Plen
Ședința Camerei Deputaților din 14 martie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.29/21-03-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
27-05-2020
20-05-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 14-03-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 14 martie 2005

9. Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului ministru și membrilor Guvernului de către deputații:  

 

- după pauză -

 
 

(În continuare, lucrările sunt conduse de doamna Daniela Popa, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

 
Adrian Moisoiu

Doamna Daniela Popa:

Stimați colegi,

Începem ședința consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

Primul răspuns este acordat domnului deputat Adrian Moisoiu, de la grupul parlamentar al PRM. Domnule deputat, doriți să dezvoltați interpelarea? Nu.

Atunci o rog pe doamna ministru al justiției, Monica Macovei, să dea răspunsul la interpelarea domnului deputat Moisoiu.

Să vă prezentați, domnule secretar de stat.

 

Domnul Mihai Eftimescu (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Sunt împreună cu doamna ministru Macovei, dar ne-am împărțit sarcinile; sunt multe interpelări și am să vă rog să-mi îngăduiți mie să dau citire răspunsului.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă rog.

 
 

Domnul Mihai Eftimescu:

La întrebarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaților, răspunsul nostru este: potrivit dispozițiilor art.33 alin.2 și 34 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, în prezent Tribunalul București și Curtea de Apel București sunt instanțe specializate în materia proprietății intelectuale, având competența exclusivă în această materie.

În art.19 din aceeași lege se prevede că, în cazul Înaltei Curți de Casație și Justiție, funcționează secția civilă și de proprietate intelectuală. S-a modificat competența materială a fostei secții civile, atribuindu-se și o competență sporită în materie de proprietate intelectuală.

În ceea ce privește litigiile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, în momentul intrării în vigoare a Legii nr.304/2004, răspunsul nostru se calează pe prevederile art.725 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia, în alin.1 se arată că dispozițiile legii noi de procedură se aplică din momentul intrării ei în vigoare și proceselor în curs de judecată începute sub legea veche, precum și executărilor silite începute sub acea lege.

Iar potrivit alin.2 din același articol, procesele în curs de judecată la data schimbării competenței instanțelor legal investite, vor continua să fie judecate de acele instanțe. În caz de casare, cu trimitere însă spre rejudecare, dispozițiile legii noi privitoare la competență sunt deplin aplicabile.

Același articol stipulează că, în cazul în care instanța este desființată, dosarele se vor trimite din oficiu instanței competente, potrivit noii legi, iar hotărârile pronunțate înainte de intrarea în vigoare a noii legi rămân supuse căilor de atac și termenelor prevăzute din legea sub care au fost pronunțate. Acestea sunt detalii tehnice.

În ceea ce privește hotărârile judecătorești menționate de dumneavoastră, suntem în măsură, dar ne propunem să nu facem nici o apreciere. Aceasta excede obiectul de activitate al Ministerului Justiției și suntem foarte prudenți în a evalua hotărâri judecătorești. Credem că oricare minister trebuie să fie foarte prudent în a evalua hotărâri judecătorești, iar Ministerul Justiției, în mod special, datorită necesității respectării independenței justiției. Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat Moisoiu, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc.

Doamna președintă,

Domnule secretar de stat,

S-o luăm așa, pe rând, și temeinic, că știți, eu sunt ardelean, și au niște probleme ardelenii ăștia.

În primul rând, frecvența cu care ați dat răspunsul, eu le plâng pe doamnele stenografe, pentru că nu știu cum au înregistrat. Dar, în sfârșit!

În ceea ce privește problema în sine: eu am înțeles din tot ceea ce ați spus dumneavoastră, că problema nu are rezolvare, că amărâtul de inventator care se luptă pentru drepturile lui, de ani de zile, și al cărui proces este pasat când de la Secția civilă la Secția comercială, când de la Secția comercială la Secția civilă, când ajunge la Înalta Curte de Casație și este trimis înapoi, pentru că așa este decizia, și v-am dat un exemplu concret, la care dumneavoastră nu interveniți și nu vă spuneți nici o părere.

Dar partea proastă este că inventatorul a și murit, partea proastă este că n-a apucat să se bucure de drepturile și de realizarea materială a ceea ce a realizat dânsul în viață. Și partea proastă a lucrurilor mai este ceva: că spuneți în clipa de față că, fiind pe rol, în momentul când intră în lucru această Lege nr. 304/2004, totul urmează în aceeași brambureală să decurgă. Iarăși rămâne la tribunalul comercial, iarăși trece la tribunalul civil, iarăși poate să meargă până la Curtea de Casație, fiecare cu termene peste termene și nimic. Deci, omul nu beneficiază. Nu vă supărați, doamna ministru, că sunteți de față, nu vă supărați, domnule secretar de stat, dar eu nu astfel am înțeles și nu astfel cred că este respectul față de cel care a încercat și încearcă să fie unul dintre oamenii cei mai capabili în această țară, și anume, să se avânte într-un domeniu în care astăzi nimeni nu este încurajat, domeniul cercetării, să găsească sau să realizeze o invenție, o invenție de miliarde sau mii de miliarde de lei și din care până la urmă să nu beneficieze sau să beneficieze alții, care n-au absolut nici un merit din acest punct de vedere.

Sunt - spun cinstit - dezolat de răspunsul dumneavoastră și nu mai știu, în acest caz, unde ar trebui să mă mai adresez. Pentru că să știți că în momentul când inventatorul sau urmașul inventatorului a venit la mine, a venit exact pentru motivul că era distrus psihic, pentru faptul că nicăieri nu găsește dreptate și nu poate să beneficieze de ea.

Eu sper că ceea ce am completat astă seară aici, doamnă ministru, va avea un pic de rezonanță și în sufletul dumneavoastră și respectiv poate că totuși găsim o cale, nu știu, că nu sunt jurist de meserie, că dacă eram, poate că încercam eu să o rezolv și astfel să rezolvăm situația de fapt, și în caz particular, dar și în cazul general.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat, puteți interveni, două minute maxim.

 
 

Domnul Mihai Eftimescu:

Domnule deputat,

Eu sunt oltean ca rădăcini și de aceea am vorbit mai repede, îmi cer scuze.

Vroiam să spun că este o situație reală pe care o evocați. Ani de zile, secții ale Curții Supreme au pasat între ele acest tip de litigii, dar răspunsul nostru vine și cu o veste bună: s-a stabilit o competență clară: Tribunalul Municipiului București, Curtea de Apel București și Secția Civilă a Înaltei Curți. De acum încolo asemenea tragedii nu se vor mai întâmpla.

În al doilea rând, în ceea ce privește cazul particular pe care-l evocați, în răspunsul scris am menționat și posibilitatea promovării unui recurs în interesul legii. Pentru o asemenea soluționare trebuie să se adreseze cel interesat însă, să formuleze cererea în acest sens și se poate formula. V-am indicat și căile procedurale. Este o situație reală și nu este singura, dar se remediază sub noua lege, intrată astă vară în vigoare.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu (din sală):

Și eu m-am referit la noua lege.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

 
Lucian Augustin Bolcaș Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Lucian Augustin Bolcaș, liderul Grupului parlamentar al P.R.M. Răspunde doamna ministru a justiției, Monica Macovei.

Vă rog, doamna ministru, aveți cuvântul.

 

Doamna Monica Luisa Macovei:

Bună seara!

Interpelarea se referă la condițiile în care Firma Freedom House Washington a primit contractul de audit privind strategia națională anticorupție a României, contract între Freedom House Washington și Ministerul Justiției. Și în interpelare se invocă suspiciuni cu privire la legalitatea acestui contract, a acestui demers.

În primul rând se afirmă în interpelare că auditul solicitat de Ministerul Justiției nu a fost urmare a unei recomandări reale din partea Comisiei Europene, ci a unei pretinse recomandări.

Cerința de a se face acest audit, deci audit înseamnă un control asupra impactului rezultatelor strategiei anticorupție 1, cea care a avut loc până la sfârșitul lui 2004. Deci, acesta a fost obiectul auditului. Aceasta a fost cerința Comisiei Europene, care atunci când a primit în decembrie 2004, documentul primit "Strategie națională anticorupție nr. 2", care cuprindea ca perioadă 2005 - 2007, a spus: "Nu vrem să ne uităm la o nouă strategie anticorupție, ci dorim să fie evaluată prima strategie anticorupție și activitatea P.N.A. în această perioadă, prin urmare, vă solicităm să faceți un audit independent asupra primei strategii și a acestei activități". Este una din condițiile din clauza de salvgardare și ea se află în documentele Comisiei Europene, în interpelarea scrisă le-am menționat, le repet, este vorba de documentul comun de poziție dintre România și Uniunea Europeană, adoptat în decembrie 2004, și în acel document numit "Verificarea extinderii pe capitole", respectiv Capitolul "Justiție și Afaceri Interne". Deci, este o recomandare reală.

În al doilea rând, am fost întrebați de ce nu a participat și Ministerul Afacerilor Interne și Administrației la contractarea acestui audit, este adevărat că Ministerul de Interne este ministerul integrator al Capitolului "Justiție și Afaceri Interne", dar aceasta nu are nici o legătură cu rolul pe care îl are Ministerul Justiției în ceea ce privește strategia anticorupție. Cele două ministere nu lucrează tot timpul împreună pe orice măsură. De pildă, Ministerul Justiției nu lucrează cu Internele pe planul Schengen. La fel, Ministerul de Interne nu lucrează cu Justiția pe măsurile anticorupție, pentru că acestea sunt, tot potrivit documentelor Comisiei Europene, sunt atributul Ministerului Justiției, deci măsurile de accelerare a implementării strategiei anticorupție și elaborarea strategiei nr. 2 - 2005-2008 - sunt atributul Ministerului Justiției.

Prin urmare, a fost o măsură legală, ca Ministerul de Justiție să încheie acest contract de audit.

O a treia mențiune din interpelare se referă la dubiile exprimate cu privire la îndeplinirea procedurilor legale.

Au fost îndeplinite procedurile legale, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2001 prevede mai multe tipuri de proceduri de achiziție publică, între care și procedura simplificată, a cererii de ofertă, prin care autoritatea contractantă, respectiv Ministerul Justiției, poate solicita oferte de la mai mulți prestatori, în vederea realizării scopului său, respectiv realizarea auditului.

Această procedură este posibilă atunci când plafonul este sub 40.000 de euro, în acest caz plata care s-a făcut a fost aproape de 32.000 de euro, dar de la început s-a lansat oferta până în acest plafon de 40.000 de euro, tocmai pentru că așa prevede legea.

Prin urmare, s-au lansat oferte unui număr de 7 organizații, apoi 9 organizații au cumpărat caietul de sarcini, una singură a depus ofertă, respectiv Freedom House Washington, oferta a fost întocmită în conformitate cu prevederile legale. S-au respectat întocmai prevederile legale, a existat o comisie de evaluare, chiar dacă a fost un singur ofertant, pentru că este vorba de un punctaj pe care oricare ofertant trebuie să-l îndeplinească pentru a câștiga. Freedom House Washington a câștigat 87,56 puncte din 100 posibile, deci a primit acest contract. Nu s-au depus contestații.

Procedura a fost, după cum am spus, legală și nu există nici un motiv pentru a fi anulată, așa cum se solicită în interpelare.

Aș mai vrea să vă mai spun încă ceva. Aduc aminte că decizia de a se realiza acest audit a fost luată de comisie, cu acordul Guvernului României, în decembrie 2004, și până la sfârșitul lui martie 2005 România trebuia să facă și auditul, și noua strategie anticorupție, pe baza rezultatului auditului. Deci, termenul era foarte strâns.

Prin urmare, cred că, dimpotrivă, Ministerul Justiției s-a achitat foarte bine de aceste obligații pentru că, iată, astăzi avem auditul, care pe 10 martie a fost trimis Ministerului Justiției, așa cum se prevede în caietul de sarcini și în contract, avem un termen de 8 zile în care putem cere clarificări, deja am cerut clarificări, și îl vom face public într-un timp foarte scurt. Pe baza acestui audit - repet - venit pe 10 martie, lucrăm la noua strategie anticorupție, care trebuie să ajungă la Comisia Europeană până la sfârșitul lunii martie.

Se mai invocă în interpelare că Freedom House a fost una din organizațiile participante ale Coaliției pentru un parlament curat. Este vorba, este adevărat - și aceasta este o informație publică - Freedom House București a fost membră a acestei Coaliții pentru un parlament curat, nu Freedom House Washington, care este o altă organizație, organizația mare, puternică din Statele Unite și care, deci, după cum am spus, nu a fost membră în Coaliția pentru un parlament curat, nu au fost organizații internaționale.

Și, așa cum am spus, pentru că mi s-au mai făcut aceleași imputări, apropo de faptul că provin de la Apador CH, organizație care a fost în Coaliția pentru un parlament curat, că nu există nici o legătură între acea activitate și mandat, și în momentul în care am devenit ministru al justiției îmi exercit și îmi îndeplinesc acest rol, ca ministru al justiției. Mulțumesc. În mod corect și legal îl îndeplinesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, doamna ministru.

Domnule deputat, doriți să interveniți? Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Doamnă președinte,

Domnilor colegi,

Distinsă doamnă ministru,

Am libertatea să-mi susțin punctele de vedere din această interpelare, având în vedere că partidul din care am cinstea să fac parte s-a dovedit întotdeauna drept și v-a felicitat de câte ori ați făcut lucruri bune.

Ați redeschis anumite anchete, sigur că urmărim finalizarea lor și am aplaudat acest lucru. Dar, această măsură a dreptății ne permite să criticăm atunci când niște lucruri devin prea evidente în ceea ce privește anumite tendințe de politizare, de data aceasta, a rezultatelor activității din justiție.

Ne-ați vorbit despre o multitudine de evenimente care în concepția dumneavoastră reprezintă, se conturează o cerință a Uniunii Europene, a forurilor Uniunii Europene, în ceea ce privește realizarea acestui audit, și nu m-ați convins. În loc să indicați simplu, un act din corespondența bogată cu forurile Uniunii Europene, ne-ați spus prea multe vorbe și nu ați spus nimic concret.

Am reproșat - este adevărat - că titularul Capitolului de integrare Ministerul de Interne nu a fost antamat în această activitate și ne-ați spus că nu întotdeauna Ministerul de Interne lucrează împreună cu Ministerul Justiției.

Eu vă spun: păcat, pentru că se cunoaște că nu lucrați împreună! Dar îmi mențin în continuare nu mirarea, ci afirmația că lipsa Ministerului de Interne cu privire la un audit care are ca obiect impactul generat de actuala strategie națională anticorupție nu este întâmplătoare și este efectiv păguboasă.

În ceea ce privește alegerea, într-o licitație pe care o pretindeți făcută conform procedurilor legale, și nu avem suficiente date, nici din răspunsul dumneavoastră, pentru a vedea cum se poate desfășura o licitație chiar în condițiile cererii de ofertă în mai puțin de 16 zile de la data publicării anunțului de licitație în "România liberă", dar aceasta este sarcina unei alte comisii parlamentare care probabil se va ocupa de acest lucru, mi-ați spus că alegerea prin această procedură de licitație, care rămâne și în pofida răspunsului dumneavoastră sub semnul întrebării, nu are nici o legătură cu activitatea comună pe care ați desfășurat-o pe plan politic, anterior alegerilor, cu Freedom House București, care nu este tot una cu Freedom House Washington. Eu înțeleg că Bucureștiul nu este tot una cu Washingtonul, dar știu că Freedom House este tot una cu Freedom House.

Că această alegere nu a fost întâmplătoare, rezultă și din fapte noi pe care le adaug acestei interpelări, numai ca un preambul pentru altele, și anume că Freedom House Washington a desfășurat și anterior audituri privind procesele de integrare ale României, evident nu cerute de Ministerul Justiției, în care a avut o atitudine mai mult decât critică cu privire la anumite instituțiii din segmentul justiției. Este bine când ai o atitudine critică, e rău când ai o pornire critică, și în aceste condiții alegerea nu a fost întâmplătoare, așa cum nu sunt întâmplătoare tematicile propuse acestui audit, dar acesta este subiectul altei interpelări, care privesc evaluarea probelor din procese în curs de desfășurare. Este inadmisibil, doamnă ministru!

În aceste condiții, ceea ce am sperat să fie o interpelare privind anumite suspiciuni legate de o tentă politică în activitatea pe care o desfășurați, se dovedește acum, tocmai datorită răspunsului dumneavoastră, o certitudine. O certitudine regretabilă pentru activitatea Ministerului Justiției!

Nu vă ascund că legătura directă între încheierea acestui audit și atacurile mass-media pornite împotriva Parchetului Național Anticorupție, cu multe elemente reale, pot să vă spun de pe acum, dar care au o anume tendință de intimidare și de blocare a acestei activități, nu este întâmplătoare, dar acesta este numai preambulul altei interpelări care se va baza în primul rând pe răspunsurile dumneavoastră absolut nesatisfăcătoare.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Doamna ministru, vă rog.

 
 

Doamna Monica Luisa Macovei:

Presupun că răspunsul era același, indiferent de ce aș fi susținut astăzi...

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Presupunere greșită!

 
 

Doamna Monica Luisa Macovei:

Pe 15 februarie v-am trimis în scris și astăzi eu m-am gândit că este bine să vorbesc și să nu citesc tot ce am răspuns în scris și am răspuns în scris exact, am amintit numele documentului. Vreți o denumire exactă a documentului Comisiei Europene? Vi-l dau: Conf-Ro 55/2004 din 8 decembrie 2004. Îl aveți!

Mai departe, Ministerul de Interne nu trebuia să fie contractant în acest contract de audit. Este foarte simplu! Fiecare își face treaba lui. Noi nu participăm la contractele lor, ei nu participă la ale noastre.

Mai departe, procedura legală s-a respectat, și în interpelarea scrisă se menționează pe zile, vă indicăm, cu fiecare zi, termenele respectate și datele la care s-a făcut fiecare act din contractarea acestei licitații, iar termenele nu curg de la data apariției în "România liberă", ci de la data lansării procedurii de ofertă.

Mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

 
Adrian Moisoiu

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Adrian Moisoiu, Grupul parlamentar al P.R.M., răspunde din partea Ministerului Justiției. Domnule secretar de stat, poftiți, aveți cuvântul.

 

Domnul Mihai Eftimescu:

Doamnă președintă,

Domnilor deputați,

Domnule deputat în mod special,

S-ar putea să vă dau iarăși un prilej de amărăciune prin răspunsul nostru.

La interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaților, răspunsul este următorul: din verificările efectuate, rezultă că la Parchetul de le lângă Curtea de Apel Târgu - Mureș, este înregistrat Dosarul nr. 120/2004, privind infracțiunea de loviri cauzatoare de moarte, săvârșită de Fulop Janos Attila, împotriva victimei Barta Ioan.

S-a reținut că la data de 8 septembrie 2004, victima Barta a avut un schimb violent de replici cu Fulop Janos Attila și cu alte patru persoane. Barta Ioan a scos dintr-o borsetă un pistol și s-a îndreptat spre învinuitul Fulop Janos, amenințându-l pe acesta prin geamul portierei. Învinuitul a coborât din mașină, iar victima l-a lovit cu țeava pistolului în zona toracică. În acel moment învinuitul a ripostat, lovind și împingând victima, care s-a dezechilibrat și, căzând pe spate, a suferit o fractură de bază de craniu și alte leziuni care au necesitat îngrijiri medicale de 50 - 55 de zile.

La 17 septembrie 2004 Barta Ioan a decedat, moartea datorându-se paraliziei sistemului nervos, în urma traumatismului.

Din datele comunicate de conducerea Parchetului Curții de Apel Târgu - Mureș, deci Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu - Mureș instrumentează cazul, nu l-au finalizat, dar din datele comunicate de ei a reieșit că deși învinuitul Fulop era cunoscut cu antecedente penale, fiind și în prezent arestat într-o cauză penală, în cauza penală împotriva victimei Barta s-a apreciat că a comis fapta în legitimă apărare, deoarece s-au constatat pe toracele învinuitului urmele lăsate de țeava pistolului folosit de victimă.

Cazul a fost mediatizat în presa locală, luându-se atitudine de către diverse autorități și oameni politici.

Acum, peste răspunsul la interpelare. În momentul în care va exista un răspuns scris din partea Parchetului, deci Parchetul se va pronunța în scris, există căi de atac în Codul de procedură penală, în măsura în care soluția este considerată nemulțumitoare.

Aceste căi de atac permit inclusiv mergerea la instanță, pentru a contesta soluția Parchetului.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog să interveniți, dacă doriți, două minute.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Și spun cinstit că îmi pare rău că trebuie să-l întristez pe domnul secretar de stat, pentru că, așa cum dânsul a intuit, nu sunt mulțumit de răspunsul acesta, pentru simplul motiv că, de fapt, aici s-a petrecut un caz de autoapărare care este transpus din învinuit la victimă. Poftim răspuns! Numai ca să citez ceva! Că "îngrijiri medicale de 50 - 55 de zile". Dar, între momentul comiterii faptei și momentul decesului, au trecut 7 zile. Deci, fapta s-a întâmplat la data de 8 septembrie, iar în 17 septembrie omul a murit. Deci, de unde, atunci, au trebuit 50 - 55 de zile pentru îngrijiri medicale ale victimei? Este o treabă efectiv hilară.

Pe urmă, spune că a fost în auto-apărare omul respectiv. Cum adică în auto-apărare? Adică acesta coboară din mașină, vine și îl bate cu ranga în cap pe celălalt și este în auto-apărare. Și acum haideți să ne întoarcem la cazul în sine: adică este un caz efectiv de atitudine civică. Acești cetățeni, într-o mașină, fiind cald, fiind septembrie seara, aruncă pe fereastra acestei mașini niște murdărie, niște ambalaje, jos. Probabil că în București lumea nu s-ar fi sesizat pentru o asemenea cauză. La Târgu - Mureș, care este un oraș de altă factură și pot să spun că de data aceasta este vorba de un oraș european, iată că cineva se sesizează și spune: "Uite ce golani sunt ăștia care aruncă hârtia pe jos!". Ei, bine, acesta a fost factorul declanșator. Poate cineva să mai ia, în aceste condiții, atitudine civică împotriva celor care nu respectă curățenia? Nu vorbesc de huligani, nu vorbesc de tâlhărie... Am mers la un exemplu minim.

Mă opresc aici și așa cum am specificat și puțin mai înainte, sunt mâhnit în cazul când văd că se dau asemenea soluții, când se încearcă să se șteargă urmele unor criminali, pentru că acesta în cazul de față este criminal, cu sau fără voință, dar este criminal, fiindcă a ucis un om și uite că în România de astăzi nu se ia nici o măsură.

Vă mulțumesc.

 
Paul Magheru

Doamna Daniela Popa:

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Paul Magheru, Grupul parlamentar al P.R.M. Din partea Ministerului Justiției, domnule secretar de stat, poftiți, aveți cuvântul.

 

Domnul Mihai Eftimescu:

Nu am mai cerut drept la replică. Este o treabă de Parchet și de Justiție, așa cum este și răspunsul al următoarea interpelare, a domnului deputat Magheru.

Deci, dispozițiile art. 102 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraților stabilesc că magistrații care au la data intrării în vigoare a acestei legi norma de bază la instituții de învățământ superior juridic, au obligația ca începând cu anul universitar următor să-și transfere norma de bază la instanța sau parchetul unde funcționează ori să renunțe la calitatea de magistrat.

Există și prevederile art. 6 din aceeași lege, care reglementează în mod expres condițiile în care un magistrat poate desfășura o altă activitate, respectiv poate ocupa o altă funcție publică sau privată.

Analizând aceste două texte, rezultă fără echivoc faptul că magistrații, judecători sau procurori, care au și o funcție didactică în învățământul superior, sunt obligați să figureze cu norma de bază la instanța sau parchetul la care funcționează.

Potrivit dispozițiilor legale în vigoare, însă, nu Ministerul Justiției, ci Consiliul Superior al Magistraturii este instituția competentă să verifice și să analizeze aspectele legate de existența unor situații de incompatibilitate a funcției de magistrat cu funcția de conducere la o instituție de învățământ superior.

În măsura în care se vor prezenta date concrete cu privire la anumiți magistrați, aflați într-o stare de incompatibilitate, Ministerul Justiției nu va putea face altceva decât să aducă la cunoștința Consiliului Superior al Magistraturii aceste aspecte, deoarece acesta este forul competent să le verifice.

În ceea ce privește incompatibilitățile privind calitatea de parlamentar, în art. 81 alin. 1 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri privind asigurarea transparenței în exercitarea demnității publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, se arată: "Calitatea de deputat sau senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcții publice de autoritate, potrivit Constituției, cu excepția celei de membru al Guvernului". Iar în art. 81 alin. 2 se enumeră situațiile asimilate funcției publice de autoritate.

Prin dispozițiile art. 83 din aceeași lege se stabilește sarcina fiecărui parlamentar, obligația de verificare a situațiilor care ar putea genera incompatibilitatea legală cu statutul de deputat sau senator.

Conform art. 190 din Regulamentul Camerei Deputaților, deputatul care se află în una din incompatibilitățile prevăzute mai sus, va demisiona din funcțiile care sunt incompatibile cu mandatul de deputat, în termen de 10 zile de la apariția cazului de incompatibilitate.

Articolul 194 stabilește că aceste cazuri de incompatibilitate vor fi examinate de Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților. Am trecut peste detalii, am punctat elementele esențiale ale reglementării.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc. Domnule deputat, dacă doriți să interveniți, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Paul Magheru:

Doamnă președintă de ședință,

Stimați colegi,

Domnule secretar de stat,

Particip pentru prima dată la o ședință inedită, când se prezintă pentru a da răspunsuri la interpelări ministrul și un secretar de stat. Din păcate, am observat că a procedat la un criteriu selectiv, doamna ministru a răspuns doar unei persoane. Aș vrea să vă spun că, pe de o parte, mă simt lezat de faptul că dumneaei se încumetă să răspundă la anumiți parlamentari, iar la alții nu. Dar, în același timp, mă bucur că l-a onorat pe șeful meu, adică pe liderul și pe președintele Lucian Bolcaș.

În ceea ce privește răspunsul pe care vreau să vi-l dau, adică în ceea ce privește interpelarea mea, la fel, și eu vreau să vă spun că sunt foarte nemulțumit de răspunsul pe care mi-l dați. Eu vă așteptam și doream să adresez aceste cuvinte personal doamnei ministru, pe motivul că o mare parte din populația României și-a pus mari speranțe în dumneaei, având în vedere proveniența dintr-un segment al societății civile. O societate civilă preocupată, dacă nu chiar obsedată de un Parlament curat, obsedată de o țară curată și de împărțitori de dreptate curați.

Or, din păcate, s-a observat că cei chemați să facă dreptate - mă refer la magistrați, sau chiar la unii parlamentari -se complac într-o situație de incompatibilitate. Și vine domnul secretar de stat acum și în loc, măcar, să se fi autosesizat sau să fi sesizat ceea ce s-a publicat în presă (în presă s-au dat 11 cazuri de asemenea situații de incompatibilitate), mă trimite pe mine, deputatul, care prin regulament nu am dreptul să adresez interpelări decât ministerului și nu C.S.M.-ului și primului ministru și vine și-mi spune cui să mă adresez, în loc ca, dând curs unei intenții într-adevăr justițiare, necesare, să facă acest lucru.

Apoi, mai voiam s-o rog pe doamna ministru, în legătură cu aceste incompatibilități, să-i spun și, eventual, s-o rog să se intereseze prin secretarul de stat dacă are cunoștință că un proiect de lege al Guvernului, care a fost propus încă în 29 septembrie, a fost impus de către Uniunea Europeană ca o condiție obligatorie pentru semnarea dosarului de justiție. Aș vrea s-o întreb dacă știe, dacă are cunoștință de faptul că are un itinerar foarte interesant, chiar datorită faptului că sunt acest incompabilități, incompatibilități la nivel foarte înalt. La nivelul celor care trebuie să facă dreptate și chiar la nivelul parlamentarilor.

Am vrut s-o întreb și am s-o rog să cerceteze ce este cu proiectul de lege al Guvernului care se numește "pentru modificarea și completarea Legii 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției". Aș vrea să vă spun că semnarea dosarului de justiție a fost condiționat în regim de urgență de modificarea și completarea acestei legi.

Or, la această oră, foarte pe scurt, pentru că am în față fișa proiectului de lege, dată în 29 septembrie 2004, exact la două zile după ce a intrat în legalitate statutul magistraților. Acest dosar, acest proiect de lege, a fost înregistrat la Senat - prima Cameră de dezbatere a fost Camera Deputaților - Senatul fiind o Cameră decizională. Deci era într-o procedură de urgență. Ce s-a întâmplat?

În data de 29 a fost înregistrat la Senat, iar, de atunci, timp de două săptămâni: pe data de 6 se trimite la o comisie, tot pe data de 6, la altă comisie și în data de 12.10, deci rețineți, în 12 octombrie 2004 se trimite la altă comisie. De atunci, dosarul acesta stă închis într-un sertar, vorba lui Ion Minulescu, așteptând ca cineva să-și mai aducă aminte și de el, ascuns pe undeva printr-un sertar.

Scoateți, vă rog, domnule secretar de stat, din sertarul unde zace acest proiect de lege cerut de Uniunea Europeană, ca să semnăm acest capitol de justiție. Scoateți, vă rog, de la Senat dosarul acesta și o să vă convingeți că sunt foarte mulți senatori, parlamentari care au interesul să nu se înființeze acea preconizată Autoritate Națională de Integritate.

Cui îi este frică de Autoritatea Națională de Integritate? Din păcate, unor parlamentari, unor magistrați nedemni, pentru că sunt și din aceștia, trebuie să recunoaștem, pentru funcția pe care o dețin și care preferă să-și servească interesele lor personale. De la înalta funcție de parlamentar sau de deputat, închid într-un sertar un proiect de lege cerut de Uniunea Europeană.

Și eu vin ca secretar, acum, sau ca Monica Macovei, și plec de la răspunsul acesta foarte important, nu dau răspunsul direct și las în plata domnului integrarea europeană a României, pentru că în spatele acestui dosar de interes, se ascund interesele marilor noștri responsabili la nivel parlamentar. Sun dezamăgit, sunt deziluzionat, sunt - cum să vă spun - necăjit, pentru că Ministerul Justiției, chemat să supraveghze acest lucru, încearcă să se îmbete cu apă rece. Încearcă, încă o dată, să favorizeze, dacă vreți, responsabilii din sfera înaltă a dreptății și a puterii din România.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Da, poftiți domnule secretar de stat, puteți interveni.

 
 

Domnul Mihai Eftimescu:

Domnule deputat,

Aveți informații foarte corecte din punct de vedere cronologic, proiectul este la Comisia juridică a Senatului. Ne este foarte greu să facem vreo presiune asupra acestei comisii, dar îmi voi permite să semnalez în scris, cu toată deferența, domnilor deputați. Intervenția dumneavoastră este pentru o lege la care și noi ținem, și pe noi ne deranjează că a rămas puțin blocată acolo. Deci la asta ținem foarte mult.

Am răspuns astfel și la a doua interpelare.

Interesul nostru este să treacă acea lege, vă asigur.

 
 

Domnul Paul Magheru (din sală):

Nu vi se pare că este prea mult din 12 octombrie?

 
 

Domnul Mihai Eftimescu:

Nu putem presa, este ...

 
 

Doamna Daniela Popa:

Nu, nu intrați în dialog cu sala. Mulțumesc.

Răspunsul la interpelarea domnului deputat Florin Iordache, Grupul parlamentar al PSD, tot din partea Ministerului Justiției.

 
 

Domnul Mihai Eftimescu:

Încă o problemă, în care, iată, o substitui pe doamna ministru, care își cere mii de scuze față de dumneavoastră, dar mâine începe o vizită foarte importantă la Bruxelles. Până în ultimul moment, a pregătit materiale și vă asigur că nu a făcut o discriminare.

Față de domnul Bolcaș avea o foarte mare datorie. Dânsa ar fi dorit să răspundă personal și își cere scuze, omisiunea este a mea, că am uitat să vă transmit aceste scuze. Vă rog să aveți îngăduință, pentru că realmente are o misiune foarte importantă și data viitoare vă va răspunde la mai multe interpelări.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Domnule secretar de stat, un minut.

Domnul deputat Florin Iordache de la PSD este în sală? Nu este în sală. Atunci, vă rog, să predați răspunsul în scris.

 
Costache Mircea

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Mircea Costache de la PRM.

 

Domnul Mircea Costache (din sală):

Aștept răspunsul.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Da, așteptăm răspunsul, atunci, din partea domnului secretar de stat.

 
 

Domnul Mihai Eftimescu:

Este vorba de o interpelare referitoare la posibilitatea anulării de drept a mai multor hotărâri ale instanțelor judecătorești, datorită faptului că nu a fost publicat în Monitorul Oficial ordinul comun al ministrului justiției și al ministrului sănătății.

Punctul de vedere al Ministerului Justiției, permiteți-mi să-l rezum, domnule deputat, este că nepublicarea acelui ordin nu este un motiv de nulitate a hotărârilor judecătorești, pentru că nu există o obligație de publicare a respectivului ordin, legarea efectelor juridice de momentul publicării operează doar în cazul legilor sau actelor echivalente, ca și al hotărilor de Guvern. Acesta ar fi răspunsul.

Dacă-mi îngăduiți să-l prescurtez, o să-l primiți în scris, din respect pentru cei prezenți.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, aveți două minute pentru intervenția dumneavoastră.

 
 

Domnul Mircea Costache:

Mulțumesc, doamnă președintă.

M-ați fi bucurat și mai mult dacă ați fi dat răspuns exact la interpelarea care vi s-a adresat. Era vorba nu numai de nepublicarea în Monitorul Oficial a ordinului comun al ministrului justiției și al ministrului sănătății, ci și de constituirea comisiei de examinare medicală și, mai ales, de obținerea certificatului de apt medical al judecătorilor și magistraților din România.

Pentru că există date care atestă că nu toți îndeplinesc această condiție și neîndeplinirea acestei condiții restrictive, minimale, dar obligatorii, duce la nulitatea de drept a tuturor actelor pe care ei le semnează, fapt care determină Curtea Europeană pentru Drepturile Omului de Strasburg să dea câștig de cauză în o sumă de dosare foarte importante și cu prejudicii însemnate pentru statul român, ridicându-se, după unele calcule, la aproximativ 200 de milioane de dolari până în momentul acesta. Pentru că se constată că din cei 6.000 de judecători și, în general, magistrați din România nu toți îndeplinesc condițiile legale, iar dumneavoastră nu-mi răspundeți direct la întrebare, ca să știu dacă mai putem continua sau dacă ne putem clarifica sau ne adresăm altă dată, altcuiva cu această chestiune, domnule ministru. Aștept.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Interveniți? Poftiți, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Mihai Eftimescu:

Dintr-o dorință de conciziune am prescurtat și părți esențiale. Articolul 13 din Legea 303/2004 privind Statutul magistraților menține, printre altele, condiția de admitere în magistratură numai pentru persoanele apte din punct de vedere medical pentru a putea ocupa funcția de magistrat, aviz care este dat de o comisie medicală numită prin ordin comun al ministrului justiției și al ministrului sănătății. Nici acest act normativ nu prevede obligativitatea publicării în Monitorul Oficial a acestui ordin.

În consecință, precizăm că actele care dovedesc îndeplinirea de către magistrați a condiției de a fi apt din punct de vedere medical se găsesc la mapa profesională a magistraților, care, potrivit dispozițiilor art. 40 din Legea 303/2004 privind Statutul magistraților, modificată și completată, se află în gestiunea Consiliului Superior al Magistraturii. Deci nu este la noi.

Sugestia ar fi să se supună unui control suplimentar cei care au pățit-o la CEDO, cu hotărâri anulate. Este o sugestie.

 
 

Domnul Mircea Costache:

Unde să mă duc, la CSM?

 
 

Domnul Mihai Eftimescu:

Răspunsul este la CSM. Acolo au mapele.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

 
Nicolae Popa

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Nicolae Popa, Grupul parlamentar al Partidului Umanist din România. Răspunde din partea Ministerului Transporturilor Construcțiilor și Turismului domnul secretar de stat. Poftiți, și vă rog să vă și prezentați.

 

Domnul Alexandros Galiatatos:

Doamnă președintă,

Sunt secretarul de stat Galiatatos Alexandros.

Referitor la interpelarea dumneavoastră, adresată ministerului nostru și înregistrată la Camera Deputaților cu nr.48B/2005, vă comunicăm următoarele:

Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 cu modificările și completările ulterioare transpune directiva Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene nr. 62/1999CE din 16 iunie 1999, care prevede, la art. 7 alin. 8, că: "Un stat membru poate aplica doar nivelurile anuale pentru vehiculele înmatriculate pe teritoriul său". Deci, nu se poate elibera rovigneta pe o perioadă mai mică de un an.

Cu toate acestea, în sprijinul utilizatorilor români, din care fac parte și cei menționați de dumneavoastră, conform prevederilor art. 4 alin. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale cu modificările și completările ulterioare, Compania Națională Administrația Drumurilor Naționale a propus și au fost aprobate facilități la plata tarifului, prin posibilitatea achitării acestuia în patru rate trimestriale.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat Nicolae Popa, vă rog să interveniți două minute.

 
 

Domnul Nicolae Popa:

Mulțumesc, doamnă președintă.

Mulțumim, domnule secretar de stat, pentru răspuns.

Sigur că această doleanță a venit din partea cetățenilor din Munții Apuseni, care se văd nevoiți să plătească această rovignetă conform Hotărârii de Guvern 15/2002 pe o perioadă de 12 luni, deși ei folosesc aceste mijloace de transport numai opt luni de zile pe an datorită intemperiilor vremii.

Chestiunea este următoarea, că domnul secretar de stat nu ne-a spus că, de fapt, această înțelegere la nivelul Uniunii Europene este, de fapt, un fel de struțo-cămilă, pentru că rovigneta, de regulă, se referă la autostrăzi și nu la drumuri naționale. S-a făcut această asimilare de drumuri naționale și, de aceea, dacă tot este în suspans această problemă și cusută cu ață albă, aș avea rugămintea ca, pe viitor, noi să avem în vedere ca acești cetățeni să poată plăti rovigneta numai lunar sau trimestrial, în funcție de modul de folosință a autovehiculelor. Se pot găsi soluții din acest punct de vedere și cred că nu se va supăra nici Uniunea Europeană dacă noi vom proceda de aceeași manieră, pentru că s-a pornit rău de la început.

Și atunci, să facem reparațiile de rigoare, în așa fel încât acești cetățeni care posedă aceste mijloace de transport să fie mulțumiți și să nu-i supunem la alte taxe și impozite suplimentare. Pentru că și așa, după cum o știm cu toții, de abia se mișcă de la o zi la alta, o duc destul de rău.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Doriți să interveniți, domnule secretar de stat? Nu? Nu. Mulțumesc.

 
Iulian Iancu

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Iulian Iancu, Grupul parlamentar PSD, din partea domnului ministru Bogdan Olteanu.

Vă rog, domnule ministru, aveți cuvântul.

 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamnă președintă.

Sigur că răspunsul îl prezint în numele domnului prim-ministru.

Domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră cu privire la garantarea autonomiei și independenței autorităților de reglementare, v-am înaintat și în scris o serie de precizări pe care, sintetic, le voi prezenta aici. Astfel, în activitatea sa, Guvernul are ca principii de bază transparența, respectarea legii și nondiscriminarea pe nici un fel de criterii.

În acest sens, schimbarea președinților autorităților de reglementare menționate în interpelare: Agenția Națională pentru Resurse Minerale, Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei s-a făcut în baza prevederilor legale și în urma unor analize atente cu privire la performanța foștilor președinți ai acestor instituții.

Astfel, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei a fost eliberat din funcție în baza art. 9, alin. 4, lit. f, coroborat cu alin. 1 al aceluiași articol din Legea energiei electrice, având la bază, ca principale motive: întârzierea în aprobarea reglementărilor cu privire la metodologia de stabilire a tarifelor de distribuție, stabilirea unui calendar defectuos în implementarea cadrului de reglementare privind introducerea noii platforme de tranzacționare pe piața de energie electrică, o insuficientă transparență în stabilirea prețurilor reglementate ale producătorilor de combustibili fosili și nerespectarea termenelor pentru consultarea agenților economici și a consumatorilor privind propunerile de prețuri și tarife stabilite.

În privința președintelui Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, eliberarea din funcție s-a făcut în baza art. 4, alin. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 756/2003, coroborat cu art. 15 lit. d) din Legea nr. 90/2001, având la bază ca principale motive: transformarea ANRM într-o anexă a Ministerului Economiei și Comerțului, prin renunțarea la calitatea de ordonator principal de credite, fiind direct afectată autonomia financiară a ANRM; neîndeplinirea în totalitate a prevederilor art. 2 din Hotătârea Guvernului nr. 756/2003 referitoare la gestionarea resurselor de petrol, resurselor minerale și a fondului geologic național prin absența unei strategii a cercetării, explorării și exploatării substanțelor minerale pe categorii de substanțe; acțiunea de închidere a minelor care s-a desfășurat fără o avizare tehnică din partea ANRM, fără controlul conservării rezervelor rămase neexploatate și fără controlul calității lucrărilor executate; în sfârșit, absența implicării la nivel central a Agenției în avizarea proiectelor de execuție a firmelor ce efectuează lucrări de închidere a minelor; de asemenea, neimplicarea ANRM în negocierea contractului de privatizare a PETROM, care a condus la absența din contract a unor clauze specifice privind exploatarea rațională a zăcămintelor.

La rândul său, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale a fost eliberat din funcție în baza prevederilor art. 10, alin. 3, lit. d, coroborat cu dispozițiile alin. 1 ale aceluiași articol din Legea gazelor, având la baza deciziei ca motive: nerespectarea prevederilor conform cărora noua metodologie privind prețurile și tarifele trebuia să fie aplicate efectiv cu începere din luna ianuarie 2005; de asemenea, amânarea până la 1 aprilie 2005 a implementării prevederilor metodologiei privind diferențierea tarifelor de distribuție și a prețurilor finale reglementate pe operatori și categorii de consumatori.

În privința președintelui Autorității Naționale de Reglementare pentru Servicii Publice de Gospodărie Comunală, eliberarea din funcție s-a făcut în baza prevederilor art. 10, alin. 4, coroborat cu dispoziția alin. 1 ale aceluiași articol din Hotărârea de Guvern nr. 373/2002, având la bază, ca principale motive: apariția unor disfuncționalități pe piața serviciilor publice de gospodărie comunală datorită faptului că nu au fost elaborate și aprobate Regulamentul de licențiere pentru serviciul de iluminat public și Regulamentul de delegare a serviciilor de iluminat public; lipsa de activitate a Consiliului consultativ care trebuia să-l asiste pe președintele ANRSC; de asemenea, existența a numeroase incoerențe și ambiguități de ordin tehnic și metodologic în Regulamentul privind acordarea licențelor și autorizațiilor în sectorul serviciilor publice de gospodărie comunală.

De asemenea, vrem să arătăm că schimbarea președinților autorităților de reglementare nu contravine angajamentelor asumate în Documentul de Poziție a României privind Capitolul 14 - Energie și nici legislației comunitare relevante.

Și, dat fiind că invocați încălcarea acordului stand-by încheiat cu Fondul Monetar Internațional, sunt dator să vă reamintesc că în memorandumurile de politici economice și financiare încheiate cu F.M.I., documente cu caracter angajant, nu există interdicție referitoare la schimbarea președinților agențiilor de reglementare. Dimpotrivă, în luarea deciziilor privind schimbarea președinților, un rol important l-a avut faptul că foștii președinți erau direct responsabili de neîndeplinirea unor angajamente prevăzute în acordurile cu F.M.I.

Toate datele pe care le-am prezentat anterior sunt dovada faptului că prin măsurile adoptate, respectiv, înlocuirea din funcție a acestor președinți, s-a urmărit îndreptarea aspectelor deficitare ale activității autorităților de reglementare, pentru asigurarea pe viitor a unui management mai important al acestora.

Schimbarea celor patru președinți s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare și a obligațiilor asumate față de Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială.

Având în vedere că domeniile de reglementare ale acestor autorități prezintă o importanță majoră pentru economia națională, este interesul tuturor ca ele să funcționeze independent, dar și eficient.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule ministru.

Domnule deputat, vă rog să interveniți.

 
 

Domnul Iulian Iancu:

Vă mulțumesc, doamnă președintă.

Mulțumesc și pentru răspuns domnului ministru, însă aș vrea să atrag atenția asupra unei situații extrem de grave pe care o înregistrăm. Mă refer concret la acest gen de răspuns.

În răspunsul de astăzi, putem să constatăm o modalitate frumoasă de a îmbrăca într-o înșiruire de cuvinte și de argumente, de genul: întârziere în procesul de reglementare, calendar defectuos, insuficientă transparență. De fapt, nu se face altceva decât se justifică prin aceste argumente aplicarea algoritmului politic la nivelul autorităților de reglementare. Se repetă o greșeală extrem de gravă, asupra căreia mă simt obligat să atenționez de data aceasta întreaga clasă politică, pentru că este ceea ce s-a întâmplat în 1997 prin aplicarea algoritmului până la nivel de centralistă din centrala telefonică. Astăzi iată, este extrapolat la nivelul unor organisme extrem de importante în ce privește imaginea României și nu numai.

Noi ne-am asumat niște responsabilități și am îndeplinit anumite condiționalități încă din anul 2001, atât în procesul nostru de aderare la Uniunea Europeană, dar și față de organismele financiare internaționale. Ceea ce s-a întâmplat astăzi, văzând declarația domnului Videanu, prin faptul că s-au blocat negocierile cu Fondul Monetar Internațional, ceea ce s-a întâmplat în speță cu aceste autorități (și vreau să vă spun că la data când am făcut interpelarea nu aveam de unde să știu că ați făcut schimbarea și la CNCAM - respectiv autoritatea în domeniul autorității nucleare și în domeniul telecomunicațiilor). Este greu de crezut că dumneavoastră ați constatat într-un interval foarte scurt că personalitățile care conduc aceste autorități și, vreau să vă spun, că fiecare este un expert recunoscut în domeniu, nu numai în țară, dar și în străinătate, nu face altceva decât să aducă un mare prejudiciu propriului act de guvernare al dumneavoastră.

Și, ca să vă dau un exemplu, vă spun doar un singur lucru: dumneavoastră ați început să faceți afirmați legat de faptul că veți crește prețurile din data de..., că veți ridica prețurile. Nu dumneavoastră faceți acest lucru, stimați domni! Acest lucru trebuie să fie făcut de autorități de reglementare autonome și independente pentru care noi ne-am asumat această responsabilitate, iar transparența, autonomia și independența nu pot fi asigurate decât prin faptul că, odată schimbat un Guvern, acesta nu va schimba un președinte de autoritate. Dumneavoastră i-ați schimbat pe toți într-un interval de câteva săptămâni, invocând aceste argumente pe care le-ați adus astăzi aici și asupra cărora eu atrag atenția că se vor întoarce ca un bumerang împotriva propriului act de guvernare.

N-ați putut avea experți alături de dumneavoastră în negocierea cu Fondul Monetar Internațional. N-ați putut să motivați de ce nu creșteți cu 20 și o să creșteți cu 18 sau cu 15 procente. Pentru că persoanele pe care le-ați numit, din păcate, trebuie să recunosc, sunt cu mult sub ceea ce trebuie să reprezinte o personalitate care să sprijine un proces de reglementare pe un întreg sector, cum este sectorul gazelor naturale, sau sectorul energiei electrice.

Or, în această situație, eu mă văd obligat să trag un semnal de alarmă asupra faptului că în România constatăm influența și a factorul politic, ca fiind retrograd factorului economic. Sunteți, prin felul în care desfășurați actul de guvernare, o frână în dezvoltarea economico-socială a României. Aceste autorități sunt recunoscute și în plan european, membri ai acestor autorități au devenit membri ai Autorităților de Reglementare de la Bruxelles, făceau parte din aceste organisme ca membri activi pe diverse programe. De asemenea, sunt membri activi ai procesului la nivelul țărilor sud-est europene.

Prin semnalul pe care l-ați dat, vă aduc la cunoștință că ați atras un semnal de atenție deosebit de grav asupra celor care privesc încrezători în procesul investițional din România. Se întâmplă următorul lucru. Un investitor puternic se îndreaptă către România numai dacă vede stabili doi factori: factorul politic și factorul de reglementare, ca să poată să aibă încredere, să investească. Dumneavoastră, prin semnalul pe care l-ați dat, probabil, hotărâți fiind să aplicați un algoritm, n-ați făcut altceva decât să atrageți atenția asupra României ca fiind un factor instabil pe domeniul legislației secundare.

De aceea, vă spun încă o dată, nu preluați mesajul meu ca fiind unul politic, doar de a vă înscrie aici, într-o zonă a interpelărilor, ci ca pe unul foarte serios în a vă sprijini în procesul de guvernare. Sunt acțiuni care vă sunt prielnice actului de guvernare și dumneavoastră nu faceți altceva decât să vă autodistrugeți procesul de guvernare, afectând grav procesul economic-social al României.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Mircia Giurgiu

O altă interpelare este adresată domnului prim-ministru din partea domnului deputat Mircia Giurgiu, independent.

Răspunde domnul ministru Bogdan Olteanu.

Poftiți, aveți cuvântul.

 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamnă președintă.

Stimate domnule deputat,

Referitor la construirea Autostrăzii Borș-Brașov, un subiect extrem de important și de acut în aceste zile, Guvernul dorește să precizeze următoarele:

Guvernul România are în vedere aplicarea unei strategii care vizează dezvoltarea echilibrată a economiei locale și regionale, precum și integrarea rețelei naționale de transport în rețeaua europeană, respectiv în cea internațională.

În acest scop, în programul de guvernare adoptat de Parlamentul României în 28 decembrie 2004, în Capitolul 17 - Politica în domeniul transporturilor, s-a prevăzut finalizarea lucrărilor începute, unde este menționată și Autostrada București-Brașov-Tg. Mureș-Cluj-Napoca-Oradea-Borș.

Doresc să vă informez, domnule deputat, în numele domnului prim-ministru, că Guvernul va respecta contractul încheiat cu firma Bechtel, cu mențiunea că vor fi verificate condițiile privind aspectele legale, financiare și impactul de mediu produs asupra ecosistemului și patrimoniului istoric săsesc din Transilvania.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Doriți să interveniți? Poftiți, domnule deputat, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc doamnă președintă, mulțumesc domnule ministru. Sunt mulțumit de răspuns și mă bucur că Guvernul are în vedere dezvoltarea zonei Transilvaniei și inclusiv autostrăzile.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

 
Vasile Cosmin Nicula

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Cosmin Nicula, PSD. Este în sală, da?

Domnul ministru Bogdan Olteanu răspunde la această interpelare.

Mulțumesc.

 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamnă președintă.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu interpelarea adresată de dumneavoastră, având ca temă neprezentarea la lucrările Comisiei de politică economică, reformă și privatizare a secretarilor de stat sau a miniștrilor, doresc să fac următoarele precizări.

După cum știți, ține de programul de guvernare și de intenția fermă a Guvernului să asigurăm prezența miniștrilor în Parlament. În mod excepțional, atunci când miniștrii nu pot participa, vom asigura prezența secretarilor de stat. În vederea implementării acestui angajament, am introdus un sistem de monitorizare a prezenței miniștrilor și secretarilor de stat în Parlament, astfel încât eu prezint Guvernului în ședințele de Guvern, monitorizări lunare ale acestei activități ministeriale.

De asemenea, trebuie să precizez că această monitorizare se realizează pe baza rapoartelor întocmite de comisiile parlamentare, întrucât acesta este, desigur, singurul mijloc de a verifica prezența miniștrilor la comisii. Situația semnalată de dumneavoastră în legătură cu Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare ne-a fost adusă la cunoștință și prin adresa Biroului Comisiei de politică economică, reformă și privatizare. Această sesizare a fost transmită tuturor ministerelor implicate și am transmis, de asemenea, un răspuns către biroul comisiei în care am exprimat regretul meu și al departamentului, regretul Guvernului pentru situația întâlnită și dorința de a elimina acest gen de situații pe viitor.

Doresc, totuși, ca pentru o corectă evaluare a unor asemenea situații să aveți în vedere faptul că, în această legislatură, prezența reprezentanților Guvernului este solicitată nu numai la comisiile care întocmesc raport, ci și la cele care întocmesc aviz. De regulă, prezența miniștrilor, reprezentanților Ministerului Finanțelor, Ministerului Economiei și Comerțului, AVAS-ului, este solicitată în paralel la 4-5 comisii. În cursul aceleiași săptămâni, de regulă comisiile își desfășoară activitatea în paralel, la aceeași oră și la Cameră și la Senat și din acest motiv, în anumite situații există o situație de imposibilitate tehnică de prezentare a reprezentanților executivului în anumite comisii care întocmesc avize.

Vreau să vă comunic faptul că până în acest moment, Guvernul nu are cunoștință ca la vreuna dintre comisiile care întocmesc raport să se fi întâlnit o situație de absență a reprezentanților Guvernului, dacă ne înșelăm vă stăm la dispoziție pentru informații.

În încheiere, doresc să-mi exprim, domnule deputat, disponibilitatea de a contribui în deplinătatea atribuțiilor care îmi revin la buna desfășurare a activității parlamentare și vreau să vă asigur că vă voi sta la dispoziție pentru orice alte situații de această natură care vor apărea.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule ministru.

 
Radu Podgorean

Urmează răspunsul la interpelarea domnilor deputați Ioan Cindrea și Radu Podgorean, Grupul parlamentar al PSD. Răspunde din partea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, domnul secretar de stat Alexandros Galiatatos.

Poftiți, aveți cuvântul.

 

Domnul Alexandros Galiatatos:

Referitor la interpelarea dumneavoastră adresată ministerului nostru, înregistrată la Camera Deputaților, cu nr.39B/2005, vă comunicăm următoarele:

În conformitate cu Programul de guvernare, adoptat de Parlamentul României prin Hotărârea nr. 24 din 28.12.2004 pentru acordarea încrederii Guvernului, Capitolul XVII - Politica în domeniul transporturilor la lit.b) - Strategia în domeniul infrastructurii rutiere, la pct.2 se menționează finalizarea lucrărilor începute. Alături de Autostrada București-Constanța, aflată pe Coridorul IV paneuropean, figurează și autostrăzile București-Brașov și București Tg.Mureș, Cluj-Napoca, Oradea, Borș, care nu se află pe acest coridor. Acesta din urmă traversează zona județului Sibiu prin zona de nord, este în zona orașelor Dumbrăveni și Agnita.

Deci nu se pune problema suspendării sau renunțării la contractul cu Firma Bechtel pentru realizarea autostrăzii Brașov-Tg.Mureș, Cluj-Napoca, Oradea, Borș nominalizată de dumneavoastră în interpelare.

Guvernul României va respecta contractul încheiat cu mențiunea că vor fi verificate condițiile privind aspectele lui financiare și, de asemenea, impactul de mediu produs asupra ecosistemului și patrimoniului istoric săsesc din Transilvania.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat, Radu Podgorean, vă rog.

 
 

Domnul Radu Podgorean:

Doresc să mulțumesc pentru răspuns, în special pentru partea afirmativă, pozitivă care menționează menținerea proiectului.

Permiteți-mi însă, înainte să fac o observație, cu tot respectul față de secretarii de stat care reprezintă aici Guvernul, cred că ar fi normal ca prezența la nivelul miniștrilor, atunci când facem interpelări, să fie mai mult regula și nu excepția. Spun acest lucru, pentru că interpelarea pe care o făceam nu cerea numai răspuns tehnic, ci și un anumit angajament politic care este de natură a fi dat de ministru și nu de secretarul de stat. E un angajament politic. Acest proiect va fi continuat. De altfel, am văzut că aceeași structură de răspuns am primit-o și atunci când interpelarea a fost la adresa primului ministru, ceea ce dă o notă de formalism.

Vreau să mai subliniez un lucru: în zilele care au trecut au fost în presă unele afirmații despre o auditare care ar fi dat un răspuns pozitiv privind modul în care s-a făcut licitația, lucru pe care răspunsul pe care l-am primit noi rămâne în continuare dubitativ, fie ceea ce a circulat în presă a fost fals, fie a fost adevărat și Guvernul nu-l face public. Tocmai de aceea era nevoie să fie aici ministrul pentru ca să-i putem pune direct această întrebare, cu privire la această cauzalitate.

De asemenea, se fac referiri destul de greu de apreciat ca impact, cu privire la impactul de mediu și impactul asupra patrimoniului istoric săsesc. Sunt acestea condiții care pot conduce, într-un moment sau altul, la sistarea lucrărilor, la modificarea traseului sau sunt condiții care trebuie îndeplinite prin menținerea proiectului, dar prin măsuri suplimentare. Despre aceste lucruri în răspuns nu se spune nimic. Deci, din acest punct de vedere, în afară de afirmația generală, și pe care aș fi luat-o cu mult mai multă putere, dacă era făcută de la greutatea unui cuvânt de prim-ministru sau ministru, pentru că era un angajament politic, restul este un răspuns formal și din acest punct de vedere îmi manifest insatisfacția față de răspuns.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Doriți să interveniți, domnule secretar de stat? Poftiți.

 
 

Domnul Alexandros Galiatatos:

Interpelarea care a fost adresată Ministerului Transportului și, în special, domnului ministru Gheorghe Dobre, cred că citesc foarte bine finalul și întrebarea: "Având în vedere cele mai sus prezentate...", este vorba de Agnita, de Dumbrăveni, de acel sector din județul Sibiu, spune clar: "Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm să includeți autostrada pe lista de priorități a ministerului pe care îl conduceți". Și cred că răspunsul a fost foarte clar. Deci nu se pune problema suspendării sau renunțării la contractul cu Firma Bechtel.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Domnul secretar de stat Dănuț Apetrei, de la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, va transmite în scris răspunsurile la interpelările domnilor deputați: Dan Iosif - Grupul parlamentar al PSD, Valeriu Zgonea - Grupul parlamentar al PSD și Adrian Moisoiu - Grupul parlamentar al PRM, deoarece domnii deputați nu sunt în sală.

Vă mulțumesc mult, domnule secretar de stat.

 
Anghel Stanciu

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Anghel Stanciu, Grupul parlamentar al PRM. Din partea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, domnul secretar de stat Alexandros Galiatatos.

Poftiți, domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

 

Domnul Alexandros Galiatatos:

Referitor la interpelarea dumneavoastră adresată ministerului nostru și înregistrată la Camera Deputaților cu nr.46B/2005 vă comunicăm următoarele:

În ziua de 16 februarie 2005, datorită imposibilității asigurării serviciilor de degivrare, antigivrare pe Aeroportul Iași, Compania TAROM a decis, în interesul siguranței pasagerilor, rerutarea zborului R0-709 către Aeroportul Bacău care deținea toate facilitățile necesare. Întrucât la ora începerii formalităților de îmbarcare previziunile meteo, privind condițiile de vizibilitate existente pe Aeroportul Bacău se situau sub limitele de operare stabilite prin reglementările TAROM, compania a luat decizia de întârziere a decolării.

La ora 19,40 au fost primite informații privind situația meteo favorabilă la Aeroportul Bacău, ceea ce a determinat decizia îmbarcării pasagerilor. Din păcate, ulterior a fost constatată o defecțiune tehnică pentru remedierea căreia specialiștii TAROM au exprimat o durată de timp de cel puțin 6 ore. În această situație, interesul TAROM de a asigura operarea zborurilor în condiții de siguranță și în același timp de a nu crea disconfort pasagerilor au determinat compania să ia în considerare anularea acestui zbor.

Compania TAROM regretă situația generată de două cauze separate și consecutive ale aceleiași neregularități. Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului a dispus la nivelul Companiei TAROM o analiză a neregularităților semnalate de dumneavoastră în urma căreia s-a recurs la modificarea procedurilor de gestionare, în sensul clarității și standardizării acestor mesaje, transmis de companie către pasageri.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Anghel Stanciu.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Doamna președintă,

Domnule ministru,

Sunt parțial mulțumit de răspunsul dumneavoastră.

Chestiunea, însă, care se pune privește responsabilitatea acestor angajați ai TAROM care privește până la urmă și viața pasagerilor. Deci, un angajat care știa că acest aparat de givrare este defect de aproape 3-4 zile, spune că este ceață, ceea ce este o minciună. Al doilea angajat, după ce ne duce la ușa avionului, ne spune că se schimbă pneurile de vară cu cele de iarnă și să așteptăm să le schimbe.

Vine altul și susține că s-a descoperit o defecțiune tehnică de către echipaj și urmează să o remedieze. După jumătate de oră ne spune că acea defecțiune este de 6 ore. Păi, mă întreb, cine a verificat avionul înainte de a pleca, dacă se descoperă de către echipaj care bănuiesc că nu este la fel de competent în latura tehnică a avionului cum sunt cei care sunt specialiști mecanici. Pentru că, o defecțiune de 6 ore este o defecțiune majoră, și atunci ce încredere să mai avem noi să ne urcăm în aceste avioane.

Deci, pe de o parte, cred că trebuie, așa cum ați spus dumneavoastră, reglementat foarte clar care sunt informațiile care se dau pasagerilor și în ce timp, pentru că nu putem admite astfel de minciuni succesive.

A doua chestiune: trebuie văzut în ce măsură procedurile de pregătire a avioanelor pentru zbor sunt respectate. Pentru că eu, ca inginer, mi se pare inadmisibil să descopere pilotul înainte de a ne îmbarca că are o defecțiune majoră de 6 ore. Este destul, zicem noi, de tragic o astfel de chestiune în condițiile în care un avion, tot românesc s-a întors, din drum, din zbor de la Budapesta, alt avion s-a întors în țară, din drum, tot pe chestiuni tehnice. Ceva nu funcționează bine.

De aceea, noi am ruga pe domnul ministru Dobre, și probabil că analiza dumneavoastră va fi serioasă, să se vadă exact care sunt procedurile pentru că altfel, vă spun sincer, mulți colegi refuză să se urce în aceste avioane. Pleacă cu mașina sau pleacă cu trenul, pentru că nu mai au încredere. Or, aici, este vorba de a câștiga de către Compania TAROM încrederea cetățenilor români în aceste proceduri care verifică și în respectul lor față de cetățean. Nu că-i ceață, nu că se schimbă pneurile!

Deci, eu cred că este o lipsă totală de respect și trebuie luate măsurile, în consecință, cu acești pasageri, cu acești angajați ca să nu mai vorbesc că au acolo o poartă de vip-uri, nu vreau să deranjez pe nimeni, eu de 12 ani circul, nu am făcut niciodată caz că suntem verificați noi, parlamentarii, mai rău decât ceilalți cetățeni, da, în condițiile în care cei care conduc avionul, deci echipajul, trec prin poarta de vip fără nici o problemă. Nu știu dacă noi, parlamentarii, suntem cei mai teroriști dintre pasageri, dar, totuși, dacă tot s-a făcut o poartă de vip-uri, pe acolo intră și parlamentarii sau nu intră? Este tot o chestiune de comportament.

Vă mulțumesc și sper că veți reglementa, așa cum am spus în interpelare, aceste chestiuni care duc la întărirea încrederii în firma TAROM.

Vă mulțumesc, doamnă președintă.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Doriți să interveniți? Nu doriți? Vă mulțumesc.

Domnul Petru Călian, Grupul parlamentar al PRM, nu este în sală și atunci îl rog pe domnul secretar de stat Constantin Popescu să transmită răspunsul scris la interpelarea domnului deputat.

 
Ioan Cindrea

Răspunsul la interpelarea domnului deputat Ioan Cindrea - Grupul parlamentar al PSD, răspunde domnul secretar de stat Silviu Bian de la Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

 

Domnul Silviu Bian:

Doamna președintă,

Domnule deputat,

Adresez răspuns la interpelarea adresată domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarității sociale și familiei, de către domnul deputat Ioan Cindrea, aparținând Grupului parlamentar al PSD, referitoare la dublarea impozitului la microîntreprinderi. Formulăm următoarele: Actul normativ pus în discuție, pe lângă modificarea cuprinsului art.107 din Codul fiscal, prin care se stabilește cota de impozit la 3%, aduce și completarea art.104 al Codului fiscal cu un nou alineat, alin.6, prin care se conferă microîntreprinderilor plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, posibilitatea de a opta pentru plata impozitului pe profit, a cărui cotă a fost redusă, prin același act normativ, de la 25% la 16%.

În concordanță cu politica de relaxare fiscală promovată prin programul de guvernare pe perioada 2005-2008, precizăm totodată faptul că prin Hotărârea Guvernului nr.84/2005 pentru modificarea și completarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr.571/2003, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 44/2004, se stipulează că în sensul alin.4 și 6 ale art.104 din Codul fiscal, ieșirea din sistemul de impunere a veniturilor micro întreprinderilor se efectuează începând cu anul următor celui în care nu se mai îndeplinește una din condițiile prevăzute la art.103 din Codul fiscal sau prin opțiune.

În sensul art. 104 alin. 6 din Codul fiscal, opțiunea se exercită și de către contribuabilii care la data de 31 decembrie 2004 îndeplineau condițiile pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor prevăzut la art. 103 din Codul fiscal.

De altfel, dublarea cotei de impunere reprezintă, în cazul realizării de venituri la nivel maxim de 100 de mii de euro prevăzut de lege, pentru micro întreprinderi o creștere în valoare absolută de 1500 de euro, ceea ce considerăm că nu este de natură să pericliteze o activitate cu management performant.

În ceea ce privește consultarea prealabilă a segmentului implicat al organizațiilor patronale și sindicale, deci partenerii sociali, cât și pentru alte eventuale detalii suplimentare, în cazul în care considerați necesar, domnule deputat, credem că ar fi oportun să vă adresați Ministerului Finanțelor Publice, inițiatorul actelor normative avute în vedere.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc. Domnule deputat, dacă doriți să interveniți, aveți cuvântul 2 minute.

 
 

Domnul Ioan Cindrea:

Vă mulțumesc, doamna președintă și mulțumesc domnului secretar de stat pentru răspuns. Trei sunt comentariile la interpelarea pe care am transmis-o în același timp Ministerului Muncii, dar și Ministerului Finanțelor și sper că răspunsul de la Ministerul Finanțelor să răspundă și la aceste 3 probleme.

În primul rând, o relaxare fiscală nu înseamnă o dublare a impozitului pe venituri la micro întreprinderi. Relaxare înseamnă un impozit mai mic, nu o dublare.

În al doilea rând, s-a realizat fără acordul partenerilor sociali sau nu? Fiindcă informațiile care există că în perioada aprobării actului normativ prin care s-a dublat impozitul la microîntreprinderi, de fapt, toate modificările fiscale, Consiliul Economic și Social nu funcționa din diverse motive.

În al treilea rând, dacă există sau nu o fundamentare temeinică asupra efectului dezvoltării microîntreprinderilor care sunt la ora actuală în număr de 400 de mii, la care lucrează circa 1.000.000 - 1.100.000 de salariați și va conduce această dublare a impozitului la micro întreprinderi la limitarea dezvoltării microîntreprinderilor viitoare mici întreprinderi, sau întreprinderi mici și mijlocii, și va produce, sau va avea consecințe negative în ce privește ocuparea forței de muncă prin creșterea șomajului. Așteptam un răspuns, cel puțin din partea Ministerului Muncii, că există sau nu astfel de fundamentare și cuantificate efectele negative. Rămân la poziția mea, va avea efecte negative asupra dezvoltării microîntreprinderilor și creșterii șomajului.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Răspunsul al interpelările doamnei deputat Minodora Cliveti, - Grupul parlamentar al PSD, și Petru Gabriel Vlase, Grupul parlamentar al PSD, se vor transmite în scris de către domnul secretar de stat Sebastian Bodu, Ministerul Finanțelor Publice.

Mai sunt de dat răspuns la două interpelări pentru domnul deputat Ioan Cindrea de la PSD, din partea aceluiași secretar de stat, de la Ministerul Finanțelor Publice pe care îl rog să ia cuvântul.

Da. Este prezent. Vă rog, luați cuvântul.

 
 

Domnul Sebastian Bodu:

Doamna președintă,

Domnule deputat,

În ceea ce privește majorarea impozitului pe dividende de la 5 la 10% vreau să vă reamintesc că acest lucru a fost decis în august 2004, deci actualul Guvern doar a menținut o prevedere adoptată de Guvernul anterior.

În ceea ce privește motivele pentru care s-a întâmplat acest lucru, țin să vă reamintesc că alte țări europene au impozite egale sau chiar mai mari de 10%: Cehia - 15%, Slovacia 15%, Bulgaria 10%, Ungaria 20%, Slovenia 25%.

În ceea ce privește răspunsul la cele 3 întrebări... deci relaxare, într-adevăr, a fost o relaxare prin cota de 16% și considerăm că efectele cotei de 16% depășesc cu mult efectele negative ale cotei de 3% pe impozitul pe dividende.

În ceea ce privește consultarea la nivelul Ministerului Finanțelor s-a făcut, există un grup de consultare cu partenerii sociali la nivelul ministerului, nu la nivelul Guvernului, nu știu dacă se află la nivelul Guvernului, dar la nivelul ministerului s-a făcut.

În ceea ce privește frânarea dezvoltării microîntreprinderilor, cred că acest lucru nu se întâmplă pentru că aceste microîntreprinderi vor continua să plătească 3% și dacă cumva au vreo problemă pot trece să fie impozitate pe sistemul de 16%. După cum știți, în orice caz, din 2007 aceste microîntreprinderi trebuie să dispară. Deci, nu credem că acest lucru este negativ.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Puteți să dați răspuns și la cealaltă interpelare.

 
 

Domnul Sebastian Bodu:

Au același răspuns.

 
 

Doamna Daniela Popa:

E în regulă.

Domnule deputat, dacă doriți să interveniți, vă rog.

 
 

Domnul Ioan Cindrea:

Le-aș lua pe rând. Cred că un răspuns pe care l-am solicitat în Parlament trebuia să vină cu o fundamentare nu cu "cred că... nu va afecta dezvoltarea micro întreprinderilor".

Întrebarea era foarte clară: dacă există o fundamentare. Este clar și vreau să-i spun domnului secretar de stat, din fundamentările efectuate de Grupul parlamentar al PSD, că toate microîntreprinderile care au rata profitului sub 19% vor fi afectate în medie cu 1500 de euro pe an, un impozit suplimentar la venituri prin dublarea impozitului la micro întreprinderi și are un efect asupra planului de afaceri conceput de aceste microîntreprinderi.

La cealaltă interpelare, legat de dublarea impozitului din dividende, are și nu este în beneficiul României ca acest impozit să crească, limitează piața de capital și interesul cetățenilor din România să devină acționari, să devină deținători de acțiuni pe piața de capital.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Doriți să interveniți, domnule secretar de stat? Poftiți.

 
 

Domnul Sebastian Bodu:

În ceea ce privește impozitul pe microîntreprinderi, la nivelul ministerului considerăm că aceste microîntreprinderi erau o sursă de evaziune fiscală legală, într-adevăr, și au posibilitatea să treacă pe 16%. Deci, ca să vă spun concret, și nu "cred că..."

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Cu aceasta s-a încheiat tronsonul ședinței noastre de astăzi referitor la răspunsuri la interpelări, ne-am încadrat și în timp.

Vă mulțumesc pentru prezență. Închidem ședința de astăzi. O seară bună.

 
 

Ședința s-a încheiat la ora 19,30.

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 31 mai 2020, 5:15
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro