Plen
Ședința Senatului din 27 octombrie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.149/03-11-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-04-2021
14-04-2021
13-04-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 27-10-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 27 octombrie 2004

15. Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii Arhivelor Naționale.
 
consultă fișa PL nr. L644/2004

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

................................................

La punctul 11 din ordinea de zi avem înscris proiectul Legii Arhivelor Naționale.

Comisiile sesizate în fond, Comisia juridică pentru numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru apărare, ordine publică și securitate națională "

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

Aveți cuvântul, pe scurt.

Domnul Mircea Alexandru - secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor:

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea organizatorică și instituțională a Arhivelor Naționale, precum și a patrimoniului arhivistic național cuprinzând totalitatea documentelor, indiferent de data, forma și suportul lor, create de-a lungul timpului de către orice persoană fizică sau juridică prin orice serviciu, organism public sau privat, în exercițiul activității acestora fiind propusă pentru a abroga Legea Arhivelor Naționale.

Legea pe care o propunem introduce o serie de elemente de noutate, între care menționez numai câteva: introducerea conceptului de patrimoniu arhivistic național care definește cu mai multă rigoare această categorie de valori și care înlocuiește conceptul de fond arhivistic, clarificarea raporturilor dintre Arhivele Naționale, în calitate de administrator al patrimoniului arhivistic național și de custode al proprietății publice în acest domeniu, și deținătorii particulari de documente, detalierea accesului la documente, menținerea regimului de liberă cercetare stabilit de creatori și după preluarea acestor documente de către Arhivele Naționale ale României sau de alți deținători legali, reglementarea situației juridice a arhivelor private în contextul conceptului de patrimoniu arhivistic național și așa mai departe.

Suntem de acord cu amendamentele admise ale comisiei.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îi rog pe cei doi colegi să-și desemneze raportorul în numele celor două comisii.

Domnul senator Marius Munteanu, vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Marius Munteanu:

Domnule președinte,

În ședințele din 19 și 20 septembrie cele două comisii au adoptat raport de admitere și aș vrea să precizez că avem și o anexă cu amendamente admise și, de asemenea, un amendament respins.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Vă rog, domnule senator Mircea Ionescu-Quintus.

Aveți cuvântul domnule președinte.

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate și stimați colegi,

Fără să intru în amănunte vreau să subliniez importanța deosebită a acestui proiect de lege. Am fost o vreme beneficiarul activității și documentelor din Arhiva Națională și toate aceste prevederi înlesnesc apropierea de documente a celor interesați și o foarte bună organizare a acestei importante instituții, motiv pentru care grupul nostru, evident, va vota acest proiect de lege.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Szabo Karoly-Ferenc, aveți cuvântul.

Știam că este în Comisia pentru apărare, ordine publică și securitate națională și de aceea i-am oferit cuvântul întâi.

Domnul Szabo Karoly-Ferenc:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Îngăduiți-mi să fac aici o precizare din capul locului și anume, concomitent cu acest proiect venit de la Executiv, a fost înregistrată la Biroul permanent o inițiativă legislativă având aceeași temă, dar având prevăzute unele reglementări care precizează mai nuanțat anumite chestiuni, sau în alt mod, anumite teme.

Problema care se pune în cazul acestui punct de pe ordinea de zi este aceea de a nu fi fost luate în considerare în cazul dezbaterilor asupra proiectului de lege în nici un fel acele prevederi dintr-un proiect legislativ, să spunem așa, similar sau cu aceeași temă, care într-un mod încalcă anumite prevederi din practica noastră curentă de adoptare a legislației.

Din acest motiv, în numele Grupului parlamentar UDMR aș solicita retrimiterea proiectului la comisie pentru ca să se poată lua în considerare ca amendamente, prevederile din propunerea legislativă a colegilor noștri, repet, depusă și înregistrată, concomitent aproape, deci, este o chestiune de câteva zile, la Biroul permanent.

Pe de altă parte, ca o observație pe fond, de astă dată, în legătură cu proiectul legislativ, nu este reglementată în suficientă măsură situația patrimonială în acest domeniu, în legătură cu proprietatea și cu cererile de restituire a unor documente, a unor bunuri, a unor elemente din Arhiva Națională care au aparținut de drept unor persoane juridice sau fizice, față de care neapărat trebuie mai întâi procedat la repunerea în drepturi și după aceea reglementată chestiunea în sensul pe care îl prevede actul normativ.

O altă chestiune care ni se pare demnă de a fi amintită în contextul dezbaterilor de aici se referă la persistența unor concepții din trecut în legătură cu activitatea aceasta care a fost considerată, și încă de unii este și astăzi, o armă în Ministerul de Interne și nicidecum o preocupare civilă într-un minister care este, din fericire, din ce în ce mai demilitarizat. Numai Senatul nu se demilitarizează încă și atribuie spre dezbatere unei comisii care se ocupă cu probleme de apărare și siguranță națională chestiunea Arhivelor Naționale.

Vă rog să luați notă de consternarea mea în fața unei atare situații. Desigur, pentru acest lucru și pentru a vedea cauzele acestei ciudățenii, ar trebui să ne uităm nu numai prin livretele militare ale angajaților din staff-ul Senatului și chiar ale unora cu funcții de conducere, dar ar trebui supuși la un test și ar trebui trecut la demilitarizarea Senatului României.

Vă rog, onorați colegi, să luați act și de acest lucru, și, domnule președinte, formal, în cadrul dezbaterilor, să țineți cont de propunerea mea și a grupului pe care-l reprezint privitor la restituirea la comisie a proiectului legislativ în cauză.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, domnul senator Kereskenyi Alexandru, aveți cuvântul.

Domnul Kereskenyi Alexandru:

O singură propoziție, domnule președinte.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, aveți cuvântul. (Discuții în sală.)

Domnul Kereskenyi Alexandru:

Noi, Grupul parlamentar UDMR considerăm...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Rog colegii senatori să facă liniște în sală și pe dumneavoastră să vorbiți mai aproape de microfon.

Domnul Kereskenyi Alexandru:

Este vorba chiar despre unele principii care ar trebui rediscutate în cadrul comisiilor competente și trebuie găsită, în sfârșit, o soluție instituționalizată care să asigure, în primul rând, conservarea în condiții optime a acestui tezaur național, dar ca această protecție sau păstrare să nu însemne izolare, chiar claustrare, iar istoriografia, în primul rând, dar și politologia, sociologia, psihologia socială chiar și literatura, la rândul lor, să beneficieze de această sursă monumentală a informațiilor despre trecut. Țin să vă asigur că, în opinia noastră, ar fi vorba numai despre niște amendamente relativ simple, care, de altfel, figurează în acea inițiativă legislativă depusă la Senat, cam de vreo lună de zile, de către subsemnatul și deputatul, colegul meu, Márton Arpád.

Deci, v-aș ruga frumos și eu, dacă s-ar putea, să fie restituit proiectul de lege la comisiile competente și să fie discutat concomitent cu inițiativa noastră. Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc. Dacă mai sunt și alte intervenții. Domnul senator Buzatu, aveți cuvântul.

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Iată, în sfârșit, o lege care răspunde unui interes cât se poate de general și asta în mod justificat. La noi, arhivele, fondate ca structură cu o anumită organizare sub regimul Regulamentului Organic la 1831-1832, au beneficiat de-a lungul a două secole doar de cinci legi: 1925, 32, 72, 96 și aceasta care vine astăzi. De aici, importanța cu totul deosebită pe care trebuie s-o acordăm acestui proiect de lege. Și o spun de la început că grupul nostru susține acest proiect, în forma actuală, și vă rog să-mi dați voie pe această temă să fac o scurtă expunere. Însemnătatea arhivelor nu mai trebuie dovedită aici. Voi trece foarte repede peste asta: este grânarul istoriei, este certificatul nostru de naștere, de bună purtare, de evoluție, cum vreți s-o luăm, sau de rea purtare. Dar este obligatoriu pentru istorici, în primul rând, să treacă pe la arhive. Nu numai să vorbească istoricii și oamenii politici, să stabilească destinul arhivelor, așa cum ar bănui sau ar dori. Nu este posibil. Acolo se adună cele mai importante izvoare pe care le avem despre trecutul nostru, despre trecutul altor popoare. Ce înseamnă o arhivă? În vremuri de război, în vremuri de ocupație, trupele străine au dovedit preocuparea lor după atenția pe care o merită. Când au venit în 1944-1945 în România, trupele sovietice au ridicat în următorii doi-trei ani, până în 1947, 300.000 de dosare. La Moscova sunt depozitate într-un siloz imens de nouă etaje. În anul 1947 (o spun ca unul care am fost acolo) toate aceste arhive erau deja triate. Fiecare fond era consemnat ca atare, era cunoscut. Arhiva Guvernului, Legația României la Sankt Petersburg (1878-1918) , Ministerul Economiei Naționale, băncile principale de la noi erau la Moscova, iar pe biroul lui Beria se depusese inventarul complet al acestor fonduri. Iată ce înseamnă. Sovieticii, când au pătruns în Germania lui Hitler, au furat arhivele Franței, care fuseseră ridicate în 1940 de către Hitler din Franța ocupată. 15000 de volume, dosarele Siguranței Naționale de la Paris, fondată de Napoleon la 1801, au fost transportate astfel au fost la Moscova. După 1991, după prăbușirea URSS, Franța și-a luat acasă originalele: toate cele 15000 de dosare. Multe sunt despre România în perioada interbelică. Și cu ce preț? Cu prețul bunăvoinței între cele două guverne, iar guvernul francez a fost obligat să facă còpii xerox, să lase la Moscova, în arhive, còpiile celor 15000 de volume. Asta înseamnă arhivă. Vreau să exprim aici, acum, tardiv, mulțumiri domnului senator Tărăcilă, care era ministru de Interne la 1992, și care ne-a alocat nouă, istoricilor, o sumă de o sută de mii de dolari, cu care am adus acasă 40000 de còpii xerox din documentele noastre din Rusia. Am dat numai un exemplu, ca să înțelegem ce înseamnă importanța arhivelor. O arhivă acoperă probleme multiple. Vrem să cunoaștem activitatea guvernului? Activitatea partidelor politice? Activitatea în caz de război? Problemele Holocaustului? Istoricii nu trebuie să ocolească aceste fonduri. Este bine să știm și să chibzuim pe marginea documentelor păstrate în arhivă, pentru că apar și probleme inventate. Se creează comisii internaționale și para-internaționale pentru a le studia, dar din momentul în care n-au trecut pe la arhivele domnului Corneliu Lungu (dumnealui este acum profesor universitar), directorul general, nimic nu poate rezolva problema. Voi da un exemplu: a fost la modă, acum 20-30 de ani, să se descopere, să se rezolve problema rezistenței antifasciste și, cu timpul, această problemă a scăzut. Acum este la modă problema Holocaustului. Nu putem neglija fondurile care sunt în arhivele noastre, în detrimentul sau în avantajul altor izvoare, care se găsesc în varii arhive străine, provenite din arhive personale și care nu poartă pecetea oficială. Asta o spun pentru că, în momentul de față, lucrează comisii foarte importante, dar care - am impresia și, la un moment dat, convingerea- că în loc să creeze, să restabilească o istorie adevărată, se ocupă de a stabili niște liste de persoane, de a inventa fenomene și probleme. În acest context, Legea Arhivelor introduce o ordine care trebuie respectată de către toți. Este o ordine exemplară. Eu nu cunosc cazuri în care Arhivele să fi refuzat istoricilor și instituțiilor din străinătate (am acolo mai multe cărți, dacă doriți, vi le prezint, cu mulțumiri exprimate pentru modul în care au fost găzduite instituții și persoane din țară și străinătate) pentru a cerceta fondurile publice. Practic, nu există restricție, dar, în general, restricții, da, am întâmpinat și la Washington, și la Londra , și la Paris, pentru că fiecare arhivă își are termenii săi: 30-50 de ani, și nu putem să-i ignorăm. Îmi pare rău, nu am putut participa la lucrările comisiei să fi depus un amendament, dar, având în vedere care este structura, organizarea în alte părți, cred că undeva rămâne să venim în viitor cu un proiect de lege care să corecteze această..., cred că se cheamă deficiență. Spre exemplu, art. 31 cap. 5: "Personalul arhivelor. " Art. 31 ar putea fi urmat de un articol care să aibă un cuprins aproximativ de felul următor ... Având în vedere faptul că în afară de Arhivele Naționale, care sunt la Cișmigiu, așa cum știm, există Arhivele Militare, există Arhivele Ministerului de Externe și celelalte arhive. E bine să se creeze o ierarhie, dar în același timp și un centru al tuturor arhivelor, cu o responsabilitate unică, cum există în alte părți și cel mai bine funcționează în Statele Unite ale Americii. De aceea, dacă acum am scăpat din vedere textul unui amendament, cred că pe viitor un proiect cu un singur articol ar merita să rețină următoarea problemă, și anume: Directorul General al Arhivelor Naționale este Arhivistul Șef al Statului, care coordonează și celelalte arhive și, în același timp, este, dacă vrem să dăm toată seriozitatea, toată căderea instituției, nimerit să-l nominalizăm drept păstrătorul sigiliului statului. Acolo se păstrează sigiliile. Să știe orice cetățean că sigiliul se află într-un singur loc, și depozitarul, și responsabilul este acesta: Arhivistul Șef al Statului.

Ar mai fi și alte probleme de subliniat. Eu vreau aici, cu acest prilej, să subliniez încă o dată modul chibzuit în care Arhivele Naționale au gestionat până acum fondul de documente. Din acest punct de vedere putem să ne facem un reproș. Care este acela? Niciodată, dar niciodată, de la bugetul statului nu am dat toate sumele necesare pentru ca arhivele să fie organizate și să funcționeze la modul ideal. Sălile sunt neîncăpătoare, depozitele sufocă documentele, le deteriorează după un număr de ani. Un fond care reprezintă interes pentru toată lumea, astăzi: ce-a fost sub comunism? Fondurile Partidului Comunist Român, Secretariatul General... sunt în posesia Arhivelor Naționale. Nu poate fi dat în folosință oricum, pentru că nu poate fi inventariat din lipsă de personal, din lipsă de bani pentru depozite, din faptul că inventarele nu pot fi tipărite, ca să fie la cunoștința tuturor. Ne interesează dosarul cutare sau cutare? În mod necesar ne ducem la arhive și din primele cinci minute aflăm persoana, problema și anul care ne interesează. Dacă, însă, nu vor veni banii necesari, de unde atâtea pretenții? Și, în aceste condiții, totul se sparge în capetele celor care răspund de arhive. Având în vedere faptul că ăn actuala subordonare este Ministerul de Interne..., apar false probleme. Căci este un minister civil, al Internelor. Este singurul care poate să asigure securitatea deplină a fondului național de izvoare. Mă opresc aici, pentru că, discuțiile pot continua. Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la tribună pe domnul senator Solcanu.

Domnul Ion Solcanu:

Domnule vicepreședinte,

Înțeleg că ați dat cuvântul câte unui reprezentant al grupurilor parlamentare, în legătură cu acest proiect de lege de o însemnătate extraordinar de mare. La cele spuse de profesorul Buzatu, vicepreședinte al Senatului României, sunt puține lucruri de adăugat, dumnealui demonstrând în cele expuse importanța covârșitoare a arhivelor statului pentru orice popor, pentru orice națiune. Firește, ca dovadă că arhivele sunt atât de importante, fiecare stat își ia măsuri necesare de a proteja tezaurul de arhive, pentru că este însăși istoria poporului respectiv. Dacă noi ducem astăzi disputa, de exemplu, cu Moscova pentru retrocedarea tezaurului, o motivație suplimentară a acestei discuții o constituie și documentele care au fost duse la Moscova în primul război mondial și care sunt în diverse arhive din Rusia. Indiscutabil că la acest proiect de lege pot fi făcute o serie întreagă de amendamente; au fost deja admise de către comisie, inclusiv dreptul, la care făcea trimitere colegul, cultelor religioase recunoscute de către stat să aibă arhivă proprie, și este o optică nouă, mult deosebită chiar de cea din 1996, prin Legea Arhivelor Statului, pe care am adoptat-o atunci, și care prin prezenta lege se abrogă cea din 1996. În acest context, grupul nostru, Grupul Partidului Social Democrat, susține adoptarea proiectului de lege, iar eventualele, să spunem, modificări și îmbunătățiri ale acestui proiect de lege pot fi făcute la Camera Deputaților, unde urmează cursul firesc al procesului legislativ. Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Vă consult dacă mai sunt și alte intervenții. Dacă nu sunt, îl întreb pe domnul profesor Lungu dacă dorește să intervină în numele Arhivelor Naționale.

Domnul Corneliu Mihail Lungu - director general la Arhivele Naționale:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Foarte pe scurt, luările de cuvânt, aici, sunt de-a dreptul edificatoare pentru a susține necesitatea imperioasă a adoptării acestui proiect de lege, care este - vă asigur cu toată responsabilitatea și profesionalismul- o lege europeană, o lege modernă.

Mă surprinde că au fost exprimate câteva puncte de vedere care sunt total depășite, dar fiecare are dreptul... Vreau să vă spun că m-am întors săptămâna trecută din Germania. Am încheiat un acord cu Arhivele Federale din Germania și am discutat cu președintele Arhivelor Federale, Weber, prezentându-i acest proiect de lege. Vreau să vă spun că a apreciat că este una dintre cele mai bune legi care funcționează în momentul de față. Cu toată responsabilitatea vă asigur că este o lege care răspunde tuturor factorilor și tuturor structurilor. Iar când vorbim de retrocedări de documente, noi am asigurat, am introdus la art.16 alin.2 această prevedere foarte clară și benefică pentru toți. Dar dacă vorbim de retrocedări, haideți să fim serioși și corecți și să vorbim de retrocedarea arhivelor românești care sunt peste hotare. Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Dacă în numele comisiilor mai doriți să interveniți. Este o lege extrem de importantă, cu multe probleme. De altfel, în acest sector, din anul 1995,să spunem, s-a făcut ordine, perioada de început a fost mai complicată, 1990-1995, dar după aceea să spunem că există ordine în domeniul Arhivelor Naționale. Doriți să mai interveniți? Vă rog, domnule senator.

Domnul Tudor Marius Munteanu:

Domnule președinte, cu precizarea că la amendamentul atât de viu discutat este adăugată și Academia Română, în afara celorlalte instituții, noi ne menținem punctul de vedere privind amendamentele admise.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur, pe acelea le discutăm. Stimați colegi, o primă chestiune în legătură cu această dezbatere, Grupul parlamentar UDMR a solicitat, prin cuvântul domnului senator Szabo, bazat în principal pe faptul, am înțeles eu, că există încă o inițiativă parlamentară care se găsește în fază de debut, ea fiind depusă la Biroul permanent,a fost trimisă pentru avizare autorităților competente și cred că, în principal, Consiliului Legislativ, Executivului și altor autorități prevăzute de lege.

Sigur că există două posibilități: ca această lege să fi mers înainte și la ea să se fi făcut amendamente... Sau să fie luate în dezbatere împreună cele două proiecte de lege, proiectul de lege cu propunerea legislativă și cele două comisii să stabilească cum este mai bine de făcut.

Astăzi, în dezbaterile din plen, ați ascultat argumentația prezentată de colegii senatori, de reprezentanții Executivului și de colegi în numele comisiilor, dar eu sunt obligat, conform Regulamentului Senatului, să supun votului dumneavoastră solicitarea venită din partea Grupului parlamentar UDMR,în sensul retrimiterii legii la comisie. Vă rog să votați.

Solicitarea este respinsă, întrunind 19 de voturi pentru, 74 împotrivă și 3 abțineri.

Supun votului dumneavoastră amendamentele admise, existente în Anexa nr.1 la raport. Vă rog să votați.

Amendamente aprobate de plenul Senatului cu 87 de voturi pentru, 4 împotrivă și 8 abțineri.

Sigur, colegii noștri care au formulat acea inițiativă legislativă vor avea posibilitatea în continuare, la Camera Deputaților, să-și susțină amendamentele pe care ei le cred. (rumoare în sală) (S-a întrerupt sistemul de sonorizare.)

Se pare că există totuși cineva care veghează. (rumoare, discuții, râsete)

A doua chestiune: amendamentele respinse existente în raportul celor două comisii, nefiind susținute, nu le supun la vot.

A treia chestiune: legea are caracter ordinar, dar art.40 și 41 din lege incriminează două infracțiuni, astfel încât legea are caracter organic.

Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de cele două comisii. Merge sistemul electronic?

Din sală (mai multe voci): Da... daaa... (rumoare, discuții)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări a fost aprobat cu 94 de voturi pentru, 7 împotrivă și o abținere.

Supun votului dumneavoastră legea în întregime, cu precizarea caracterului legii de lege organică.

Cu 95 de voturi pentru, 10 împotrivă și o abținere, proiectul de lege al Arhivelor Naționale a fost adoptat de plenul Senatului.

Mă bucur că am condus eu ședința, pentru că, în urmă cu 10 ani, am inițiat primul proiect de lege.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 20 aprilie 2021, 13:59
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro