pur și simplu procedural și care ține de demnitatea Camerei. De când liderii partidelor politice sau primul-ministru modifică programul de lucru și ordinea de zi a Camerei Deputaților? (Aplauze)

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Da. Îl rog pe domnul Miron Mitrea să răspundă.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, sunt absolut de acord cu dumneavoastră. Am ridicat această problemă la începutul întâlnirii de la Palatul Victoria. Primul-ministru a spus că dânsul este și președintele Partidului Național Liberal și, cu această autoritate, vă transmite dumneavoastră și ne garantează că a vorbit cu dumneavoastră, liderii politici din Camera Deputaților, și că sunteți de acord cu ora 15,30. Era acolo și domnul Marko Bela care și dânsul a spus, și cu liderul de grup de la UDMR, a fost domnul Arpad de acord să începem la 15,30 a fost și liderul de grup de la Partidul România Mare. Singurul care poate ridica o problemă, pentru că n-a fost prezent, este domnul Cristian Rădulescu. Restul, toți liderii politici, dacă domnul... și eu am ridicat această problemă de două ori, am spus este incorect față de colegi. Vreau să mă duc... nu, eu vă garantez că am vorbit, este în regulă, începe la 15,30 ședința. Dacă atâta valorează cuvântul dânsului în ochii dumneavoastră, de acum înainte am să știu și am să mă supun la ce decidem aici, și nu la ceea ce spune domnul Tăriceanu. Îmi pare rău că l-am luat în serios. (Aplauze)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Da. Stimați colegi, și eu vă promit că data viitoare am să fiu mai atent atunci când o să accept invitații din partea liderilor Partidului Național Liberal.

În orice caz, mie îmi pare rău și pentru un alt lucru. Că am întrerupt lucrările, din punctul meu de vedere, nu am participat la conducerea până la sfârșit a lucrărilor de dimineață la moțiune, încercând, tot dintr-un motiv de eleganță, să nu întârzii la ... și domnul Ghiorghiof care este aici știe foarte bine, la întâlnirea la care eram invitați de către domnul prim-ministru și președinte al PNL, domnul Tăriceanu, împreună cu ceilalți șefi de partide și lideri politici.

Am crezut că fac un lucru de eleganță, repet, deși era neobișnuit să nu stau până la sfârșit și, în plus, să nu votez pentru o moțiune pe care o semnasem. Dar mi se pare extrem de ciudat că acest mod de reacție din partea noastră, a mea și, de asemenea, a domnului vicepreședinte Mitrea, și, de asemenea, este vorba și de liderul grupului politic din Cameră, domnul Hrebenciuc a fost la întâlnirea respectivă și cred că ... și l-am lăsat câteva minute în urmă, mai avea încă de discutat cu câțiva lideri anumite aspecte care noi am crezut că prezintă o anumită importanță. Dacă însă aceste lucruri nu prezintă importanță pentru liderii din Cameră, acest lucru, sigur, va trebui să fie luat în considerare pe viitor.

Stimați colegi,

Veți decide în continuare dacă astfel de întâlniri mai trebuie să mai aibă loc, poate că, într-adevăr, ele nu mai au sens. Din acest moment, îi predau conducerea lucrărilor domnului vicepreședinte Mitrea.

Da, vă rog să faceți o precizare.

 
 

Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:

Vreau să fac două precizări: eu nu am participat la nici o întâlnire, în afară de unele private, care sunt convins că nu vă interesează, cu nici un fel de demnitar politic al statului român, și doi, că și dacă ar fi avut loc o astfel de înțelegere, pentru demnitatea acestei instituții, ea s-ar fi formalizat într-o reuniune a Comitetului ordinii de zi sau ceva de genul acesta care, repet, să treacă prin filtrul decizional al Camerei. Această modificare... nu pot angaja în acest moment întregul grup pe care îl reprezint, dar vă spun, sub titlu personal, ca deputat, că nu accept ca programul acestei instituții să fie comandat prin telefon nici de la Palatul Victori, nici de la Palatul Cotroceni, nici de la Cornu, nici de la Golden Blitz, de nicăieri. (Vociferări, proteste, gălăgie.)

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Sunt absolut de acord cu ceea ce ați spus și voi veghea de acum înainte ca aceste lucruri să se întâmple exact așa cum ați spus. Vă asigur că voi urmări cu foarte mare atenție aceste lucruri.

Domnul Mitrea. (Aplauze din partea Grupul parlamentar al PSD.)

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Să-mi spuneți ce trebuie să supun la vot.

 
Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente în termenele stabilite.

Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie înaintate comisiilor permanente pentru examinare și întocmirea avizelor sau rapoartelor în termenele stabilite.

La Biroul permanent al Camerei Deputaților au fost înregistrate următoarele inițiative legislative:

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea contului general anual de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2004, precum și a contului general anual de execuție a bugetului asigurărilor pentru șomaj pe anul 2004, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, pentru raport comun - Comisiile pentru buget, finanțe și bănci ale Camerei Deputaților și Senatului; pentru aviz comun - Comisia pentru muncă și protecție socială a Camerei Deputaților, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a Senatului.

Termenul de depunere a raportului - 15 octombrie 2005.

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea contului general anual de execuție a bugetului de stat, a contului de execuție al bugetului Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate și a contului general al datoriei publice aferente anului 2004, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: pentru raport comun: Comisiile pentru buget, finanțe și bănci ale Camerei Deputaților și Senatului; pentru aviz comun - Comisia pentru sănătate și familie a Camerei Deputaților, Comisia pentru sănătate, ecologie și sport a Senatului.

Termenul de depunere a raportului: 15 octombrie 2005.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.42/2005 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul sanitar, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, pentru raport comun - Comisiile pentru buget, finanțe și bănci ale Camerei Deputaților și Senatului; pentru aviz comun: Comisia pentru sănătate și familie a Camerei Deputaților, Comisia pentru sănătate, ecologie și sport a Senatului.

Termenul de depunere a raportului: 15 octombrie 2005.

Aprobarea unei modificări în componența Comisiei de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii.

Da. Domnul Cristian Rădulescu a fost primul care a ridicat mâna, după aceea domnul Zgonea, după aceea colegul pe care...o să-i învăț numele, pentru că e mai tânăr. Ei, și eu eram la fel la început, să știi, Bogdan.

 

Domnul Cristian Rădulescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am de făcut un strict anunț formal, cu privire la componența Comisiei de mediere pentru soluționarea textelor la Proiectul de Lege nr. 183/2005 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii.

Grupul nostru parlamentar cedează locul său Grupului parlamentar al minorităților naționale, astfel încât domnul deputat Zegrean va fi înlocuit cu domnul deputat Vainer Aurel.

Vă mulțumesc.

În afară de acest strict anunț formal, voiam să mă refer la ceva care abordează fondul activității noastre.

În urmă cu exact o săptămână am avut și noi, grupurile parlamentare ale coaliției, momentele noastre de frustrare și de iritare referitoare la un vot care a fost dat atunci și pe care, în continuare, îl considerăm incorect. Această frustrare și iritare a colegilor din partea cealaltă a sălii o putem înțelege la un moment dat, în orice caz, nici unul dintre deputații noștri în urmă cu o săptămână nu s-a repezit de exemplu să-l bruscheze pe domnul chestor Nicolicea. Deci, momentul de luptă dintre domnul Podgorean și domnul chestor Oltean din grupul nostru, care își exercita atribuțiile regulamentare de chestor, este unul care nu face cinste Parlamentului și vom face o întâmpinare pentru sancționarea domnului Podgorean, la Comisia de disciplină. Nu dorim ca dânsul să exporte în Europa, ca euro-observator, aceste obiceiuri.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Puterii).

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat ați făcut o propunere de înlocuire a unui coleg în Comisia de mediere.

Supun propunerea făcută de domnul Cristian Rădulescu votului plenului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

A fost adoptată propunerea de înlocuire în Comisia de mediere, propusă de domnul coleg Cristian Rădulescu.

 
Dezbateri procedurale asupra Raportului la Proiectul de Hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaților.

Dreptul la replică, domnul Podgorean.

 

Domnul Radu Podgorean:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

O să-l rog, după ce am să îmi expun și eu poziția față de cele afirmate înainte, pe domnul chestor Nicolicea, să spună dacă a procedat la fel ca și domnul Oltean. Ceea ce n-am acceptat în comportamentul domnului chestor Oltean a fost faptul că m-a amenințat că mă prinde pe hol și-mi trage o mamă de bătaie și m-a înjurat de mama. (Consternare în sala de ședințe.) Lucrul acesta mi se pare a fi departe de ceea ce prevede regulamentul că poate face un chestor în exercițiul atribuțiilor sale.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul chestor Oltean, dreptul la replică. Vi s-a spus numele. Domnule Zgonea, lăsați-mă să terminăm aici, vă rog nu mai faceți presiuni spre mine.

O secundă, domnule Oltean.

Vreau să-l rog pe domnul coleg și pe alții, când vă ridicați veniți către microfon, e greu să conduci sala, e tensiune, vă rog fiți amabili și ridicați mâna în sală. Avem doi secretari foarte atenți, care vă înscriu pe listă.

Vă mulțumesc.

Domnule Oltean, aveți microfonul.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Nu pot decât să îmi exprim îngrijorarea față de imaginația extrem de fabuloasă a domnului Podgorean, pentru că dacă o să urmăriți o casetă, pentru că există înregistrarea acestei stări de fapt petrecută astăzi, o să vedeți că nu am făcut decât să-l invit în modul cel mai politicos să se îndrepte spre locul din sală, locul obișnuit, așa cum am făcut și cu alți deputați, fără a-i adresa nici cel mai mic cuvânt de jignire.

De altfel, nu cred că există în acest Parlament vreun om care poate să mă acuze că vreodată m-am manifestat în felul acesta. Apreciez imaginația domnului Podgorean, dar ea nu este de natură a fi în concordanță cu cele ce s-au petrecut în sală și cred că e mai mult decât jignitor și-i cer la modul foarte serios să facă dovada acelor afirmații, și nu să-l credem pe cuvântul de onoare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Podgorean.

 
 

Domnul Radu Podgorean:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aproape că accept scuzele domnului Oltean, dacă dânsul consideră că a spune cuiva că îți trag o mamă de bătaie și a-l înjura de mamă este o manieră foarte politicoasă. Eu accept lucrurile foarte politicoase.

Al doilea lucru pe care vreau să-l spun este că îmi pare rău că n-am ieșit imediat pe hol, pentru ca să am și un certificat medico-legal pentru a face dovada.

Și al treilea lucru pe care vreau să-l spun este că totuși mi se pare surprinzător că de față cu alți colegi care erau de la mine din partid și care pot depune mărturie, dânsul a găsit totuși de cuviință să-și ceară scuze, pentru că s-au comportat politicos cu mine. Este culmea politeții, să-și ceri scuze că ai fost politicos cu cineva.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da. Vă mulțumesc.

Putem considera încheiat acest...? Domnul Oltean? Nu a spus numele dumneavoastră deocamdată...

Domnilor, v-am rugat, lăsați-mă să conduc ședința!

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Va fi ultima mea intervenție pe această temă, pentru că este un incident care nu onorează Camera sub nici o formă. Vreau să vă spun la modul foarte serios că îi cer domnului Podgorean să facă dovada celor afirmate, pentru că, altfel, rămân jigniri aduse persoanei mele și nu mă voi mulțumi cu o simplă afirmație. Nu am adresat asemenea cuvinte și, în consecință, nu am bruscat pe nimeni în momentul în care mi s-a cerut să intervin în calitatea mea de chestor.

Nu mi-a făcut deloc plăcere modul în care a trebuit să-mi exercit atribuțiile, să mă învârt printr-o mulțime de colegi de-ai Opoziției, să-i rog să menținem ordinea în sala de ședință, dar de aici până la afirmațiile care mi se impută sau la un mod brutal de a acționa, mi se pare drumul prea lung.

De altfel, vă rog să observați, domnule președinte, doamnelor și domnilor colegi, în casetă, domnia-sa a fost cel care m-a împins efectiv, m-a împins, norocul că n-a fost de talia... n-a avut talia dumneavoastră, domnule președinte, că atunci, sigur, nu se știa ce se putea întâmpla. Dar acesta a fost marele meu noroc.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Eu încerc să vă rog și pe dumneavoastră, domnule Podgorean, și pe dumneavoastră, domnule Oltean, să punem capăt acestei... Domnul Podgorean...

Cineva până la urmă va accepta să nu spună numele celuilalt sau să nu folosească această regulă simplă, eu nu am încotro.

 
 

Domnul Radu Podgorean:

Domnule președinte,

Din respect pentru Cameră, indiferent de câte ori mi s-ar mai pronunța numele de cineva din partea aceasta, și nu am să folosesc vreo trimitere la culoare oranj a sălii, pentru că am înțeles ieri că este o formulă interzisă, nu voi mai da replică pe această temă.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule coleg.

Înțeleg că și domnul Oltean, dar ... sigur că este regretabil să avem asemenea discuții în sală, sunt mai multe lucruri care sunt regretabile în ultima perioadă, nu pot să fac, să spun ceea ce gândesc de la acest microfon și nu vreau să vă răpesc timpul coborând la același microfon.

Domnul Nicolicea.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

În primul rând, pentru presă, să se înțeleagă că numele meu a fost amestecat în acest incident, cu totul și cu totul nefondat. În ceea ce mă privește, în calitatea de chestor, trebuie să vă spun, colegi, că misiunea și a mea, și a domnului Oltean și a celorlalți chestori nu este o misiune plăcută. Când se înfierbântă spiritele. Și misiunea noastră este să menținem ordinea. Este adevărat, când suntem obligați prin natura funcției să menținem ordinea în sală, tonul trebuie să fie foarte politicos și am încercat să am un astfel de ton, chiar când colegii au vociferat, în momentul în care s-au conformat, eu am considerat că nu există nici un fel de incident, ca să îndeplinești misiunea asta trebuie să nu fii chiar atât de sensibil. Și scopul principal este ca să ne ducem la îndeplinire misiunea și să trecem peste aceste chestiuni personale.

Este adevărat că în cadrul Biroului permanent, văzând că se înfierbântă spiritele, am cerut să discutăm totuși care este maniera de a proceda și a duce la îndeplinire misiunea pe care ne-o dă președintele, pentru că de multe ori, nu sunt suficiente două vorbe spuse pe un ton calm și atunci, evident, nu ai ce altceva de făcut, decât să te întorci fără a-ți îndeplini misiunea.

În ceea ce mă privește, consider că nu am avut nici un fel de incident, cu nici un fel de coleg, aș putea să fiu, eventual un mediator între cei doi colegi care au avut incidentul astăzi, atât în calitatea mea de chestor coleg cu domnul Oltean, cât și de coleg de grup cu celălalt participant. Și, aș dori să încercăm cu toții să nu mai avem parte de astfel de incidente.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Stimați colegi,

Nu este prima oară când în timpul dezbaterilor la un proiect de lege există momente mai aprinse, au fost de-a lungul timpului, am fost și eu chestor, n-am avut probleme ca domnul Olteanu, de obicei mă făceam înțeles cu mai multă ușurință. Rog, însă, colegii să fie de acord că nu dimensiunea fizică a chestorului este cea care trebuie să impună respect și ordine, ci funcția pe care acesta o are și pe viitor îi rog pe toți colegii ca atunci când un chestor intervine și roagă să meargă într-o parte sau în alta, să restabilească ordinea în sală, să execute rugămintea chestorului. Consider acest incident neplăcut închis.

Domnul Zgonea s-a înscris la cuvânt. La punctul de pe ordinea de zi, care înseamnă dezbaterea raportului la Proiectul de Hotărâre privind modificarea Regulamentului, punct pe care îl avem astăzi pe ordinea de zi.

 
  Anunțarea depunerii moțiunii simple semnate de 111 deputați, cu tema Nepăsarea.

Domnul Zgonea.

 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte,

Înainte de acest lucru, pe chestiune de procedură. În temeiul art. 112 din Constituția României și a Regulamentului Camerei Deputaților, Grupul parlamentar Social Democrat din Camera Deputaților depune o moțiune simplă, cu tema "Nepăsarea".

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog să mi-o dați.

Doamnelor și domnilor colegi,

Am primit o moțiune simplă, semnată de 111 deputați, titlul moțiunii este "Nepăsarea", nu vă pot spune ce conține, că n-am apucat să o citesc. Am s-o înaintez președintelui Camerei Deputaților, ca să decidă când va fi dezbătută și să anunțe Guvernul.

 
Dezbateri procedurale asupra Raportului la Proiectul de Hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaților.

Intrăm în ordinea de zi...

Domnul Hrebenciuc.

 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule președinte,

Vă mulțumesc că mi-ați dat cuvântul pe probleme de procedură.

Vreau să informez colegii noștri din Camera Deputaților că a avut loc o întâlnire la domnul prim-ministru Tăriceanu, în calitatea lui de lider al Partidului Național Liberal și în acest context vă cer o pauză de consultări cu propriul meu grup, să-i informez cu ceea ce s-a discutat la Guvern, pe acest subiect, pentru că sunt chestiuni care privesc Camera Deputaților și strategia noastră pentru zilele următoare.

Vă cer 45 de minute.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

30 de minute pauză de consultări. Ne vedem la 16,20. -După pauză-

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Rog liderii de grupuri să invite colegii în sală. Rog liderii de grupuri parlamentare să invite colegii în sală, în special P.S.D.-ul și P.C.-ul, care lipsesc în totalitate.

Stimați colegi,

Înțeleg că aseară, cel puțin așa mi-a transmis domnul vicepreședinte Bolcaș, care a condus ședința, au rămas trei variante care urmau să fie decise prin vot, și anume varianta nr. 1: constatarea nulității avizului Comisiei juridice; varianta nr. 2: constatarea nelegalității avizului Comisiei juridice și trimitere la Comisia juridică pentru reavizare, și varianta nr. 3: constatarea neregularității avizului și trimiterea la Comisia de regulament, pentru a decide ce trebuie să facă cu avizul.

Da, domnule deputat.

 
 

Domnul Vasile Emilian Cutean:

Domnule președinte, îmi cer scuze că întrerup, dar cred că nu putem trece mai departe, până nu clarificăm situația creată de avizul Comisiei juridice. Nu putem trece, pentru că un număr de 300 de demnitari, două zile (Vociferări în sală) au dezbătut gravele încălcări ale unor colegi de-ai noștri care sunt membri în Comisia juridică. Nu cred că este normal ca un elev, că tot am vorbit de învățământ, care își modifică nota în catalog să ajungă până la exmatriculare, iar un coleg de-al nostru care modifică niște documente oficiale și care au o gravitate mult mai mare și implicații mult mai mari să nu pățească nimic! (Aplauze din partea P.S.D.-ului).

Nu este normal să discutăm în contradictoriu atâtea zile, iar cel care se face vinovat de această problemă, să ne ignore de acolo din colț și să vocifereze doar în pauze și să ne jignească.

Cel vinovat nu ne ignoră pe noi, domnilor! Ignoră milioanele de oameni care ne-au trimis pe noi aici, iar eu nu pot să accept acest lucru, da?!

Domnule președinte,

Vă rog să-l invitați pe domnul deputat Știrbeț să dea explicații Camerei, în legătură cu ceea ce s-a întâmplat la Comisia juridică și mai doresc, domnule președinte, să solicitați ca diurna de ședință pe cele două zile ale colegilor noștri să fie imputată domnului deputat Știrbeț.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Rădulescu.

 
 

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule președinte,

Îmi fac o datorie de a vă aduce aminte, este adevărat, s-ar putea să nu vi se fi lăsat înscrierea corectă a ceea ce s-a discutat ieri, că domnul președinte Bolcaș, care a condus ședința până ieri seară ajunsese exact la momentul în care epuizate fiind luările de cuvânt pe procedură, a dorit să supună Camerei Deputaților la vot cele trei lucruri degajate din cele câteva zeci de intervenții care au avut loc pe această temă. Și votul era tocmai gata să se producă, dar noi încheiasem lucrările, deoarece s-a depășit ora 21,00.

În luarea mea de cuvânt care, de altfel, a fost și ultima, înainte de încheirea lucrărilor de ieri, am și specificat că ne revedem astăzi în ședința de după-amiază, ca să începem cu ceea ce n-am făcut ieri, deci cu votul. Și v-aș ruga să purcedem la aceasta.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Călian era înainte, iartă-mă, domnule Niță. Mă iertați, domnule Rădulescu, aceasta este informația pe care am primit-o, aceasta am și spus, că am trei puncte diferite pe care vreau să le supun votului plenului.

 
 

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că după atâtea păreri pro și contra, ar fi bine să ascultați și o părere oarecum neutră, dar să o ascultați din partea unui membru al Comisiei juridice. Fac parte din Comisia juridică și, personal, fără să fiu de o parte sau de cealaltă, vă spun foarte sincer, consider că din punct de vedere juridic, să spun așa, avizul pentru acest proiect de hotărâre a fost dat corect, pentru că acest (Aplauze din partea dreaptă a sălii) proiect de hotărâre a fost înaintat Comisiei juridice în avizare.

Vreau să vă spun foarte sincer că pe parcursul ultimelor 8 luni, de atunci de când noi ne-am început mandatul, au fost zeci sau poate chiar mai multe proiecte de hotărâri, date în avizare Comisiei juridice, care și-a dat avizul pentru constituționalitatea lor, în cinci secunde chiar! Nu cred că trebuie să cronometrăm în cât timp se dă un aviz de constituționalitate!

În schimb, problema este alta. Singura problemă pe care eu o văd este cea legată de cvorumul la această ședință. Stenograma poate foarte simplu să lămurească acest lucru. Dacă au fost în momentul votului doar 12 membri ai Comisiei juridice, atunci, cu siguranță că votul a fost nelegal. Acest lucru se poate verifica în stenogramă. Nu am văzut stenograma, pentru că nu mi-a fost pusă la dispoziție, din păcate, încă. Dar se pare că pot să intru în posesia ei și este suficient de edificator acest lucru.

Consider că, de luni, această săptămână a fost cea mai grea săptămână și cea mai stresantă, în special pentru dumneavoastră, cei care vă luptați pentru un țel bine definit.

Ne-am speriat astăzi când am văzut că se întârzie o oră, două, dar uităm că luni am stat 5 ore să așteptăm să înceapă o ședință.

Voci din sală:

Marți!

 
 

Domnul Petru Călian:

Marți, mă scuzați! Efectiv demnitarii din Camera Deputaților au fost pur și simplu marginalizați. Au fost nebăgați în seamă, au dat dovadă de răbdare, dar și răbdarea până la un moment dat se acceptă. Ea are o limită, ca și orice alt lucru.

De aceea, astăzi, după atâtea pauze lungi și dese, cred că ar fi cazul să nu tragem doar la palmares, să punctăm în rândul fiecăruia faptul că am luat cuvântul de la înalta tribună a Camerei Deputaților, fără să finalizăm ceva.

Este cazul să nu mai lucrăm într-un mod steril și, într-adevăr, să trecem la treabă.

Am o propunere concretă: în cazul în care stenograma dovedește faptul că nu a fost cvorumul legal în Comisia juridică, să stabilim o oră, astăzi, de la care să se întrunească Comisia juridică și să dăm un termen de trei ore, în care să dăm acest aviz, în condiții de legalitate. Și cu această propunere, dacă Comisia juridică, de disciplină și imunități se întrunește, în trei ore am rezolvat problema și putem să mergem mai departe, spunând că am făcut, totuși, ceva în această săptămână, util pentru cei care așteaptă de la noi atâtea legi bune.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Niță.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur, colegul nostru are dreptate, probabil 3 zile ar trebui, dat înapoi pentru aviz. Dar, trecând la chestiunea zilei, să spun așa, domnule președinte, cele trei propuneri de vot care v-au fost lăsate de către domnul Bolcaș sunt părerile domniei sale, nu sunt părerile noastre. Acestea au fost concluziile pe care domnia sa le-a tras din discuțiile care au avut loc în Cameră. Noi nu suntem de acord cu un asemenea punct de vedere, pentru că noi credem că ceea ce s-a întâmplat la Comisia juridică este absolut ilegal și atunci trebuie neapărat să luăm măsuri cu această chestiune.

De asemenea, cred că este necesar ca dumneavoastră, în spiritul art. 102 din Regulament, să trimiteți la Comisia de regulament proiectul de regulament, pentru a-l rediscuta și pentru a avea un aviz corespunzător, legal. Sau, al doilea element pe care puteți să-l faceți, să suspendați ședința până când Comisia de anchetă va avea un rezultat asupra a ceea ce s-a întâmplat în Comisia juridică.

Deci, din aceste două propuneri o puteți alege pe care vreți dumneavoastră, dar în mod cert că astăzi noi nu putem continua dezbaterile până nu vom avea un rezultat clar al Comisiei de anchetă cu ceea ce s-a întâmplat în Comisia juridică.

După părerea mea, este inacceptabil ca o Comisie juridică din Parlamentul României să-și permită să încalce regulamentul și legea.

Atunci, ce trebuie să le cerem cetățenilor acestei țări dacă noi, cei care facem legi, procedăm în asemenea manieră?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă citesc art. 102, să vedem dacă-l putem interpreta la fel: "Când dezbaterea amendamentelor relevă consecințe importante asupra proiectului de lege sau propunerii legislative, președintele Camerei Deputaților poate trimite textele în discuție comisiei sesizate în fond, cu stabilirea termenului de prezentare a punctului de vedere.

În acest caz, autorii amendamentelor au dreptul să fie ascultați în cadrul comisiei. Același drept îl au și reprezentanții Guvernului".

Când ajungem la amendamente și dacă vor fi amendamente care vor ridica această problemă, am să apelez art. 102. În cazul de față nu am cum să apelez art. 102, cu toată prietenia față de dumneavoastră.

Domnul Iordache.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Din punctul meu de vedere, în Comisia juridică au fost două momente când a fost lipsa cvorumului: momentul în care a fost introdus pe ordinea de zi a Comisiei juridice acest nou punct privind regulamentul. Și al doilea moment, în care, printr-un vot a fost avizat după aproximativ un minut acest regulament în care, din punctul meu de vedere, sunt cel puțin 15 texte neconstituționale.

Ceea ce vreau să rețineți dumneavoastră, mi se pare anormal, într-un minut, un regulament care are 371 de amendamente să se poată da un vot favorabil! Ori se dădea un vot favorabil în cunoștință de cauză pe 1, 2, 3 articole pe care le consideram neconstituționale, dar nu putem da un vot în bloc pe un regulament să-l considerăm tot constituțional sau neconstituțional.

Cu toată considerația pentru colegii din Comisia de regulament, fiecare dintre noi avem și bune și rele și scăpări în munca pe care o desfășurăm, dar la un vot pe care-l dădeam într-o comisie, trebuia să analizăm cel puțin unul sau două din aceste amendamente, care fiecare dintre ele puteau avea mai multe scăpări neconstituționale.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Zgonea.

 
 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Discuția de ieri seară, care este un capitol extrem de interesant din istoria Parlamentului Camerei Deputaților s-a oprit cu bucurie la ora 21,00, uimit fiind președintele de ședință de argumentația pe care colegul său, domnul Tudor, i-a adus-o, că supune la vot trei chestiuni care au ca fundament o ilegalitate și că din această perspectivă regulamentul nu-i permite să supună la vot ceea ce este ilegal și este neregulamentar. Și aceasta a fost dezbaterea finală, în care domnul Bolcaș, președintele de ședință atunci, distinsul nostru coleg și avocat, s-a simțit în acel moment într-o zonă în care și-a dat seama că supune la vot trei variante ale unei chestiuni ilegale și neregulamentare. Drept pentru care, a acceptat pauza pe care colegul său, domnul Popeangă a cerut-o în numele Grupului România Mare, tocmai pentru a nu fi într-o zonă delicată în activitatea sa parlamentară.

Eu personal și având și discuțiile pe care le-am avut cu colegii din Grupul parlamentar Social Democrat din Camera Deputaților sunt de acord în acest moment cu domnul Tudor. Este foarte greu să vii în plenul Camerei Deputaților și să supui ceva ce nu există și să consideri că există și să stabilești pentru acel ceva care nu există trei variante: a), b) și c). Vă readuc aminte că aceste trei variante au fost propuse de către partea dreaptă a sălii, domnule președinte, ca variante extremis pentru a se ajunge la un vot de credibilizare a unui act care nu are nici o susținere regulamentară sau o susținere juridică, fapt confirmat, de altfel, și de președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților, domnul Sergiu Andon, căruia îi port un respect deosebit, poate mai deosebit decât până ieri, datorită verticalității și faptului că, trebuie să recunoaștem, ieri a fost omul zilei.

Astăzi, un distins coleg de-al meu, domnul Călian, a venit aici la microfon și a spus că dacă prima chestiune este neregulamentară, intrăm în a doua chestiune care este regulamentară, cvorumul care este prezentat în stenogramă și pe care domnul președinte al Comisiei juridice a spus că-l pune la dispoziția tuturor parlamentarilor, deși ieri am dat un vot contra acestui lucru și mi s-a părut o chestie extrem de curioasă și acea ședință s-a terminat că, până la urmă, domnul Bolcaș nu ar mai fi vrut să supună la vot trei chestiuni ale aceluiași subiect care erau ilegale și care aveau fundament neregulamentar.

De aceea, domnule președinte, eu cred că în acest moment noi ne aflăm în aceeași situație în care am fost și ieri, în afară de propunerea hilară și distractivă, am crezut că sunt la 1 aprilie, de la ora 12,56 de astăzi, în care cineva propunea sistarea lucrărilor și procedură de urgență pentru sistarea dezbaterilor generale, unde nu exista procedură de urgență. Dar aceasta este altă problemă.

Domnule președinte de ședință, dumneavoastră aveți mai multă experiență parlamentară ca mine. În acest moment noi discutăm despre un aviz transmis Comisiei de regulament și un raport suplimentar care nu a îndeplinit votul Camerei Deputaților de săptămâna trecută, fapt transmis de noi de vinerea trecută și de vineri suntem blocați în dezbateri. Pentru că nimeni nu vrea să înțeleagă că putem rezolva acest lucru în 15 minute, 20 de minute, prin întrunirea Comisiei juridice, avizul așa cum trebuie pentru constituționalitate, așa cum a spus și domnul Sergiu Andon ieri, cvorumul, așa cum a spus și domnul Călian de la acest microfon - și îl felicit pentru acest lucru -, după aceea Comisia de regulament ia la cunoștință și într-o jumătate de oră suntem în legalitate și suntem conform regulamentului. Eu nu înțeleg de ce această încrâncenare pe o zonă care în acest moment nu putem să o supunem plenului Camerei Deputaților. Eu personal vă spun că nu voi fi nici pentru, nici contra, nici împotrivă și așa cum spuneau mai vechi parlamentari din această sală, în momentele acestea critice în care decât să votez o ilegalitate, prefer să ies din sală. Nu mi se pare normal, domnule președinte, să supun la vot... Poate mâine, poimâine, supunem la vot că un criminal care a omorât 500 de oameni putem să-l exonerăm de orice răspundere, doar pentru că a făcut cineva o propunere de hotărâre și doar pentru că trebuie să o supunem plenului. Sau poate supunem la vot ceea ce nu există. Poate pentru simplul fapt că unuia i se pare că există. Această chestiune este extrem de delicată.

Din punct de vedere procedural și juridic, dumneavoastră știți foarte bine că avizul nu are decât o semnătură, a domnului Știrbeț, pe care nu-l regăsesc în regulament ca având atribuții pe această zonă. Nu-l regăsesc! Încerc să mă chinui, încerc să înțeleg, să interpretez, așa cum și dumneavoastră ați interpretat art. 102 foarte bine. Orice articol care îi permite vicepreședintelui comisiei să dea o semnătură și în numele președintelui și în numele secretarilor și să transmită acest aviz al lui, personal, în numele unei comisii. De altfel, vreau să vă spun și vă repet, de aceea noi am cerut Comisie de anchetă, Grupul Social Democrat, că domnia sa a acționat premeditat. Modificările la regulament, susținute de actuala guvernare, arătând că într-un anumit moment dat al zilei, când un membru al unei comisii constată că nu găsește pe nimeni din biroul comisiei, poate convoca nu știu de unde și nu știu pe ce regulament sau pe ce bază legală, jumătate plus unu din comisie și poate semna și poate decide ordinea de zi și trecerea acelor proiecte de legi. Uitați-vă în amendamentele care au venit la dumneavoastră! Este o chestie incredibilă! Deci, domnul Știrbeț, regret că îl am coleg în anumite momente ale zilei, recunoaște acest lucru și a acționat premeditat.

Pentru un funcționar public, pentru un om normal din România... (Rumoare în sală)

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, nu mai faceți nici un fel de referire la calitățile domnului Știrbeț sau ale altui deputat. Vă rog să vă cereți scuze...

 
 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Îmi cer scuze în numele meu personal.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Bun. Vă rog.

 
 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Deci, pentru un funcționar public, pentru un cetățean normal din România falsul și uzul de fals, înscrisul de acest gen se pedepsește cu închisoare de la 1 la 4 ani, penal.

Un cetățean este condamnat ...

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat...

 
 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

... și noi astăzi discutăm această chestiune. Mă bucur că mi-am exprimat punctul de vedere.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, dați-mi voie să comentez un pic. Este a doua oară când aud în Camera Deputaților vorbindu-se despre plângeri penale pentru ceea ce se spune de la acest microfon. Chiar a reușit un grup parlamentar și anumiți colegi parlamentari, nu contează astăzi, nu discutăm pe acest lucru, să aducă acest mod de a face politică cu procuratura în sală la niște înălțimi la care nu m-aș fi așteptat. O să discutăm această chestiune. De aceea, vă rog să vă abțineți pe viitor să amenințați sau să anunțați că ar fi posibilă procuratura să intervină pe ceea ce se întâmplă în această sală. N-ați spus acest lucru. Bun, atunci este în regulă. Îmi cer eu scuze că am înțeles greșit.

Acum am să vă răspund, însă, la problema pe care ați ridicat-o, punctul meu de vedere, după care am trei colegi care s-au înscris, amândoi secretarii mei plus un lider de grup plus încă cinci pe listă.

Și am să vă spun că, după părerea mea, lucrurile nu sunt așa simple cum le-ați prezentat dumneavoastră. O parte din colegii noștri din Biroul permanent au contestat avizul, nu intru pe fond, Biroul permanent a discutat această chestiune, Biroul permanent a dat un vot până la urmă și, sigur, singurul loc unde se poate face apel la o decizie a Biroului permanent este plenul. Se face apel în plen de către cei care nu sunt mulțumiți, nu se poate încheia discuția decât cu un vot al plenului, altfel înseamnă că tot ceea ce discutăm noi aici este inutil. Aceasta este părerea mea.

Referitor la ce supun la vot, este ceea ce am primit de la președintele de ședință. Aceasta este o cutumă pe care n-am s-o încalc. Am primit cele trei puncte pe care vi le-am citit, am să le supun în ordinea la vot în momentul în care o să-mi permiteți, după ce cei doi secretari ai mei și domnul Crin Antonescu vor lua cuvântul. A fost întâi domnul Titu Gheorghiof, după aceea Victor Ponta, domnul Radu, domnul Moldovan, domnul Duvăz, domnul Manda și domnul Podgorean. Domnule Nicolicea?

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi și stimate colege,

Cred că toți ne amintim ce s-a întâmplat ieri după-masă. Cred că toți ne amintim că domnul președinte de ședință, domnul vicepreședinte al Camerei Deputaților, domnul avocat Bolcaș, a sistat lista, comunicând că sunt patru înscriși pe această listă și dorește o pauză de consultări.

Sigur, ne amintim cu toții. Nu cred că memoria să ne joace feste. Pentru că, este adevărat, memoria de multe ori ne este infidelă.

În acea întâlnire, practic, trei lideri marcanți ai dumneavoastră: unul din generația tânăr, unul care a condus această Cameră și în perioada 1992-1996 - pentru cei care își mai amintesc -, și un marcant secretar general de Guvern și lider al acestui grup - mă refer la Grupul PSD -, într-un fel, și-au dat cuvântul alături de noi, de liderul nostru, de domnul deputat Crin Atonescu, că imediat după epuizarea celor patru luări de cuvânt se va trece la vot. Știți bine că am și fost rugați aseară să încălcăm programul stabilit, pentru că ați dorit să dăm ieri seară votul. Și am spus: "Nu, programul trebuie respectat, îl dăm mâine".

Oare, chiar, nici memorie nu mai avem? (Rumoare, vociferări.)

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimați colegi,

Vă rog, un pic de răbdare!

 
 

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Domnule președinte,

Măcar atât, să respectăm ceea ce trei lideri marcanți ai PSD-ului, pe care eu îi respect... Cunosc încă doi oameni din rândul dumneavoastră și unul dintre ei e chiar președintele actual de ședință. Sigur, în politică n-ai dușmani, cel puțin, ai oameni cu care te lupți pe probleme de doctrină. Dar chiar atâta dușmănie, chiar atâta ștergere a memoriei să se petreacă între noi încât să nu respectăm absolut nimic?

V-aș ruga, domnule președinte, pentru că așa cum ați spus, nu există altă ieșire decât votul în plenul Camerei Deputaților, indiferent ce s-ar spune aici! Este un regulament, un regulament pe care trebuie să-l respectăm. Art.102 nu face discuție decât atunci când un amendament prezintă o importanță care poate să schimbe ideea ca atare din conținutul legii pentru care a fost învestită Camera.

Există un articol în regulamentul nostru, care, de fapt, spune că dumneavoastră puteți pune la vot orice propunere, chiar anterior asupra proiectului de lege, dar o puteți pune în vot pentru ca această Cameră, Camera Deputaților, să se pronunțe. Dacă nu mă înșel, este art. 68, poate, și mie, de data asta, memoria să-mi scape, dar cred că e 68, care dă dreptul președintelui de ședință și chiar obligativitatea să supună la vot orice propunere în Camera Deputaților. Au fost trei propuneri, vă rog să le puneți la vot.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Ponta.

Art.68 este.

 
 

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Stimați colegi,

Din păcate, trebuie să-i dau dreptate în parte domnului Gheorghiof, a existat o asemenea discuție, însă, în același timp, în momentul în care am discutat la grup, colegii noștri, în mod absolut legitim, ne-au spus că indiferent de ceea ce crede unul, doi sau trei din cei prezenți, nu putem, prin votul nostru, să trecem peste o ilegalitate.

Ca și mulți alții dintre dumneavoastră, din dreapta și din stânga, cred totuși că ne apropiem... sau dacă nu cumva am și depășit o limită, dincolo de care avem absolut toți de pierdut. Și aș fi vrut să susțin, în modul cel mai rațional posibil, propunerea făcută de către domnul Călian, într-un grafic în care, fiind ora 17,00, am putea să ne întoarcem la ora 18,30 în plen, toți membrii Comisiei juridice, cu un aviz, pozitiv sau negativ, obținut în mod legal. Asta ar însemna ca la 18,30 să putem să trecem peste o problemă care ne-a blocat timp de două zile. Dacă nu, din păcate, cred că vom mai discuta, nu până la 18,30, ci până la 21,00.

Fac apel și la rațiunea dumneavoastră și la imposibilitatea noastră de a trece peste o situație ilegală.

Deci, vă rog, domnule președinte, dacă... Sigur, aștept să ia cuvântul și domnul lider al Grupului liberal... Dacă putem găsi totuși această soluție rațională, pentru a trece peste un blocaj care pare infinit.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Crin Antonescu.

 
 

Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Las la o parte faptul că ieri am discutat toată ziua acest subiect și, de vreo cinci-șase ori, aceleași persoane și-au spus opinia față de cele petrecute la Comisia juridică și au calificat cum au dorit acest lucru.

Las la o parte faptul, evocat și de domnul secretar Gheorghiof, că a avut loc o înțelegere politică aseară, care n-a fost respectată. Iar eu mă declar victima acestei împrejurări, am avut o ușoară dezamăgire doar în ce-l privește pe domnul Viorel Hrebenciuc, în rest, am învățat ceva mai de tânăr să mă feresc de persoanele care îți propun insistent să joci alba-neagra sau să-ți ghicească în palmă.

În finalul ședinței de ieri - și astea sunt consemnate la stenogramă - domnul președinte de ședință, Lucian Bolcaș, pe punctul de a supune la vot cele trei propuneri făcute și de a tranșa, în fine, după o zi, chestiunea, a fost atenționat că "sunt ceasurile nouă", că "ședința s-a terminat"... Și această ședință s-a încheiat, într-adevăr, cu intervenția domnului Cristian Rădulescu, care a propus - și președintele de ședință a acceptat - ca astăzi dezbaterea pe acest subiect să se reia, cum era și firesc, cu supunerea la vot a acestor chestiuni.

Am mai auzit, încă o dată, din partea domnului Zgonea, ipoteza ilegalității, o auzim din nou.

Aș vrea totuși să precizez și opinia noastră, că, dacă este o ilegalitate, dumneavoastră nu sunteți angajați, oricum, pentru că veți vota contra. Și, totuși, caracterul de ilegalitate al unei fapte se stabilește de către alte instanțe, cărora, fără îndoială, dumneavoastră, ca și oricare cetățean al României, vă puteți adresa.

Ceea ce, deci, vă rog, domnule președinte, este să supuneți la vot, în sfârșit, cum înțeleg că intenționați. Dar, dacă intenția dumneavoastră ar putea fi bulversată, să zicem, de cineva din sală care dorește să ne povestească a șaptea, a opta oară ipoteza sa, atunci, am să vă rog și pe dumneavoastră, în baza art. 141, să supuneți adoptării de către plen suspedarea discuțiilor pe această temă și votarea, în sfârșit.

Cât privește toate acuzațiile care au fost aduse aici la adresa colegului nostru, domnul Știrbeț, vreau să vă spun că domnia sa nu a ripostat, deocamdată, pentru că așa am convenit. Va riposta la momentul potrivit. În orice caz, eu îi atenționez pe toți cei care își permit, deocamdată, fără replică, să insulte un coleg, un deputat, un ales al poporului român - cu sau fără voia dumneavoastră - că aceste lucruri nu vor trece așa de simplu. (Vociferări, proteste ale Opoziției.)

Vă mulțumesc, domnule președinte, și vă rog, supuneți la vot sau aplicați 141.

Voci din Opoziție:

Amenințări de la microfon!

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Ați cerut dumneavoastră un drept la replică? Nu v-a pronunțat numele, domnule... Am fost atent, nu a pronunțat numele nimănui, decât al domnului Știrbeț, care înțeleg că nu dorește drept la replică, că n-are nici un motiv.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea (din sală):

Și al meu!

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și al tău.

Vreau însă să precizez că singura instanță, domnule deputat, după părerea mea, care poate judeca dacă a fost legal sau ilegal un act, conform sau neconform - pentru că aici ne jucăm cu cuvintele, până la urmă -, regulamentar sau neregulamentar, după ce se pronunță plenul, este Curtea Constituțională. Orice fel de amenințare pe care am mai auzit-o, unele le-am văzut și scrise de colegi din partea dumneavoastră, e adevărat, nu fac parte din jocul politic, fac parte din afară, asta i-am spus-o și colegului meu Zgonea mai devreme, v-o spun și dumneavoastră.

Dumneavoastră ați făcut apel la art. 141, care spune că: "Președintele Camerei sau un grup parlamentar poate cere încheierea dezbaterii unei probleme puse în discuția Camerei.

Propunerea de încheiere a dezbaterii se adoptată cu votul majorității deputaților prezenți". Acesta e art. 141.

Dreptul la replică, domnule Zgonea. N-am cum să vă dau cuvântul, sunt obligat să supun la vot propunerea de încheiere pe care a făcut-o colegul nostru.

Pe procedură, da. Pe procedură, sigur.

 
 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte,

În ultimele trei zile, de câte ori un coleg din Grupul parlamentar social democrat a avut o ieșire pe care noi am considerat-o în interiorul grupului neprincipială am venit la acest microfon și mi-am cerut scuze, în numele grupului și în numele meu, personal. Și astăzi, când dumneavoastră m-ați atenționat că, la un moment dat, am avut o ieșire, să spunem așa, între ghilimele, "nesportivă", față de colegul meu, domnul Știrbeț, am acceptat și mi-am cerut scuze de la acest microfon.

Probabil că asta este diferența între a fi vicelider la un grup parlamentar, cum este Grupul social democrat, și a veni de trei ori la acest microfon, ca lider al altui grup, și să spui că nu știe nimeni să citească, să-i lași pe colegii tăi să spună că "să mai citească" și, după aceea, să vii de la microfon și să-i ameninți pe colegii tăi parlamentari, și folosesc cuvintele domniei sale, "care au fost aleși", la fel ca și dânsul.

Pentru mine este uimitor! N-am să comunic mai mult, pentru că mă gândesc că a împlinit ieri o vârstă și probabil că emoția asta l-a convins să aibă o asemenea reacție, dar, cunoscându-l pe domnul Crin Antonescu, fost ministru, când eu încă făceam altceva, n-am crezut niciodată că poată să aibă o asemenea atitudine și un asemenea comportament. Un lider de grup niciodată nu poate să vină la acest microfon și să profereze injurii sau să amenințe colegii, indiferent din ce parte a sălii este.

În numele domniei sale, care este colegul meu, eu vă cer scuze, pentru că am ascultat toți acest lucru. Vă mulțumesc. (Aplauze ale deputaților PSD.)

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Bogdan Duvăz, dar doar procedură, nu faceți, vă rog, referire la punctele de pe ordinea de zi, pentru că acolo am hotărât că trebuie să supunem la vot întreruperea discuțiilor.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Domnule președinte,

Procedural, în legătură cu ceea vi s-a propus, atâta timp cât am convenit să se facă o listă de vorbitori asupra unei probleme, lista trebuie epuizată, nu poate fi întreruptă la cererea nici unui grup. Când se fac discuții spontane, când se angajează deputații din sală în continuare asupra unei tematici date, cu siguranță, la cererea unui grup, președintele poate dispune asta. Dar, în momentul în care dumneavoastră ați făcut o listă și care, această listă, promite unor oameni care s-au înscris să ia cuvântul, în momentul în care vi s-a făcut propunerea, trebuie să sistați lista, nu să supuneți la vot și să închideți gura celor care, disciplinat, s-au înscris la cuvânt.

Nu vreau să fac referire la fond, pentru că, tot procedură este...

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat,

Interpretarea dumneavoastră este corectă, aveam trei înscriși pe listă în momentul respectiv, inclusiv dumneavoastră. Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Vă mulțumesc.

Din punctul acesta de vedere, vreau să vă spun un singur lucru, stimați colegi, că noi ne aflăm în fața unei situații noi după discursul domnului președinte Andon, ieri. Asta a fost, de fapt, ceea ce a intervenit. Domnul președinte Andon, președintele Comisiei juridice a Camerei Deputaților din România, a spus: "Am fost obligat să comit o ilegalitate! Mi s-a propus să comit o ilegalitate și am refuzat, din care cauză am părăsit ședința!" Deci, ne aflăm în fața unei ilegalități declarate de la această tribună!

Și eu nu cred, domnule președinte și stimați colegi, nici că există alte instanțe care pot judeca ce se întâmplă în Parlament, nici că Parlamentul nu are o instanță, dacă nu o instanță ad-hoc, care să se pronunțe în legătură cu o fraudă parlamentară. Eu n-o numesc altfel! O ilegalitate, o încălcare de regulament este o fraudă parlamentară!

Și trebuie să existe, în afară de votul majorității! Majoritatea s-ar putea să aibă interes să valideze frauda și să spună că nu e fraudă! Așa ceva este împotriva oricărui sistem de drept și împotriva oricărui sistem parlamentar!

Ne aflăm în fața unei fraude parlamentare. Acceptați comisie de anchetă, acceptați ca Biroul să dezbată din nou, acceptați întoarcerea și repararea acestei încălcări de regulament, dar nu votul unei majorități care să spună, în fața unei fraude declarate și, subliniez, de președintele Comisiei juridice, apărținător acestei majorități, ca să fiu foarte clar, care am auzit că a fost chiar și amenințat, după această ședință, pentru verticalitatea și cinstea de care a dat dovadă și care ne-a onorat pe toți, stimați colegi.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Opoziției.)

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule Nicolicea, nu sunteți pe listă, îmi pare rău.

Acum o să-i dau cuvântul domnului Radu Moldovan, ca să terminăm lista.

Procedura, după domnul Radu Moldovan și Claudiu Manda, am să supun la vot propunerea Grupului parlamentar al PNL.

Nu erați pe lista pe care am primit-o, domnule Niță! Ați vorbit, domnule Niță! Nu, ați vorbit, pe lista asta! Îmi pare rău!

Domnule Moldovan, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Emil Radu Moldovan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să încep prin a spune aici - și îmi pare rău că colega noastră, stimata doamnă Mona Muscă a părăsit sala - că declarația dânsei, pe care a făcut-o ieri pe holurile Parlamentului, cum că îi este rușine de ceea ce se întâmplă, că își cere scuze electoratului care a trimis-o aici... (Vociferări, proteste ale Majorității.) Colegul dumneavoastră, domnul secretar Gheorghiof a vorbit, noi l-am ascultat. Vă promit că în două minute termin! (Protestele continuă.)

Voci din Majoritate:

Nu e procedură! Procedura!

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimați colegi,

Vă rog!

Domnule deputat, vă rog, continuați.

 
 

Domnul Emil Radu Moldovan:

Ce credeți că pot să creadă oamenii care sunt în afara acestei săli despre noi, dacă noi ne comportăm așa cum ne comportăm acum? Cum să ne respecte oamenii de afară, dacă noi ne respectăm așa cum ne-am respectat astăzi, la încheierea ședinței!

Domnule Tabără, eu vă respect foarte mult!

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, nu vorbiți cu sala.

 
 

Domnul Emil Radu Moldovan:

Îmi cer scuze, domnule președinte.

Eu cred că nu putem să mai avem deloc credibilitate dacă, de la această tribună... Și eu nu sunt de acord cu colegii mei, care discutau aici de reclamații penale, de cazuri penale, trebuie lucrurile să se rezolve aici, în interior, cu o comisie de anchetă.

Cred că putem debloca aceste discuții de două zile, dacă respectabilul nostru coleg, domn' Știrbeț, ar veni aici, la microfon, să spună cine l-a forțat să comită o ilegalitate, să dea un aviz în lipsă de cvorum.

Liderii noștri politici, liderii de grup, să se întâlnească și să ia o decizie înțeleaptă, să se reîntrunească Comisia juridică, să dezbată, măcar o jumătate de oră, dacă nu mai mult, amendamentele și articolele...

Domnule președinte,

Sunt și mai tânăr, și la primul meu mandat și sunt emotiv, vă rog frumos să-mi asigurați liniștea în sală!

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog să-l ascultați pe domnul deputat, este emotiv. (Râsete, aplauze.)

 
 

Domnul Emil Radu Moldovan:

Deci, vă rog, domnule președinte, să nu supuneți la vot ceea ce v-a lăsat domnul Bolcaș, pentru că un coleg de al dânsului, aseară, printr-un procedeu regulamentar, cerând o pauză de consultări, l-a scutit de a supune la vot o ilegalitate. Și, și eu vă rog ca nici dumneavoastră să nu faceți acest lucru. Să-l invitați pe domnul coleg al nostru la microfon, să ne spună cine l-a forțat să dea acest aviz fără cvorum și să încercăm să găsim o soluție, să deblocăm aceste discuții care se desfășoară de un timp destul de lung.

Vă mulțumesc și eu cred că trebuie să dăm dovadă cu toții de mai multă demnitate, pentru a putea avea credibilitate, pentru cei care ne-au trimis aici.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Claudiu Manda.

 
   

Domnul Constantin Niță (din sală):

Nu a fost făcută nici o listă, domnule! Cine a stabilit lista asta?

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Secretarul de ședință mi-a dat lista.

 
   

Domnul Constantin Niță (din sală):

Nu e în regulă!

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu, vă rog...

Vă rog, luați cuvântul.

 
   

Domnul George Crin Laurențiu Antonescu (din sală):

Domnule președinte,

Dacă nu doriți să supuneți la vot, vă rog să spuneți acum, cu voce tare: "Nu vreau să supun la vot propunerea cutare!"

Voci din PSD:

Ce să supună, dacă e ilegal?

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Am să supun la vot propunerea domnului deputat după ultimul vorbitor de pe listă, domnul Claudiu Manda. Vă mulțumesc. (Rumoare, vociferări.)

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Iulian Claudiu Manda:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Din discuțiile de până acum, am înțeles, de la colegii mei, de la domnul Andon, că suntem pe cale să supunem la vot o iregularitate, ceea ce, din punctul meu de vedere, nu este un lucru care ar trebui să se întâmple.

Însă eu am făcut ieri o propunere de la această tribună, pe care domnul Bolcaș înțeleg că nu v-a transmis-o. Eu vă rog... Am văzut că aveți regulamentul la dumneavoastră, vă rog să-l deschideți la pag. 38. L-ați deschis? (Râsete, aplauze.)

Deci, domnule președinte, la pag. 38, art. 57 alin. 1 spune așa - cred că e același regulament și la mine și la dumneavoastră - (râsete): "Cu privire la desfășurarea ședințelor comisiilor se încheie procese-verbale, care pot fi consultate de deputați".

Eu am solicitat și solicit încă o dată, pentru că înțeleg, din ce am observat până acum, au fost foarte mulți colegi care l-au rugat pe domnul Pristanda sau cum îl cheamă să vină să ne spună ce s-a întâmplat acolo, înainte de a vota, eu aș vrea să știu exact ce s-a întâmplat acolo. Motiv pentru care, invocând art. 57 alin. 1, în calitate de președinte al acestei ședințe, v-aș ruga să-mi spuneți unde mă duc să văd acest proces-verbal sau stenogramă, indiferent cum îi spunem, sau, dacă nu, să dispuneți celor de la tehnic, înainte de vot, să ne prezinte această stenogramă, ca să putem să hotărâm în cunoștință de cauză.

Noi nu putem să hotărâm aici în funcție de apartenența la un partid politic ceva, iregulamentar sau regulamentar. Eu aș vrea să studiez, pentru că oamenii, acolo, la județul Dolj, când mă voi duce, mă vor întreba de ce am votat într-un fel sau altul. Eu nu pot să spun că am votat pentru că sunt la un artid sau altul, eu vreau să mă documentez, pentru că de aia m-au trimis aici, să-i reprezint, nu să ascult de unii sau de alții. Vă mulțumesc. (Aplauze ale deputaților PSD.)

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat,

Am să vă răspund la toate întrebările:

L-am deschis, l-am citit, îl știam, raportul s-a încheiat, este la comisie, orice deputat poate... Procesul-verbal este la comisie, noi l-am avut la Biroul permanent, mă mir că nu v-a răspus domnul Bolcaș, orice deputat poate să-l consulte.

Conform art. 141, am să supun la vot propunerea domnului Crin Antonescu, de sistare a discuțiilor privind raportul suplimentar.

Cine este pentru? Vă rog, numărați! (Domnul deputat Ion Mînzînă solicită să ia cuvântul pe procedură).

Domnule deputat, după vot vă dau cuvântul, în timpul votului nu am această posibilitate.

Voci din Opoziție:

Ce votăm?

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Propunerea pe care a făcut-o colegul Crin Antonescu, de a întrerupe discuțiile la acest punct, de a sista discuțiile.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea (din sală):

Domnule președinte, la ce sistăm discuțiile?

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

La discuțiile pe care le purtam.

138 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 102 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

S-au sistat, la acest punct, discuțiile.

Domnule Mînzînă, de la PRM, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Ion Mînzînă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul Partidului România Mare solicită 30 de minute pauză, pentru consultări. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

30 de minute pauză pentru consultări. Ne vedem în sală la 17,50.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Îl rog pe domnul secretar Ponta să vină, să mă sprijine.

Stimați colegi,

Mă roagă domnul deputat Mînzînă să spun că nu din cauza domniei sale și a Grupului PRM a durat mai mult, a fost și o ședință de Birou permanent, în care am discutat probleme legate de un incident de astăzi de dimineață, dar pentru că el n-a mai fost adus în discuție în plen prefer să nu-l aduc. dacă va fi nevoie, vom discuta.

Am hotărât și cum vom continua în această seară. Continuăm imediat cu votul la cele trei soluții, după care intrăm în dezbateri generale, așa cum am vorbit.

Domnul Mînzînă, să ne spună ce a hotărât Grupul PRM.

 
 

Domnul Ion Mînzînă:

Doamnelor și domnilor,

În urma consultărilor din cadrul Grupului Partidului România Mare, membrii Grupului PRM au decis ca, deși fiind prezenți în sală, să nu participe la această ilegalitate, la această încălcare gravă a Constituției României și, prin urmare, nu vom vota.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, stimate coleg.

Am nevoie de încă un...

Nu, domnule deputat, am spus că nu dau cuvântul la nimeni, am votat sistarea discuțiilor înainte de pauză. cu toată prietenia, ne oprim aici!

Am nevoie de un secretar în stânga mea, ca să pot supune la vot cele trei variante pe care mi le-a lăsat domnul Bolcaș, de ieri.

Chestorii, faceți-mi rost de un secretar! (Intră în sală domnul secretar Victor-Viorel Ponta.) E în regulă.

Vă reamintesc, cele trei propuneri pe care domnul vicepreședinte Bolcaș, care a condus ieri ședința, le-a reținut a fi supuse votului, referitor la avizul sau, mă rog, la contestarea avizului dat de către Comisia juridică, aviz care a stat la baza formulării raportului suplimentar pe care l-am discutat.

Primul vot, prima propunere a fost aceea ca plenul să constate nulitatea avizului. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, vom supune la vot ca plenul să constate nelegalitatea avizului și să hotărască trimiterea la Comisia juridică, pentru refacerea avizului. Iar dacă nici aceasta nu trece, a treia propunere reținută a fost constatarea neregularității avizului și transmiterea la Comisia pentru regulament.

Voi supune aceste trei propuneri reținute de domnul Bolcaș, în această ordine, votului dumneavoastră.

Pentru prima, i se propune plenului să constate nulitatea avizului Comisiei juridice.

Cine este pentru? Vă rog, numărați! 121 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 148 de voturi împotrivă.

Abțineri, vă rog? Nu sunt.

Cu 121 de voturi pentru și 148 împotrivă, propunerea a fost respinsă.

A doua propunere pe care o supun votului dumneavoastră este constatarea nelegalității avizului și trimiterea la Comisia juridică, pentru refacerea avizului.

Cine este de acord cu această soluție? Voturi pentru, vă rog? 107 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 149 de voturi împotrivă.

Abțineri, vă rog? Nu sunt. PRM-ul nu a participat la vot.

Cu 107 voturi pentru, 149 împotrivă, și această soluție a fost respinsă.

Ultima soluție propusă, pe care o supun votului dumneavoastră, este constatarea neregularității avizului și transmiterea, din nou, a raportului suplimentar, la Comisia pentru regulament, în vederea cererii unui nou aviz către Comisia juridică.

Cine este pentru această soluție? 107 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 149.

Abțineri?

Cu 107 voturi pentru, 149 împotrivă, și acestă soluție a fost respinsă.

Deci, votul la discutarea valabilității raportului suplimentar a fost dat.

Domnul Marcu, procedură.

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

nu e procedură, vreau să-mi explic votul. (Proteste ale Majorității.)

Noi nu putem să facem altfel... (Protestele continuă.)

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

O secundă, vă rog.

Un minut are dreptul domnul să discute..., două minte, la această problemă.

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Cronometrate de când încep și încep de când mă lasă.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă lasă. Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Culmea e alta, când mă uit în sală, am respect pentru unii, uluitor de mare, mai mare decât au ei între ei! Și, cu toate astea, asist la un comportament la care și ei sunt părtași prin impasibilitate, incredibil! (Vociferări în Majoritate.)

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, lăsați-mă pe mine să fac ordine în sală. Treceți la problemă, vă rog.

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Am vrut să fac în locul dumneavoastră un pic de ordine în sală, în dreapta...

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog, treceți la problemă.

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Am vrut să explic votul nostru. Nu am votat de nici un fel, domnule președinte, așa cum am zis ieri, și suntem credincioși crezului nostru. Este o sintagmă nefericită, un fel de pleonasm, dar asta am vrut să spun. Ce am zis că este incorect, nu putem reveni prin votul nostru de astăzi.

Deci, n-am votat de nici un fel. Așa că, vă rog să luați act de acest lucru: PRM-ul nu s-a abținut, n-a fost pentru, n-a fost împotrivă, n-am vrut nici să ieșim afară din sală. Pur și simplu, n-am votat. N-am vrut să participăm la o asemenea ilegalitate.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

Domnul Zgonea.

 
 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte,

În numele grupului social-democrat, îmi revine neplăcuta plăcere de a vă spune de ce am votat, așa cum a votat astăzi grupul social democrat. Este pentru prima dată când transformăm și dăm un vot în plen, prin colegii noștri parlamentari, unor nereguli pe care nu avem curajul să le votăm datorită faptului că suntem majoritari în Biroul permanent.

Este prima dată când cei care au puterea de decizie în Biroul permanent și sunt mai mulți la număr, nu au puterea de a lua o decizie și trimit în plen, unde votul majorității, nu știu, aș folosi un termen pe care îl folosea niște colegi în legislatura trecută, dar mi-ar face neplăcere, de la acest microfon, să-l folosesc, dar mi-l aduc aminte: votul de turmă.

Și astăzi ne aflăm în situația delicată în care am supus la plen trei ilegalități sau trei nereguli, trei chestiuni neregulamentare, pe care nici n-ar fi trebuit să le supun la vot în acest moment.

Am vrut să vin la acest microfon ca să spunem în fața tuturor și să rămână consemnat în stenogramă, că pentru prima dată în ultimii 15 ani, constatăm, la prezentarea unui document care nu a existat, plenului, ca și când ar exista, constatăm că un vot al plenului, prin care s-a cerut un aviz de constituționalitate, se întoarce în plen fără să existe.

Este prima dată când o decizie a plenului este încălcată, cu bună știință de unii dintre colegii noștri care au funcții în anumite comisii și o bucată de hârtie, fără nici un suport juridic, se întoarce ca și când ar fi un proiect de lege sau ar fi un proiect de hotărâre sau un aviz conform.

De aceea, domnule președinte, vă rog frumos să consemnați mâhnirea grupului social-democrat din Camera Deputaților, vizavi de această atitudine neplăcută și acest comportament pe care am început să-l avem în Camera Deputaților. El nu este altceva decât încă o piatră de moară atârnată de gâtul imaginii acestei instituții, și poate de cele mai multe ori trebuie să ne gândim și la ceea ce spun unii dintre cei care ajung efemer în funcții, că poate sistemul devine ticăloșit, și poate că și noi, prin votul nostru, confirmăm acest lucru.

Este păcat că astăzi am ajuns la această decizie; este păcat că, mai presus de interesele care sunt în afara acestei aule, avem interese de grup și avem două tipuri de discursuri; este păcat că asistăm la acest lucru și nu pot să spun altceva decât că grupul social-democrat nu va accepta niciodată să fie prezent la asemenea chestiuni care sunt în afara regulamentului, a legilor organice și a Constituției.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Nicolicea.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule președinte,

Am solicitat cuvântul pentru procedură de mai mult timp, ceea ce înseamnă că s-au adunat mai multe încălcări, zic eu, de procedură, și am să le enumăr.

În primul rând, printre sarcinile secretarilor sunt și acelea de a întocmi lista cu vorbitori. Deci, se înscriu și dumneavoastră le dați cuvântul.

V-aș ruga să ne spuneți care este modalitatea de înscriere și dacă se permite înscrierea și prin SMS, având în vedere că domnul Ponta, fiind ocupat cu telefonul, a uitat să mă treacă pe listă, lucru foarte grav, pentru că i-am lipsit pe colegii din partea dreaptă de plăcerea de a mă auzi.

Deci, dacă ni se permite să ne înscriem prin SMS, cred că este mult mai eficient, pentru că altfel nu suntem vizibili. Dacă nu, rugămintea este, ca înscrieri la listă, cel puțin pentru mine și alți colegi de la PSD, s-o facă domnul Titu Gheorghiof, care sunt convins că nu ne slăbește din ochi.

În ceea ce privește votul, au fost trei voturi. Opiniile grupului PSD au fost împărțite, chiar dacă una din părți o constituie doar subsemnatul. Îmi păstrez părerea că respectarea Constituției, a legilor și a regulamentelor nu se poate supune la vot, așa cum am spus ieri, fapt pentru care, pentru stenogramă, să se precizeze că nu am votat în nici un fel, și am stat în rândul grupului PRM - și de asemenea - să se consemneze faptul că îmi rezerv dreptul de a ataca la Curtea Constituțională, și că nu am vrut să legitimez, în nici un fel, aceste ilegalități, nici măcar printr-un vot negativ.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Ponta, dreptul la replică.

Dau cuvântul în continuare domnului Știrbeț.

 
 

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnule președinte,

Mă simt obligat să răspund acuzațiilor colegului meu și să spun că eu am vrut să-l trec pe lista de vorbitori, dar că dumneavoastră ați considerat că nu mai era cazul să ia cuvântul. În schimb, cred că și domnul Nicolicea ar trebui să fie mai dur, ca și chestor, cu domnul Gheorghiof, care nu vrea să-l treacă pe listă, deși l-a văzut foarte des.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimați colegi,

Conform obiceiului și cutumei, înscrierea pe listă se face venind la secretarul de ședință și înscriindu-se pe listă. Noi înscriem pe listă și pe cei care ridică mâna. Cei care văd că nu-i vedem, îmi permiteți jocul de cuvinte, să vină la secretar - în stânga sau în dreapta - și să se înscrie pe listă.

Am ajuns la dezbaterile generale.

Înainte de aceasta, domnule Știrbeț, vreți cuvântul pe procedură?

Domnul Știrbeț. (Aplauze.)

 
 

Domnul Cornel Știrbeț:

Mulțumesc, domnule președinte,

Mulțumesc stimați colegi,

Aș vrea să explic votul exprimat de Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal. Am votat pentru respingerea retrimiterii la Comisia juridică, de disciplină și imunități a raportului și întocmirea unui nou aviz, pentru că avizul care s-a întocmit în Comisia juridică, de disciplină și imunități este absolut perfect regulamentar, constituțional. (Vociferări.)

Aș ruga colegii, pentru trei minute, să se abțină de la astfel de manifestări care nu le fac cinste, și care timp de două zile au avut posibilitatea să le exprime așa cum cred sau au crezut de cuviință.

S-a vorbit aici de ce nu vreau să explic. Stimați colegi, n-am ce să explic. Dumneavoastră, toți, dar în primul rând, Biroul permanent, liderii dumneavoastră, membrii Biroului permanent cunosc foarte bine situația. Eu n-am falsificat nici un document, n-am întocmit stenograme, n-am făcut procese-verbale, eu am condus o ședință.

Sigur, mi s-au adus aici tot felul de acuzații. S-au proferat insulte, calomnii, amenințări, de care nu cred că mie trebuie să-mi fie jenă. Cred că bunul dumneavoastră simț atâta permite. (Vociferări, fluierături)

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat,

Când dumneavoastră ați fost jignit, eu i-am rugat pe colegi să-și ceară scuze.

 
 

Domnul Cornel Știrbeț:

Stimate, domnule președinte,

Dificultățile de ...

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat,

În momentul în care președintele se adresează, în general există obiceiul ca deputații să asculte. Deci, când ați fost jignit, eu am cerut celor care v-au jignit să-și ceară scuze, și au făcut acest lucru.

Vă rog și dumneavoastră să faceți la fel.

 
 

Domnul Cornel Știrbeț:

Mulțumesc, domnule președinte. O să-mi cer și eu scuze la sfârșit.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Am reținut.

 
 

Domnul Cornel Știrbeț:

Deci, dificultatea de înțelegere a dumneavoastră este legată de imposibilitatea de a respecta legea elementară a democrației, aceea ca minoritatea să se supună majorității. Există mai multe cauze: setea de putere, ceea ce spunea domnul doctor aici, ieri, și bunul simț. Acestea sunt cele trei cauze care au determinat tot circul care s-a derulat în această sală de două zile.

Eu vă mulțumesc. Și aș putea nominaliza aici mai multe persoane, ca drept la replică. Am însă o singură observație: există un personaj aici, pe care dumneavoastră l-ați transformat în "guru", care a deturnat - dacă vreți - întreaga discuție a noastră. Sigur că am avut o anumită considerație, crezând că face acest lucru respectând anumite principii. M-am înșelat amarnic. Este un lacheu ca mulți alții, al unor personaje cunoscute din anturajul dumneavoastră. (Aplauze, vociferări, fluierături) Vă mulțumesc și vă urez succes.

Îmi cer scuze pentru tot ceea ce ați spus dumneavoastră aici. Și, în continuare, eu rămân în poziția de acuzat, dumneavoastră continuați cu anii grei de pușcărie, colegii mei mă ajută și sper să mă apere, ca urmare, pentru tot ceea ce ați spus, îmi cer scuze. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PNL-PD.)

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat,

Să nu mă forțați ... Poate vreau să spun și eu două cuvinte, totuși.

Vă mulțumesc.

Dacă-mi permiteți? Domnule deputat Știrbeț,

Eu am încercat să nu-mi spun părerea mea. Nu încercați să vorbiți în numele meu, când spuneți că am fost la ședință și am fost de acord cu ceea ce ați spus dumneavoastră. Nu am fost de acord. Însă, ca președinte, nu am spus acest lucru de la microfon. Deci, nu încercați să spuneți colegilor că noi, în Biroul permanent, am fost de acord cu poziția dumneavoastră. Nu am fost de acord.

Și, în continuare, personal, nu sunt de acord cu modul în care a mers ședința la Comisia juridică. N-am spus acest lucru înainte de vot, pentru că sunt președinte de ședință și consider că acest lucru trebuie făcut astfel.

Domnul Marcu Tudor.

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dumneavoastră ați făcut o greșeală adineauri, că ați intrat într-o polemică, exact cu persoana cu care eu, astăzi, voiam s-o relev în mod pozitiv. Iată de ce!

Aveți, dragi prieteni, măsura valorii celor care au făcut ca astăzi să fie a patra sau a cincea zi în care batem apa-n piuă, batem pasul pe loc. Stați să vă explic. O să vă placă, stați puțin! Pentru că, dacă ne ascultați puțin, sau măcar pe cei cu mai multă experiență din rândul dumneavoastră, care precis erau de aceeași idee cu cea pe care o enunț eu acum, din prima zi ați fi retrimis, simplu, la comisie, tot acest raport, îl făceați imediat, și de marți începeam discuțiile, și astăzi eram la fel ca Senatul, la art.20 sau la cât au ajuns ei.

Vreau să spun: n-a fost dorința noastră să purtăm discuțiile, așa, numai de dragul discuțiilor, chiar dacă un drăcușor, așa, mic, ne-a făcut să ne jucăm puțin cu unii dintre dumneavoastră, pentru că erați victime prea ușoare.

Dacă ascultați puțin de rațiune, astăzi eram la art.20, cum vă spun. Noi am vrut, însă, să intrăm în legalitate și în corectitudine. Dumneavoastră nu ați vrut, cu toate că era mai ușor pentru dumneavoastră. Intrați, simplu, în legalitate, marți, și acum eram departe. Ați vrut să persistați în ilegalitate, nu știu de ce, crezând că faceți bine, și tocmai de aceea domnul care a vorbit adineauri, a explicat foarte bine: prin incoerență, prin neinteligibilitate, prin nu-știu-câte alte motive pe care le pot invoca acum, ușurința cu care ați fost plimbați în limitele Regulamentului Camerei.

Vă dați seama, în limitele regulamentului următor, cum veți fi de ușor de manipulat? Vă mulțumesc.

 
   

(Ședința este condusă în continuare de domnul Adrian Năstase, președintele Camerei Deputaților.)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Probabil că s-a luat o decizie înțeleaptă de a se relansa discuțiile și îmi dau seama că, în sfârșit, intervenția domnului Știrbeț a simplificat lucrurile, a clarificat ceea ce s-a întâmplat.

Venisem pentru a începe dezbaterile generale, dar înțeleg că mai sunt înscriși pentru drept la replică sau procedură, domnii Valeriu Zgonea, Sanda Victor și Anghel Stanciu. Îi am înscriși pe lista mea.

 
   

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Trebuie să știm la ce ...

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Nu știu. Eu am găsit această listă în momentul în care am venit aici. S-au înscris la cuvânt, în urma intervenției domnului Știrbeț, înțeleg, pe chestiuni de procedură.

 
 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Înainte să mă întorc la procedură, aș vrea să-i rog pe colegii mei din partea dreaptă a sălii - care și-au exprimat votul astăzi, pentru a confirma că un fapt neregulamentar este o acțiune legală - să le spun ce a spus Valeriu Stoica într-una din ședințele în care se dezbătea regulamentul și-mi permit să-l citez: "Mai întâi este o chestiune de consecvență. În politică, deși uneori se spune că nu este o virtute consecvența, este nevoie, totuși, cel puțin din când în când, și de consecvență.

Credem că trebuie să ne dezbărăm de obiceiul de a gândi după cum suntem la putere sau în opoziție. Pentru că dacă acum liberalii, fiind în opoziție - să vă ajute Dumnezeu! - ar gândi altfel decât atunci când erau la putere, asta ar însemna să avem două măsuri pentru aceeași problemă".

Distinsul meu coleg, pe care eu îl respect ca vicepreședinte, așa cum a fost algoritmul politic, în urma votului electoratului din 2004, domnul Știrbeț, a prezentat un punct de vedere aici și a încercat să ne împroaște cu noroi pe ceilalți, care am avut alt punct de vedere.

Eu vreau să-i recomand domniei sale, la ieșirea pe care a avut-o astăzi, să citească stenograma discuțiilor din ziua de marți, când am discutat regulamentul, și să ia ca pildă cuvântul domnului Crin Antonescu, în momentul în care eu, fiind în culpă, fără să-mi dau seama, am spus, venind la acest microfon, că n-ați înțeles. Îi recomand domniei sale, pentru că bănuiesc că l-a votat ca lider de grup, acea virtute pe care a exprimat-o de aici domnul Crin Antonescu, și-i recomand să citească de mai multe ori acest lucru, și va înțelege atunci de ce este bine să ne respectăm câteodată.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Mai dau cuvântul celor doi pe care i-am amintit și după aceea trecem la dezbaterile generale.

Am stat de vorbă cu domnul deputat Crin Antonescu. I-am transmis, din partea primarului de la Cornu, dorința de a-l propune ca cetățean de onoare, pentru că, datorită publicității care se face acestei comune, cresc prețurile la terenuri și m-a rugat să vă transmit această ofertă. (Râsete.)

Are cuvântul domnul deputat Sanda Victor.

 
 

Domnul Victor Sanda:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Ceea ce vreau să spun se vrea un drept la replică. M-am lămurit că zicala "unde-s doi juriști, sunt trei păreri" s-a confirmat încă o dată. Am rugămintea la colegii liberali să mă asculte două secunde: liberalismul, între cele două războaie mondiale, a atins apogeul, sub conducerea marelui Brătianu. Interpelat în Parlament, marele savant Iorga, care i-a reproșat, că - ce să învăț eu de la un inginer? - omul a spus: "Măsura, domnule profesor!" Normal. În tot ceea ce facem trebuie să avem o măsură, o măsură în toate.

Este păcat pentru respectul pe care ni-l poartă lumea, să fim de acord cu încălcarea Constituției. Și vreau să vă mărturisesc aici că am o deosebită stimă pentru domnul coleg al nostru, domnul deputat Bolcaș, care în toate intervențiile se raportează la Constituție. Pentru că, domnilor, nu uitați, când am jurat, am jurat pe Constituție și pe Biblie, care înseamnă caracter.

Dacă dumneavoastră, colegii, ați uitat măsura, e bine să faceți o pauză și să reveniți la măsurile corecte și omenești.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Are cuvântul, în încheierea acestor dezbateri, domnul deputat Anghel Stanciu.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne,

Stimați domni deputați,

Vă rog să-mi permiteți, domnule președinte, să fac apel prin intermediul dumneavoastră la distinșii noștri colegi, să analizeze cu înțelepciunea care îi caracterizează solicitarea a 14 deputați, pe care au înaintat-o Biroului permanent, de a fi înscriși printr-un reprezentant la dezbaterile generale privind regulamentul.

Biroul permanent a analizat această solicitare și, în baza art.95, care prevede: "Pentru dezbaterea generală a proiectului sau a propunerii legislative, fiecare grup parlamentar poate să desemneze un singur reprezentant. Președintele Camerei dă cuvântul reprezentanților grupurilor parlamentare în ordinea în care s-au înscris".

Evident, a fost invocat art.95 privitor la hotărârea de aprobare a regulamentului, prin prisma art.216. Lucrul acesta a fost dezbătut pe larg acum două zile, invocându-se art.216 și, prin prisma lui, necesitatea solicitării avizului la Consiliul Legislativ.

S-a discutat atunci că este o deosebire între un proiect de lege și o hotărâre. Și că, în speță, hotărârea aparține, practic, autorității Parlamentului și deci a plenului.

În consecință, domnilor colegi și domnule președinte,

Parlamentul - așa cum spun englezii - este o tribună a poporului și nimic din ceea ce constituie problematica politică, economică, morală, socială nu-i este străină. Și nici nu poate fi, din moment ce în exercițiul mandatului lor reprezentativ, deputații și senatorii sunt în serviciul poporului, și deci orice interesează sau frământă societatea, este implicat în realizarea mandatului lor.

Ca atare, stimați colegi, considerând că fiind vorba de o hotărâre care privește regulamentul și, în speță, statutul tuturor deputaților, indiferent că sunt independenți sau că aparțin unui grup parlamentar, este normal a ni se permite să ne expunem punctele de vedere, deoarece credem noi că reprezentăm prin mandatul reprezentativ pe care-l avem, sub o formă sau alta, atât alegătorii cât și națiunea.

Vă rog, deci, domnule președinte, să luați act de solicitarea noastră și, așa cum plenul a fost suveran în aceste zile și a hotărât prin vot, să supuneți discuției și, respectiv, votului solicitarea noastră de a ne putea exprima de la Tribuna Parlamentului.

Considerăm că nimeni nu are dreptul să ne limiteze mandatul, cel puțin în această problemă a regulamentului.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Înțeleg că ați făcut acest comentariu în legătură cu discuția, cu comentariul domnului Știrbeț. N-au început încă dezbaterile generale, probabil, însă, ați considerat că am intrat în această temă și ați făcut o discuție de procedură.

Am să vă răspund, așa cum v-ar răspunde oricare dintre colegii mei care ar conduce această ședință. Am să vă spun că, la acest moment, cei care conduc ședințele nu se pot orienta decât după regulamentul în vigoare. Dacă în viitorul regulament vor fi alte dispoziții, sigur că vom putea să tratăm altfel o astfel de cerere.

Art.95 spune, într-adevăr, "Pentru dezbaterea generală a proiectului sau a propunerii legislative, fiecare grup parlamentar poate să desemneze un singur reprezentant" Președintele Camerei dă cuvântul reprezentanților grupurilor parlamentare, în ordinea înscrierii, și aveți dreptate. Dar, pentru definiția grupului parlamentar, trebuie să vedem ce spune art.13.

Art.13 spune că, cel puțin în actualul regulament, grupurile parlamentare sunt structuri ale Camerei; ele se pot constitui din cel puțin 10 deputați, care au candidat în alegeri pe listele aceluiași partid politic, ale aceleiași formațiuni politice, alianțe politice sau alianțe electorale.

Deputații unui partid politic sau ai unei formațiuni politice nu pot constitui decât un singur grup parlamentar. Deci, aceste dispoziții, la acest moment, sunt foarte clare, sunt imperative. Și diferența dintre ceea ce s-a întâmplat de dimineață la moțiune și dezbaterea de după amiază este evidentă.

La moțiune, unde am calculat drepturile fiecărui deputat de a se exprima la nivelul a 20 de secunde, aceste drepturi individuale pot fi însumate și unul dintre deputații independenți poate, eventual, să folosească timpul acesta însumat pentru o intervenție.

În ceea ce privește intervențiile la dezbaterile generale, actualul regulament pornește de la ideea că un grup este o structură omogenă, din punct de vedere ideologic, politic și de aceea dă dreptul unui singur reprezentant. Pentru că, altfel, fiecare parlamentar ar trebui să își justifice o intervenție pe argumentele pe care le-ați adus. În acest fel, n-am mai avea 7, 1, 2, 3, 4, 5, 6 , 7 grupuri care să ia cuvântul, ci am avea 330 de deputați cu aceeași îndreptățire.

Deci, este o formulă care a fost agreată în acest regulament și vă repet: dacă în înțelepciunea sa, Parlamentul va decide o altă formulă de dezbatere, eu nu voi avea nimic împotrivă, la momentul acela, pentru că sunt sigur, voi fi și atunci președinte al Camerei, și voi gestiona la fel de bine viitorul regulament. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD.) Dar, până atunci, sunt absolut convins că îmi veți da dreptate, că acesta este singurul răspuns pe care vi-l pot da.

De aceea, am să trec la dezbaterile generale, invitând grupurile politice din Cameră să-și desemneze vorbitorii.

Domnul deputat Zgonea.

 
 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte,

Din partea grupului social-democrat, va lua cuvântul fostul președinte al Camerei Deputaților, domnul Valer Dorneanu.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Puteți să veniți și să-mi dați numele celor desemnați.

Eu am să-i dau cuvântul domnului deputat Valer Dorneanu, din partea Grupului social-democrat.

Pentru o chestiune de procedură. Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte,

Înainte de a vorbi domnul Dorneanu, în numele Grupului social-democrat, a fost o discuție în zilele trecute, în care s-a spus așa: înainte de dezbateri generale și înainte de fiecare secțiune a regulamentului, președintele Comisiei de regulament sau un raportor va veni și va prezenta în fața Parlamentului, pe baza textului din regulament și pe care l-am acceptat toți, în unanimitate, cum și unde se situează aceste regulamente, în comparație cu regulamentele Camerelor Deputaților sau ale Senatelor din țările Uniunii Europene sau din structurile paneuropene.

De aceea, eu v-aș ruga pe dumneavoastră, domnule președinte, să-i cereți președintelui Comisiei pentru regulament, înainte de a începe dezbaterile generale să vină cu această prezentare din partea domniei sale, așa cum prevede și regulamentul și așa cum am stabilit prin vot în acest plen al Camerei Deputaților.

Domnia sa să ne prezinte în 10 minute, dacă nu mă înșel, așa s-a stabilit prin vot, cum este regulamentul în ansamblul său în celelalte țări și, pe baza lui, după aceea noi vom intra în dezbateri generale.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Da, domnul deputat Cristian Rădulescu.

Grupul pentru minorități, rog să desemnați... nu vorbește nimeni?

 
 

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Amendamentul acela, sau propunerea aceea am făcut-o eu, referitoare la dezbaterea Regulamentului, deci îmi aduc aminte cu certitudine ceea ce am propus. Am propus ca, în limita a 10 minute și, doar dacă se cere, Comisia pentru regulament, prin reprezentantul ei, să prezinte, înainte de începerea fiecărui capitol, deci doar când se va intra în dezbatere, care este situația prin alte parlamente referitoare la regulament. Și este reținută această propunere în stenogramă, pe ea s-a votat.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Procedură!

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Da, vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Reiau și eu ideea domnului Zgonea, pentru că un mod de prezentare, general.... (Vociferări din partea Puterii).

Dacă mă ascultați, veți afla. Dacă mă întrerupeți mereu, pierdem din timp și iar îmi dați posibilitatea să ajungem la ora 21 și să jucăm așa, fără să faceți nimic. Vă place, v-am dat adineauri un exemplu. N-ați înțeles din el nimic, să vă fie de bine!

Deci reiau ideea, că m-au întrerup. S-o reiau așa și eu, cum a luat-o Ponta, de patru-cinci ori pe aceeași, la infinit.

Domnule președinte, este necesară o asemenea prezentare generală a unor astfel de regulamente ale unor astfel de Camere cum este aceasta, a noastră, din alte țări membre ale Uniunii Europene deoarece, în funcție de aceste considerente generale, unanim acceptate în Uniunea Europeană, cel puțin în Uniunea Europeană, dacă nu cumva au și alte date, ne vor putea fi de folos în modul în care abordăm noi discuțiile generale asupra acestui proiect de regulament.

Eu, cel puțin, simt nevoia pentru așa ceva.

Aș fi vrut să iau și eu cuvântul acum, la generale, dar aș aștepta cu mare plăcere o astfel de comparație între aceste domenii, ca să-mi pot formula o părere pro sau contra, exprimată în cuvântul meu la general, înaintea abordării pe articole a regulamentului.

V-aș ruga, domnule președinte, să puneți în discuție asemenea cerere și să solicitați, la cererea noastră, de fapt, nu prea m-am exprimat frumos, să ni se prezinte... că am înțeles că au o astfel de statistică. Mai detaliat, cum consideră dânșii, în funcție de profesionalismul celor care compun asemenea comisie.

Vă mulțumesc și le vom fi recunoscători.

 
   

(În continuare, ședința a fost condusă de domnul Miron Tudor Mitrea).

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat. Vă aduc aminte că ieri am votat modul în care se va prezenta această informare și mergem pe această soluție pe care am votat-o ieri. (Adresându-se domnului Marcu Tudor).

Dați-mi voie, domnule deputat să conduc ședința, țin foarte mult la prietenia dumneavoastră, țineți și dumneavoastră la punctul meu de vedere.

Urmează domnul Mihai Tudose, după care intrăm în dezbateri generale, pe lista pe care am primit-o.

 
 

Domnul Mihai Tudose:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnul lider al Parditului Democrat are dreptate. Așa este. Noi am votat pentru 10 minute sau, eu știu, maximum 10 minute la fiecare articol prezentat...

O voce din sală:

Capitol!

 
 

Domnul Mihai Tudose:

Este în regulă, așa este. Capitol, în regulă. Sau de câte ori este nevoie.

Cert este că, spre deosebire de un proiect de lege obișnuit, când aveam un raport al comisiei, când aveam niște inițiatori care stăteau acolo unde caută domnul deputat Stanciu și aveam și la raportul respectiv o expunere de motive, de data aceasta, din cele trei elemente nu avem decât unul - raportul comisiei.

Dat fiind faptul că, într-adevăr, nu avem expunerea de motive să vedem de totuși trebuie să discutăm noi acest lucru cu această ardoare și prioritate, la ce cerințe deosebite a trebuit să răspundă acest raport, pe global, ca idee în sine, ce a generat acest lucru, consider totuși că, mai ales în condițiile în care nu a fost vorba până acum. Această expunere de motive din partea Comisiei pentru regulament sau a unuia care se consideră inițiator, ar fi bine venită, domnule președinte, ca abia apoi să putem trece la dezbateri generale ca la orice proiect de lege obișnuit, când întâi avem raportul comisiei, avem punctul de vedere al inițiatorului și apoi trecem la dezbateri generale.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat. A avut loc această procedură.

 
Dezbateri generale asupra Proiectului de Hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaților.

Intrăm la dezbateri generale. Are cuvântul, din Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat domnul deputat Valer Dorneanu.

Domnule Dorneanu, aveți microfonul. Se pregătește domnul Mircea Iustian, din partea Partidului Național Liberal.

 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte, vreau să mă asigur dacă nu mai există, totuși, vreo excepție pentru că de câteva zile tot fac vocalize și nu mi-a venit încă rândul.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Acum v-a venit rândul și nu vă va întrerupe nimeni, vă promit, până când veți termina. Aveți microfonul.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Distinse prezidiu,

Stimate domnule președinte,

Distinși colegi,

Vă mărturisesc că mă încearcă sentimente de emoție și, în egală măsură, sentimente de teamă, de îngrijorare.

Emoțiile sunt și profesionale, sunt și subiective. Sunt profesionale pentru că, de 15 ani, mă ocup de activitatea legislativă și sunt, într-o ipostază sau alta, implicat direct. Emoții pentru că în calitate de fost președinte al Camerei Deputaților am fost unul dintre autorii actualului regulament și nu-mi este străin drumul acestuia în viitor. Teamă pentru că atunci când nu va exista răbdarea, nu va exista responsabilitatea pentru ca acest document esențial al Parlamentului să aibă o înfățișare care să asigure Parlamentului buna funcționare și îndeplinirea rolului său esențial, dacă nu se va întâmpla așa ceva, atunci va fi rău.

Am totuși speranța că dumneavoastră sunteți deputați foarte responsabili. Știți ceea ce înseamnă regulamentul și, în final, veți adopta acele soluții care să ducă activitatea Parlamentului la un randament mai bun și să ridice, dacă vreți, și nivelul de percepție a acestei instituții.

Vă mărturiseam că, de 15 ani, sunt în sau alături de Parlament. Vă mărturisesc că în toată această etapă am avut privilegiul să înregistrez și să remarc momente care, pe scara valorilor, s-au situat de la sublim la ridicol, de la agonie la extaz, de la măreție la decadență, cum spunea profesorul Constantin Rădulescu-Motru când era supărat pe Parlamentul interbelic, plarlament la care ar trebui să ne raportăm cât mai des, pentru că a fost un etalon european. De aceea ar trebui să fie mândri și cei de la partidul istoric, Partidul Național Liberal, care a fost unul dintre actorii principali ai vieții politice interbelice. Poate că această evocare îi va face, totuși, să mă asculte cu mai mult respect.

Eu cred că toate aceste moment care au însemnat și momente de elevație intelectuală, momente de sobrietate specifică marilor instituții ale statului și amintiți-vă chiar ziua de ieri când câteva momente au fost la înălțimea acestor așteptări. Au fost momente de colegialitate, de respect, după cum s-au înregistrat, din păcate și, uneori, climat de piață, climat de stadion, momente de tribună care ne-au fost, în egală măsură, reproșabile tuturor.

Nu vreau să înțelegeți de aici că Parlamentul nostru s-ar situa, prin toate aceste întâmplări, mai jos decât alte parlamente, pentru că asemenea momente s-au petrecut și se petrec încă în toate parlamentele. Televiziunile ne înfățișează momente și mai triste, uneori chiar degradante. Putem fi mândri, după o absență a vieții parlamentare de peste 50 de ani, că am avut în ultimii 15 ani o viață parlamentară corectă, o viață parlamentară în care majoritatea celor care au onorat scaunele Camerei Deputaților sau ale Senatului au făcut-o la un bun nivel, comparabil cu cel al țărilor cu vechi tradiții parlamentare.

Eu, ca fost președinte de Cameră, pot să spun că sunt mândru cu faptul că am fost coleg cu oameni cum sunt, și am să încep din partea dreaptă, colegii noștri din UDMR care au alcătuit unul dintre cele mai calificate grupuri parlamentare din țară, cu domnii Borbély, cu domnul Árpárd, cu foarte mulți alții pe care nu vreau să-i citesc ca să nu lungesc lista.

Sunt bucuros că, din rândul partidului istoric, Partidul Național Liberal, s-au manifestat parlamentari de elită. L-aș numi aici, printre primii, pe actualul lider de grup parlamentar, pe domnul Crin Antonescu, a cărui pregătire intelectuală, a cărui bună credință, a cărui performanță, și ca fost ministru al tineretului și ca parlamentar, îl situează la loc de cinste. Nu pot uita pe distinsa doamnă Mona Muscă cea care, prin intervențiile ei care chiar dacă ne-au deranjat în sesiunea trecută, a dat culoare și a ridicat nivelul intelectual al discuției și, să fim drepți, i-au creat și dumneaei o bună popularitate care a dus-o în Ministerul Culturii. Păcat că o anumită doză de ingratitudine nu a adus-o și în postura de principal candidat la președinția Camerei.

Nu pot să-i uit pe colegii mei din Partidul Democrat, pe domnul Cristian Dumitrescu care și acum, în pofida supărării pe care a trebuit să... Cristian Rădulescu... pardon...

O voce din sală:

Iliescu!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

...liderul dumneavoastră parlamentar. Mulțumesc foarte mult. Nu-l evoc pe aici pentru că nu pot să-i dau dreptul la replică primarului dumneavoastră general și șefului dumneavoastră de partid pentru intervențiile dânsului deosebit de dese și de sacadate, care l-au pregătit ca om politic și trebuie să-mi mulțumească pentru aceasta. Păcat că acum, ca primar general, uitând maniera parlamentară, a ieșit la luptă cu coasa părintească și, în loc să mânuie în scopul tradițional, o folosește ...

O voce din sală:

Suntem la 1848?

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Nu am ajuns încă la '48.

Nu pot să nu-i evoc și pe colegii din Grupul parlamentar al PUR, pe domnul Popa, pe doamna Daniela Popa și pe mulți alții.

Nu voi lungi lista colegilor mei din PSD pentru că am fi puși în situația să ascultați un apel nominal. În orice caz, dacă vă interesează calitățile lor le găsiți pe site.

Nu pot să spun că sunt ultimii pe care îi evoc cei din stânga, pentru că cel puțin vicepreședinte actual, Lucian Bolcaș, v-a dat dovada unui înalt spirit parlamentar, unui om drept, unui om cunoscător, care-și face ca singur țel respectarea Constituției. Pe domnul Tudor care, în pofida faptului că enervează, întotdeauna vine cu bună credință și cu dreptate, invocând regulamentul.

Acești parlamentari au făcut ca instituția Parlamentului să-și îndeplinească misiunea sa primordială. Chiar dacă imaginea noastră nu este cea mai bună, să nu uităm că Parlamentul României a fost cel care a adoptat Constituția țării, cel care a pus bazele statului de drept, cel care a adoptat legislația instituțională și a creat toate instituțiile statului de drept, toate instituțiile prin care s-a instaurat economia de piață, economia concurențială.

Tot acest Parlament a reglementat și legile justiției și a permis separarea puterilor și cooperarea dintre ele.

Tot acest Parlament a fost cel care a adoptat legislația care ne-a permis aderarea la NATO și care ne-a permis încheierea acquis-ului comunitar și, iată-ne acum, în postura de candidați cu șanse depline pentru ca locul nostru să fie cel meritat.

Am ținut să evoc aceste lucruri nu pentru a trage de timp, ci pentru a spune că Parlamentul României este o instituție care-și onorează rolul său de reprezentant al poporului și de aceea n-am putut fi decât trist să aud un român plecat pe axa București - Londra - Washington să spună că nu există Parlament în România, că acest Parlament nu funcționează, să-l aud spunând că nu există nici Guvern în România și că nimic nu funcționează în România, probabil cu excepția instituțiilor sale. Nu știu cât bine a făcut...

O voce din sală:

Dar Ion Iliescu cu minerii?

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte, eu n-am mai citit atât de des regulamentul, de când nu mai sunt președinte. S-a schimbat cumva și este permis dialogul cu sala?

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, mă iertați, trebuia să intervin.

Vă rog, lăsați deputatul să continue.

Știu că există și au existat discuții. O secundă, domnule deputat. Voi prezenta colegilor mei art. 95: "Pentru dezbaterea generală a proiectului sau a propunerii legislative, fiecare grup parlamentar poate să desemneze un singur reprezentant. Președintele Camerei dă cuvântul reprezentanților grupurilor parlamentare în ordinea înscrierii. El poate propune Camerei limitarea timpului destinat dezbaterii generale." Nu am făcut acest lucru și nu-l fac.

Singurul care-l poate face este președintele. Deci nu fac limitarea, n-am făcut-o. Nu există altă procedură de limitare a timpului dezbaterii generale decât voința președintelui de ședință, care nu și-o manifestă.

Vă rog continuați, domnule deputat.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, avem toate premisele și toate valorile umane pentru ca acest Parlament, rolul său, locul său să se consolideze și chir ne-am dori ca și imaginea noastră în opinia publică să se consolideze.

Pentru aceasta, însă, trebuie să dăm însemnătatea cuvenită și să tratăm această instituție politică care exprimă, prin natura sa, esența democrației pluraliste, dar cu o condiție: cu condiția ca această democrație reprezentativă să permită manifestarea liberă a pluralismului politic. Îmi îngădui, pentru că am evocat Parlamentul interbelic, să vă citesc ceva ce a sus marele Virgil Madgearu despre reforma Parlamentului: " Verificarea dacă o formă de organizare a Parlamentului corespunde principiului parlamentarismului este foarte ușor de făcut. Dacă există o organizațiune care corespunde reprezentării intereselor diferitelor categorii ale cetățenilor și asigură, în același timp, o expresiune a intereselor generale, superioare și permanente ale națiunii, avem un Parlament efectiv."

Nu am ținut să vă prezint acest citat pentru a-mi demonstra erudiția, nici pentru a trage de timp, ci pentru a vă spune că virtutea esențială a Parlamentului este aceea de a asigura funcționarea pluralismului și sunt foarte trist să aflu aici, din tabăra din dreapta a unui lider pe care îl rog acum să mă asculte, cel care a spus că regula de bază a democrației este aceea că minoritatea se supune majorității, adică votului. Stimate coleg, v-aș ruga să vă uitați prin cărți, prin dreptul parlamentar românesc, dacă vreți vă dau și eu pe cel francez să vedeți condițiile de bază ale democrației parlamentare.

Asta înseamnă, într-adevăr, că majoritatea decide prin vot. Votul se petrece după exprimarea liberă a tuturor opiniilor. Un principiu fundamental al dreptului parlamentar, al activității parlamentare este acela de a da posibilitate opoziției să se exprime. Asta înseamnă să revenim la un alt aspect al democrației, anume acela că Parlamentul este emanație a poporului, este reprezentantul suveranității sale. Parlamentul se constituie prin voința electoratului și același parlament trebuie să dea expresie acestei voințe.

Cum v-am citit din Madgearu, Parlamentul este alcătuit din mai multe categorii sociale, este alcătuit din mai multe categorii de cetățeni, din mai multe categorii de votanți. Unii ne-au votat pe noi, unii v-au votat pe dumneavoastră. În proporția în care ne-au votat, regula de bază a democrației este că fiecare din acest segment de cetățeni, fiecare partid care a obținut o proporție din aceste voturi trebuie să se regăsească în structurile de lucru ale Parlamentului. De aceea există acel algoritm parlamentar. Dar, mai ales, trebuie să li se permită să fie auziți și să se exprime.

Vă spuneam că în acest Parlament am auzit și de bune și de rele și am văzut și lucruri bune, fluide, lucruri care au dus la accelerarea procesului legislativ, dar și lucruri prin care opoziția, noi acum, dumneavoastră în legislatura trecută v-ați manifestat. Atunci când opoziția nu-și are loc în structurile parlamentare, când, în structurile parlamentare, este blocată, este anihilată, opoziției nu-i rămâne decât un singur lucru, acela de a folosi microfonul plenului Camerei Deputaților. Faptul că ne-ați văzut atât de des la microfon are această explicație și nu am inventat-o noi.

Stimate domnule Știrbeț, dacă-mi dați voie, domnule președinte, să-i răspund, nu știu cine a jignit aici mai mult și, amintiți-vă de momentul Dan Rușanu Deci, ca să vă explic mai departe intervențiile noastre dese, la care ne-ați obligat, vă amintesc că nu le-am inventat noi. Le-au inventat cei din Parlamentul american, așa-zisul filibuster a fost adoptat de Parlamentul englez și de Parlamentul francez iar dacă vreți să știți cum începeau americanii, începeau de la Jefferson, de la Washington, pentru că dacă un american când auzea cele două nume și, când vedea și steagul Americii, nu se ridica în picioare și nu-l asculta până la capăt, acela nu era cetățean.

Noi nu am început nici de la Decebal, nici de la '48. Ne-am referit numai la lucruri contemporane, inclusiv la potop, la ploaia care risca să treacă și prin pereții noștri de la Senat și, mai mult, și aproape exclusiv, ne-am referit la regulament și am cerut să respectați toate procedurile și toate etapele de adoptare a acestui regulament. Și, dacă am vorbit de regulament, trebuie să aveți în vedere că regulamentul este actul fundamental al activității parlamentare. Nu este Biblie, și spun că nu este Biblie pentru că domnului Bolcaș nu i-a plăcut acest cuvânt, dar este cartea de liturghie a fiecărei ședințe a noastre. Este acel act care ne reglementează atât activitatea de legiferare, cât și celelalte activități parlamentare: relația cu executivul, controlul parlamentar ș.a.m.d.

Dacă nu tratăm regulamentul la parametrii importanței lui, atunci riscăm să denaturăm sensul activității parlamentare. Rezultatele Parlamentului, succesele sale depind, în mare măsură, de calitatea regulamentului, de valoarea lui, de mobilitatea lui. Și, dacă am pomenit de aceasta și dacă dumneavoastră ați protestat când un tânăr coleg al meu a afirmat că regulamentul are valoarea unei legi organice, mă refer la Titus Corlățean, și are importanța lui, dumneavoastră ați protestat.

Aș vrea să vă citez ceva din dreptul parlamentar francez, unde se consemnează o intervenție a fostului prim ministru Michel Debré, tatăl actualului președinte al Adunării Deputaților, care ne-a onorat cu o atenție deosebită și care ne sprijină în demersurile noastre de integrare europeană. Michel Debré, pe atunci prim ministru, a ținut să fie prezent într-o ședință când se analiza modificarea regulamentului și spunea, în 1959, tradus în românește: tot ce interesează procedura legislativă, tot ce interesează raporturile dintre adunări, adică dintre Adunarea Națională și Senat, între ele, tot ce interesează raporturile adunărilor cu Guvernul constituie dispoziții care depășesc caracterul reglementar în sens strict. Ele sunt de sorginte constituțională. Ele ating mecanismele instituționale.

Iată de ce funcționează Parlamentul francez așa cum funcționează, pentru că regulamentul celor două adunări este respectat și este pus la loc de cinste.

Un regulament, ca să fie de calitate, ca să ducă activitatea parlamentară la parametrii pe care și-i dorește populația care ne-a trimis în Parlament, trebuie să se bazeze pe soluții solide, pe soluții fundamentate științific, pe soluții verificate de practică. Dar trebuie să aibă și o anumită durabilitate.

Vreau să vă spun că în perioada interbelică, pe care noi tot o invocăm, întreaga activitate legislativă a Camerei s-a desfășurat sub un singur regulament care, culmea!, a fost votat înainte de Constituție. Este vorba de Regulamentul din 18 decembrie 1920, care a intrat în vigoare ceva mai târziu și nu în momentul votului, așa cum doriți dumneavoastră, iar acest regulament a suferit doar patru modificări. O singură modificare a unui articol, art. 93 după adoptarea Constituției, un alt art. 13 în '23, o adăugire a art. 93 bis, care a fost votat în '25 și o ultimă modificare, art. 50 în 1930.

A trebuit să vină dictatura carlistă, care a frânt viața politică, care a frânt pluralismul și care a adus dictatura și care a transformat Parlamentul în ceea ce se pare că vrea și cineva de acum să-l transforme, într-un fel de Mare Adunare națională care să-i asculte ordinele. Acesta este secretul activității pozitive a Parlamentului interbelic.

Noi nu spunem însă că regulamentul pe care noi l-am format trebuie să fie veșnic, trebuie să fie imuabil. Într-o perioadă pe care noi o parcurgem, de transformări profunde, într-o perioadă în care dorim îmbunătățirea randamentului, creșterea activității de legiferare, în condiții însă în care să nu diminuăm, să nu atenuăm exprimarea voinței cetățenilor, exprimarea liberă a deputaților, se poate pune probleme modificării lui. Pentru că un regulament trebuie să fie mobil, trebuie să fie suplu și într-o perioadă de tranziție trebuie să utilizeze experiența acumulată, și noi suntem după o legislatură, trebuie să se inspire din activitatea Parlamentelor europene, dar mai ales trebuie să se armonizeze cu regulamentele care dirijează activitatea Parlamentului european. Dacă vrem să ajungem să ne manifestăm în egală măsură cu parlamentarii europeni, trebuie ca și noi să funcționăm aici în mod european, trebuie să funcționăm în condiții în care prestația Parlamentului nostru să fie la înălțimea celorlalte parlamente.

De aceea, ne-am arătat deschiși intenției dumneavoastră de modificare a regulamentului pentru îmbunătățirea conținutului său. Atunci când îți propui o modificare a unui regulament, trebuie mai întâi să-ți propui niște țeluri, niște obiective. Obiectivul pe care noi l-am propus atunci a fost accelerarea procesului legislativ, fluidizarea acestuia în vederea adoptării tuturor legilor pentru aderarea la NATO și pentru îndeplinirea tuturor condițiilor din cele 31 de capitole ale acquis-ului comunitar.

Am vrut, deopotrivă, să mutăm centrul de greutate al activității în comisii, pentru că în comisii dezbaterea este mai puțin politizată, pentru că în comisii dezbaterea o fac de regulă specialiști din domeniul respectiv, pentru că acolo există un climat de mai mare colegialitate, există mai puțină tendință de a vorbi în fața microfoanelor pentru a se vedea la televizoare și a se auzi la radio...

 
   

Domnul Ioan Ghișe:

Și la microfon...

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

... sau la microfon. Vă mulțumesc foarte mult. Domnul primar Ghișe a avut foarte multe microfoane la primăria din Bșașov și drept dovadă și-a făcut o bună popularitate care l-a readus, spre bucuria mea, în Parlament. Nu știu brașovenii dacă se bucură sau nu.

 
   

Domnul Ioan Ghișe:

Dreptul la replică, domnule președinte!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Acest... V-am evocat la modul pozitiv. Iar replica o să o primiți...

Vă rog să-i comunicați când are dreptul la replică, domnule președinte.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Cunoașteți procedura, mă iertați, domnule deputat, vă înregistrez după dezbaterile generale, cei cărora li se spune numele au dreptul la replică, bineînțeles.

Deci, îl notăm pe domnul Ghișe.

 
   

Domnul Ioan Ghișe:

După dezbaterile generale sau pe la Crăciun?

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

După dezbaterile generale ca întotdeauna, sigur că da, domnule Ghișe. Vă rog mult să păstrați liniștea și cuviința în sală, stimați colegi.

Domnule deputat, vă rog aveți cuvântul.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Acest regulament ne-a permis să ne îndeplinim toate condițiile pe care guvernarea Năstase le-a avut pentru NATO, pentru Uniunea Europeană și pentru definitivarea reformelor care vizau terminarea procesului de privatizare și multe alte lucruri pe care nu le evoc pentru a nu spune că doresc să trag de timp.

Acest parlament ne-a permis o performanță pe care vă doresc și dumneavoastră s-o atingeți sau să o depășiți. Adoptăm, Camera Deputaților, peste 3800 de legi, mai exact 3807. Acest regulament ne-a permis să înregistrăm, în mod democratic, în comisii peste 22 de mii de amendamente, dintre care cele mai multe erau ale Opoziției. (În bancă, domnul deputat Ghișe vociferează.)

Dacă eu răspuns domnului Ghișe, înseamnă că îmi dați mie dreptul la replică?

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mă iertați, întrebarea dumneavoastră era, dacă...?

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mă întrerupe domnul deputat ca să nu-i mai pronunț numele pentru a-i oferi al doilea drept la replică, înseamnă că am și eu un drept la replică?

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, nu știu să vă răspund, vom vedea. Vă rog să treceți un pic cu vederea dacă sunteți întrerupt, așa un pic. din sală...

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Așadar, noi când am modificat regulamentul, nefiind de acord că el este imuabil și veșnic, pentru că vreau să vă amintesc ceva despre importanța durabilității legilor. Marele Montesquieu care ne-a dat principiul separației și cooperării puterilor, spunea despre legi că ele trebuie să fie atât de durabile, încât orice cetățean, orice autoritate, înainte de a se gândi la modificarea lui, la completarea lui, întâi să se cutremure și pe urmă să se gândească la urmările acestui demers.

Repet, de atunci a trecut foarte mult timp și nu eram obligați să-l modificăm. Suntem însă de acord cu dumneavoastră să-l modificați și acum, dar vă întreb care sunt scopurile pe care le urmăriți dumneavoastră. Cum vreți dumneavoastră să îmbunătățiți activitatea legislativă astfel încât să dați prioritate legilor privind integrarea, să dați prioritate reformei fiscalității pe care dumneavoastră vreți s-o duceți pe asemenea culmi, încât economia să înregistreze rezultate care să le ducă la un salt peste cel înregistrat de japonezi și peste închipuirea noastră. Credeam că vă propuneți să adoptați, prin modificarea regulamentului, mai ușor legile sociale care să-i permită Partidului Democrat, actualmente Popular, să ducă nivelul de trai la acest slogan: "Să trăiți bine".

De fapt, dumneavoastră, prin toate demersurile pe care le-ați făcut, prin toate propunerile pe care le-ați făcut, stufoase și foarte multe, nu ați avut decât un singur scop: revocarea președinților și dacă se poate revocarea și celorlalți membri ai Biroului permanent, revocarea și a președinților comisiilor, revocarea și a birourilor, asta nu pentru că ar fi fost necesar, dar pentru a ascunde faptul esențial: revocarea președinților. Și spuneți lucrul acesta pentru că prezența celor doi președinți ai Camerelor, al Camera Deputaților și al Senatului, ar fi o anomalie nemaîntâlnită la nici un stat din Europa. Că în toate țările din Europa ar exista obligativitatea ca partidul care conduce Guvernul să conducă și Parlamentul.

Aș vrea, stimați colegi, mai ales cei tineri, să vă reamintesc ce se întâmplă prin Europa. Nu există o asemenea regulă. Amintesc cazul Franței, pentru că președintele Partidului Național Liberal este foarte legat de această zonă, de această țară. Nu vreau să pronunț nume de autoturisme, pentru că ar interveni CNA-ul și m-ar pedepsi pentru că fac reclamă, dar am făcut această conexiune pentru a vedea respectul pentru care și noi îl purtăm situației politice din Franța.

Nu de mult, stimați colegi, din Partidul Liberal și ai celor din Partidul Democrat care spuneți că nicăieri în Europa nu se întâmplă ceea ce se întâmplă la noi, Senatul francez...

 
   

Domnul Ioan Ghișe:

La comuniști, domnule!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Da, securiștii, domnule coleg. Acolo unde dumneavoastră ați explicat foarte serios de ce ați dat niște scrisori. Bun.

Deci, în Franța președintele al Senatului era Philip Segan de o orientare politică, președinte al Adunării Naționale era Laurent Fabius, prim ministru era altcineva. (Proteste, forfotă, vociferări în sala de ședințe. Gălăgie.)

Mai recent, în Austria, stimați colegi, președinte al Camerei inferioare...

Stimate domnule președinte, vă mărturisesc că deși am fost 4 ani președinte de Cameră, eu am rămas o fire emotivă și mie chiar îmi pasă de întreruperi și chiar mă tulbură și simt nevoia să...

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimați colegi,

Vă rog luați loc în bănci, în timp ce vorbitorul vorbește. Vă rog luați loc în bănci.

Stimați colegi, vă rog luați loc în bănci, deranjați vorbitorul.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Sunt nevoit să vă spun acest lucru, pentru că dumneavoastră spuneți că nicăieri în lume nu există o situație în care președinții Parlamentului să fie de o culoare politică și primul ministru de altă culoare politică. Și vă mai spun și situația din Austria. De curând, unde președintele Camerei inferioare era de o culoare, era socialist, președintele republicii de altă culoare și premierul de altă culoare. Uitați-vă la vecinii noștri bulgari și uitați-vă în foarte multe locuri.

Amintiți-vă, stimați colegi, de situația din Italia de acum vreo câteva decenii unde se înregistra o instabilitate guvernamentală extraordinară, dar unde rămâneau președinții Parlamentului care asigurau continuitatea statală. Și președinte al Camerei Deputaților era un politician, a fost o dată chiar din stânga, pe care dumneavoastră o huliți, președinte al Senatului era de altă culoare.

Deci, stimați colegi, nu mai invocați asemenea exemple, nu mai invocați asemenea anomalii, pentru că anomalie este ceea ce spuneți dumneavoastră, iar coabitarea dintre președinți de Cameră de o anumită culoare, premier de altă culoare și președinți de altă culoare este o dovadă a unei maturități politice pe care o înregistrează numai acele țări unde nu există partide exclusiviste, unde partidele se înțeleg, unde partidele caută să se unească, să se unească în spiritul lor național.

Nu știu în ce măsură urmăriți dumneavoastră acest lucru.

În afară de ceea ce ați urmărit cu revocarea, o să vă spun în final care sunt rezultatele muncii dumneavoastră. Aș vrea însă să vă spun de ce am ajuns acum, la 3 zile de discuții contradictorii, de enervări, am ajuns pentru că dumneavoastră nu ați pus în funcțiune al doilea principiu fundamental al democrației parlamentare și văd că nu ați făcut-o din neștiință, ați făcut-o deliberat, din moment ce spuneți că singurul principiu al democrației pe care dumneavoastră îl recunoașteți era acela că majoritatea decide și vreți să ne forțați votul.

Stimați colegi,

Vă amintesc că noi, vă spun acum distinse președinte de comisie, când ne-am pus problema la începutul legislaturii 2001 să modificăm regulamentul, întâi am stabilit niște teze, niște principii, am discutat aceste teze, aceste principii cu toți liderii grupurilor parlamentare, și păcat că domnul Hrebenciuc, colegul meu, nu este, care a condus aceste discuții, ne-am consultat cu cei de la Consiliul Legislativ, cu cei de la comisiile juridice, am elaborat un prim proiect pe care, de asemenea, l-am discutat cu dumneavoastră și am căzut de acord în toate prevederile sale, în toate principiile sale. Atunci am convenit să facem comitetul ordinii de zi, organism politic existent în foarte multe parlamente, regret că domnul președinte de ședință își exprimă rezerve față de comitetul ordinii de zi, dar el a funcționat și atunci și ne-a ajutat să ieșim din impas.

Același Comitet al ordinii de zi a făcut ca întreaga legislatură să se desfășoare sub semnul dialogului și sub semnul înțelegerii. Vă amintesc că v-am tratat pe toți atunci ca parteneri, pe cei care ne-au sprijinit la guvernare - Grupul parlamentar al UDMR, Grupul parlamentar al minorităților și Grupul parlamentar PUR - și colegi pe ceilalți. Așa a fost posibil să depășim majoritatea momentelor dificile. Regret că acum, Grupul parlamentar al UDMR, care a fost nu numai un partener loial, dar a fost și un grup foarte competent, foarte hotărât în sprijinirea celor pe care-i reprezintă, a intereselor maghiarilor, sunt, de aceea, consternat că acum au această atitudine de non combat. Îi întreb dacă la vreun proiect de lege, la vreo situație dificilă le-am cerut noi să tacă sau dacă s-au pus în fruntea Opoziției să spună că ei nu vorbesc. Nu știu cu ce asteroizi au fost amenințați, nu știu ce filmulețe de groază au văzut la Palatul pionierilor, dar în orice caz, regretăm că au fost umiliți și obligați ca nici măcar să nu se pronunțe. Nu vorbesc nimic despre colegii noștri de la PUR, pentru că ei nu mai sunt puri, sunt conservatori și Partidul Conservator, cum îi stă bine, trebuie să își conserve mai bine calitățile și oricum au dat dovadă, în câteva momente, de verticalitate și nu s-au comportat chiar în felul de a renunța la a-și exprima părerea.

Stimați colegi,

Pentru ca Parlamentul nostru să-și îndeplinească condițiile în asemenea condiții, încât să crească rolul acesteia este nevoie nu numai de a avea un regulament bun, nu numai de a da semnificația cerută lucrărilor desfășurate în plenul Camerei și în comisii, este nevoie ca și structurile Parlamentului să funcționeze corect, ca și Biroul permanent să funcționeze în mod corect și trebuie să vă mărturisesc că are nevoie Camera și de un președinte. Nu vreau să vă spun eu, reprezentant al Partidului Social Democrat, ce calități trebuie să întrunească președintele. Am să vă citesc din ce spunea marele profesor Alexianu, din perioada interbelică și-l evoc pentru că nu e nici bănățean, nici ardelean, nici muntean, era de la Universitatea din Cernăuți. "Președintele este", spunea dânsul, "personalul cel mai important al biroului și el nu trebuie să întrunească numai calități intelectuale și morale. Trebuie ca vocea lui să domine furtuna, să fie gestul care liniștește, demnitatea care impune, habitatus corporis, trebuie privirea care este tăcută, rechemare la ordine, riposta să fie înțepată, dar fără să rănească. Interesul regimului parlamentar cere ca o adunare să-și aleagă liber ceea ce prin acest ansamblu de calități este cel mai în măsură să asigure demnitatea dezbaterilor sale. Președintele poate să înalțe nivelul dezbaterilor și să dea un mare prestigiu operei legislative."

Nu v-am citit degeaba aceste calități, le-am citit pentru că unii dintre candidați s-au grăbit să-și manifeste nerăbdarea față de locul pe care îl văd vacant. Și aș vrea să mă refer la distinșii colegi, ministru Olteanu și celălalt distins coleg parlamentar domnul Dan Rușanu, care au crezut că dacă au înălțimea apropiată de a președintelui Camerei au și statura pe care trebuie să o aibă un președinte de Cameră. Eu îl respect foarte mult pe domnul ministru Olteanu pentru calitățile sale juridice pe care și le-a manifestat într-o firmă avocațială de succes, îi respect hărnicia, îi respect felul cum gestionează relația cu Parlamentul. Nu pot însă să uit de faptul că a făcut serioase confuzii și asemănări între problematica tehnică a regulamentului și problematic nivelului de trai, ridiculizând problemele grave ale nivelului de trai, cu cele ale Parlamentului. Nu pot să uit faptul că, în calitate de candidat, în loc să-și manifeste echilibrul, s-a dus peste Comisia juridică, de disciplină și imunități pentru a forța nota, după cum în același fel a procedat și la Comisia de regulament. Regret că în acest joc s-a înscris și un tânăr deputat de Cluj, care n-a înțeles gluma apărută într-un ziar și a mușcat din vraja, din dulceața minciunii, apucându-se serios de lucru la Comisia de regulament, pe care a confiscat-o. I-a obligat pe ceilalți colegi nici pauză să nu facă și e adevărat că a fost foarte uman pentru că le-a adus sandvișuri.

Stimați colegi,

De aceea, am ajuns aici, pentru că în Comisia de regulament ați discutat în forță, în Comisia de regulament nu ați ținut cont de părerile care s-au pronunțat acolo, iar în Comisia juridică, de disciplină și imunități ați realizat un adevărat puci.

Stimați colegi,

Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților este în egală măsură Curte Constituțională și Consiliu Legislativ. Toată rigoarea legislativă, conformitatea legilor pe care noi le adoptăm cu Constituția, rigoarea de tehnică legislativă depind de Comisia juridică, de disciplină și imunități.

De aceea, îi asuprim practic trimițându-le nu numai pentru raport, dar și pentru avize, majoritatea legilor. Noi n-am ajuns în această situație și am adoptat regulamentul, vă rog să urmăriți stenograma Camerei Deputaților din ianuarie 2001, l-am adoptat într-o zi, dar pentru aceasta, repet,

Din partea Puterii:

O zi jumate!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

O zi jumate, mulțumesc foarte mult, domnule Iliescu că mă completați, întru respectarea adevărului, a fost posibilă această performanță, nu numai pentru faptul că v-am consultat asupra tezelor și asupra conținutului fiecărui articol, dar și pentru faptul că am dat acest raport comisiei juridice, care s-a pronunțat analizând articol cu articol.

Când, după apariția Constituției, domnule Ghișe, am modificat din nou regulamentul, raportul comun pentru modificarea regulamentului, pentru armonizarea prevederilor acestuia cu Constituția a fost dat ca raport comun Comisiei de regulament și Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Dacă dumneavoastră respectați aceste proceduri, dacă nu aveați obsesia care domină viața politică din decembrie, fericit pentru dumneavoastră, nu știu cât de fericit pentru țară, când ați preluat puterea, nu există problemă mai gravă, nu există nici problema inundațiilor, decât podul de la Mărăcineni, nu există nici problematica europeană, este nevoie ca noi să sesizăm primul ministru de faptul că trebuie rezervată o zi pe săptămână măcar pentru discutarea proiectelor de legi, pentru finalizarea pachetului care condiționează raportul pozitiv de țară. Poate o să veniți pe 20 octombrie cu un nou pachet legislativ în care să introduceți toate legile de care aveți nevoie. Și, apropo de pachet și de teama mea pe care v-o spuneam de la început, am și teama ca tot demersul nostru pe care îl facem noi aici să fie zadarnic, pentru că președintele dumneavoastră, stimați colegi, de la Partidul Democrat, a spus că dacă noi nu vom înnoi clasa politică și nu vom adopta cât se poate de repede regulamentul, va veni cu o ordonanță de urgență sau cu asumarea răspunderii și va introduce atunci și votul nominal, va reduce și numărul parlamentarilor și ca la orice reducere de personal îi va trece întâi pe cei de la PSD și atunci veți rămâne numai dumneavoastră singur... Prin același pachet veți uni Camera cu Senatul și atunci veți fi fericiți și veți dobândi puterea absolută, așa cum vă doriți. (Vociferări în sala de ședințe.)

 
   

Domnul Valeriu Tabără: (Din bancă.)

Puțină apă pentru ...puțin masaj...

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Nu este nevoie! Masajele se practică numai în agricultură, domnule deputat, unde sunteți dumneavoastră specialist...

Stimați colegi,

De ce ne nemulțumește profund propunerea dumneavoastră de modificare a regulamentului? Las deoparte revocarea președinților, pentru că vom relua acest lucru atunci când va veni la rând acel articol. Ne îngrijorează însă instabilitatea pe care dumneavoastră o veți crea. Pentru că, după revocarea președinților, veți deschide calea ca oricărui partid, oricărui grup parlamentar i se va năzări să se supere pe un membru al Biroului permanent, va declanșa procedura de revocare. Veți declanșa un asemenea precedent care va permite ca în fiecare comisie, ori de câte ori un membru al comisiei se supără pe președinte sau pe vicepreședinte să declanșeze procedura de revocare. Veți crea o asemenea instabilitate politică, stimați colegi, în care fiecare săptămână ne vom ocupa de revocarea unui președinte de comisie sau de un membru al Biroului permanent.

Dacă așa credeți dumneavoastră că veți obține performanța legislativă care să vă aducă succesul pe care l-ați propus populației, vă înșelați.

În afară de acest lucru, stimați colegi, regulamentul este extrem de stufos. Regulamentul are 217 articole, dumneavoastră ați făcut 231 de intervenții. Ați făcut intervenții inutile, ați modificat texte de un alineat... nu, adăugând 7 sau 12 alineate, unul ca altul mai inutil... Citiți textul care se referă la atribuțiile liderului de grup.

Citiți, stimați colegi, textele care se referă la amendamente. Îmi pare rău că nu este aici domnul ministru Olteanu, pentru că l-aș întreba cum se va descurca dumnealui, în condițiile în care, vă rog să mă ascultați, într-un text dumneavoastră spuneți că amendamentele se depun la secretarul general al Camerei. În alt text spuneți că se depun la Registratura generală. Într-un alt text spuneți că se depun la Biroul permanent și într-un alt text spuneți că se depun la comisie. Dacă dumneavoastră susțineți că acest lucru este coerență, seriozitate cu care ați tratat prevederile regulamentului, atunci mă închin, dar să nu vă mirați când se vorbește despre incompetență, despre neseriozitate și despre lipsa de randament.

În ceea ce privește motivele revocării președintelui, ați făcut două greșeli politice extrem de grave. În afară de faptul că ați încălcat grav decizia Curții Constituționale, care se referă la faptul că numai grupul parlamentar ca expresie a simetriei actelor juridice poate să facă propuneri pentru revocare, dumneavoastră spuneți că revocarea se poate face când se schimbă majoritatea politică.

Nu vă spun cum sună textul din punct de vedere al tehnicii legislative, că dacă-l citiți, n-o să mai înțelegeți nimic. Păi, stimați colegi, dumneavoastră faceți o gravă confuzie între majoritatea parlamentară și configurația politică a Parlamentului. Sunt nevoit să vă aduc aminte niște texte constituționale, pentru că este păcat să plecăm de aici nelămuriți.

Constituția, atunci când vorbește de alegerea președintelui Camerei, de alegerea Biroului permanent, de alegerea celorlalte structuri de lucru ale comisiilor parlamentare, se referă la configurația politică. Mă bucur că în mod corect dumneavoastră ați subliniat aici, din greșeală, că este vorba de configurația politică inițială. Configurație politică înseamnă câte partide sunt reprezentate, ca urmare a votului, a sufragiului universal. Această structură ghidează și condiționează întreaga activitatea a Parlamentului în ceea ce privește structura acestuia.

Majoritate parlamentară înseamnă cu totul altceva, stimați colegi. Înseamnă o majoritate care susține la un moment dat învestirea. Aceeași majoritate poate la un moment dat să schimbe membrii Guvernului sau să schimbe Guvernul și să vină cu o altă majoritate.

Majoritatea politică poate să fie conjuncturală pentru votarea unui proiect de lege.

Majoritatea parlamentară poate să fie aplicată la un singur articol, și atunci vă întreb, stimați și responsabili redactori ai propunerii acesteia: de câte ori se schimbă majoritatea de vot, de câte ori se schimbă majoritatea de susținere a unui proiect, a unui program sau a unui guvern sau a unui ministru, veți schimba totdeauna structura Parlamentului.

Eu cred, stimați colegi, că acest lucru nu numai că este contrar regulilor de funcționare a Parlamentului, dar va crea, repet, o mare instabilitate politică, o mare instabilitate parlamentară. Succesul activității unui parlament este determinat în bună măsură și de continuitatea organelor sale de lucru.

Păcat că nu realizați acest lucru! Și păcat că pentru a dobândi ceea ce vă doriți cu atâta asiduitate, vă va aduce rezultatele pe care dumneavoastră nu le doriți, dar le meritați.

Același Regulament conține grave abateri de la normele de tehnică legislativă, în ceea ce privește sistematizarea. Expresii neglijente - și dați-mi voie să vă citesc numai una dintre ele - pentru a vedea de ce era necesar să-l dați și Comisiei juridice. Spune, așa, un text, stimați colegi: "În timpul sesiunilor, deputații lucrează în ședințe în plen, pe comisii, nu grupuri parlamentare, la nivelul birourilor parlamentare, în circumscripțiile electorale, ori îndeplinește alte sarcini dispuse de Camera Deputaților".

Acestea sunt textele care abundă în Regulamentul dumneavoastră, pe care l-ați obținut într-o atmosferă de "puch". O să-mi spuneți că președinte al Comisiei de Regulament era un reprezentant al PSD -ului. Aș vrea să vă spun că acest președinte al Comisiei de Regulament a răspuns, în două legislaturi, de activitatea Comisiei pentru industrii și servicii, și a fost un model de seriozitate, de competență, inclusiv de rigoare normativă. N-a putut să-și facă meseria, pentru că l-a înfrânt acel principiu esențial, pe care ni l-a spus domnul Știrbeț aici.

Vorbiți, stimați colegi, de valoarea acestui Regulament, care ar fi trebuit să ne fi dus pe noi să-l votăm, fără să-l mai discutăm. V-am spus de câteva aspecte de neconstituționalitate cu privire la revocare.

Stimați colegi, uitați-vă în textul care se referă la enumerarea competențelor Camerei, ca și primă Cameră decizională. Aceste competențe au fost preluate în legislatura noastră, după modificarea Constituției, din Constituție.

În imaginația dumneavoastră nemaipomenită, ați adăugat competenței, de primă Cameră, a Camerei noastre, încă două atribuții neconstituționale, neprevăzute acolo. Îmi pare rău că ne mai dați încă un motiv pentru a sesiza Curtea Constituțională.

Și, apropo de Curtea Constituțională, și de dorința dumneavoastră de a adopta măsurile pe care vi le doriți cu atâta ardoare, imediat, fără să se publice Regulamentul în Monitorul Oficial și fără a aștepta decizia Curții Constituționale. V-am spus de obligația publicării. Dacă vreți, pot să revin și să vă evoc toate textele constituționale din Constituție, din Legea nr.3, din Legea nr.24.

Am să vă citesc art.61 din Constituția franceză, constituție pe care noi am urmat-o, în mare măsură, și în '23, și acum. "Legile organice", spune textul art.61, alin.1 din Constituția franceză, "înainte de promulgarea lor, regulamentele Adunărilor Parlamentare, înainte de a fi puse în aplicare, trebuie supuse Consiliului Constituțional, care se pronunță asupra conformității lor cu Constituția". Acestea sunt adevăratele reguli ale ordinii de drept, ale statului de drept, pe care dumneavoastră vă străduiți să le încălcați, să le nesocotiți, după exemplul președintelui dumneavoastră; acestea sunt motivele pentru care noi am fost obligați să recurgem la aceste dese întreruperi, pentru că nu aveam cum să ne împotrivim unor acte neconstituționale și unor ilegalități.

Și, vă rog să mă credeți, că am învățat să facem acest lucru și de la dumneavoastră, nu numai de la americani. Morișca parlamentară n-am inventat-o noi. Amintiți-vă, de pe vremea Convenției Democrate, pe care dumneavoastră ați moștenit-o, dar v-ați transformat sub altă emblemă, amintiți-vă de morișca compusă din avocatul Stancov, de la Partidul Democrat, din celebrii avocați Emil Popescu și Răzvan Dobrescu.

Deci, nu vă uitați cu ură înspre partea aceasta, pentru că ne exprimăm în spiritul unei legitime apărări, poziția noastră, beneficiem și vrem să apelăm la acel principiu al dreptului parlamentar, potrivit căruia opoziția trebuie lăsată să se exprime.

Stimați colegi,

Noi, în funcție de cum vor evolua dezbaterile, dacă dumneavoastră veți înțelege că anumite texte care sunt neconstituționale, care sunt nefuncționale trebuiesc eliminate sau trebuiesc înlocuite ...

Domnule președinte, v-aș ruga să-mi explicați ce se vorbește în partea aceea de sală, ca să pot să le răspund.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu știu nici eu ce se vorbește.

Vă rog, nu vorbiți în partea aceea de sală.

Domnule deputat, vă rog să nu le răspundeți. Vă rog să continuați prezentarea interesantă.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Așadar, poziția grupului parlamentar al PSD-ului, pe care vreau s-o exprim acum, este aceea că noi nu vom vota un Regulament care încalcă Constituția, care creează un precedent ce va permite un grav derapaj de la democrație, care va crea precedente nu numai de instabilitate parlamentară, dar și de blocaj parlamentar, de blocaj al activității în plen, de blocaj al activității în comisii.

Deci, un asemenea Regulament noi nu vom vota.

Eu cred că dumneavoastră, dacă v-ați apleca măcar asupra a jumătate din problemele pe care eu vi le-am evocat aici, și care se referă la grave abateri constituționale, de la normele de tehnică legislativă, veți accepta totuși să cereți ca acest proiect să fie văzut și avizat și de Comisia juridică, de disciplină și imunități. Din aceasta nu vom avea decât de câștigat.

Cel puțin, să fiți de acord, ca atunci când întâlnim texte cu incidențe constituționale, când vom găsi texte care blochează activitatea legislativă, când vom găsi texte ca acea aberație cu privire la depunerea amendamentelor, să înțelegeți că el trebuie trimis Comisiei juridice pentru a repara toate aceste greșeli.

Vă veți întâlni, în caz contrar, cu multe situații care vor bloca activitatea legislativă, cu multe situații în care vom fi nevoiți să ne manifestăm în același fel ca acum.

Nu avem de gând să blocăm activitatea parlamentară. V-am demonstrat în suficiente cazuri că suntem un partid conștient, care știm ce înseamnă actul de guvernare și avem răspunderea aceasta, un partid care știe ce înseamnă importanța integrării noastre în Uniunea Europeană, și este îngrijorat, sincer, pentru faptul că se adună tot mai multe "puncte negre", care vor determina Uniunea Europeană, care vor determina Parlamentul European să se sature de gâlcevile de aici, să se sature de derapajele constituționale, și să ne dea o notă care să ne ducă, fie în anul 2008, fie - Doamne ferește! - mai departe.

Vă cer să vă gândiți la acea vorbă potrivit căreia "așteptăm mintea românului cea de pe urmă" și vă îndemn să cugetați la rolul opoziției, la drepturile ei, și să cugetați și la înțelepciunea că o majoritate este de succes, când este înțeleaptă, și când are generozitatea să asculte vocea opoziției, sfaturile ei corecte și competente.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze din partea grupului parlamentar al PSD și PRM)

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Urmează la cuvânt reprezentantul Partidului Național Liberal, domnul Mircea Iustian.

Se pregătește domnul Cristian Rădulescu, reprezentantul Partidului Democrat.

 
 

Domnul Mircea Toader Iustian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ca parte a puterii legislative a statului, își desfășoară activitatea conform dispozițiilor constituționale. Procedurile de punere în aplicare a dispozițiilor constituționale privind constituirea și activitatea Camerei Deputaților sunt reglementate în Regulament, aprobat în 1994, prin Hotărârea nr.8 a Camerei Deputaților.

Regulamentul a fost modificat și completat, în această perioadă, de cinci ori.

Consolidarea progresivă a statului de drept a impus perfecționarea legislației și a instituțiilor statului, incluzând aici și forul legislativ și a legii sale de funcționare, Regulamentul.

Necesitatea modificării Regulamentului Camerei Deputaților apare evidentă, în contextul depunerii la Comisia pentru Regulament a peste 800 de amendamente de modificare și completare, din partea deputaților, dar și în urma dezbaterilor inițiate de societatea civilă privind votul nominal și transparența lucrărilor în plen și în comisii.

Situații de blocaj a activității de legiferare și lipsa unor proceduri adecvate pentru situații care n-au fost prevăzute în actualul Regulament, face imposibilă finalizarea procesului legislativ.

Totodată, urmare a Deciziei nr.62 a Curții Constituționale, trebuie găsită formula procedurală prin care prevederea consacrată în Constituție: "membrii birourilor permanente pot fi revocați înainte de revocarea mandatului", să se regăsească în cadrul noului Regulament. Este necesar ca în mod echilibrat să se regăsească în Regulament proceduri corecte și constituționale privind alegerea, dar și revocarea membrilor Biroului permanent. Toate acestea impun completarea Regulamentului cu noi prevederi.

Alianța "Dreptate și Adevăr" și-a propus să întărească funcția de control a Parlamentului asupra Executivului, motiv pentru care a propus, prin modificările inițiate, ample dezbateri perioadice pe teme de interes general, la nivelul plenului și comisiilor, la solicitarea acestora sau a Executivului.

Modificarea Regulamentului a devenit o solicitare a Camerei, în ansamblul său, dar și a societății civile.

Din motivele expuse mai sus, grupul parlamentar al Partidului Național Liberal susține adoptarea Proiectului de Hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Din partea grupului Partidului Democrat, domnul Cristian Rădulescu.

Se pregătește doamna Lia Olguța Vasilescu, din partea PRM-ului.

 
 

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Democrat speră ca, prin modificările pe care le vom aduce cu toții Regulamentului, acesta să devină un instrument mai bun, mai eficient, prin care Parlamentul să încerce să-și recupereze acele calități pe care, în opinia majorității electoratului, nu le are în acest moment, și din care cred că în ultimele zile a mai și pierdut, și anume: calitate, eficiență, operativitate, credibilitate, autoritate și, mai ales, simpatie din partea electoratului.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnișoara Olguța Vasilescu, din partea Partidului România Mare.

 
 

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Stimați colegi,

Văd că mă întâmpinați deja cu ostilitate. Vreau să vă precizez că am două variante de discurs: una foarte lungă, de cel puțin două ore, așa cum a fost a colegilor noștri de la Senat; și una mai scurtă. (Rumoare, amuzament, aplauze.)

Deci, vreți două ore, da? Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Am semnat proiectul de Regulament, pe care mi-l asum aproape în totalitate, așa cum și-l asumă și grupul Partidului România Mare, cu excepția câtorva articole, asupra cărora ne rezervăm dreptul de a mai interveni pe parcurs.

Nu suntem de acord cu Secțiunea a III-a, art.25, așa cum am precizat până acum. Semnăm proiectul de Regulament, cu amendamentul că nu suntem de acord cu acesta, deoarece se încalcă art.64 alin. (2) din Constituția României, care prevede: "Fiecare Cameră își alege un Birou permanent. Președintele Camerei Deputaților și președintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor. Ceilalți membri ai Birourilor permanente sunt aleși la începutul fiecărei sesiuni. Membrii Birourilor permanente pot fi revocați înainte de revocarea mandatului".

Avem, așadar, aici două teze: prima frază se referă la președintele Camerei Deputaților și al Senatului, și se specifică foarte clar că sunt aleși pe perioada mandatului, iar cea de a doua se referă la membrii Birourilor permanente, care pot fi revocați. În plus, există și o decizie a Curții Constituționale din data de 1 februarie 2005, din care citez: "În temeiul art.146, lit.c) din Constituție și al art.27 alin.l din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, la data de 12 ianuarie 2005, președintele Camerei Deputaților, domnul Adrian Năstase, a solicitat Curții ... (un domn deputat din partea dreaptă îi oferă vorbitoarei un pahar cu apă. Amuzament.)

Vă mulțumesc, stimate coleg.

O să reiau, pentru că am fost întreruptă, sper să nu vă supărați, da? Vă mulțumesc. Sunteți foarte amabili.

În temeiul art.146, lit.c) din Constituție și al art.27 alin.1 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, la data de 12 ianuarie 2005, președintele Camerei Deputaților, domnul Adrian Năstase, a solicitat Curții Constituționale să se pronunțe asupra constituționalității dispozițiilor art.25 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Sesizarea de neconstituționalitate a fost înregistrată la Curtea Constituțională sub nr.184/12 ianuarie 2005 și constituie obiectul dosarului 29-C/2005.

În motivarea sesizării se arată următoarele: art.25 din Regulamentul Camerei Deputaților, care preia și dezvoltă norma constituțională cuprinsă în art.64, alin.2 teza a III-a, potrivit căreia membrii Birourilor permanente pot fi revocați înainte de expirarea mandatului, schimbând sensul întregului alineat referitor la rolul și mandatul președintelui Camerei, excedează spiritului Constituției și contravine dispozițiilor articolelor nr.20 și 21 din Regulament.

Președintele Camerei Deputaților și președintele Senatului au un regim constituțional distinct de ceilalți membri ai Birourilor permanente, concretizat în atribuțiile și competențele date de prevederile constituționale ale articolelor nr.26 alin.3, și art.89 alin.1, precum și al art.98 alin.1 și al art.146 alin.1 lit.a), b), c) și e).

Potrivit Constituției și regulamentelor celor două Camere, și în România, asemenea practicii parlamentare din majoritatea statelor lumii, președinții conduc lucrările Camerelor și ale Birourilor permanente, exercită funcția de reprezentare a acestora pe plan intern și internațional, asigură corectitudinea și imparțialitatea lucrărilor Parlamentului, precum și continuarea organului legislativ suprem pe durata întregii legislaturi, fiind aleși - de regulă - pe întreaga durată a acesteia, spre deosebire de ceilalți membri ai Birourilor permanente, care se aleg numai pe durata unei sesiuni.

Birourile permanente se aleg în două etape succesive, prin proceduri de vot distincte, reglementate în două texte diferite: întâi, președinții, separat, și apoi ceilalți membri ai Biroului permanent, pe o listă comună.

De altfel, atât art.64 alin. (2) din Constituție, cât și art.20 din Regulamentul Camerei Deputaților, se referă expresis verbis la președintele Camerei Deputaților și la ceilalți membri ai Biroului permanent.

La începutul legislaturii, după constituirea legală a Camerei, este ales în mod direct președintele Camerei, pe o durată de 4 ani, conform art.21 din Regulamentul Camerei Deputaților, iar ulterior, în temeiul art.24, la începutul fiecărei sesiuni ordinare sunt aleși pe listă ceilalți membri ai Biroului permanent, potrivit numărului de locuri ce le revin grupurilor parlamentare, conform configurației politice inițiale. (Rumoare.)

Stimați colegi,

Dacă nu vreți să mă ascultați, eu pot să mă opresc până când ...

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Chiar vă rog să vă opriți un pic, domnișoară.

Stimați colegi,

Vă rog, faceți liniște și ascultați vorbitorul, mai ales fiind vorba de o domnișoară, vă rog un pic de politețe.

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

O frumoasă!

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Uitați, are dreptate doamna Muscă: "o frumoasă domnișoară".

 
 

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Vă asigur că sunt doamnă în toată regula, domnule președinte. (Aplauze.)

Nu mai știu unde am rămas, așa că o să reiau, domnule președinte, dar am fost provocată. Asta este situația!

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog să reluați.

 
 

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Eu v-am spus, stimați colegi, putem să avem un discurs de două ore, sau putem să avem un discurs ... Ce ziceți, 45 de minute? Rezistați atât? Sunteți bărbați adevărați, stimați colegi! (Rumoare, atmosferă de amuzament în sală.)

Reiau, că nu mai știu unde am rămas.

La începutul legislaturii, după constituirea legală a Camerei, este ales în mod direct președintele Camerei, pe o durată de 4 ani, conform art.21 din Regulamentul Camerei Deputaților, iar ulterior, în temeiul art.24, la începutul fiecărei sesiuni ordinare sunt aleși pe listă ceilalți membri ai Biroului permanent ... (Atitudine de relaxare în sală, amuzament.)

Să știți, că pot să mă opresc și s-o iau de la capăt, ulterior, pentru că văd că aveți alte preocupări. Poate nu vă interesează Decizia Curții Constituționale. Vedeți de ce citesc, stimați colegi, pentru că nu cunoașteți ce se întâmplă.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimați colegi,

Vă rog, faceți liniște!

 
 

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Poate vă ajutăm dacă v-o citim și dumneavoastră. Eu vă asigur că atunci când vom discuta art.25, vom avea mai puține discuții. Voi citi cu foarte mare atenție, vă asigur.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog continuați, doamnă!

 
 

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

O să reiau, domnule președinte.

La începutul legislaturii, după constituirea legală a Camerei, este ales în mod direct președintele Camerei, pe o durată de 4 ani, conform art. 21 din Regulamentul Camerei Deputaților, iar ulterior, în temeiul art. 24, la începutul fiecărei sesiuni ordinare, sunt aleși pe listă ceilalți membri ai Biroului permanent, potrivit numărului de locuri ce la revin grupurilor parlamentare, conform configurației politice inițiale.

Președintele Camerei este singurul dintre membrii Biroului permanent, subiect de drept constituțional... Ascultați, că este foarte important! (Se adresează domnilor deputați din partea dreaptă a sălii) E subiect de drept constituțional președintele Camerei Deputaților! ... (Vociferări în partea dreaptă a sălii) care reprezintă Camera, care are importante competențe constituționale deja arătate.

Așa fiind, art. 64 alin. 2 din Constituție privind revocarea membrilor Birourilor permanente trebuie dezvoltat prin regulamentele Camerelor, în ceea ce privește: inițiativa desfășurării și declanșării procedurii, cauzele pentru care se solicită revocarea, procedura și cvorumul de vot.

Vreți să reiau?

Voci din partea dreaptă a sălii:

Nu!

 
 

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Vă mulțumesc. Să știți că eu am răbdare, sunt foarte răbdătoare!

Așadar, la începutul legislaturii, după constituirea legală a Camerei, este ales în mod direct președintele Camerei Deputaților, pe o durată de 4 ani.

Vă repet de atâtea ori, stimați colegi, ca să vă intre bine în cap! Este ales pe o perioadă de 4 ani! (Câteva aplauze).

Conform art. 21 din Regulamentul Camerei Deputaților, iar ulterior, în temeiul art. 24, la începutul fiecărei sesiuni ordinare, sunt aleși pe listă ceilalți membri ai Biroului permanent, potrivit numărului de locuri ce le revin grupurilor parlamentare, conform configurației politice inițiale.

Președintele Camerei Deputaților este singurul dintre membrii Biroului permanent, subiect de drept constituțional, care reprezintă Camera, care are importante competențe constituționale, deja arătate.

Așa fiind, art. 64 alin. 2 din Constituție privind revocarea membrilor Birourilor permanente trebuie dezvoltat prin Regulamentele Camerelor...

Domnule Marcu, pentru dumneavoastră nu mai reiau dacă mă înțelegeți, pentru că dumneavoastră știți deja, da?! (Vociferări în partea dreaptă a sălii). Nu mă provocați, vă rog foarte mult! (Discuții în partea dreaptă a sălii).

O să o iau de la capăt, să știți!

În ceea ce privește declanșarea procedurii, în mod neconstituțional, în art. 25 din Regulamentul Camerei Deputaților s-a stabilit același drept la inițiativa revocării, respectiv pentru un grup parlamentar sau cel puțin pentru o treime din numărul deputaților provenind din trei grupuri parlamentare, atât pentru președintele Camerei Deputaților, cât și pentru orice alt membru al Biroului permanent.

În sistemul nostru juridic, revocarea este o sancțiune gravă, care conduce la pierderea mandatului pentru săvârșirea anumitor abateri, pentru încălcarea legilor și atribuțiilor ce revin funcției respective. (Vociferări în partea dreaptă a sălii).

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimați colegi ...

 
 

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Inițiativa revocării președintelui Camerei Deputaților trebuie să fie diferită de cea a revocării celorlalți membri ai Biroului permanent, respectiv similară sau apropiată de cea prevăzută pentru suspendarea din funcție a președintelui României, o treime din numărul parlamentarilor.

În ceea ce privește cauzele pentru care se solicită revocarea... Nu cereți procedură, că am trecut mai departe de paragraful respectiv, la care m-ați întrerupt de atâtea ori, stimați colegi. Asta este, nu avem ce să facem!

În ceea ce privește cauzele pentru care se solicită revocarea, prevederile art. 25 din Regulamentul Camerei Deputaților sunt neconstituționale, întrucât nu stabilesc cazurile concrete în care poate fi revocat președintele Camerei Deputaților și respectiv ceilalți membri ai Biroului permanent, solicitând doar motivarea cererii.

Revocarea președintelui Camerei Deputaților trebuie să fie asimilată cu suspendarea președintelui României, al cărui înlocuitor este, în condițiile prevăzute de Constituție, respectiv doar pentru săvârșirea unor fapte grave, prin care încalcă prevederile constituționale, art. 95 alin. 1 sau pentru încălcarea gravă a propriilor atribuții care aduc prejudicii majore activității legislative.

În ceea ce privește procedura de vot și cvorumul necesar, art. 25 este neconstituțional, întrucât nu stabilește decât modalitatea de vot secret, cu bile, deși ar trebui să stabilească proceduri diferite, precum și cvorum de vot diferit pentru președintele Camerei Deputaților și respectiv pentru ceilalți membri ai Biroului permanent.

Revocarea președintelui Camerei, fiind o măsură gravă cu caracter excepțional, în Regulament ar trebui să se prevadă un cvorum de vot care să elimine abuzurile sau majorități parlamentare conjuncturale.

Egalizarea președintelui cu ceilalți membri ai Biroului permanent și aplicarea unui tratament juridic identic, în ceea ce privește revocarea, soluție consacrată în art. 25 din Regulamentul Camerei Deputaților, contravine cadrului constituțional și regulamentar.

Chiar dacă numai principiul simetriei juridice ar fi impus, așa cum alegerea președintelui și a celorlalți membri ai Biroului permanent este reglementată și realizată separat, tot astfel să fie reglementată și revocarea.

În fine, se semnalează faptul că instituția revocării conducerii Camerelor nu este prevăzută în constituțiile și regulamentele parlamentare din cele mai vechi democrații europene, precum Franța, Italia, Belgia, Spania etc.

În susținerea acestor argumente sunt invocate opiniile consacrate în "Tratatul de teorie și practică parlamentară", elaborat sub conducerea profesorului universitar doctor Victor Duculescu, precum și în lucrarea "Dreptul parlamentar românesc" a profesorilor universitari Ioan Muraru și Mihai Constantinescu.

În final se arată că se impune de urgență constatarea neconstituționalității art. 25 din Regulamentul Camerei Deputaților, pentru a preveni un atac grav la adresa Parlamentului României, a suveranității sale, a funcției sale de organ reprezentativ suprem al poporului român, dar și la adresa statului nostru de drept și a democrației. (Vociferări în partea dreaptă a sălii).

Domnule Buda, mai am 45 de pagini. Dacă sunteți drăguț să mă lăsați să termin, totuși? Sunt de acord cu afirmația dumneavoastră de mai înainte!

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Doamna Vasilescu, vă rog, nu amenințați deputații în sală! (Râsete și aplauze în partea dreaptă a sălii).

 
 

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Nu mi-aș permite, domnule președinte! Nu fac față unui asemenea bărbat!

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog, continuați.

 
 

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

La dosarul cauzei au fost depuse, la data de 27 ianuarie 2005, prin avocatul Antonie Iorgovan, concluzii scrise, formulate de președintele Camerei Deputaților, în vederea completării motivării sesizării de neconstituționalitate.

În acest sens se arată că art. 25 din Regulamentul Camerei Deputaților este contrar art. 64 din Constituție, precum și principiilor constituționale referitoare la instituția revocării, care rezultă din art. 85 alin. 2, art. 106, art. 107 alin. 2 și art. 110 alin. 2.

De asemenea, se apreciază că acest text regulamentar contravine prevederilor constituționale ale art. 84.

Astfel, se consideră că, în virtutea principiului supremației Constituției, consacrat prin art. 1 alin. 5, organizarea și funcționarea Camerelor Parlamentului, prin intermediul regulamentelor, trebuie să se facă ținându-se seama de prevederile Constituției în materie.

Legea fundamentală conține norme speciale, referitoare la alegerea președinților și la durata mandatelor acestora, conturând un regim juridic distinct pentru președinții Camerelor, față de ceilalți membri ai Birourilor permanente.

De asemenea, Regulamentele Camerelor trebuie să cuprindă reglementări distincte în ceea ce privește revocarea președinților Camerelor.

Articolul 25 din Regulamentul Camerei Deputaților, contrar principiilor și prevederilor constituționale invocate, consacră măsura revocării membrilor Camerelor, ca o soluție uzuală, supusă jocului politic.

Or, revocarea, ca act juridic, nu poate fi întemeiată pe considerente pur subiective, care au la bază comportamentul exclusiv al unei voințe politice.

În temeiul art. 27 alin. 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, la data de 12 ianuarie 2005 Curtea Constituțională a solicitat punctul de vedere al Biroul permanent al Camerei Deputaților.

Biroul permanent al Camerei Deputaților nu a comunicat punctul de vedere asupra sesizării de neconstituționalitate.

Curtea Constituțională, examinând sesizarea, concluziile scrise, raportul întocmit de judecătorul raportor, dispozițiile de regulament criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 147 lit. c) din Constituție, precum și celor ale art. 1, 10, 27 și 28 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, să se pronunțe asupra constituționalității prevederilor de regulament criticate.

Prin sesizarea formulată sunt criticate pentru neconstituționalitate dispozițiile art. 25 din Regulamentul Camerei Deputaților, dispoziții care au următoarea redactare: "Oricărui membru al Biroului permanent i se poate revoca mandatul, înainte de expirarea acestuia, la cererea motivată a Grupului parlamentar care l-a propus sau a cel puțin două treimi din numărul deputaților proveniți din minimum trei grupuri parlamentare. Votul este secret și se exprimă prin bile, pentru fiecare caz, în cel mult 15 zile de la data înregistrării cererii de revocare".

Autorul sesizării de neconstituționalitate consideră că acest text excede prevederilor constituționale ale art. 64 alin. 2, potrivit cărora fiecare Cameră își alege un Birou permanent.

M-ați întrebat la ce articol este? Vreți să-l reiau, poate n-ați fost atent?! (Se adresează domnilor deputați din partea dreaptă a sălii).

O să reiau, vă mulțumesc.

Prin sesizarea formulată sunt criticate pentru neconstituționalitate dispozițiile art. 25 din Regulamentul Camerei Deputaților, dispoziții care au următoarea redactare... Ați înțeles acum?! Mă bucur! Mai greu, dar asta este!

Oricărui membru al Biroului permanent i se poate revoca mandatul, înainte de expirarea acestuia, la cererea motivată a grupului parlamentar care l-a propus sau a cel puțin unei treimi din numărul deputaților provenind din minimum trei grupuri parlamentare. Votul este secret și se exprimă prin bile, pentru fiecare caz, în cel mult 15 zile de la data înregistrării cererii de revocare.

Autorul sesizării de neconstituționalitate consideră că acest text excede prevederilor constituționale ale art. 64 alin. 2, potrivit cărora fiecare Cameră își alege un biroul permanent.

Președintele Camerei Deputaților și președintele Senatului se aleg pe durata mandatelor Camerelor. Ceilalți membri ai Birourilor permanente sunt aleși la începutul fiecărei sesiuni. Membrii Birourilor permanente pot fi revocați înainte de expirarea mandatului. De asemenea, apreciază că se contravine art. 20 și 21 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Analizând sesizarea de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit art. 25 din Regulamentul Camerei Deputaților, cererea de revocare a unui membru al Biroului permanent poate fi făcută de grupul parlamentar care l-a propus sau de cel puțin o treime din numărul deputaților provenind din minimum trei grupări parlamentare.

Dispozițiile art. 25 din Regulamentul Camerei Deputaților reprezintă o modalitate inexactă de transpunere pe plan regulamentar a prevederilor constituționale, ale art. 64 alin. 2, potrivit cărora membrii Birourilor permanente pot fi revocați înainte de expirarea mandatului.

Aceste dispoziții constituționale se cer a fi coroborate cu prevederile art. 64 alin. 5 din Constituție, care stabilesc că Birourile permanente...

Domnule președinte, vă rog frumos să faceți ordine în sală, deja nu mai pot să mă concentrez! (Rumoare în sală).

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

De data aceasta chiar este ordine, doamna deputat.

 
 

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Asta este, nu toată lumea are atenție distributivă ca dumneavoastră! O să reiau, dacă nu vă supărați?!

Voci din partea dreaptă a sălii:

De la capăt!

 
 

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

De la capăt, dacă doriți, bineînțeles!

Analizând sesizarea de neconstituționalitate, Curtea reține că: potrivit art. 25 din Regulamentul Camerei Deputaților cererea pentru revocarea unui membru al Biroului permanent poate fi făcută de grupul parlamentar care l-a propus sau de cel puțin o treime din numărul deputaților provenind din minimum trei grupuri parlamentare.

Dispozițiile art. 25 din Regulamentul Camerei Deputaților reprezintă o modalitate inexactă de transpunere pe plan regulamentar a prevederilor constituționale ale art. 64 alin. 2, potrivit cărora membrii Birourilor permanente pot fi revocați înainte de expirarea mandatului.

Aceste dispoziții constituționale se cer a fi coroborate cu prevederile art. 64 alin. 5 din Constituția României, care stabilesc că birourile permanente și comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configurației politice a fiecărei Camere.

Ca atare, nici revocarea unui membru al Biroului permanent nu poate afecta această configurație politică.

Pentru aceste motive, propunerea de revocare care poate duce la încetarea mandatului unui membru al Biroului permanent nu poate aparține decât grupului care l-a propus.

Curtea constată că posibilitatea recunoscută oricărui grup parlamentar de a face o astfel de cerere contravine imperativelor și exigențelor prevederilor constituționale ale art. 64 alin. 2 din Constituția României, coroborate cu cele din art. 64 alin. 5, care stabilesc că birourile permanente și comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configurației politice a fiecărei Camere.

La adoptarea acestei soluții, Curtea a avut în vedere și practica sa. Astfel, din Decizia nr. 46 din 17 mai 1994 privind constituționalitate Regulamentului Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 27 mai 1994, Curtea Constituțională a statuat că art. 22 din Regulamentul Senatului este neconstituțional, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 22 din Regulament, cererea pentru revocarea unui membru al Biroului permanent poate fi făcută de un grup parlamentar.

Este pe gustul dumneavoastră?! Mă bucur! Să vă intre mai bine în cap!

Posibilitatea oricărui grup parlamentar de a face această cerere și nu doar a celui al cărui reprezentant este membrul, este contrară articolului 61 alin. 5 din Constituție, conform căruia Biroul permanent se alcătuiește potrivit configurației politice a Senatului, întrucât revocarea reprezintă o modalitate simetrică, cu desemnarea membrului pentru a fi ales în Biroul permanent.

Deci, atât desemnarea, cât și revocarea sunt supuse imperativelor art. 61 alin. 5 din Constituție.

Deoarece nu au intervenit elemente noi care să justifice reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, cele statuate prin decizia menționată își mențin valabilitatea și în speța de față.

Cât privește critica referitoare la neconcordanța dintre dispozițiile art. 25 și cele ale art. 20 și 21 din Regulamentul Camerei Deputaților, Curtea constată că aceasta excede controlului de constituționalitate.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. c) din Constituție, ale art. 1, 10, 27 și 28 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, Curtea Constituțională, în numele legii decide: constată că dispozițiile art. 25 din Regulamentul Camerei Deputaților sunt neconstituționale, deoarece prevăd ca propunerea de revocare a președintelui Camerei Deputaților și a celorlalți membri ai Biroului permanent să poată fi făcută și de alte grupuri parlamentare decât grupul sau grupurile care i-au propus. (Vociferări) Definitivă și obligatorie.

Alianța s-a încăpățânat ca primul alineat de la art. 25 să sune astfel: "Revocarea din funcție a președintelui Camerei Deputaților poate fi propusă când se schimbă majoritatea politică din Camera Deputaților, de către majoritatea deputaților". Se încalcă astfel flagrant Constituția și decizia Curții Constituționale din data de 1 februarie 2005, pe care tocmai am menționat-o.

Este normal să existe și o motivare a acestui demers, în cazul în care se va întâmpla, dacă se va întâmpla anul acesta.

În condițiile în care orice instanță din România respinge orice cerere care nu este motivată, este normal ca președintele unei Camere a Parlamentului să poată fi revocat, fără să fie o motivare în acest sens?! Pentru dumneavoastră poate, domnule coleg!

În rest, suntem pentru, la majoritatea celorlalte amendamente aduse de comisie, deoarece Regulamentul care va fi adoptat la primăvară va respecta configurația politică inițială și va duce la o mai mare transparență în procesul legislativ.

"La ședințele de comisii - se precizează în proiectul de Regulament - vor fi invitați să ia parte reprezentanți ai societății civile, ai asociațiilor patronale, profesionale sau sindicale, ai administrației publice centrale sau locale, precum și ai altor persoane juridice, precum și persoane fizice, la solicitarea membrilor comisiei.

Comisiile vor putea organiza ședințe de consultări, cu reprezentanți ai societății civile, ai asociațiilor patronale și profesionale, ai sindicatelor, ai administrației publice centrale și/sau locale".

Voci din partea dreaptă a sălii:

Vă repetați!

 
 

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Sunt articole diferite din Regulamentul pe care-l veți vota, stimați colegi, nu mă repet, credeți-mă! O să vă spun când mă repet.

De asemenea, pe site-ul Camerei cetățeanul va putea vedea cum a votat fiecare cetățean, la fiecare proiect de lege.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare nu se poate pronunța acum dacă va vota sau nu acest Regulament, deoarece nu știm care va fi varianta finală adoptată de plen.

În cazul în care art. 25 va fi corectat și vor dispărea din el referirile neconstituționale, o vom face.

Vă mulțumesc, stimați colegi, pentru răbdare. A fost o reală plăcere. (Aplauze).

Voci din partea dreaptă:

Bis!

 
 

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Nu mă provocați!

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, doamna deputat. Urmează domnul Varga Attila de la U.D.M.R. Se pregătește domnul Popa Nicolae, de la Partidul Conservator.

 
 

Domnul Varga Attila:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Necesitatea modificării ample și suprinzătoare a Regulamentului Camerei Deputaților s-a impus din mai multe motive, dintre care menționez: pe de o parte, existența multor amendamente, încă din legislatura trecută, la care s-au adăugat amendamentele formulate în legislatura actuală.

Pe de altă parte, interesul deosebit, și în același timp firesc al deputaților, de a îmbunătăți, a eficientiza activitatea Camerei Deputaților, în ciuda tuturor aparențelor, atât pe ansamblul său, cât și pe diferite compartimente și activități concrete, cum ar fi: activitatea grupurilor parlamentare, a comisiilor permanente, a Biroul permanent, a activității de legiferare, a activității de control asupra Executivului.

În afară de aceste motive, în primul rând de oportunitate, modificarea se impune și pentru necesitatea corelării Regulamentului cu prevederile Constituției revizuite în 2003, care s-a realizat doar parțial.

S-au formulat un număr, cum am spus, deosebit de mare de amendamente, care uneori se aflau între ele într-un conflict evident, astfel încât comisiei i-a rămas sarcina de a opta între diferite soluții, bazându-se pe experiență, raționalitate și pe imperativitatea dispozițiilor constituționale.

S-a urmărit o îmbunătățire considerabilă a activității deputaților, s-a considerat necesară creșterea rolului grupurilor parlamentare, a liderilor acestor grupuri și în acest sens s-a conturat mai bine, respectiv s-a transformat Comitetul ordinii de zi în Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, cu atribuții mult peste a participa doar la stabilirea ordinii de zi.

Creșterea rolului grupurilor parlamentare s-a realizat și prin detalierea atribuțiilor liderilor, viceliderilor și a secretarilor grupurilor parlamentare, ce până în prezent nu a fost și nu este considerată o problemă de Regulament.

De asemenea, s-a detaliat, s-au realizat precizări importante în activitatea comisiilor parlamentare, în special a comisiilor permanente, dar și cu referire la comisiile de anchetă.

În corelare cu aceste prevederi s-a urmărit asigurarea unei tranparențe mai accentuate a activității parlamentare, votul nominal exprimat electronic permite urmărirea din partea electoratului a activității parlamentarului, a opțiunii sale politice ce poate fi confruntată cu promisiunile electorale.

Se propune reglementarea mai detaliată a activității Biroului permanent, a atribuțiilor membrilor acesteia.

Procesul legislativ a suferit modificări considerabile, însemnate în urma revizuirii Constituției în 2003. Astfel, s-au impus o serie de reglementări de principiu și de detaliu, cum ar fi, de exemplu, explicitarea competenței legislative a Camerei Deputaților, atât în calitate de primă Cameră sesizată, cât și în calitate de Cameră decizională.

Tot referitor la procesul legislativ s-au reglementat unele situații neprevăzute anterior, dar care s-au ivit în experiența legiferării, legat în special de aprobarea, respectiv respingerea ordonanțelor guvernamentale.

Modificarea atât de amplă a Regulamentului implică o dezbatere susținută și o responsabilitate deosebită din partea tuturor forțelor politice prezente în Parlament.

Grupul UDMR a participat în comisie și va participa în plen la aceste dezbateri, cu responsabilitatea ce impune scopul îmbunătățirii și eficientizării activității Camerei Deputaților, scop pe care, sper, îl urmărim cu toții.

Miza modificării regulamentului, aparent se focalizează asupra unei singure chestiuni, asupra unui singur obiectiv. În realitate, credem că miza aprobării modificărilor este mult mai mare, mult mai importantă, și anume, găsirea, realizare unui numitor comun între forțele politice aflate la putere și cele aflate în opoziție, în eficientizarea la toate nivelurile a activității Camerei Deputaților, pentru a îmbunătăți calitatea legiferării și, prin aceasta, implicit, restabilirea prestigiului instituției Parlamentului, destul de compromis.

Eu, personal, cred că nu am pierdut total această șansă.

Suntem convinși, deci, că acesta poate fi obiectivul adevărat și autentic al modificărilor regulamentului, obiectiv și interes comun al tuturor grupurilor parlamentare din Camera Deputaților.

În ciuda celor întâmplate în ultimele zile, noi mai credem, poate datorită și educației noastre, a respectului față de regulile democrației, precum și a instituției Parlamentului, deci, noi credem în înțelepciunea forțelor politice din Parlament. Numai că asta nu este suficient. Important ar fi ca și electoratul să creadă din nou în înțelepciunea parlamentarilor.

Pentru a realiza acest obiectiv, avem mult, foarte mult de făcut. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

Domnul deputat Nicolae Popa, Partidul Conservator.

 
 

Domnul Nicolae Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

"Cei din urmă vor fi primii..." Așa spune la Biblie, sperăm să ajungem primii, deși suntem lăsați la urmă.

Și constat, pentru că sunt mai vechi în Parlament, la a doua legislatură, că trebuie să fii încărcat cu multă răbdare, ca să-i asculți pe toți.

Sigur că, în cele trei zile, am asistat la un spectacol. La un spectacol pe care l-am urmărit cu multă atenție, cu de toate, aș putea spune: cu momente critice, cu momente comice. În consecință, un spectacol complet, aș putea spune.

Sigur că am asistat la multe manifestări cu multă înverșunare, cu multă încrâncenare. Eu n-aș fi dorit să se întâmple acest lucru, pentru că lumea ne vede, ne urmărește și ne judecă. Ne judecă pentru ceea ce facem noi aici și că nu ne apucăm serios de treabă și că urmărim numai să împiedicăm luarea unor decizii importante.

Sigur că, din punct de vedere al Grupului Partidului Conservator, vă puntem spune că noi am fost eleganți, civilizați, discreți. Și, dacă aducem aminte, prin reprezentantul nostru, domnul deputat Sergiu Andon, am demonstrat că suntem consecvenți, că vrem să se respecte Constituția. (Aplauze ale Opoziției.)

Și dacă cineva spunea, de aici, din sală, că dacă ar fi fost pe timpul Revoluției franceze domnului Sergiu Andon i s-ar fi luat capul, noi nu o să-i luăm capul, noi îl susținem, suntem alături de el, pentru că pentru noi, toți colegii din Grupul parlamentar al Partidului Conservator reprezintă un exemplu și este o onoare că îl avem printre noi. (Aplauze ale Opoziției.)

De asemenea, noi credem că România se află în momentul zero. Deci, noi trebuie să ne gândim foarte serios la problemele de integrare a României în Uniunea Europeană.

Vreau să vă aduc în atenția dumneavoastră faptul că în octombrie România va fi monitorizată și i se va face un raport, iar ceea ce se întâmplă în Parlamentul României va influența foarte mult modul în care va fi elaborat acest raport: favorabil sau nefavorabil. Și spun de "obictivul zero", pentru că noi vom pierde bani foarte mulți de la Uniunea Europeană, dacă nu aprobăm și nu adoptăm în regim de urgență legile integrării. Așa cum se spunea și aici, așa cum s-a arătat și în presă, este posibil, dacă nu ne integrăm în 2007, să pierdem circa 4 miliarde de lei, bani mulți, mai ales pentru agricultură, unde e un sector atât de important pentru economia națională.

 
   

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

Euro!

 
 

Domnul Nicolae Popa:

Euro, scuzați. Mulțumesc, domnule Munteanu, că dumneavoastră sunteți un prieten adevărat.

Noi, Partidul Conservator, deci, Grupul parlamentar al Partidului Conservator, vom fi constructivi: vom participa la dezbateri, dezbaterile pe marginea regulamentului, vom veni cu propuneri. Dar, încă o dată, repet, vrem ca tot ce se adoptată - și noi vom fi consecvenți, repet acest cuvânt - toate legile, toate proiecte de lege, toate ordonanțele și toate hotărârile vrem să fie armonizate cu prevederile constituționale și altceva nimic.

De asemenea, vă spuneam că Grupul parlamentar al Partidului Conservator va susține noul proiect de regulament în condițiile constituționale.

Și dați-mi voie ca, în încheiere, făcând o sinteză a celor ce s-au întâmplat în aceste trei zile, să fac trimitere la marile personalități ale poporului român, care îndemnau politicienii de atunci, dar care sunt valabile și astăzi.

Și fac trimitere la unul din marii cărturari, la un om erudit, e vorba de Timotei Cipariu de la Blaj, corifeu al Școlii Ardelene, care spunea politicienilor: "Țineți cu poporul, să nu rătăciți!" (Aplauze ale Opoziției.)

De asemenea, aș vrea să fac trimitere la Abraham Lincoln, care spunea, tot așa, politicienilor: "Puteți prosti poporul, puteți prosti o parte a lui, dar nu puteți prosti la nesfârșit tot poporul!" (Aplauze ale Opoziției, se strigă: "Bravo!".)

Și, în final, aș vrea să fac o trimitere la marele erou național Avram Iancu, care spunea că: "Singurul dor al vieții mele este să-mi văd națiunea mea fericită!"

Și sper ca prin ceea ce facem noi astăzi și mâine și peste trei ani de zile, să facem națiunea noastră fericită! Vă mulțumesc. (Aplauze ale Opoziției, se strigă "Bravo!".)

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Grupul minorităților naționale nu a luat cuvântul, înțeleg că nu dorește, la dezbateri generale.

Mai avem două minute.

Nu, data viitoare. Nu, comisia marți.

Domnul Ghișe, dreptul la replică.

 
 

Domnul Ioan Ghișe:

Stimate domnule președinte de ședință,

Stimate doamne și stimați domni,

Un proverb chinezesc spune așa: "Cine spune într-o oră ce se poate face în trei minute poate face și ticăloșii mai mari!" (Aplauze ale Majorității.)

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, aș fi preferat să spuneți în limba chineză...

Vă rog, dreptul la replică.

 
 

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor,

Mulțumesc, în numele Grupului parlamentar al UDMR, pentru cuvintele elogioase enunțate de la acest microfon.

Totodată, vreau să asigur că în momentul în care vom fi siguri că discuțiile de la acest microfon, într-adevăr, sunt dezbateri, chiar pe procedură, o să intervenim, așa cum v-am obișnuit. Și când vom avea ceva de spus, o să intervenim, așa cum v-am obișnuit.

Pentru că trebuie să vă spun că și la moțiunile pe care le-am avut, domnul Asztalos Ferenc ar fi avut ceva de spus despre acea idee năstrușnică de bulversare a învățământului prin descentralizare, ceea ce am început împreună, sau despre politicile sociale, probabil domnul Kerekes ar fi avut ceva de spus, despre niște idei pe care le-am început împreună.

Și amendamentele pe care le-am depus, după cum știți, care, poate, au produs și nișe vâlvă, sunt chiar pertinente și, dacă n-o să ne înțelegem, chiar o să intervenim și vom vota în cunoștință de cauză, după convingerile noastre și decizia grupului, și nu după alte direcții. Vă mulțumim. (Aplauze.)

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Declar închisă ședința de astăzi. Noapte bună, stimați colegi.

Mâine, în comisii, luni, în plen.

Ședința s-a încheiat la ora 21,00.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 13 august 2020, 9:40
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro