Plen
Ședința Senatului din 15 noiembrie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.159/22-11-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-03-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 15-11-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 15 noiembrie 2004

20. Respingerea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României.
 
consultă fișa PL nr. L699/2004

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

................................................

Pct.18. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României.

Domnul senator Sergiu Nicolaescu. Nu pe acesta am discutat puțin și în Biroul permanent? Domnule președinte?

Din sală: Nu, nu pe acesta. A fost unul care nu mai figurează pe ordinea de zi.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Vă rog, domnule senator. Să vedem punctul de vedere al inițiatorului. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a întocmit raport negativ în acest moment, da? (rumoare, discuții)

Vă rog, domnule senator Sergiu Nicolaescu.

Domnul Sergiu Florin Nicolaescu:

Îmi permit să citesc o notă care explică totul.

"Propunerea de modificare și completare a fost realizată pe baza recomandărilor făcute în:

  1. Nota aprobată de primul ministru al României privind necesitatea sporirii competențelor Autorității Naționale a Vămilor, în primăvara acestui an;
  2. Calendarul privind acțiunile ce vor fi întreprinse pentru aderarea la Convenția Napoli 2;
  3. Recomandările transmise primului ministru al Guvernului României, sub semnătura domnului Alain Painchaux director al d' Eurodouane."

Toate aceste materiale au stat la baza punctului de vedere pe care și-l exprimă comisia.

În prezent, legislația națională precizează două feluri de infracțiuni: infracțiuni de frontieră privind regimul frontierei de stat, care sunt de competența poliției de frontieră și infracțiuni vamale, art.175, 178 din Codul Vamal, care sunt de competența Autorității Naționale a Vămilor.

Prin eliminarea din definiția infracțiunilor de frontieră a sintagmei "mărfurilor sau altor bunuri" se realizează diferențierea competențelor Poliției de frontieră privind controlul persoanelor de competențele Autorității Naționale a Vămilor care are responsabilitatea controlului mărfurilor. Creșterea competenței Autorității Naționale a Vămilor nu se poate realiza efectiv, dacă aceste responsabilități nu sunt clar diferențiate de cele ale Poliției de frontieră.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Trebuie să observ că, față de materialul propus de noi, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări are un referat negativ.

Noi am făcut un material în care am ținut cont de scrisorile primului ministru și ale responsabilului francez și avem credința că materialul bine intenționat din partea noastră nu face altceva decât să întărească și să stabilească mai exact raporturile dintre Poliția de frontieră și Vamă.

Crearea unei confuzii între aceste două instituții care se întâlnesc la punctul de frontieră nu este favorabilă sub nici o formă respectării legilor și a normelor pe care le stabilesc aceste legi.

Menționăm faptul că, în cadrul statelor membre al Uniunii Europene, precum și în unele state candidate, agenții vamali posedă și competență de investigație penală, putând efectua investigații preliminare.

De asemenea, în majoritatea statelor membre, 10 din 15, agenții vamali sunt investiți cu puterile Poliției judiciare, având competența de a investiga infracțiuni în caz de flagrant și de a efectua livrări supravegheate. Avem exemple în Marea Britanie, Suedia, Finlanda, Estonia, Lituania, Ungaria.

În concluzie, având în vedere competențele Autorității Naționale a Vămilor și cele ale Poliției de frontieră în vederea adoptării Convenției Neapole 2, se impune o revizuire a legislației naționale, în conformitate cu normele comunitare, precum și cu atribuțiile pe care majoritatea autorităților vamale din cadrul statelor membre le dețin.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Deci dumneavoastră nu sunteți de acord cu raportul negativ întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Domnul Sergiu Florin Nicolaescu:

Da.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, punctul de vedere al reprezentanților Executivului.

Domnul Florin Sandu - secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor:

Doamnelor și domnilor senatori, aș vrea să reamintesc că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2001 a fost elaborată cu consultarea experților Uniunii Europene și este apreciată ca fiind actul normativ care a constituit un reper în adoptarea de către Consiliul Uniunii Europene a deciziei de exceptare a cetățenilor români de la obligativitatea obținerii vizelor. Ordonanța de urgență este documentul prin care statul român și-a însușit conceptul de "Control la trecerea frontierei", așa cum este el promovat de Convenția de aplicare a Acordului Schengen, împotriva tuturor formelor de criminalitate transfrontaliere. Prin acest act normativ s-a realizat modernizarea instituțiilor și crearea tuturor condițiilor pentru asigurarea compatibilității.

În ceea ce privește modificarea definiției legale a noțiunii "infracțiuni de frontieră", ar însemna că trecerea peste frontieră prin alte locuri de bunuri și mărfuri nu ar mai fi infracțiune de frontieră? Este vorba de contrabandă. De asemenea, trecerea fără autorizație peste frontieră nu ar mai fi infracțiune de frontieră, deci ar duce la consecințe nedorite.

Pe de altă parte, mai există un punct în care partea lezată, în urma unui supracontrol este îndreptățită ca șeful punctului de trecere care a dispus supracontrolul să răspundă material, disciplinar sau penal, după caz. Poate genera confuzii. De ce?

Pentru că orice persoană care a suferit o vătămare printr-un act al autorității publice se poate adresa instanței, conform dispozițiilor art.52 din Constituția României, republicată, însă persoana nu dobândește calitatea de parte decât după implicarea sa în proces.

Referirea la răspunderea materială a șefului punctului de trecere a frontierei poate fi considerată ca având în vedere răspunderea civilă delictuală a acesteia pentru prejudicii aduse persoanei, reglementată în art.998, 999 Cod civil și, bineînțeles, în Codul muncii.

De asemenea, tragerea la răspundere a șefului punctului de trecere frontieră se face de către autoritățile publice ierarhic superioare, conform normelor prevăzute în Statutul profesional, prevederea că "partea lezată ar fi titulara cererii în răspunderea disciplinară" putând fi interpretată în sensul că persoana care a suferit un prejudiciu ca urmare a efectuării supracontrolului poate face sesizări, petiții, plângeri. (rumoare, discuții)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule secretar de stat.

Domnul Florin Sandu:

Deci tragerea la răspundere penală a șefului punctului de trecere a frontierei se face din oficiu.

Și o ultimă problemă. Ceea ce prevede Convenția Napoli 2 face obiectul unui alt pachet legislativ prin care se va atribui vămii atribute de poliție judiciară.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Din partea Comisiei juridice, vă rog, domnule senator Prichici.

Domnul Emilian Prichici:

Domnule președinte, punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este absolut identic cu cel exprimat de Guvern, drept pentru care raportul întocmit este de respingere, cu unanimitate de voturi, pentru motivele sintetizate foarte bine de către domnul secretar de stat. Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Dacă nu sunt intervenții la dezbateri generale, stimați colegi, supun votului dumneavoastră raportul de respingere întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 86 de voturi pentru, 6 împotrivă și 3 abțineri și, pe cale de consecință, propunerea legislativă este respinsă.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 31 martie 2020, 2:47
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro