Plen
Ședința Senatului din 6 decembrie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.166/14-12-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
10-10-2019 (comună)
08-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 06-12-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 6 decembrie 2004

19. Bilanțul activității Senatului în legislatura 2000 - 2004 prezentat de domnul Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului.  

Domnul Nicolae Văcăroiu:

................................................

Rog să se pregătească buletinele, lista și să-mi dați voie să spun câteva cuvinte în încheiere, stimați colegi. Sper să nu vă rețin mult.

(Domnul președinte Nicolae Văcăroiu se deplasează la tribună.)

Doamnelor și domnilor senatori,

Onorată asistență,

Iată-ne ajunși la sfârșitul mandatului încredințat de alegători la alegerile parlamentare din noiembrie 2000, încheind, astfel, cel de-al treilea mandat constituțional.

Pot afirma cu toată convingerea că, dincolo de divergențele firești dintre putere și opoziție, sau chiar în dinamica lor relațională, clasa politică românească și-a evaluat acțiunile în funcție de idealurile naționale. Ca urmare, tot ce a înfăptuit în legislatura 2000 - 2004 s-a desfășurat sub semnul competiției politice, dar și al consensului final, ceea ce a făcut posibil progresul în crearea cadrului legislativ impus de necesitatea reglementării unor domenii în conformitate cu noile realități, cu larga deschidere a țării noastre spre Europa.

Din ultimele evoluții ale procesului de integrare europeană rezultă cu claritate faptul că adoptarea actelor normative care asigură progresul în negocierile de aderare la Uniunea Europeană și deci un raport de țară favorabil, elaborat de Comisia Europeană, a reprezentat o prioritate absolută pentru Parlament. În acest scop, în perioada 2000 - 2004, au depus eforturi comune atât reprezentanții partidului de guvernământ, cât și partidele parlamentare din opoziție, pentru asigurarea unui proces legislativ fluid și eficient, care să permită respectarea termenelor de finalizare a măsurilor asumate în cadrul pregătirii României pentru aderarea la structurile euroatlantice.

O privire retrospectivă a activității legislative desfășurate de Senat, în acești patru ani, ne dă sentimentul unei datorii împlinite.

În legislatura 2000 - 2004, eforturile Senatului au fost axate pe continuarea clădirii structurii de rezistență a societății democratice și statului de drept, spre crearea unui sistem legislativ în acord cu legislația europeană, spre repunerea justiției în rolul ei de arbitru și de instanță supremă a dreptății și adevărului.

Prioritățile procesului legislativ din Senat le-au constituit dezbaterea și adoptarea proiectelor de lege aflate pe agenda de priorități a Guvernului, în concordanță cu programul de guvernare, program care a punctat strategia de dezvoltare a României.

Astfel, au fost dezbătute și adoptate în Senat, în acești patru ani, un număr de 2493 proiecte de lege și propuneri legislative.

Legislatura 2000 - 2004 și, în special, anul 2003, va rămâne, cu siguranță, în istoria Parlamentului, drept deosebit de importantă, deoarece în această perioadă am schimbat Constituția țării, adaptând-o la noile cerințe ale vieții contemporane și la noul statut al României.

Revizuirea Constituției a urmărit nu doar eliminarea unor imperfecțiuni existente în text, imperfecțiuni observate în practică, ci, în primul rând, a urmărit să permită integrarea României în structurile euroatlantice.

Revizuirea Constituției a însemnat și un exercițiu de democrație și de negociere politică, ea implicând o înțelegere între diferitele forțe politice reprezentate în Parlament. Noua Constituție reprezintă baza reformei sistemului judiciar, reglementând, în special, aspecte privind independența justiției.

În vederea democratizării justiției, ca parte integrantă a procesului de reabilitare și întărire a statului de drept în România, precum și ridicarea justiției române la nivel european, s-a adoptat Legea privind organizarea judiciară și Legea privind statutul magistraților.

Au fost adoptate o serie de legi importante pentru combaterea criminalității naționale și transnaționale organizate, parte a acquis-ului comunitar, menite să apere valori ale statului de drept și societății democratice, cum sunt viața și libertatea cetățenilor.

Soluționarea unor cauze de corupție a confirmat justețea măsurilor legislative dispuse după anul 2002, prin care a fost creat un parchet specializat pentru a efectua urmărirea penală, exclusiv în cauze de mare corupție.

Tot în cadrul reformei justiției trebuie să menționăm și adoptarea noului Cod penal, precum și adoptarea de către Senat a noului Cod civil.

Stimați colegi,

Un domeniu important de legiferare, în acești patru ani, l-a constituit politica financiară și monetară. Modificările legislației din actuala legislatură, în cadrul politicii fiscale, au avut în vedere reducerea gradului de fiscalitate, reașezarea sarcinii fiscale și a raportului dintre impozitele directe și indirecte, simplificarea sistemului de impozite și de colectare a acestora. Începând cu 1 ianuarie 2004, România are un Cod fiscal, care asigură un cadru fiscal modern și stabil.

O altă lege importantă, adoptată în acest domeniu, este Legea finanțelor publice, care conferă mai multă transparență în alocarea fondurilor publice, prin interzicerea reținerii și utilizării în sistemul extrabugetar a veniturilor bugetare. Totodată, legea prevede includerea în bugetul de stat a fondurilor speciale, asigurându-se, astfel, tendința de unificare a instrumentelor bugetare.

În domeniul politicilor bugetare, trebuie remarcat faptul că, începând cu anul 2000, în fiecare an, proiectul de buget a fost depus și adoptat de Parlament în termenul prevăzut de lege, permițând, astfel, derularea în condiții de normalitate și eficiență sporită a vieții economico-sociale din România.

Legislația privatizării a cunoscut modificări impuse prin adoptarea Legii privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării. Cadrul legislativ din domeniul privatizării a amplificat ritmul diminuării participației statului în economie și a condus la realizarea priorităților prevăzute în Programul de guvernare pe perioada 2000 - 2004.

Un domeniu care s-a bucurat de o dezvoltare rapidă, în această perioadă, l-a constituit cel al comunicațiilor și tehnologiei informației. În anul 2001 a fost adoptată Legea-cadru privind protecția naturii, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatică, lege ce s-a adăugat altor reglementări în domeniul gospodăririi apelor, al transpunerii în viață a principiilor ecologiei moderne.

Dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii reprezintă o pârghie hotărâtoare, stimați colegi, pentru dezvoltarea economiei de piață. Pentru stimularea și îmbunătățirea cadrului legislativ și administrativ, s-au emis acte normative prin care au fost înființate birourile unice de înregistrare, a fost adoptată Legea privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, prin care au fost definite și clasificate i.m.m-urile, prin includerea tuturor formelor de organizare juridică a întreprinderilor, precum și prin armonizarea cu o serie de recomandări referitoare la promovarea programelor de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii.

Stimați colegi, onorată asistență,

Pentru a pune în aplicare strategia națională pentru ocuparea forței de muncă pe perioada 2000 - 2004, legislația adoptată a asigurat o diversificare a măsurilor de stimulare a ocupării, organizării și desfășurării activităților de formare profesională a adulților. În acest sens, au fost adoptate acte normative care reglementează salarizarea personalului contractual și a funcționarilor publici.

În domeniul asigurărilor sociale a fost adoptată Legea privind pensiile ocupaționale și Legea privind fondurile de pensii administrate privat.

Legislația din domeniul asigurărilor sociale a fost completată prin adoptarea și aplicarea Legii privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, a Legii privind venitul minim garantat, a Legii privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, a Legii privind sistemul național de asistență socială.

În domeniul învățământului și cercetării științifice, preocupările noastre s-au concretizat în adoptarea unor legi cu caracter de noutate în domeniu, ca, spre exemplu, Legea burselor private.

De asemenea, amintim Legea cercetării științifice și dezvoltării tehnologice, Legea privind statutul personalului din cercetare-dezvoltare.

În actuala legislatură, a fost, totodată, finalizat procesul de legiferare în domeniul culturii și cultelor: patrimoniul cultural național, imobil, mobil și arheologic, muzee și colecții, cultură scrisă, biblioteci, audiovizual, dreptul de autor și cinematografie.

În scopul creării cadrului legislativ necesar organizării și funcționării sistemului de sănătate și de protecție a copilului, au fost adoptate o serie de acte legislative importante. Regimul juridic din domeniul protecției copilului a fost schimbat, prin adoptarea unui pachet legislativ care privește protecția și promovarea drepturilor copilului, regimul juridic al adopției, precum și organizarea și funcționarea Oficiului Român pentru Adopții.

Fără a avea pretenția prezentării unui bilanț amplu al activității noastre, pentru a marca, totuși, principalele domenii vizate de demersul nostru legislativ, v-am prezentat în anexă, pe care o va avea fiecare coleg senator și, bineînțeles, și presa, proiectele de lege adoptate, trecute prin Senat în această perioadă de patru ani.

Vă rog să-mi permiteți, stimați colegi, ca, în continuare, să constat existența unei abordări calitativ superioare a relației care a existat între Senat și Executiv. Astfel, prioritățile legislative ale Senatului le-au constituit dezbaterea și adoptarea proiectelor de lege aflate pe agenda de priorități a Guvernului, premisa integrării României în structurile euroatlantice. Una dintre aceste priorități o constituie construirea și consolidarea unui sistem democratic, care nu se poate realiza atâta timp cât supremația dreptului și economia de piață sunt puse în pericol de fenomene ce nu pot fi controlate eficient de instituțiile statului. Un astfel de fenomen îl constituie corupția, pentru combaterea căreia Guvernul și-a angajat răspunderea, după cum cunoașteți, pentru Legea privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

De-a lungul legislaturii 2000 - 2004, Senatul a acordat importanța cuvenită controlului parlamentar. Una din modalitățile controlului parlamentar este cea a întrebărilor și interpelărilor. Au fost, astfel, adresate Guvernului, pe parcursul acestor patru ani de activitate parlamentară, un număr de 718 întrebări și 896 interpelări.

Tot în cadrul controlului parlamentar, este de menționat și faptul că au fost depuse, în această legislatură, un număr de 15 moțiuni simple.

Actuala legislatură se remarcă printr-o creștere calitativă a activității desfășurate în cadrul plenului Senatului și, ca urmare, a modificărilor intervenite în cadrul procedurii legislative cuprinse în Regulamentul Senatului. Procedura adoptării legilor s-a scurtat considerabil, crescând, astfel, operativitatea, celeritatea și respectarea termenelor procedurale prevăzute în Constituție și în Regulament.

Stimați colegi,

Pe parcursul întregii legislaturi, Senatul și Biroul permanent au depus eforturi constante pentru asigurarea transparenței activității de legiferare, în beneficiul cetățenilor și al presei scrise și audiovizuale, în conformitate cu spiritul și litera Legii privind liberul acces la informațiile de interes public.

În acest sens, au fost luate măsuri de restructurare și reorganizare a Serviciului pentru presă, relații publice și imaginea Senatului și au fost alocate resurse umane și materiale pentru dotarea acestui serviciu, în vederea facilitării accesului presei scrise și audiovizuale la informațiile esențiale privind activitatea de legiferare.

Atenția conducerii Senatului s-a îndreptat și spre mijloacele moderne de comunicare, cu un pronunțat caracter de interactivitate. Informațiile furnizate, inclusiv imagini video și foto sunt disponibile pentru a fi preluate direct de către public, presă și alți utilizatori.

Pe parcursul legislaturii 2000 - 2004, activitățile de diplomație parlamentară ale Senatului au cunoscut o evoluție continuu ascendentă. Senatul și-a consolidat rolul de participant activ în sfera diplomației românești, amplificând spiritul parlamentar în promovarea orientărilor și priorităților strategice externe ale țării noastre.

Diplomația parlamentară a continuat să reprezinte un spațiu al consensului partidelor parlamentare, bazat pe înțelegerea și angajamentul ferm în favoarea intereselor naționale majore.

În intervalul 2001 - 2004, principalele obiective ale Senatului României în planul diplomației parlamentare au fost consolidarea dialogului politic parlamentar dintre România și Uniunea Europeană, prin dinamizarea și diversificarea schimburilor și cooperării cu Parlamentul European, dezvoltarea relațiilor bilaterale cu senatele, parlamentele țărilor membre ale Uniunii Europene, participarea consolidată în forurile și structurile de cooperare interparlamentară ale Uniunii Europene, precum și la dezbaterile privind obiectivele și formele optime de manifestare ale acestei cooperări, în contextul responsabilităților sporite ce revin parlamentelor, în noua structură instituțională a Europei extinse.

De asemenea, susținerea parlamentară s-a derulat prin intermediul activității de lobby parlamentar, a participării în cadrul Adunării parlamentare a N.A.T.O., O.S.C.E. și al altor organizații parlamentare.

Tot aici, putem include promovarea dimensiunii parlamentare a cooperării internaționale, desfășurate sub egida Națiunilor Unite; de asemenea, dezvoltarea proceselor parlamentare asociate, organizațiilor și structurilor de cooperare regionale și subregionale, urmărindu-se îndeosebi susținerea dimensiunii economice a acestei cooperări și consolidarea statutului României; dezvoltarea parteneriatului cu statele vecine, un al doilea obiectiv care a mers bine; de asemenea, stabilirea unor relații consolidate cu statele din regiune, de care ne leagă preocupări și interese comune; dezvoltarea relațiilor cu parlamentele țărilor din alte zone de interes, pornind de la necesitatea unei valorificări mai bune, prin prisma noului profil strategic al României, al legăturilor tradiționale existente în plan politic și economic.

În perioada legislaturii pe care o încheiem, au efectuat vizite în țara noastră delegații oficiale din 32 de țări, la nivelul conducerilor Camerelor superioare, din partea conducerii Senatului României, delegațiile oficiale au efectuat vizite în 17 țări.

Grupurile parlamentare de prietenie au participat în mod semnificativ la promovarea, dezvoltarea și diversificarea relațiilor parlamentare externe.

Doamnelor și domnilor senatori,

Onorată asistență,

Închei, cu regretul că v-am spus prea puțin din câte mi-aș fi dorit, prea puțin din ceea gândesc și simt despre activitatea noastră din acești patru ani.

Vă propun să cântărim cu sinceritate lucrurile bune sau mai puțin bune pe care le lăsăm în urma noastră.

Am lucrat împreună în această legislatură, într-un climat care poate fi, fără rezerve, considerat un climat de o reală colaboare, animat de spirit constructiv.

Dincolo de deosebirile de păreri și poziții sau poate tocmai datorită lor, am realizat o atmosferă de lucru prin care procesul legislativ și activitatea noastră, în ansamblul ei, nu au avut decât de câștigat.

Acestea sunt principalele motive pentru care doresc să adresez, acum, în numele Biroului permanent al Senatului, sincere mulțumiri tuturor colegelor și colegilor senatori.

Tuturor colegilor care nu au candidat pentru un nou mandat sau care nu au reușit în alegeri le aduc încă o dată mulțumiri pentru toată activitatea depusă în această legislatură, urându-le succes în acțiunile viitoare.

Doresc, de asemenea, să aduc mulțumiri tuturor serviciilor de specialitate ale Senatului, laboratoarele din spatele cortinei, serviciilor operative, administrative, a căror muncă plină de răspundere ne-a asigurat nouă, senatorilor, desfășurarea unei activități parlamentare de substanță.

În privința relației cu presa, bilanțul este pe ansamblu pozitiv, dar nu la nivelul pe care l-am fi dorit.

Vom transmite noului Senat ales atât experiența noastră pozitivă, cât mai ales neîmplinirile noastre în relația cu mass-media, pentru ca în acest domeniu să progresăm odată cu maturizarea vieții democratice.

Vreau însă, înainte de toate, să mulțumesc reprezentanților presei acreditați la Senat pentru colaborare și, de ce nu, pentru intransigența cu care au reflectat activitatea noastră.

Și pentru că ne aflăm la ultima ședință de plen, și pentru că am intrat în luna sfintelor sărbători de iarnă, vă doresc tuturor sărbători fericite, multă sănătate, un an nou bun și rodnic.

La mulți ani!

Vă mulțumesc. (aplauze)

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 14 octombrie 2019, 9:41
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro