Plen
Ședința Senatului din 6 decembrie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.166/14-12-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 06-12-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 6 decembrie 2004

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.  

Ședința începe la ora 15,35.

Lucrările sunt conduse de domnul senator Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului, asistat de domnii senatori Mihai Ungheanu și Antonie Iorgovan, secretari ai Senatului.

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, dați-mi voie să declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 6 decembrie 2004, practic, ultima ședință din actuala legislatură. O să vă spun, în final, câteva cuvinte despre această perioadă de 4 ani, când pot spune, fără să greșesc, că am lucrat bine, am colaborat bine și sunt convins că și viitorul Senat va avea ce învăța de la noi în ceea ce privește colaborarea și preocuparea pentru a scoate legi bune pentru țară.

Dați-mi voie să transmit în numele meu, al Biroului permanent urările de sănătate, de bucurii, reușite în activitatea profesională tuturor celor care astăzi, de Sfântul Nicolae, își serbează ziua de nume. Să le spunem: "La mulți ani!" (Aplauze)

Vă rog, dacă vizavi de ordinea de zi aveți obiecțiuni, observații? Nu sunt.

Înainte de a supune aprobării dumneavoastră ordinea de zi, permiteți-mi să anunț că din totalul de 139 de senatori și-au anunțat prezența 110 colegi senatori. Avem 4 colegi absenți motivați, unul e în concediu medical, din păcate.

Lucrările vor fi conduse de subsemnatul, în calitate de președinte al Senatului, ajutat de cei doi colegi, domnul Mihai Ungheanu și domnul Antonie Iorgovan, secretari ai Senatului.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Vă rog să votați.

Ordinea de zi este aprobată de plenul Senatului cu 92 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, nici o abținere.

Vă mulțumesc.

Programul de lucru este cel obișnuit, fără întrebări - interpelări.

Vom avea declarații politice, cu rugămintea să fie foarte scurte pentru a ne încadra în timp.

Avem și o agendă bogată de proiecte de lege, pe care le vom supune aprobării dumneavoastră, și, în final, avem votul secret, pe buletine, pentru cei 2 reprezentanți ai societății civile - candidează însă 4 - care vor face parte, după votul nostru, din Consiliul Superior al Magistraturii.

Dacă aveți obiecțiuni la acest program de lucru? Nu sunt obiecțiuni. Îl supun votului dumneavoastră "

Vă rog să votați.

Program de lucru aprobat de plenul Senatului cu 89 voturi pentru, 2 voturi împotrivă și o abținere.

 
Declarații politice rostite de domnii senatori :  

Intrăm în ordinea de zi - declarații politice.

  Triță Făniță - cuvânt de rămas bun la sfârșitul mandatului de senator. Realizări și neîmpliniri.

Dau cuvântul domnului senator Triță Făniță. Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Triță Făniță:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Consider că este obligația mea, acum, la sfârșit de mandat, să vă împărtășesc câteva gânduri.

În urmă cu 8 ani, când m-am decis să intru în politică, am făcut-o, în primul rând, cu voința de a contribui la redresarea agriculturii românești, de care se leagă întreaga mea viață. Acum, când încerc să fac un bilanț al celor două legislaturi în care am fost senator, trăiesc atât un sentiment de satisfacție, cât și unul de amărăciune. Am satisfacția că m-am bătut pentru cauza în numele căreia am devenit membru al Parlamentului României și am obținut, prin unele măsuri legislative și nu numai pe care le-am inițiat, deblocarea multor situații, dar am și o foarte mare amărăciune că problemele de fond nu s-au rezolvat, iar în unele cazuri s-au agravat. Am trăit multe momente de deziluzie, când liderul partidului PD, pe listele căruia am devenit senator în 1996, nu numai că nu m-a sprijinit în demersurile mele, în calitatea de președinte al Comisiei pentru agricultură, ci mi-a pus piedici dintre cele mai grave. Este vorba de Legea privind privatizarea IAS-urilor. În același timp, fostul ministru al agriculturii, electromecanicul Mureșan, groparul întregii agriculturi, a inițiat o lege proprie, care avea să devasteze fostele IAS-uri, și cu ajutorul fostului prim-ministru, colegul lui de partid Radu Vasile, a transformat acest proiect de lege , neavenit , în ordonanță de urgență cu aplicare imediată. Electromecanicul a și început devastarea IAS-urilor - el și clica lui - deși, după cum știm cu toții, acest sector de stat din agricultura României producea 30 până la 50 % din produsele necesare consumului țării. În prezent, cu mici, foarte mici excepții, unele foste IAS-uri au intrat pe mâini bune, dar restul sunt în paragină, terenurile sunt nelucrate, iar zootehnia distrusă complet. Au ajuns în aceeași situație cu a fostelor SMA-uri, fostelor AGROMEC-uri, adică jefuite. Electromecanicul, așa cum se știe, este în cercetare penală pentru toate afacerile făcute în defavoarea țării. Acesta a fost motivul pentru care, de la această tribună, am declarat atunci că mă alătur colegilor din PDSR, care au dovedit înțelegerea corespunzătoare necesității de a mai ameliora marile dureri ale agriculturii și ale agricultorilor.

Reamintesc aceste fapte, deoarece am convingerea că putem învăța cu toții din propriile greșeli, iar pentru a învăța trebuie să spunem lucrurilor pe nume, să ne recunoaștem limitele și neputințele și să încercăm să reparăm ceea ce poate fi reparat. Din păcate, s-a stricat atât de mult în agricultură, inclusiv în legislatura pe care o încheiem acum, încât vor fi necesare eforturi considerabile pentru a îmbunătăți cât de cât situația.

Cum știți, tot de la această tribună, înainte de alegerile preliminare din partid , la 16 august, am declarat că nu voi mai candida pentru un nou mandat de senator. Unii au răsuflat ușurați că au scăpat de un parlamentar care i-a criticat sever și le-a dezvăluit adevărata față, altora le-a părut rău. Mulți dintre alegătorii mei atât din județul Olt, cât și din județul Buzău, și-au exprimat regretul că nu le voi mai putea reprezenta interesele în Parlamentul României. Aceleași sentimente mi-au fost împărtășite și de cetățenii din alte zone ale țării.

Eu cred că în politică și în alte domenii ale vieții politice este foarte important momentul în care te decizi să te retragi. În cazul meu vă asigur pe dumneavoastră, îi asigur pe concetățenii mei, că voi continua să apăr și să slujesc cauza agriculturii, care este cu adevărat o cauză națională.

Nu vreau să spun vorbe mari, nu este felul meu. Mă despart de dumneavoastră, colegi senatori, de cei aleși la 28 noiembrie, cât și de cei nealeși, cu sentimentul că s-a rupt ceva din mine. Ne-au legat multe și atunci când am pledat pentru cauze opuse cei mai mulți am făcut-o cu decență, în mod civilizat, cu respect față de părerile altuia. Este spiritul care, în calitate de cetățean, doresc să domine noul Senat, noul Parlament în întregul lui.

În ceea ce mă privește, nu am depus armele. Voi activa în structurile partidului meu, Partidul Social Democrat, tot pentru cauza redresării agriculturii. O voi face până la capătul vieții. Știu că ne așteaptă noi și mari încercări. De aceea, despărțindu-mă de dumneavoastră la încheierea mandatului, doresc să mai spun doar atât: "Doamne, ocrotește-i pe români"!

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
  Gheorghe Buzatu - cuvânt de rămas bun la sfârșit de mandat parlamentar și unele neîmpliniri ale legislaturii 2000 - 2004.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dau cuvântul domnului senator Gheorghe Buzatu.

   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Eu mi-am pregătit un text de vreo 15 pagini, nu știu dacă este cazul...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Cu condiția să le citiți rar.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Voi citi rar. Vă mulțumesc foarte mult. În cazul acesta, voi prezenta textul cel mai scurt, angajându-mă că de data aceasta nu voi vorbi despre cenzură, despre proiecte de lege care au fost amânate, despre stalinism, despre Insula Șerpilor, despre Bîstroe, despre Tratatul româno-rus. Voi fi foarte scurt. Este de datoria mea să felicit pe unii dintre colegii noștri care vor merge mai departe și, în același timp, vreau să spun că am ținut tot timpul acestor 4 ani cont de un coleg de-al meu din PRM care nu mai este aici. De fiecare dată de câte ori a fost cazul mi-am impus să tac. Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze)

 
  Mircea Ionescu Quintus - cuvânt de rămas bun la sfârșitul mandatului de senator.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit la microfon pe domnul președinte Mircea Ionescu-Quintus.

   

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate și stimați colegi,

Eu nu am venit aici să tac, dar nici nu am venit să vă rețin mai mult decât este nevoie. Nu am de gând să încerc să fac bilanțul celor încercate, celor izbutite și celor neizbutite de-a lungul a 15 ani de strădanii parlamentare.

Francezii au o expresie foarte potrivită acestui moment. "A pleca însemnă a muri puțin". Chiar la vârsta mea vă mărturisesc că nu am de gând să fac acest lucru și, de aceea, eu nu voi pleca din Senat. Voi rămâne undeva în preajma lui și când îmi va fi dor am să mă învârt, așa, pe străzile astea pe care le cunosc de acum atât de bine, să mă opresc puțin în fața acelui balcon atât de istoric. Pentru mine aici rămâne Senatul, domnule Triță Făniță.

Și, pentru că am vorbit de dor, vreau să vă spun că pe vremea când eram foarte tânăr - a fost și o vreme când am fost foarte tânăr - și foarte îndrăgostit am scris una din romanțele care se cântă după atâtea zeci de ani: "Mi-e dor"! Și care începea cu versurile: " Mi-e dor de ochii tăi frumoși / Sclipitori ca soarele de mai"! Când mă voi învârti în jurul Senatului probabil că am să șoptesc această romanță "Mi-e dor", dar schimbându-i prima strofă. "Mi-e dor de cvorumul legal / Și de apelul nominal / Mi-e dor de primul meu mandat / Și de colegii din Senat". (Aplauze)

Dacă viitoarea conducere a Senatului îmi va permite să pătrund din când în când în acest suprem for al țării noastre, am să o fac cu plăcere și cu nostalgie. Până atunci, vreau să vă urez dumneavoastră, colegilor mei de astăzi și de mâine, celor de astăzi să vă întoarceți, așa cum mă întorc și eu, în viețile noastre adevărate și să încercăm să ne facem datoria și acolo mai departe. Celor de mâine, celor care se vor alătura celor de astăzi, să fie mai vrednici decât noi, să fie mai pricepuți, dar să fie cel puțin atât de buni români cum am fost noi.

Vă mulțumesc. Aplauze)

 
  Szabo Karoly Ferenc - asigurările de răspundere civilă auto.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dau cuvântul domnului senator Szabo Karoly.

   

Domnul Szabo Karoly Ferenc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

O știre de presă care a apărut în edițiile chiar din Ziua națională ne face, pe unii cel puțin, pe mine în orice caz, să reflectăm și la anumite elemente caracterizate prin genericul "Realitatea cotidiană" atunci când, sub presiunea alegerilor și respectiv sub atmosfera festivă de 1 Decembrie, anumite decizii care se iau pe buzunarul contribuabilului ar trebui să ne facă să reflectăm la ele și, de la această tribună de la care îi reprezentăm pe contribuabili și avem anumite îndatoriri față de dânșii, să nu le lăsăm să treacă neobservate.

Aș citi numai titlul : "Asigurările RCA - deci de răspundere civilă auto - se scumpesc cu 35% de la 1 ianuarie 2005". Iată o știre care mă duce cu gândul că aici n-avem Constituție, n-am avea, că aici nu ar funcționa principiul economiei de piață, iarăși stipulat prin Constituție și că anumite, mai mult sau mai puțin întreprinderi care nu sunt deloc ancorate în ceea ce se cheamă economia de piață și nu au deprinderea de a urma regulile dintr-un stat de drept, fără nici un temei și fără nici o justificare, bagă adânc mâna în buzunarul cetățeanului.

Nimic nu justifică această mărire abuzivă a prețului unor prestații atunci când nu urmează o liberalizare și o clasificare, să-i spunem o up-gradare, ca să folosesc o expresie care ar trebui sancționată în opinia unui coleg al nostru, nu a domniei sale, ci a unei legi promovate, și anume nu este valabilă în străinătate această poliță de asigurare de răspundere civilă auto, dar este mai scumpă cu 35% pentru că cineva așa dorește.

S-ar crede că este o competiție în piața asigurărilor, dar iată că nu este și faptul că acest lucru poate trece aproape neobservat, nesancționat este de natură să mă facă pe mine și sper că și pe domniile voastre să pună piciorul în prag la o astfel de ilegalitate.

Protecția consumatorilor care are, iată, și un oficiu național, va spune iarăși - așa cum a spus-o într-o scrisoare care mi-a fost adresată în urma unei declarații pe această temă, în urmă cu câteva luni, cu șapte luni, mai precis - că nu intră în atribuțiile sale ca și cum aici nu am avea de-a face cu consumatori și cu nevoia supremă și constituțională de a-i proteja față de abuzul celor care spun că sunt în economia de piață.

Eu am considerat necesar ca și în această ultimă zi care ar putea fi și chiar este puțin diferită de celelalte care au fost în legislatura trecută, să nu trecem niciodată peste astfel de evenimente și aștept neapărat o reacție a autorității în drept. Avem o Comisie de Supraveghere a Asigurărilor, dar nu știu dacă... Aceasta poate este un sindicat al business-ului din asigurare, iar nu o Comisie de supraveghere a asigurărilor, sindicat în sensul acela al deceniului patru din secolul XX în care sindicatul din lumea interlopă, că nu pot să calific altfel acest lucru, decât că este o hoție clasică, să facă bine să vină cu justificare... nu cu justificare, să facă bine să îndrepte această situație sau să mergem până la a echivala polița de răspundere civilă auto valabilă la intern cu cartea verde pe care o cunoaște toată lumea. Dar nu este vorba de așa ceva, ci pur și simplu de un jaf în dauna celor care se pare că nu au nici un fel de mijloc de apărare. Eu sper că noi suntem un mijloc de apărare și vom continua să fim.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
  Adrian Păunescu - Bilanțul  legislaturii.

Dau cuvântul domnului senator Adrian Păunescu.

   

Domnul Adrian Păunescu:

N-aș fi vrut, domnule președinte și domnilor colegi, să insist foarte mult asupra unor lucruri care fac îndeobște substanța dialogurilor noastre, dar ceea ce a spus aici domnul coleg are o semnificație profundă și cred că nu avem dreptul să tăcem asupra acestor evenimente care, venite în momente de mare tensiune și în care se schimbă gărzile, sunt menite - cum spunea domnul coleg -, sunt menite să facă rău și să sărăcească și mai mult populația. Așadar, precizez că punctul meu de vedere este absolut identic cu al acestui senator, cu care am polemizat mereu, dar nu în situația în care apare o cauză pentru care merită să luptăm împreună.

Eu n-am să insist asupra numeroaselor probleme ale acestor zile. Am să consider evenimentul de azi, despărțirea noastră, ca pe un fapt în sine, care merită o atenție specială.

Este momentul să ne facem toate socotelile, să ne aducem aminte toate izbânzile și toate eșecurile, să ne cerem iertare de la cei pe care i-am nedreptățit în focul polemicii de fiecare săptămână și, mai presus de orice, să ne cerem iertare de la poporul nostru căruia nu i-am găsit încă, din păcate, calea spre fericire. Suferința este mult prea mare și nu ne-a fost cu putință să rezolvăm ceea ce acești ani au acumulat la capitolul suferință.

Dar acum este și un moment de mare tristețe pentru despărțirea de unii colegi, personalități remarcabile ale vieții spirituale românești. Mie nu-mi vine, de exemplu, să cred că profesorul Gheorghe Buzatu, care este un eminent dascăl și un militant pentru cauza națională, nu va mai fi, nu va mai veni la acest microfon, așa cum - sigur - m-a umplut de emoție ideea că ne despărțim în acest Senat de marele om care este și rămâne domnul Mircea Ionescu-Quintus.

Ei sunt mulți, oamenii aceștia, poate mai mulți decât se cuvenea și tuturor le transmit gândurile mele bune și prețuirea mea profundă.

Am scris câteva versuri pentru această despărțire și ele m-au făcut să insist să nu plecăm unii de lângă alții ca de la o casă oarbă:

"Ne potopește vârsta și viscolele vin. / Acum, ce ni se întâmplă a devenit destin. / E cea din urmă oară când ne privim în ochi. / Urmează despărțirea, cu tristul ei deochi. / Vor bate alte gonguri pe scenele de-aici / Cu alte anotimpuri vom fi mereu complici / Ne întoarcem triști și simpli / C-un sentiment curat / În țara pentru care credință am jurat. / E ora despărțirii și-a marilor tăceri / Că va urma, de mâine, aproape numai ieri / Ne doare despărțirea și o privim duios / Și ne străbatem vârsta de sus și până jos / Ne potopește timpul / Ne doare tot ce-i rău / Și fiecare pleacă tăcut la locul său / Ne întreabă una - alta vifornița din drum / Și umbrele cu care ne întâlnim acum / De-aici, din prima bancă spre banca de final, / Ne-a adunat la fapte același ideal / În patru ani fantastici, oricum ne-am fost colegi / Gladiatori polemici și făcători de legi / Să ne rostim adio ? Probabil e prea mult, / Să știm să-nfrângem răul și corul lui ocult. / Să ne păstrăm credința la bine și la greu / Așa să ne ajute în toate Dumnezeu!" (Aplauze puternice.)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc domnului senator Adrian Păunescu.

 
  George Mihail Pruteanu - sfârșit de mandat parlamentar.

Dau cuvântul domnului senator Pruteanu.

   

Domnul George Pruteanu:

Domnule președinte,

Stimate colege, stimați colegi,

Nu vreau să am un ton dramatic sau tragic pentru că, vorba lui Maiorescu care ironiza niște texte ale vremii, "Elvirița absentează, nu-i viață pe Pământ". Nici unul dintre cei care părăsim Senatul nu suntem acea "Elviriță" fără de care să nu mai fie viață pe Pământ.

Nu vreau să cad însă nici în extrema cealaltă, să pozez că sunt zglobiu și bine dispus. Nu am motive să fiu bine dispus. Firește că mă îneacă, mă năpădește un puternic sentiment de mâhnire, în primul rând, pentru că am sentimentul că alegerile nu au fost întru-totul cinstite, în măsură de multe procente ele nu au fost cinstite, dar nu voi insista pe acest subiect pentru că este doar un cuvânt de rămas bun și n-am nici firea - mă cunoașteți unii dintre dumneavoastră - să plec trântind ușa. Nu vreau să fac asta, ci vreau să spun că, în modul cel mai franc, cu unii dintre dumneavoastră, atât cât este normal și omenește, fără vorbă mare, m-am simțit extrem de bine și pe planul moral, și pe planul intelectual, oameni cu care - cum spuneam - puteam avea acel comerț intelectual, acel flux al ideilor. Unii sunt în acest prezidiu, alții sunt în această sală.

N-am să rostesc decât un singur nume și nu va fi un coleg de partid, ca această cuvântare, această alocuțiune rapidă și improvizată să nu aibă nimic partinic sau politic. Este un om care lipsește din această sală, cu care sunt bucuros că am fost 8 ani de zile coleg. Numele său este al unui intelectual strălucit al României de astăzi. Este vorba de Alexandru Paleologu. Îmi pare rău că sănătatea nu i-a permis să fie aici, dar oricând voi fi bucuros să-mi amintesc de lungile discuții cu el. Firește că mai sunt și alții.

Vreau să pomenesc, cu această ocazie de despărțire care, încă o dată, nu este o tragedie, nici nu o privesc ca atare. Am spus la o televiziune și merită să spun și aici, exista un cântecel, l-am folosit odată, într-o campanie, cu versurile "Sfârșitul nu este aici". Categoric, stimați colegi din partid și stimați colegi din Senat care veți mai fi sau care sunteți, sfârșitul nu este aici. Suntem într-o etapă, într-o etapă tulbure și murdară, dar, din nou, îmi reprim cuvintele și nu vreau să o iau pe o pantă politică, deși momentul este al declarațiilor politice.

Vreau să spun că am colaborat, în acești 8 ani, cu oamenii din personalul secund, nu cei care suntem în această sală, extraordinar de bine și ar fi o nerușinare din partea mea dacă n-aș spune aici numele șefei de cabinet, doamna Ana Preda, care multă vreme mi-a fost șefă de cabinet ca președinte al Comisiei pentru învățământ, știință și tineret și cu care colaboram excepțional, o femeie destoinică, un funcționar destoinic. La fel expertul Afrodita Pădureanu și - să nu zâmbiți - șoferul meu, Petre Stoian, care, de foarte multe ori, mi-a fost și secretar, și șef de cabinet în chestiuni în care se descurca cu o inteligență deosebită.

Privesc și în stânga, și în mijloc, și în dreapta, repet, sunt 10-15 persoane a căror prezență o voi regreta. Această instituție, am pus în ea suflet, pasiune, bună credință, energie intelectuală. Citez și eu, împreună cu spiritualul, venerabilul, respectatul Mircea Ionescu-Quintus, n-am talentul său la poantă, nu am stilul plin de încărcături echivoce, subtile ale profesorului Buzatu, nu am nici patetismul poetic al lui Adrian Păunescu, dar nu pot să nu spun că m-am gândit și eu la acele versuri ale poetului francez care a rămas, printr-un singur sonet, în istoria literaturii, Edmond de Harcourt, atât de frumos traduse în românește de Arghezi, "Cu fiece plecare, murim câte puțin / Te simți mai singuratec, mai străin."

Stimate colege și stimați colegi, doresc succes Senatului acesta, fie el și constituit în mod dubios, durabilitate cât îi va da Dumnezeu și evoluția politică, dumneavoastră, fiecăruia, succese și să ne vedem cu bine.

Sfârșitul nu e aici. (Aplauze.)

 
  Nicolae Vlad Popa - activitatea parlamentară a opoziției în legislatura 2000-2004.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ultima luare de cuvânt, domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Stimate colege și stimați colegi, fiind vorba de ultima declarație politică din Legislatura 2000-2004, voi încerca să vă transmit câteva gânduri neconvenționale despre activitatea noastră, în calitate de parlamentari care s-au aflat pe băncile opoziției.

În primul rând, cu câteva excepții pe care prefer să le uit, în general, am avut relații normale, de colegialitate și respect cu ceilalți senatori și cu celelalte grupuri parlamentare.

Din păcate, nu pot să fac aceleași constatări în ceea ce privește respectul cuvenit în relațiile așa-zis profesionale, la nivelul unor comisii și în desfășurarea procesului legislativ.

Nu doresc să generalizez deoarece au existat și senatori care au acceptat punctele noastre de vedere, dar, în mare parte, intențiile noastre s-au lovit de mașina de vot a puterii. În momentul în care exista o decizie politică la nivelul P.S.D.-ului, nimic nu mai putea modifica textul legii sau al ordonanței, chiar dacă ar fi existat motive corespunzătoare. Aici, aș putea aminti noua Lege a Curții de Conturi, care, trecând peste Constituție, a întrerupt mandatul consilierilor financiari, făcând posibil controlul politic asupra acestora.

Au fost multe momente în care ni s-a pus "pumnul în gură", expresia "ciocu' mic" aparținând fostului secretar general al Guvernului, intrând deja în legendă.

Vestitele ordonanțe prin care Regia Protocolul de Stat și-a satisfăcut clienții politici, prin vânzarea de terenuri și imobile, "creșterea" patrimoniului acestei regii prin înghițirea Regiei "Locato", "Horticolei"-S.A., împreună cu pădurea Scroviștea și o mare parte din averea "Neptun"-Olimp; ordonanțele de iertare de datorii imense au reprezentat exemple edificatoare ale unui vot politic, care a acoperit încălcarea legii prin altă lege, transferând responsabilitatea de la Guvern asupra Parlamentului.

De fapt, aș putea scrie o lucrare despre modul abuziv în care Guvernul P.S.D. a disprețuit puterea legislativă, care a fost folosită doar ca paravan pentru anumite decizii delicate.

Reamintesc sutele de ordonanțe care nu aveau nici o legătură cu reala urgență, ci doar trebuia să intre în vigoare, Guvernul preluând, în acest caz, rolul Legislativului.

Vă reamintesc, totodată, modul în care Guvernul și-a asumat răspunderea asupra câtorva zeci de legi, care, ulterior, au fost modificate și paramodificate datorită faptului că au ocolit controlul Legislativului.

Nu pot trece peste faptul că inițiative legislative ale opoziției au fost tratate de sus, având o procedură formală de respingere, cu câteva mici excepții.

O mare insatisfacție mi-a produs-o respingerea inițiativei privind Legea turismului, reglementare aflată și în calendarul legislativ al P.S.D.-ului încă din anul 2003, și care nu a ieșit nici până astăzi, dar care mi-a fost respinsă cu motivația că Guvernul a avut pe masa de lucru o lege similară, pe care, nici până astăzi, nu a introdus-o în procesul legislativ.

Nu putem să nu menționăm și unele încălcări ale Regulamentului Senatului, care au făcut ca un grup parlamentar să fie desființat în timpul unei sesiuni și, ulterior, refăcut doar după ce Curtea Constituțională ne-a dat dreptate. (Rumoare în sală.)

Chiar dacă unii miniștri au tratat cu anume considerație obligația de a ne răspunde la întrebări și interpelări, o mare parte din membrii Guvernului, dar, mai ales, primul ministru, au manifestat nepăsare, formalism și superficialitate în răspunsurile date senatorilor opoziției.

Moțiunile noastre au fost tratate cu aroganța caracteristică guvernanților P.S.D. și expediate urgent, după dezbateri superficiale. Cel mai edificator exemplu este acela că primul ministru nu a fost prezent în sediul Senatului decât o singură dată, și atunci doar pentru scurt timp, la discutarea unei moțiuni a opoziției în anul 2001. De atunci, domnia sa ne-a scris doar scrisori în care ne critica, cu un aer de superioritate, și ne reproșa că nu facem destul, că nu facem repede, că nu facem bine.

Sigur că au fost și lucruri pozitive, pe care, cu siguranță, domnul președinte Nicolae Văcăroiu le va elogia, dar noi trebuie să învățăm din greșeli și să dorim să nu mai repetăm, pentru că această instituție are o importanță maximă. Legile sale trebuie să aducă, într-adevăr, o contribuție la îmbunătățirea stării națiunii.

Aduc, pe această cale, mulțumirile noastre colegilor care își încheie activitatea în această legislatură și felicităm pe cei care ne vor fi colegi în viitor.

Vreau să vă declar, cu toată sinceritatea, că sunt mândru de a fi liberal și că am fost ales, din nou, de un electorat bine informat, în mare parte tânăr, preponderent din mediul urban. Aceștia sunt cei care pot aduce României progresul și prosperitatea.

Permiteți-mi, vă rog, să închei cu formula, care definește perfect perenitatea instituțională: Acest Senat a murit. Trăiască Senatul nou ales!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Senatul nu moare niciodată, domnul senator Popa. Și nici instituția nu moare niciodată.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Păi, nu...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Popa nu se dezmite niciodată.

Dați-mi voie să încheiem aici, în această formulă triumfală a discursului domnului senator Popa, declarațiile politice.

 
Nota privind proiectele de lege pentru care termenul de 30 de zile prevăzut de art.115 alin.5 din Constituție s-a împlinit și care se consideră adoptate, urmând a fi trimise la Camera Deputaților :  

Înainte de a trece la dezbaterea proiectelor de lege din ordinea de zi, vă aduc la cunoștință o Notă privind proiecte de lege pentru care termenul de 30 de zile prevăzut de art.115 alin.5 din Constituție s-a împlinit și care se consideră adoptate, urmând a fi trimise la Camera Deputaților:

  • Propunere legislativă privind organizarea și funcționarea institutelor de teorie politică și educație democrată L503/2004;
  • Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 64/2004 pentru completarea art.3 din Decretul-Lege nr.126/1990 privind unele măsuri referitoare la Biserica Română Unită cu Roma (greco-catolică) L547/2004.
Dezbaterea și adoptarea proiectelor de Lege privind înființarea Universității Mihail Kogălniceanu din municipiul Iași, județul Iași, Universității Mihai Eminescu din municipiul Timișoara, județul Timiș, Universității Dimitrie Cantemir  din municipiul Târgu-Mureș, județul Mureș, Universității Artifex din municipiul București și Universității Athenaeum din municipiul București.  

Trecem la proiecte de lege.

Proiectul de Lege privind înființarea Universității "Mihail Kogălniceanu" din municipiul Iași, județul Iași.

Vă ascultăm, domnule secretar de stat. Vă rog, foarte pe scurt, în sinteză, toată lumea are în față raportul, documentele. Vă rog.

   

Domnul Radu Damian - secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării:

Domnule președinte, stimate doamne și stimați domni senatori.

Îmi revine dificila misiune de a reitera niște elemente, pe care, acum o săptămână, le-am prezentat, referitor la modul în care Guvernul a promovat și a susținut înființarea unor instituții de învățământ superior acreditate, care îndeplinesc standardele pe care Consiliul Național de Evaluare și Acreditare Academică le-a stabilit, după o procedură de control care a implicat atât ministerul, cât și Consiliul Național de Evaluare și Acreditare Academică.

Universitatea "Mihail Kogălniceanu" din municipiul Iași, iată că are o lege de înființare, pe care Guvernul a aprobat-o și v-o propune spre dezbatere și aprobare.

Considerații asemănătoare se pot face și pentru celelalte universități, care sunt pe ordinea de zi, fiind legi proprii de înființare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Rog să prezentați raportul Comisiei pentru învățământ, știință și tineret.

 
   

Domnul Ioan Nicolaescu:

Permiteți-mi să merg pe aceeași linie, pe care domnul secretar de stat Radu Damian a prezentat-o. Comisia pentru învățământ, știință și tineret avizează favorabil și supune dezbaterii plenului Senatului, fără amendamente, în varianta trimisă de la Guvern, raportul pentru cele 5 universități prezentate aici, în fața noastră.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Vă rog, dezbateri generale, luări de cuvânt.

Domnul profesor Gheorghe Buzatu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Săptămâna trecută, am avut o intervenție la celelalte proiecte de lege, iar acum nu fac decât să continui, felicitând pe inițiator pentru promovarea acestor proiecte privind opera de constituire, de organizare a unor noi universități.

De data aceasta, vorbesc pentru toate cele 5 universități care sunt menționate, cu un plus pentru Universitatea "Mihail Kogălniceanu" din Iași, pentru că, fiind ieșean, este normal să mă refer la această universitate.

Imediat după evenimentele din 1989, la Iași au apărut mai multe universități, a fost, practic, o pletură de universități, erau vreo 10-12. Două, însă, s-au remarcat, s-au impus și au triumfat - văd - peste timp: Universitatea "Petre Andrei" și Universitatea "Mihail Kogălniceanu". În ambele cazuri, a fost vorba de o conducere deosebită, de cadre didactice pe măsură, în cazul în speță, la Universitatea "Mihail Kogălniceanu" discutată astăzi, a fost vorba de străduința cu totul remarcabilă a doamnei profesoare Genoveva Vrabie.

Sincere felicitări, încă o dată, și să dea Dumnezeu să fie bine, și pentru studenții care vor termina, și pentru profesorii care vor avea condiții deosebite de lucru!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Se pare că nu mai sunt luări de cuvânt.

Nu avem amendamente. Supun la vot atât raportul, cât și proiectul de Lege privind înființarea Universității "Mihail Kogălniceanu" din Iași.

Vă rog să votați, stimate colege și stimați colegi.

S-a aprobat cu 104 voturi pentru, nici un vot împotrivă și nici o abținere. Felicitări.

Trecem la proiectul de Lege privind înființarea Universității "Mihai Eminescu" din municipiul Timișoara, județul Timiș.

Vă rog, aceeași argumentație.

Comisia.

 
   

Domnul Ioan Nicolaescu:

Același lucru, l-am spus și mai înainte, raport favorabil.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dezbateri, luări de cuvânt.

Domnul președinte Mircea Ionescu-Quintus, vă rog.

 
   

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Mulțumesc, domnule președinte.

Votul anterior ar fi trebuit să mă scutească de această intervenție, dar, fiind vorba de o universitate care poartă numele lui Mihai Eminescu, trebuie să spun că, dacă din punct de vedere economic, dacă din punct de vedere social, dacă din punct de vedere politic, încă nu ne aliniem suficient la cerințele europene, din punctul de vedere al culturii noastre suntem mult, mult peste foarte multe din țările care fac parte din această uniune, și înființarea unor noi universități, chiar aceasta care poartă numele lui Mihai Eminescu, este un prilej să ne bucurăm și să fim mai siguri de drumul nostru spre Europa.

Evident, vom vota - și, sper, tot în unanimitate - și acest proiect de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Supun votului dumneavoastră raportul, care este favorabil, fără amendamente, și proiectul de Lege privind înființarea Universității "Mihai Eminescu" din municipiul Timișoara.

Vă rog să votați.

Cu 100 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, o singură abținere, a fost aprobat și proiectul de lege, și raportul.

Trecem la proiectul de Lege privind înființarea Universității "Dimitrie Cantemir" din municipiul Târgu-Mureș, județul Mureș.

Vă rog, comisia, raportul.

 
   

Domnul Ioan Nicolaescu:

Raport favorabil pentru Universitatea "Dimitrie Cantemir" din municipiul Târgu-Mureș.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Sunt luări de cuvânt?

Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de Lege privind înființarea Universității "Dimitrie Cantemir" din municipiul Târgu-Mureș.

Vă rog să votați.

Au fost aprobate cu 92 de voturi pentru, un vot împotrivă și 3 abțineri.

Proiect de Lege privind înființarea Universității "Artifex" din municipiul București.

Vă rog, raportul comisiei.

 
   

Domnul Ioan Nicolaescu:

Raport favorabil din partea comisiei și pentru această universitate.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Sunt intervenții, luări de cuvânt?

Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de Lege privind înființarea Universității "Artifex" din municipiul București.

Vă rog să votați.

Raportul și proiectul de lege au fost adoptate cu 95 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 2 abțineri.

Trecem la proiectul de Lege privind înființarea Universității "Athenaeum" din municipiul București.

Vă rog, raportul.

 
   

Domnul Ioan Nicolaescu:

Raport favorabil și pentru Universitatea "Athenaeum" din București.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Sunt luări de cuvânt?

Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege. Vă

rog să votați.

Raportul și proiectul de lege au fost adoptate cu 99 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru aderarea la Convenția internațională din 2001 privind controlul sistemelor antivegetative dăunătoare utilizate la nave, adoptată la Conferința Organizației Maritime Internaționale, la Londra, la 5 octombrie 2001.  

Trecem la proiectul de Lege pentru aderarea la Convenția internațională din 2001 privind controlul sistemelor antivegetative dăunătoare utilizate la nave, adoptată la Conferința Organizației Maritime Internaționale, la Londra , la 5 octombrie 2001.

Vă ascultăm, domnule secretar de stat.

   

Domnul Traian Panait - secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcției și Locuințelor:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Organizația Maritimă Internațională, agenție specializată a ONU, a adoptat această convenție la 5 octombrie 2001, ca urmare a faptului că anumite sisteme antivegetative utilizate la navele maritime prezintă pericolul de toxicitate, cu efecte negative asupra organismelor marine.

Prin Regulamentul nr. 782/2003, Uniunea Europeană a solicitat statelor membre să ratifice această convenție. De asemenea, prin acest regulament a interzis, începând cu 1 iulie 2003, aplicarea unor sisteme antivegetative la navele maritime care arborează pavilionul unui stat membru al Uniunii Europene.

Având în vedere cele prezentate, vă rugăm să votați adoptarea acestui proiect de lege.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Domnul senator Cârciumaru ne va prezenta raportul Comisiei pentru sănătate, ecologie și sport. Vă ascultăm, domnule senator.

 
   

Domnul Ion Cârciumaru:

S-au primit avize favorabile din partea Consiliului Legislativ și din partea Comisiei pentru politică externă.

În ședința din 29 noiembrie 2004, membrii comisiei au dezbătut acest proiect de lege. În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, întocmirea raportului favorabil, fără amendamente.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale? Luări de cuvânt? Nu sunt. Nu avem amendamente.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei pentru sănătate, ecologie și sport și proiectul de lege. Vă rog să votați.

Raportul și proiectul de lege au fost adoptate cu 102 voturi pentru, un vot împotrivă, nici o abținere.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înțelegere între Guvernul României și Guvernul Regatului Suediei privind Schimbările Climatice, semnat la București, la 9 aprilie 2003.  

Trecem la proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere între Guvernul României și Guvernul Regatului Suediei privind schimbările climatice, semnat la București, la 9 aprilie 2003.

Vă ascultăm, domnule secretar de stat.

   

Domnul Ioan Jelev - secretar de stat în Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor:

Domnule președinte,

Onorați domni senatori,

Mă numesc Ioan Jelev, secretar de stat la Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor.

Proiectul de lege reprezintă propunerea de aprobare a unui Memorandum în domeniul modificărilor climatice, similar multor altora încheiate anterior, cu alte țări: Norvegia, Danemarca, Elveția, Olanda, și avantajul pentru țara noastră este acela de a putea aplica în comun această convenție, beneficiind de realizarea unor proiecte concrete în domeniul încălzirii localităților, în domeniul energiei, hidroenergiei, împăduririlor și al altor astfel de proiecte favorabile mediului.

Vă propun să fiți de acord.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Cârciumaru ne prezintă raportul Comisiei pentru sănătate, ecologie și sport.

 
   

Domnul Ion Cârciumaru:

S-au primit avize favorabile din partea Consiliului Legislativ și din partea Comisiei pentru politică externă.

În ședința din 29 noiembrie 2004, membrii comisiei au dezbătut acest proiect de lege. În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, întocmirea raportului favorabil, fără amendamente.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Intervenții? Nu sunt. Nu avem amendamente.

Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege. Vă rog să votați.

Raportul și proiectul de lege au fost adoptate cu 94 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 2 abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere între Ministerul Apelor și Protecției Mediului din România și Ministerul Federal pentru Agricultură, Păduri, Mediu și Gospodărirea Apelor din Austria privind cooperarea bilaterală pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, semnat la Viena, la 23 octombrie 2002.  

Trecem la proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere între Ministerul Apelor și Protecției Mediului din România și Ministerul Federal pentru Agricultură, Păduri, Mediu și Gospodărirea Apelor din Austria privind cooperarea bilaterală pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, semnat la Viena, la 23 octombrie 2002.

Vă ascultăm, domnule secretar de stat.

   

Domnul Ioan Jelev:

Domnule președinte,

Onorați senatori,

Este vorba de același mecanism prezentat anterior în relația, însă, cu Austria.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru sănătate, ecologie și sport.

 
   

Domnul Ion Cârciumaru:

În ședința din 29 noiembrie 2004, membrii comisiei au dezbătut acest proiect de lege și au hotărât, în unanimitate, întocmirea raportului favorabil, fără amendamente.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Luări de cuvânt dacă sunt? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră, atât raportul, cât și proiectul de lege. Vă rog să votați.

Raportul și proiectul de lege au fost adoptate cu 88 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, nici o abținere.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor.  

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

   

Domnul Gabriel Drăgan - secretar general în Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și Siguranța Alimentelor:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Mă numesc Gabriel Drăgan. Sunt secretarul general al Autorității și aș dori să vă aduc la cunoștință necesitatea modificării acestei Ordonanțe a Guvernului nr. 42/2004 din următoarele motive: având în vedere recomandările experților Comisiei Europene referitoare la modificarea Ordonanței Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare, prin care s-au instituit taxe pentru eliberarea avizului sanitar-veterinar de import-export-tranzit, a acordului sanitar-veterinar, a certificatului de înregistrare și reînregistrare a medicamentelor, se impune eliminarea acestor taxe, care reprezintă, practic, bariere în calea comerțului. Aceste taxe vor fi înlocuite cu tarife stabilite conform Directivei nr. 85 a Comunității Europene, astfel încât acestea să acopere doar costurile pe care le suportă Autoritatea, cu titlu de sarcini salariale și sociale ocazionate de serviciile de inspecție, executarea controalelor, cărora li se pot include cheltuielile necesare pentru formarea permanentă a inspectorilor. Renunțarea la aceste taxe este obligația asumată de România în negocierile de aderare la Capitolul I: "Libera circulație a mărfurilor", necesitând o soluționare urgentă.

Necesitatea de a depăși termenul de 15 noiembrie pentru întreprinderea acestor demersuri a justificat urgentarea acestei reglementări. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Domnul președinte Matei Viorel ne prezintă raportul Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură.

 
   

Domnul Viorel Matei:

Domnule președinte,

Comisia noastră a fost sesizată în fond spre dezbatere și avizare cu acest proiect de lege. În urma dezbaterilor generale și pe articole, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea raportului favorabil, în forma propusă de Guvern.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale? Dacă sunt luări de cuvânt? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege. Vă rog să votați, stimați colegi.

Raportul și proiectul de lege au fost adoptate cu 91 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și o abținere.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind instituirea indemnizației pentru activitatea de liber profesionist a artiștilor interpreți sau executanți din România.  

Trecem la proiectul de Lege privind instituirea indemnizației pentru activitatea de liber profesionist a artiștilor interpreți sau executanți din România.

Vă rog, o scurtă prezentare. Domnule președinte, vă rog să luați loc.

   

Doamna Marta Țărnea - secretar de stat în Ministerul Muncii și Protecției Sociale:

Bună ziua.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

La microfon, vă rog. Trageți microfonul. Vă rog.

 
   

Doamna Marta Țărnea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege se dorește un act reparator și are ca obiect de reglementare instituirea indemnizației pentru activitatea de liber profesionist a artiștilor interpreți sau executanți din Româna, cu scopul recunoașterii juridice a drepturilor compensatorii cuvenite acestei categorii socio-profesionale.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte Adrian Păunescu, raportul Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, vă rog.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Domnule președinte, este un raport comun al Comisiilor pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă și pentru muncă.

Prin acest proiect de lege se creează instituția indemnizației pentru activitatea artistic-interpretativă a artiștilor interpreți sau executanți liber profesioniști, care în perioada 1950-1999 și-au desfășurat activitatea fără carnet de muncă și fără precizarea drepturilor cuvenite, deși, în toate colaborările lor cu instituțiile de stat le-au fost reținute impozitele automat și virate către bugetul de stat. Această indemnizație compensatorie se acordă artiștilor care îndeplinesc o serie de condiții minime, respectiv, au vârsta de pensionare, stagiu în activitatea artistică de minimum 10 ani, ca liber profesioniști, și realizează venituri nete lunare sub nivelul pensiei medii pentru limită de vârstă și vechime completă.

Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială au luat în dezbatere acest proiect de lege și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente și să înainteze plenului, spre dezbatere, proiectul de lege privind instituirea indemnizației pentru activitatea de liber profesionist a artiștilor interpreți și executanți în România.

E vorba de un proiect de lege din categoria legilor ordinare și îl supunem atenției și înțelepciunii dumneavoastră.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale? Luări de cuvânt? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră raportul, care este favorabil, și proiectul de lege, în forma prezentată. Vă rog să votați.

Au fost adoptate cu 93 de voturi pentru, un vot împotrivă, nici o abținere.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2004 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formă de împrumut, a unor cantități de combustibil pentru Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice și Termice Termoelectrica - S.A., filialele sale, Complexele Energetice Craiova, Rovinari și Turceni, Regia Autonomă pentru Activități Nucleare - Sucursala ROMAG - TERMO și centralele termice și electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor județene și locale.  

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2004 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formă de împrumut, a unor cantități de combustibil pentru Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice și Termice "Termoelectrica" - S.A. , filialele sale, Complexele Energetice Craiova, Rovinari și Turceni, Regia Autonomă pentru Activități Nucleare - Sucursala "ROMAG-TERMO" și centralele termice și electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor județene și locale. Vă ascultăm, domnule secretar de stat.

   

Domnul Iulian Iancu - secretar de stat în Ministerul Economiei și Comerțului:

Mulțumesc foarte mult , domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Este vorba despre aplicarea în fapt, respectarea programului de iarnă pentru iarna anului 2004-2005, respectiv, utilizarea cantităților de cărbune, păcură din stocuri. Deoarece capacitatea utilă este ocupată în proporție de 50% pentru păcură, 70% pentru cărbune, se impune scoaterea din stocuri, pe lângă cantitățile utilizare curent, a unor cantități de combustibil. Drept pentru care, vă rugăm să fiți de acord cu prezenta ordonanță de urgență. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Domnule președinte Novolan, vă rog să prezentați raportul Comisiei economice.

 
   

Domnul Traian Novolan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia economică, cu unanimitate de voturi, a întocmit raport favorabil, fără amendamente, și supune plenului Senatului spre aprobare, împreună cu proiectul de lege. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Dezbateri generale? Luări de cuvânt? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră raportul, fără amendamente, și proiectul de lege. Vă rog să votați.

Au fost adoptate cu 94 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 6 abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2004 privind instituirea Programului de Stimulare a Înnoirii Parcului Național Auto.  

Trecem la proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2004 privind instituirea Programului de Stimulare a Înnoirii Parcului Național Auto.

Vă rog, foarte pe scurt.

   

Domnul Ioan Jelev:

Domnule președinte,

Onorați senatori,

Este vorba de un proiect de lege pentru aprobarea unei ordonanțe în vederea diminuării rapide a poluării, a îmbunătățirii stării de sănătate a oamenilor, pe un mecanism utilizat deja în Franța, Italia, Spania, prin care se încearcă încurajarea scoaterii din parcul învechit a acestor mașini vechi și înlocuirea lor cu mașini noi. Vă propun să fiți de acord cu acest proiect de lege.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Vă rog, raportul Comisiei economice. Domnul președinte Novolan.

 
   

Domnul Traian Novolan:

Onorat Senat,

Comisia economică a adoptat, cu unanimitate de voturi, raport favorabil, fără amendamente.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, intervenții dacă sunt. Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege. Vă rog să votați.

Raportul și proiectul de lege au fost adoptate cu 92 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 5 abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2004 privind susținerea proiectului Dezvoltarea zonelor turistice Luna Șes-Borșa, județele Satu-Mare și Maramureș.  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2004 privind susținerea proiectului "Dezvoltarea zonelor turistice Luna Șes-Borșa", județele Satu Mare și Maramureș.

Vă rog, domnule secretar de stat.

   

Domnul Teodor Bobiș - secretar de stat pentru Relația cu Parlamentul:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Având în vedere faptul că în termenul-limită pentru contractarea fondurilor pentru Programul PHARE 2002 era data de 30 noiembrie 2004, iar procedurile PHARE nu permiteau semnarea unui contract decât în condițiile asigurării finanțării integrale, prin ordonanța de urgență pe care v-o supunem astăzi aprobării, s-au completat aceste surse financiare și s-au asigurat condițiile pentru buna derulare a contractului. Vă rugăm să aprobați proiectul de lege, în forma prezentată de comisia de specialitate. Mulțumim.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Domnul președinte Novolan ne prezintă raportul Comisiei economice.

 
   

Domnul Traian Novolan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia economică a hotărât, în unanimitate, să întocmească raport favorabil, fără amendamente, pe care-l supun plenului Senatului pentru aprobare, împreună cu proiectul de lege.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Dezbateri generale? Domnul Bindea Liviu. Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Aș vrea să vă aduc la cunoștință că prezenta ordonanță este rodul unei dispute extraordinare dusă în plan politic în județul Maramureș, dar din câte știu, și în Satu-Mare, atât în perioada anterioară, cât, mai ales, în perioada, chiar după începerea campaniei electorale, întocmirii bugetului.

V-aș ruga, și se poate consulta, noi, parlamentarii din județul Maramureș, am depus amendament la buget prin care am solicitat completarea acestei sume, pentru motivul că din sumele alocate Consiliului Județean Maramureș - dar situația este,mutatis mutandis, identică și în județul Satu-Mare - nu se puteau acoperi sumele necesare pentru a se contribui cu procentul necesar de către Consiliul Județean, respectiv Consiliile locale Borșa și Negrești.

Cu toate că am arătat cât sunt de importante aceste două lucrări, pentru Borșa, Maramureș, lucrările și investiția sunt hotărâtoare pentru foarte multe vieți ale oamenilor din Borșa, pentru că acolo s-au disponibilizat fără nici o logică mii de mineri. Bineînțeles, amendamentele ne-au fost respinse. Ca după câteva zile - și aici revin la ceea ce spuneam anterior - după o dispută politică în care am arătat neglijența cu care Guvernul a tratat județul Maramureș și această zonă... (rumoare, discuții)

...să se dea drumul la această ordonanță care este - atenție! - din 16 noiembrie 2004. Aduceți-vă aminte când ni s-a respins, când s-a finalizat bugetul. După câteva zile.

Deci, revin. Această ordonanță este rodul luptei politice din județul Maramureș pe care noi, cei din opoziție, am avut-o cu Guvernul Năstase... (rumoare, discuții)

... și de teama modului în care va fi receptată această chestiune, după câteva zile după ce ni s-au respins amendamentul s-a adoptat această ordonanță de urgență care, repet, este din 14 noiembrie. Deci se poate face ușor o socoteală a zilelor...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Daa...

 
   

Domnul Doru Liviu Bindea:

...de la care ni s-a respins și la care s-a aprobat și este limpede, evident, de ce s-a făcut această ordonanță de urgență.

Noi o susținem, bineînțeles. Vă rugăm să o aprobați, doamnelor și domnilor senatori, dar am vrut doar să evidențiez modul în care în județul Maramureș s-a putut obține această resursă financiară foarte importantă pentru județul Maramureș și, desigur, și pentru Satu-Mare. (rumoare, discuții) Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule senator. Deci să se rețină este meritul domnului senator Bindea în această inițiativă.

Mai sunt luări de cuvânt? Nu avem amendamente. Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege. Vă rog să semnați... (discuții) Vă rog să votați și după aceea semnați.

Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 95 de voturi pentru, unul împotrivă și o abținere.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2004 pentru modificarea alineatului (4) al articolului 3 din Ordonanța Guvernului nr. 126/2000 privind continuarea realizării Unității 2 din cadrul obiectivului de investiții Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă - 5x700 MW.  

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2004 pentru modificarea alin.4 al art.3 din Ordonanța Guvernului nr. 126/2000 privind continuarea realizării Unității 2 din cadrul obiectivului de investiții "Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă - 5x700 MW".

Vă rog, domnule secretar de stat.

   

Domnul Iulian Iancu - secretar de stat în Ministerul Economiei și Comerțului:

Vă mulțumesc, domnule președinte. De fapt este vorba de continuarea activității de producție apă grea. Ordonanța nu face altceva decât să permită exportul unor cantități de apă grea, în vederea fluidizării practic a aspectelor financiare din cadrul societății și permite acesteia valorificarea în condiții economice a cantităților de apă grea la export.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Domnul președinte Novolan ne prezintă raportul Comisiei economice.

 
   

Domnul Traian Novolan:

Stimați colegi, Comisia economică, cu unanimitate de voturi a întocmit raport favorabil fără amendamente și supune plenului spre adoptare proiectul de lege și raportul prezentat.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Dezbateri generale. Rog cei care pleacă să se și întoarcă, da? Dezbateri generale, luări de cuvânt sunt? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră și raportul, și proiectul de lege. Vă rog să votați.

S-au adoptat cu 88 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și o abținere.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Georgiei privind cooperarea în combaterea terorismului, criminalității organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanțe psihotrope și precursori, precum și a altor infracțiuni grave, semnat la București, la 14 mai 2004.  

Trecem la proiectul de lege privind ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Georgiei privind cooperarea în combaterea terorismului, criminalității organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanțe psihotrope și precursori, precum și a altor infracțiuni grave, semnat la București, la 14 mai 2004.

Domnule secretar de stat, vă ascultăm.

   

Domnul Mircea Alexandru - secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor:

Acordul supus ratificării creează bazele unei cooperări bilaterale eficiente pentru prevenirea și combaterea terorismului, a criminalității organizate, precum și a infracțiunilor menționate în textul acestuia, precum și pentru prevenirea, urmărirea și cercetarea acestor infracțiuni.

De asemenea, se reglementează protecția datelor personale și modalitățile de transmitere a acestor date și se stabilesc modalitățile concrete de cooperare între cele două părți contractante, desemnându-se și autoritățile competente cu aplicarea prevederilor Acordului.

Având în vedere și raportul favorabil al comisiei, vă adresez rugămintea să o adoptați.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Domnul secretar Prichici ne prezintă raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Emilian Prichici:

Stimați colegi, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări luând în dezbatere proiectul de lege a hotărât în unanimitate să adopte raport de admitere, fără amendamente, în forma adoptată de Camera Deputaților. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Dezbateri generale, luări de cuvânt? Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege. Vă rog să votați.

S-au aprobat cu 92 de voturi pentru, două împotrivă și o abținere.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 87/2004 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 7 din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris, la 10 februarie 1947.  

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 87/2004 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.7 din Lega nr.290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris, la 10 februarie 1947.

Vă rog, domnule secretar de stat, să faceți prezentarea.

   

Domnul Remus Baciu - secretar de stat în Departamentul pentru aplicarea Legii nr.9/1998 din cadrul Cancelariei primului-ministru:

Având în vedere dificultățile deosebite întâmpinate de persoanele îndreptățite să primească despăgubiri în legătură cu procurarea înscrisurilor doveditoare, ceea ce poate determina depășirea termenului prevăzut de art.7 din Legea nr.290/2003 și pierderea drepturilor persoanelor îndreptățite de a primi despăgubiri și compensații, am solicitat prelungirea acestui termen cu 6 luni, respectiv, până la data de 14 mai 2005.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule secretar Prichici, raportul Comisiei juridice.

 
   

Domnul Emilian Prichici:

Domnule președinte, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a apreciat oportunitatea proiectului de lege propus de Guvern, drept pentru care, în unanimitate, a hotărât să adopte raport de admitere, fără amendamente. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt. Vă rog să votați și raportul, și proiectul de lege. Vă rog.

S-au aprobat cu 90 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 2 abțineri.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative pentru prorogarea termenului prevăzut la art.7 din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris, la 10 februarie 1947.  

Propunerea legislativă pentru prorogarea termenului prevăzut la art.7 din Legea nr.290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris, la 10 februarie 1947.

Același lucru, însă avem o propunere legislativă tot cu prorogarea termenului. Înțeleg că are raport de respingere, da?

   

Domnul Teodor Bobiș:

Da, domnule președinte, raportul este de respingere. Singurul motiv pentru un astfel de raport fiind acela că materia a fost deja reglementată în ordonanța pe care am votat-o anterior.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Am înțeles. Luări de cuvânt? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră acest raport de respingere a acestui proiect de lege, care este preluat în cel pe care l-am votat anterior. Vă rog să votați.

Votând da, votăm raportul de respingere, pe cale de consecință, se respinge proiectul de lege.

Cu 84 de voturi pentru, unul împotrivă și 2 abțineri, proiectul de lege a fost respins.

 
Alegerea reprezentanților societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii: Irina Zlătescu și Avram Filipaș.  

Stimați colegi, mai avem două puncte. Unul se referă la respectarea prevederilor Legii nr.317/2004 privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii.

După cum știți, Senatul este cel care, prin votul dat, alege doi reprezentanți ai societății civile ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Doresc să vă informez, stimați colegi, că s-au primit la comisii 5 propuneri. Au fost audiate și 4 din cele 5 au întrunit condițiile prevăzute de lege.

Până atunci, însă, voi da cuvântul domnului secretar Prichici pentru a prezenta raportul Comisiei juridice.

   

Domnul Emilian Prichici:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Voi prezenta în sinteză raportul. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări s-a întrunit astăzi, 6 decembrie 2004, pentru audierea candidaților în vederea ocupării celor două locuri disponibile pentru reprezentanții societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii.

La audierea fiecărui candidat, comisia a analizat toate actele depuse la dosarele acestora și a constatat că dintre cei 5 candidați, domnul Scalețchi Florentin nu îndeplinește condițiile prevăzute de art.20 din Legea nr.317/2004.

În conformitate cu art.21 din aceeași Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comisiei, urmând ca alegerea celor doi reprezentanți ai societății civile, dintre cei 4 candidați care îndeplinesc condițiile, respectiv domnii: Chiuzbaian Iosif Gavril, Filipaș Avram, Florea Paul și doamna Zlătescu Irina, să se efectueze potrivit Regulamentului Senatului, astfel cum a fost modificat prin Hotărârea Senatului nr.20 din 24 noiembrie 2003.

Deci sunt 4 propuneri pe care vi le supunem aprecierii.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Stimați colegi, veți primi un buletin cu 4 nume. (discuții) Patru! Trebuie să tăiați numele și prenumele a 2 dintre cei 4, altfel buletinul e nul, și rămân doi. Prin vot vom vedea ce va rezulta. Până atunci însă...

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Procedură. Domnule președinte... O chestiune de procedură.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Imediat, că nu am terminat și după aceea vă dau cuvântul. Până atunci însă, stimați colegi, voi supune votului dumneavoastră raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Reprezentantul Guvernului, dacă dorește să adauge ceva. Vă rog, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Teodor Bobiș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu la acest punct voiam să spun ceva, intervenția mea este de altă natură.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu mai avem alt punct.

 
   

Domnul Teodor Bobiș:

Aș vrea să vă spun că ceea ce romanii transmiteau prin "verba volant, scripta manent" să se consemneze faptul că Guvernul mulțumește Senatului pentru modul în care, în această legislatură, s-a asigurat, de ambele părți, buna funcționare a raportului între Parlament și Guvern.

Am realizat, ceea ce dumneavoastră cunoașteți foarte bine, numai în baza acestei relații, și de aceea simțim nevoia să vă mulțumim încă o dată, să vă transmitem un an bun cu sărbători fericite și o legislatură, dacă se poate, chiar mai bună decât aceasta. Vă mulțumim. (aplauze)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumim foarte mult. Revenim. V-am spus procedura, dar întâi vom aproba raportul, după ce ascultăm dacă sunt luări de cuvânt sau dezbateri generale. Domnul senator Popa.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Da, domnule președinte. Aș dori să ridic o problemă de procedură. Sigur că noi am avut o dezbatere în comisie, am avut privilegiul să ascultăm și să studiem dosarul, curiculum vitae ale fiecărui candidat, lucru pe care colegii noștri, vă rog să mă credeți, nu au avut această posibilitate. (rumoare, discuții, vociferări)

 
   

Din sală, mai multe voci: De unde știi?!... În ultima zi?!... (rumoare, discuții) Lasă-măă...

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Deci noi suntem într-o situație... (rumoare, discuții) Eu știu că există...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg...

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Dar ori facem...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă vreunul la dezbateri generale... (discuții) Când cineva dorește, va lua cuvântul. Nu vorbiți în numele lor, vorbiți în numele dumneavoastră. Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Nu. Din punct de vedere democratic candidaturile trebuie prezentate, eventual candidații să-și facă o scurtă prezentare, pentru ca să se voteze în cunoștință de cauză. (rumoare, discuții) Altfel se va vota formal, așa cum...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, vă rog să luați loc.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Haideți, nu stricați o ședință, vă rog eu foarte mult. Mai sunt luări de cuvânt? Da. Domnul senator Dinescu.

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Nu țin neapărat să infirm cele spuse de domnul coleg Vlad Popa. Noi, în grupul parlamentar, am discutat atât curriculum vitae al celor 4 candidați, am luat chiar și o decizie, deci credem că este pierdere de timp săăă... (aplauze la Grupul P.S.D. )

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Eu sunt convins că fiecare lider de grup a făcut așa ceva. (rumoare, discuții) Bun. Mai sunt luări de cuvânt? Nu mai sunt. (rumoare, discuții)

Avem următoarea formulă de prezentat. Până se pregătesc buletinele poate sunteți de acord să prezint un cuvânt de 5 minute de final de mandat, după care să votăm.

 
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art.17 alin.2 și 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale:  

Până atunci, vreau să vă informez că, în conformitate cu prevederile Legii nr.17 alin.2 și 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

  • Legea pentru aderarea la Convenția internațională din 2001 privind controlul sistemelor antivegetative dăunătoare utilizate la nave, adoptată la Conferința Organizației Maritime Internaționale, la Londra, la 5 octombrie 2001;
  • Legea pentru ratificarea Memorandumului de Înțelegere între Guvernul României și Guvernul Regatului Suediei privind Schimbările Climatice, semnat la București, la 9 aprilie 2003;
  • Legea pentru ratificarea Memorandumului de Înțelegere între Ministerul Apelor și Protecției Mediului din România și Ministerul Federal pentru Agricultură, Păduri, Mediu și Gospodărirea Apelor din Austria privind cooperarea bilaterală pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, semnat la Viena, la 23 octombrie 2002;
  • Legea pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Georgiei privind cooperarea în combaterea terorismului, criminalității organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanțe psihotrope și precursori, precum și a altor infracțiuni grave, semnat la București, la 14 mai 2004.
Bilanțul activității Senatului în legislatura 2000 - 2004 prezentat de domnul Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului.  

Rog să se pregătească buletinele, lista și să-mi dați voie să spun câteva cuvinte în încheiere, stimați colegi. Sper să nu vă rețin mult.

(Domnul președinte Nicolae Văcăroiu se deplasează la tribună.)

Doamnelor și domnilor senatori,

Onorată asistență,

Iată-ne ajunși la sfârșitul mandatului încredințat de alegători la alegerile parlamentare din noiembrie 2000, încheind, astfel, cel de-al treilea mandat constituțional.

Pot afirma cu toată convingerea că, dincolo de divergențele firești dintre putere și opoziție, sau chiar în dinamica lor relațională, clasa politică românească și-a evaluat acțiunile în funcție de idealurile naționale. Ca urmare, tot ce a înfăptuit în legislatura 2000 - 2004 s-a desfășurat sub semnul competiției politice, dar și al consensului final, ceea ce a făcut posibil progresul în crearea cadrului legislativ impus de necesitatea reglementării unor domenii în conformitate cu noile realități, cu larga deschidere a țării noastre spre Europa.

Din ultimele evoluții ale procesului de integrare europeană rezultă cu claritate faptul că adoptarea actelor normative care asigură progresul în negocierile de aderare la Uniunea Europeană și deci un raport de țară favorabil, elaborat de Comisia Europeană, a reprezentat o prioritate absolută pentru Parlament. În acest scop, în perioada 2000 - 2004, au depus eforturi comune atât reprezentanții partidului de guvernământ, cât și partidele parlamentare din opoziție, pentru asigurarea unui proces legislativ fluid și eficient, care să permită respectarea termenelor de finalizare a măsurilor asumate în cadrul pregătirii României pentru aderarea la structurile euroatlantice.

O privire retrospectivă a activității legislative desfășurate de Senat, în acești patru ani, ne dă sentimentul unei datorii împlinite.

În legislatura 2000 - 2004, eforturile Senatului au fost axate pe continuarea clădirii structurii de rezistență a societății democratice și statului de drept, spre crearea unui sistem legislativ în acord cu legislația europeană, spre repunerea justiției în rolul ei de arbitru și de instanță supremă a dreptății și adevărului.

Prioritățile procesului legislativ din Senat le-au constituit dezbaterea și adoptarea proiectelor de lege aflate pe agenda de priorități a Guvernului, în concordanță cu programul de guvernare, program care a punctat strategia de dezvoltare a României.

Astfel, au fost dezbătute și adoptate în Senat, în acești patru ani, un număr de 2493 proiecte de lege și propuneri legislative.

Legislatura 2000 - 2004 și, în special, anul 2003, va rămâne, cu siguranță, în istoria Parlamentului, drept deosebit de importantă, deoarece în această perioadă am schimbat Constituția țării, adaptând-o la noile cerințe ale vieții contemporane și la noul statut al României.

Revizuirea Constituției a urmărit nu doar eliminarea unor imperfecțiuni existente în text, imperfecțiuni observate în practică, ci, în primul rând, a urmărit să permită integrarea României în structurile euroatlantice.

Revizuirea Constituției a însemnat și un exercițiu de democrație și de negociere politică, ea implicând o înțelegere între diferitele forțe politice reprezentate în Parlament. Noua Constituție reprezintă baza reformei sistemului judiciar, reglementând, în special, aspecte privind independența justiției.

În vederea democratizării justiției, ca parte integrantă a procesului de reabilitare și întărire a statului de drept în România, precum și ridicarea justiției române la nivel european, s-a adoptat Legea privind organizarea judiciară și Legea privind statutul magistraților.

Au fost adoptate o serie de legi importante pentru combaterea criminalității naționale și transnaționale organizate, parte a acquis-ului comunitar, menite să apere valori ale statului de drept și societății democratice, cum sunt viața și libertatea cetățenilor.

Soluționarea unor cauze de corupție a confirmat justețea măsurilor legislative dispuse după anul 2002, prin care a fost creat un parchet specializat pentru a efectua urmărirea penală, exclusiv în cauze de mare corupție.

Tot în cadrul reformei justiției trebuie să menționăm și adoptarea noului Cod penal, precum și adoptarea de către Senat a noului Cod civil.

Stimați colegi,

Un domeniu important de legiferare, în acești patru ani, l-a constituit politica financiară și monetară. Modificările legislației din actuala legislatură, în cadrul politicii fiscale, au avut în vedere reducerea gradului de fiscalitate, reașezarea sarcinii fiscale și a raportului dintre impozitele directe și indirecte, simplificarea sistemului de impozite și de colectare a acestora. Începând cu 1 ianuarie 2004, România are un Cod fiscal, care asigură un cadru fiscal modern și stabil.

O altă lege importantă, adoptată în acest domeniu, este Legea finanțelor publice, care conferă mai multă transparență în alocarea fondurilor publice, prin interzicerea reținerii și utilizării în sistemul extrabugetar a veniturilor bugetare. Totodată, legea prevede includerea în bugetul de stat a fondurilor speciale, asigurându-se, astfel, tendința de unificare a instrumentelor bugetare.

În domeniul politicilor bugetare, trebuie remarcat faptul că, începând cu anul 2000, în fiecare an, proiectul de buget a fost depus și adoptat de Parlament în termenul prevăzut de lege, permițând, astfel, derularea în condiții de normalitate și eficiență sporită a vieții economico-sociale din România.

Legislația privatizării a cunoscut modificări impuse prin adoptarea Legii privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării. Cadrul legislativ din domeniul privatizării a amplificat ritmul diminuării participației statului în economie și a condus la realizarea priorităților prevăzute în Programul de guvernare pe perioada 2000 - 2004.

Un domeniu care s-a bucurat de o dezvoltare rapidă, în această perioadă, l-a constituit cel al comunicațiilor și tehnologiei informației. În anul 2001 a fost adoptată Legea-cadru privind protecția naturii, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatică, lege ce s-a adăugat altor reglementări în domeniul gospodăririi apelor, al transpunerii în viață a principiilor ecologiei moderne.

Dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii reprezintă o pârghie hotărâtoare, stimați colegi, pentru dezvoltarea economiei de piață. Pentru stimularea și îmbunătățirea cadrului legislativ și administrativ, s-au emis acte normative prin care au fost înființate birourile unice de înregistrare, a fost adoptată Legea privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, prin care au fost definite și clasificate i.m.m-urile, prin includerea tuturor formelor de organizare juridică a întreprinderilor, precum și prin armonizarea cu o serie de recomandări referitoare la promovarea programelor de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii.

Stimați colegi, onorată asistență,

Pentru a pune în aplicare strategia națională pentru ocuparea forței de muncă pe perioada 2000 - 2004, legislația adoptată a asigurat o diversificare a măsurilor de stimulare a ocupării, organizării și desfășurării activităților de formare profesională a adulților. În acest sens, au fost adoptate acte normative care reglementează salarizarea personalului contractual și a funcționarilor publici.

În domeniul asigurărilor sociale a fost adoptată Legea privind pensiile ocupaționale și Legea privind fondurile de pensii administrate privat.

Legislația din domeniul asigurărilor sociale a fost completată prin adoptarea și aplicarea Legii privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, a Legii privind venitul minim garantat, a Legii privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, a Legii privind sistemul național de asistență socială.

În domeniul învățământului și cercetării științifice, preocupările noastre s-au concretizat în adoptarea unor legi cu caracter de noutate în domeniu, ca, spre exemplu, Legea burselor private.

De asemenea, amintim Legea cercetării științifice și dezvoltării tehnologice, Legea privind statutul personalului din cercetare-dezvoltare.

În actuala legislatură, a fost, totodată, finalizat procesul de legiferare în domeniul culturii și cultelor: patrimoniul cultural național, imobil, mobil și arheologic, muzee și colecții, cultură scrisă, biblioteci, audiovizual, dreptul de autor și cinematografie.

În scopul creării cadrului legislativ necesar organizării și funcționării sistemului de sănătate și de protecție a copilului, au fost adoptate o serie de acte legislative importante. Regimul juridic din domeniul protecției copilului a fost schimbat, prin adoptarea unui pachet legislativ care privește protecția și promovarea drepturilor copilului, regimul juridic al adopției, precum și organizarea și funcționarea Oficiului Român pentru Adopții.

Fără a avea pretenția prezentării unui bilanț amplu al activității noastre, pentru a marca, totuși, principalele domenii vizate de demersul nostru legislativ, v-am prezentat în anexă, pe care o va avea fiecare coleg senator și, bineînțeles, și presa, proiectele de lege adoptate, trecute prin Senat în această perioadă de patru ani.

Vă rog să-mi permiteți, stimați colegi, ca, în continuare, să constat existența unei abordări calitativ superioare a relației care a existat între Senat și Executiv. Astfel, prioritățile legislative ale Senatului le-au constituit dezbaterea și adoptarea proiectelor de lege aflate pe agenda de priorități a Guvernului, premisa integrării României în structurile euroatlantice. Una dintre aceste priorități o constituie construirea și consolidarea unui sistem democratic, care nu se poate realiza atâta timp cât supremația dreptului și economia de piață sunt puse în pericol de fenomene ce nu pot fi controlate eficient de instituțiile statului. Un astfel de fenomen îl constituie corupția, pentru combaterea căreia Guvernul și-a angajat răspunderea, după cum cunoașteți, pentru Legea privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

De-a lungul legislaturii 2000 - 2004, Senatul a acordat importanța cuvenită controlului parlamentar. Una din modalitățile controlului parlamentar este cea a întrebărilor și interpelărilor. Au fost, astfel, adresate Guvernului, pe parcursul acestor patru ani de activitate parlamentară, un număr de 718 întrebări și 896 interpelări.

Tot în cadrul controlului parlamentar, este de menționat și faptul că au fost depuse, în această legislatură, un număr de 15 moțiuni simple.

Actuala legislatură se remarcă printr-o creștere calitativă a activității desfășurate în cadrul plenului Senatului și, ca urmare, a modificărilor intervenite în cadrul procedurii legislative cuprinse în Regulamentul Senatului. Procedura adoptării legilor s-a scurtat considerabil, crescând, astfel, operativitatea, celeritatea și respectarea termenelor procedurale prevăzute în Constituție și în Regulament.

Stimați colegi,

Pe parcursul întregii legislaturi, Senatul și Biroul permanent au depus eforturi constante pentru asigurarea transparenței activității de legiferare, în beneficiul cetățenilor și al presei scrise și audiovizuale, în conformitate cu spiritul și litera Legii privind liberul acces la informațiile de interes public.

În acest sens, au fost luate măsuri de restructurare și reorganizare a Serviciului pentru presă, relații publice și imaginea Senatului și au fost alocate resurse umane și materiale pentru dotarea acestui serviciu, în vederea facilitării accesului presei scrise și audiovizuale la informațiile esențiale privind activitatea de legiferare.

Atenția conducerii Senatului s-a îndreptat și spre mijloacele moderne de comunicare, cu un pronunțat caracter de interactivitate. Informațiile furnizate, inclusiv imagini video și foto sunt disponibile pentru a fi preluate direct de către public, presă și alți utilizatori.

Pe parcursul legislaturii 2000 - 2004, activitățile de diplomație parlamentară ale Senatului au cunoscut o evoluție continuu ascendentă. Senatul și-a consolidat rolul de participant activ în sfera diplomației românești, amplificând spiritul parlamentar în promovarea orientărilor și priorităților strategice externe ale țării noastre.

Diplomația parlamentară a continuat să reprezinte un spațiu al consensului partidelor parlamentare, bazat pe înțelegerea și angajamentul ferm în favoarea intereselor naționale majore.

În intervalul 2001 - 2004, principalele obiective ale Senatului României în planul diplomației parlamentare au fost consolidarea dialogului politic parlamentar dintre România și Uniunea Europeană, prin dinamizarea și diversificarea schimburilor și cooperării cu Parlamentul European, dezvoltarea relațiilor bilaterale cu senatele, parlamentele țărilor membre ale Uniunii Europene, participarea consolidată în forurile și structurile de cooperare interparlamentară ale Uniunii Europene, precum și la dezbaterile privind obiectivele și formele optime de manifestare ale acestei cooperări, în contextul responsabilităților sporite ce revin parlamentelor, în noua structură instituțională a Europei extinse.

De asemenea, susținerea parlamentară s-a derulat prin intermediul activității de lobby parlamentar, a participării în cadrul Adunării parlamentare a N.A.T.O., O.S.C.E. și al altor organizații parlamentare.

Tot aici, putem include promovarea dimensiunii parlamentare a cooperării internaționale, desfășurate sub egida Națiunilor Unite; de asemenea, dezvoltarea proceselor parlamentare asociate, organizațiilor și structurilor de cooperare regionale și subregionale, urmărindu-se îndeosebi susținerea dimensiunii economice a acestei cooperări și consolidarea statutului României; dezvoltarea parteneriatului cu statele vecine, un al doilea obiectiv care a mers bine; de asemenea, stabilirea unor relații consolidate cu statele din regiune, de care ne leagă preocupări și interese comune; dezvoltarea relațiilor cu parlamentele țărilor din alte zone de interes, pornind de la necesitatea unei valorificări mai bune, prin prisma noului profil strategic al României, al legăturilor tradiționale existente în plan politic și economic.

În perioada legislaturii pe care o încheiem, au efectuat vizite în țara noastră delegații oficiale din 32 de țări, la nivelul conducerilor Camerelor superioare, din partea conducerii Senatului României, delegațiile oficiale au efectuat vizite în 17 țări.

Grupurile parlamentare de prietenie au participat în mod semnificativ la promovarea, dezvoltarea și diversificarea relațiilor parlamentare externe.

Doamnelor și domnilor senatori,

Onorată asistență,

Închei, cu regretul că v-am spus prea puțin din câte mi-aș fi dorit, prea puțin din ceea gândesc și simt despre activitatea noastră din acești patru ani.

Vă propun să cântărim cu sinceritate lucrurile bune sau mai puțin bune pe care le lăsăm în urma noastră.

Am lucrat împreună în această legislatură, într-un climat care poate fi, fără rezerve, considerat un climat de o reală colaboare, animat de spirit constructiv.

Dincolo de deosebirile de păreri și poziții sau poate tocmai datorită lor, am realizat o atmosferă de lucru prin care procesul legislativ și activitatea noastră, în ansamblul ei, nu au avut decât de câștigat.

Acestea sunt principalele motive pentru care doresc să adresez, acum, în numele Biroului permanent al Senatului, sincere mulțumiri tuturor colegelor și colegilor senatori.

Tuturor colegilor care nu au candidat pentru un nou mandat sau care nu au reușit în alegeri le aduc încă o dată mulțumiri pentru toată activitatea depusă în această legislatură, urându-le succes în acțiunile viitoare.

Doresc, de asemenea, să aduc mulțumiri tuturor serviciilor de specialitate ale Senatului, laboratoarele din spatele cortinei, serviciilor operative, administrative, a căror muncă plină de răspundere ne-a asigurat nouă, senatorilor, desfășurarea unei activități parlamentare de substanță.

În privința relației cu presa, bilanțul este pe ansamblu pozitiv, dar nu la nivelul pe care l-am fi dorit.

Vom transmite noului Senat ales atât experiența noastră pozitivă, cât mai ales neîmplinirile noastre în relația cu mass-media, pentru ca în acest domeniu să progresăm odată cu maturizarea vieții democratice.

Vreau însă, înainte de toate, să mulțumesc reprezentanților presei acreditați la Senat pentru colaborare și, de ce nu, pentru intransigența cu care au reflectat activitatea noastră.

Și pentru că ne aflăm la ultima ședință de plen, și pentru că am intrat în luna sfintelor sărbători de iarnă, vă doresc tuturor sărbători fericite, multă sănătate, un an nou bun și rodnic.

La mulți ani!

Vă mulțumesc. (aplauze)

Alegerea reprezentanților societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii: Irina Zlătescu și Avram Filipaș.  

Stimați colegi, în mod operativ, dați-mi voie să supun votului dumneavoastră raportul prezentat de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, raport cu cei patru candidați care îndeplinesc condițiile și pe care îi vom supune votului. Vă rog să votați raportul.

A fost adoptat cu 110 voturi pentru, nici un vot împotrivă și 2 abțineri.

Domnul senator Solcanu, foarte pe scurt, ca să intrăm în vot.

   

Domnul Ion Solcanu:

Domnule președinte,

Aș fi dorit să salutăm prezența candidaților aici și pentru că -vizavi de discursul colegului Popa - sunt personalități recunoscute în România, au fost miniștri, senatori, domnul Filipaș, doamna Irina Zlătescu, domnul Paul Florea, care a fost președintele Curții Supreme de Justiție, deci sunt personalități cunoscute în țară, și nu mai vorbesc de colegii senatori care...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am întrebat - nu ați fost aici - dacă vreun coleg nu cunoaște persoanele în cauză și dorește acest lucru, vă rog să o facă în mod democratic. Nu e nici o problemă...

 
   

Domnul Ion Solcanu:

Și să-i invităm în față...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Chiar îi rugăm să vină aici în față noastră, în primul rând...

Vă rog. Pe domnul Avram Filipaș, nu e cazul, am lucrat împreună patru ani de zile... Pe domnul Chiuzbaian îl cunoașteți, a fost ministrul justiției, președintele Asociației juriștilor, domnul Paul Florea, nici nu-l mai prezint, doamna Irina Zlătescu o cunoașteți...

Vă rog, aici, în primul rând...

Vă rog, dacă vreun coleg dorește să cunoască mai mult despre cei patru candidați? Nu este cazul. Mulțumesc foarte mult. S-au prezentat, de fapt, în cadrul fiecărui grup parlamentar.

Rog să constituim o comisie formată din cinci colegi, din fiecare grup, câte unul, pentru numărarea voturilor.

Domnul Solcanu, vă rog.

 
   

Domnul Ion Solcanu:

Cred că trebuie... membrii Biroului, domnule președinte...

Deci, dintre membrii Biroului permanent, în afară de dumneavoastră, avem doi secretari, avem chestori, vicepreședinți, deci...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

De regulă, formula aceasta o făceam la ședințele comune.

De acord, mergem pe această formulă, membrii Biroului de-abia se mai întâlnesc o dată.

Vă rog, urnele.

Cei doi chestori, vă rog. Domnul Vela este aici. Ne va da o mână de ajutor și domnul secretar Iorgovan. Buletinele de vot, vă rog.

Aveți aici buletinele, avem și urna.

Domnul Tărăcilă ne dă o mână de ajutor.

Nu uitați, la ora 18.00, la Sala de marmură, vă așteptăm.

Procedura de vot am spus-o, o repet încă o dată. Primiți un buletin de vot cu patru nume. Trebuie să rămână două persoane, trebuie să tăiați numele și prenumele a două persoane. Să rămână două. Altfel, buletinul este nul.

Deci, noi alegem doi reprezentanți ai societății civile, din cei patru, în Consiliul Superior al Magistraturii.

Se taie numele și prenumele a doi din colegii care sunt înscriși pe liste.

Vă rog să citiți rar.

Vă ascultăm.

 
   

Domnul Antonie Iorgovan:

Aș ruga să fie un pic de liniște.
- Acatrinei Gheorghe - prezent
- Alexandru Ionel - prezent
- Andrei Victor - prezent
- Apostolache Victor - prezent
- Athanasiu Alexandru - prezent
- Avram Dan - prezent
- Balcan Viorel - prezent
- Balint Iosif - prezent
- Bălan Angela Mihaela - absent
- Belașcu Aron - prezent
- Belu Ioan - absent
- Bindea Liviu-Doru - prezent
- Bîciu Constantin - prezent
- Brădișteanu Șerban - absent
- Bucur Dionisie - prezent
- Bunea Doina - prezent
- Buza Tiberiu Simion - prezent
- Buzatu Gheorghe - prezent
- Cautiș Vasile - prezent
- Cârciumaru Ion - prezent
- Ciocan Maria - prezent
- Ciocan Valentin - prezent
- Ciocârlie Alin Theodor - prezent
- Codreanu Dumitru - prezent
- Constantinescu Eugen Marius - prezent
- Cozmâncă Octav - absent
- Crăciun Avram - prezent
- Cristolovean Ioan - prezent
- Dan Dumitru - absent
- Dina Carol - prezent
- Dinescu Valentin - prezent
- Dinu Marin - prezent
- Dobrescu Maria Antoaneta - prezent
- Dumitrescu Viorel - prezent
- Duță Vasile - prezent
- Eckstein Kovacs Peter - prezent
- Făniță Triță - prezent
- Feldman Radu Alexandru - prezent
- Filipaș Avram - nu votează
- Filipescu Cornel - prezent
- Florescu Eugeniu Constantin - prezent
- Flutur Gheorghe - prezent
- Frunda Gyorgy - prezent
- Găucan Constantin - prezent
- Gogoi Ion - prezent
- Guga Ioan - prezent
- Hanganu Romeo Octavian - prezent
- Hîrșu Ion - prezent
- Honcescu Ion - prezent
- Hoha Gheorghe - prezent
- Horga Vasile - prezent
- Hrițcu Florin - prezent
- Ilașcu Ilie - absent
- Iliescu Ion - prezent
- Ionescu-Quintus Mircea - prezent
- Iorga Nicolae - Marian - absent
- Iorgovan Antonie - prezent
- Iustian Mircea Teodor - prezent
- Kereskenyi Alexandru - prezent
- Leca Aureliu - prezent
- Lupoi Mihail - prezent
- Marcu Ion - absent
- Marinescu Simona - absent
- Marko Bela - absent
- Matei Vintilă - prezent
- Matei Viorel - prezent
- Mărgineanu Ștefan Gheorghe - absent
- Mihăilescu Ion - absent
- Mihordea Mircea - prezent
- Mocanu Vasile - prezent
- Munteanu Tudor Marius - prezent
- Nedelcu Mircea - prezent
- Nemeth Csaba - prezent
- Nica Dumitru - prezent
- Nicolaescu Ioan - absent
- Nicolaescu Sergiu Florin - prezent
- Nicolai Norica - absent
- Novolan Traian - prezent
- Ofileanu Vasile - prezent
- Onaca Dorel-Constantin - prezent
- Oprescu Sorin Mircea - absent
- Otiman Păun-Ion - absent
- Paleologu Alexandru - absent
- Pană Aurel - prezent
- Pană Viorel Marian - prezent
- Paștiu Ioan - prezent
- Păcurariu Iuliu - prezent
- Păcuraru Nicolae Paul Anton - prezent
- Păunescu Adrian - prezent
- Penciuc Corin - absent
- Pete Ștefan - prezent
- Petre Maria - absent
- Petrescu Ilie - prezent
- Plătică-Vidovici Ilie - prezent
- Pop Dumitru Petru - prezent
- Pop de Popa Ioan - prezent
- Popa Nicolae-Vlad - prezent
- Popescu Dan-Mircea - absent
- Popescu Laurențiu-Mircea - absent
- Prichici Emilian - prezent
- Pricop Mihai Radu - prezent
- Prisăcaru Ghiorghi - prezent
- Pruteanu George-Mihail - prezent
- Pujina Nelu - prezent
- Puskas Valentin Zoltan - prezent
- Radu Constantin - prezent
- Rahău Dan Nicolae - prezent
- Rebreanu Nora Cecilia - prezent
- Rece Traian - absent
- Roibu Aristide - absent
- Roman Petre - absent
- Rotaru Florin - prezent
- Rovinaru Nicolae - prezent
- Rus Ioan Aurel - prezent
- Sârbulescu Ion - absent
- Seche Ion - prezent
- Seres Denes - prezent
- Sin Niculae - prezent
- Sogor Csaba - absent
- Solcanu Ion - prezent
- Sporea Elena - prezent
- Stoica Fevronia - prezent
- Szabo Karoly-Ferenc - prezent
- Șelaru Rodica - prezent
- Șerbănoiu Constantin Dilly - prezent
- Ștefan Viorel - prezent
- Tărăcilă Doru Ioan - prezent
- Theodorescu Emil Răzvan - absent
- Toma Constantin - prezent
- Tudor Corneliu Vadim - absent
- Ungheanu Mihai - prezent
- Vajda Borbala - prezent
- Vasile Radu - absent
- Văcăroiu Nicolae - prezent
- Vela Ion - prezent
- Verestoy Attila - prezent
- Voinea Melu - prezent
- Vornicu Sorin Adrian - prezent
- Zanc Grigore - prezent
- Zlăvog Gheorghe - prezent

Mai citesc absenții:

Bălan Angela
Belu Ion
Btrădișteanu Ștefan
Cozmâncă Octav
Dan Dumitru
Horga Vasile
Ilașcu Ilie
Iorga Nicolae
Marcu Ion
Marinescu Simona
Marko Bela
Mărgineanu Ștefan
Mihăilescu Ion
Nicolaescu Ioan
Nicolai Norica
Oprescu Sorin
Otiman Păun
Paleologu Alexandru
Penciuc Corin
Petre Maria
Popescu Dan Mircea
Popescu Laurențiu
Rece Traian
Roibu Aristide
Roman Petre
Sârbulescu Ion
Sogor Csaba
Theodorescu Răzvan
Radu Vasile

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Rog Biroul permanent să vină în sala din spate pentru a număra voturile.

Stimați colegi, vă rog să vă ocupați locurile. Dau cuvântul domnului secretar Mihai Ungheanu pentru a prezenta procesul verbal cu rezultatul votului.

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Parlamentul României - Senatul. Proces verbal referitor la rezultatul votului privind alegerea celor 2 reprezentanți ai societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii.

Procedându-se la numărarea voturilor din primul tur de scrutin cu privire la alegerea celor 2 reprezentanți ai societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii s-au constatat următoarele:

  • Numărul total al senatorilor: - 140
  • Numărul total al votanților: - 107
  • Voturi valabil exprimate: - 104
  • Voturi nule: - 3

Domnul Quisbaian Iosif Gavril

  • voturi pentru: - 30
  • voturi împotrivă: - 74

Domnul Filipaș Avram

  • voturi pentru: - 58
  • voturi împotrivă: - 46

Domnul Florea Paul

  • voturi pentru: - 30
  • voturi împotrivă: - 74

Doamna Zlătescu Irina

  • voturi pentru: - 90
  • voturi împotrivă: - 14

Ca urmare a faptului că au întrunit la primul tur de scrutin cel mai mare număr de voturi, sunt declarați aleși ca reprezentanți ai societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii, în conformitate cu prevederile art. 20 și 21 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii și ale art. 125, 128 și 132 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, doamna Zlătescu Irina și domnul Filipaș Avram.

Încheiat astăzi, 6 decembrie 2004. (Aplauze) Felicitări!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult. Domnului Filipaș și doamnei Zlătescu le dorim mult succes în activitate, în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Să faceți lucruri bune, că avem nevoie acolo.

Vă mulțumesc tuturor. Închidem ședința noastră de astăzi.

"La mulți ani!"

 
   

Ședința se încheie la ora 18,00.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 20 octombrie 2019, 1:24
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro