Plen
Ședința Senatului din 15 noiembrie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.159/22-11-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 15-11-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 15 noiembrie 2004

Aprobarea programului de lucru și a ordinii de zi.

Ședința începe la ora 14,30.

Lucrările sunt conduse de domnul senator Doru Ioan Tărăcilă, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Mihai Ungheanu și Iuliu Păcurariu, secretari ai Senatului.

 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi, vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința Senatului de azi, 15 noiembrie 2004, ședința fiind condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Mihai Ungheanu și Iuliu Păcurariu, secretari ai Senatului, pe care îi invit la prezidiu.

Din totalul de 140 de senatori și-au înregistrat prezența, prin vot electronic, un număr de 88 de colegi, absentând motivat de la lucrările Senatului un număr de 6 colegi: 3 colegi sunt membri ai Guvernului , dar un coleg este prezent - domnul senator Dan Mircea Popescu- și, deci, absentează de la lucrările Senatului domnii senatori Alexandru Athanasiu și Emil Răzvan Theodorescu; 3 colegi sunt plecați în delegație, respectiv domnii senatori Aureliu Leca, Mihail Lupoi și Verestoy Attila și un coleg este învoit.

Cvorumul de ședință este de 71 de parlamentari.

Programul de lucru al plenului Senatului pentru ședința de astăzi: lucrări în plen până la ora 16,45 pentru dezbaterea proiectelor de lege înscrise în ordinea de zi; de la ora 17,00 cele două Birouri permanente ale Senatului și Camerei Deputaților vă propun o ședință comună pentru finalizarea ultimelor probleme de competența noastră.

Pentru perioada următoare, Biroul permanent - astăzi am avut un Birou permanent la ora 13,30 - începând cu ziua de mâine se propun activități în teritoriu, în circumscripțiile electorale, iar viitoarea ședință a Senatului, în 29 noiembrie. (Vociferări in sală) Să știți că nu am inventat în această legislatură această procedură, ci ea s-a practicat în mod constant, în ultimele 2 săptămâni, practic, colegii parlamentari - senatori și deputați - au avut posibilitatea să se deplaseze în circumscripțiile electorale. Deci, viitoarea ședință a Senatului va fi în 29 noiembrie. Senatul își va continua activitatea până la investirea legală a noului Senat.

Deci, astăzi este ultima ședință înainte de alegerile din 28 noiembrie. În mod cert, dar vom stabili în Birourile permanente reunite din 29, pe 30 noiembrie cred că vom face o ședință comună solemnă a celor două Camere, consacrată zilei de 1 Decembrie, pentru că 1 decembrie este zi nelucrătoare, iar după aceea programul va continua. (replică neinteligibilă în sală) Poftiți?

 
 

Domnul Triță Făniță (din sală):

Leafa până la 1 ianuarie...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu. Leafa... până la investirea legală a noului Parlament.(Se amuză) Pentru că, altfel, s-ar putea să dăm și senatorilor în exercițiu și foștilor senatori. Dar, în orice caz, până al investirea legală a noului Parlament care nu cred că va fi înainte de 12- 15 decembrie. Ședințele vor continua în acea perioadă. Potrivit Constituției, nu putem să adoptăm doar legi organice, dar putem să derulăm ședințe în continuare în Senat.

Vă consult dacă aveți observații legate de programul de astăzi. Deci, avem circa două ore - două ore și un sfert program legislativ în Senat, căutând să finalizăm actele normative pentru care avem rapoarte. De la ora 17,00 ședință comună a celor două Camere, la Palatul Parlamentului. Ordinea de zi, cea care v-a fost distribuită.

Vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu programul de lucru al Senatului pentru această zi.

Vă rog să votați.

Aprobat de plen cu 68 de voturi pentru , 3 voturi împotrivă, nici o abținere.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra ordinii de zi.

Vă rog să votați.

Aprobată de plenul Senatului cu 73 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 3 abțineri.

 
Aprobarea programului de lucru până la 29 noiembrie a.c.

Vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu programul până în data de 29 noiembrie, pentru a putea să avem hotărârea plenului pentru contabilitate.

Deci prima ședință de plen, pe 29 noiembrie.

Vă rog să votați.

Aprobat de plen cu 73 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, o abținere.

Vă mulțumesc.

Nota privind scrisoarea președintelui României referitoare la participarea României la constituirea forței de protecție a misiunii ONU, cu efective militare.

Vă rog să-mi permiteți, observând că la primul punct avem înscrisă o Notă din partea domnului președinte Ion Iliescu, președintele României. Întrucât în conformitate cu prevederile Legii nr. 42/2004 domnia sa a aprobat participarea Forțelor Armate la misiuni în afara teritoriului statului român, iar noi avem obligația să informăm plenul Senatului de această participare pentru constituirea forței de protecție a misiunii cu efective militare. În conformitate, desigur, cu prevederile legale și cu aprobarea dată de Parlament.

Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.138/2000 pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă.

La punctul 2 se impune să constituim o comisie de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă.

Din partea Grupului parlamentar PSD, 3 propuneri.

 

Domnul Victor Apostolache:

Grupul nostru parlamentar propune pe domnul senator Antonie Iorgovan, domnul senator Aristide Roibu și domnul senator Emilian Prichici.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator Apostolache.

Grupul parlamentar PRM, vă rog 2 propuneri.

 
 

Domnul Gheorghe Acatrinei:

Domnule președinte, propunem pe domnul senator Aron Belașcu și pe domnul senator Dumitru Petru Pop.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Grupul parlamentar PD, o propunere. Și Grupul parlamentar PNL, o propunere.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Grupul parlamentar PNL propune pe domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

De la Grupul PD? Adevărul este că la Grupul PD nu există reprezentant în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Grupul parlamentar UDMR poate face o propunere? Vă rog.

 
 

Domnul Kereskenyi Alexandru:

Propunem pe domnul senator Eckstein-Kovacs Peter.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Rog staff-ul să noteze că nu s-a făcut propunere din partea Grupului PD, neavând membru în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, dar s-a propus din partea Grupului UDMR, pe domnul senator Eckstein-Kovacs Peter, și la un alt proiect de lege va face PD-ul. Să țineți cont.

Vă consult dacă sunt observații? Dacă nu sunt, vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu constituirea și componența comisiei.

Vă rog să votați.

Comisie de mediere aprobată de plenul Senatului cu 80 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și o abținere.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.85/2004 privind modificarea art.15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2004 pentru finalizarea vânzării unor pachete de acțiuni ale Băncii Comerciale Române - S.A. către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Corporația Financiară Internațională, precum și către Asociația Salariaților Băncii Comerciale Române - S.A.

La punctul 3 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2004 pentru modificarea art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 16/2004 pentru finalizarea vânzării unor pachete de acțiuni ale Băncii Comerciale Române -S.A. către Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare și Corporația Financiară Internațională, precum și către Asociația Salariaților Băncii Comerciale Române-S.A.

Comisia sesizată în fond: Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Sunt prezenți reprezentanții Executivului. Îi invit la pupitru. Vă rog, aveți cuvântul. Totodată, invit la prezidiu cei doi colegi care sunt secretari ai ședinței de astăzi.

 

Domnul Victor Dumitriu - vicepreședinte al Autorității de Valorificare a Activelor Statului:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2004 vine să modifice art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2004 privind privatizarea BCR-ului către investitorii BERD, Corporația Financiară Internațională și Asociația Salariaților. În speță, în corpul ordonanței aveți descrisă modificarea pe care Guvernul a aprobat-o și o propune spre adoptare plenului Senatului, în sensul că AVAS-ul se substituie sau subrogă în drepturile și calitățile procesuale pe care le are BCR-ul față de diferite pretenții. Costurile legate de sumele de plată stabilite în sarcina BCR-ului urmând a fi plătite din bugetul AVAS. Cheltuielile pentru asigurarea reprezentării în instanță, de asemenea , precum și cheltuielile de judecată vor fi suportate tot din bugetul AVAS-ului. Ca urmare, ordonanța e destul de scurtă. Domnule președinte, și domnilor senatori, vă rugăm să supuneți spre adoptare această ordonanță. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Îl invit pe domnul președinte Ștefan Viorel să prezinte raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanțe și bănci. Rog colegii senatori să facă liniște în sală pentru că altfel nu se aud raportorii.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte, comisia noastră a adoptat aviz favorabil și cu precizarea că proiectul face parte din categoria legilor ordinare, supune spre dezbatere și adoptare plenului proiect de lege în forma prezentată de inițiator, fără amendamente. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Declar deschise dezbaterile generale și vă invit la cuvânt. Domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte, voi fi foarte scurt. Este o dovadă, a nu știu câta, de incapacitate de a demonstra cine este vinovat și cine trebuie să plătească această pagubă imensă care are evident niște făptuitori. Deci, acum, din nou, se acceptă, unde? Să se preia datorii, să se preia creanțe. Dar, încă o dată spun, cei care au fost vinovați de asemenea pagube trebuiau să le plătească și nu noi, din banii publici.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator. Alte intervenții? Domnul senator Dumitru Petru Pop, Grupul parlamentar PRM.

 
 

Domnul Dumitru Petru Pop:

Domnule președinte,

Onorat plen, ne raliem punctului de vedere al domnului senator Popa și suntem pe aceeași idee: cei care au păgubit, cei care sunt debitori să-și plătească sumele și nicidecum noi, întreg poporul român, nu putem să plătim din bugetul națiunii, nu putem să plătim aceste sume de care au beneficiat atâtea persoane. Vom vota împotriva acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Alte intervenții? Rog reprezentantul Executivului dacă dorește să comenteze luările de cuvânt sau să prezinte explicații. Vă rog să vorbiți mai aproape de microfon.

 
 

Domnul Victor Dumitriu:

Da. Domnule președinte., vă rog să-mi permiteți să fac o precizare,. faptul că Autoritatea se subrogă în calitatea procesuală a BCR-ului, nu înseamnă că AVAS-ul nu va urmări recuperarea sumelor pe care diverși debitori le au vizavi de ea. BCR-ul, în fapt Guvernul și dumneavoastră ați aprobat o privatizare a Băncii Comerciale Române către doi investitori strategici, într-un prim pas al privatizării. Cu siguranță că cei doi acționari care au purces în interiorul băncii nu au nici o vină în legătură cu cele ce s-au întâmplat, pentru că, în fapt, sunt procese ale BANCOREX-ului și nu ale BCR-ului și, ca atare, ne vedem astăzi, pentru a da o credibilitate și o anumită consistență procesului de privatizare a BCR-ului, nevoiți să procedăm la acest demers. Repet, sumele pe care le discutăm, AVAS-ul le va recupera, și din toată activitatea pe care AVAS-ul a avut-o în ultimii 4 ani de zile nu cred că am dat vreun motiv să vă îndoiți de acest fapt. Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Îl invit pe domnul președinte Ștefan Viorel dacă dorește să comenteze.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Da. Domnule președinte, comisia noastră a analizat aceste aspecte și pot să spun, în numele comisiei, că prezenta ordonanță, prezenta reglementare, nu suplimentează în vreun fel consecințele negative ale lichidării BANCOREX-ului sau privatizării BCR-ului, ci doar creionează mai bine rolul AVAS-ului în acest proiect de privatizare a Băncii Comerciale Române. Sigur, dacă discutăm în termeni generali, așa cum colegii noștri au pus problema, se poate face orice fel de afirmație, dar nu neapărat în legătură cu acest proiect de lege de aprobare a ordonanței în discuție. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc. Stimați colegi, vă rog să observați că legea are caracter de lege ordinară și că nu au fost formulate amendamente în fața Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

 
 

Domnul Dumitru Petru Pop (din sală):

Permiteți-mi replică la motivarea făcută.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Ați avut cuvântul, domnule senator. Nu sunteți de acord cu afirmații făcute de reprezentantul Executivului sau...

 
 

Domnul Dumitru Petru Pop(din sală):

Am solicitat replică ...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Păi, o replică... Vă ofer cuvântul, că nimeni nu s-a legat de intervenția dumneavoastră. Vă rog.

 
 

Domnul Dumitru Petru Pop:

Nu aș vrea să supăr pe onoratul reprezentant al Executivului, dar, să fiu cinstit, referitor la cele motivate de domnia sa, am făcut cel puțin 10 interpelări și întrebări: unde sunt banii? Și am făcut referire în principal, și de atâtea ori, la Banca de Comerț Exterior, cele 3.700.000.000 dolari, absolut conform dosarului întocmit de către Curtea de Conturi și nu mai vorbesc de declarația domnului Temeșan. Și mi s-a răspuns la toate întrebările și interpelările: ,,Nu ne aparține nouă, vă rog să vă adresați Băncii Comerciale Române, care răspunde de toate aceste sume care au fost luate de la Banca de Comerț Exterior, respectiv BANCOREX". Și v-aș ruga să se țină cont și de această stare de fapt. Motivarea a fost că AVAS-ul nu are nici o responsabilitate referitor la aceste sume care au fost plătite la diferite persoane fizice fără garanție - după cum afirmă domnul Temeșan - atunci v-aș ruga să se procedeze absolut în consecință și să nu dăm curs nici la bănuieli, dar e clar că acele sume care au fost luate nu au fost recuperate nici până în ziua de azi deși sunt bani publici.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc. Vă rog să vă pronunțați prin vot. Așa cum spuneam, stimați colegi, legea are caracter de lege ordinară, o supun votului împreună cu raportul comisiei.

Vă rog să votați.

Raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanțe și bănci împreună cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2004 pentru modificarea art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2004 pentru finalizarea vânzării unor pachete de acțiuni ale Băncii Comerciale Române -S.A. către Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare și Corporația Financiară Internațională, precum și către Asociația Salariaților Băncii Comerciale Române -S.A., au fost adoptate de plenul Senatului cu 58 de voturi pentru, 32 voturi împotrivă și 4 abțineri.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.83/2004 pentru modificarea art.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 162/1999 privind instituirea prețului național de referință pentru energia termică furnizată populației prin sisteme centralizate, precum și pentru acordarea de ajutoare bănești pentru categoriile defavorizate ale populației.

La punctul 4 avem înscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2004 pentru modificarea art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 162/1999 privind instituirea prețului național de referință pentru energia termică furnizată populației prin sisteme centralizate, precum și pentru acordarea de ajutoare bănești pentru categoriile defavorizate ale populației.

Comisia sesizată: Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Vă rog, domnule secretar de stat, în numele Executivului, aveți cuvântul, pentru a prezenta expunerea de motive.

 

Domnul Radu Damian - secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Această scurtă ordonanță de urgență propusă de Guvern vine să pună în concordanță realitatea cu procedura legislativă, respectiv să includă căminele studențești în rândul acelor entități, efectiv populației, care fiind alimentată cu căldură prin sisteme centralizate primește același preț național de referință pentru energia termică. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Îl invit pe domnul președinte să prezinte raportul.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte, comisia noastră, în baza avizelor favorabile primite din partea Comisiei economice și din partea Comisiei pentru învățământ, știință și tineret, a avizat favorabil prezentul proiect de lege și cu precizarea că face parte din categoria legilor ordinare, supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului proiectul de lege în forma prezentată, fără amendamente. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale? Nu sunt intervenții. Vă rog să observați că nu au fost formulate amendamente și că legea are caracter de lege ordinară.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului și asupra legii.

Vă rog să votați.

Raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanțe și bănci și proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2004 pentru modificarea art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 162/1999 privind instituirea prețului național de referință pentru energia termică furnizată populației prin sisteme centralizate, precum și pentru acordarea de ajutoare bănești pentru categoriile defavorizate ale populației, adoptate de plenul Senatului cu 67 voturi pentru, 11 voturi împotrivă și 7 abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 630/2002 privind cinematografia.

La punctul 5 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 630/2002 privind cinematografia.

Comisia sesizată în fond: Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă.

Din partea Executivului, vă rog. Aveți cuvântul pentru a susține expunerea de motive.

 

Domnul Decebal Mitulescu - director general în Centrul Național al Cinematografiei:

Domnule președinte, proiectul de lege prevede schimbarea regimului juridic al unor săli de cinematograf care în prezent se află în proprietatea publică a statului. Măsura este necesară pentru asigurarea privatizării sălilor de cinematograf. Și în acest sens suntem de acord cu raportul Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă care a departajat, a discutat și a stabilit sălile care trec în proprietatea privată și cele care rămân în proprietatea publică a statului.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc. Îl invit pe domnul senator Grigore Zanc să prezinte raportul comisiei.

 
 

Domnul Grigore Zanc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

În Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă s-a analizat situația patrimonială, respectiv a sălilor și grădinilor de cinema din proprietatea statului, adoptând în unanimitate hotărârea de a susține raport favorabil în vederea trecerii în proprietate privată a statului, respectiv în administrarea Regiei ,,România Film" a sălilor de cinematograf și a grădinilor de cinematograf, cu excepția câtorva care au rămas în administrarea CNC-ului. Aceste aspecte se reflectă în anexele de la raport cu mențiunea, pe care aș vrea să o fac în acest context, că anexa 1 cuprinde sălile și grădinile de spectacol cinematografic care se află în proprietatea privată a statului și în administrarea Regiei ,,România Film", menționând, în acest sens v-aș ruga să fiți de acord pentru că dintr-o eroare tehnică nu se face mențiunea în sensul că Anexa 1 cuprinde sălile despre care am spus și grădinile de cinematograf din vechea anexă actualizată, fără cele prevăzute în Anexa 2. Deci, acest mic adaos ,,actualizată" aș vrea să apară pentru că anexa cuprinde nominal toate sălile și grădinile care intră în administrarea Regiei.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Întrebare: această chestiune ați discutat-o la nivelul comisiei și v-ați pus de acord?

 
 

Domnul Grigore Zanc:

A fost discutată, adoptată în comisie, dar a scăpat, ca precizare, în text, când se menționează anexa.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Numai puțin. Deci ați discutat-o între membrii comisiei și a fost pusă de acord cu reprezentantul Executivului?

 
 

Domnul Grigore Zanc:

Și cu reprezentantul Executivului, sigur că da și anexa au stabilit-o ei.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

De acord. Deci sunteți de acord ca cea care este distribuită să fie modificată conform noii anexe discutată de dumneavoastră în cadrul comisiei. Mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale. Ofer cuvântul domnului senator Sergiu Nicolaescu.

 
 

Domnul Sergiu Florin Nicolaescu:

Țin, cu această ocazie, să mulțumesc colegilor mei că data trecută, la propunerea domnului senator Iorgovan, ați amânat această discuție. Am avut discuția cu tehnicienii din Centrul Național al Cinematografiei și cu membrii comisiei, au căzut de acord cu propunerea mea. Vă mulțumesc. În condițiile actuale, într-adevăr, 11 cinematografe au rămas în proprietatea publică a statului, care vor fi păstrate pentru premiere, modernizate din banii Centrului Național al Cinematografiei. În felul acesta putem conta sută al sută pe ele. Vă mulțumesc, domnilor colegi.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Numai puțin, domnule senator Sergiu Nicolaescu.

Aș vrea să vă întreb, în numele colegilor care știu că aveți preocupări excelente în domeniu, dacă sunteți de acord cu amendamentele din anexă?

 
 

Domnul Sergiu Florin Nicolaescu:

Da, sunt de acord. Într-adevăr a fost o greșeală pe care domnul Zanc, prin propunerea pe care a făcut-o, e-n regulă. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt și alte intervenții? Da, domnul senator Iorgovan.

 
 

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule președinte, dacă-mi permiteți, tot o chestiune de natură mai mult tehnică, dar este importantă, cred eu, nominalizarea, pentru că noi spunem așa, și o spune Constituția: ,,Bunurile sunt, ca regulă, în proprietate privată, iar bunurile proprietate publică le nominalizăm în 135 și mai departe prin lege". Acum suntem în prezența unei legi care nominalizează anumite bunuri care intră din sfera cinematografelor care rămânîncontinuare în proprietatea publică. Și pentru a înlătura orice dubiu în legătură cu numărul acestor bunuri, cred eu că este bine să fie nominalizate de către reprezentanții Executivului ca să fie consemnat în stenogramă. Sunt 10 sau 11. Mulțumesc.

 
 

Domnul Grigore Zanc:

E vorba de cele care rămân la CNC.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Păi, nu. Dacă le nominalizăm ce facem cu stenograma? Ar fi trebuit să facem o anexă atunci care să facă parte din lege.

 
 

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule președinte, noi precizăm că acestea sunt proprietate publică și restul sunt în proprietate privată sau pot să fie privatizate.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu sunt în anexa la lege, am înțeles.

Din sală: Alea trebuiau nominalizate.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sunt în anexă ? Vorbiți la microfon, nu îmi spuneți mie, dacă rezolvați legea cum trebuia era totul în regulă.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Decebal Mitulescu:

Pot să prezint aceste săli, să îmi dați voie să îmi iau actele și le prezint imediat.

 
 

Domnul Grigore Zanc:

Nu, dar depunem anexa alături de lege, este atașată aici și se pot vedea toate nominalizate, sunt 318 săli în proprietatea privată și au rămas 11 în proprietatea publică.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Eu sunt de acord, și dacă mai sunt 11 și ați făcut o anexă cu 300 și nu știu câte, nu puteați să faceți o anexă și cu 11, să știm care sunt ?

 
 

Domnul Grigore Zanc:

Este raport suplimentar și s-a menționat că "în consens cu anexa existentă deja", pe care nu am atașat-o aici, dintr-o eroare.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, aveți o asemenea anexă în care sunt nominalizate cele 11.

 
 

Domnul Grigore Zanc:

Sigur, ea există.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, nu, va fi anexă la lege ?

 
 

Domnul Grigore Zanc:

Da, este Anexa nr. 2.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Bun, atunci este rezolvată această chestiune ridicată de domnul senator Iorgovan. Deci această anexă există și poate să fie...

 
 

Domnul Grigore Zanc:

Există ambele anexe.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Bun. Au făcut raport suplimentar, de aia am trimis-o de la comisie.

Da. Vă rog să le prezentați pe cele 11. Dacă sunt cele 11 și le aveți în anexă, aveți cuvântul. Haideți, să nu pierdem timpul că mai avem o oră de dezbateri și trec imediat la legea următoare, dacă nu vreți s-o finalizăm pe asta. Nu, nu. Să fie prezentate în plen.

 
 

Domnul Decebal Mitulescu:

Vă rog să-mi permiteți zece secunde să iau documentul. (Discuții la masa prezidiului, rumoare).

Dau citire sălilor care rămân în proprietatea publică a statului și în administrarea Centrului Național a Cinematografiei și, deci, care se vor regăsi în Anexa nr. 2 la lege. Deci, este vorba de ,,Dacia" din județul Arad, cinematograful "Central" din județul Bacău, cinematograful "Republica" din orașul Cluj, "Patria" din orașul Craiova, "Victoria" din Iași, "Arta" - Tg. Mureș, "Capitol" - Timișoara, "Scala" - București, "Union" - București, "Eforie" - București și "Studio" - București. Sunt 11 săli de cinematograf care vor figura în Anexa nr. 2 la lege.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc. Stimați colegi, vă consult... Sigur, Anexa 2... Păi, în comisie s-a discutat, domnule senator,...

... va face parte din corpul legii, deci, nu că a fost prezentată doar în Senat. Și Anexa nr.1, dacă-i Anexa nr. 2.

Dacă mai aveți intervenții? Am râs pentru că, colegul din stânga m-a bruiat și a spus: "Bun, Anexa nr. 2 o publicăm, dar Anexa nr.1?"

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, stimați colegi, vă mulțumesc. Rog să aveți mare grijă... Vorbesc cu staff-ul Senatului că trebuie să verificăm cele două anexe înainte de a fi trimise la Camera Deputaților. Vă rog să observați că legea are caracter de lege ordinară.

O supun votului. În primul rând, amendamentele care există în raportul suplimentar, raport care face diferență între sălile de spectacol care rămân în domeniul public sau cele care se regăsesc în Anexa nr. 1.

Vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu amendamentele aduse la lege.

Vă rog să votați.

Amendamentele au fost adoptate de plen cu 85 de voturi pentru, 4 împotrivă și 9 abțineri.

Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă.

Raportul a fost adoptat cu 82 de voturi pentru, 2 împotrivă și 13 abțineri.

Precizând caracterul legii de lege ordinară, o supun votului dumneavoastră, iar plenul Senatului o adoptă cu 87 de voturi pentru, 2 împotrivă și 10 abțineri.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 356/2003 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului Cultural Român.

La punctul 6 în ordinea de zi avem înscrisă propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 356/11.07.2003 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului Cultural Român.

Comisia sesizată în fond: Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă.

Invit pe domnul senator Kereskenyi Alexandru la pupitrul Senatului pentru a-și prezenta inițiativa legislativă. Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Kereskenyi Alexandru:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Această propunere urmărește ca Institutul Cultural Român să dezvolte și proiecte destinate promovării valorilor culturale minoritare. Cuprinzând acest deziderat, modificarea referitoare la articolul 3 punctul ,,a" are un caracter pur principial, iar a doua modificare, referitoare la articolul 6 punctul 2 este de ordin practic organizatoric, susținând și propunând ca dintre cei 14 membri numiți de președintele României, dintre care 7 membri sunt numiți la propunerea asociațiilor și uniunilor de creatori, cel puțin 2 să provină din rândurile minorităților naționale.

Domnule președinte, noi suntem încredințați că o asemenea lărgire a atribuțiilor Institutului Cultural Român va fi benefică din toate punctele de vedere.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Rog punctul de vedere al Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă.

 
 

Domnul Grigore Zanc:

Comisia a analizat această propunere de amendare a legii Institutului Cultural Român și a adoptat în unanimitate amendarea, în sensul ca 2, cel puțin, din cei propuși, din cei 7 să provină din rândul minorităților etnice.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul secretar de stat, rog punctul de vedere al Guvernului în legătură cu această propunere legislativă.

 
 

Domnul Teodor Bobiș (din sală):

De acord.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

De acord, da?

Declar deschise dezbaterile generale. Vă rog, dacă doriți să interveniți? (Discuții la prezidiu.)

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu (de la prezidiu):

Aici scrie că nu-i de acord Guvernul. Așa scrie aici.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Era înainte de amendamente, din cauza aceasta.

Dacă nu mai sunt alte intervenții...

Domnul senator Eckstein Kovacs Peter.

 
 

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu susțin, desigur, această inițiativă a colegului meu.

Institutul Cultural Român este o instituție de prestigiu și, ca și în alte organe colective - dacă vreți - de conducere, șansele unui minoritar de a ajunge acolo sunt, practic, aproape de zero.

Sunt două probleme. Una, mă rog, comisia nu este de acord cu unul dintre articolele care s-ar modifica, deși cred că ar fi binevenit de a spune că cultura națională română se referă la națiunea civică.

Foarte bine se spune în punctul de vedere al Guvernului, dar acest lucru ar fi explicitat dacă s-ar admite, mă rog, textul așa cum a fost făcut de inițiator, că în această cultură română este parte componentă și cultura minorităților naționale. Nu este ceva de discutat, este vorba, practic, de o chestiune de terminologie.

Iar poziția comisiei cred că este corectă, dar din conducerea acestui institut să facă parte și persoane care au această calitate sau nu, mă rog, dar care să aparțină unei minorități naționale.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Am înțeles că în comisie raportul a fost adoptat în unanimitate - s-a spus -, este favorabil și unanim.

Dacă nu mai sunt alte intervenții...

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu (de la prezidiu):

Am și eu o întrebare.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

O întrebare. Vă rog.

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu:

Am o nedumerire, aici. Punctul de vedere al Guvernului, având în vedere că reprezentantul Guvernului nu susține adoptarea propunerii legislative, sunt niște argumente. Cel puțin, mai sunt valabile, nu sunt valabile aceste argumente, numărul mare de minorități existente în România va fi dificil de stabilit modul în care ... cele două asociații, numai criteriul numeric nu poate fi determinant și așa mai departe

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Ion Solcanu.

Apoi, reprezentantul Executivului, domnul secretar de stat Teodor Bobiș.

 
 

Domnul Ion Solcanu:

Domnule președinte, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă din care fac parte a luat în discuție inclusiv aspecte la care făcea trimitere distinsul meu coleg Iuliu Păcurariu și textul pe care l-a propus comisia, de altminteri, și textul inițiativei colegului nostru a fost adoptat în unanimitate de către comisie.

Vreau să mai precizez faptul că Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat este de acord cu această inițiativă, pentru că, foarte corect sublinia colegul de mai înainte, este vorba de Institutul Cultural Român. Or, la cultura română, la acest tezaur cultural, au participat și participă toate minoritățile naționale din România.

Deci, susținem această propunere legislativă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Punctul de vedere al Executivului, domnul secretar de stat.

 
 

Domnul Teodor Bobiș - secretar de stat pentru relația cu Parlamentul:

Suntem pentru aceleași argumente, în sensul că comisia a ținut seama de punctul nostru de vedere și a îmbunătățit proiectul.

În momentul de față susținem acest proiect de lege în forma amendată de comisie.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, înțelegem că susțineți și toate amendamentele care au fost aduse în fața comisiei?

 
 

Domnul Teodor Bobiș:

Da, amendamentele comisiei.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, în primul rând, să ne pronunțăm asupra amendamentelor existente în raportul comisiei.

Vă rog să votați. Rog colegii senatori să voteze.

Amendamente adoptate de plenul Senatului cu 78 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă, 8 abțineri.

Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă.

Raport adoptat cu 76 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă, 11 abțineri.

Și precizând caracterul legii, de lege ordinară, o supun votului dumneavoastră. Vă rog să votați.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.356/2003 este adoptată de plenul Senatului cu 79 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 9 abțineri.

Mulțumesc.

 
Continuarea dezbaterii și adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea alin.(5) al art.3 din Legea nr. 387/2003 privind regimul de control al exporturilor de produse și tehnologii cu dublă utilizare.

La pct.7 avem înscris proiectul de Lege pentru modificarea alin.(5) al art.3 din Legea nr.387/2003 privind regimul de control al exporturilor de produse și tehnologii cu dublă utilizare.

Comisia economică este prezentă.

Din partea Executivului?

 

Domnul Teodor Bobiș:

Domnule președinte, Executivul, la această inițiativă legislativă, a formulat un punct de vedere negativ, având în vedere că Agenția Națională de Control a Exporturilor dispune deja de două rețele de calculatoare și de componentele corespunzătoare.

În calitate de autoritate națională, Agenția Națională de Control a Exporturilor se află în relații directe, prin diverse sisteme informatizate, cu Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice și toate textele din reglementările actuale sunt în consonanță cu reglementările internaționale.

Deci, în forma prezentată de inițiator, noi ne menținem punctul de vedere negativ, pe care l-am exprimat inițial.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Doriți să mai interveniți din partea Executivului?

 
 

Domnul Teodor Bobiș:

Nu, nu mai e cazul.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Îl rog pe domnul președinte Traian Novolan să prezinte raportul comisiei.

 
 

Domnul Traian Novolan:

Domnule președinte, stimate colege și stimați colegi.

Noi am fost sesizați cu forma proiectului de lege, adoptat de Camera Deputaților.

În ședința din 27 octombrie, plenul Senatului a hotărât trimiterea spre reexaminare a proiectului de lege în vederea întocmirii unui raport suplimentar.

Comisia economică a reanalizat propunerea și consideră că proiectul de lege, în forma adoptată de Camera Deputaților, este corect și, cu majoritate de voturi pentru, 1 vot împotrivă și o abținere, a hotărât să-și mențină raportul favorabil, fără amendamente.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Rog, atunci, reprezentantul Executivului să exprime și să argumenteze punctul de vedere negativ, pentru că raportul este favorabil din partea comisiei.

 
 

Domnul Teodor Bobiș:

Domnule președinte, am subliniat faptul că, în momentul de față, Agenția Națională de Control a Exporturilor funcționează în baza unor reglementări, pe care le-a elaborat împreună cu Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice și cu alte organisme internaționale.

Reglementarea în vigoare corespunde și principiilor constituționale, și reglementărilor internaționale.

În aceste condiții, noi nu putem să susținem acest proiect de lege.

 
 

Domnul Traian Novolan:

Domnule președinte, prin proiectul de lege, i se acordă Guvernului și cred că este dreptul lui să modifice adresa sediului agenției, așa cum poate interveni în organizarea și funcționarea acesteia. Deci, noi nu intervenim pe fond. Guvernul poate să-i mențină sediul unde este sau poate să-l mute în altă parte. Asta-i toată modificarea.

 
 

Domnul Teodor Bobiș:

Pe acest aspect, vă rugăm să aveți în vedere că schimbarea sediului nu este de nivelul legii.

 
 

Domnul Traian Novolan:

Nu, păi nu e de nivelul legii, e de nivelul Guvernului.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Bun, mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Deci, stimate colege și stimați colegi, vă rog să observați că, la nivelul Comisiei economice, pe propunerea legislativă, raportul este favorabil, dar punctul de vedere al Guvernului este negativ, în sensul de respingere a raportului și, pe cale de consecință, de respingere a legii.

Eu voi supune votului dumneavoastră...

Numai puțin, să vedem dacă există amendamente.

În primul rând, amendamentele existente în raportul suplimentar.

Mai discutăm, domnule senator, domnule președinte Novolan, și pe primul raport? Nu, acolo nu aveați amendamente.

 
 

Domnul Traian Novolan:

Nu, nu avem nici unul.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Numai în raportul suplimentar avem amendamente,da.

Deci, vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu amendamentele existente în raportul suplimentar.

Amendamentele sunt adoptate de plenul Senatului cu 73 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă și 7 abțineri.

Repet punctul de vedere al reprezentantului Guvernului, care a fost împotriva raportului și îl supun dumneavoastră.

Felicitări! Bănuiesc că doriți și o listă pentru grupurile parlamentare.

Din sală: Nu s-a solicitat listă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu s-a solicitat?

Din sală: Nu.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, am întrebat.

Raportul a fost adoptat cu 61 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă și 6 abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege, având în vedere punctul de vedere negativ al Guvernului.

Vă rog să votați.

Propunerea legislativă este adoptată de plenul Senatului cu 65 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă și 4 abțineri, având în vedere faptul că legea are caracter de lege ordinară, iar Senatul a fost Cameră decizională.

 
Dezbaterea și adoptarea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2002 privind regimul vamal al mărfurilor comercializate în regim de duty-free.

La pct.8 în ordinea de zi avem înscrisă propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.104/2002 privind regimul vamal al mărfurilor comercializate în regim de Duty-Free.

Raportor - Comisia economică.

Invit reprezentanții Executivului la pupitru.

Rog punctul de vedere.

Inițiatorii sunt prezenți?

Deci, vă rog, reprezentatul Ministerului Finanțelor Publice nu dorește să participe la discuții? Dacă v-am invitat la tribună, atunci, stăm și ne uităm unii la alții?

Îl invit pe domnul senator Sergiu Nicolaescu să prezinte propunerea legislativă.

 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Stimate colege și stimați colegi, este vorba de magazinele Duty-Free, aflate pe punctele de frontieră, rutiere și navale. Citesc: "La nivel comunitar, începând cu anul 1979, Comisia Europeană și-a exprimat opoziția față de existența magazinelor cu vânzare în regim Duty-Free, pe motivul că ar contraveni sistemului comunitar de impozitare.

De asemenea, începând cu 30 iunie 1991, vânzările în regim Duty-Free, pentru călătoriile intracomunitare, au fost abolite.

În această situație, mi-am permis să fac o propunere, pentru ca, și la noi, aceste magazine, care sunt - în special, cele rutiere - un focar de contrabandă și de dezordine, care complică viața poliției de frontieră, să fie închise.

În discuția pe care am avut-o cu colegii de la comisie, domniile lor au făcut o propunere: "Magazinele Duty-Free, situate în punctele de control pentru trecerea frontierei, terestre sau navale, care au fost autorizate anterior intrării în vigoare a prezentei legi, își vor continua activitatea pe perioada de valabilitate a autorizației".

De acord. Deci, în felul acesta, comisia și-a dat acordul privind rostul acestor magazine Duty-Free și eu sunt de acord cu propunerea pe care o fac domniile lor. Dar cu asta s-a terminat, s-a închis povestea Duty-Free-urilor celor două zone. Rămân cele pe sistemul aerian, la ieșire, conform legilor internaționale.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Rog punctul de vedere al Executivului.

 
 

Doamna Maria Manolescu - secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:

Executivul propune ca regimul de funcționare al magazinelor Duty-Free să rămână cel valabil la această dată, având în vedere că, după data aderării la Uniunea Europeană, s-ar putea, cu siguranță, să se pună problema pentru tot ceea ce înseamnă graniță europeană. Majoritatea țărilor, care au devenit membre ale Uniunii Europene, și-au schimbat regimul pentru astfel de tipuri de magazine, numai pe granița europeană.

În aceste condiții, propunem ca prevederea din actul normativ să rămână de această manieră, în sensul că, "până la data aderării în Uniunea Europeană", magazinele Duty-Free să funcționeze în baza autorizațiilor pe care acestea le-au obținut.

Ce se întâmplă? S-ar putea ca unele dintre ele să aibă o valabilitate după data aderării. În condițiile în care noi spunem că "până la data expirării", s-ar putea ca o parte dintre beneficiarii acestor autorizații să ne ceară niște despăgubiri. Și, din aceste motive, prevederea "până la data aderării" cred că este mai corectă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, sunteți de acord cu propunerea legislativă sau nu?

Doamna secretar de stat, sunteți de acord cu propunerea legislativă sau nu? Spuneți-o explicit, ca să știe colegii senatori cum să discute și cum să voteze.

 
 

Doamna Maria Manolescu:

Deci, nu suntem de acord cu propunerea legislativă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Punctul de vedere al Comisiei economice.

 
 

Domnul Traian Novolan:

Domnule președinte, stimate colege și stimați colegi.

Punctul de vedere al Comisiei economice este următorul: cu 1 vot împotrivă și o abținere, comisia a adoptat raport favorabil, cu amendamentul din Anexă, pe care îl citez: "Magazinele Duty-Free, situate în punctele de control pentru trecerea frontierei, terestre sau navale, care au fost autorizate anterior intrării în vigoare a prezentei legi își vor continua activitate pe perioada de valabilitate a autorizației".

Iar acum, față de spusele doamnei ministru, parcă aș fi tentat să spun: "...dar nu mai târziu de aderarea României la Uniunea Europeană" și cu asta problema ar fi rezolvată.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl întreb pe inițiator, domnul senator Sergiu Nicolaescu, dacă este de acord cu această completare?

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Da, sub forma aceasta, sunt de acord, dar nu sunt de acord ca să dăm dreptate punctului de vedere al Ministerului Finanțelor Publice și al Guvernului, datorită faptului că, pentru noi, nu poate constitui un argument faptul că: "Lăsați o lege așa, pentru că tot se va schimba". Nu putem. Dacă legea trece prin Parlamentul României, prin Senatul României, noi avem un punct de vedere și cu modificările respective sunt de acord.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

Vă rog dacă doriți să interveniți la dezbateri generale, stimate colege și stimați colegi.

Vă rog, domnule senator.

 
 

Domnul Tiberiu Simion Buza:

Mulțumesc, domnule președinte.

Apreciez că raportul comisiei este judicios, vorbim de niște unități comerciale care funcționează în sistemul Duty-Free, unități care sunt autorizate legal și, apelând la teoria dreptului câștigat, evident că ar fi nelegal, abuziv ca pe parcursul, pe durata exercitării activității comerciale autorizate, care vizează o perioadă, niște limite în timp, să intervenim pe cale legislativă și să răpim acest drept de a funcționa unităților comerciale.

Faptul de a condiționa, pentru viitor, activitatea aceasta, în funcție de aderarea României la Uniunea Europeană, ar trebui să fie foarte atent reglementată, întrucât dacă - pun problema ipotetic - peste câțiva ani, în Uniunea Europeană se va reveni asupra reglementării respective. Deci, noi nu putem ști ce va fi după anul 2007 în reglementarea specifică în Uniunea Europeană.

Eventual, amendamentul s-ar putea referi la faptul că, după integrarea României în Uniunea Europeană, cu respectarea legislației europene, la momentul aderării.

Am dorit să fac această precizare, fiindcă noi nu vom ști dacă legislația europeană nu va suferi, la rândul ei, anumite modificări în anii care vor urma.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dar sunteți de acord că, în situația în care vor apărea modificări în legislația europeană, toate statele membre sunt obligate să se conformeze.

 
 

Domnul Tiberiu Simion Buza:

Evident, pentru că legislația europeană primează. Legislația națională trebuie să fie în concordanță cu legislația Comunității Europene.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dacă mai sunt și alte intervenții.

Domnul senator Radu F.Alexandru.

 
 

Domnul Radu F.Alexandru:

Domnule președinte, stimate colege și stimați colegi.

Modificarea amendamentului comisiei, în care se ia ca termen limită aderarea la Uniunea Europeană, nu cred că rezolvă problema.

De ce? Pentru că pot fi contracte care expiră înainte de termenul de aderare și, atunci, se naște, firește, întrebarea: ce se întâmplă cu magazinul care funcționează în același punct de frontieră?

Suntem, mi se pare, într-un - îndrăznesc să spun - defect de logică. Dacă acceptăm funcționarea acestor magazine în regim de Duty-Free, pe aeroporturi și pe punctele de frontieră navale, și ne împiedicăm de ele doar pe punctele de frontieră terestre îngrijorați - și eu aș spune pe bună dreptate - de posibilitatea ca aceste magazine să fie escale, să fie zone în care este facilitată contrabanda, firește, trebuie să tratăm această problemă cu maximă atenție.

Dar eu cred că soluția nu este în desființarea magazinelor, ci în aplicarea așa cum se cuvine a legislației și cu desfășurarea unei activități corespunzătoare a celor care sunt datori să lupte împotriva contrabandei.

Există un aspect peste care mi se pare că nu trebuie să trecem cu foarte mare ușurință și poate doamna secretar de stat ne dă o mână de ajutor, și ne spune care este aportul la bugetul de stat al acestor magazine în regim de Duty-Free pe frontiera terestră. Din câte știu, nu este nesemnificativ. Or, a tăia o cale de a completa, legal, bugetul de stat, pentru că anumite instituții nu-și fac, eventual, cum trebuie datoria, mi se pare că nu este măsura cea mai judicioasă și trebuie - așa cum am spus - să ne adresăm, să facem apel ca acele instituții să-și facă datoria. Or, regimul magazinelor Duty-Free nu-și are rostul, dar asta este o chestiune prevăzută doar în momentul aderării la Uniunea Europeană. Oricare dintre noi, care am călătorit în lume, am văzut că aceste magazine există în alte țări, care nu sunt constrânse de legislația europeană și, dacă acceptăm ca aceste magazine își au rostul, ele își au rostul indiferent de natura punctului de trecere prin frontieră ori nu. Și, atunci, renunțăm la toate. Dar, deocamdată, problema este de a păstra o sursă de venit la bugetul țării și de a acționa cum trebuie împotriva fenomenului de contrabandă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții... Doriți să interveniți?

Domnul senator Constantin Bîciu, vă rog.

 
 

Domnul Constantin Bîciu:

Domnule președinte, stimate colege și stimați colegi.

Pentru a trata corect problema Duty-Free-urilor, trebuie să ne reamintim de scandalul de acum câțiva ani cu magazinele Duty-Free de pe Aeroportul Otopeni.

Ministerul Transporturilor a avut o mare ambiție, probabil și un mare interes, ca să desființeze acele magazine din cadrul Aeroportului Otopeni. Miza era foarte mare și nu cred că vânzările directe din acele magazine făceau ca această miză să fie foarte mare. Probabil că, pe lângă vânzările directe din cadrul acelor magazine, mai existau și altfel de vânzări, pe care inițiatorul acestei legi, domnul senator Sergiu Nicolaescu, le pomenește în expunerea de motive. Și dânsul spune, acolo, foarte clar: "Există puncte de trecere a frontierei terestre, unde nu sunt unul, două, trei magazine Duty-Free, ci chiar câte șapte, opt. Deci, numărul acestora arată deja un interes foarte mare pentru existența în anumite locuri a magazinelor Duty-Free.

Cum prosperă aceste magazine - în condițiile în care, de multe ori, fluxul de călători este același printr-un punct de trecere a frontierei unde există un singur Duty-Free, și un alt punct de trecere a frontierei unde sunt opt magazine Duty-Free - este un semn de întrebare?

Cert este - și știm cu toții - că aceste magazine sunt o sursă de venituri ilicite, o sursă de corupție. Și, dacă judecăm corect, este mai bine să ne lipsim de o sursă de corupție, decât să invocăm niște venituri la bugetul de stat care, sunt convins, nu sunt într-o sumă care să afecteze în așa măsură bugetul de stat, încât să ne îngrijoreze.

Cu precizarea finală că, prin adăugarea - la amendamentul formulat în cadrul comisiei - celor spuse de reprezentantul Ministerului Finanțelor Publice, legea capătă o formă corectă, îmi exprim acordul personal și acordul Grupului parlamentar al P.R.M. pentru a vota proiectul acestei legi.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Declar închise dezbaterile generale.

Rog inițiatorul, domnul senator Sergiu Nicolaescu, punctul de vedere.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Domnule președinte, stimate colege și stimați colegi.

Da, trebuie să recunosc că nu am avut și nu am autoritatea pe care a avut-o ministrul transporturilor, dar, totuși, ceva am câștigat. Există atâta influență și e vorba de o influență directă, încât mai mult decât atâta nu am obținut, dar, vă rog, aprobați măcar atâta.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Rog punctul de vedere al Executivului, Ministerul Finanțelor Publice.

 
 

Doamna Maria Manolescu:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori.

Aici, s-au făcut mai multe referiri, în primul rând, la Duty-Free-urile din aeroporturi.

Aș vrea să fac mențiunea că, la această dată, România are organizate vânzările pe aeroporturile internaționale exact așa cum se întâmplă în toată lumea. Tot ceea ce se vinde, după efectuarea vămuirii, intră în regim de comerț exterior și, în aceste condiții, vânzarea respectivă este scutită de T.V.A.

Vânzările, care se fac acum pe aeroporturile internaționale din România, respectă aceste reguli pe care, așa cum spuneam înainte, toate țările le aplică în mod similar.

În ceea ce privește acest regim de vânzări în sistem Duty-Free, trebuie să avem în vedere o practică a tuturor țărilor, care își mențin în continuare sistemul de vânzări în regim Duty-Free, desființează la data aderării magazinele în regim Duty-Free de pe granița care dispare, de fapt, granița europeană.

Exact aceste lucruri, cu amendamentele în ceea ce privește întărirea controlului, intenționăm să le avem și noi în vedere pentru perioada următoare.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Stimate colege și stimați colegi, vă rog să ne pronunțăm prin vot.

Avem un prim amendament care a suferit o modificare în plenul Senatului, agreată de inițiator. Deci, vă rog să vă pronunțați prin vot asupra amendamentului existent în Anexa nr.1 la raport, cel legat de perioada de funcționare a acestor magazine. Vă rog să votați.

Amendament adoptat de plenul Senatului cu 74 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și două abțineri.

Pentru că inclusiv inițiatorul legii a fost de acord cu acest amendament completat.

A doua chestiune: supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia economică, precizând punctul de vedere negativ al Guvernului. Vă rog să votați.

Raport adoptat de plenul Senatului cu 72 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și o abținere.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă, cu amendamentul adoptat.

Proiect de lege adoptat de plenul Senatului cu 79 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă și o abținere.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind certificatul suplimentar de protecție pentru medicamente și produse de uz fito-sanitar.

La pct.9 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind Certificatul suplimentar de protecție pentru medicamente și produse de uz fitosanitar.

Comisia economică sesizată în fond.

Rog reprezentanții Executivului să se prezinte și să expună punctul de vedere al Guvernului.

 

Domnul Alexandru Ștrenc - director general adjunct, Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci:

Distinse domnule președinte, distinse doamne și distinși domni senatori.

Protecția, pe plan internațional, în domeniul brevetelor de invenții este reglementată la 20 de ani și așa face și Legea nr.64/1991, republicată, recent amendată.

Totuși, pentru produsele medicamentoase și de uz fitosanitar, având în vedere importantele proceduri administrative legate de punerea pe piață a acestor medicamente, s-a acceptat pe plan internațional și, particular, pe planul comunitar, deci al Uniunii Europene, că durata protecției prin brevet poate fi prelungită cu o durată maximă de până la 5 ani, în funcție de o procedură de calcul care este indicată în lege și perfect armonizată cu cea aplicată la nivel comunitar.

Proiectul de lege, pe care vi-l supunem atenției, este perfect armonizat cu două regulamente comunitare, și anume: Regulamentul nr.1768/1992 pentru produsele medicamentoase și Regulamentul nr. 1610/1996, pentru produse fitosanitare.

Noi credem că am reușit să îmbinăm, într-un mod organic, în acest proiect de lege, ambele reglementări comunitare.

Proiectul de lege se înscrie în cadrul ansamblului general de dobândire a acquis-ului comunitar, corespunde poziției României în negocierile cu Uniunea Europeană și, mai mult, corespunde proiectului de aderare a României la Uniunea Europeană, care ne-a fost înaintat, recent, de autoritățile de la Bruxelles.

Având în vedere aceste considerente, vă rugăm să fiți de acord cu aprobarea proiectului de lege. mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Doriți să mai interveniți suplimentar ? Nu. Mulțumesc.

Îl rog pe domnul președinte Traian Novolan să prezinte raportul Comisiei economice.

 
 

Domnul Traian Novolan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În urma dezbaterilor din Comisia economică, la propunerea reprezentanților Ministerului Sănătății, s-a adoptat un amendament care se referă la definiția medicamentului. Amendamentul este cuprins în anexa la raport.

Comisia a adoptat cu unanimitate de voturi, raport favorabil și supune plenului Senatului adoptarea proiectului de lege fără modificări. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Consult reprezentanții Executivului, dacă sunt de acord cu acel amendament existent în anexa nr. 1 la raport ?

 
 

Domnul Alexandru Ștreng:

Da, suntem de acord.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnilor senatori, vă invit să participați la dezbateri generale. Reprezentanții grupurilor parlamentare din Comisia economică au susținut proiectul de lege, bănuiesc, de aceea nu se dorește a se interveni în plen.

Vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu amendamentul existent în raport.

Cu 79 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 2 abțineri, amendamentul a fost adoptat de plen.

Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia economică.

Cu 82 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 2 abțineri, raportul a fost adoptat.

Cu precizarea caracterului legii de lege ordinară o supun votului dumneavoastră.

Cu 84 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și o abținere, plenul Senatului adoptă proiectul de lege. Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Ștreng:

Vă mulțumim.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumim.

 
Continuarea dezbaterii și adoptarea propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 238/1998 privind conferirea <B>Ordinului Meritul Militar</B> pensionarilor militari, veterani de război.

La pct. 10 din ordinea de zi avem înscrisă propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 238/1998 privind conferirea Ordinului "Meritul Militar" pensionarilor militari, veterani de război.

Îl invit pe domnul deputat Bahrin, parcă dumneavoastră sunteți la pct. 10, nu ?!

Din sală: Nu, domnul Sergiu Nicolaescu.

 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu ?! Domnul senator Sergiu Nicolaescu.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranța națională. Rog încă un coleg din Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranța națională să vină la pupitru, întrucât domnul Sergiu Nicolaescu este și inițiator.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Domnul Munteanu.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc, domnul senator Munteanu Marius.

Îl invit pe domnul senator Sergiu Nicolaescu să prezinte punctul de vedere al inițiatorului, al domniei sale.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este o propunere legislativă pentru modificarea Legii nr. 238/1998 privind conferirea Ordinului "Meritul Militar" pensionarilor militari, veterani de război.

Este o inițiativă a domnului senator Ionel Alexandru care, mă rog, astăzi lipsește, mă mir.

Unicul impediment în adoptarea acestui proiect de lege a fost lipsa sursei de finanțare. Totuși, Ministerul Apărării Naționale a găsit o soluție care ne permite să acordăm acest respect față de circa 700 de oameni ce se află în această situație, cu condiția ca de drepturile prevăzute la art. 1 și 4 să beneficieze începând de la 1 ianuarie 2006, lucru care îl va permite bugetul Ministerului Apărării Naționale. (Rumoare în sală.)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

2006 ?!

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Da, sigur că..., câți or mai fi, cu părere de rău. Însă vă mulțumesc, că o astfel de lege nu poate fi respinsă, trebuie să înțelegem acest lucru.

Totodată, noi mai avem niște amendamente și în raportul adoptat este specificat acest lucru și anume faptul că Ordinul "Meritul Militar" a devenit Semn Onorific și se numește "În Serviciul Patriei", e corelare cu Legea nr. 50/2004.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc, domnule președinte.

Rog punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Encuțescu.

 
 

Domnul Sorin Encuțescu - secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

În prima fază, până la identificarea resurselor financiare, Guvernul nu a susținut această inițiativă legislativă.

În urma demersurilor întreprinse, în perioada când acest proiect de act normativ a fost returnat comisiei, pentru elaborarea unui raport suplimentar, Ministerul Finanțelor Publice ne-a comunicat că aceste influențe financiare pot fi suportate din bugetul Ministerului Apărării Naționale.

În vederea aplicării dispozițiilor acestei propuneri legislative, Ministerul Apărării Naționale poate solicita prevederea sumelor necesare începând doar cu data de 1 ianuarie 2006, întrucât la fundamentarea bugetului pe care îl avem în 2005, nu a putut fi avut în vedere acest act normativ.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc, domnule secretar de stat.

Îl invit pe domnul senator Marius Munteanu, dacă dorește să precizeze și alte chestiuni, în numele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranța națională, vă rog.

 
 

Domnul Tudor Marius Munteanu:

Doar faptul că este o anexă cu amendamente și v-aș ruga să observați, comisia a adoptat raport favorabil.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dar se mai justifică amendamentele din primul raport sau numai cele din raportul suplimentar ?! Pentru că sunt două amendamente în raportul suplimentar și două amendamente în primul raport. Domnule secretar de stat ?!

Sunt patru amendamente, două amendamente în primul raport întocmit...

 
 

Domnul Sorin Encuțescu:

Rămân doar cele din raportul suplimentar, domnule președinte.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult, dacă doriți să interveniți la dezbateri generale ? Nu sunt intervenții. Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra amendamentelor din raportul suplimentar, celelalte două amendamente fiind retrase de comisie.

Cu 76 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 3 abțineri, amendamentele au fost adoptate de plen.

Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranța națională.

Cu 84 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 2 abțineri, raportul a fost adoptat de plen.

Cu precizarea legii de lege ordinară, o supun votului dumneavoastră.

Cu 84 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 2 abțineri, este adoptată de plenul Senatului. Mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea propunerii legislative privind Ordinul <B>Meritul Diplomatic</B> și Medalia <B>Meritul Diplomatic</B>.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

La pct. 11 avem înscrisă propunerea legislativă privind Ordinul Meritul Diplomatic și Medalia Meritul Diplomatic.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranța națională.

De această dată este inițiator colegul nostru, domnul deputat Dorel Bahrin. Rog punctul de vedere al inițiatorului.

 

Domnul Dorel Bahrin - deputat:

Domnule președinte,

Stimate și stimați senatori,

Prin noua Lege nr. 269/2003 privind Statutul Corpului Diplomatic Consular din România, s-a făcut o referire și la instituirea unei decorații noi, respectiv, Meritul Diplomatic.

Întrucât legea nu făcea nici o referire la Legea-cadru 29/2000 privind Sistemul național de decorații al României, pentru a putea deveni operațional acest ordin, s-a solicitat sprijinul comisiei de specialitate din Camera Deputaților, care a amendat Legea nr. 29/2000 prin Legea nr. 181/2004, introducând acest ordin în Sistemul de decorații național al României, drept pentru care tot comisia a elaborat și legea specială care face obiectul dezbaterii dumneavoastră.

Îmi fac datoria de deputat să vă informez că prin această ultimă lege, întreg sistemul național de decorații, cu amendamentele depuse de-a lungul timpului, este operațional. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumim. De altfel se și termina actuala legislatură, doar dacă o luăm de la capăt în viitoarea.

Rog punctul de vedere al Executivului, legat de această inițiativă legislativă parlamentară. Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Ion Diaconu - director general în Ministerul Afacerilor Externe:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Ministerul Afacerilor Externe este de acord cu acest proiect de lege și el nu face decât să completeze Legea Statutului Corpului Diplomatic pe care dumneavoastră ați adoptat-o anul trecut și, de asemenea, să pună în ordine, să ne ofere și nouă, membrilor Corpului diplomatic, posibilitatea de a avea ordine și medalii specifice. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Invit colegii din Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranța națională să prezinte raportul, domnul președinte Sergiu Nicolaescu.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia noastră, cu unanimitate de voturi. a adoptat raport favorabil la această propunere legislativă.

Personal, vreau să felicit inițiatorii pentru faptul că medalia respectivă are foarte mult bun gust și va arăta foarte bine. Felicitări.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc. Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale ? Nu sunt intervenții, nu au fost formulate amendamente la această propunere legislativă, motiv pentru care, precizând caracterul legii de lege ordinară, supun votului dumneavoastră atât raportul comisiei, cât și legea în ansamblu. Vă rog să votați.

Cu 80 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, raportul Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranța națională și proiectul de lege în ansamblu au fost adoptate de plenul Senatului.

Felicitări, domnule deputat.

 
Dezbaterea Legii privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate - reexaminare la solicitarea președintelui României. (votul final în ședința viitoare).

La pct. 12 avem înscrisă Legea privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, reexaminare.

În primul rând, rog, punctul de vedere al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranța națională. Este cerere de reexaminare din partea președintelui României, deci rog punctul de vedere al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranța națională.

 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aici am o anumită problemă.

Din sală: Avem !

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Adică avem cu toții. Au existat două principii, cel acceptat de președintele României și aprobat în mare măsură de către Senat, a trecut de domniile voastre, și punctul de vedere al Camerei Deputaților, care diferea foarte mult de ambele lucrări, de punctul de vedere al Președinției, al domnului președinte Ion Iliescu, și de punctul de vedere al Senatului.

Prima Cameră sesizată am fost noi, l-am înaintat Camerei Deputaților în 20 septembrie 2004, fiind Cameră decizională, Camera Deputaților a adus modificări, iar președintele a solicitat Senatului reexaminarea proiectului de lege aflat în promulgare.

Principiul care a fost adoptat de noi și de domnul președinte Ion Iliescu și care se menține, este ca pașapoartele diplomatice să aibă un mod de funcționare foarte restrictiv.

Însă, unde este elementul de care vă spun că mă ciocnesc în momentul de față și, probabil, am să cer amânarea, noi am spus, deci Senatul, am votat și am judecat în comisia noastră formula "președinții României, președinții celor două Camere...", mă rog și așa mai departe.

Materialul a plecat astfel de la noi, dar s-a întors de la Președinție cu dorința să adăugăm "șefii de stat". În această situație, sigur că lucrurile se reduc, în realitate, la o singură persoană: este vorba de fostul rege Mihai, pentru că este singurul, ceilalți, după cunoștința mea - Chivu Stoica, Gheorghiu Dej, Maurer, Ceaușescu - nu mai au cum să beneficieze de acest avantaj.

În această situație, însă, eu mă găsesc într-o poziție pe care nu o pot rezolva singur, întrucât noi, în comisie, nu am discutat această problemă. Deci eu v-aș ruga să înapoiați comisiei pentru un nou raport, ținând cont de această precizare la care ține domnul președinte Ion Iliescu.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului în legătură cu legea.

 
 

Domnul Florin Sandu - secretar de stat pentru relația cu Parlamentul în Ministerul Administrației și Internelor:

Cererea de reexaminarea are mai multe aspecte: primul aspect se referă la eliberarea pașapoartelor diplomatice, iar pentru asta îi dau cuvântul reprezentantului Ministerului Afacerilor Externe.

 
 

Domnul Gheorghi Prisăcaru (din sală):

Vorbiți în microfon, vă rugăm.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, va prezenta punctul de vedere..., dar, vă rog, în legătură cu cererea formulată de domnul președinte de reexaminare a legii, să ne spuneți punctul de vedere al externelor. Vă rog.

 
 

Domnul Ion Diaconu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Față de propunerile care sunt cu privire la punctul de vedere exprimat de domnul președinte, noi credem că poate fi acceptată formula "foștii șefi de stat ai României", care nu creează nici o problemă, însă, ca reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe, cred că este necesară menținerea unei prevederi care să permită ministrului de externe să aprobe pașapoarte pentru persoane care se deplasează în străinătate, în interese oficiale.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Numai puțin, să înțeleg că nu sunteți de acord cu cererea de reexaminare a președintelui ?!

 
 

Domnul Ion Diaconu:

Eu am spus de ce ar avea nevoie Ministerul Afacerilor Externe în activitatea sa.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci vă rog să vă pronunțați asupra cererii de reexaminare venită de la președintele României. Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Ion Diaconu:

Da.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, mai departe, pe fiecare dintre cereri, că sunt mai multe observații.

 
 

Domnul Florin Sandu:

Da, da.

În legătură cu art. 28 alin. 4: în ceea ce privește propunerea de la pct. 4, referitoare la completarea prevederilor art. 28 alin.4 , apreciem că o asemenea intervenție nu se justifică, întrucât în cazul ipotezelor propuse la art. 40 se aplică măsura suspendării dreptului de a călători în străinătate și nu cea a restrângerii temporare a acestui drept, care este reglementat în art. 28.

În acest context, precizăm faptul că, pe de o parte, art. 43 nu face distincție între titularii pașapoartelor simple și cei ai pașapoartelor diplomatice ori de serviciu, iar, pe de altă parte, dată fiind calitatea în virtutea căreia anumitor categorii de persoane li se eliberează pașapoarte diplomatice și de serviciu, dacă acestea se vor regăsi în situațiile prevăzute la art. 40 lit. a-c, potrivit legilor speciale, acestea vor fi suspendate sau, după caz, eliberate din funcțiile ocupate, ceea ce va conduce în mod implicit la încetarea dreptului de a beneficia de aceste tipuri de pașapoarte.

Referitor la pct. 3, aici există o contradicție între tezele 1 și 2, în sensul că, pe de o parte, se arată că nu este bine să se menționeze domiciliul în pașaport, pe de altă parte, românii domiciliați în afara României și a Uniunii Europene să păstreze obligativitatea menționării în pașaport a domiciliului. Deci este o contradicție între ceea ce se dorește.

Și ultimul argument, tot pe acest punct, pct. 3, la art. 34 alin. 1 este tocmai cel care instituie necesitatea menționării acestuia, în lipsa textului respectiv, nemaiexistând o altă lege, prevedere legală, care să instituie asemenea obligații.

În ceea ce privește indicarea oportunității eliminării aceluiași text, în considerarea distincției care trebuie făcută între cetățenii români cu domiciliul în fostele state sovietice și ceilalți cetățeni români, s-ar produce o situație discriminatorie. Deci...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Aș vrea să revenim la punctul de vedere prezentat în numele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranța națională, înainte de a ne pronunța, întrucât, după prezentarea raportului, domnul președinte Sergiu Nicolaescu a făcut afirmația că ar intenționa să solicite restituirea către comisie. Dar, în situația aceasta, ne creează o problemă delicată - dacă se creează - pentru că în actuala legislatură nu mai avem dreptul să adoptăm legi cu caracter organic.

Din sală: Dar este lege organică ?

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, este o lege organică.

 
 

Domnul Ion Solcanu:

Domnule președinte,

Pe de altă parte, intervenția domnului secretar de stat impune retrimiterea la comisie, pentru că sunt câteva observații care trebuie analizate de comisie foarte atent și trebuie să revenim asupra acestei legi la nivelul Comisei pentru apărare, ordine publică și siguranța națională.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

De acord cu dumneavoastră, dar relația constituțională este doar între președintele României și Parlament, iar noi trebuia să ne pronunțăm în legătură cu cele patru observații din cererea de reexaminare, și nu cu alte...

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Dacă-mi permiteți...?!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă rog.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Domnule președinte,

Noi, astăzi, nu putem discuta decât ultima observație făcută de domnul președinte. Deci ne-a trimis înapoi pe un punct precis, exact.

Dacă domnul subsecretar de stat al ministerului are și alte puncte de vedere, acestea nu pot fi luate în considerare, este mult prea târziu.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, domnul secretar de stat Florin Sandu.

 
 

Domnul Florin Sandu:

Dacă-mi permiteți, eu am expus punctul de vedere al Ministerului Administrației și Internelor. Apreciez că ar trebui să fie un punct de vedere al Guvernului.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Președintele României, însă, nu a fost de acord cu acest punct de vedere și noi, Senatul, am votat așa cum este materialul acum, singura diferență fiind cea de care v-am spus.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul președinte Mircea Ionescu-Quintus.

Obligația să aveți punctul de vedere la dumneavoastră cred că era a dumneavoastră, nu a noastră, domnule secretar de stat. (Domnul vicepreședinte Doru Ioan Tărăcilă se adresează domnului secretar de stat Teodor Bobiș, aflat în sală.)

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Evident că ne găsim într-o situație destul de complicată. Eu îmi amintesc foarte bine că acest proiect de lege a fost dezbătut în câteva rânduri de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranța națională și Comisia pentru politică externă, comisiile noastre, împreună, și am stabilit niște puncte de vedere pe care le socotesc foarte îndreptățite.

Cererea de reexaminare, așa cum am primit-o eu, prin distribuire, cuprinde obiecțiunea domnului președinte cu privire la acordarea unor pașapoarte diplomatice câtorva înalți foști demnitari ai statului, începând cu președinții și alte câteva, foarte restrânse personalități.

Dânsul se referă acum numai la șefii de state, se pare că pentru celelalte foste demnități nu mai există această posibilitate. Nu știu, "șefi de stat"..., mie mi se pare că șeful statului nostru este președintele acum. Dar, în orice caz, situația este confuză și mi se pare nedrept ca un fost președinte al României, un fost prim-ministru, un fost președinte de Cameră parlamentară, plecând în străinătate să meargă ca orice om, când este vorba numai de câteva personalități, este vorba de stima pe care trebuie să o avem față de oamenii care au îndeplinit, au încercat și, cât au putut, au îndeplinit aceste înalte funcții. Este bine să nu ne gândim la persoanele care au îndeplinit aceste funcții, ci la funcție în sine.

Încât cererea, cel puțin din acest punct de vedere, nu este îndreptățită și eu am să votez împotrivă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Cererea de restituire sau cererea de reexaminare ?

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Cererea de reexaminare, cu privire la acest punct.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Rugămintea este să observăm cu exactitate, inclusiv raportul, pentru că susținerile dumneavoastră, domnule președinte, sunt rezolvate în raport. Vă rog să observați că se propune modificarea, urmare a cererii de reexaminare a domnului președinte, rezolvarea acestor situații despre care ați făcut vorbire, de către comisia noastră, care adaugă în art. 8 lit. v, dar nu au fost prezentate foarte clar, exact aceste chestiuni, patru categorii parcă sunt: foștii șefi ai statului român, președinți ai Senatului, Camerei și foștii prim-miniștri, sunt prevăzute expres.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

În cererea pe care am avut-o eu, domnul președinte se opune. Eu nu știu ce fel de cerere de reexaminare a venit la mine, că, dacă este așa, nu este nici un fel de problemă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, nu, facem o paralelă între aceste funcții înalte și celelalte funcții, la pct. 1, vă rog să observați din cererea de reexaminare, și se spune să nu se facă diferență între aceștia, foștii prim-miniștri, de exemplu, dacă au fost sau nu parlamentari, pentru că ce contează este calitatea de prim-ministru.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Da, de-abia acum mă lămuresc, eu am fost nelămurit cu privire la acest punct. Altfel, totul este în regulă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Acesta era primul punct de care ați vorbit dumneavoastră.

Pct. 2 din cererea domnului președinte, viza eliminarea posibilității ministrului de externe de a da discreționar pașapoarte diplomatice.

Pct. 3 și pct. 4 erau legate de alte chestiuni, dar nu știu dacă își găsesc rezolvare prin eliminarea art. 34 și modificarea art. 24.

Nu înțeleg de ce ar trebui să o restituim la comisie, pentru că sentimentul meu este că dumneavoastră, la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranța națională, ați rezolvat cererea de reexaminare sau mai aveți încă observații în legătură cu art. 8 lit. v ?! Dar ați votat în unanimitate, am înțeles, acolo.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Domnule președinte,

Singura problemă, absolut singura pe care ne-o semnalează președintele României - dar, din păcate, a venit prea târziu - este că domnia sa dorește să fie: "foștii șefi ai statului român, foștii președinți ai Senatului și Camerei Deputaților și foștii prim-miniștri", așa spune domnia sa.

Documentul nostru era "foștii președinți ai României, foștii președinți ai Senatului și Camerei Deputaților, foștii prim-miniștri". Deci diferența este "șefi ai statului român", care apare în plus față de ceea ce am trecut prin comisie.

Deci, în momentul de față, eu v-am mărturisit că în comisie nu am avut această formulă, ultima, pe care o propune președintele. Nu pot să spun că suntem împotrivă sau suntem de acord, dar asta este singura diferență și se referă la o singură persoană, în ultimă instanță, pentru că șef al statului român, în viață, nu a mai rămas decât unul singur.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule președinte,

Poate nu înțeleg eu, am în față, pe de o parte, cererea de reexaminare, iar, pe de altă parte, raportul comisiei. Iar dumneavoastră, prin raport, la punctul...

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Este punctul de vedere al președintelui României, dar care nu l-am trecut prin comisie. Îmi pare rău, este o greșeală pe care o avem în documente.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, eu întreb altceva, în acest raport pe care ni l-ați înaintat din 12 noiembrie 2004 și unde puneți la pct. 2 art. 8 lit. v, deci trecând în preambul "comisia a luat cunoștință de cererea de reexaminare motivată de faptul că...și așa mai departe, pe cale de consecință, cu unanimitate de voturi, a adoptat raport favorabil la cele patru puncte solicitate în cererea de reexaminare".

Și la pct. 2 din cerere propuneți o soluție: art. 8 lit. v se modifică și va avea următorul cuprins: "foștii șefi ai statului, foștii președinți ai Senatului, ai Camerei Deputaților și foștii prim-miniștri", deci nu mai sunteți de acord cu acest punct, că nu înțeleg, de ce o trimitem la comisie?!

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Nu, aveți dreptate, domnule președinte, aveți dreptate, pentru acest lucru mi-am cerut scuze, faptul că nu acest raport a fost supus comisiei, diferența fiind într-un singur punct, cel privind expresia "foștii șefi de stat", asta este singura diferență. Prin comisie nu a trecut "foștii șefi de stat", doar "foștii președinți". (Discuții în sală.)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Haideți să considerăm un incident de procedură, doar așa i-aș spune...

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

De procedură, de acord, dar este și o greșeală a noastră, că acest raport, sub această formă, se prezintă în fața dumneavoastră. în mod normal trebuia să fie rezolvat așa cum l-am judecat.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Trebuia să fie rezolvată prin prezența colegilor, prin votul unanim dat acolo și prin soluțiile la cele patru chestiuni, că dumneavoastră le-ați propus. De aceea eu mă uit în ele și în cererea președintelui, că suplimentar nu mai avem altele.

Cu ce să ne pronunțăm ? (Replică neinteligibilă din partea domnului senator Radu Feldman Alexandru, aflat în sală.)

Nu, domnule senator, nici vorbă, avem cererea președintelui discutată în comisie și ne propun soluții pentru cele patru puncte. Deci dacă doar ați infirma soluțiile...

Din sală: Să votăm !

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Păi ce să fac, cum vreți să votez, că mie mi-e așa de simplu să o trimit ori la stânga ori la dreapta. Bun, trimitem, unde vreți ? (Discuții în sală)

Deci, dacă președintele României solicită un anumit punct de vedere și reprezentantul Executivului, secretarul de stat, spune nu, eu vreau să dăm noi discreționar pașapoarte, este corect să nu mai știm cum să votăm.

Din sală: Sunt din partide diferite !

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu vă supărați, la cererea președintelui de reexaminare a unei legi, potrivit Constituției, nu are dreptul să intervină nimeni. Dreptul este de a spune da sau nu, atât.

Înțeleg că doriți să trimitem la comisie, deși nu am înțeles pentru ce.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Sau votați acum.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Bun, în această situație supun votului dumneavoastră modificările propuse de către Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranța națională în raportul existent la cererea de reexaminare.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Deci "foștii președinți".

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu vă supărați, acolo ați scris altceva. (Discuții în sală.

Acest raport este semnat, ștampilat și înregistrat la Senat. Nu e făcut de mine. Îl aveți fiecare. Este pe patru puncte. Sigur că da... Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra amendamentului.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Aveți dreptate...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Amendamentele au fost adoptate de plenul Senatului cu 62 de voturi pentru, 14 împotrivă și 2 abțineri.

Stimați colegi,

Soluția care se întrevede este mai proastă decât o gândiți. Pentru că, în situația în care veți respinge cererea de reexaminare a președintelui, legea va rămâne într-o anumită variantă.

 
 

Domnul Ghiorghi Prisăcaru (din sală):

Legea a fost discutată de Camera Deputaților...

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Și aprobată de Cameră. Aia rămâne.

 
 

Domnul Ghiorghi Prisăcaru:

Este a doua sau a treia oară când discutăm acest proiect de lege și au fost trei probleme pe care le-am discutat: forma actuală este cea aprobată de Camera Deputaților. O problemă a fost cine să aibă dreptul să mai dețină pașapoarte diplomatice. Noi am spus: șefii de stat, președintele Camerei Deputaților, președintele Senatului și foștii prim -miniștri.

A doua problemă: la Camera Deputaților... Noi am respins ideea ca să aibă pașapoarte diplomatice și foștii parlamentari. Camera Deputaților a introdus să aibă pașapoarte diplomatice foștii parlamentari și a treia problemă era dacă ministrul de externe poate avea dreptul să acorde, pe motive bine întemeiate, pașapoarte diplomatice anumitor persoane.

Președintele a exprimat obiecții la două probleme: nu foștii parlamentari și ministrul de externe să nu aibă dreptul să acorde pașapoarte altor persoane. Însă, Ministerul de Externe spune, pentru că, totuși, el cunoaște care este situația, cui trebuie să acorde pașapoarte diplomatice, în cazuri bine întemeiate. Deci, asta este problema de fond. Noi suntem într-o contradicție și cu Ministerul de Externe, suntem în contradicție și cu Camera Deputaților. Asta e chestiunea.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. N-am înțeles, în final, ce ne propuneți? Să votăm cererea sau nu? (Discuții, rumoare)

Păi, nu, că ne vom găsi într-o situație extrem de delicată. În momentul în care legea are caracter de lege organică, că ați observat, eu am pus mai întâi amendamentele la vot, nu vor fi acceptate. S-ar putea să fie respinsă cererea de reexaminare. (Rumoare) Dacă e respinsă... Păi, uitați-vă cum se votează, de aceea. Uitați-vă la vot...

Supun votului dumneavoastră... V-aș ruga să vă pronunțați, în numele grupurilor parlamentare, dacă susțineți cererea de reexaminare, că această lege a durat atât de mult , încât nu mai înțeleg despre ce este vorba și ce se discută în Senat.

 
 

Domnul Ion Solcanu:

Domnule președinte,

Grupul nostru parlamentar susține cererea de reexaminare a proiectului de lege, cerere formulată de către președintele României, în forma raportului pe care l-am citit, dar să fie raportul acela. Dacă-i alt raport, atunci nu mai înțeleg nimic. Raportul pe care-l am în mapa de lucru, semnat de către președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, domnul Sergiu Nicolaescu, spune clar...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și secretar - Norica Nicolai.

 
 

Domnul Ion Solcanu:

... și secretar - Norica Nicolai. Or, la punctul 2 al raportului, după ce vorbește de punctul 8, litera u se elimină, arată, în al doilea rând, ce anume propune comisia. Și anume: șefii de state, nu foștii președinți, ci foștii șefi de stat: foștii prim-miniștri și foștii președinți ai celor două Camere legiuitoare. Deci, susținem această formulă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

 
 

Domnul Ion Solcanu:

... și fără ca ministrul de externe să aibă dreptul de a acorda pașapoarte diplomatice, și fără foștii parlamentari.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Punctul de vedere al Grupului parlamentar PRM. Vă rog un vice-lider sau un auto-lider propus. Punctul de vedere al Grupului parlamentar PRM. (Rumoare) N-are legătură cu foștii parlamentari. Cererea de reexaminare este altceva.

 
 

Domnul Valentin Dinescu:

Nu, dar ca să înțeleagă toată lumea. Dacă vom respinge cererea de reexaminare, va rămâne varianta în care foștii parlamentari vor beneficia de pașapoarte diplomatice, pentru că, totuși, au fost demnitari ai statului român, motiv pentru care noi vom vota respingerea cererii de reexaminare. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Veți vota respingerea? Da. Deci, asta înseamnă că trebuie să facem 20 de milioane de pașapoarte diplomatice. (Rumoare) Vă rog, punctul de vedere al... Numai 2000, atunci. Mulțumesc.

Punctul de vedere al Grupului parlamentar PNL. Punctul de vedere al Grupului parlamentar PD. Identic cu al PNL-ului. Grupul parlamentar UDMR. Bun. În situația aceasta se amână votul final. (Rumoare, râsete). Pentru că sunt președintele de ședință și am acest drept. (Discuții, rumoare) Atunci vom discuta în viitorul Parlament, nu vă supărați. Viitorul președinte, viitorul Parlament. Nu vă supărați. Eu am oferit cuvântul în numele grupului parlamentar, n-ați vrut să vă asumați răspunderea atunci, acum... Deocamdată eu nu pun la vot. Am acest drept, potrivit Regulamentului Senatului. În momentul în care v-ați exprimat punctul de vedere, în legătură cu cererea președintelui, fiecare grup parlamentar, eu spun: "Se amână votul final pe cererea de reexaminare".

 
 

Domnul Radu F. Alexandru (din sală):

Am ceva de adăugat.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, dar, am decis, în calitate de conducător de ședință, amânarea votului final.

 
 

Domnul Radu F. Alexandru:

Domnule președinte,

Nu vă pun nici o întrebare legat de rațiunea pentru care ați amânat votul. Așa ați hotărât. Plenul nu se opune, n-am de făcut nici un comentariu.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, nu, eu pot să vă spun imediat de ce am amânat votul... Eu nu vă întreb pentru ce ați făcut...

 
 

Domnul Radu F. Alexandru:

Domnule președinte,

Eu vă întreb altceva. Cu atât mai mult, cu cât ați amânat votul și există posibilitatea unui dialog cu instituția prezidențială legat de această cerere și de această formulare, și-mi permit două observații la care cred că trebuie reflectat: în primul rând, se recunoaște drept de pașaport diplomatic doar foștilor șefi ai statului, nu și familiei acestuia. Și eu mă refer la situația concretă, în care la Aeroportul Otopeni se prezintă un fost șef al statului, oricare ar fi el, cu soția, și fostul șef al statului trece cu pașaportul diplomatic pe la ghișeul rezervat diplomaților, iar soția se așază la o coadă și așteaptă undeva. Mi se pare că nu este normal și dacă avem acea deferență, absolut obligatorie, față de un fost șef al statului... șeful statului are dreptul ca măcar împreună cu soția să beneficieze de același tratament.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Aceasta este prima chestiune la care am să vă răspund. Acum, vă rog, a doua...

 
 

Domnul Radu F. Alexandru:

Este o chestiune, la care cred că merită reflectat. Cea de-a doua: în formularea în care este, îmi permit iarăși să vă semnalez un defect de logică. Foștii președinți ai celor două Camere, înainte de a fi aleși, nu de electorat, ci înainte de a deveni șefi ai celor două Camere, în urma unui algoritm parlamentar, sunt parlamentari, sunt aleși de electorat, la fel ca toți cei care suntem aici, în sală, și care nu suntem 22 de milioane, suntem oameni care am primit un mandat din partea electoratului. Mi se pare că a recunoaște unui fost șef al Camerei un statut cu totul aparte, chiar după ce nu-și mai exercită activitatea de șef al Camerei, este o discriminare greu de înțeles la rândul ei. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da și eu vă mulțumesc. Speram să avem sprijin serios din partea Ministerului de Externe, păcat că el a lipsit în totalitate astăzi, prin intervențiile făcute de către reprezentant în plenul Senatului, dar nu cred că nu sunt corecte cele două afirmații, pe care dumneavoastră le-ați făcut, pentru că, vă rog să observați că doar prin cererea de reexaminare a președintelui României se rezolvă prima problemă, pe care dumneavoastră ați invocat-o, pentru că ea este ignorată în momentul de față, iar în legătură cu cea de a doua problemă, există o dezbatere, extrem de interesantă, în cadrul coaliției pentru un Parlament curat, pe care a susținut-o în mod constant și care a precizat expres că este abuziv din partea Parlamentului să solicite și să pretindă sute și mii de pașapoarte diplomatice pentru toți foștii parlamentari. Nu, repet, sute și mii, pentru că sunt 484 de parlamentari pe fiecare legislatură. Deci, până în acest moment, avem patru legislaturi. De aceea, cred că cererea de reexaminare a președintelui României este corectă, în sensul ca parlamentarii să aibă pașapoarte diplomatice doar cât sunt în exercițiul mandatului, dar constatând poziția grupurilor parlamentare: PRM, PNL, PD de a se împotrivi, chiar și UDMR, dacă spuneți, chiar și UDMR, deși nu-mi este clar dacă a spus același lucru, deci, de a se împotrivi , în calitatea pe care o am de președinte de ședință, nu supun la vot această cerere. (Rumoare) Este un punct de vedere...

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 177/2001 privind unele măsuri de redresare financiară în vederea finalizării procesului de privatizare a Societății Comerciale Rafo - S.A. Onești.

Pct. 13 - Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 177/2001 privind unele măsuri de redresare financiară în vederea finalizării procesului de privatizare a Societății Comerciale "Rafo" - S.A. Onești.

Rog punctul de vedere al Executivului.

 

Domnul Victor Dumitriu - vicepreședinte al Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Prin prezentul proiect de ordonanță vă supunem aprobării dumneavoastră unele măsuri pentru redresarea financiară, având ca țel privatizarea Societății "Rafo"- Onești. În corpul ordonanței înaintat de Guvern vă propunem facilitățile pe care le-au avut cumpărătorii. Unele din punctele ordonanței și-au produs deja efectul și, ca urmare, domnule președinte, în caz că mai sunt întrebări vă stau la dispoziție, vă solicităm și vă rugăm să fiți de acord cu aprobarea prezentei ordonanțe. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Dacă suplimentar aveți ceva de ...

 
 

Domnul Vintilă Matei:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Comisia pentru privatizare a analizat prezentul proiect de lege și a adoptat raport favorabil, cu trei voturi împotrivă, în varianta Camerei Deputaților.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Declar deschise dezbaterile generale. Dacă doriți să interveniți, vă rog, aveți cuvântul.

Domnul senator Iuliu Păcurariu.

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu:

Domnule președinte,

Doresc ca inițiatorul să ne răspundă care a fost nivelul datoriilor acumulate de "Rafo" în perioada cât a fost privatizată această întreprindere? Adică, până la urmă, dacă cel care a cumpărat ...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Rog domnii senatori să păstreze ordinea.

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu:

... cel care a cumpărat această societate a generat daune ... Ne interesează să ne spuneți care este cuantumul acestor datorii și ce măsură ia Guvernul pentru ca vinovatul să suporte consecințele?

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Numai puțin. Dacă sunt și alte intervenții, vă rog să le notați și după aceea să interveniți. Vă rog, domnule senator.

 
 

Domnul Dan Avram:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Bănuiesc că fiecare dintre noi a citit presa ultimelor zile. În ziarele din municipiul Bacău și din județul Bacău, de asemenea, în "Evenimentul zilei" se prezintă clar o serie de probleme , pe care le consider extrem de grave și cu responsabilități foarte mari din partea celor care încearcă astăzi să facă ceva. Este vorba de 1.500.000.000 euro la "Rafo" - Onești, mai mult, domnul Blănculescu spunea că ancheta este în curs, iar noi luăm decizii de acoperire a acestor probleme. Eu cred că problemele sunt foarte grave, foarte grele și nu avem dreptul să băgăm capul în nisip și să privim ca struțul, să trecem mai departe orice și oricum. Eu cred că, în această situație, Guvernul va dori să arunce vina pe Parlament și din acest punct de vedere "să se spele pe mâini" și să încerce să salveze ceea ce se mai poate salva. Părerea mea este că această ordonanță ar trebui scoasă de pe ordinea de zi. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Alte intervenții? Dacă nu mai sunt alte intervenții, vă rog să oferiți răspuns.

 
 

Domnul Victor Dumitriu:

Domnule președinte, aș dori să răspund domnului senator Păcurariu. Datoriile pe care "Rafo" le avea la data privatizării, pentru că vorbim despre ordonanța de privatizare, și ordonanța de privatizare vă este prezentată, au fost de două feluri, ca să spunem așa: o parte au fost datorii comerciale, și ele au fost într-o sumă de aproximativ 200 milioane dolari SUA, datoriile comerciale, pe lângă asta, vreau să vă aduc aminte că "Rafo", în momentul când am privatizat-o a fost doi ani de zile închisă. În momentul când am repornit-o avea în jur de 3.200 de salariați, pe care i-a păstrat și astăzi, deci, aș dori să vă spun că aceste datorii, la momentul privatizării, datorii care sunt prezentate în preambulul ordonanței, erau către Ministerul Finanțelor Publice, în sumă de 1374 miliarde lei, din care o mare parte penalități, și către Ministerul Transporturilor - 422 plus 307 miliarde penalități și majorări. Deci, aceste datorii..., cele către instituțiile de stat erau unele către bugete și o altă parte de datorii, pe care și le-a asumat cumpărătorul la cumpărare, aproximativ 200 milioane dolari SUA, datorii comerciale, pe care, oricum, n-am putut să le ștergem. Ele au rămas, cu obligativitatea cumpărătorilor de a le achita.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc. Vă rog, domnul senator Iuliu Păcurariu.

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu:

Domnule ministru,

Această "Rafo" a fost privatizată, da? Nu s-a respectat contractul și ați readus-o în patrimoniul statului, da? Întrebarea mea este: în această perioadă cât a fost preluată, ce datorii a generat patronul? Mă interesează, spre exemplu, dacă ne puteți spune, cât țiței a preluat de la SNP, cât a plătit și cât n-a plătit, că vreau să vă spun și eu, dacă iau așa o societate și mă iartă de datorii, devin om bogat peste noapte sau în șase luni de zile. S-au extras bani de acolo, nu s-au extras, adică, până la urmă, prezentați-ne, sigur, sunt de acord, dar când vine cineva s-o cumpere votăm privatizarea, dar ne interesează, pe perioada asta, cât ea a fost preluată, ce s-a întâmplat acolo cu banul public, care devine ban public, prin faptul că acum sunt niște datorii pe care le ștergem de la buget.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog.

 
 

Domnul Victor Dumitriu:

Domnule senator, eu v-am prezentat datoriile pe care societatea comercială le avea la momentul privatizării, și vă reamintesc că ea nu a funcționat doi ani de zile, ca urmare, indicatorii , în acești doi ani de zile, în care era în proprietatea statului, dar ea nu a funcționat, indicatorii economico-financiari s-au deteriorat. Astfel că, pe mandatul nostru, când am privatizat-o, am citit mai devreme care erau datoriile. De atunci și până acum, Societatea "Rafo", ca orice societate din România, s-a transformat în permanență. Din punctul nostru de vedere, al AVAS-ului, pe contractul de privatizare am urmărit respectarea indicatorilor legat de preț și de investiții. Aici, sigur, incluzând și capitalul de lucru, și indicatorii legați de păstrarea personalului - 3.200 de oameni - și cu garantarea acestor locuri de muncă. De atunci până acum și alte societăți, nu numai "Rafo", pe care le-am privatizat, vreau să vă amintesc, noi am discutat în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială în nenumărate rânduri, au acumulat datorii. N-aș putea să vă precizez de ce le-au acumulat. Știm o serie de motive și știm cuantumul lor. Colegii de la Ministerul Finanțelor Publice vă pot face precizările respective, dar toate aceste evoluții, pentru o rafinărie cum a fost "Rafo", evoluția prețului țițeiului, politica PETROM-ului, pe care a dus-o în perioada aceasta... Eu nu încerc acum să justific comportamentul unui agent economic privat sau de stat, în raport cu autoritățile statului, care sunt menite să verifice disciplina financiară și cea contractuală, însă, vreau să vă atrag atenția că nu este singura societate comercială pe care am privatizat-o cu foarte multe datorii, și datorită , nu în ultimul rând, conjuncturii economice nefavorabile, a ajuns să datoreze azi sume mari de bani. Noi am crezut și credem în continuare în importanța menținerii unui agent economic, chiar dacă într-o perioadă relativ scurtă este pus în imposibilitate de a-și plăti datoriile, pentru că în esență ne interesează urmarea politicii, evident, social-democrate, menținerea locului de muncă și crearea unui viitor, unei posibilități ca această societate, în 3-4-5 ani de zile să fie capabilă să returneze și să ramburseze statului sumele pentru care a fost, la un moment dat, iertată, ca să spun așa. Iată, de ce... Dumneavoastră știți că n-am avut probleme numai la "Rafo". Toate marile rafinării din domeniul privat sau de stat s-au confruntat, în acești patru ani de zile, cu probleme foarte serioase. Repet, nu toate le pot fi imputabile, dar am încercat, atât cât am putut la fiecare, să găsim o soluție viabilă, astfel încât oamenii să nu plece acasă, să nu închidem, și să creăm, cel puțin, perspectiva, ca într-o zi, sumele să fie plătite din nou. Sumele astea nu se șterg, nu dispar. Cu siguranță, cum ați menționat în mass-media, o serie de organe ale statului s-au exprimat deja în legătură cu situația pe care o avem acolo, cred că este datoria noastră, a tuturor, și, de fapt, asta încearcă Guvernul, să găsească o soluție, astfel încât compania să devină viabilă, pentru că este a noastră, a tuturor și ea să-și continue activitatea, astfel încât 3.200 de oameni de pe platformă să nu plece acasă. Despre asta este vorba. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Domnul senator Matei Vintilă, vă rog.

 
 

Domnul Vintilă Matei:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

De fapt, noi, astăzi, discutăm raportul la proiectul de lege privind Ordonanța de urgență nr. 177/2001 privind privatizarea Societății "Rafo" Onești. Eu cred că trebuie să facem referire numai la proiectul de lege în sine și nu să anchetăm postprivatizarea Societății "Rafo"-Onești. Or, se stabilește o comisie în legislatura viitoare, or, organele competente se ocupă de asta, dar, noi, astăzi, discutăm strict proiectul de privatizare, privatizare care s-a realizat din anul 2001. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc. Domnul senator Marius Constantinescu.

 
 

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Înțeleg că domnul ministru nu poate să ne răspundă la întrebările exacte care i s-au pus...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Poate, dar i s-au pus alte întrebări în afara ordonanței.

 
 

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

... ne vorbește despre datorii foarte mari ale multor alte societăți care au fost privatizate, răspuns care nu are nici un fel de legătură cu proiectul de lege pe care-l discutăm. Ne mai spune că fiecare dintre acestea au făcut mari datorii. Noi știm foarte bine , fiecare dintre noi, dacă ne uităm unul în ochii altuia, știm foarte bine că "Rafo"-Onești a luat milioane de tone de țiței de la SN PETROM, neplătind nici un leu nici la ora actuală. Știm, de asemenea, că "Rafo"-Onești a produs, a vândut și banii ăștia n-au intrat decât în niște buzunare particulare. Despre asta este, de fapt, vorba aici. Vrem să trecem pe buzunarele fiecăruia dintre noi... Ne spune domnul ministru că este a noastră, a tuturor. Nu, domnule ministru, este a ălora care au făcut paguba acolo. Ăia trebuie să fie trași la răspundere și să răspundă cu adevărat pentru ceea ce au făcut cu societatea respectivă. Nu ne poate nimeni spune că această societate, timp de trei ani de zile, nu a produs. Știm bine că a produs. Și a produs foarte mult, dar a produs într-un profit individual, personal al unora dintre cei care și-au asumat niște răspunderi față de această societate comercială, care vine astăzi să se întoarcă la buzunarul public și să acopere datoriile acestea din buzunarul public. Nu pot să fiu de acord cu asemenea soluții. Nu putem să susținem o asemenea lege. A mai fost iertată, știm bine că au mai fost aici proiecte de lege prin care noi am mai iertat "Rafo"-Onești de niște datorii. Am mai avut o situație similară la altă societate. Nu se poate să mergem la nesfârșit cu asemenea soluții, pe banii acestei națiuni, pe banii acestui popor. Nu pentru asta suntem chemați aici, nu pentru asta am fost trimiși aici. Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Da, domnule senator Iuliu Păcurariu. Ultima întrebare și trecem la vot.

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu:

Domnule ministru,

N-ați răspuns întrebărilor mele. Mai am una. Cine e societatea cumpărătoare "BALKAN PETROLEUM", nu-i nici "BRITISH", nici "SHELL", n-am auzit de ea. Poate nu știu eu, sunt ignorant în domeniul acesta. Vă rog, dacă puteți oferi răspunsul.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Numai puțin, să ascultăm și întrebarea domnului senator Aurel Pană.

 
 

Domnul Aurel Pană:

Domnule ministru, dacă există vreo diferență de acționariat între firma care a falimentat și firma care urmează să cumpere, pentru că după ceea ce vedem scris prin presă este vorba cam despre aceiași indivizi, care sunt acționari și la o firmă și la cealaltă. Adică cu un nume pot să o falimentez, iar sub un alt nume pot să o iau din nou, că este o vacă populară de muls și îi vine iar rândul să fie mulsă câțiva ani.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă rog să oferiți răspuns, domnule vicepreședinte.

 
 

Domnul Victor Dumitriu:

Domnilor senatori,

În primul rând, am descris și în ordonanță numele celor care au cumpărat. A fost un consorțiu, format din două firme: una din Portugalia și S.C. IMPERIAL OIL din România. Aceștia au fost cumpărătorii, ca să răspund domnului senator Păcurariu, că mă întreba cine este cumpărătorul.

A doua întrebare, a domnului senator Pană, intuiesc răspunsul. Ordonanța nu descrie ce s-a întâmplat după. Dumneavoastră vă referiți, sau ați vrut să întrebați cine este acum proprietarul, probabil. Pentru că, nu există în povestea asta nici o firmă. Nici care a falimentat, nici care n-a falimentat.

Din sală: Poate au fost persoane.

 
 

Domnul Victor Dumitriu:

Persoane n-au cumpărat, domnule senator.

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu:

Dar pot fi acționari...

 
 

Domnul Victor Dumitriu:

Dar n-au cumpărat persoane fizice.

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu:

Noi putem face o firmă în Portugalia, oricând.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, stimați colegi, haideți, să nu vorbim în cor. Întrebarea este dacă dumneavoastră cunoașteți acționariatul la vechea firmă și la actuala firmă. Asta a fost întrebarea. Vă rog.

 
 

Domnul Victor Dumitriu:

E adevărat. Eu pot să vă spun că alături de firmele inițiale, printr-o delegație imperfectă mai participă la procesul de privatizare și încă o firmă, pe care domnul senator a menționat-o. Comportamentul acestor firme sau acționariatul firmelor, atitudinea lor față de managementul de la "Rafo"-Onești nu cred că am căderea să-l discut eu.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu v-a întrebat acest lucru. V-a întrebat foarte precis dacă dumneavoastră cunoașteți acționariatul societății vechi și societății noi. Dacă nu-l cunoașteți spuneți: "Nu-l cunosc".

 
 

Domnul Victor Dumitriu:

Nu-l cunosc, domnule președinte. Știu că o firmă a intrat alături de consorțiu în contractul cu "Rafo"-Onești.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Din sală: Procedură.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Iar procedură?

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu:

Întrucât întrebările au fost nesatisfăcătoare, cerem amânarea votului și Guvernul să ne prezinte informațiile pe care noi le cerem. Dorim să știm cine este acționariatul: persoane fizice ..., cât se poate de clar. Avem suspiciuni.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Puteți avea suspiciuni, dar, vă rog să observați care este textul ordonanței, pentru că noi am ieșit cu dezbaterile în alte chestiuni, care eu recunosc că sunt interesante, sunt importante, dar nu vizează problema ordonanței. Domnul senator Ștefan Viorel.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc, domnule președinte. Asta vroiam să atenționez și eu plenul, pentru că noi acum nu dezbatem nici ordonanța în baza căreia s-a privatizat, și nici măsurile care s-au luat urmare situației create la "Rafo"-Onești postprivatizare. Deci, noi discutăm despre ordonanță, care instituie un tratament special, în legătură cu problemele financiare ale Societății "Rafo"-Onești, în toamna anului 2001. La un moment, e adevărat, postprivatizare. Dar, nu în temeiul acestui act normativ s-a realizat privatizarea, și nu are nici o legătură ce s-a întâmplat acolo, că s-a ajuns cu dosar în justiție, că e urmărire.

Bine, sigur, este cu totul și cu totul altă problemă. Aici discutăm de crearea unui temei legal în baza căruia s-au convertit niște datorii ale societății privatizate deja la momentul septembrie 2001 și s-a stabilit un anumit tratament: conversia în acțiuni, vânzarea către investitorul care deja era în societate, scutirea de plata majorărilor de întârziere și așa mai departe, un tratament pe care îl regăsim în multe proiecte de privatizare și care, în cele mai multe, a dat rezultate pozitive, aici s-ar părea că rezultatele sunt discutabile, dar nu au legătură cu textul acestui act normativ. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Declar închise dezbaterile generale. Vă rog să observați că nu au fost formulate la acest text de lege nici un fel de amendamente. De fapt un singur alineat - alin.3 art.3 - este marele text de lege pe care îl discutăm.

Vă rog să vă exprimați printr-un singur vot, având în vedere caracterul legii de lege ordinară, atât asupra raportului comisiei sesizată în fond, Comisia pentru privatizare, cât și a legii. Vă rog să votați.

Proiectul de Lege și raportul Comisiei pentru privatizare au fost adoptate cu 59 de voturi pentru, 44 împotrivă și o abținere.

Vă mulțumesc.

Din sală: Listă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Listă pentru grupurile parlamentare.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 132/1999 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Național de Formare Profesională a Adulților.

La pct.14 din ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.132/1999 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Național de Formare Profesională a Adulților.

Rog punctul de vedere al Guvernului. Haideți să mergem mai repede, că mai avem 5 proiecte de lege.

 

Domnul Valentin Mocanu - secretar de stat în Ministerul Muncii și Protecției Sociale:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Prin modificările aduse Legii nr.132/1999 dorim să atribuim Consiliului Național pentru Formare Profesională a Adulților și anumite competențe în ceea ce privește calificarea și acordarea atestatelor în acest domeniu.

Așa cum este formulat textul, satisface această doleanță a Guvernului și susținem modificarea. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. O rog pe doamna senator Rodica Șelaru să prezinte raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

 
 

Doamna Rodica Șelaru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a decis cu unanimitate de voturi adoptarea unui raport de admitere a proiectului de lege, în forma Camerei Deputaților, cu amendamentul prezentat în anexa 1.

Precizez că Guvernul a fost de acord. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții.

Vă rog să vă exprimați prin vot asupra amendamentului existent în anexa 1. Guvernul, de acord?

 
 

Domnul Valentin Mocanu:

Da. Suntem de acord cu acest amendament.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să votați amendamentul existent în anexa 1.

Amendament aprobat de plen cu 68 de voturi pentru, 3 împotrivă și 2 abțineri.

Precizez că legea are caracter de lege organică, stimați colegi. Vă invit în sală.

Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială. Vă rog să votați.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 79 de voturi pentru, 10 împotrivă și 10 abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Formare Profesională a Adulților în ansamblu.

Proiect de lege aprobat de plenul Senatului cu 81 de voturi pentru, 10 împotrivă și 10 abțineri. Vă mulțumesc.

 
Continuarea dezbaterilor și respingerea propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

La pct.15 avem propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

Vă rog să prezentați raportul suplimentar.

 

Doamna Rodica Șelaru:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Având în vedere că în redactarea proiectului de lege înregistrat sub nr.717/2004 Guvernul României a preluat reglementările propuse de domnul senator Nemeth Csaba, comisia a hotărât că propunerea legislativă înregistrată sub nr.L 613 a rămas fără obiect, luând ca bază textul proiectului de lege prezentat de Guvern.

Ședința noastră care a avut loc pe 2.XI.2004 a adoptat un raport suplimentar de respingere a propunerii legislative privind modificarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, întrucât a rămas fără obiect. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. punctul de vedere al Guvernului?

 
 

Domnul Valentin Mocanu:

Suntem de acord cu raportul comisiei. Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Vă rog să vă exprimați prin vot asupra raportului întocmit de comisie. Vă rog să votăm raportul comisiei.

Plenul Senatului adoptând cu 75 de voturi pentru, 7 împotrivă și 5 abțineri raportul întocmit de Comisia pentru muncă, pe cale de consecință respinge propunerea legislativă.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2004 privind modificarea art.II din Legea nr. 149/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, precum și a altor acte normative cu incidență asupra acestei proceduri.

Pct.16. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2004 privind modificarea art.II din Legea nr.149/2004 privind modificarea și completarea Legii nr.64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, precum și a altor acte normative cu incidență asupra acestei proceduri.

Vă rog, din partea Executivului, punctul de vedere, rapid, că mai avem doar câteva minute și mai sunt 2-3 legi importante, cele care au raport negativ de respingere.

 

Domnul Teodor Bobiș - secretar de stat în Departamentul pentru Relația cu Parlamentul:

Domnule președinte, suntem de acord cu amendamentele formulate în raportul comisiei de specialitate și vă rugăm să aprobați proiectul în forma adoptată. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Vă rog, domnule senator, punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

 
 

Domnul Emilian Prichici:

Domnule președinte, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări luând în dezbatere proiectul de lege a apreciat asupra oportunității acestuia și a hotărât să întocmească raport de admitere fără amendamente. Suntem de acord. Fără amendamente. Și vă rugăm să-l supuneți la vot ca atare.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale? Nu sunt intervenții, nu au fost formulate amendamente, este o lege importantă, de fapt ea a pus de acord prevederile legale.

Vă rog să vă exprimați prin vot, având în vedere că legea are caracter de lege organică. Vă rog să votați.

Raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și proiectul de Lege în ansamblu aprobate de plenul Senatului cu 77 de voturi pentru, 7 împotrivă și o abținere.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 550/2002 privind vânzarea spațiilor comerciale proprietate privată a statului și a celor de prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor județene sau a consiliilor locale, precum și a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local.

La pct.17 avem proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.550/2002 privind vânzarea spațiilor comerciale proprietate privată a statului și a celor de prestări de servicii, aflate în proprietatea consiliilor județene sau a consiliilor locale, precum și a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări raport pe fond. Rog punctul de vedere al Executivului. Punctul de vedere al Executivului. Vă rog.

 

Doamna Oana Manolescu - deputat:

Eu sunt inițiatorul.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Bun. Dumneavoastră pentru inițiator prima dată. Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Doamna Oana Manolescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi senatori,

Plenul Camerei Deputaților a aprobat în urma raportului favorabil, modificarea alin.2 al art.II a Legii nr.550/2002 care constă în faptul că dă posibilitatea vânzării spațiilor comerciale și de prestări servicii aflate în imobilele monumente istorice, proprietate privată a statului, și această vânzare se poate face numai în conformitate cu avizul Ministerului Culturii și Cultelor. (discuții)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, doamna deputat. Vă rog, domnule secretar de stat, punctul de vedere al Executivului.

 
 

Domnul Teodor Bobiș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul susține această inițiativă legislativă. În punctul de vedere pe care l-am formulat și pe care l-am trimis comisiei am făcut doar câteva modificări de îmbunătățire a formei. Deci suntem de acord cu promovarea inițiativei. Vă mulțumim.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Punctul de vedere al comisiei.

 
 

Domnul Emilian Prichici:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a îmbrățișat atât punctul de vedere al colegilor de la Camera Deputaților, cât și al Guvernului, drept pentru care a întocmit un raport de admitere fără amendamente, fiind de acord cu forma votată la Camera Deputaților. Vă mulțumesc.

Din sală (mai multe voci): E de respingere... (discuții)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Nu, nu. E de admitere. Cum să fie de respingere?

 
 

Domnul Emilian Prichici:

E de admitere. Sigur că da.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Raport de admitere, fără amendamente. Este o propunere legislativă inițiată de colegii deputați. Doamna deputat Oana Manolescu.

Deci vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții. Vă rog, printr-un singur vot să ne pronunțăm asupra raportului Comisiei juridice și a legii în ansamblu. Vă rog să votați.

Raportul Comisiei juridice și propunerea legislativă adopate de plenul Senatului cu 76 de voturi pentru, 16 împotrivă și 4 abțineri.

 
Respingerea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României.

Pct.18. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României.

Domnul senator Sergiu Nicolaescu. Nu pe acesta am discutat puțin și în Biroul permanent? Domnule președinte?

Din sală: Nu, nu pe acesta. A fost unul care nu mai figurează pe ordinea de zi.

 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Vă rog, domnule senator. Să vedem punctul de vedere al inițiatorului. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a întocmit raport negativ în acest moment, da? (rumoare, discuții)

Vă rog, domnule senator Sergiu Nicolaescu.

 
 

Domnul Sergiu Florin Nicolaescu:

Îmi permit să citesc o notă care explică totul.

"Propunerea de modificare și completare a fost realizată pe baza recomandărilor făcute în:

  1. Nota aprobată de primul ministru al României privind necesitatea sporirii competențelor Autorității Naționale a Vămilor, în primăvara acestui an;
  2. Calendarul privind acțiunile ce vor fi întreprinse pentru aderarea la Convenția Napoli 2;
  3. Recomandările transmise primului ministru al Guvernului României, sub semnătura domnului Alain Painchaux director al d' Eurodouane."

Toate aceste materiale au stat la baza punctului de vedere pe care și-l exprimă comisia.

În prezent, legislația națională precizează două feluri de infracțiuni: infracțiuni de frontieră privind regimul frontierei de stat, care sunt de competența poliției de frontieră și infracțiuni vamale, art.175, 178 din Codul Vamal, care sunt de competența Autorității Naționale a Vămilor.

Prin eliminarea din definiția infracțiunilor de frontieră a sintagmei "mărfurilor sau altor bunuri" se realizează diferențierea competențelor Poliției de frontieră privind controlul persoanelor de competențele Autorității Naționale a Vămilor care are responsabilitatea controlului mărfurilor. Creșterea competenței Autorității Naționale a Vămilor nu se poate realiza efectiv, dacă aceste responsabilități nu sunt clar diferențiate de cele ale Poliției de frontieră.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Trebuie să observ că, față de materialul propus de noi, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări are un referat negativ.

Noi am făcut un material în care am ținut cont de scrisorile primului ministru și ale responsabilului francez și avem credința că materialul bine intenționat din partea noastră nu face altceva decât să întărească și să stabilească mai exact raporturile dintre Poliția de frontieră și Vamă.

Crearea unei confuzii între aceste două instituții care se întâlnesc la punctul de frontieră nu este favorabilă sub nici o formă respectării legilor și a normelor pe care le stabilesc aceste legi.

Menționăm faptul că, în cadrul statelor membre al Uniunii Europene, precum și în unele state candidate, agenții vamali posedă și competență de investigație penală, putând efectua investigații preliminare.

De asemenea, în majoritatea statelor membre, 10 din 15, agenții vamali sunt investiți cu puterile Poliției judiciare, având competența de a investiga infracțiuni în caz de flagrant și de a efectua livrări supravegheate. Avem exemple în Marea Britanie, Suedia, Finlanda, Estonia, Lituania, Ungaria.

În concluzie, având în vedere competențele Autorității Naționale a Vămilor și cele ale Poliției de frontieră în vederea adoptării Convenției Neapole 2, se impune o revizuire a legislației naționale, în conformitate cu normele comunitare, precum și cu atribuțiile pe care majoritatea autorităților vamale din cadrul statelor membre le dețin.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Deci dumneavoastră nu sunteți de acord cu raportul negativ întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

 
 

Domnul Sergiu Florin Nicolaescu:

Da.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, punctul de vedere al reprezentanților Executivului.

 
 

Domnul Florin Sandu - secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor:

Doamnelor și domnilor senatori, aș vrea să reamintesc că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2001 a fost elaborată cu consultarea experților Uniunii Europene și este apreciată ca fiind actul normativ care a constituit un reper în adoptarea de către Consiliul Uniunii Europene a deciziei de exceptare a cetățenilor români de la obligativitatea obținerii vizelor. Ordonanța de urgență este documentul prin care statul român și-a însușit conceptul de "Control la trecerea frontierei", așa cum este el promovat de Convenția de aplicare a Acordului Schengen, împotriva tuturor formelor de criminalitate transfrontaliere. Prin acest act normativ s-a realizat modernizarea instituțiilor și crearea tuturor condițiilor pentru asigurarea compatibilității.

În ceea ce privește modificarea definiției legale a noțiunii "infracțiuni de frontieră", ar însemna că trecerea peste frontieră prin alte locuri de bunuri și mărfuri nu ar mai fi infracțiune de frontieră? Este vorba de contrabandă. De asemenea, trecerea fără autorizație peste frontieră nu ar mai fi infracțiune de frontieră, deci ar duce la consecințe nedorite.

Pe de altă parte, mai există un punct în care partea lezată, în urma unui supracontrol este îndreptățită ca șeful punctului de trecere care a dispus supracontrolul să răspundă material, disciplinar sau penal, după caz. Poate genera confuzii. De ce?

Pentru că orice persoană care a suferit o vătămare printr-un act al autorității publice se poate adresa instanței, conform dispozițiilor art.52 din Constituția României, republicată, însă persoana nu dobândește calitatea de parte decât după implicarea sa în proces.

Referirea la răspunderea materială a șefului punctului de trecere a frontierei poate fi considerată ca având în vedere răspunderea civilă delictuală a acesteia pentru prejudicii aduse persoanei, reglementată în art.998, 999 Cod civil și, bineînțeles, în Codul muncii.

De asemenea, tragerea la răspundere a șefului punctului de trecere frontieră se face de către autoritățile publice ierarhic superioare, conform normelor prevăzute în Statutul profesional, prevederea că "partea lezată ar fi titulara cererii în răspunderea disciplinară" putând fi interpretată în sensul că persoana care a suferit un prejudiciu ca urmare a efectuării supracontrolului poate face sesizări, petiții, plângeri. (rumoare, discuții)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Florin Sandu:

Deci tragerea la răspundere penală a șefului punctului de trecere a frontierei se face din oficiu.

Și o ultimă problemă. Ceea ce prevede Convenția Napoli 2 face obiectul unui alt pachet legislativ prin care se va atribui vămii atribute de poliție judiciară.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Din partea Comisiei juridice, vă rog, domnule senator Prichici.

 
 

Domnul Emilian Prichici:

Domnule președinte, punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este absolut identic cu cel exprimat de Guvern, drept pentru care raportul întocmit este de respingere, cu unanimitate de voturi, pentru motivele sintetizate foarte bine de către domnul secretar de stat. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Dacă nu sunt intervenții la dezbateri generale, stimați colegi, supun votului dumneavoastră raportul de respingere întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 86 de voturi pentru, 6 împotrivă și 3 abțineri și, pe cale de consecință, propunerea legislativă este respinsă.

 
Adoptarea proiectului de Lege privind înființarea comunei Perșinari, județul Dâmbovița.

Vă consult dacă sunt sunt intervenții negative la pct.19: Proiectul de Lege privind înființarea comunei Perșinari, județul Dâmbovița. Sunt convins că celelalte două vor naște dezbateri importante. Dar să luăm, totuși, într-un minut, proiectul de lege privind înființarea comunei Perșinari.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului. (rumoare, discuții) Perșinarii? Nu sunteți de acord? (rumoare, discuții)

Din sală (mai multe voci): Daaa... ba daaaa...

 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Haideți, rapid. Comisia? Cum să votăm? Respectăm procedura. Punctul de vedere al inițiatorului, dacă este prezent. Dacă nu, punctul de vedere al Executivului. Vă rog, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Teodor Bobiș:

Domnule președinte, inițial, Guvernul a formulat punct de vedere negativ la această inițiativă legislativă, dar având în vedere că la Camera Deputaților proiectul a fost promovat, noi am susținut să se aibă în vedere că l-am cuprins în anexa la proiectul de lege al Guvernului care se află deja la Camera Deputaților.

În situația în care dumneavoastră veți aproba, noi vom cere scoaterea din anexa respectivă. Vă mulțumim.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Traian Novolan, inițiator. Vă rog, domnule senator.

 
 

Domnul Traian Novolan:

Stimați colegi, vă rugăm să aprobați proiectul de lege în forma în care a venit de la Camera Deputaților, adică pentru. Colegii de la Partidul România Mare, vă rog în mod special, fiindcă aceasta este comuna lui Ion Dolănescu. (discuții, râsete)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Numai puțin. Sunt amendamente, cum în forma venită de la Camera Deputaților?! (rumoare, discuții) Sunt vreo 4-5-6 amendamente.

 
 

Domnul Traian Novolan:

A! Le acceptăm, domnule președinte. (discuții, râsete)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Ne bucurăm. Comisia? Rog punctul de vedere al comisiei.

 
 

Domnul Florin Hrițcu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului a analizat acest proiect de lege și adoptat raport de admitere în forma trimisă de Camera Deputaților, cu amendamente.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Guvernul, de acord cu amendamentele?

 
 

Domnul Teodor Bobiș:

De acord cu amendamentele. Este vorba de constituirea noilor autorități ale viitoarei unități administrative.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Haideți că sunt doar 8 amendamente. Sunt destule. Vă mulțumesc.

Rog dezbateri generale sau dacă doriți să interveniți pe amendamente. Nu.

Vă rog să vă exprimați prin vot asupra amendamentelor existente la anexa 1, cele 8. Vă rog să votați.

Amendamente aprobate de plenul Senatului cu 84 voturi pentru și 2 abțineri.

Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului și proiectul de lege privind înființarea comunei Perșinari, județul Dâmbovița.

Senatul le adoptă cu 93 voturi pentru și 3 abțineri. Vă mulțumesc.

Stimați colegi, mai sunt două propuneri legislative sau proiecte de lege, dar care, în mod cert...

Din sală: Au aviz negativ.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu au aviz favorabil, dar nasc discuții. Le-am ascultat de atâtea ori, motiv pentru care le păstrăm în ordinea de zi. (discuții)

Din sală: Ce facem acum? (discuții)

 
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art.17 alin.2 și 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale:

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Doamnelor și domnilor senatori, în conformitate cu prevederile art.17 alin.2 și 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

  • Legea pentru înființarea comunei Perșinari, prin reorganizarea comunei Văcărești, județul Dâmbovița;
  • Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.132/1999 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Național de Formare Profesională a Adulților;
  • Legea pentru modificarea alin.5 al art.3 din Legea nr.387/2003 privind regimul de control al exporturilor de produse și tehnologii cu dublă utilizare;
  • Legea pentru modificarea Legii nr.550/2002 privind vânzarea spațiilor comerciale proprietate privată a statului și a celor de prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor județene sau a consiliilor locale, precum și a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 177/2001 privind unele măsuri de redresare financiară în vederea finalizării procesului de privatizare a S.C. RAFO S.A. Onești.

Din sală: Ce facem acum? (discuții)

 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Întrerupem ședința. Mai avem de la ora 17.00 ședință comună. Am depășit cu 5 minute, ca să mergem la ședința comună a celor două Camere. Dacă aveam ședință doar la noi, continuam dezbaterile. Dar sunt convins că vor determina dezbateri importante în Senat, ca să nu spun altceva.

Declar închisă ședința de astăzi. Vă urez succes în activitățile din teritoriu!

 
 

Ședința se încheie la ora 16.55.

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 10 aprilie 2020, 12:49
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro