Plen
Ședința Senatului din 14 aprilie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
13-04-2021
12-04-2021
07-04-2021
06-04-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 14-04-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 14 aprilie 2005

6. Prezentarea, dezbaterea și respingerea moțiunii simple depuse de către Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, intitulată "Agricultura - în pragul demarării declinului".

Domnul Nicolae Văcăroiu:

................................................

Trecem la următorul punct, stimați colegi: dezbaterea moțiunii depusă de către Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, intitulată "Agricultura - în pragul demarării declinului".

Biroul permanent propune următorii timpi pentru dezbateri: Guvernul are la dispoziție 45 de minute - 30 de minute pentru prezentarea răspunsului la moțiune și 15 minute pentru răspunsuri în final - dar timpul și-l poate organiza cum crede de cuviință, cele 45 de minute.

Grupul parlamentar al Alianței "Dreptate și Adevăr PNL - PD" are 32 de minute la dispoziție; Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, 30 de minute; Grupul parlamentar al Partidului Popular România Mare, 14 minute; Grupul parlamentar al Partidului Umanist Român (Social-Liberal), 7 minute; Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România, 7 minute.

Aveți obiecțiuni legate de acești timpi? De acord, da?

Supun votului dumneavoastră, ca să nu avem nici un fel de comentarii, pentru că vreau să-l respectăm.

S-a aprobat cu 94 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, nici o abținere.

Întreb colegii semnatari ai moțiunii dacă există retrageri de semnături. Nu există. Deci, putem continua.

Cine prezintă? Domnul senator Daea Petre va prezenta moțiunea.

Aveți cuvântul.

Vă rog, între timp, grupurile să-mi dați lista celor care iau cuvântul.

Domnul Petre Daea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Agricultura - în pragul demarării declinului

Organizată și reformată în baza unor politici, strategii, programe și planuri temeinic fundamentate, în perioada 2001-2004, prin activitatea complexă din agricultura românească, declinul dezastruos înregistrat sub guvernarea CDR, în perioada 1997-2000, a fost stopat și s-a reușit obținerea unor rezultate pozitive, concretizate prin închiderea Capitolului 7 - Agricultura, cu aproape 5 luni înainte de termen, (4.06.2004), în ciuda complexității și dimensiunii cerințelor și exigențelor Uniunii Europene legate de alinierea producției agro-alimentare din România la cea comunitară. Oprirea declinului și începerea unui ferm și necesar proces de dezvoltare a făcut posibilă această realizare, chiar înaintea altor capitole pe care România le avea în curs de negociere.

Este deja binecunoscut în țară, ca și peste hotare, faptul că, în ultimii patru ani, și cu deosebire în anul 2004, pe fondul unor condiții climatice favorabile, dar și ca urmare a folosirii de sămânță și material biologic de calitate, precum și a aplicării în mare măsură a tehnologiilor adecvate de cultură a plantelor și de creștere a animalelor, au fost obținute rezultate remarcabile la toate culturile și speciile de animale. Sintetic exprimat, aceste rezultate au făcut posibil ca producția agricolă să fie, în anul 2004, cu 41% mai mare, decât în anul 2000.

Una dintre principalele cauze ale rezultatelor bune obținute, în perioada 2001-2004, o constituie aplicarea unei raționale, coerente și eficiente politici de subvenționare a agriculturii, ceea ce a făcut ca speranțele producătorilor agricoli să renască, după o perioadă, (1996-2000), de guvernare CDR, cu consecințe dintre cele mai nefaste asupra agriculturii românești.

Consecventă în acțiune, ca și constanta Guvernului Năstase, în acordarea sprijinului financiar de la buget a permis ca, în toamna anului 2004, începutul anului agricol 2004-2005, producătorii agricoli să însămânțeze la termene optime și în condiții tehnologice foarte bune o suprafață de peste 2,5 milioane hectare și să execute arături pe 60% din suprafața agricolă ce urmează să fie însămânțată în această primăvară. Se poate spune, tehnic vorbind, că, în acest fel, au fost create premise pentru obținerea și în anul 2005 a unei bune producții agricole, cu atât mai mult cu cât evoluția, în general, a factorilor climatici este favorabilă.

Din nefericire, șansa de a obține doi ani la rând, (2004-2005), producții agricole bune este pusă serios sub semnul întrebării, prin schimbarea de dragul schimbării, fără nici un fundament credibil, a politicii de subvenționare a producătorilor agricoli, aflați azi într-o totală derută și cu nemulțumiri ce cresc în progresie geometrică.

Deși Alianța "D.A.", în campania electorală din anul trecut, a susținut că va continua acordarea subvenției de 2,5 milioane lei la hectar micilor producători agricoli, ajunsă la putere, Alianța a abandonat gospodăria țărănească de care vorbea cu atâta insistență când era în opoziție.

În Ordonanța de urgență a Guvernului PSD nr.61/2004 era prevăzut ca pentru toate culturile agricole ce se însămânțează în 2005 să se acorde câte 2,5 milioane lei pentru fiecare hectar, stabilindu-se etapele de acordare, în funcție de perioada de executare a lucrărilor agricole, prima etapă fiind până la 1 martie 2005, prin acordarea a un milion lei la hectar, pentru executarea arăturilor.

Acum, pierzându-se prin labirintul unor soluții, pe care actualul ministru al agriculturii, domnul Gheorghe Flutur le caută, din categoria acelora care să nu semene cu cele ale Guvernului PSD, și nici cu cele din Uniunea Europeană, a revenit la una expirată de multă vreme, "cupoanele", reușind o performanță absolută de a-i duce pe țărani în zona disperării, prin depășirea etapei de acordare a sumei de un milion lei pentru executarea lucrării de arat.

Ca urmare, deși în luna ianuarie 2005 au fost condiții deosebit de prielnice pentru efectuarea arăturilor, pe aproape întreg teritoriul țării, acestea nu au putut fi efectuate din lipsa sprijinului financiar de la buget, în prezent, existând mari suprafețe de teren nearate ceea ce, incontestabil, va influența negativ nivelul producțiilor agricole din anul 2005.

Nefiind ajutați material, să execute lucrările în câmp, țăranii au așteptat măsurile Guvernului Tăriceanu, care au apărut abia la începutul lunii martie 2005, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.12/2005. Apariția acestei ordonanțe însă a nemulțumit profund producătorii agricoli deoarece Ordonanța de urgență a Guvernului nr.12/2005 modifică esențial formele de sprijin acordate în anul 2004, în timpul guvernării PSD, în plină desfășurare a anului agricol, practic schimbându-se regulile jocului în timpul jocului, afectând grav interesele legitime ale producătorilor agricoli. Aceasta, pentru că, fără nici o justificare serioasă, prin respectivul act normativ, subvenția în bani se înlocuiește cu bonuri valorice, (cupoane), readucând în memorie celebra "cuponiadă" din anii 1997-2000, desfășurată sub guvernarea CDR.

Preocupat în mod cu totul special de imaginea personală, domnul ministru Gheorghe Flutur nu a luat în calcul procedeele tehnologice din agricultură și nu a ținut cont că aceasta are regulile ei stricte. Ori o faci la timp, și în perioada optimă, ori rămâne pentru anul viitor, cu consecințe dezastruoase.

O altă măsură luată de domnul ministru Gheorghe Flutur, prin care dânsul fuge de responsabilitatea față de producătorul agricol, pe care o clama în adunările electorale, este reducerea subvenției, de la 2,5 milioane lei la hectar, la 1,5 milioane lei, pentru culturile ce se însămânțează în această primăvară. Ba, mai mult, promitea în campania electorală acordarea unei subvenții de 500 mii lei pentru fiecare hectar de pășuni și fânețe (promisiune fără nici un fel de bază), iar acum domnia sa a decis eliminarea sprijinului pentru aproximativ 3 milioane cultivatori de porumb, ovăz și plante furajere.

În același timp, însă, nu pierde nici o ocazie de a anunța, criticând tendențios trecutul apropiat, că, Guvernul din care, vremelnic, face parte va lua măsuri cum nu s-au mai văzut pentru dezvoltarea zootehniei la parametrii de performanță și competitivitate din Uniunea Europeană. Ne întrebăm cum va putea face acest lucru domnul ministru Gheorghe Flutur când, din triada "masă, casă, rasă" lovește nemilos factorul "masă", respectiv baza furajeră cu care, în general, "se consumă" 65-75% din costurile de realizare a producției animale.

Mecanismul pe care dorește, din păcate, să îl experimenteze Alianța "D.A." "supărată" probabil pe țăranii care, la alegerile din 2004, nu au votat-o, nu are nici măcar o sensibilă apropiere de mecanismele Uniunii Europene, fiind:

  • greoi, deoarece s-au tipărit 70 milioane cupoane, care cântăresc 140 tone, 14 vagoane, cupoane ce trebuie distribuite la Direcțiile Agricole Județene, ștampilate și personalizate prin aplicarea a 140 milioane de ștampile și 280 milioane de înscrisuri;
  • birocratic, ținând seama că trebuie întocmite cereri de acordare a cupoanelor, trebuie completate formulare pentru evidența și distribuirea lor, ceea ce solicită, în mod obiectiv necesar, un număr sporit de angajați, pentru gestionarea neinspiratului mecanism al domnului ministru Gheorghe Flutur;
  • costisitor, cunoscând că s-au cheltuit 63 miliarde lei pentru tipărirea cupoanelor la care se vor adăuga importante sume pentru diverse materiale (ștampile și altele), ca și pentru transportul către județe și în interiorul acestora a celor 140 tone de imprimate (mijloace de transport, carburanți, personal).

Prin comparație, putem echivala acest mecanism cu evidența acțiunii unui referendum de care, în orice caz, țăranii nu aveau nevoie.

Consecința cea mai gravă a acestei măsuri de schimbare a mecanismului de acordare a sprijinului financiar către producătorii agricoli, pe care actuala conducere a Ministerului Agriculturii a adoptat-o cu o condamnabilă ușurință, constă în nesiguranța sădită cu cinism de actuala guvernare a Alianței "D.A." în rândurile producătorilor agricoli care, așa cum mărturisește majoritatea lor, inclusiv consilierul-țăran al domnului ministru Gheorghe Flutur, deja nu mai știe cum, cât și până când vor fi sprijiniți pentru realizarea producției agricole.

Totodată, Guvernul Tăriceanu a făcut ca prin noul său mecanism circa 3 milioane de producători agricoli să nu mai primească subvenții, afectând serios producția agricolă, ca și consolidarea gospodăriilor țărănești și periclitând, dacă nu eliminând total, șansa de a obține în doi ani consecutiv producții agricole sporite, ceea ce va produce o întrerupere contraproductivă a procesului de pregătire instituțională în vederea integrării în structurile agrare ale Uniunii Europene, în orizontul de timp 2007.

Pentru o înțelegere a impactului în teritoriu, vă prezentăm câteva exemple din două județe: Galați și Buzău.

În județul Galați, comuna Corud, au depus cereri 2.408 producători pentru 4.910 hectare și primesc subvenție doar pentru 788 hectare.

În comuna Cudalbi au depus cereri 3.508 producători pentru 9.493 hectare și primesc subvenție doar pentru 1.764 hectare.

În județul Buzău, comuna Scutelnici, au depus cereri 769 producători pentru 2.179 hectare și primesc subvenții doar pentru 360 hectare.

În comuna Pogoanele, au depus cereri 3.086 producători pentru 6.307 hectare și primesc subvenții doar pentru 2.224 hectare.

Toți cei aproximativ 10.000 de producători din cele patru comune sunt nemulțumiți că nu primesc subvenții pentru porumbul pe care îl cultivă fiecare.

O dovadă clară de diletantism, inclusiv în ceea ce privește cunoașterea mecanismelor ce guvernează relațiile dintre agenții economici într-o economie de piață, este modul în care s-a gândit, dacă aceasta poate fi socotită gândire, actul normativ.

Timpul de decontare al cupoanelor determină modificarea comportamentului agenților economici, care se văd obligați să ridice prețurile pe filiera de distribuție a inputurilor, pentru a contracara imobilizarea lichidităților în procesul de decontare a cupoanelor. Acest comportament al agenților economici poate fi astăzi constatat la îngrășăminte, unde prețul unui sac a crescut de la 400 mii lei la 500-550 mii lei/sac, iar în ultima perioadă la 600 și chiar 650 mii lei/sac.

Foarte mulți producători agricoli, pentru a nu pierde timpul optim, cu bani proprii sau împrumutați, au trecut la executarea lucrărilor agricole, au cumpărat îngrășăminte, și chiar sămânță, iar cupoanele pe care le-au primit sau le vor primi rămân fără utilitate imediată, fiind obligați să le vândă sub valoarea reală, cu toate riscurile ce decurg sau să rămână nefolosite.

Întârzierea în distribuție și decontare a cupoanelor elimină avantajul invocat de inițiator ca acest mecanism asigură dirijarea sumelor bugetare spre inputuri directe în agricultură.

O situație ce generează o legitimă îngrijorare este cea legată de demararea acțiunilor de pregătire a amenajărilor pentru irigat. Stadiile existente la data de 20 martie 2005 care, practic, sunt aproape de zero, cu privire la suprafața și numărul de stații de pompare pregătite să funcționeze la agregatele de pompare, instalațiile electrice și cele hidromecanice reparate, dragaje la prize, decolmatare de canale, etc. motivează afirmația că în cea mai mare parte campania de irigații pentru anul 2005 este compromisă.

Poate se dorește de către actuala guvernare întoarcerea la anul 2000 când, în România, se irigau doar 200 mii hectare, cu consecințele cunoscute, pe care le-am înregistrat și le-am simțit cu toții.

Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale este "ministerul hranei" care trebuie realizată la timp, indiferent de situație, și nu poligonul de lansare, de încercare a unor idei și mecanisme ineficiente. Vremea improvizației, a experimentărilor a trecut, suntem la distanța unui an agricol față de integrarea în Uniunea Europeană, nu suntem în perioada 1997-2000 când agricultura era jucată la ruleta diletantismului.

Din ce s-a întâmplat până acum în agricultură, putem constata, fără teama de a greși, că domnul ministru Gheorghe Flutur este departe de problemele majore ale momentului, irosindu-și energia în declarații insistente, interminabile, obositoare și neconvingătoare pentru viitor, din care, până în prezent, n-a realizat mai nimic.

Problemele principale le-a abandonat în favoarea jocului de-a anchetele și inspecțiile urmate de plăcerea de a se erija în justițiar, aruncând acuze nefondate în dreapta și în stânga pe care mai apoi, obligat de realitate, le ajustează semnificativ.

Având în vedere argumentația din prezenta moțiune simplă, care demonstrează grave erori ale Guvernului Alianței "D.A." în conceperea și implementarea unei politici constante, coerente și, mai ales, eficiente, în sprijinul producătorilor agricoli, erori a căror persistență pot avea consecințe dintre cele mai negative în edificarea în România a unei agriculturi performante și competitive, în conformitate cu cerințele și exigențele interne, dar și ale Uniunii Europene;

În calitate de inițiatori ai prezentei moțiuni, cerem colegilor noștri parlamentari din Senatul României să adopte această moțiune simplă, iar Guvernului României îi cerem:

  1. demiterea ministrului agriculturii, domnul Gheorghe Flutur, pentru eșecul în proiectarea și gestionarea celei mai importante forme de sprijin a producătorilor agricoli, care va aduce grave prejudicii agriculturii românești. Prin această măsură, se vor evita și alte derapaje în politica agrară, cu consecințe imediate și de perspectivă în procesul de integrare al României în Uniunea Europeană.
  2. renunțarea la sistemul de acordare a subvențiilor prin bonuri valorice, (cupoane), și reintroducerea mecanismului de acordare a sprijinului sub formă de bani, conform celui practicat în Uniunea Europeană.
  3. reexaminarea și găsirea soluțiilor pentru subvenționarea încă din această primăvară a suprafețelor cultivate cu porumb, orz, ovăz și plante de nutreț, inclusiv a unor lucrări ce se efectuează pe pajiștile naturale.
  4. informarea urgentă și, apoi, cu caracter permanent, în totală transparența a întregii opinii publice, cu precădere a celei din spațiul rural, asupra situației la zi în acordarea sprijinului financiar către toate categoriile de producători agricoli.
  5. având în vedere cele prezentate anterior, solicităm încă o dată colegilor noștri senatori să voteze cu responsabilitate, în favoarea adoptării acestei moțiuni, care nu face altceva decât să aducă o stare de normalitate în agricultura românească, normalitate atât de necesară țăranului român care, pe parcursul timpului, a fost supus la tot felul de experiențe. De această stare de normalitate este nevoie în cadrul efortului ce trebuie făcut pentru integrarea în Uniunea Europeană.

Semnăturile celor 36 senatori care au inițiat această moțiune.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Invit pe domnul ministru Gheorghe Flutur, pentru a da răspunsul la moțiunea prezentată.

Domnul Gheorghe Flutur - ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale:

Domnule președinte al Senatului,

Doamnelor și domnilor senatori,

Dați-mi voie mai întâi, în numele Guvernului României, să salut decizia Parlamentului European pentru votul covârșitor dat ieri în favoarea aderării țării noastre, să mulțumesc tuturor forțelor politice angajate în procesul de integrare, tuturor euro-parlamentarilor și să ne pregătim pentru ceea ce urmează cu responsabilitate maximă... (aplauze)... pentru că registrul în care s-a discutat această moțiune mă obligă să apelez la același registru, dați-mi voie să vă prezint contraargumentele și poziția Ministerului Agriculturii și Guvernului României.

Astăzi, grupul senatorilor PSD ne-a dat șansa să ne întâlnim pentru dezbaterea Moțiunii simple intitulată "Agricultura-în pragul demarării declinului".

Vă asigur că din respect pentru democrația parlamentară am citit cu mare atenție aceasta moțiune chiar dacă stilul și conținutul trădează o gândire îngustă specifică vremurilor agriculturii comuniste. De altfel, nici titlul nu este mai inspirat.

Și un șef de CAP din anii '50 putea găsi o formulare care să sune mai românește.

Domnilor senatori PSD, obiectul principal al moțiunii dumneavoastră pare a fi modul de acordare a subvențiilor agricole în anul 2005. Voi explica și voi argumenta din nou, pentru înțelesul opiniei publice și pentru liniștea dumneavoastră, actualul sistem de subvenționare și rațiunile introducerii lui. Până atunci, aș dori, însă să clarific câteva aspecte legate de politica generală a actualei echipe de la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Doamnelor și domnilor,

Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale are o strategie agricolă clară, gândită pe termen lung. În această strategie are ca obiectiv principal trecerea de la actuala agricultură de subzistență la producția pentru piață, de la gospodăria individuală, la ferma familială privată.

Actuala conducere a Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale este convinsă că rezolvarea problemelor agriculturii începe de la rezolvarea problemelor proprietății.

De aceea, principala noastră preocupare strategică este crearea și adoptarea pachetului legilor proprietății care va rezolva o dată pentru totdeauna problema funciară în România.

Prin acest pachet legislativ, urmărim să facem dreptate proprietarilor și să dăm valoare proprietății.

Principiile acestui pachet legislativ sunt: încurajarea grupării terenurilor agricole, accelerarea proceselor funciare în justiție, introducerea cadastrului general unic și finalizarea retrocedărilor de terenuri arabile și păduri. În plus, suntem pe punctul de a iniția Legea rentei viagere pentru bătrânii care acceptă să-și vândă sau să-și arendeze pământul cu consecință pozitivă a întineririi forței de muncă din agricultură.

O dată rezolvate aceste probleme, o dată realizată reconcilierea cu proprietatea și asigurată stabilitatea în domeniu, urmează capitalizarea acestei proprietăți. Fondurile externe de la Uniunea Europeană și Banca Mondială vor fi folosite în acest scop.

Programele SAPARD sunt deja puternic orientate în zonele direct productive, accesarea acestora crescând în ultimele trei luni. De asemenea, cu sprijinul Băncii Mondiale suntem în faza avansată pentru lansarea programului "Fermierul", prin care câteva mii de gospodarii individuale vor fi sprijinite pentru a deveni ferme familiale active care să producă pentru piață. Mai mult, capitalizăm fondul de garantare a creditului rural, astfel încât să acceleram accesul la credite în agricultură și înființăm Casele de Credit Rural care vor finanța ciclul de producție al fermierilor.

Două cuvinte cheie vă rog să rețineți, stimați colegi senatori și stimați invitați, proprietate și capitalizare. Într-o asemenea construcție de viitor, bazată pe o privire realistă asupra punctului de pornire și pe o viziune clară a punctului în care vrem să ajungem, noi am demarat deja ajustările, schimbăm abordările, reașezăm prioritățile, realocăm resursele. Chiar de la începutul mandatului am înființat la Ministerul Agriculturii, consiliile pe produs, organisme ce grupează producătorii, procesatorii si comercianții diverselor produse agroalimentare.

Viziunea noastră este că ministerul trebuie să elaboreze politici împreună cu beneficiarii acestora, și nu fără ei sau împotriva lor, așa cum s-a întâmplat în mandatul trecut.

Prin noua organigramă a Ministerului Agriculturii am înființat, de asemenea, Direcțiile de consolidare a proprietății private, atât în zona agricolă, cât și în ce forestieră.

Oportunitatea acestei măsuri era vădită, iar utilitatea se va demonstra în anii ce urmează.

Domnilor senatori ai PSD, deși lucrăm cu un buget votat de voi, nu vom face politicile voastre, în schimb vom face politicile proprietății, ale introducerii acesteia în circuitul economic, ale creării mecanismelor de piață, în agricultură.

Aplicăm politicile integrării europene care vor schimba fundamental și accelerat caracterul agriculturii în România. Am făcut această scurtă expunere pentru a vă arăta, domnilor senatori PSD, care este viziunea noastră.

Prin urmare, și o spun ca să înțelegeți bine, principiu nostru este simplu: mai multe șanse și mai puține pomeni, mai multe investiții și mai puține cecuri în alb.

Moțiunea dumneavoastră arată, în mod evident, o altă modalitate de gândire, tipică organizării CAP-iste a agriculturii, focalizarea acțiunilor numai pe producții anuale și defalcarea pe campanii agricole, arată vechi reflexe specifice economiei planificate, dar inutile și chiar dăunătoare într-o economie de piață.

Gândiți exact ca acum 20 de ani, când raportarea unei producții cât mai mari era totul, iar piața nu însemna nimic!

Pe de altă parte, domnilor reprezentanți ai PSD, în moțiune faceți dese referiri la gospodăria țărănească și deplângeți lipsa de susținere a acesteia.

Problema gospodăriei țărănești în preajma aderării României la Uniunea Europeană este legată de felul în care ea ajunge în mâna unui tânăr care trebuie ajutat și finanțat ca să o transforme în fermă familiară activă pe piață, aici e cheia problemei, la care dumneavoastră nu aveți nici un răspuns, pentru că nu ați avut niciodată o strategie.

Doamnelor și domnilor senatori,

Să trecem acum la situația subvențiilor în agricultură. Datele existente în evidențele ministerului arată că în toamna anului 2004 fondurile bugetare alocate pentru plata sprijinului direct pentru agricultori, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61 /2004 sunt de 1.871 miliarde lei.

Această acțiune a fost în mod clar, electorală, iar o bună parte din acești bani s-au dus pe apa sâmbetei.

De aceea, am dat din acest an subvenții în bonuri valorice, pentru că 100% din subvenția dată sub formă de bonuri valorice ajunge în agricultură. Acesta a fost motivul cel mai important pentru care am recurs la practica subvenționării prin bonuri valorice.

Veniți și spuneți că acest sistem nu este european, dar e european să dai fără să știi unde se duc banii dați?

Sistemul pe care l-ați promovat a fost pur demagogic. Ordonanța de urgență a Guvernului nr.61/2004 a urmărit extinderea cu aproape un milion de persoane a categoriilor de beneficiari ai subvenției, față de ordonanța de urgență a Guvernului nr.72/2003 în condițiile în care nu v-ați preocupat să găsiți și acele căi prin care să putem controla modul în care noile categorii de beneficiari utilizau subvenția.

Probabil că nici nu ați avut interesul pentru că anul trecut ați aplicat o singură politică: noi vă dăm banii, voi să ne dați voturi, iar până la urmă, ați dat-o în bară! Oricum, domnilor din PSD, puteți fi acuzați, fără dubii, că ați patronat risipa bugetului Ministerului Agriculturii în stil mare, din moment ce aproape 700 de miliarde lei dați ca subvenție în toamna anului 2004 au luat destinații nonagricole.

Stimați reprezentanți ai opoziției, nu v-ați fi numit PSD dacă ați fi mobilizat în scopuri electorale doar bani, pe lângă bani ați mobilizat și aparatul de stat pentru alegeri locale și generale în 2004.

Majoritatea șefilor Direcțiilor agricole județene au făcut campanie electorală pentru PSD, unii au fost direct interesați fiind prezenți pe listele electorale, domnul Liviu Timar, fost șef al Direcției agricole Mureș a candidat și a fost ales deputat pe listele PSD Mureș, doamna Doina Silistru, fostă șefă la Direcția agricolă Vaslui a fost aleasă senator pe listele PSD Vaslui, domnul Ilarie Ivan fost șef al Direcției agricole Cluj a candidat pe listele PSD pentru Camera Deputaților în județul său, domnia-sa, ratând, din păcate, alegerea, în ciuda muncii eficiente de campanie pe care a dus-o, folosindu-se de logistica Direcției agricole.

În toamna anului trecut, ați avut o adevărată întrecere socialistă în agricultură, directorii Direcțiilor agricole cât și cei ai Direcțiilor silvice, întrecându-se în candidaturi, mulți dintre ei uitând să-și ia concediu pe perioada campaniei electorale.

În 2004 ați transformat aceste Direcții în unități de infanterie politică PSD în mediul rural, iar campaniile agricole le-ați transformat în campanii electorale.

Domnilor senator PSD, sistemul subvențiilor creat de dumneavoastră care seamănă cu un ciur spart ținut de o mâna beteagă a dus la anomalii precum cele înregistrate și în documentele controlate din ultimele luni, dar și din ultimii doi ani.

Domnilor foști responsabili ai Ministerului Agriculturii, ați dat bani pentru suprafețe mai mari decât în realitate. De aceea astăzi Direcțiile agricole au de recuperat sume plătite în plus în 2004, așa cum este cazul în Dâmbovița, unde trebuie recuperat aproape un miliard de lei, în Timiș, unde trebuie recuperat jumătate de miliard sau în Mehedinți, unde trebuie recuperate aproape 300 de milioane de lei!

Știați că asemenea cazuri s-au înregistrat anul trecut în mai toate județele țării? S-a obosit cineva să vadă dacă sistemul de subvenții este în regulă? Nici nu v-ați bătut capul! "Unde a mers mia, meargă și suta", că doar era an electoral și erau bani din buget, și nu din buzunarele dumneavoastră.

Știați, de asemenea că au existat cazuri, nu puține, și nu fără însemnătate, în care primăriile au reținut oamenilor bani sosiți ca ajutor agricol, în contul unor datorii mai vechi.

A tras cineva la răspundere acești primari? Nici vorbă! Nu s-a dat nici o sancțiune, după cum nu s-au dat sancțiuni nici în cazuri mult mai grave legate de abuzuri în retrocedarea terenurilor agricole și forestiere, mulți primari erau agenți electorali importanți, care trebuia încurajați și nu sancționați.

Iar acum, doamnelor și domnilor din PSD, să amintim și despre modul în care a avut loc construcția bugetară. Trebuie să vorbim mai întâi despre faptul că ați lăsat datorii de peste 2.000 de miliarde, bani care au trebuit plătiți din bugetul anului 2005, afectând grav bunul mers al agriculturii în acest an.

Despre acest lucru moțiunea dumneavoastră nu pomenește, bineînțeles nimic,nimeni.

Trebuie să vorbim apoi despre faptul că bugetul pentru anul 2005 a fost croit special pentru subvenții mai mici decât v-ați lăudat.

Care este deci, ingineria pe care ați făcut-o?

Ați aprobat întâi Ordonanța de urgență a Guvernului nr.61/2004 a cărei aplicare presupunea un efort bugetar de 13.119 miliarde, iar după aceea ați votat un buget pentru 2005 pentru care ați lăsat descoperite aceste subvenții în proporție de 30%. Ați votat, deci în buget, o sumă de 9.105 miliarde lei, față de un necesar de 13.119 miliarde. Probabil gândirea dumneavoastră a fost simplă. Câștigăm alegerile, și vedem noi pe unde scoatem cămașa, iar acum că le-ați pierdut, dați vina pe ceilalți! O ipocrizie mai mare, e greu de găsit!

Mai sunt de spus multe despre bani pentru că moțiunea dumneavoastră menționează în treacăt și irigațiile. Dacă vreți să vorbim de irigații, haideți să vorbim de irigații! Astăzi există datorii uriașe la energia electrică pentru irigații, datorii de care nu v-ați ocupat să le plătiți în 2004. Dimpotrivă, ați dirijat resursele pentru scopuri direct sau indirect electorale. Două rectificări bugetare ați avut în 2004 și nici una nu a fost folosită ca să susțineți irigațiile. Printre preocupările de bază a celor ce au condus Societatea de Îmbunătățiri Funciare, s-au numărat raportările false referitoare la irigații, un hectar irigat de trei ori, apărea în statistici ca trei hectare udate o dată, în timp ce hectarele se irigau pe hârtie, dar nu și în practică. Societatea de Îmbunătățiri Funciare găsea însă bani pentru cabane de piatră în Muntele Semenic. "Apa trece, iar pietrele rămân!"

Așa că v-ați gândit să lăsați acolo în urma dumneavoastră ceva, iar acum, desigur, faceți pe lupii moraliști.

Dar nu este singurul lucru care se poate spune despre irigații, un singur exemplu relevant dintr-un județ la fel de relevant, Călărași. Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală - Călărași a primit în 2003, 54,1 miliarde lei pentru subvenționarea prețului instalațiilor de irigat, din care 33, 2 miliarde lei, adică 61% din subvenție a mers către două firme, Agro-Condorul Călărași și Agro-Chirnogi S.A.

Ce aveau în comun aceste firme? Prezența domnului senator Doru Ioan Tărăcilă printre acționari. Informațiile au fost extrase dintr-un control al Autorității Naționale de Control condusă, atunci, de ministrul PSD, Ionel Blănculescu, realizat în toamna anului 2003.

Materialul a ajuns și pe masa dumneavoastră, domnule senator Ilie Sârbu și l-ați vizat în 24 noiembrie 2003. Măsuri luate? Nici una! Nici o surpriză, de altfel, domnul Tărăcilă nefiind singurul cruțat de luarea măsurilor. Nici împotriva fostului prefect PSD de Teleorman, Teodor Nițulescu, și el beneficiar de subvenții pentru instalații de irigat prin firma soției, nu s-a luat vreo măsură. Ați știut și ați tăcut, domnule Sârbu, o tăcere vinovată, știți foarte bine!

Trebuie să vă reamintesc că aici și situația de la Agenția Domeniilor Statului. Mai întâi, clientelismul. Cine exploatează terenuri ADS astăzi? Tot firmele dumneavoastră și la ai dumneavoastră. Oameni politici din PSD și apropiați PSD au acțiuni și interese la societăți care concesionează aproape 30% din suprafața totală a Agenției Domeniilor Statului și aici este vorba doar de peștii cei mari la care se adaugă și plevușca din județe. Se pare că, aceștia preferă să administreze gratuit și ilegal terenurile ADS.

În ianuarie 2005, 23% din terenurile ADS, adică 110.000 hectare nu erau contractate, fiind totuși administrate în taină, în cea mai mare parte de clientela politică PSD,

Cel mai flagrant caz este cel din județul Gorj, unde 90 % din proprietatea ADS nu era contractată. Probabil că prietenii baronului Mischie, acum dorit - din nou - în PSD, "aveau grijă" de averea statului fără nici un fel de contract. Daunele astfel produse sunt substanțiale, cel puțin 120 miliarde lei pe an , la care se adaugă și cele 3.300 de miliarde lei pe care ADS le are încă de încasat și nu le poate încasa.

Voi menționa aici, în mod special, cazul "Insula Mare a Brăilei", unde reprezentantul PSD și fostul deputat Culiță Tărâță primea un sprijin total de 415 miliarde lei, din care 278 miliarde lei subvenții, în schimb plătind o redevență doar de 156 miliarde lei. O afacere proastă pentru stat care investea 3 lei și obținea 1 leu, dar o afacere excelentă pentru domnul Tărâță care investea 1 leu și scotea 3 lei. În plus, un discount special pentru domnul Culiță Tărâță, ADS a inventat calamitatea naturală pe suprafață, care nu există, oferind despăgubiri pentru calamități de 18.730 de hectare, cu 7.987 hectare în plus față de realitatea din documente. Din acest adevărat RAFO al agriculturii am fi putut subvenționa, stimați colegi, 130.000 de hectare teren, adică cea mai mare parte din suprafața arabilă a unor județe, precum Caraș-Severin sau Neamț.

Vreți să știți, stimați reprezentanți ai PSD, de unde ar mai putea veni bani pentru subvenția agricultorului? De la Regia Națională a Pădurilor, care a angajat cheltuieli de aproape 1.000 de miliarde de lei. Astfel, 220 de miliarde lei pentru zeci și zeci de cabane de vânătoare răspândite în toată țara, pentru ca fiecare căpitan de județ de la PSD să aibă un loc de liniște și relaxare, 462 miliarde de lei pentru noul sediu al Regiei, plus hotel și sală de sport, în condițiile în care actualul sediu este foarte bun, și 202 miliarde lei pentru Muzeul vânătorii de la Posada. Să nu uităm aici și banii dați pentru cravate, de 3.000.000 lei bucata și costume vânătorești de 28.000.000 lei fiecare. Să nu uităm aici și sute de nereguli și cheltuieli aiuristice din teritoriu. Alt exemplu. O trecere în revistă a documentelor de la Direcția pentru agricultură Mehedinți, domnule senator Daea, a arătat că acolo s-a angajat o cheltuială de 300.000.000 lei doar pentru ghereta portarului. Mai puneați un pic și îi făceați garsonieră în curtea Direcției. Cam 9.000 de euro costă o garsonieră la marginea orașului Drobeta-Turnu Severin. (aplauze în partea puterii)

Domnilor senatori PSD, moțiunea pe care ați depus-o, gest pe care deja cred că îl regretați, deplânge și lipsa subvențiilor la porumb, în acest an. Dincolo de constrângerile bugetare, pentru care vă mulțumesc din nou, au existat și alte motive care ne-au făcut să regândim sistemul de subvenții. Știți, desigur - sau ar trebui să știți - că 1 kg de porumb se vinde astăzi cu 1.500 de lei. Excedentul de marfă pe piață, ducând la căderea prețurilor. Subvenționăm o marfă care există în exces pe piață? Nu vom face asta. Mai degrabă vom căuta să creăm o piață pentru care această marfă să se vândă la un preț omenesc. De aceea, am mărit cu 50 % subvenția la carnea de porc și cu 60 % subvenția la carnea de pasăre, ca să sprijinim sectorul zootehnic distrus în ultimii patru ani. Astăzi, nu există suficiente animale care să consume porumbul de pe piață, iar subvențiile în zootehnie vor crea piață pentru porumb. Repet, ca să înțelegeți bine, domnilor senatori PSD, mai bine șanse decât pomeni.

Domnilor reprezentanți ai PSD în Senatul României,

Moțiunea dumneavoastră acuză și faptul că la începutul acestui an au rămas mari suprafețe nearate, după ce singuri ați scris în moțiune că în toamna trecută s-au arat 60 % din suprafețe. Tocmai ca să mai salvăm din această situație am decis acordarea unei subvenții de 5.000 de lei pe litrul de motorină, ajutor care în totalitatea lui este de 3.000 de miliarde lei și se adresează tuturor producătorilor agricoli. Din câte știu, PSD nu a acordat un asemenea gen de sprijin anul trecut. L-a acordat, în schimb, în 2002 pentru a acoperi costurile unei părți din accize la motorină. Pentru acest lucru Guvernul PSD a tipărit 83.950.000 de cupoane care au costat 18.000.000.000 lei la valoarea de acum trei ani. Din aceste cupoane, atenție, au rămas nefolosite 73.800.000 de bucăți care trebuie distruse conform legii. De ce au rămas nefolosite? Pentru că v-ați răzgândit și ați schimbat politica, anulând subvenția. Deci, tipăriți 84.000.000 de cupoane, folosiți doar 10.000.000 cupoane și 74.000.000 cupoane le ardeți. Cu alte cuvinte, doi încarcă, doi descarcă și toată lumea asudă. Pot să vă acuz de multe lucruri, dar de eficiență nu sunteți vinovați.

Domnilor senatori PSD, am spicuit doar câteva elemente, câteva instantanee reprezentative pentru agricultura românească din ultimii ani. Dacă ați fi fost cinstiți cu dumneavoastră, înșivă, dar nu sunteți, ați fi făcut o moțiune împotriva spiritului care a guvernat agricultura în ultimii patru ani. V-am spus, și vă repet: ceea ce a caracterizat politica agricolă în ultimii patru ani, lăcomia și teama. Din lăcomia clientelei politice ați lăsat o piață agricolă dominată de monopoluri. Din teama vă veți pierde voturile țăranilor ați ținut în subdezvoltare satul, nedând celor dinamici șansa să producă, să urce și să câștige. În parte, ați reușit. De acum încolo, însă, vă promitem că lumea satului nu va mai semăna cu ceea ce a fost. Din ce în ce mai puțini oameni vor fi dependenți de stat, din ce în ce mai mulți oameni vor fi conștienți de potențialul și forța lor. Proprietatea și creditul le vor da această forță pe care dumneavoastră nu o să le-o puteți lua niciodată.

Domnilor colegi din arcul guvernamental, cred că elementele prezentate mai sus sunt motive suficiente pentru respingerea Moțiunii PSD. Am văzut cea a însemnat spiritul PSD pentru agricultură. Am văzut că i-a interesat, în primul rând, clientela și voturile. Integrarea europeană a fost pregătită mai mult pe hârtie, iar politicile agricole ale ultimilor ani au fost lipsite de viziune și de curaj, gândite și aplicate în spirit etatist. Am încredere că veți vota împotriva moțiunii și pentru o agricultură bazată pe proprietate privată stabilă, pe investiții, pe piață concurențială, pe dinamism și liberă inițiativă, cu un sprijin de stat corect și la timp acordat. Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, trecem la dezbateri. Invit la cuvânt pe domnul senator Apostol Neculai, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Urmează domnul senator Pereș Alexandru.

Domnul Neculai Apostol:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri și secretari de stat,

Doamnelor și domnilor senatori,

Vreau să încep prin a aduce mulțumiri tuturor celor care au contribuit în toate planurile pentru ca ieri, 13 aprilie 2005, Parlamentul Europei să aprobe aderarea României la Uniunea Europeană. (Aplauze)

Mulțumesc.

S-a câștigat un război din care cu toții beneficiem, în special un suport moral foarte bun, dar marea bătălie, în primul rând, cu noi înșine, abia începe. Dacă până în prezent reforma s-a făcut mai mult structural, ea însă va trebui să fie mult mai profundă, chiar până la nivelul fiecărui cetățean. (replică neinteligibilă din sală, din partea Alianței) Poftiți? (comentarii în sală, în partea Alianței)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnu' senator Marinescu, alo! Nu sunteți nici pe stradă, nici în Obor, sunteți în Senat. Vă rog eu puțin respect. E valabil pentru toată lumea. Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Neculai Apostol:

După o mică introducere, o să trec la subiectul pe care îl dezbatem astăzi, și anume Moțiunea, intitulată generic "Agricultura - în pragul demarării declinului".

Dragi colegi,

Distinși invitați,

La o emisiune de mare audiență, pe unul din posturile naționale de televiziune, domnul ministru Gheorghe Flutur, afirma că această moțiune este una imorală. Eu consider, domnule ministru, că această moțiune nu este imorală, este chiar morală. Fie ea și simplă este binevenită și poate chiar la timp venită, care poate ajuta agricultura României și, prin dumneavoastră, Guvernul României să poată lua măsurile cele mai importante -zic eu - în plan economic, dar și în planul dezvoltării agriculturii.

Tări precum cele ale Uniunii Europene, care sunt foarte bine dezvoltate, dau o importanță extrem de mare agriculturii și atunci când dezbat bugetul, primul sector cu care începe alocarea bugetară este agricultura, pentru că de aici începe securitatea alimentară a acelei țări.

Țin să precizez faptul că în țările Uniunii Europene , și nu numai, ci și în Statele Unite - care au și industrie foarte bine dezvoltată - ministru al agriculturii este și viceprim ministru al acelui guvern. Politicile comerciale agricole în aceste țări le face Ministerul Agriculturii, nu ca la noi Ministerul Economiei și Comerțului. Asta este și cauza pentru care asistăm la monstruozități în aplicarea politicilor comerciale agricole românești. Pot afirma, fără prea multe rezerve, că politicile comerciale agricole ale Ministerului Economiei și Comerțului sunt în favoarea tuturor celor care doresc să vândă produse agro-alimentare în România, dar numai pentru interesul național, nu.

Aș da ca exemplu, în acest sens, domnule ministru și dragi colegi, importurile de carne, care reprezintă undeva în jur la 60 - 65 % la carnea de porc și în jur la 40 - 45 % la carnea de pasăre. Pe primele trei luni ale acestui an s-au importat în jur de 33.300 tone, iar în anul ce a trecut - 2004 - pe aceeași perioadă, 17.400 tone.

Ceea ce este extrem de grav este că aceste cantități de carne importate sunt subevaluate în vamă. Din datele statistice extrase de pe site-ul Departamentului Agriculturii de Stat al Statelor Unite, la poziția

"Exporturi către România" , date extrase de către Uniunea Națională a crescătorilor de păsări din România, prețul de plecare FOB Statele Unite este de 640 dolari pe tonă, la care se mai adaugă 200 dolari pe tonă transport, plus asigurarea, plus năvluirea, ajungându-se la o valoare de aproximativ 900 de dolari pe tonă CIF Constanța. Cu ce valoare credeți că se face vămuirea în Port Constanța? Cu 561 dolari pe tonă, dragi colegi! Diferența de aproape 330 de dolari pe tonă, plus TVA aferent ce trebuie vămuit, ia, probabil, altă direcție. Are România o legislație vamală care să nu permită astfel de anomalii? Nu are. Sau, dacă există, s-au lăsat ceva portițe prin care să se strecoare bani de la stat către buzunarele importatorilor și nu numai. Mai întotdeauna legislația noastră s-a vrut să fie foarte permisivă, dar nu în sens pozitiv, de aceea am ajuns la astfel de anomalii. Ce are de spus în acest sens Ministerul Finanțelor Publice și, prin el, Direcția Generală a Vămilor?

De la începutul anului 2005, mai exact din 17 ianuarie 2005, Uniunea Națională a crescătorilor de păsări a făcut în cinci rânduri demersuri către Președinția României, Primul-ministru, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Economiei și Comerțului, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, Direcția Generală a Vămilor, mai urma să facă și către importatori, fără a primi vreun răspuns. Asta ne face să credem că și tăcerea e un răspuns.

Dacă concluzionăm, politicile comerciale din România, țară cu un potențial care să poată asigura consumul produselor agroalimentare pentru de peste trei ori populația României, am ajuns în situația în care să importăm foarte mari cantități de produse agroalimentare și să ajungem să dezechilibrăm balanța de plăți, devenind în felul acesta din exportatori, mari importatori de carne.

Un alt subiect pe care aș dori să-l abordez la această dezbatere este acela privind subvențiile pentru susținerea și dezvoltarea zootehniei românești, care, de fapt, este motorul agriculturii și care rezolvă și problema pe care domnul ministru Gheorghe Flutur a anunțat-o, ca fiind o prioritate, și anume, piața produselor agricole. Cea mai bună piață pentru produsele primare agricole și care realizează și valoarea adăugată cât și ocuparea forței de muncă este zootehnia. Din datele pe care dumneavoastră, domnule ministru Gheorghe Flutur, le-ați promovat prin hotărâre de guvern și ordinul ministrului, rezultă că aceste subvenții la principalele specii de animale, cât și la păsări, vor reprezenta aproape 50 % din cantitatea subvenționată în anul 2004, iar finanțarea s-ar putea realiza doar în primele 5- 6 luni ale acestui an. Există riscul ca producătorii de carne să-și restrângă efectivele de animale și păsări.

Din datele statistice rezultă că efectivele de porci crescuți în sistem organizat au scăzut de la 850.000 de capete, la 31 decembrie 2004, la 750.000 de capete la finele lunii martie.

Aș mai exemplifica și faptul că firmele de reproducție ce produc ouă pentru incubație din care să rezulte pui de carne și-au restrâns activitatea, ca urmare a concurenței neloiale practicată de importatorii de carne de pasăre, cât și îngrijorarea lor că producția de carne nu va fi subvenționată până la finele anului 2005.

Onorată asistență, în mai toate discursurile colegilor noștri care, vremelnic, sunt la putere, se amintește mereu de acele pomeni electorale.

Stimate colege și stimați colegi, din câte țin minte, în anul 2000 s-au alocat agriculturii de către guvernul de la acea vreme în jur de 27.000 de miliarde lei, ceea ce reprezenta tot un fel de pomeni electorale, dar prin această finanțare s-au realizat producții extraordinar de bune în anul 2000.

În anul 2004 același lucru l-a făcut și PSD-ul și culmea e că s-au realizat producții excelente.

Sincer, dragi colegi, nu v-ați dori ca actualul, cât și viitoarele guverne să considere fiecare an ca fiind an electoral și să facă pomeni cu valori cât mai mari pentru a reforma agricultura României, pentru a o aduce la standardele impuse de Uniunea Europeană și a realiza produse agroalimentare în România la prețuri cât mai mici, diminuând în felul acesta importurile de produse agroalimentare din alte țări. (Discuții în sală).

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Continuați, vă rog! Vedeți că stați pe timpul PSD-ului. (Rumoare și aplauze în sală).

Domnul Neculai Apostol:

O mică sinteză a agriculturii ce reprezintă o componentă de bază a economiei românești v-a fost prezentată de unul care pretinde că, prin toate performanțele realizate pe parcursul mai multor ani, a ajuns într-o zonă de competitivitate cu cei din Uniunea Europeană.

Rațiunea pentru care sunt în Parlament este de a atrage atenția celor care guvernează asupra situației reale a economiei, în general, și a agriculturii, în special.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Urmează domnul senator Pereș Alexandru, din partea Alianței "Dreptate și Adevăr" - PNL-PD.

Se pregătește domnul Pascu Corneliu, Partidul Umanist Român.

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule președinte al Senatului, domnule ministru, doamnelor și domnilor senatori.

Din capul locului, doresc să-mi exprim surprinderea și nedumerirea că o procedură democratică și constituțională, cum este instituția moțiunii, este tratată cu superficialitate de către principalul partid de opoziție. Cum altfel poate fi considerat faptul că inițiatorii, respectiv senatori PSD, nu s-au pus de acord cu tema sau cu titlul nemulțumirilor pe care le exprimă în momentul depunerii sesizării la Biroul permanent al Senatului. "Agricultura în pragul demarării declinului" sau "Cuponiada" egal "Confuzie și disperare în agricultura României". Cred că neînțelegerea titlului denotă, dacă mai este nevoie, că în PSD nu există, nici acum, o unitate în păreri și opinii, lucru de care suntem convinși atât noi, cât și cetățenii țării. La urma-urmei, în acest moment, nu lipsa de coerență a PSD merită o analiză, ci tema pe care încearcă, cu stângăcie, să o trateze în prezenta moțiune. Lipsa de inspirație și dorința de a aduce în discuție modul de subvenționare a producătorilor agricoli, pe care actualul Minister al Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale îl promovează, reîmprospătează memoria inițiatorilor cu metodele folosite de CDR în guvernarea 1997-2000. În acea perioadă în care reformele, unele destul de nepopulare, au provocat schimbări radicale în modul de activitate din zona agriculturii și industriei alimentare. Este adevărat că atunci s-au asanat marile complexe zootehnice și s-au pus bazele privatizării fostelor IAS-uri, s-a început concesionarea terenurilor agricole proprietate de stat, proceduri aparent firești într-o economie de piață, dar poate greșit explicate societății, care avea încă în minte falsa eficiență din perioada supercentralizării comuniste. Este însă adevărat și faptul că cei mai mulți, care au profitat de aceste mecanisme necesare progresului agricol, au fost clienți sau viitori clienți ai PSD: Culiță Tărâță, Ion Niculae, Iosif Valmaș, Doru Ioan Tărăcilă, Viorel Matei, actuali sau foști deputați sau senatori, ei fiind doar câțiva din cei care -criticând, unii atunci, alții acum - au pus bazele unor mari exploatații agricole consumatoare de subvenții de mii de miliarde lei, fapt întâmplat odată cu ajungerea la putere a PDSR în noiembrie 2000.

La învestirea Guvernului Năstase în decembrie 2000, primul ministru promitea noi acte legislative, precum și modificarea unora deja existente pentru a înscrie, în scurt timp, agricultura românească pe linia sectoarelor productive și profitabile asemănătoare celor din Uniunea Europeană. Am fost acuzați și atunci de abandonarea și susținerea agriculturii românești, a intereselor țărănimii, prin renunțarea la facilitățile și sprijinul statului acordate producătorilor agricoli în contradicție cu politicile de subvenții practicate de țările vest-europene.

Ba mai mult, ar trebui menționate declarațiile triumfaliste ale ministrului agriculturii, domnul Ilie Sârbu, cu ocazia prezentării domniei sale în plenul Comisiilor pentru agricultură, silvicultură și servicii specifice ale celor două Camere unde asigura parlamentarii de o luptă acerbă cu Ministerul Finanțelor Publice în vederea repartizării unor bugete de peste 1 miliard de dolari curs decembrie 2000 pentru relansarea sectorului agricol. A fost o promisiune neonorată care nu-i face cinste domnului, acum senator, Ilie Sârbu.

Cu bugetul la jumătate, dar cu dorința fermă de a-și respecta promisiunile făcute clientelei politice și mai puțin țăranilor, PSD a început demolarea acțiunilor privind creditarea bugetară a lucrărilor agricole, considerând probabil că banul, ochiul dracului, este mai atractiv decât cuponul, metodă folosită în perioada 1997-2000. În loc să perfecționeze și să securizeze acest mod de subvenționare s-a recurs la sume fixe acordate pentru fiecare hectar cultivat. Milionul a devenit metoda PSD de a momi țăranul român. (Discuții în sală). Ridicarea cuantumului an de an, punerea banului în mâna producătorului agricol fără un control clar de folosire a acestuia pentru lucrări agricole era, de fapt, un calcul electoral și politic folosit, cu abilitate, de putere. Faptul că o mare parte din electoratul rural s-a îndreptat spre PSD la alegerile generale din noiembrie 2004 denotă, cu prisosință, realitatea acestui scenariu politic: bani eficient folosiți, cadourile financiare oferite generos de primul-ministru Adrian Năstase din fondul bugetar aflat la dispoziția Guvernului nu au reușit însă să păcălească electoratul român, provocând dezbinare și dezamăgire fruntașilor PSD.

Subvenționarea prin bonuri valorice pe care o promovează Guvernul Alianței "Dreptate și Adevăr" - PNL-PD, împreună cu UDMR și PUR, nemulțumește în special clienții PSD, care nu mai pot accede la sume enorme depuse în conturi bancare în detrimentul proprietarilor-arendatori sau membri ai unor asociații sau societăți agricole. Noul mecanism blochează sau, mai bine zis, îngreunează deturnarea de fonduri financiare, dând mai multă siguranță celui căruia îi este destinat. Altceva nu funcționează însă, fair play-ul față de producători. Primari și consilieri PSD, agenți agricoli angajați din primării sau centre agricole, clienți vechi ai fostei puteri obstrucționează, cu vădită rea voință, distribuirea bonurilor valorice, dând astfel curs unor sporadice nemulțumiri în rândul locuitorilor de la sate.

Este real, am promis în campania electorală - atât noi cât și dumneavoastră, doamnelor și domnilor senatori PSD - că vom continua subvenționarea cu 2,5 milioane lei hectarul cultivat de producători agricoli individuali, de societăți agricole sau asociații înființate, conform Legii nr.36/1991. Este real și faptul că nu putem să onorăm promisiunea electorală, având în vedere lipsa fondurilor bugetare pe 2005, decât pentru cei care și-au înființat culturi de toamnă sau s-au angajat să cultive altceva în afară de porumb, ovăz și plante furajere. Este însă real și faptul că PSD a mințit producătorii agricoli în toamna anului trecut.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr.61/2004, emisă și folosită de PSD ca agent electoral principal pentru mediul rural, a fost o capcană, un act legislativ mincinos, neavând baza financiară necesară încă din momentul adoptării Legii nr.511/2004 privind bugetul de stat pe 2005. Dar lipsa a peste 4.000 de miliarde lei din bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale destinate subvenționării producției agricole nu poate fi pusă în cârca Guvernului Popescu-Tăriceanu și nici a producătorilor agricoli. Principalii vinovați sunt cei care acum clamează demararea dezastrului în agricultură și se erijează din nou în apărătorii țăranului român.

În acest sens, Ordonanța de urgență a Guvernului nr.12/2005 vrea să pună ordine în modul de subvenționare, chiar cu riscul de a micșora vremelnic cuantumul sumelor acordate ca ajutor financiar prin bonuri valorice pentru anumiți producători agricoli.

Oricum, dorim să cercetăm și să găsim împreună cu Guvernul - și, bineînțeles, cu dumneavoastră, stimate colege și stimați colegi, semnatari ai prezentei moțiuni - soluții viabile pentru a ajunge la o subvenționare echitabilă și transparentă a agriculturii românești.

În același timp, nu putem să trecem cu vederea fraudele financiare și funciare pe care PSD le-a comis în 4 ani de guvernare, în numele susținerii intereselor țărănimii și pentru o agricultură competitivă cu cea din Uniunea Europeană, de fapt, pentru binele și progresul financiar al clienților de frunte ai PSD. Sub oblăduirea și atenția miniștrilor agriculturii aparținând PSD în perioada 2001-2004, instituții responsabile cu urmărirea și gestionarea averii statului au admis acte ilegale cu efecte financiare negative în bugetul național, ca de exemplu: privatizări și concesionări sub comandă politică, schimburi de teren între ADS și persoane fizice partizane PSD, stabilirea unor redevențe minime la terenuri concesionate de la ADS, lipsa unor evidențe clare a limitelor și a balanțelor terenurilor administrate de ADS, clientelism politic și ilegalități în primirea la licitație a unor societăți comerciale cu datorii la stat și adjudecarea licitațiilor de către acestea.

Toate aceste acțiuni ilegale practicate de ADS în decurs de 4 ani, sub conducerea directorilor Cristian Tandeț și Corneliu Popa, au adus statului român prejudicii de 3500 de miliarde lei anual, sume comparabile cu lipsa lăsată de PSD în bugetul de stat pe 2005, care ar fi acoperit, în mare parte, și promisiunea de 2,5 milioane lei pe hectarul cultivat cu porumb, ovăz și plante furajere.

Suntem de acord că Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale este ministerul hranei, dar al hranei tuturor românilor și nu numai al fruntașilor PSD, foști miniștri, foști sau actuali senatori și deputați, așa cum de fapt reiese din activitatea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale în perioada 2001-2004. Dacă da, atunci tema moțiunii ar trebui din nou schimbată din "Agricultura în pragul demarării declinului" în "Demararea stopării furturilor de subvenții din agricultura românească".

De aceea, noi, senatorii Alianței "Dreptate și Adevăr"-PNL-PD, cerem Guvernului României următoarele:

  1. continuarea controalelor în toate structurile subordonate Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale pentru a cunoaște dimensiunea furturilor din bani publici, precum și responsabilii politici sau nu ai acestor ilegalități;
  2. corectarea și adoptarea punctului 4 de la solicitările PSD din prezenta moțiune și anume informarea urgentă și cu caracter permanent în totală transparență a întregii opinii publice, cu precădere a celei din spațiul rural, asupra situației la zi în acordarea sprijinului financiar, precum și sancționarea și recuperarea sumelor primite ilegal, indiferent de categoriile de producători agricoli;
  3. luarea de măsuri pentru accelerarea procesului de transformare și modernizare a satului românesc, dând o mai mare atenție dezvoltării economice, a proceselor de accesare și absorbție a sumelor din programele SAPARD, PHARE și altele, poziție esențială și obligatorie specificată în Capitolul VII: "Agricultură", semnată cu Uniunea Europeană.

În final, facem un apel tuturor colegilor senatori pentru un vot de respingere a prezentei moțiuni care tratează, de fapt, o problemă de procedură, bonuri valorice sau bani, dar nu rezolvă deloc marea problemă a furturilor financiare și funciare petrecute în cei 4 ani de guvernare PSD.(Aplauze).

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit la microfon pe domnul senator Pascu Corneliu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Umanist Român.

Urmează domnul senator Stan Petru, Grupul parlamentar al Partidului Popular România Mare.

Domnul Corneliu Pascu:

Stimate domnule președinte,

Stimate doamne și domni senatori,

Doresc să felicit sincer pe inițiatorii moțiunii, care ne dau astăzi ocazia să analizăm și să dezbatem problemele agriculturii românești, de care este legată viața a aproape jumătate din populația acestei țări. Stadiul dezvoltării rurale și a agriculturii românești, în ansamblul ei: zootehnie, irigații, este cu certitudine rezultatul politicilor agricole promovate și realizate de guvernele ultimilor 15 ani și tot clar și cu certitudine rezultatele anului agricol 2004-2005 sunt rezultatul pregătirilor de producție din 2004. Anul 2004 a fost un an fericit pentru agricultură, dar nefericit în pregătirea pentru 2005, fiind un an electoral. Cum s-a pregătit în 2004 și efectele negative în rezultatele anului 2005, le voi prezenta în cele ce urmează. Sprijinirea agriculturii în anul agricol 2004-2005, cu subvenționarea cu 2,5 milioane lei pe hectar, politică, de altfel, susținută și de Coaliție în campania electorală, cred eu, bazându-se pe calcule făcute de Ministerul Agriculturii în 2004, dar, din păcate, bugetul a fost conceput și aprobat de Ministerul Agriculturii și de Guvern, în 2004, de domnul ministru Daea, iar dintr-un necesar de fonduri de cca 13.000 miliarde lei, așa cum s-a arătat aici, au fost alocate doar 8.000 miliarde lei, iar o bună parte a subvenției, așa cum a constatat toată lumea în campania electorală din toamna acestui an, a ajuns la proprietari care nu lucrau terenul și o bună parte a subvenției a ajuns în cârciumi sau magazine. Urmare acestei situații s-a căutat găsirea unei soluții, cum a fost cea de raționalizare a ajutoarelor și de creștere a gradului de siguranță că ajutoarele ajung la producătorii agricoli. Acest lucru a condus la cupoane. Pe de altă parte, s-a ajuns la reducerea subvenției la 1,5 milioane lei pe hectar pentru producția din 2005 și reducerea subvenției la porumb, întrucât acum hambarele sunt pline de porumb, prețul pe piață a porumbului este sub 50% din costurile de producție, iar încurajarea unei producții, ce se suprapune peste cea din anul precedent, este un dezastru. Ca atare, s-a hotărât stimularea altor culturi, cu piață de desfacere și încurajarea sectorului zootehnic, urmărind creșterea producției animaliere, cu o valoare adăugată sporită. Tot în anul 2004 s-a pregătit căderea previzibilă a sectorului de irigații prin adoptarea pripită și fără înțelepciune a Legii nr. 138/2004 și a normelor de aplicare mai defavorabile decât legea, iar punerea în aplicare a legii s-a făcut cu o întârziere de peste 8 luni, care a condus la imposibilitatea aplicării ei. În acest sens, am și un martor, aici, pe domnul senator Mihăilescu, care conducea Secretariatul General al Guvernului și căruia i-am înaintat o astfel de notă, i-am spus că această lege va conduce la căderea irigațiilor și anul agricol următor, poate și ceilalți doi, vor fi un dezastru pentru agricultură și îmbunătățiri funciare. Nu a luat-o nimeni în seamă.

Existența, însă, a legii în această etapă blochează activitatea de irigații, conform prevederilor acesteia, tarifele trebuiau realizate până la sfârșitul lunii august, anul trecut contractele multianuale - până la 25 septembrie, avansul prevăzut - s-a stabilit prin ordin al ministrului, la sfârșitul lunii decembrie, care prevedea un procent de 20%, procent inadmisibil și pe care agricultorii nu pot să-l plătească. S-au luat în această primăvară câteva măsuri. Ordinul ministrului a fost modificat în luna martie, la intervenția noastră, și s-a admis un avans de 5%. Tarifele au fost stabilite de-abia în luna martie. Contractele de irigații încă nu s-au încheiat, iar fondurile din alocațiile pentru irigații sunt blocate din lipsa contractelor. Tarifarea diferențiată a apei pentru asociațiile de udători, care încă nu s-au înființat peste tot, iar pentru cei care udă individual sunt diferențiate și defavorizează pe aceștia din urmă. Deci, aplicarea Legii nr. 138/2004 ar trebui urgent amânată cu cel puțin un an. Indiferent cine ar fi la guvernare astăzi, activitatea de irigații a fost blocată din ignoranță și nepricepere în anul 2004.

Față de cele prezentate mai sus, doresc să precizez că Grupul parlamentar al Partidului Umanist Român din Senat, nu poate atribui rezultatele, ce au început să apară, domnului ministru Flutur și echipei sale, întrucât nu au nici un merit în pregătirea anului agricol 2004-2005.

Aș dori, totuși, să menționez că Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale ar trebui să desprindă din cantonarea și ocuparea întregului personal cu rezolvarea problemelor Legii proprietății a transferului terenului, a cadastrului, legi absolut necesare, de altfel, însă, acum ar trebui creat un colectiv restrâns care să înceapă să lucreze cu colective din Ministerul Justiției și cel al Administrației și Internelor, pentru finalizarea acestora, iar restul personalului să preia problemele urgente pe care le are agricultura și să încerce, cât mai urgent, rezolvarea acestora.

Aș dori să supun atenției reprezentanților Guvernului și, în special, domnului ministru al finanțelor publice următorul aspect: starea agriculturii și a satului românesc este atent și exigent monitorizată de Comunitatea Europeană și admiterea în Comunitate este condiționată de starea acesteia, în schimb, realizarea cu un an ori 6 luni mai târziu de autostrăzi sau alte investiții, nu condiționează intrarea țării noastre în Europa.

Ca atare, în timpul rămas, trebuie ca toți să fim conștienți că prioritatea numărul unu a României este dezvoltarea agriculturii și îmbunătățirea condițiilor de viață în satele românești și pentru aceasta trebuie ca o parte importantă a bugetului pe anul următor, dar și rectificările bugetare din acest an să aibă în vedere alocarea de resurse, cu prioritate, agriculturii.

Mulțumesc, încă o dată, inițiatorilor moțiunii, ce ne-au prilejuit dezbaterea, iar meritele, atât a pregătirii anului agricol 2004, cât și rezultatele ce le analizăm astăzi aparțin inițiatorilor moțiunii. Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Invit la microfon pe domnul senator Stan Petru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Popular România Mare. Urmează domnul senator Pete Ștefan.

Domnul Petru Stan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Grupul parlamentar al Partidului Popular România Mare din Senatul României a luat cunoștință de conținutul moțiunii simple, inițiată de Partidul Social-Democrat, moțiune ce reprezintă un semnal de alarmă pentru agricultura românească aflată într-o stare de declin, acum, când aspirăm să ne alăturăm agriculturii moderne din Uniunea Europeană. Partidul Popular România Mare a fost și este continuu preocupat de dificultățile majore cu care se confruntă țăranii și fermierii care au sperat ca fiecare nouă guvernare să le aducă facilități pentru dezvoltare și dacă nu beneficii exagerate, măcar un trai decent. În cadrul dezbaterilor în Comisia pentru agricultură, am propus și am susținut trei amendamente la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/2005: acordarea subvenției în bani către producători, acordarea subvenției pentru toate culturile, așa cum prevedea Ordonanța Guvernului nr. 61/2004, subvențiile să se acorde numai celor care lucrează efectiv pământul.

Din păcate, aceste amendamente n-au fost acceptate de colegii din Comisia pentru agricultură ai Alianței "D.A." PNL-PD, UDMR și PUR, neținându-se cont de impactul negativ asupra agriculturii, generat de schimbarea modalității de subvenționare a producătorilor, schimbare făcută de dragul schimbării, așa cum bine se arată în această moțiune.

Corelată cu creșterea prețurilor la carburanți, piese de schimb, îngrășăminte chimice, această subvenție ar trebui să fie de trei milioane și jumătate lei pe hectar. Am înțeles că în bugetul de stat pe anul acesta este prevăzută o subvenție pentru agricultură de 24.000 miliarde lei. Cupoanele reprezintă doar 4.000 de miliarde lei. Aceste creșteri de prețuri, așa cum le-am amintit, înseamnă bani în plus la buget, la care se adaugă redresarea economică de care se vorbește, și cred că se va putea permite o rectificare de buget, ca să putem acorda suma de două milioane și jumătate lei pe hectar și să subvenționăm și cultura porumbului. Trebuie să facem toate eforturile pentru subvenționarea acestei culturi.

Domnilor senatori,

Dacă în județele Galați, Buzău, conform exemplelor arătate în moțiune, această ordonanță a creat nemulțumiri în rândul producătorilor, în județele de deal și munte, cum este județul Sălaj, unde cultura porumbului, ovăzului și a furajelor ocupă suprafețe preponderente, iar soia și floarea-soarelui nu se cultivă, situația este mult mai gravă. În județul Sălaj, pentru suprafața de 64.500 ha, cultivată în această primăvară, se primesc cupoane doar pentru 13.000 de hectare. Comuna Creaca, de exemplu, însămânțează 825 hectare și primește cupoane doar pentru 76 de hectare, deci, pentru 8 %. Orașul Ceul Silvniei însămânțează 1.428 de hectare și primește subvenție pentru 295 de hectare. Comuna Someșul Dorhei însămânțează 1.642 de hectare, primește subvenție doar pentru 188 hectare. Sigur, exemplele pot continua. Mă întreb: ce vină au locuitorii din zonele de deal și munte și toți cultivatorii de porumb, plante furajere din țară că Guvernul risipește bani pe tipărirea cupoanelor personalizate și pe alte cheltuieli generate de folosirea cupoanelor agricole? Vreau să mă refer la acordarea subvenției, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2005, proprietarilor de terenuri și nu celor care lucrează pământul în arendă, potrivit Legii nr.16/2000, Legea arendei. În acest caz, proprietarul de teren, care a arendat pământul, încalcă legea, întrucât trebuie să vândă cupoanele sau îngrășămintele și semințele, pentru a valorifica măcar parțial valoarea cuponului.

Ideea că aceste cupoane nu pot fi vândute este absurdă. Vinde îngrășământul, nu cuponul și tot vinde ceva. Nu înțeleg de ce domnul ministru Flutur nu a propus acordarea subvenției și exploatațiilor agricole comerciale, având în vedere că în Programul de guvernare se prevede organizarea agriculturii în exploatații agricole, deziderat aprobat de Uniunea Europeană. Deci, cine arendează suprafețe peste 5 hectare, nu primește cupoane, așa se înțelege. Grav este că unii agenți economici nici nu vor să onoreze aceste cupoane, având în vedere dificultatea acțiunii de a intra în posesia banilor. Este regretabil că domnul ministru Flutur și cei care-l susțin nu au învățat nimic din perioada cuponiadei din 1997-2000.

Domnilor senatori,

Până a cunoaște în profunzime cerințele agriculturii, nefiind specialist în domeniu, fiind silvicultor de profesie, cred că domnul ministru Flutur face experimente în acest sector vital al economiei românești, prinzând din zbor idei și informații, pe care le prezintă ca fiind novatoare și eficiente, dar care se dovedesc că, în realitate, sunt păgubitoare. Nu numai Ordonanța privind subvenționarea agriculturii prin cupoane, inițiată de domnul ministru Fluture, este ineficientă și inechitabilă pentru producătorii agricoli, dar și inițiativa legislativă care duce la modificarea din temelii a legilor fondului funciar. Acestea dovedesc faptul că domnul ministru Flutur, făcând jocul unor grupuri de interese ostile țării, este când exigent și preocupat de sărăcia bugetului României, când risipitor peste măsură atunci când propune restitutio in integrum a suprafeței agricole a țării sau atunci când donează 90.000 de hectare de pădure, cu mijloace fixe și de inventar aferente, la valoare de contabilitate, dar a căror valoare reală este de câteva sute de miliarde lei.

Popularizarea prin mass-media a inițiativelor legislative de restituire in integrum a suprafețelor agricole și forestiere a avut un impact negativ incomparabil mai mare asupra agriculturii românești decât așa-zisele cuponiade.

În nenumărate ocazii, domnul ministru Flutur a declarat că va modifica legile fondului funciar, care nu sunt bune, și că va face un adevărat cod al proprietății. În declarațiile domniei-sale există inconsecvență, în sensul că o dată declară că va restitui terenurile la nivelul anului 1945, altă dată declară că va restitui terenurile la nivelul anului 1921, acolo unde există continuitate. De asemenea, spune că restituirea trebuie să se facă inclusiv pe seama proprietății de stat.

Prefecții județelor, impulsionați de domnul ministru Flutur, lucrează din zori la întocmirea unor situații cu retrocedări de terenuri agricole, păduri, în așa fel încât statul român să nu rămână cu nici un hectar de pământ. Menționăm că statul român a avut, înainte de 1945, între cele două războaie mondiale, o suprafață de 650.000 ha, reprezentate prin ferme în toate județele țării, la care se adaugă 400.000 ha teren arabil obținut în urma lucrărilor de desecare, deci 1.050.000 ha. Din această suprafață s-a retrocedat până în prezent 650.000 ha și asta contrar Legilor fondului funciar în vigoare. Acum vrem, chipurile, să reparăm cedându-le pe toate. Nu pricep cum se poate așa ceva.

Întâi să le refacem aceste 1.050.000 ha, după care să retrocedeze domnul Flutur tot ce dorește. (discuții)

Ce impact are, momentan, această invenție de a schimba legile fondului funciar, domnul ministru Flutur nu cunoaște. Sunt afectate de această lege exploatațiile agricole mari și mijlocii, în special arendașii sau concesionarii de terenuri de la ADS. Nu toți or fi din aceia care s-au pricopsit de pe urma arendării.

Fermierii întreabă dacă să mai populeze sau nu iazurile cu pește, dacă să mai lucreze sau nu fermele pomicole și viticole, având în vedere că în aceste ferme se cheltuiesc, anual, 40-50 milioane lei/ha. Neefectuarea tratamentelor într-un an are ca efect lucrarea livezilor încă doi ani de zile gratis pentru a le reface.

În fermele zootehnice se vor reduce suprafețele de plante furajere, în special a culturilor perene a căror investiție durează 4-5 ani.

Se vor reduce efectivele de animale.

Se vor reduce cumpărările de tractoare și mașini agricole. Nu se vor administra amendamente calcaroase al căror efect durează 4 ani.

Nu mai vorbesc de suferințele industriei alimentare.

Când s-a dat Legea Lupu, tot PNL-ul a făcut-o cu PNȚCD-ul. Sute de ferme zootehnice s-au desființat, s-a luat pământul până chiar de pe lângă grajdurile de vaci. Și, bineînțeles, PNȚCD-ul a ieșit definitiv din istoria partidelor. Probabil că același lucru se vrea și cu PNL-ul. (aplauze, discuții, rumoare)

Interpelat cu întrebarea: "Cu ce este vinovat un investitor care a arendat sau concesionat teren de la ADS și a făcut investiții de miliarde de lei în utilaje și tehnologie și este dator la bănci", domnul ministru Flutur a răspuns:

"Investitorul a luat cunoștință prin contractul de arendare sau concesionare că terenul se poate retroceda". Da, dar în cadrul legilor existente, spun eu, și nu pe idei sau păreri ale unor politicieni, legate de modificări ulterioare ale legislației.

De unde să știe investitorul că după 15 ani de democrație va fi numit la Ministerul Agriculturii un domn ministru Flutur care va retroceda și ultima bucățică de pământ a statului român? Acesta da investitor deștept! Interesant este că tot ce se vrea să se reprofileze sunt terenurile cu investiții, făcute de stat și cumpărate de investitori. (discuții, rumoare)

Domnul ministru Flutur nu înțelege că sunt investitori care au luat utilaje în leasing, plătite în rate din producție, sau credite SAPARD și alte forme de credite.

De altfel, ce să ne mire așa ceva, când domnul ministru Flutur a declarat, aseară, la postul Realitatea TV, că judecătoriile vor renunța la forma de recurs. Deci a declarat că va introduce proba cu martori și se renunță la recurs, pentru a lua pământurile de la stat. Asta da democrație! (rumoare, discuții)

Rugăm pe domnul ministru Flutur să comunice imediat în mass-media care este prezentul și viitorul acestor exploatații agricole? Pentru ca fermierii să știe cum să procedeze în acest an și pe viitor.

De asemenea, solicităm Guvernului Tăriceanu și domnului președinte Traian Băsescu să oprească din fașă această lege, care va aduce mari prejudicii agriculturii României și va duce țara la haos economic și politic.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-aș ruga să încheiați.

Domnul Petru Stan:

Da. Revenind la moțiune, PSD-ul și UDMR-ul în mandatul 2000-2004 i-a uitat pe țărani timp de 3 ani și și-au adus aminte de ei în anul electoral 2004...(rumoare, discuții) ...când au recurs la subvenții contra voturi la referendum, alegeri locale, parlamentare și prezidențiale.

În Moțiunea PSD a fost uitată complet problema corupției și a marilor corupți din agricultura românească, membri marcanți ai PSD-ului.

Din această cauză, Grupul parlamentar al PPRM din Senat se va abține de la votul acestei moțiuni simple, mai ales că subvenționarea parțială a agriculturii se derulează, însă Grupul nostru parlamentar a depus astăzi o propunere legislativă pentru subvenționarea producătorilor agricoli, prin care cerem acordarea subvenției la toate culturile, inclusiv acordarea subvenției și la societățile comerciale.

PPRM a susținut și susține interesele țăranilor, ale producătorilor agricoli ajunși la disperare din cauza creșterii prețurilor la carburanți, metrul cub de apă pentru irigat, a calamităților naturale, fiscalității exagerate, la care se adaugă lipsa unor piețe organizate pentru desfacerea produselor agricole. Vă mulțumesc. (aplauze, discuții)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Pete Ștefan, din partea UDMR. Urmează domnul senator Prodan Tiberiu.

Domnul Pete Ștefan:

Stimate colege,

Stimați colegi,

Cred că nu vă spun o noutate prin faptul că regulile de joc din Parlament includ și exprimarea poziției față de o problemă sub forma moțiunii. Dovadă este faptul că astăzi dezbatem moțiunea înaintată de opoziția parlamentară, cu tema: "Agricultura - în pragul demarării declinului".

Din titlul moțiunii, la prima citire, am putea să ne gândim la faptul că am ajuns, conform definiției cuvântului "prag" din Dicționarul Explicativ al Limbii Române, la "partea de jos, orizontală a unui toc de ușă sau al unei porți, puțin mai ridicată de pământ, peste care se trece la intrare și ieșire".

Ne-am putea gândi că în cazul în care vom trece acest prag, în agricultură se va demara declinul. Dar avem și o altă soluție. Ne putem opri în fața pragului. În cazul de față, Ministerul Agriculturii nu a trecut acest prag. Nu a adoptat nici o măsură prin care să treacă un astfel de prag, după care să înceapă vreun declin. Nici măcar nu are în față acest prag imaginabil pentru că în urma programului de guvernare, ușa sau poarta spre care se îndreaptă, este cu totul spre o altă direcție.

Nu negăm faptul că răspunderea unui guvern este alta decât răspunderea opoziției. Nici faptul că politicile agricole aplicate de vechea guvernare, actuala opoziție, ar dori să fie continuate. Dar trebuie să recunoaștem - și cred că și semnatarii moțiunii recunosc - faptul că aceste politici pot fi aplicate prin metode diferite, pot fi interpretate în mod diferit, iar punerea lor în aplicare depinde și de inventarul predat de către cei care au părăsit banca guvernului.

În moțiune se critică modul de acordare a subvenției pe anul 2005, faptul că sprijinul acordat producătorilor agricoli nu se mai acordă sub forma concepută de semnatari, adică subvenția sub formă de bani, se înlocuiește cu bonuri valorice, așa cum a mai fost în perioada 1996-2000.

Așa este. Guvernul a luat această măsură pentru acordarea sprijinului, nu pentru ca să se întoarcă la metoda aplicată în perioada CDR, ci din alte cauze care au motivat, în prezent, schimbarea strategiei de acordare a sprijinului. Este cunoscut faptul că subvențiile acordate sub formă de bani nu în toate cazurile au ajuns în agricultură, iar verificarea subvențiilor acordate nu o dată a fost formală, doar statistică.

Ministerul Agriculturii în teritoriu, în prezent, nu dispune de pârghiile necesare verificării utilizării subvențiilor la fiecare agricultor în parte și nici de personalul necesar pentru o astfel de verificare. De aceea au apărut solicitări pentru suprafețe care au depășit suprafața arabilă a comunei, suma acordată în plus agricultorilor sau cereri nesemnate și nevizate de primării, și alte nereguli.

Prin urmare, evidențele întocmite din acest punct de vedere nu sunt exacte, pentru că, prin metodele actuale, este imposibil de evaluat cât s-a semănat, câte îngrășăminte sau erbicide sau folosit efectiv pe fiecare parcelă în parte, către fiecare producător în parte.

Subvențiile sunt bani din impozitele plătite de toți cetățenii țării, cu scopul de a beneficia de ele, într-o formă indirectă prin produse agricole, întreaga societate. Agricultorii sunt doar cei prin care sunt utilizați acești bani și cei care, prin munca lor, deservesc toți cetățenii țării. Instituțiile statului, la rândul lor, au obligația să acorde subvenții și să vegheze asupra utilizării acestora. Măsura de schimbare a modului de acordare a subvențiilor s-a luat tocmai pentru a elimina aceste scurgeri de bani publici în alte direcții decât cele propuse.

Subvenționarea prin cupoane nu a fost reintrodusă pentru că în 1996-2000 s-a mai folosit această metodă. Ea s-a reintrodus pentru anul 2005 pentru că în faza actuală garanția ca banii alocați să ajungă în agricultură prin această metodă este cea mai mare. Cupoanele se pot folosi numai pentru achiziționarea de produse identificate prin ele, care nu au altă destinație finală decât producția agricolă.

Desigur știm că această metodă nu este perfectă. Știm că cere multă birocrație, muncă din partea aparatului din instituții, că timpul de decontare este relativ lung, că au fost cheltuieli cu tipărirea și distribuția lor, dar cu toate acestea, în faza actuală, când încă nu funcționează perfect acel sistem instituțional prin care se poate urmări utilizarea precisă a banilor, această variantă este cea mai eficientă.

Moțiunea se referă la faptul că prin modificarea formelor de sprijin, practic se schimbă regulile jocului care ar conduce la influențe negative privind producțiile agricole pe anul 2005.

Doamnelor și domnilor, toată lumea știe că principiul de bază...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, v-aș ruga să încheiați. Ultima frază, vă rog.

Domnul Pete Ștefan:

Da, da, imediat sunt gata. Că toată lumea știe că principiul de bază al subvenționării agriculturii conform politicilor agricole în Uniunea Europeană este eficient, dar trebuie să recunoaștem că, în cazul nostru, ar fi necesară o schimbare a regulilor. Subvențiile acordate trebuie să genereze venituri, să creeze plus valori, să se întoarcă la buget sub forma impozitelor.

Poate era mai eficient faptul... (discuții)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, poate nu am fost suficient de clar.

Domnul Pete Ștefan:

Da. Am încheiat, domnule președinte.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, închideți, dar dacă mai vorbiți 5 minute, vă rog eu frumos. (rumoare, discuții)

Domnul Pete Ștefan:

Da. Ultima propoziție, vă rog.

Am putea elabora prognoze și multe altele în agricultură, dar un singur lucru nu putem spune, domnilor, că pentru lucrurile care s-au întâmplat și pentru cele care încă nu s-au întâmplat, actuala conducere a ministerului este de vină. UDMR-ul consideră că după 3 luni de guvernare, actuala conducere a Ministerului Agriculturii nu a făcut greșeli pentru care ar trebui schimbată, prin urmare nu va vota moțiunea dezbătută. Vă mulțumesc.(aplauze la Grupul PSD)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Nu vreau să vă supărați pe mine, dar ați depășit cu 4 minute timpul. Deci ca să știți acest lucru. (discuții)

Urmează domnul senator Prodan Tiberiu, se pregătește domnul senator Viorel Ștefan.

Domnul Tiberiu Prodan:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Parcurgând textul moțiunii simple "Agricultura - în pragul demarării declinului", mi-au atras atenția, în mod deosebit, două aspecte: prima afirmație din expunerea de motive și lista cu semnatarii moțiunii.

Citesc prima afirmație:

"Organizată și reformată în baza unor politici, strategii, programe și planuri temeinic fundamentate, în perioada 2001-2004, prin activitatea complexă din agricultura românească, declinul dezastruos, înregistrat sub guvernarea CDR în anii 1997-2000, a fost stopat".

Auzind, de fapt, despre politici, strategii, programe, planuri temeinic fundamentate și activitate complexă în agricultură, oricine realizează modul demagogic de prezentare, în stilul binecunoscut al dărilor de seamă PCR-iste, realitatea fiind exact pe dos. Parcurgând lista cu semnatarii moțiunii, mi-am dat seama că o parte dintre aceștia și-au dat acordul doar din solidaritate de partid, nefiind nici măcar ei înșiși convinși de conținutul moțiunii. (rumoare, discuții)

Dar cel mai semnificativ aspect al acestei liste la care doresc să mă refer, este următorul: capul listei este deținut de onorabilul senator Ion Iliescu care vine, în anul 2005, să ne vorbească despre demararea declinului agriculturii la numai 100 de zile de guvernare, uitând, de fapt, domnia-sa că, în calitate de președinte al țării a semnat Decretul de promulgare al Legii nr.18/1990, semnătură care s-a tradus în realitate la condamnarea agriculturii românești pentru cel puțin 15 ani, la dispariția ei din economia românească. (rumoare, discuții)

Omisiunile Legii nr.18 din 1990 au condus la distrugerea fermelor de elită, a stațiunilor de cercetare, a sistemului de irigații și la întoarcerea înapoi cu 50 de ani a agriculturii majoritare. Mai departe, în cuprinsul moțiunii se menționează:

"O situație ce generează o legitimă îngrijorare este cea legată de demararea acțiunilor de pregătire a amenajărilor pentru irigat. Stadiile existente la 20 martie 2005 - atenție! - sunt aproape de zero. Cu privire la suprafață, la numărul de stații de pompare pregătite să funcționeze, la agregate, la instalații electrice și cele hidromecanice motivează afirmația că în cea mai mare parte, campania de irigații pentru anul 2005 este compromisă."

Realizările despre care semnatarii moțiunii afirmă că sunt aproape de zero și toate celelalte neajunsuri le-am preluat noi, cei din Alianță, în urmă cu 100 de zile, și orice om de bun-simț și de bună-credință, fără a fi neapărat specialist, își dă seama că amintitele deficiențe nu pot fi remediate într-un timp atât de scurt.

Doamnelor și domnilor senatori, semnatari ai moțiunii,

Într-adevăr, ne confruntăm cu o realitate dură, aceea că pornim de la zero, un zero la care s-a ajuns în sistemul de irigații și în agricultură după 1990, cu contribuția nemijlocită a P.S.D.-ului.

Mă voi referi și la perioada de guvernare 1997 - 2000.

Ministerul Agriculturii din acea vreme a promovat un program excelent, numit ROMAG '98, care viza achiziționarea unor pachete agricole de către S.N.I.F., Societatea Națională de Îmbunătățiri Funciare, de la TransChem Finance & Trade Corporation, din Statele Unite.

Acestea reprezentau echipamente pentru sisteme de irigații, utilaje agricole, semințe și substanțe chimice, urmând a fi vândute către întreprinderi agricole private românești, cu plata în zece rate, timp de 5 ani, către S.N.I.F.

Prin Hotărârea Guvernului nr.686, din 4 noiembrie 1997, s-a autorizat S.N.I.F. să achiziționeze, în cadrul proiectului ROMAG, pachete agricole, tehnologii și servicii, prin contractarea unui credit extern cu garanția statului, acordat de City Bank, la nivelul valorii de 79 milioane dolari, iar în art.15 al contractului respectiv se semnalează: "O condiție pentru ca prezentul contract să fie în vigoare și să-și producă efectele este ca toate bunurile și serviciile care alcătuiesc pachetul să fie scutite de TVA."

Imediat după schimbarea conducerii Ministerului Agriculturii, în 2001, obiectivul inițial al proiectului ROMAG '98, respectiv, vânzarea de pachete tehnologice unor întreprinderi agricole românești, selectate după un set riguros de criterii și cu facilități avantajoase, a fost deturnat.

În realitate, sintetizând, situația Programului ROMAG se prezintă astfel: au fost cumpărate 91 pachete agricole, cu o valoare de 102 milioane dolari. Plățile urmau să se efectueze în lei, în zece rate trimestriale, iar din totalul de 91 pachete urmau să fie vândute 85, ceea ce s-a și făcut. S-au vândut 65 în 1999 - 2000 și 20 de pachete în 2000 - 2001.

În 2001, odată cu schimbarea conducerii Ministerului agriculturii și revenirea, cu acordul acesteia, la conducerea S.N.I.F. a domnului Apostol Valentin, prin notificări, S.N.I.F. și-a reziliat contractele de vânzare-cumpărare, în program rămânând doar 12 contracte.

Principalii responsabili pentru dezastrul în care a sfârșit ROMAG '98 sunt domnii actuali senatori Ilie Sârbu și Petre Daea, conducători ai Ministerului Agriculturii în perioada 2001 - 2005, care au supervizat și au acceptat atât deturnarea scopului principal al programului amintit, cât și încălcările de o gravitate fără precedent ale legislației în vigoare la data derulării programului.

Domnul Apostol Valentin, care a condus programul din două ipostaze - în calitate de director general al S.N.I.F. în perioada de negociere și apoi, când, împreună cu domnul director Petre Toma, a încercat să acopere urmele "tunului" de 100 milioane dolari dat bugetului statului.

Consecințele acestei acțiuni sunt următoarele: TRANSAG, societatea care a dirijat toate aceste acțiuni, se află în procedură de faliment, toate componentele pachetelor agricole au fost vândute de către A.V.A.S. la prețul derizoriu de 7 milioane dolari, iar S.N.I.F. a fost obligat să achite în 2004 TVA în valoare de 282 miliarde lei, peste 10 milioane dolari.

Practic, cei 4.500 de angajați ai S.N.I.F. au fost nefericiții aleși de a achita singuri o sumă de peste 10 milioane dolari din valoarea totală a "tunului financiar", în timp ce restul sumei, de circa 100 milioane dolari, a fost achitată de către întregul popor român.

Iată cum a înțeles guvernarea Năstase să deruleze și să aplice un excelent program al mult hulitei Convenții Democratice din perioada 1997 - 2000.

Mergând mai departe și luând o situație sintetică din perioada 2001 - 2004 privind realizări la unele obiective de îmbunătățiri funciare cu finanțare de la buget, în care principalele obiective prevăd lucrări de reabilitare la prize, stații de pompare și desecări de la Nădlac, Teuz, Ant, Titcov, Măicanu, Câmpia Covurlui și celelalte, procentele de realizări sunt următoarele: în 2001 au fost de 10,5% din plan; în 2002, de 24%; în 2003, de 20% și în 2004, de 17%.

"Rezultatele" excelentelor programe temeinic fundamentate, invocate de semnatarii moțiunii la începutul expunerii de motive și a procentelor extraordinare de realizări s-au văzut vara trecută, în foarte multe locuri în România. Astfel, după mai bine de 50 de ani, am văzut preoți și enoriași ieșind cu icoane și cu moaște ale sfintelor din biserici și urmând în procesiune trasee pe câmpuri și pe dealuri, să se roage la Dumnezeu, să le dea ploaie. Drumul pe care îl străbăteau trecea pe lângă canale de irigații fără apă, pe lângă stații de pompare fără pompe și motoare, pe lângă linii de alimentare cu energie electrică, unde, ici-acolo, a mai rămas câte un stâlp, cablurile electrice lipsind cu desăvârșire.

Închei cu următoarea concluzie. În realitate, domnul senator Ion Iliescu și o parte din colegii săi, semnatari ai moțiunii, au adresat această moțiune PSD-ului, adică lor înșiși, care sunt principalii vinovați pentru starea actuală a agriculturii românești, și nicidecum actualului guvern și actualului ministru al agriculturii, cărora li se cere să înfăptuiască miracole la numai 100 de zile de la preluarea puterii.

Mulțumesc. (aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul domnul senator Viorel Ștefan, din partea Grupului Social Democrat. Urmează domnul senator David Gheorghe.

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Onorați invitați,

Domnule ministru,

Aș vrea să încep prin a face o remarcă legată de luările de cuvânt ale colegilor noștri din anumite grupuri parlamentare sau reprezentanți ai unor partide, care, acum patru luni de zile, vorbeau aceeași limbă cu noi, erau de acord cu măsurile Partidului Social Democrat, de sprijinire a agriculturii, și le-au însușit ca angajamente electorale, iar astăzi am avut neplăcuta surpriză să-i aud vorbind de la acest microfon, exact invers, criticând ceea ce acum patru luni însemnau angajamente în fața electoratului. Nu cred că este cea mai corectă conduită și am ținut să subliniez acest lucru.

Aș vrea să mai fac o singură considerație de ordin general, legat de modul în care domnul ministru Flutur a înțeles să răspundă moțiunii prezentate de grupul nostru parlamentar.

Domnule ministru, în practica noastră parlamentară, moțiunea vine cu niște considerente de ordin politic, iar reprezentantul Guvernului vine cu niște considerente de ordin tehnic, să explice unui for politic, cum este Senatul României, cu argumente tehnice, de ce acuzațiile inițiatorilor nu stau în picioare. Or, dumneavoastră, aici, ați venit... Nici nu știam cum să iau afirmațiile dumneavoastră. Parcă erați în opoziție și discutați pe marginea unei moțiuni împotriva guvernării PSD.

Pentru un partid în opoziție sau împotriva unui partid în opoziție nu se mai pot face moțiuni, domnule ministru. Deci, haideți să uităm... Obiectul discuției de astăzi este dacă actuala guvernare duce cea mai rațională politică în domeniul agriculturii. Despre ce politică a dus fosta guvernare, bună sau rea, am discutat în campania electorală, nu cred că e cazul să reluăm aici. Haideți să venim la probleme concrete, să veniți cu argumente tehnice, că de aceea sunteți ministru, și lăsați-ne pe noi să ne certăm cu argumente de ordin politic, cu considerații generale și așa mai departe.

Cu aceasta, eu aș vrea, oarecum, să trec spre partea tehnică a problemei. Și, ca să dau dovadă de bună-credință, am să vă spun, domnule ministru, că sunt de acord cu una din afirmațiile dumneavoastră, care mie mi se pare că reprezintă punctul de plecare în tot ceea nu se întâmplă bine astăzi în România.

Dumneavoastră ați afirmat așa: avem bugetul vostru și politica noastră. Aici e punctul de plecare, și nu numai în agricultură, în tot ce se întâmplă de patru luni de zile în România. Deci, este un buget proiectat pe o gândire, pe o politică economică, și este o politică economică gestionată pe altă gândire. Cele două chestiuni nu pot conviețui. Și atunci vin și pun întrebarea - nu neapărat dumneavoastră, actualului guvern - : de ce în patru luni de zile nu ați venit cu altă proiecție bugetară? De ce nu ați regândit bugetul, ca să fie armonizat cu politica dumneavoastră? Noi nu suntem de vină pentru acest lucru. Este adevărat că noi am făcut bugetul așa cum am considerat că este necesar ca să susțină gândirea noastră în politicile economice. Am considerat că vom rămâne la guvernare și va fi o continuitate în gestiunea economică, deci asta presupunea și o continuitate în alocarea bugetară.

Dumneavoastră, acum, puneți tot în contul nostru faptul că, de patru luni de zile, nu sunteți în stare să veniți cu o altă gândire bugetară.

Domnule ministru, trebuia să vă gândiți la această chestiune înainte de a introduce cota unică sau, în orice caz, a doua zi trebuia să veniți și cu o nouă proiecție bugetară, pentru că nu se poate să fie funcțional un buget gândit pe un anumit sistem de impozitare, în condițiile în care dumneavoastră ați trunchiat veniturile pe care s-a proiectat bugetul cu peste 50.000 de miliarde și de atunci, iată, aveți patru luni de zile de când, cu disperare, căutați variante alternative și invocați, pentru toate eșecurile guvernării dumneavoastră, lipsa resursei bugetare.

Iar dacă e să venim la problematica agriculturii, eu aș vrea să vă spun că resursa bugetară există pentru susținerea politicilor în agricultură, așa cum le-am gândit noi. Mai exact, în buget vom regăsi alocată suma pentru a se acorda 2,5 milioane lei pe hectar pentru deținătorii de suprafețe până la 5 hectare, dar, pentru a înțelege unde este problema pe care o reclamați dumneavoastră că ar fi insuficientă această resursă, ar trebui să vă și pricepeți puțin la proiecția bugetară și la execuția bugetară, dar s-ar părea că nu vă pricepeți, pentru că v-am auzit de foarte multe ori, în diverse ocazii, invocând insuficienta acoperire cu resurse a acestui program de susținere a agriculturii.

Domnule ministru, așa cum este proiectat bugetul, el acoperă în proporție de peste 90% tot necesarul de resurse, până la plata gândită de noi a se efectua în luna iulie 2005. Ce nu acoperă? Nu acoperă ultima tranșă, cea scadentă la 1 septembrie 2005 și nu acoperă, pentru că așa am gândit noi, să nu acopere, că însemna să blocăm o resursă bugetară până atunci, în detrimentul altor sectoare de activitate. Și am gândit să nu acoperim, pentru că, de când lucrăm în sistemul acesta, la jumătatea anului se face rectificare bugetară și atunci, în mod premeditat, această etapă de finanțare a fost lăsată pentru rectificarea bugetară, nu neapărat pentru a nu bloca resursa, ci pentru că, până la acel moment, domnule ministru - dacă nu vă interesează, discut cu ceilalți din sală - pentru că, până la acea dată, se efectuează regularizarea cu beneficiarii sistemului de sprijin.

Spunea și în moțiune colegul nostru, domnul senator Daea, să nu confundăm exercițiul bugetar cu anul agricol. Deci, un an agricol îl vom regăsi în finanțare bugetară, în bugetele pe doi ani și ceea ce s-a dat în plus într-un an și se constată ulterior, când se face recepția pe suprafețele prelucrate, se regularizează și relaxează efortul pe anul următor.

Dumneavoastră ați venit și ați prezentat aici această chestiune ca fiind o infracțiune. Faptul că unora, pe propria declarație, li s-au avansat niște bani și s-a constatat că, față de ce și-a propus el în toamnă să cultive, peste iarnă s-au întâmplat niște calamități și a reconsiderat structura, ajungem, când se face recepția în luna iunie, să constatăm că el prin regularizare trebuie să dea niște bani înapoi, este o chestie reglementată prin lege. Nu este infracțiune, domnule ministru! Acesta este unul din motivele pentru care noi contam că în bugetul pe 2005 vom avea o influență pozitivă din sumele care vor fi de compensat de cei care le-au primit în 2004. Și aceasta e una din explicațiile pentru care avem o neacoperire de 10% acolo. Și mai avem o explicație. Știți foarte bine că tendința este de comasare a suprafețelor. Și atunci, nu toți cei care în 2004 aveau până în 5 hectare, și au beneficiat de sprijin, și a căror evidență am avut-o în vedere la proiectarea bugetului, îi vom regăsi și în 2005 în aceeași situație.

Deci, doi beneficiari de suprafețe de până în 5 hectare, în momentul în care aceste suprafețe s-au comasat, efectul este înjumătățirea sumei necesare pentru acordarea sprijinului.

Doamna Maria Petre (din sală):

Noi nu am depus nici o moțiune...

Domnul Viorel Ștefan:

Păi, ați avut patru ani la dispoziție să depuneți moțiune, dacă nu ați făcut-o, nu-i vina noastră...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Se scade un minut din timp pentru că... Vă rog să continuați.

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Deci, aș vrea să vă rog să înțelegeți foarte exact că argumentul cu lipsa resursei bugetare pentru continuarea politicii de sprijin pentru agricultură pe gândirea noastră nu stă în picioare. Și dacă, astăzi, ar fi fost la guvernare PSD-ul, s-ar fi derulat acest program fără nici o sincopă. Numai că dumneavoastră ați mai greșit într-un loc, și ați greșit foarte grav. Ați greșit atunci când ați venit și ați spus că dacă PSD-ul a returnat taxa de drum, cândva, pe niște cupoane, hai și noi acum să dăm 5.000 lei pe litrul de motorină. Până aici, de acord cu dumneavoastră. Mai mult decât atât. Noi vă spunem că ați putea să dați 9.000 lei, nu 5.000 lei. Și am să vă explic și de ce. Și unde ați greșit? Pentru că PSD-ul nu a dat taxa de drum înapoi, afectând programul de sprijin al agriculturii, ci a dat returnând din veniturile colectate din această taxă. La fel, aveți și dumneavoastră temei acum, în Directiva Europeană 96/2003, să regularizați acciza plătită de țărani, de producătorii agricoli, pentru achiziționarea motorinei, de la 260 euro pe mia de litri, cât cu mândrie ați majorat-o prin Ordonanța nr.24/2005, până la 21 de euro.

Domnule ministru, în Uniunea Europeană, țăranul are posibilitatea să plătească doar 21 de euro acciză pe o mie de litri de motorină. La noi, îl obligăm să plătească 260 de euro. Dumneavoastră ați putea să-i returnați din veniturile astfel colectate cam 240 euro, care înseamnă vreo 9 milioane lei, nu 5 milioane. Și fără să afectați sursa aprobată prin buget pentru sprijinul de 2,5 milioane lei pe hectar. Aici ați greșit. Dar pentru că ați greșit, din cele 8,9 mii de miliarde alocate pentru programul acesta, ați direcționat peste 3.000 miliarde pentru returnarea acestei accize la motorină. Și, iată că ați rămas cu o problemă. Nu mai aveți de unde să plătiți sprijinul pe hectar. Și atunci ați venit la reducerea sumei la 1,5 milioane și la eliminarea suprafețelor cultivate cu porumb și furaje și nu mai știu ce structură de cultură acolo, ceea ce a făcut însă ca 3 milioane de producători să nu mai primească acest sprijin. Și nu este bine. Noi asta vă spunem. Noi nu am fi făcut așa. Dumneavoastră ați făcut-o, noi vă spunem că nu este bine, iar viața va confirma cine are dreptate.

Nu aș vrea să ...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vedeți că mai aveți opt minute...

Domnul Viorel Ștefan:

Deja am vorbit foarte mult, și colegii mei vor să mai vorbească. O să mă opresc aici, rugându-vă să meditați cu toată seriozitatea la afirmațiile mele și, sigur, rugându-vă să votați pentru moțiune, pentru că tot ce am spus este adevărat.

Vă mulțumesc. (aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Invit la microfon pe domnul senator David Gheorghe, din partea Alianței "D.A. PNL-PD".

Urmează domnul senator Ilie Sârbu.

Domnul Gheorghe David:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am restructurat materialul, tocmai pentru a da posibilitatea și altor colegi să mai vorbească.

Scăpați de grija guvernării, pentru a le dovedi celor care le-au acordat votul că sunt foarte grijulii cu ce se întâmplă în ograda țării, parlamentarii PSD au socotit de cuviință că se pot face văzuți de către suporteri prin promovarea moțiunilor împotriva Guvernului.

Este un drept constituțional la care sunt liberi să apeleze, dar este și dreptul nostru de a-i întreba dacă sunt cu adevărat îndreptățiți să o facă din punct de vedere moral. Înainte de a o face publică și a o supune dezbaterii în plenul Senatului, corect ar fi fost ca autorii ei să-și fi răspuns la câteva întrebări pe cât de simple, pe atât de importante pentru motivarea intențiilor care au stat la baza unui astfel de demers. Oare nu cumva motivul principal este tocmai ascunderea fărădelegilor din perioada guvernării?

Intitulată "Agricultura în pragul demarării declinului", trecem cu vederea peste exprimarea nefericită a formulării, incoerența în editare și redactare a acestei moțiuni, folosindu-se un program împrumutat, probabil, de la unii colegi din afara României, colegilor noștri din opoziție le scapă din vedere faptul că, din cei 15 ani, în 11 ani s-au aflat la guvernare. Câte puteau și ar fi trebuit finalizate pentru ca integrarea noastră în structurile comunitare să ne fi găsit mult mai aproape de performanțele înregistrate de agricultura țărilor membre? Este suficient doar să amintim retrocedarea terenurilor agricole și a pădurilor, care este departe de a fi încheiată.

În al doilea rând, în cea mai mare parte a lor, proprietățile sunt fărâmițate în parcele care arareori depășesc două hectare, ceea ce face imposibilă practicarea unei agriculturi performante.

În susținerea cererii de demitere a ministrului agriculturii și a celorlalte patru puncte, autorii moțiunii se bizuie pe rezultatele înregistrate de agricultură în perioada 2001-2004. Creșterea producției agricole în ultimul an, respectiv 2004, față de primul din noul mileniu, adică 2000, este explicată prin "aplicarea unei raționale, coerente și eficiente politici de subvenționare a agriculturii, ceea ce a făcut ca speranțele producătorilor agricoli să renască", și așa mai departe. Aceste politici agricole, pesediste, respectiv acest mod de subvenționare a agriculturii au fost atât de minunate, încât i-au influențat și pe vecinii noștri din Ungaria și Serbia care au obținut și ei producții mai mari în anul 2004, comparativ cu anul 2000.

Astfel, dar, stimați colegi, recolta bună s-a datorat într-o foarte mare măsură condițiilor climatice deosebit de favorabile, și nu modului de subvenționare a acesteia.

Stimați colegi,

De ce nu au fost producții la fel de bune în anul agricol precedent, adică 2003, dacă s-a dorit evidențierea rolului avut de subvenții? Răspunsul este același ca și în 2000, adică a fost un an mai secetos.

Iată, dar, aceste rezultate din 2004 nu se datorează faptului că au fost subvenții mai bune sau politici agricole mai bune, ci faptului că bunul Dumnezeu a lăsat o vreme mai bună pentru România.

Un alt reproș făcut Guvernului este că a înlocuit banii cu bonurile valorice. S-a procedat astfel, tocmai pentru a avea garanția că ele vor fi folosite exclusiv pentru înființarea și întreținerea culturilor, fiind de notorietate faptul că banii cash, dați în contul celor 2,5 milioane lei/hectar, au fost tocați în alte scopuri.

Cât privește eliminarea sprijinului pentru cultivarea porumbului, ovăzului și plantelor furajere, să le reamintim domnilor colegi care ne acuză că împingem agricultura spre dezastru despre golurile lăsate în buget prin susținerea a tot felul de promisiuni populiste.

Stimați colegi din PSD, v-ați cam grăbit. Acum regretați, dar este prea târziu.

Vă mulțumesc. (aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit la cuvânt pe domnul senator Ilie Sârbu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Urmează domnul senator Puiu Hașotti.

Domnul Ilie Sârbu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu este pentru prima dată când domnul ministru Flutur mă uimește prin felul în care apare în public și prin felul în care pune problemele.

Moțiunea noastră de astăzi este o moțiune simplă și se referă la o criză pe care actualul guvern, mă rog, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a creat-o în această campanie agricolă de primăvară.

Domnul ministru Flutur a crezut că se află în campanie electorală și a venit să ne spună ce va face dânsul, cum va rezolva problemele agriculturii pe perioada care urmează și, în special, a venit să ne critice pe noi. Sigur, se poate face acest lucru. Este o procedură, dar nu acum. A explicat colegul Ștefan foarte bine. Nu suntem noi la guvernare. Dânsul este la putere, poate să ne verifice, sunt structuri ale statului care trebuie să-și facă datoria. Noi am crezut că în mod serios domnul ministru Flutur vine astăzi și ne face o altă propunere. Ne spune cum va rezolva, într-adevăr, problemele agriculturii. Dânsul vine cu al doilea dezastru pe care vrea să-l aducă în agricultură: restitutio in integrum. Și colegul nostru de la PRM a explicat foarte bine ce înseamnă acest restitutio in integrum și ce probleme ar crea la nivel național. Ce s-ar întâmpla cu cele peste un milion de procese care sunt pe rol la ora actuală? Vizavi de fondul funciar ar deveni 3 milioane. Marile exploatații care s-au format și au început să lucreze și care asigură producția de bază a României, ce se va întâmpla cu ele? Vor ajunge în procese? Investițiile unde se vor dirija? Sigur că nu e prima dată, așa cum am spus, când domnul ministru Flutur se află în campanie electorală și-l înțelegem.

Argumentele noastre sunt simple. Nu are rost să venim și să spunem ce am făcut noi bine, ce am făcut noi rău, fiindcă au spus-o alții.

În primul rând, acreditarea Programului SAPARD pe care dumneavoastră în cei patru ani de zile nu ați reușit să o faceți decât să lipiți niște etichete pe ușile din ministere. Am făcut-o noi și am primit un certificat de încredere de la Uniunea Europeană, în acest sens... Pe care degeaba îl contestați fiindcă acum profitați de el și chiar îl aduceți în discuțiile televizate. Miliardele acestea care vin de la Uniunea Europeană ne vin datorită incompetenței noastre și datorită felului în care am abordat noi programele.

Închiderea Capitolului VII, Capitolul Agricultura, care a fost cel mai hulit, vă amintiți, niciodată nu ne-ați dat o șansă, cât ați fost în opoziție, că vom putea să închidem Capitolul Agricultura. L-am închis cu șase luni înainte și am negociat cotele mai bine decât țările noastre vecine. Sunt documente, le aveți, sunt la minister și astea ar trebui să vă preocupe pe dumneavoastră. Să vedeți cum veți face de acum înainte, ca ceea ce am făcut noi să duceți mai departe fiindcă vine o perioadă extrem de dificilă. Implementarea acestor măsuri asumate de care, domnule ministru, cu părere de rău, nu v-am auzit vorbind niciodată.

Vorbiți la televiziune de retrocedări, ați dat pădurile, distrugeți cercetarea, dați tot, domnule ministru, nu știu cui. Dar va veni ziua scadenței când dumneavoastră la Uniunea Europeană și la Bruxelles va trebui să vă duceți cu programe viabile, nu cu promisiuni pe care le faceți la televizor.

Uniunea Europeană nu pe dumneavoastră vă va întreba cât de corecți am fost noi. Va întreba justiția, procuratura, alte structuri ale statului. Dumneavoastră ne întrebați pe noi toată ziua. Și sigur, aici, pe final, am să vă felicit pentru acest lucru, dar mai am câteva probleme pe care le-aș sublinia.

Nu v-am auzit în toate discuțiile pe care le-am avut noi, și le aveți și dumneavoastră pe diverse posturi de televiziune, de radio, să vorbiți în limba păsărească pe care ne-am însușit-o noi când am făcut cele 7.000 de pagini pe care le-am transmis traduse la Bruxelles, prin documentul de poziție, ce înseamnă IAH, ce înseamnă RICA, ce înseamnă SIPA. Nu vorbiți despre asta.

Nu v-am auzit niciodată. Probabil că nu le știți. E mult de citit. 7.000 de pagini aveți de citit numai pe Uniunea Europeană. Ați spus aici că nu am avut strategie. Avem strategii și avem una pe 25 de ani, chiar, strategia până în 2025, făcută cu specialiști de la Uniunea Europeană. Contestați-i, domnule Flutur.

O să vă întâlniți cu ei când negociați și o să vă spună ei dacă programele pe care noi le-am adoptat ne-au aparținut nouă. Noi nu am făcut altceva decât să preluăm ceea ce am discutat cu cei de la Bruxelles.

Dumneavoastră acum le transformați în armă politică. O faceți cu noi, astăzi și aici, și în presă toată ziua, atâta tip cât presa vă va mai da acest timp, pentru că se termină și luna de miere.

Alt argument pentru ceea ce am spus și pe care îl considerăm cel mai serios, deși unii dintre colegii noștri l-au luat cumva în derâdere. Ce argument mai puternic poate să fie în activitatea unei instituții, decât rezultatul, în agricultură, respectiv, producția.

Păi trebuie să vă spun, domnule Flutur, și colegilor dumneavoastră, dacă nu ați citit, că cea mai mare producție de grâu pe care a avut-o România în istorie a fost în anul 2004, datorită programelor pe care noi le-am lansat și datorită faptului că s-a lucrat terenul, că dacă ar fi fost numai ploaia, am fi recoltat buruianul.

Cea mai mare producție de cereale, contestați-o și pe-aceasta, 22 milioane de tone de cereale în 2004, o tonă pe cap de locuitor, contestați-o și pe-asta, dar statisticile nu vă dau dreptul.

Acestea sunt argumentele noastre, restul, sigur, așa cum ați spus, pot fi acuze, discuții politice, nu asta ne deranjează. A spus unul dintre colegii noștri, domnul senator Pereș, că am promis un buget de un miliard, am lăsat un buget de un miliard când am plecat. Dacă nu știți, citiți-l și o să vedeți. L-am lăsat, dacă am plecat... dar eu l-am lăsat la un miliard.

Ați mai vorbit, de asemenea de un lucru despre care vă aud mereu vorbind pe la televiziuni: ADS, datorie 3.500 miliarde. Păi, ea nu ne aparține nouă, domnule ministru, ea aparține colegilor dumneavoastră care în 2000 au lăsat 1.500 de miliarde datorii la redevență, neîncasate, și care au produs, în timp, încă 1.500 de miliarde penalități la firme care v-au aparținut dumneavoastră și pe care nu le mai găsește nimeni. Justiția le urmărește, nu au nimic comun, nu a încasat ADS-ul niciodată mai mult decât în acești patru ani. 90% - 91% rată de încasare? Nu vă spune nimic lucrul acesta? Sigur că niciodată nu se va putea încasa tot, fiindcă nu se poate, sunt firme care dau faliment, sunt manageri proști care nu știu să gestioneze, dar, totuși, s-au încasat aceste sume.

Subvențiile, totdeauna se aduc în discuție aceste subvenții și clienții politici, cât am dat, cui am dat. Noi nu ne-am ascuns, nu ne ascundem și nu ne vom ascunde niciodată pentru că nouă ni-s dragi țăranii, asta este situația, asta este viața și vrem să facem programe pentru ei și să le dăm în continuare subvenții, dar vreau să vă spun că nu am dat niciodată și nu vom da, că nu ne permite legea să dăm aceste subvenții pe nume sau pe societăți comerciale. Ele se dau pe suprafețe, ele nu se dau pe nume. Fiindcă tot v-ați referit la Culiță Tărâță, nu are rost să-l evit, subvențiile nu se dau pentru Culiță Tărâță, se dau pentru Insula Mare. Dumneavoastră aveți dreptul și datoria, și sunteți la putere, să verificați dacă s-au dat în mod corect, asta să ne reproșați, dacă am semnat, care ne facem vinovați. E o lege, cum să-l elimin eu pe Culiță Tărâță sau altul pe care i-ați citit dumneavoastră aici, de la subvenții, când el are dreptul, legea îi dă dreptul. Acolo spune: se dau două milioane și jumătate pe hectar, se dă pentru tractoare subvenție de 45%, se dă 70% pentru irigat. Cum să-l elimini, fiindcă-l chema Culiță Tărâță? Atunci ar trebui să-l eliminăm și pe CARUS (Brăila), clientul dumneavoastră recunoscut. Nu l-am eliminat și i-am dat două milioane de dolari, anul trecut numai, și-i dați și dumneavoastră un milion anul acesta. (Aplauze din partea Grupului parlamentar PSD.)

Și dați și dumneavoastră un milion anul acesta, dar despre el nu spuneți nimic. Așa se dau subvențiile, astea sunt mecanismele prin care se dau. Nu avem mecanismele noastre, nu avem, nu ne putem permite luxul ăsta, că intrăm noi în pușcărie atunci. Sigur că dumneavoastră ne vreți pe noi în pușcărie, dumneavoastră ne vreți pe noi să intrăm și să ieșim de la Parchet, asta o faceți și ați spus-o. Eu am rămas uimit cum ați putut să faceți public astăzi această dezvăluire... Mehedinți și Timiș, două județe controlate, de unde vin eu și de unde vine domnul Daea. Astea sunt județele controlate!

I-am spus unui coleg al dumneavoastră: să nu credeți domnule Flutur că vă iubește toată lumea în minister. Se plâng oamenii că îi forțați, când vin din teren îi întrebați: nu ați găsit nimic? Nu l-ați adus pe Sârbu, nu l-ați adus pe Daea? Nu știu dacă vă face bine asta, domnule ministru! Aveți o echipă, am lăsat o echipă extraordinară la minister, i-am format în patru ani de zile să lucreze pe probleme europene, sunt oameni care cunosc fiecare problemă, e o pepinieră acolo, nu o distrugeți, domnule Flutur, că se întoarce împotriva dumneavoastră! Nu o să aveți cu cine lucra, nu mai aveți timp, mai aveți un an. Nu mai aveți când să-i formați.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-aș ruga să încheiați, domnule senator.

Domnul Ilie Sârbu:

Imediat.

Sigur, mai aveam și alte observații de făcut, dar aș vrea totuși, am promis că-i adresez felicitări domnului Flutur, aș vrea să-l felicit pe dânsul pentru filozofia tupeului în politică și am să mă explic de ce:

În primul rând pentru felul în care vi s-a adresat dumneavoastră și nouă, "voi" și "voastre". Să acceptăm cu toții că trebuie să ai tupeu ca în Senatul României să te adresezi în acest fel, chiar dacă ești coleg cu senatorii. Și în al doilea rând aș vrea să-i amintesc domnului Fluture, care face caz de corectitudine în ultima perioadă și ne pune pe toți la zid, că are cinci dosare penale care au fost închise, pentru mine și pentru minister într-un mod cu totul curios și atunci să ne arătați cu degetul. (Aplauze din partea PSD)

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult!

Timpul PSD-ului s-a epuizat! Are cuvântul domnul senator Puiu Hașotti.

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc!

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Înainte de toate, o remarcă. Sigur, noi discutam aici despre o moțiune adresată agriculturii și nu culturii, asta însă nu-i scutește pe semnatarii acestei moțiuni ca aici, în Senatul Românei, să vină cu un titlu care este tautologic și care lezează semantica limbii române: "Începutul demarării declinului".

Stimai colegi,

Aici sunt două posibilități, ori acest titlu a fost oferit de Marian Vanghelie (aplauze) și ar fi grav dacă ar fi așa, ori l-ați ales dumneavoastră și este și mai grav!

Chestiunea acestei moțiuni este o problemă de filozofie politică, într-adevăr, domnule senator. Este o diferență între felul cum abordăm noi și dumneavoastră proprietatea privată. Aceasta este tot, aici este esența acestei diferențe între noi și dumneavoastră.

Diferență de abordare și diferență de filozofie politică, într-adevăr.

Nu este vorba despre grija pentru țăran, este vorba despre grija pentru proprietățile unuia Culiță Tărâță, a altuia... Altă problemă de fond este că dumneavoastră, Partidul Social Democrat, asta este realitatea, aveți rădăcinile înfipte încă în trecut și vă hrăniți din trecut, din proprietatea de stat, din sistemul IAS-urilor și al concesiunilor proprietății de stat.

Nu ați putut face reforma adevărată, nici în agricultură și nici în alte domenii pentru că nu sunteți prietenii proprietății private. Încă o dată, aceasta este chestiunea de fond... (discuții în sală.)

De asemenea, când a fost vorba de luarea de măsuri dure privind închideri de unități de procesare în agricultură, acestea s-au amânat la maximum în anul electoral, și aici am să vă dau exemplul domnului Harbuz, care, înainte de a pleca la Bruxelles, a închis 500 de unități. Despre costurile referitoare la integrarea în agricultură, nici nu mai vorbesc. Domnul senator Sârbu a vorbit despre 7000 de pagini scrise, citite, dar scrisul moțiunii, și încă o dată invoc titlul, mă face să am o serie de dubii, domnule senator.

Problema este într-adevăr a proprietății private care nu este un moft, nu este deloc un moft... Mai am un minut, domnule președinte. Problema este că nici o clipă nu ați avut interesul și intenția să deschideți orizontul oamenilor, să-i familiarizați cu noțiunile de piață agricolă, de concurență, de fermă privată, i-ați familiarizat numai cu ideea de subvenție, cu ideea de ajutor de subzistență.

Multora dintre ei le-ați creat un reflex condiționat al cerutului și nu le-ați arătat niciodată că au șansa de a face ceva.

În ceea ce privește legile asigurărilor în agricultură invocate aici, fosta conducere a ministerului a tolerat și chiar a patronat un sistem aleatoriu de despăgubiri în caz de calamitate naturală. Aleatoriu, de fapt, pentru cine nu cunoaște clientela politică a PSD, cazul Culiță Tărâță, Insula Mare a Brăilei, este elocvent pentru stilul în care despăgubirile s-au transmis în mod interesat.

Nu mai invoc aici legislația silvică, vreau să-l las și pe colegul meu, distinsul senator Alexandru Morțun, să vă vorbească. Eu vreau să vă rog să respingeți această moțiune, într-adevăr simplă.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, mai sunt două minute, domnule senator Alexandru Morțun, două minte, vă rog, nu patru.

Domnul Alexandru Morțun:

Mai îmi dați o clemență de un minut.

Citind cu atenție moțiunea, constatăm că semnatarii, mai ales predecesorii în Ministerul Agriculturii ai lui Gheorghe Flutur, îi cer acestuia demisia cu o răutate politică demnă de o cauză mai bună. Să ne amintim însă, că subit ei se transformă în Maica Tereza atunci când este vorba de colegii de partid, chiar dacă aceștia au prejudiciat statul român, agricultura pe fond, cu sume mari de bani.

Este notorie intrarea în tărâță a predecesorului actualului ministru atunci când în urmă cu doi ani, găsindu-se în Insula Mare a Brăilei, spunea despre regatul lui Culiță că este nici mai mult, nici mai puțin decât o asociație administrată corespunzător la cele mai înalte standarde, fără să spună nici o vorbă despre gaura de 5,3 milioane de euro pe care acesta a adus-o agriculturii sau despre metodele de recuperare a acesteia.

Și atunci ce să ne mai mirăm că un raport de audit, o să-l dau, ce imputa doar 300 milioane de lei colegului PSD-ist de la Oșca Mehedinți a zăcut în sertare peste un an și jumătate, nedându-i-se curs. Luasem hotărârea să mă refer numai la agricultură, dar dacă tot vorbim despre jaful PSD-ist în domeniu, că acesta este cuvântul jaf...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai o secundă, domnule senator, vă retrag cuvântul, vă referiți numai la agricultură și la moțiune, dacă nu, vă opresc microfonul. Aveți cuvântul.

Domnul Alexandru Morțun:

Vroiam să vorbesc despre păduri...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, foarte mult, nu pădure. Agricultură și moțiune. La declarații politice vă referiți la tot! (discuții în sală)

Domnul Alexandru Morțun:

Doamnelor și domnilor,

Tot ceea ce s-a spus astăzi aici face parte din comportamentul unor oameni care se considerau politicieni eterni, care credeau până în 12 decembrie că nimeni nu-i va întreba nimic!

Doamnelor și domnilor,

Această moțiune vă rugăm să o respingeți, fie și pentru nesinceritatea și lipsa de responsabilitate a semnatarilor celor care au condus destinele agriculturii în mandatul PSD, dar și pentru a-i pune în fața celei mai mari temeri a lor, și anume, că actualul ministru este decis să afle tot adevărul și să facă și dreptate.

Eu cred că depinde de noi, de noi toți, să fim în continuare fermi și alături de ministrul Flutur în aflarea modului în care a fost furată această țară în toate unitățile de măsură în guvernarea moraliștilor semnatari.

Depinde de noi, și nu fac nici o trimitere la persoană, ca în curând și în sectorul agricol să înceapă curățenia de primăvară și toți cei care au furat din buzunarul țăranului român să facă, în fine, coadă la Procuratură, pregătindu-se să-și predea cureaua, șireturile și cravata.

Moțiunea trebuie respinsă și datorită faptului că guvernarea PSD, care acum se laudă cu bunăstarea pe care a adus-o în domeniu, nu a făcut decât să nenorocească și să umilească țăranul român. Practic, în relația cu acesta, PSD și-a schimbat sloganul electoral din "Aproape de oameni, împreună cu ei" în "foarte aproape de oameni, chiar călare pe ei".

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, domnule senator Morțun, vă rog să pronunțați ultima frază.. Dacă ați trecut la o declarație politică, vă treceți primul pe listă și luni susțineți... Vă rog, încheiați.

Domnul Alexandru Ioan Morțun:

Nu în ultimul rând ea trebuie respinsă și pentru că semnatarii care au răspuns de destinele agriculturii în anii 2001- 2004 ar trebui să-și ceară scuze și nu să acuze, pentru că ei sunt principalii vinovați de situația agriculturii pentru mulți ani de acum încolo. Dacă nu vom face acest lucru, ne vom trezi cu alte moțiuni depuse de PSD și de oamenii săi, de doamna Puwak privind modul de alocare a fondurilor comunitare, de domnii Teodorescu și Păvălache, privind relația Guvernului cu investitorii...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-aș ruga să încheiați, stimate coleg. Domnu' Morțun... V-aș ruga să încheiați, stimate coleg.

Domnul Alexandru Ioan Morțun:

... de domnul Iacubov, privind finanțele publice, și de ce nu, de domnul Hayssam Omar...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnu' Morțun, domnu' Morțun... Vă rog foarte mult să încheiați...

Domnul Alexandru Ioan Morțun:

... privind siguranța ...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnu' coleg, te rog foarte mult să te duci de la tribună. E o treabă de bun-simț. (râsete în sală)

Vreau să spun, sunteți senator al României și e o problemă de bun-simț. Și vă rog să aveți acest bun-simț că ați fost ales de alegători. Nu se poate chiar așa. Are cuvântul domnul ministru Gheorghe Flutur pentru a da răspunsuri la problemele ridicate.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte, procedură.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnu' Popa, vă rog să luați loc.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte, procedură.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să luați loc.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Eu protestez față de comentariile dumneavoastră de la tribună, împotriva Regulamentului, și față de modul în care ați cenzurat o declarație de senator român absolut nemotivat. Moțiunea aceasta are și o parte politică și avem dreptul să ne exprimăm.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, ...

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Este o lezare a unor drepturi ale parlamentarului român.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să luați loc.

Vă rog să citiți Regulamentul și atunci să ridicați probleme de procedură. Întâi să-l citiți, să-l studiați... Aveți cuvântul, domnule ministru pentru a răspunde.

Domnul Gheorghe Flutur:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am prilejul să dau câteva răspunsuri la unele probleme și întrebări ridicate în dezbaterea acestei moțiuni. Am sesizat de la început că, după ce am prezentat punctul de vedere al ministerului, puțin s-au încins spiritele, probabil că adevărul deranjează, dar o să-mi permit punctual câteva probleme la care să dau răspuns.

Aș începe cu ultima, pentru că domnul senator Ilie Sârbu s-a referit la mine și s-a referit și în mod privat și nu e prima dată când se discută aceste probleme, legate de dosarele politice ale unor oameni. Vreau doar să-i aduc aminte că au fost "fabricate" în buncărele PSD aceste dosare și că organele statului au verificat 4 ani de zile. De fapt, în stenogramele, dacă vă amintiți din presă, se vorbea despre mine și că "avea patru dosare și nu se potolește, mai dați-i drumul și la altele". Vă asigur, domnilor că nu m-au impresionat și nu mă impresionează pentru că eu mi-am văzut de treabă și organele statului și-au făcut datoria. Dar să revenim la problemele agriculturii.

Sigur că sunt o serie de lucruri de care am luat notă, sunt o serie de observații. Echipa Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale elaborează în momentul de față un pachet de legi care să fie concomitent cu rectificarea bugetară pentru a avea și resursa financiară să putem implementa ceea ce noi vorbim. Și vreau să vă aduc aminte aici că am elaborat deja Legea creditului agricol pe investiții în agricultură, o lege de care este mare nevoie și am consultat partenerii sociali, am consultat mediul de afaceri, am consultat reprezentanții producătorilor agricoli. De asemenea, am elaborat Legea privind casele de credit rural și le vom trimite spre Parlament. Sunt și alte proiecte de lege și acte normative în pregătire.

De la începutul anului sigur că am avut o serie de priorități. Și vă aduc aminte, pentru că s-a ridicat problema subvențiilor și temerea că nu vom avea bani pentru subvenția la carne. Și vă reamintesc că noi am prevăzut 1.500 de miliarde de lei până la rectificare. Anul trecut pe vremea aceasta erau doar 1.050 de miliarde lei și îmi amintesc că erau și restanțe din 2003. Și noi am fost obligați să plătim de anul trecut o serie de datorii care afectează bugetul anului 2005, dar vă asigur că la rectificare avem în vedere să menținem această subvenție pentru sectorul zootehnic pe care am majorat-o consistent, așa cum v-am spus, cu 50 % la carnea de porc. Și vreau să vă aduc aminte aici că, anul trecut, România a importat peste 3.000.000 de porci. Sigur că e ușor de discutat acum, dar dacă ne gândim la deficitul balanței comerciale numai de anul trecut și vedem cât a fost în defavoarea produselor agricole. România a devenit o mare importatoare de produse agro-alimentare. Trebuie să tragem concluzia și să recunoaștem că nu a fost cel mai potrivit management în acest domeniu.

Am văzut că există o temere exagerată în problema retrocedării proprietăților. Și, de fapt, dezbaterea moțiunii de azi pe agricultură s-a mutat ușor pe zona retrocedării proprietăților. Dar nu putem să neglijăm faptul că acolo unde mergem, în satul românesc, este atâta nedreptate și atâta așteptare pentru că acel "de regulă pe vechile amplasamente" a creat milioane de procese și românii au fost nevoiți să se ducă, să se judece 10 - 12 ani de zile. Și evident că această situație ne obligă să rezolvăm aceste probleme, aceste așteptări, cum ne obligă să rezolvăm unele ambiguități care se referă la problema proprietății. Și, repet, și spun de la tribuna Senatului, nu vom afecta amplasamentele puse legal în posesie de toate legile, inclusiv de Legea nr. 18/1991, de Legea nr. 400/ 2000 care este astăzi în vigoare, ci vom pune în posesie diferențele de terenuri și sigur că la capitolul abuzuri vom încerca să găsim o rezolvare rapidă. Însă, în pachetul legilor proprietății vorbim de transparență, vorbim de sancționarea celor care trebuiau să aplice legea și nu au aplicat-o, vorbim de circulația juridică a terenurilor și de facilități pentru gruparea suprafețelor, pentru că nu putem merge cu "curelele" pe care le-am găsit... În Ialomița, "curele" de 0,8 metri lățime și 2 kilometri lungime. Așa au fost făcute punerile în posesie ca să nu mai poată beneficia un proprietar de proprietatea lui. Deci, despre asta este vorba în reforma de fond a proprietății în România.

În ceea ce privește programele externe și meritele dumneavoastră. Dacă ați înțeles, eu am mulțumit la început și parlamentarilor PSD pentru efortul tuturor forțelor politice pentru votul de ieri în Parlamentul European. Dar trebuie să realizăm și câteva lucruri. SAPARD-ul, 82 % din Programul SAPARD, este doar pe Măsura II/1 "Drumuri - infrastructură". Celelalte măsuri la un loc sunt 18 %. Dacă dezbrăcăm SAPARD-ul de Măsura "Drumuri" și, iar vă amintesc, că, într-o stenogramă scria că "e bine să faci drumuri chiar dacă nu dai mâncare țăranilor", atunci știm de ce s-a consumat fondul pentru drumuri la Măsura SAPARD. Să nu uităm aceste lucruri. Pentru că avem 800 de cereri în așteptare și nu mai sunt fonduri, pentru că am consumat - e bine că am consumat - dar nu am făcut același lucru și la Măsura I/1 "Marchetingul și procesarea produselor agricole" și acum va trebui să luăm măsuri mai nepopulare pentru foarte multe unități pe care nu le-ați dat publicității anul trecut când ați negociat Capitolul VII privind agricultura. Peste 1.200 de unități neconforme cu normele Uniunii Europene. Și aici venim cu creditul pe investiții ca să îi ajutăm și nu să-i sigilăm, cum vroia domnul Harbuz ca să se salveze. Agenția de plăți, acel organism care va face plăți pentru gospodăriile țărănești, pentru ferme din 2007. Ați spus de SAPARD că era o etichetă pe ușă. Și la Agenția de plăți am găsit, la acest început de an, doar o mimare a înființării Agenției de plăți, tot o etichetă pe ușă, și doar 18 oameni care figurau acolo. Or, Agenția de plăți trebuie să aibă peste 2.000 de oameni care să poată face plățile. Și vă aduc aminte întârzierea zborurilor pentru identificarea parcelelor ca să putem face plăți. Pentru că nu se vor putea face plăți dacă nu avem un catalog al parcelelor și identificarea animalelor. Și am fost nevoiți să dăm o ordonanță de urgență pentru prorogarea unor termene, să putem face subvenții în zootehnie în această perioadă.

Să nu mai vorbesc despre punctele de control la frontieră, unde, de asemenea, nu s-au prins nici fonduri, nu s-au rezolvat problemele și sunt în întârziere, încercăm să recuperăm aceste restanțe. Ecarisajul la nivel național și așa mai departe. Sunt filme pentru 27 % din zboruri făcute la nivelul României care au zăcut în beciurile Ministerului Apărării Naționale și s-au degradat pentru că nu se înțelegeau la comisioane unii și alții, în ceea ce privește developarea acestor filme. Și am încercat, și am și reușit, să depășim acest moment prin modificare de legislație și printr-o mai bună organizare.

În ceea ce privește Capitolul VII - Agricultura. Sigur că uităm să spunem - și trebuie să fim sinceri aici - că noi am negociat la umbra Poloniei, Polonia care a avut un lobby foarte puternic. Noi nici nu avem încă reprezentare, în momentul de față, la Federația Sindicală de la Bruxelles. Și atunci, principiul a fost foarte simplu: ceea ce a obținut Polonia, la umbra lor a trebuit să obținem și noi. Și să ne amintim că a fost într-un mare secret această negociere, în mai - iunie anul trecut, în plină campanie pentru alegerile locale, când aflam și noi foarte greu ce însemna Capitolul VII- Agricultură. Sigur că am luat noi măsuri să arătăm ce înseamnă Capitolul VII, care sunt costurile privind integrarea. Pentru că va trebui să vedem și partea goală a paharului. Din 9.500.000 hectare de teren arabil avem eligibile 7.000.000 hectare.

Vorbim despre cota de lapte. Sigur, România, neoficial, produce astăzi peste 5 miliarde de litri de lapte și noi avem o cotă de 3 miliarde litri. Va trebui să găsim o soluție. O să spuneți că doar 1 miliard litri se industrializează. La zahăr, doar 20 % pentru sfecla de zahăr și așa mai departe. Sunt multe lucruri de discutat. Înțelegem și dificultățile care au fost în negociere, dar nu am auzit la Bruxelles să fie oameni care să negocieze ferm acolo, așa cum au făcut miniștrii polonezi ai agriculturii, care și-au spus punctul de vedere chiar dacă uneori au deranjat, dar au negociat pentru țăranii lor așa cum se cuvine. Deci, e ușor acum să spunem numai partea plină a paharului , dar trebuie să vorbim și despre cealaltă problemă.

În ceea ce privește producția de grâu. Foarte bine. Am făcut, dar ați suspendat Legea piețelor și în caz de supraproducție tot țăranul plătește pentru că prețul grâului s-a prăbușit. Și ar fi trebuit să dăm drumul la Legea piețelor, ceea ce pregătim acum, și să avem un preț de intervenție pentru că diferența de preț care este astăzi a falimentat foarte multe asociații și exploatații în agricultură în acest domeniu. Și vreau să vă reamintesc că tot producții foarte bune au fost și în 1997 și în 2001, peste 7.000.000 de tone, și nu doar în 2004.

În ceea ce privește ADS-ul, Agenția Domeniilor Statului. Sigur că aici a fost simbolul de ineficiență a statului în administrarea unei averi. Nici în momentul de față încă nu găsim peste 100.000 hectare de terenuri. S-au plătit peste 600 de miliarde lei la o firmă din Timișoara , vechea conducere a ADS-ului, încălcând Regulamentul privind licitația, pentru a afla unde sunt aceste suprafețe. Deci, peste 100.000 hectare de terenuri încă sunt între comisiile comunale și ADS, pe drum, undeva, și facem verificări să vedem ce este cu aceste terenuri în momentul de față.

Avem peste 1.400 de procese la Agenția Domeniilor Statului. Acolo am fost nevoiți să luăm măsuri și să trimitem organelor de anchetă pe cei care sunt vinovați de nerespectarea legii.

Sigur, sunt și alte probleme care s-au ridicat referitoare la acciză. Vreau să spun domnului senator Viorel Ștefan legat de problema aceasta că acest capitol a fost negociat tot de guvernarea dumneavoastră ca să nu putem reduce acciza - vă reamintesc - la motorină până în 2007. Pentru că era una din soluții. Sigur, conjunctura este acum cu totul alta, dar această negociere a fost făcută de dumneavoastră pentru prețul accizei la motorină.

Ar fi foarte multe lucruri de discutat. Și poate că am deranjat prin faptul că am spus și multe lucruri concrete. Însă, eu vreau să vă spun ceva. Dorim o finanțare mai eficientă a agriculturii și pregătim acest lucru. Pentru că nu dorim să acuzăm pe nimeni, dar punem întrebări punctuale, pot fi și greșeli. Cum poate să explice domnul Daea că, în anul 2003, când era secretar de stat, în aceeași zi, cu aceeași adresă, cu același număr, dă unui județ pentru tractoare și mașini agricole 20 de miliarde lei și după aceea 25 de miliarde lei. Vin cetățenii și fac cereri de plată, cereri pentru a beneficia de aceste tractoare, și unii primesc și alții nu primesc. S-au folosit cumva ambele hârtii, una arătând-o că nu am, și o alta arătând-o că o am? Deci, acest mod dorim să-l eliminăm, acest arbitrariu. Este o problemă de fond care trebuie să ne caracterizeze. Noi am pornit la drum spre Uniunea Europeană și dacă adevărul doare nu avem ce face. Trebuie să luați anestezic. Vă mulțumesc.

(aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumim foarte mult.

Doamna senator Doina Silistru, un minut drept la replică.

Doamna Doina Silistru:

Domnule președinte, stimate colege și stimați colegi.

Astăzi dimineață am avut - deci când a început domnul ministru Gheorghe Flutur materialul dumnealui - o mare surpriză: să-mi aud pronunțat numele. Nu mi-am închipuit vreodată că o să ajung să dau explicații din acest punct de vedere. Nu pot să nu iau cuvântul și să nu mă întreb pe mine dacă toată lumea care ați venit în Parlament, toți colegii, nu ați avut funcții înainte de a candida pentru Parlament, chiar dumnealui, după câte am înțeles, a fost director la Direcția Silvică Suceava înainte de a ajunge parlamentar. Nu știu dacă este aici domnul senator David Cristian...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să nu mai pomeniți nume, ci să răspundeți la replică. Vă rog foarte mult! (discuții în sală)

Doamna Doina Silistru:

Răspund la replică.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mai aveți 40 de secunde.

Doamna Doina Silistru:

40 de secunde. Vreau să spun că atâta timp cât am avut... (râsete în sală)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog!

Doamna Doina Silistru:

Domnule senator Radu Berceanu, vă rog foarte mult să mă lăsați să spun ce vreau. (discuții în sală)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate colege și stimați colegi, vă rog frumos!

Aveți cuvântul, doamna senator.

Doamna Doina Silistru:

Eu aștept să se liniștească lumea ca să mă și asculte.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog!

Doamna Doina Silistru:

Întotdeauna am avut foarte mare grijă de imaginea mea. Atunci când am acceptat să candidez pe liste, m-am gândit foarte bine la ceea ce fac. Știu sigur că nici un ziar în toată campania electorală, tot anul 2004, nu a scris un cuvânt urât la adresa mea. Deci nu a avut ce scrie la adresa mea. În momentul în care am început campania electorală, noi am înaintat cererea de încetare a relațiilor de serviciu. Așadar, nici măcar nu am primit bani pe perioada cât am făcut campanie electorală. Cu atât mai mult, nu am folosit mașina instituției. (aplauze) (discuții în sală)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-aș ruga să încheiați, doamna senator Doina Silistru.

Doamna Doina Silistru:

Eu l-aș ruga pe domnul ministru Gheorghe Flutur, pentru a nu-mi strica imaginea la care țin foarte mult, totuși, să-și prezinte scuze că mi-a asociat numele cu ceea ce a spus, înainte de a se informa corect în legătură cu ceea ce am făcut în campania electorală.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles, doamna senator. Mulțumesc foarte mult. Vă rog să luați loc!

Doamna Doina Silistru:

Eu vă prezint scuze, dar sunt foarte, foarte supărată și emoționată în același timp. (rumoare în sală) (aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Doru Ioan Tărăcilă, drept la replică.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte, spre deosebire de colega mea care a rămas extrem de surprinsă, eu nu sunt surprins și îi mulțumesc domnului ministru Gheorghe Flutur atât pentru faptul că mi-a rostit numele, cât și pentru răspunsul pe care l-a dat în presa locală, care a venit să clarifice unele situații de care eu eram acuzat.

Într-adevăr, sunt acționar la societatea menționată de domnia sa, SC "Agro-Condorul" SA-Călărași, cu precizarea făcută de domnul ministru Gheorghe Flutur care este corectă, având un procentaj de 0,25% acțiuni. Este adevărat că această societate, alături de celelalte societăți agricole din județ, a beneficiat de subvențiile primite în agricultură.

Eu - sau cel puțin așa mi s-a părut mie din răspunsul scris, răspunsul oral de astăzi a venit în sensul de a diminua fondul moțiunii - am înțeles că este o mare greșeală să fii PSD-ist și să ai acces la economia de piață, dar este un merit deosebit să fii PNL-PD-ist și să ai dreptul, indiferent că ești la putere sau în opoziție, să ai acces la programele și proiectele de restructurare.

Nu am fost, nu sunt și bănuiesc că nici nu voi fi acționar la societatea menționată de dumneavoastră, domnule ministru Gheorghe Flutur. Cred că ați fost doar dezinformat legat de SC "Agro-Chirnogi" SA, n-am fost niciodată, puteți să verificați mai bine decât mine.

O ultimă chestiune, domnule ministru Gheorghe Flutur, n-am avut timp, la acea dată, este adevărat că pe parcursul celor aproape 14 ani de când sunt acționar, pentru că eu cred în proprietate și în economie de piață, am beneficiat de această dată, dar nu i-am mulțumit domnului ministru Ilie Sârbu pentru sprijinul dat - pentru că nu mi l-a dat direct, dumneavoastră știți foarte bine, a venit prin intermediul direcțiilor agricole -, dar a fost legal...

Din sală: Acesta nu este drept la replică.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Este drept la replică pentru că pe aceste teme am fost acuzat.

Vreau să-i mulțumesc atât domnului Ilie Sârbu pentru faptul că a gestionat acele proiecte, dar vreau să vă mulțumesc public și dumneavoastră - mă gândesc că peste 2 ani de zile sau peste 4 ani de zile un alt ministru al agriculturii m-ar acuza - pentru că în cele aproape 4 luni de când sunteți ministru, ați făcut în ceea ce privește una dintre societățile mele două chestiuni: prima, deși 4 ani de zile din partea Guvernului PSD nu am primit niciodată sprijin pentru motorină și mă refer la societățile agricole care au suprafețe mari concesionate care sunt proprietatea statului...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să încheiați, domnule senator Tărăcilă!

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Am încheiat, dar... (discuții în sală) Păi aceasta este chestiunea.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog!

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci de data aceasta domnul ministru Gheorghe Flutur ne-a dat nouă...

Din sală: Nu v-a dat nimic.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

...ba da, ca să-i mulțumim, celor pe care-i considerați baroni, ne-a sprijinit în agricultură cu 5000 de lei la litru. Guvernul PSD niciodată nu a dat.

Și a doua chestiune, a diminuat suprafețele pe care le aveam închiriate și ne-a scutit de 150.000.000 lei. Vă mulțumesc, pentru că sunt considerate neproductive. (discuții în sală) (aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Daea Petre, 1 minut drept la replică.

Domnule ministru Gheorghe Flutur, doriți după aceea să dați un răspuns?

Domnul Gheorghe Flutur (din sală):

După ce se prezintă și acest drept la replică.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Petre Daea.

Domnul Petre Daea:

Domnule președinte, stimate colege și stimați colegi, chiar 1 minut, pentru că nu vreau să diminuez cu nimic... (discuții în sală)

Da, mulțumesc frumos.

...valoarea acestui act politic. (discuții în sală)

E în regulă.

Domnule ministru, mă așteptam ca în răspunsul dumneavoastră să vă plasați în zona realului, a justificării tehnice pe care ar trebui să o faceți în momentul în care apare un asemenea act politic.

Îmi pare rău că ați pronunțat numele meu privind ghereta de la Mehedinți. Nu cunosc acest lucru.

În al doilea rând, aș vrea să-i spun domnului coleg Pascu Corneliu că a beneficiat de sprijinul Guvernului Năstase pentru achiziționarea instalațiilor de irigat și că dumnealui are această posibilitate să mulțumească, din punct de vedere economic, pentru ceea ce acum are în locul unde lucrează și i-a dat posibilitatea să beneficieze de acest sprijin. (discuții în sală)

N-am știut, n-am înțeles și trebuie să spun faptul că cele 25 de miliarde lei din adresa respectivă presupune o transmitere de sume de bani la județele care aveau nevoie de această sumă.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Domnul ministru Gheorghe Flutur, vă rog, aveți cuvântul!

Domnul Gheorghe Flutur:

Doar atât ca să lămuresc. În final, pot să vă dau și documentele că le-am luat în copie, domnul...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să nu mai pomeniți nume, ca să încheiem și noi...

Domnul Gheorghe Flutur:

Am înțeles.

Referitor la subvenția pentru motorină să știți că noi am dat tuturor această subvenție care lucrează terenul în România, indiferent de categorie, că sunt baroni, că sunt mai puțin baroni, pentru toată lumea am dat și apreciez că se recunoaște acest lucru.

Vă mulțumesc și vă rog să respingeți această moțiune. (aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Stimate colege și stimați colegi, am ajuns la final.

Supunem votului dumneavoastră moțiunea prezentată de colegii noștri de la PSD. Prevederile regulamentare le știți, dacă jumătate plus 1 din cei prezenți... din total... (discuții în sală)

Vroiam să-i dau ocazia domnului senator Nicolae-Vlad Popa, pentru că de-abia aștepta...

Domnul Nicolae-Vlad Popa (din sală):

Abia așteptam să vă prind. (discuții în sală)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

I-auzi! Deci, jumătate plus 1 din total înseamnă moțiunea adoptată și atunci măsurile devin obligatorii pentru Guvern.

Supun votului dumneavoastră deci... (discuții în sală)

...votând "da" sunteți în favoarea moțiunii, votând "nu" sunteți împotriva ei.

Vă rog să votați, stimate colege și stimați colegi! (aplauze)

Stimate colege și stimați colegi, 38 de voturi pentru, 66 de voturi împotrivă, 14 abțineri - colegii de la PPRM, deci moțiunea a fost respinsă.

Vă rog, listă pentru liderii de grup.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 13 aprilie 2021, 20:35
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro