Plen
Ședința Senatului din 27 octombrie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.149/03-11-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
07-04-2021
06-04-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 27-10-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 27 octombrie 2004

Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art.17 alin.2 și 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale:

Ședința începe la ora 14,15.

Lucrările sunt conduse de domnul senator Doru Ioan Tărăcilă, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Antonie Iorgovan și Paul Păcuraru, secretari ai Senatului.

 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să-mi permiteți să deschid ședința de astăzi, 27 octombrie 2004, ședința fiind condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Antonie Iorgovan și Paul Păcuraru, secretari ai Senatului.

Cvorumul de ședință este de 71 de parlamentari. Absentează motivat de la lucrările Senatului doar 5 colegi: 3 sunt membri ai Guvernului (domnii senatori Alexandru Athanasiu, Dan Mircea Popescu și Răzvan Theodorescu), un coleg este plecat în delegație, domnul senator Aron Belașcu și, un alt coleg este în concediu medical, domnul senator Sorin Vornicu.

Invit colegii senatori în sală. Ordinea de zi - cea care v-a fost distribuită - propusă de Biroul permanent împreună cu liderii grupurilor parlamentare.

Înainte de a trece la a stabili programul de lucru pentru săptămâna viitoare și de a intra în dezbateri parlamentare, vă rog să-mi permiteți să vă aduc la cunoștință o notă, extrem de importantă și de voluminoasă, întrucât potrivit prevederilor Legii nr. 47/1992, modificată, privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aveți posibilitatea, în situația în care apreciați că legile pe care le voi prezenta, legi care au fost depuse la secretarul general al Senatului, conțin prevederi neconstituționale.

În acest sens, la secretarul general al Senatului au fost depuse următoarele legi:

  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.114/2003 privind privatizarea Societății Comerciale ARO - S.A. Câmpulung Muscel;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.55/2003 privind privatizarea Societății Comerciale "Tractorul UTB" - S.A.. Brașov;
  • Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri;
  • Legea privind modificarea și completarea Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.86/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.68/2003 privind serviciile sociale;
  • Legea privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.72/2004 pentru modificarea art.39 din Legea nr.26/1990 privind registrul comerțului;
  • Legea pentru folosirea limbii române în locuri, relații și instituții publice;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.81/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea crescătoriilor de vânat și a complexurilor de vânătoare;
  • Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, republicată;
  • Legea privind prevenirea și combaterea terorismului;
  • Legea privind obligația de serviciu public pe rute aeriene interne;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.49/2004 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare și privatizare a unor societăți naționale, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat, precum și a societăților și regiilor autonome subordonate autorităților administrației publice locale;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.83/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.41/2004 pentru modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr.7/1996;
  • Legea privind asociațiile pensionarilor;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.63/2004 privind acordarea unor drepturi de protecție socială, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, salariaților concediați colectiv de la Societatea Comercială VAGMAR - S.A. Craiova;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.59/2004 pentru modificarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale;
  • Legea privind salarizarea și alte drepturi bănești ale personalului din administrația centrală a Ministerului Afacerilor Externe și de la misiunile diplomatice, oficiile consulare și institutele culturale românești din străinătate;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.87/2004 pentru aprobarea numărului de exemplare din speciile urs, pisică sălbatică și lup, care se pot recolta în cadrul sezonului de vânătoare 2004 - 2005;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.82/2004 privind măsurile necesare pentru accesibilizarea fondului forestier prin construirea de drumuri forestiere;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.62/2004 privind regimul de organizare și funcționare a parcurilor turistice;
  • Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing;
  • Legea pentru modificarea și completarea Legii Societății Naționale de Cruce Roșie din România, nr.139/1995;

Am zâmbit, dar am să spun la urmă de ce. Vroiam să-i aduc aminte unuia dintre colegii noștri, care se interesa astăzi la Camera Deputaților de această lege.

  • Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.47/2004 privind unele măsuri referitoare la finalizarea privatizării unor societăți comerciale aflate în dificultate;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.70/2004 privind instituirea unor măsuri postprivatizare la Societatea Comercială "Automobile Dacia" - S.A.;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.77/2004 pentru stimularea asocierii proprietarilor de păduri private, în scopul gospodăririi durabile a acestora;
  • Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.68/2004 pentru modificarea și completarea Legii spitalelor nr.270/2003;
  • Legea pentru modificarea Legii nr.539/2003 privind Ordinul Meritul Sanitar și Medalia Meritul Sanitar;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.66/2004 privind schimbarea destinației unor părți din imobilele situate în municipiul București, precum și trecerea unor părți dintr-un imobil proprietate privată a statului din administrarea Companiei Naționale de Investiții C.N.I. - S.A. în administrarea Societății Comerciale Compania Națională de Transporturi Aeriene - TAROM - S.A.

Stimați colegi,

În situația în care apreciați că o lege în ansamblul ei sau anumite părți din lege, anumite articole conțin dispoziții neconstituționale, aveți posibilitatea să sesizați Curtea Constituțională. (Vociferări)

 
Aprobarea programului de lucru; aprobarea includerii pe ordinea de zi a proiectului Legii contenciosului administrativ.

Numai puțin... N-am intrat în ordinea de zi. N-am aprobat ordinea de zi, programul de lucru pe săptămâna viitoare, am prezentat doar legile care au fost depuse la secretarul general al Senatului, având posibilitatea astfel să sesizăm Curtea Constituțională.

În ordinea de zi, stimați colegi, sunt trecute o serie de proiecte de lege; sunt convins că ați ridicat de la casete, atât legile, cât și ordinea de zi. Avem o singură chestiune la programul organizatoric: aprobarea programului pentru săptămâna viitoare și, sigur, dezbaterile parlamentare.

Până în acest moment și-au înregistrat prezența, prin vot electronic, un număr de 79 de colegi. Invit colegii senatori în sală.

Pentru astăzi, Biroul permanent împreună cu liderii grupurilor parlamentare vă propun următorul program de lucru: lucrări în plen până la epuizarea ordinii de zi. Este extrem de important acest lucru, întrucât de săptămâna viitoare încercăm să restrângem zilele de ședință în Senat, atât lucrările în plen, cât și în comisii. Practic, nu va rămâne decât ziua de miercuri dimineața pentru dezbateri legislative, deoarece colegii din Biroul permanent și liderii grupurilor parlamentare au solicitat să nu modificăm programul de luni, în sensul să existe acel capitol cu declarații politice, întrebări și interpelări, dar să încercăm, totuși, și să reușim să facem și program legislativ, respectând programul și, în special, ora de începere a lucrărilor în plen. Numai astfel vom dispune de timpul necesar, pe parcursul a circa o oră și jumătate, pentru partea legislativă. În ziua de marți vom lucra în comisii, încercând să finalizăm, și adresez rugămintea tuturor colegilor, din toate comisiile, în numele Biroului permanent, să observați că avem două categorii de legi, sigur, fiecare cu importanța sa, o categorie de legi necesare pentru aderare și o altă categorie de legi, propuneri venite din partea colegilor senatori sau deputați pe inițiative legislative, care, dacă nu vor fi luate în dezbatere, riscă fie să fie aprobate prin trecerea timpului sau în situația în care nu sunt aprobate, iar colegii senatori nu vor fi prezenți, să nu fie luate în dezbatere în parlamentul viitor. Deci, este păcat, atâta timp cât colegii au lucrat la ele, să nu ne spunem punctul de vedere în comisii și în plen.

Dacă în legătură cu programul de lucru al acestei după-amieze aveți observații?

Din sală: Până la ce oră lucrăm?

 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Până la epuizarea ordinii de zi. Am precizat acest lucru. Nu este nevoie să spunem: până la orele 16,00. Eu sunt convins că, cu concursul dumneavoastră, în două ore putem să epuizăm ordinea de zi.

 
 

Domnul Triță Făniță (din sală):

Avem cvorum?

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur avem. Dacă sunteți prezenți, dumneavoastră, cei care ați fost prezenți pe parcursul celor patru ani de dezbateri, avem cvorum.

Cei care au fost absenți constant, îmi închipui că nu vor veni acum, la sfârșitul legislaturii. Dacă nu sunt observații, vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu programul de lucru.

Programul de lucru al Senatului a fost aprobat de plen cu 73 de voturi, în unanimitate.

Vă consult dacă aveți observații legate de ordinea de zi care v-a fost distribuită? Nu sunt observații.

Dacă aveți observații suplimentare?

Domnul senator Antonie Iorgovan.

 
 

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule președinte,

Ați amintit un pic mai înainte de inițiativele parlamentare care dacă nu se discută riscă ... Este o inițiativă semnată de cel care vorbește, dar în spate este toată școala de drept public pe care o reprezint. E vorba de inițiativa cu privire la contenciosul administrativ. A fost discutată în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, s-a distribuit raportul și rugămintea mea era, dacă se poate include pe ordinea de zi de astăzi, deoarece nu e inclusă pe ordinea de zi. Pe "răbojul" pe care-l avem noi nu este, cel puțin la pupitru...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dacă sunt observații în legătură cu propunerea formulată de domnul senator Antonie Iorgovan? Nu sunt observații. Sigur că este o lege extrem de importantă. Este o lege la care s-a lucrat mult, atât la Camera Deputaților, cât și în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Vă propun s-o includem în ordinea de zi... Vă rugăm să vă pronunțați prin vot.

Cu 70 de voturi pentru și unul împotrivă, solicitarea formulată de domnul senator Antonie Iorgovan, în sensul includerii în ordinea de zi a acestei propuneri legislative, a fost aprobată.

 
Aprobarea programului de lucru pentru săptămâna 1-7 noiembrie a.c.

Stimați colegi, așa cum spuneam, pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent împreună cu liderii grupurilor parlamentare vă propun un program cu două zile de plen: lucrări în plen luni, cu programul standard, cu declarații politice, întrebări, interpelări și răspunsuri și dezbateri legislative, pe parcursul a cel puțin două ore și jumătate - 16,30- 19,00; marți - lucrări în comisii și ședința Biroului permanent, iar miercuri - lucrări doar în plenul Senatului, până la epuizarea legilor pentru care vom face raport.

Joi, vineri și sâmbătă, în mod cert, vom avea activități în circumscripțiile electorale, fie în nume propriu, fie pentru partidele pe care le reprezentăm.

Dacă aveți observații în legătură cu programul propus de Biroul permanent? Dacă nu sunt observații, vă rog să vă pronunțați prin vot.

Rog colegii senatori să voteze. Invit colegii senatori în sală.

Programul a fost aprobat de plenul Senatului cu 72 de voturi pentru și unul împotrivă.

Demisia domnului senator Nicolae Marian Iorga din funcția de președinte al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții și alegerea în această funcție a domnului senator Valentin Dinescu.

Stimați colegi,

Domnul senator Nicolae Marian Iorga și-a dat demisia din funcția de președinte al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții. Comisia, luând act de demisia domnului senator, s-a întrunit în plen și a ales drept președinte pe domnul senator Valentin Dinescu.

Avem hotărâre, procesul-verbal, hotărârea comisiei privind alegerea președintelui. Au fost prezenți colegi din toate grupurile parlamentare, pentru că sunt semnați. Vă consult dacă aveți observații? Dacă nu sunt observații, vă rog să aprobăm, prin vot, această alegere, întrucât trebuie să modificăm Hotărârea Senatului. Vă rog să votați.

Rog colegii senatori să voteze.

Hotărârea a fost aprobată de plenul Senatului cu 72 de voturi, în unanimitate.

Aprobarea programului de lucru și a ordinii de zi.

Speram să nu începem cu un apel, dar cred că este important să invităm la dezbateri pe colegii care încă mai stau în cabinete. Legile care urmează sunt importante, chiar dacă sunt legi cu caracter ordinar. De aceea, îl invit pe domnul senator Paul Păcuraru, cel care mi-a sesizat că ar trebui să-i chemăm pe colegi, totuși, la dezbateri, să facă apelul. Vă mulțumesc. (Rumoare, discuții)

 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dacă-mi permiteți, fără a considera că sunt răutăcios, cel care a condus mai multe ședințe în plenul Senatului, pot spune că, doar dacă îmi arunc ochii prin sală, indiferent de oră, cei care sunt la această oră prezenți, au fost întotdeauna prezenți.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus (din sală):

Am avut două ore de începere a ședinței: ora 14.00 la ordinea de zi și ora 15.00 la program. De aceea se explică lipsa.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Prin apel ne adresăm celor care nu vin de regulă la dezbateri. (rumoare, discuții)

 
 

Domnul Paul Păcuraru:

- Acatrinei Gheorghe - Absent
- Alexandru Ionel - Absent
- Andrei Victor - Prezent
- Apostolache Victor - Prezent
- Athanasiu Alexandru - Absent
- Avram Dan - Prezent
- Balcan Viorel - Prezent
- Balint Iosif - Absent
- Bălan Angela Mihaela - Absent
- Belașcu Aron - Absent
- Belu Ioan - Absent
- Bindea Liviu-Doru - Absent
- Bîciu Constantin - Prezent
- Brădișteanu Șerban - Absent
- Bucur Dionisie - Absent
- Bunea Doina - Prezent
- Buza Tiberiu Simion - Prezent
- Buzatu Gheorghe - Prezent
- Cautiș Vasile - Prezent
- Cârciumaru Ion - Absent
- Ciocan Maria - Absent
- Ciocan Valentin - Absent
- Ciocârlie Alin Theodor - Prezent
- Codreanu Dumitru - Absent
- Constantinescu Eugen-Marius - Absent
- Cozmâncă Octav - Absent
- Crăciun Avram - Prezent
- Cristolovean Ioan - Absent
- Dan Dumitru - Prezent
- Dina Carol - Absent
- Dinescu Valentin - Absent
- Dinu Marin - Prezent
- Dobrescu Maria Antoaneta - Absent
- Dumitrescu Viorel - Absent
- Duță Vasile - Absent
- Eckstein-Kovacs Peter - Prezent
- Făniță Triță - Prezent
- Feldman Radu Alexandru - Prezent
- Filipaș Avram - Absent
- Filipescu Cornel - Prezent
- Florescu Eugeniu Constantin - Prezent
- Flutur Gheorghe - Absent
- Frunda Gyorgy - Absent
- Găucan Constantin - Absent
- Gogoi Ion - Prezent
- Guga Ioan - Absent
- Hanganu Romeo Octavian - Absent
- Hîrșu Ion - Prezent
- Hoha Gheorghe - Prezent
- Honcescu Ion - Prezent
- Horga Vasile - Absent
- Hrițcu Florin - Prezent
- Ilașcu Ilie - Absent
- Iliescu Ion - Absent
- Ionescu-Quintus Mircea - Prezent
- Iorga Nicolae-Marian - Absent
- Iorgovan Antonie - Prezent
- Iustian Mircea Teodor - Absent
- Kereskenyi Alexandru - Prezent
- Leca Aureliu - Prezent
- Lupoi Mihail - Absent
- Marcu Ion - Absent
- Marinescu Simona Anamaria - Absent
- Marko Bela - Absent
- Matei Vintilă - Absent
- Matei Viorel - Prezent
- Mărgineanu Ștefan Gheorghe - Absent
- Mihăilescu Ion - Prezent
- Mihordea Mircea - Prezent
- Mocanu Vasile - Prezent
- Munteanu Tudor-Marius - Prezent
- Nedelcu Mircea - Absent
- Nemeth Csaba - Prezent
- Nica Dumitru - Prezent
- Nicolaescu Ioan - Absent
- Nicolaescu Sergiu Florin - Absent
- Nicolai Norica - Absent
- Novolan Traian - Prezent
- Ofileanu Vasile - Prezent
- Onaca Dorel-Constantin - Absent
- Oprescu Sorin Mircea - Absent
- Otiman Păun-Ion - Prezent
- Paleologu Alexandru - Absent
- Pană Aurel - Prezent
- Pană Viorel Marian - Prezent
- Paștiu Ioan - Absent
- Păcurariu Iuliu - Prezent
- Păcuraru Paul - Prezent
- Păunescu Adrian - Absent
- Penciuc Corin - Absent
- Pete Ștefan - Absent
- Petre Maria - Absent
- Petrescu Ilie - Absent
- Plătică-Vidovici Ilie - Absent
- Pop Dumitru Petru - Absent
- Pop de Popa Ioan - Prezent
- Popa Nicolae-Vlad - Absent
- Popescu Dan-Mircea - Absent
- Popescu Laurențiu-Mircea - Absent
- Prichici Emilian - Prezent
- Pricop Mihai Radu - Prezent
- Prisăcaru Ghiorghi - Prezent
- Pruteanu George-Mihail - Absent
- Pujină Nelu - Absent
- Puskas Valentin-Zoltan - Absent
- Radu Constantin - Absent
- Rahău Dan Nicolae - Absent
- Rebreanu Nora Cecilia - Prezent
- Rece Traian - Absent
- Roibu Aristide - Prezent
- Roman Petre - Absent
- Rotaru Florin - Absent
- Rovinaru Nicolae - Prezent
- Rus Ioan Aurel - Absent
- Sârbulescu Ion - Absent
- Seche Ion - Absent
- Seres Denes - Prezent
- Sin Nicolae - Prezent
- Sogor Csaba - Absent
- Solcanu Ion - Prezent
- Sporea Elena - Absent
- Stoica Fevronia - Prezent
- Szabo Karoly-Ferenc - Prezent
- Șelaru Rodica - Prezent
- Șerbănoiu Constantin Dilly - Absent
- Ștefan Viorel - Prezent
- Tărăcilă Doru Ioan - Prezent
- Theodorescu Emil Răzvan - Absent
- Toma Constantin - Prezent
- Tudor Corneliu Vadim - Absent
- Ungheanu Mihai - Absent
- Vajda Borbala - Absent
- Vasile Radu - Absent
- Văcăroiu Nicolae - Absent
- Vela Ion - Absent
- Verestoy Attila - Absent
- Voinea Melu - Prezent
- Vornicu Sorin Adrian - Absent
- Zanc Grigore - Prezent
- Zlăvog Gheorghe - Absent

Rotaru, prezent. Bălan Angela, prezentă. Ciocan Maria, prezentă. Ciocan Valentin, prezent. V-am trecut prezent, domnule Zanc.

62 senatori prezenți. (Rumoare, discuții)

Din sală: Strigați absenții.

 
 

Domnul Paul Păcuraru:

Am trecut pe toată lumea. (rumoare, discuții) V-am pontat direct. Vă văd imediat.

Din sală: Sunt mulți la Camera Deputaților. (rumoare, discuții)

 
 

Domnul Ion Honcescu (din sală):

Partidul România Mare are ședință la Camera Deputaților.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi, întrucât... (clopoțel)

 
 

Domnul Paul Păcuraru:

64.

Din sală: Știam de ora 15.00.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Așa este. Luni programul s-a anunțat pentru ziua de astăzi inițial la ora 15.00. (rumoare, discuții)

Stimați colegi, ca să nu așteptăm în această formulă până la ora 15.00, vă propun să reluăm dezbaterile în plen la ora 15.00. (rumoare, discuții) Numai puțin. 66... Ați venit cu mâna goală, domnule Radu? Dacă veneați cu încă 5 colegi era grozav. (rumoare, discuții) 67.

Stimați colegi, haideți să așteptăm, că s-ar putea... (clopoțel)

Doamnelor și domnilor senatori, vă invit în sală. Chiar dacă nu suntem în cvorum, cred că am putea lua o decizie să lăsăm o singură ușă deschisă - ușă care să fie supravegheată de chestori - iar celelalte să fie încuiate. (discuții, râsete)

Da, domnule Radu, dar nu a fost decât o singură dată. Nu poate fi pus de două ori.

Din sală: A venit domnul Valentin Ciocan. (discuții)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Invit colegii la plen pentru a putea începe ședința. Rog liderii grupurilor parlamentare să sune colegii absenți.

Cinci colegi ne mai trebuie, deși pe cei trei, care sunt miniștri, puteam să-i considerăm prezenți. (intervenție din sală, neinteligibilă)

La datorie, în Guvern. (discuții în sală; discuții la masa prezidiului)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Doamnelor și domnilor senatori, vă invit în sală. (discuții în sală; discuții la masa prezidiului)

Oricum, v-am lăsat să vă refaceți forțele, deoarece art.110 din Regulamentul Senatului, pe care vă rog să-mi permiteți să vi-l citesc, ne dădea posibilitatea să începem dezbaterile parlamentare.

Alin.1. - "Senatul adoptă legi, hotărâri, moțiuni și alte acte cu caracter politic în prezența majorității senatorilor".

Deci, cvorumul de ședință este de 71 de parlamentari, în momentul în care punem legea la vot sau un amendament.

Alineatul următor: "În orice altă situație, cvorumul este de o treime din numărul senatorilor".

Deci, dezbateri pe proiectele de lege putem să facem în prezența a 37 de senatori, dar fără să le adoptăm. Dar, dacă am stat o jumătate de oră, să mai stăm câteva minute, să vină și colegii din Grupul P.R.M., pentru că am înțeles că au fost la o acțiune.

Doamnelor și domnilor senatori, vă invit în sală.

Deci, au mai venit, după apelul făcut de domnul secretar Paul Păcuraru, domnul senator Sârbulescu, domnul senator Codreanu, domnul senator Bucur.

Stimați colegi, dați-mi voie, prin refacerea cvorumului în totalitate, să supun votului dumneavoastră programul de lucru al zilei de astăzi: lucrări în plen până la epuizarea ordinii de zi.

Rog colegii senatori să voteze. Vă rog să votați.

Programul de lucru este aprobat de plenul Senatului cu 74 de voturi pentru și o abținere.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi, cu precizarea făcută de colegul senator Antonie Iorgovan.

Ordinea de zi este aprobată de plenul Senatului cu 82 de voturi pentru.

 
Probleme organizatorice: Radu F. Alexandru, Gheorghe Buzatu.

Dacă doriți să interveniți în legătură cu chestiunile organizatorice? Am înțeles că domnul senator Radu F. Alexandru dorea să intervină.

Vă rog, domnule senator.

Invit colegii din Grupul PRM în sală.

 

Domnul Radu F. Alexandru:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință și, în același timp, domnule vicepreședinte al Senatului.

Stimați colegi, vin în fața dumneavoastră cu o chestiune destul de stânjenitoare, dar care, totuși, mi se pare că trebuie discutată în plen.

Am primit, la fel ca fiecare dintre dumneavoastră, o pungă frumoasă, de plastic, pe care este ștanțată stema Senatului și, în interior, un volum cu un număr impresionant de pagini - "Discursuri parlamentare pe parcursul celor 140 de ani de existență a Senatului".

Firește, m-am uitat cu toată atenția în el, este un instrument de lucru extrem de util pentru noi și pentru cei care vor fi interesați de activitatea Senatului.

Îmi imaginam că acest volum cuprinde, pe parcursul timpului, de la nașterea Senatului până la sfârșitul acestei legislaturi, o selecție din intervențiile în plenul Senatului ale celor care au avut aceste intervenții în plenul Senatului.

Vă mărturisesc surpriza, extrem de dezagreabilă, să observ că un număr dintre dumneavoastră - și, firește, mă includ în acei "dumneavoastră" -, oameni care au avut o activitate pe care, cu riscul unei subiectivități, îmi permit să o calific drept semnificativă, oameni ale căror intervenții le-am ascultat cu maxim interes, nu apar cu nici o intervenție în acest volum. În schimb, sunt colegi dintr-un grup parlamentar sau altul a căror prezență este cu totul și cu totul abundentă.

Mi se pare un lucru nepermis, mi se pare un lucru lipsit de colegialitate și, ca atare, vă rog, domnule vicepreședinte al Senatului - de asta am insistat asupra calității dumneavoastră - cer Biroului permanent al Senatului o explicație în legătură cu felul în care s-a făcut această selecție.

Repet, este nedrept, suntem oameni care, de 4 ani de zile, ne dăm toți osteneala să reprezentăm așa cum se cuvine și să onorăm așa cum se cuvine mandatul pe care îl avem și orice fel de notă de subiectivism și de ... puncte, puncte mi se pare nelalocul ei.

Repet, vă rog insistent, un răspuns din partea Biroului permanent legat de felul în care s-a redactat acest volum.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și eu vă mulțumesc.

Nu voi face nici un fel de comentariu. Sigur că doar parțial aș putea să mă pronunț. Aș spune doar un singur lucru, că după 140 cred că va urma 150 de ani și atunci, poate, valoarea intervențiilor, pe alte principii, știu eu, se vor regăsi în noua lucrare a Senatului, dar, în mod cert, știu că dintre colegii senatori a făcut parte, din colectivul respectiv, domnul vicepreședinte Buzatu.

De aceea, îl invit pe dânsul, dacă poate să ofere răspuns, dacă nu, vom discuta în Biroul permanent de săptămâna viitoare problemele legate de intervenția dumneavoastră.

 
 

Domnul Gheorghe Buzatu:

Domnule președinte de ședință, vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi,

Vin în fața dumneavoastră și vă mulțumesc, și vă cer să-mi îngăduiți, mai avem timp până se face cvorumul, să discutăm această problemă.

Din sală: Cvorumul este făcut.

 
 

Domnul Gheorghe Buzatu:

E făcut?

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, suntem chiar mai mulți decât trebuie.

 
 

Domnul Gheorghe Buzatu:

Voi fi cât se poate de scurt, atunci.

Nu mă așteptam, lipsa de colegialitate este modul cum a ridicat colegul senator problema. Ar fi foarte multe de spus, dar probabil că la o declarație politică am să vin cu explicații detaliate, pentru că văd că, acum, timpul ne presează.

S-a făcut un colectiv, care a scos două lucrări esențiale. Una este "Istoria Senatului". Fac parte și din acel colectiv. În Biroul permanent lucrarea a fost apreciată ca atare. La lansarea de la Senatul cel nou, de asemenea.

Al doilea este acest volum de "Discursuri și dezbateri parlamentare 1864 - 2004)".

Având în vedere și timpul pe care l-am avut alocat și având în vedere creația extraordinar de largă a Senatului României pe parcursul de la 1864 până la 2004, ceea ce se poate reține într-un biet volumaș, totuși, de 1000 de pagini, este mult prea puțin. Orice selecție este, oricum, subiectivă și chiar defectuoasă, având în vedere numărul mare, impresionant, de materiale care se pot reține.

Nu am pornit cu nici un gând, cu nici o intenție, ca să fac o periere serioasă, pe anumite criterii, cum mi s-ar putea reproșa. Nicidecum. Am fost, dimpotrivă, cât se poate de prevăzător. În ce sens? Vă voi explica.

Domnul senator Radu F. Alexandru nu cunoaște care sunt proiectele Senatului. Lucrează la Senat, dar văd că nu știe. În momentul de față, Senatul și-a propus ca, în perioada următoare, să editeze 11 volume, până la jubileul de 150 de ani de la constituire. Este primul dintre volumele de discursuri. Este volumul 1 de sinteză și mai este volumul 2, supus discuției. Urmează volumul 3, volumul 4. Va fi altă selecție, pe altă temă.

Aici a predominat ideea națională, de la 1864 la 2004, deci a fost un plan tematic. Are un studiu introductiv. Citiți, domnule senator, și studiul introductiv, nu doar sumarul!

În studiul introductiv, care însoțește toată această masă de documente, care este, totuși, mică (950 de pagini), vă rog să observați că într-un loc am menționat... Am fost prevăzător, așa că observația dumneavoastră de acum este deja depășită. Este regretabil că ați venit cu ea aici, căutând să solidarizați Senatul pe o temă care nu există, pe o problemă care este falsă. În studiul introductiv se arată că este ediția I a acestui volum. Așteptăm, noi, editorii, ofertele dumneavoastră... V-am cerut și dumneavoastră: "Dați-mi ce aveți mai bun, ce considerați mai bun din intervențiile dumneavoastră, și le voi include în ediția a II-a , în ediția a III-a. Foarte simplu. Sau în volumul următor, 3 sau 4, de discursuri și de dezbateri parlamentare..." Cine nu este la discursuri se poate aștepta să fie la dezbateri pe problema Constituției - domnul Quintus este aici -, pe problema integrării în NATO și așa mai departe. Am asigurat un echilibru în acest fel. Nici președintele Iliescu nu este prezent cu un discurs propriu-zis, este la o asemenea dezbatere.

Titlul este "Discursuri și dezbateri parlamentare". Și ceea ce nu ați observat nu trebuie să reproșați aici. Senatul poate să dea sau să retragă imunitatea, dar, oricum, unui specialist nu poate să-i stabilească calitatea.

Ce nu ați observat, domnule senator? Acest volum apare într-o colecție pe care o coordonez - "Românii în istoria universală"- , volumul 107.

Vă rog să-mi arătați, în momentul de față, o altă colecție de istorie care a atins asemenea număr.

Nicolae Iorga însuși s-a oprit la volumul 31. Nu mă compar cu el, dar trimit la modeste legături pe care le fac acum. Vă dați seama, domnilor senatori, că pot aduce atâtea și atâtea argumente.

Eu vă mulțumesc pentru atenție. Să nu mă aplaudați.

Mulțumesc. (aplauze)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule profesor. (Domnul senator Radu F. Alexandru solicită cuvântul. Sala protestează.)

Stimați colegi...

 
 

Domnul Radu F. Alexandru (din sală):

Am făcut o cerere, pe care o mențin. Asta e tot.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Acest lucru doream să vă întreb.

Domnule senator Triță Făniță, doriți să interveniți la ordinea de zi? Vă rog.

 
 

Domnul Triță Făniță:

Domnule președinte, ne bucurăm nespus de mult că ședința de astăzi este condusă de dumneavoastră.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deocamdată este doar asistată.

 
 

Domnul Triță Făniță:

Toată lumea știe că sunteți expeditiv, cunoașteți bine procedurile...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Poate transmiteți și la mine, la ... (voci suprapuse)

 
 

Domnul Triță Făniță:

Ceea ce vă rugăm, însă, este să nu-i mai lăsați pe colegii noștri care încep să vorbească și uită să se mai și oprească, să limităm timpul, pentru că noi am votat că rămânem aici până terminăm 32 de puncte. Sunt 12 legi organice.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Și v-ar părea rău, de exemplu, să anunț "Mâine este data de 27 octombrie 2008, luăm pauză".

Din sală: 2008?

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

2008. Am spus bine. Luăm pauză. Eu sper să terminăm astăzi, să nu fie nevoie de 4 ani, și să nu ne prezentăm la alegeri.

Mulțumesc. Am înțeles, voi limita dezbaterile, dar nu mai mult decât este firesc în cadrul unor dezbateri parlamentare, întrucât fiecare grup parlamentar are dreptul să-și spună punctul de vedere.

 
Aprobarea plenului Senatului pentru dezbaterea în procedură de urgență a proiectului de Lege privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române.

Stimați colegi, ca să ne antrenăm puțin, dați-mi voie să vă supun spre aprobare, înainte de a intra în dezbateri legislative, solicitarea de a adopta în procedură de urgență o lege extrem de importantă, legea Jandarmeriei Române.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Solicitare aprobată de plenul Senatului cu 81 de voturi pentru, 2 împotrivă și 4 abțineri.

Dezbaterea și respingerea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal.

La pct.4 în ordinea de zi avem înscrisă o propunere legislativă cu caracter de lege ordinară, propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal.

Invit pe inițiatori, dacă sunt prezenți, reprezentantul Ministerului Finanțelor Publice și Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Vă rog, aveți cuvântul. Rog punctul de vedere al comisiei, dacă inițiatorul nu este prezent.

 

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor, comisia noastră a examinat inițiativa și s-a pronunțat printr-un raport de respingere, având în vedere că, în parte, conținutul inițiativei a fost preluat în legea care aprobă modificările operate asupra Codului Fiscal, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2005, iar ceea ce nu s-a putut accepta a fost respins prin votul majorității membrilor comisiei noastre.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Rog punctul de vedere al Guvernului.

 
 

Doamna Daniela Gheorghe - secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:

De asemenea, nu susținem propunerea legislativă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu o susțineți.

Vă rog, domnul senator Paul Păcuraru, la dezbateri generale, dacă doriți să interveniți.

 
 

Domnul Paul Păcuraru:

Domnule președinte,

Nu în calitate de amator fotograf, dar în calitate de persoană care m-am obișnuit să fac întrebări la adresa Guvernului, cum fundamentează refuzul... Pentru a fi foarte succint, proiectul de act normativ vizează o modificare a Codului fiscal, în sensul că aparatele fotografice digitale, că despre ele este vorba, să fie scutite de accize.

Întrebarea punctuală pe care aș pune-o doamnei ministru este: cât e volumul accizelor încasate din vânzarea aparatelor digitale în România, ca să vedem ce influență majoră are asupra bugetului de stat?

După părerea mea, este derizorie. Dar voi fi acum avocatul acestei inițiative legislative. Spuneam, în glumă, nu în calitate de amator fotograf, ci în calitate de subiect pe fond, accizele se aplică pe produse de lux. Or, aparatul de fotografiat nu este un produs de lux, este un aparat de uz curent pentru întreaga populație.

Faptul că tehnologia se schimbă de la analogic la digital nu înseamnă că noi va trebui să considerăm că digitalul este un produs de lux și analogicul este un produs de uz curent. În foarte scurtă perioadă de vreme, deja în acest an, în anul următor, nici nu se vor mai produce în lume aparate analogice. Se produc doar digitale.

În al doilea rând, am spus că nu este un produs de lux. El este un produs de uz curent și nu se fabrică în țară. Dacă s-ar fabrica în țară, ai spune că nu e nevoie de importuri. Din păcate, nici o fabrică în România... Nu avem optica, nu avem mecanica, nu avem nimic, în așa fel încât să producem în țară, și atunci, refuzul dumneavoastră măcar să-l însoțiți cu cifre, doamna ministru, să ne spuneți: "Domnule, uite, produce așa un dezastru în bugetul național, încât vă explicăm în cifre de ce nu putem să aprobăm".

Deci, cât înseamnă accizele încasate în buget?

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să oferiți răspuns.

 
 

Doamna Daniela Gheorghe:

Deci, în negocierile cu Comisia Europeană, conform Directivelor Uniunii Europene, au fost stabilite reducerile de accize la o serie de produse, cum ar fi berea produsă de micii producători, vinurile spumoase, băuturile fermentate și cafeaua. Aceste reduceri au avut ca scop încurajarea producției și consumului de băuturi alcoolice mai puțin nocive, în detrimentul băuturilor spirtoase.

De asemenea, reducerea accizei la cafea urmărește obținerea unei reduceri corespunzătoare a prețului de vânzare cu amănuntul, reflectată într-o mai mare accesibilitate a cumpărătorilor la acest produs ce se regăsește în coșul zilnic.

Deci, având în vedere acestea, noi nu am susținut promovarea inițiativei legislative. Pentru un calcul al acesteia o să vă transmitem în scris cifrele.

 
 

Domnul Paul Păcuraru:

Domnule președinte, totuși, să fim și atenți puțin. Nu am vorbit de accize la alimente. Nu s-a discutat despre cafea, băuturi alcoolice și așa mai departe. Proiectul de lege are un punct fix: camerele digitale și camerele de înregistrare. Nu vorbim de accize la cafea, la alcool și așa mai departe. E alt subiect.

Deci, noi v-am întrebat un lucru și vă rugăm să veniți pregătiți...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur că doamna nu cunoștea exact întrebarea pe care ați pus-o dumneavoastră.

 
 

Domnul Paul Păcuraru:

Nu, dar mi-a răspuns de accize la alimente. Nu e obiectul discuției.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă vorbea de negociere la pachet, că am ascultat și eu.

Vă rog, dacă doriți să oferiți răspuns.

 
 

Doamna Daniela Gheorghe:

Numai aceste reduceri au făcut obiectul negocierilor pe capitolul de impozitare.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, vă rog să observați că raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanțe și bănci este negativ. Ați ascultat explicațiile date de reprezentanta Ministerului Finanțelor Publice. Vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu raportul înaintat plenului Senatului.

Vă rog să votați.

Plenul Senatului, adoptând raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci cu 59 de voturi pentru, 12 împotrivă și 6 abțineri, pe cale de consecință, respinge propunerea legislativă.

 
Adoptarea Legii privind instituțiile publice de spectacole și concerte - reexaminare la solicitarea președintelui României.

Trecem la punctul 5 din ordinea de zi, Legea privind instituțiile publice de spectacole și concerte. Este adoptată de Camera Deputaților. Caracterul legii, lege ordinară. Reexaminare.

Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, vă rog.

Vă rog, comisia.

 

Domnul Grigore Zanc:

Domnule președinte, stimați colegi,

Legea privind instituțiile publice de spectacole și concerte a fost retrimisă, de la președinție, cu câteva observații, la Camera Deputaților. Acolo au fost operate modificări, în consens cu solicitările, și, respectiv, forma care a venit de la Cameră a trecut fără amendamente la Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a Senatului. Există raport favorabil, fără amendamente.

Vă rog să fiți de acord cu ele.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, punctul de vedere al Executivului.

 
 

Domnul Ioan Hidegutti - secretar general în Ministerul Culturii și Cultelor:

De acord cu propunerea comisiei. Nu avem nici o observație.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Raport de admitere, fără amendamente.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Dacă nu sunt intervenții, supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, împreună cu proiectul de lege, având în vedere caracterul legii, de lege ordinară.

Vă rog să votați.

Raportul comisiei și proiectul de lege în ansamblu au fost adoptate de plenul Senatului cu 75 de voturi pentru și 2 abțineri.

 
Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 630/2002 privind cinematografia (retrimitere la Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă)

La punctul 6 din ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.630/2002 privind cinematografia.

Domnul senator Iorgovan dorea să facă o intervenție înainte de a intra în dezbateri.

 

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule președinte, stimate și stimați colegi,

În calitate de secretar al Senatului am fost sunat de colegul nostru, care este în Germania, am înțeles, domnul senator Sergiu Nicolaescu, și m-a rugat să rețin atenția plenului că, din punctul de vedere al domniei sale, în această lege este o problemă care nu este încă rezolvată cum înțelege domnia sa, ca specialist în această zonă, și rugămintea ar fi ca, prin mine, să se restituie la comisie.

Sigur, eu îmi fac această datorie, însă, în același timp, cred că este o datorie a mea, întreb comisia dacă în această ipoteză nu ieșim din termen. Nu știu cum stăm cu termenul.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Cred că nu ieșim din termen. A fost înregistrată la Biroul permanent, am verificat acum, pe 1 septembrie 2004.

 
 

Domnul Grigore Zanc:

Nu ieșim din termen, domnule președinte, stimați colegi.

În discuțiile cu reprezentantul Executivului, cu domnul ministru Hidegutti, și cu ceilalți am convenit că putem să acceptăm această retrimitere, dacă plenul e de acord.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă consult dacă sunt intervenții contrare.

Vă rog, domnul senator Solcanu.

 
 

Domnul Ion Solcanu:

Domnule președinte de ședință,

Susținem această solicitare, urmând ca săptămâna viitoare să o luăm în dezbatere, în plen.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră retrimiterea proiectului de Lege, înscris la punctul 6, în ordinea de zi, pentru modificarea și completarea legii cinematografiei la Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă.

Vă rog să votați.

Solicitarea a fost aprobată de plenul Senatului cu 76 de voturi pentru, un vot împotrivă și 5 abțineri.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative privind înființarea în municipiul Cluj-Napoca a Muzeului Durerii, secție a Muzeului Național de istorie a Transilvaniei.

La punctul 7 din ordinea de zi avem înscrisă propunerea legislativă privind înființarea în municipiul Cluj-Napoca a "Muzeului Durerii".

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă.

Dacă sunt prezenți inițiatorii?

Vă rog să prezentați argumentele în susținerea propunerii legislative.

 

Domnul Ioan Miclea - deputat:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Mă numesc Ioan Miclea, sunt deputat de Cluj al Partidului România Mare, și inițiativa legislativă am făcut-o la îndemnul rudeniilor mele din țară și din străinătate, de etnie evreiască. Vreau să vă informez pe cei care nu au avut posibilitatea să citească expunerea de motive că ea se bazează pe ceea ce s-a petrecut în timpul celui de-al doilea război mondial.

La mijlocul secolului trecut a apărut pe harta politică a Europei o nouă doctrină, care va aduce în viața omenirii multă suferință, și anume, fascismul. Puține au fost țările care au scăpat de acest flagel, iar printre cele care au fost bântuite de el se numără și România. Dacă în vechiul regat fascismul, sub forma autohtonă a mișcării legionare, a avut consecințe nefaste asupra vieții sociale și politice a țării, în partea de nord a Transilvaniei, pe teritoriul vremelnic ocupat de către unguri, el s-a manifestat în toată grozăvia lui, sub stindardul hortysmului. Zeci de sate românești au fost rase de pe suprafața pământului de către hoardele fasciste ungurești. Ip, Trăznea, Sărmaș, Ceanu sunt doar câteva exemple. Mii de vieți, începând cu pruncul din leagăn și terminând cu moșnegii ninși de ani și necazuri, au fost curmate pentru singura vină: erau români.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Miclea:

Primele schingiuri...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule deputat...

 
 

Domnul Ioan Miclea:

Dați-mi voie, numai două minute și am terminat....

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Numai puțin...

 
 

Domnul Ioan Miclea:

Nu are legătură dacă nu...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule deputat, la noi, în Senat, se vorbește, indiferent cine este, coleg senator, coleg deputat, reprezentant al Executivului, atunci când i se oferă cuvântul.

V-am oferit cuvântul nu pentru a ne citi expunerea de motive, că fiecare dintre noi o are, ci v-am ruga, dacă doriți, suplimentar, să adăugați argumente în susținerea propunerii legislative.

 
 

Domnul Ioan Miclea:

Da. Vreau să vă informez că despre această inițiativă legislativă știu și reprezentanți ai Congresului Mondial Evreiesc, ai Ligii antidefăimare și alți reprezentanți ai Comunităților evreiești din SUA, precum și din Israel, și mi-am promis că, în situația în care se va putea amenaja această secție a Muzeului Durerii, pe lângă Muzeul de Istorie al Transilvaniei, la Cluj, ne vor putea sprijini cu dovezi și mărturii.

Țin să vă spun că această inițiativă, o să-mi spuneți că se poate suprima printr-o decizie, printr-o hotărâre a Consiliului județean sau un ordin al ministrului culturii. De doi ani de zile aștept aceste decizii...acest proiect a mai fost prezentat, într-o altă formă... și am făcut această inițiativă legislativă în calitatea mea de membru al Parlamentului României.

Nu sunt nici membru în Executivul acestei țări, nu sunt nici membru într-un consiliu județean. Prin urmare, am făcut ceea ce am putut. Am înțeles, după ce am venit aici, că raportul făcut de către Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă este de respingere, fapt ce mă determina să nu pierd timpul venind aici.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Rog punctul de vedere al Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă.

 
 

Domnul Grigore Zanc:

Domnule președinte, stimați colegi,

Nu cred că e cazul să discutăm în aceiași termeni, în care s-a pus problema. Nu a fost vorba de nici o rea intenție. Conform legii...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să vă pronunțați pe fond...

 
 

Domnul Grigore Zanc:

Deci, pe fond, comisia a hotărât respingerea acestei inițiative, tocmai în virtutea faptului că muzeele pot înființa în cadrul lor secții care să aibă profilul pe care îl solicită inițiativa, dar nu se pot înființa asemenea secții cu personalitate juridică pe teme care sunt cuprinse în structura Muzeului de istorie.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc. Rog punctul de vedere al Executivului.

Vă rog să vă ocupați locul la pupitru, domnule deputat. Vă ofer cuvântul, în final.

Aveți cuvântul, în numele Executivului, domnule ministru Hidegutti.

 
 

Domnul Ioan Hidegutti:

Domnule președinte de ședință, am avut aceeași părere și nu avem nimic împotrivă. Dacă este permis, voi fi amfitrionul acestei dorințe, putem oricând să înființăm această secție, fără nici un fel de altă prevedere. Vă mărturisesc însă că este pentru prima dată când aflăm de anvergura acestei dorințe.

Deci, sunt de acord, oricând, să sprijin. Nu cred că este nevoie de lege. Nici măcar de o hotărâre de Guvern. Dar de lege!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă doriți să interveniți, în nume propriu sau în numele grupurilor parlamentare.

Domnul senator Eckstein, vă rog.

 
 

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Mulțumesc, domnule președinte.

Desigur, poziția comisiei și a reprezentantului Guvernului este riguroasă și legală, în aceeași măsură.

Obiecțiunile noastre provin din felul în care este formulat acest proiect de lege și, dacă vreți, o neîncredere funciară în sinceritatea inițiatorilor. Partidul România Mare și reprezentanții săi, în decursul timpului și al activității parlamentare și extra - parlamentare, au avut o poziție care a fost calificată de către presă și specialiști drept una antisemită.

Ca atare, eu cred că ideea de a dedica...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să vă referiți la propunerea legislativă...

 
 

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Vă rog să nu mă întrerupeți...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, vă rog să nu tensionați relațiile, pentru că altfel...

 
 

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Și am dreptul să-mi spun părerea, da?

Ideea de a înființa un muzeu al Holocaustului în România, desigur, este una binevenită și grupul nostru parlamentar susține acest lucru, dar cu un proiect care să vină, în principal, din partea Guvernului și al Comunității evreiești din România și care să reflecte, pe cât posibil, real, evenimentele istorice petrecute.

Ca atare, nu sprijinim această inițiativă legislativă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă, în numele altor grupuri, doriți să luați cuvântul?

Dacă nu sunt, aveți cuvântul domnule deputat.

 
 

Domnul Ioan Miclea:

Domnilor și doamnelor,

Țin să "mulțumesc" domnului senator de Cluj - și chiar acesta este motivul pentru care de 15 ani... - și domnul senator de Cluj, Zanc, a fost și prefect, dar nu s-a realizat nimic.

Aștept de doi ani de zile să se pronunțe Ministerul Culturii și Cultelor, deci proiectul a mai trecut și pe la alte instituții. La sesizările adresate Ministerului Culturii și Cultelor și Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă din Camera Deputaților, unde am avut promisiunea, prin domnul deputat Mălaimare, așteptam că se vor face demersurile necesare înființării, dar nu s-a vrut. Și motivul îl știm care este. Deci, nu se va putea realiza acest muzeu la Cluj, pentru că nu vrea UDMR-ul. Iertați-mă, domnul senator, nu vreau să dialoghez cu dumneavoastră, dar dumneavoastră vreți un alt proiect care să vină din partea Executivului. Am făcut eu, ca membru al legislativului. Și dacă nu este bun, să facă legislativul. Să-l facă Executivul sau Consiliul județean, dar să-l facă. Eu, în luna decembrie, mă voi întoarce din nou în America, sunt cu rezidență în SUA, și mă vor întreba, și o să spun că domnul Kovacs Eckstein Peter, care este din Cluj, nu vrea. Și domnul Zanc Grigore. Deci, o să spun. Iertați-mă, deci, altceva nu am ce să spun.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Numai puțin, să dăm și votul în Senat, ca să puteți să dați un răspuns complet.

Deci, vă rog să observați, stimați colegi, că la nivelul Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, raportul întocmit, raportul de fond, este de respingere.

Deci, ați ascultat punctul de vedere al domnului deputat, inițiator al propunerii legislative și punctul de vedere al Guvernului.

Vă rog să vă pronunțați prin vot, precizându-vă caracterul legii, de lege ordinară, asupra propunerii legislative și asupra raportului întocmit de Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă.

Vă rog să votați. Rog colegii senatori să voteze.

Plenul Senatului, cu 65 de voturi pentru, 30 împotrivă și 3 abțineri, a adoptat raportul întocmit de Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă și, pe cale de consecință, a respins propunerea legislativă.

Mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități bugetare care semnalează încălcări ale legii.

La punctul 8 din ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități bugetare care semnalează încălcări ale legii.

Comisia sesizată în fond, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Rog punctul de vedere al Executivului.

 

Domnul Claudiu Seucan - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori,

Prin acest proiect de lege, proiectul de lege are ca scop...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Rog colegii senatori să facă liniște în sală...

 
 

Domnul Claudiu Seucan:

Protecția persoanelor, o atitudine civică se pronunță public împotriva oricăror abuzuri sau încălcări ale legii. Scopul acestui proiect constă în optimizarea funcționării administrației publice într-un cadru profesionist și coninteresarea personalului administrației publice în lupta contra corupției.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Rog pe domnul senator Prichici să prezinte raportul comisiei, succint.

 
 

Domnul Emilian Prichici:

Domnule președinte, stimați colegi,

O singură precizare, față de cele arătate. Proiectul de lege constituie și o aplicare a art.33, protecția persoanelor care comunică informația, al Convenției Națiunilor Unite împotriva corupției, adoptată la New-York, în octombrie 2003, și ratificată de către România. Raportul comisiei este de admitere, cu amendamentele prevăzute în anexă și din discuțiile purtate, însușite și de către inițiator.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții.

Vă consult dacă doriți să interveniți pe amendamente. Nu sunt intervenții.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra amendamentelor existente în raport, în Anexa nr.1.

Vă rog să votați.

Plenul Senatului, cu 80 de voturi pentru, un vot împotrivă și 12 abțineri, adoptă amendamentele existente în Anexa 1 la raport.

Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Raport adoptat de plenul Senatului cu 82 de voturi pentru, un vot împotrivă și 12 abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu, cu precizarea caracterului legii, de lege ordinară.

Plenul Senatului cu 78 de voturi pentru, un vot împotrivă și 11 abțineri adoptă proiectul de lege privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități bugetare care semnalează încălcări ale legii.

 
Dezbaterea și adoptarea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 190/2000 privind regimul metalelor prețioase, aliajelor acestora și pietrelor prețioase în România, aprobată prin Legea nr. 261/2002, republicată.

Punctul 9 din ordinea de zi, propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr.190/2000 privind regimul metalelor prețioase, aliajelor acestora și pietrelor prețioase în România, aprobată prin Legea nr.261/2002, republicată în Monitorul Oficial al României nr.77 din 29 ianuarie 2004.

Raport întocmit de Comisia juridică pentru numiri, disciplină, imunități și validări.

Dacă inițiatorul este prezent îl invit la tribună.

Vă rog să prezentați succint, cu argumentații suplimentare, nu cele care se regăsesc în expunerea de motive.

 

Domnul Kerekes Karoly - deputat:

Față de expunerea de motive, nu am nimic de adăugat, numai atât vreau să accentuez că această inițiativă legislativă repară o greșeală a acestei ordonanțe și asigură o reparație totală.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Rog reprezentantul Executivului să vină la pupitru. În mod cert trebuie să fie prezent reprezentantul Ministerului de Finanțe.

Vă rog să continuați, domnule deputat, dacă doriți.

Domnule deputat Kerekes Karoly, ați încheiat?

 
 

Domnul Kerekes Karoly (din sală):

Da.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă rog să rămâneți, poate pune vreun coleg o întrebare.

Rog punctul de vedere al Executivului.

Rog, punctul de vedere al Comisiei juridice pentru numiri, disciplină, imunități și validări.

 
 

Domnul Emilian Prichici:

Domnule președinte,

Comisia juridică pentru numiri, disciplină, imunități și validări a apreciat că propunerea legislativă vine să precizeze și să îmbunătățească cadrul legal în materie, motiv pentru care a redactat un raport de admitere cu amendamentele cuprinse în anexă, amendamente agreate atât de inițiator, cât și de către Banca Națională a României de la care am solicitat acordul.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

 
 

Doamna Daniela Gheorghe - secretar de stat în Ministerul Finanțelor:

De acord cu amendamentele și cu raportul.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dacă doriți să interveniți la dezbaterile generale?

Vă rog, domnul senator Paul Păcuraru.

 
 

Domnul Paul Păcuraru:

Aș ruga, domnule președinte, Guvernul să motiveze punctul de vedere, nu numai că e de acord.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Bănuiesc că este scris, bănuiesc că îl susțineți pe-acela, da?

 
 

Doamna Daniela Gheorghe:

Da.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

La dezbateri generale, dacă doriți să interveniți?

 
 

Domnul Eckstein-Kovacs Peter:

Mulțumesc.

Și pot să-i dau câteva lămuriri și domnului secretar Paul Păcuraru care, nefiind membru al Comisiei juridice pentru numiri, disciplină, imunități și validări, poate nu a avut toate amănuntele.

În prezent, legislația prevede că se poate restitui, prin instanță, aurul și metalele prețioase care au fost luate de la cetățeni în perioada, mă rog, a dictaturii comuniste, cu nerespectarea actelor legislative în vigoare la acea dată. Asta acoperă, potrivit datelor Băncii Naționale, cam 10% dintre cazuri.

Prin această inițiativă legislativă se prevede că acest aur, respectiv metale prețioase care au fost luate fără respectarea dreptului de proprietate și în baza unor acte normative enumerate în această inițiativă, urmează ca pe baza dovezilor, și iarăși trecut prin instanță, să fie restituite.

Deci, este un proiect care întregește sfera restituirilor atât de dragi Partidului Național Liberal.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Cred că este mulțumit de răspunsul venit din partea susținătorilor Executivului. Mulțumim și domnului Paul Păcuraru.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu amendamentele existente în Anexa nr.1, amendamente aprobate de Comisia juridică pentru numiri, disciplină, imunități și validări "

Vă rog să votați!

Amendamente adoptate de plenul Senatului cu 87 de voturi pentru și 6 abțineri.

Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de comisie.

Raport adoptat de plen cu 88 de voturi pentru și 7 abțineri.

Supun votului propunerea legislativă în ansamblu.

Adoptată de plenul Senatului cu 91 de voturi pentru și 6 abțineri, cu precizarea caracterului propunerii legislative de lege ordinară.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr. 359/2004 privind simplificarea formalităților la înregistrarea în Registrul comerțului a persoanelor fizice, asociațiilor familiale și a persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum și la autorizarea funcționării persoanelor juridice.

La punctul 10 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.75/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr.359/2004 privind simplificarea formalităților la înregistrarea în Registrul Comerțului a persoanelor fizice, asociațiilor familiale și a persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum și la autorizarea funcționării persoanelor juridice.

Comisia sesizată în fond, Comisia juridică pentru numiri, disciplină, imunități și validări.

Îl rog pe domnul secretar de stat să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

 

Domnul Claudiu Seucan - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Această ordonanță a fost adoptată pentru transpunerea acquis-ului comunitar, Cartea Europeană a Întreprinderilor Mici și armonizarea cadrului legislativ cu cel al statelor membre ale Uniunii Europene. (Discuții în sală.)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Rog colegii senatori să facă liniște.

 
 

Domnul Claudiu Seucan:

S-a considerat necesară modificarea unor prevederi intermediare conținute în Legea nr.359/2004, s-a considerat că legislația trebuie să cuprindă proceduri clare și simple pentru autorizarea constituirii comercianților astfel încât perioada de la inițierea demersurilor, până la constituirea firmei și operaționalizarea afacerii să fie cât mai scurtă, s-a prevăzut reducerea termenului de eliberare a certificatului de înregistrare și a celui de înscriere de mențiuni de la cel mult 10 zile, la 3 zile, respectiv 5 zile calculat potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă, s-a prevăzut eliminarea anexei la certificatul de înregistrare și accentuarea rolului controlului efectuat de către autoritățile publice competente.

Pentru aceste considerente, vă rugăm să aprobați proiectul de act normativ.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă rog, punctul de vedere al Comisiei juridice pentru numiri, disciplină, imunități și validări.

 
 

Domnul Emilian Prichici:

Domnule președinte,

Proiectul de lege vine să ușureze și să optimizeze procedurile de înmatriculare a comercianților la Registrul Comerțului, fie că este vorba despre persoane fizice sau persoane juridice. Raportul comisiei este în unanimitate de admitere, fără amendamente.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale?

Vă rog să observați că în fața Comisiei juridice pentru numiri, disciplină, imunități și validări nu au fost formulate amendamente, motiv pentru care supun, printr-un singur vot, atât raportul comisiei, cât și proiectul de lege în ansamblu plenului Senatului.

Vă rog să vă pronunțați.

Precizez caracterul legii de lege ordinară.

Cu 88 de voturi pentru și o abținere plenul Senatului adoptă atât raportul întocmit de Comisia juridică pentru numiri, disciplină, imunități și validări, cât și proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.75/2004.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii Arhivelor Naționale.

La punctul 11 din ordinea de zi avem înscris proiectul Legii Arhivelor Naționale.

Comisiile sesizate în fond, Comisia juridică pentru numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru apărare, ordine publică și securitate națională "

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

Aveți cuvântul, pe scurt.

 

Domnul Mircea Alexandru - secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor:

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea organizatorică și instituțională a Arhivelor Naționale, precum și a patrimoniului arhivistic național cuprinzând totalitatea documentelor, indiferent de data, forma și suportul lor, create de-a lungul timpului de către orice persoană fizică sau juridică prin orice serviciu, organism public sau privat, în exercițiul activității acestora fiind propusă pentru a abroga Legea Arhivelor Naționale.

Legea pe care o propunem introduce o serie de elemente de noutate, între care menționez numai câteva: introducerea conceptului de patrimoniu arhivistic național care definește cu mai multă rigoare această categorie de valori și care înlocuiește conceptul de fond arhivistic, clarificarea raporturilor dintre Arhivele Naționale, în calitate de administrator al patrimoniului arhivistic național și de custode al proprietății publice în acest domeniu, și deținătorii particulari de documente, detalierea accesului la documente, menținerea regimului de liberă cercetare stabilit de creatori și după preluarea acestor documente de către Arhivele Naționale ale României sau de alți deținători legali, reglementarea situației juridice a arhivelor private în contextul conceptului de patrimoniu arhivistic național și așa mai departe.

Suntem de acord cu amendamentele admise ale comisiei.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îi rog pe cei doi colegi să-și desemneze raportorul în numele celor două comisii.

Domnul senator Marius Munteanu, vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Marius Munteanu:

Domnule președinte,

În ședințele din 19 și 20 septembrie cele două comisii au adoptat raport de admitere și aș vrea să precizez că avem și o anexă cu amendamente admise și, de asemenea, un amendament respins.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Vă rog, domnule senator Mircea Ionescu-Quintus.

Aveți cuvântul domnule președinte.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate și stimați colegi,

Fără să intru în amănunte vreau să subliniez importanța deosebită a acestui proiect de lege. Am fost o vreme beneficiarul activității și documentelor din Arhiva Națională și toate aceste prevederi înlesnesc apropierea de documente a celor interesați și o foarte bună organizare a acestei importante instituții, motiv pentru care grupul nostru, evident, va vota acest proiect de lege.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Szabo Karoly-Ferenc, aveți cuvântul.

Știam că este în Comisia pentru apărare, ordine publică și securitate națională și de aceea i-am oferit cuvântul întâi.

 
 

Domnul Szabo Karoly-Ferenc:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Îngăduiți-mi să fac aici o precizare din capul locului și anume, concomitent cu acest proiect venit de la Executiv, a fost înregistrată la Biroul permanent o inițiativă legislativă având aceeași temă, dar având prevăzute unele reglementări care precizează mai nuanțat anumite chestiuni, sau în alt mod, anumite teme.

Problema care se pune în cazul acestui punct de pe ordinea de zi este aceea de a nu fi fost luate în considerare în cazul dezbaterilor asupra proiectului de lege în nici un fel acele prevederi dintr-un proiect legislativ, să spunem așa, similar sau cu aceeași temă, care într-un mod încalcă anumite prevederi din practica noastră curentă de adoptare a legislației.

Din acest motiv, în numele Grupului parlamentar UDMR aș solicita retrimiterea proiectului la comisie pentru ca să se poată lua în considerare ca amendamente, prevederile din propunerea legislativă a colegilor noștri, repet, depusă și înregistrată, concomitent aproape, deci, este o chestiune de câteva zile, la Biroul permanent.

Pe de altă parte, ca o observație pe fond, de astă dată, în legătură cu proiectul legislativ, nu este reglementată în suficientă măsură situația patrimonială în acest domeniu, în legătură cu proprietatea și cu cererile de restituire a unor documente, a unor bunuri, a unor elemente din Arhiva Națională care au aparținut de drept unor persoane juridice sau fizice, față de care neapărat trebuie mai întâi procedat la repunerea în drepturi și după aceea reglementată chestiunea în sensul pe care îl prevede actul normativ.

O altă chestiune care ni se pare demnă de a fi amintită în contextul dezbaterilor de aici se referă la persistența unor concepții din trecut în legătură cu activitatea aceasta care a fost considerată, și încă de unii este și astăzi, o armă în Ministerul de Interne și nicidecum o preocupare civilă într-un minister care este, din fericire, din ce în ce mai demilitarizat. Numai Senatul nu se demilitarizează încă și atribuie spre dezbatere unei comisii care se ocupă cu probleme de apărare și siguranță națională chestiunea Arhivelor Naționale.

Vă rog să luați notă de consternarea mea în fața unei atare situații. Desigur, pentru acest lucru și pentru a vedea cauzele acestei ciudățenii, ar trebui să ne uităm nu numai prin livretele militare ale angajaților din staff-ul Senatului și chiar ale unora cu funcții de conducere, dar ar trebui supuși la un test și ar trebui trecut la demilitarizarea Senatului României.

Vă rog, onorați colegi, să luați act și de acest lucru, și, domnule președinte, formal, în cadrul dezbaterilor, să țineți cont de propunerea mea și a grupului pe care-l reprezint privitor la restituirea la comisie a proiectului legislativ în cauză.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, domnul senator Kereskenyi Alexandru, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Kereskenyi Alexandru:

O singură propoziție, domnule președinte.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, aveți cuvântul. (Discuții în sală.)

 
 

Domnul Kereskenyi Alexandru:

Noi, Grupul parlamentar UDMR considerăm...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Rog colegii senatori să facă liniște în sală și pe dumneavoastră să vorbiți mai aproape de microfon.

 
 

Domnul Kereskenyi Alexandru:

Este vorba chiar despre unele principii care ar trebui rediscutate în cadrul comisiilor competente și trebuie găsită, în sfârșit, o soluție instituționalizată care să asigure, în primul rând, conservarea în condiții optime a acestui tezaur național, dar ca această protecție sau păstrare să nu însemne izolare, chiar claustrare, iar istoriografia, în primul rând, dar și politologia, sociologia, psihologia socială chiar și literatura, la rândul lor, să beneficieze de această sursă monumentală a informațiilor despre trecut. Țin să vă asigur că, în opinia noastră, ar fi vorba numai despre niște amendamente relativ simple, care, de altfel, figurează în acea inițiativă legislativă depusă la Senat, cam de vreo lună de zile, de către subsemnatul și deputatul, colegul meu, Márton Arpád.

Deci, v-aș ruga frumos și eu, dacă s-ar putea, să fie restituit proiectul de lege la comisiile competente și să fie discutat concomitent cu inițiativa noastră. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc. Dacă mai sunt și alte intervenții. Domnul senator Buzatu, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Iată, în sfârșit, o lege care răspunde unui interes cât se poate de general și asta în mod justificat. La noi, arhivele, fondate ca structură cu o anumită organizare sub regimul Regulamentului Organic la 1831-1832, au beneficiat de-a lungul a două secole doar de cinci legi: 1925, 32, 72, 96 și aceasta care vine astăzi. De aici, importanța cu totul deosebită pe care trebuie s-o acordăm acestui proiect de lege. Și o spun de la început că grupul nostru susține acest proiect, în forma actuală, și vă rog să-mi dați voie pe această temă să fac o scurtă expunere. Însemnătatea arhivelor nu mai trebuie dovedită aici. Voi trece foarte repede peste asta: este grânarul istoriei, este certificatul nostru de naștere, de bună purtare, de evoluție, cum vreți s-o luăm, sau de rea purtare. Dar este obligatoriu pentru istorici, în primul rând, să treacă pe la arhive. Nu numai să vorbească istoricii și oamenii politici, să stabilească destinul arhivelor, așa cum ar bănui sau ar dori. Nu este posibil. Acolo se adună cele mai importante izvoare pe care le avem despre trecutul nostru, despre trecutul altor popoare. Ce înseamnă o arhivă? În vremuri de război, în vremuri de ocupație, trupele străine au dovedit preocuparea lor după atenția pe care o merită. Când au venit în 1944-1945 în România, trupele sovietice au ridicat în următorii doi-trei ani, până în 1947, 300.000 de dosare. La Moscova sunt depozitate într-un siloz imens de nouă etaje. În anul 1947 (o spun ca unul care am fost acolo) toate aceste arhive erau deja triate. Fiecare fond era consemnat ca atare, era cunoscut. Arhiva Guvernului, Legația României la Sankt Petersburg (1878-1918) , Ministerul Economiei Naționale, băncile principale de la noi erau la Moscova, iar pe biroul lui Beria se depusese inventarul complet al acestor fonduri. Iată ce înseamnă. Sovieticii, când au pătruns în Germania lui Hitler, au furat arhivele Franței, care fuseseră ridicate în 1940 de către Hitler din Franța ocupată. 15000 de volume, dosarele Siguranței Naționale de la Paris, fondată de Napoleon la 1801, au fost transportate astfel au fost la Moscova. După 1991, după prăbușirea URSS, Franța și-a luat acasă originalele: toate cele 15000 de dosare. Multe sunt despre România în perioada interbelică. Și cu ce preț? Cu prețul bunăvoinței între cele două guverne, iar guvernul francez a fost obligat să facă còpii xerox, să lase la Moscova, în arhive, còpiile celor 15000 de volume. Asta înseamnă arhivă. Vreau să exprim aici, acum, tardiv, mulțumiri domnului senator Tărăcilă, care era ministru de Interne la 1992, și care ne-a alocat nouă, istoricilor, o sumă de o sută de mii de dolari, cu care am adus acasă 40000 de còpii xerox din documentele noastre din Rusia. Am dat numai un exemplu, ca să înțelegem ce înseamnă importanța arhivelor. O arhivă acoperă probleme multiple. Vrem să cunoaștem activitatea guvernului? Activitatea partidelor politice? Activitatea în caz de război? Problemele Holocaustului? Istoricii nu trebuie să ocolească aceste fonduri. Este bine să știm și să chibzuim pe marginea documentelor păstrate în arhivă, pentru că apar și probleme inventate. Se creează comisii internaționale și para-internaționale pentru a le studia, dar din momentul în care n-au trecut pe la arhivele domnului Corneliu Lungu (dumnealui este acum profesor universitar), directorul general, nimic nu poate rezolva problema. Voi da un exemplu: a fost la modă, acum 20-30 de ani, să se descopere, să se rezolve problema rezistenței antifasciste și, cu timpul, această problemă a scăzut. Acum este la modă problema Holocaustului. Nu putem neglija fondurile care sunt în arhivele noastre, în detrimentul sau în avantajul altor izvoare, care se găsesc în varii arhive străine, provenite din arhive personale și care nu poartă pecetea oficială. Asta o spun pentru că, în momentul de față, lucrează comisii foarte importante, dar care - am impresia și, la un moment dat, convingerea- că în loc să creeze, să restabilească o istorie adevărată, se ocupă de a stabili niște liste de persoane, de a inventa fenomene și probleme. În acest context, Legea Arhivelor introduce o ordine care trebuie respectată de către toți. Este o ordine exemplară. Eu nu cunosc cazuri în care Arhivele să fi refuzat istoricilor și instituțiilor din străinătate (am acolo mai multe cărți, dacă doriți, vi le prezint, cu mulțumiri exprimate pentru modul în care au fost găzduite instituții și persoane din țară și străinătate) pentru a cerceta fondurile publice. Practic, nu există restricție, dar, în general, restricții, da, am întâmpinat și la Washington, și la Londra , și la Paris, pentru că fiecare arhivă își are termenii săi: 30-50 de ani, și nu putem să-i ignorăm. Îmi pare rău, nu am putut participa la lucrările comisiei să fi depus un amendament, dar, având în vedere care este structura, organizarea în alte părți, cred că undeva rămâne să venim în viitor cu un proiect de lege care să corecteze această..., cred că se cheamă deficiență. Spre exemplu, art. 31 cap. 5: "Personalul arhivelor. " Art. 31 ar putea fi urmat de un articol care să aibă un cuprins aproximativ de felul următor ... Având în vedere faptul că în afară de Arhivele Naționale, care sunt la Cișmigiu, așa cum știm, există Arhivele Militare, există Arhivele Ministerului de Externe și celelalte arhive. E bine să se creeze o ierarhie, dar în același timp și un centru al tuturor arhivelor, cu o responsabilitate unică, cum există în alte părți și cel mai bine funcționează în Statele Unite ale Americii. De aceea, dacă acum am scăpat din vedere textul unui amendament, cred că pe viitor un proiect cu un singur articol ar merita să rețină următoarea problemă, și anume: Directorul General al Arhivelor Naționale este Arhivistul Șef al Statului, care coordonează și celelalte arhive și, în același timp, este, dacă vrem să dăm toată seriozitatea, toată căderea instituției, nimerit să-l nominalizăm drept păstrătorul sigiliului statului. Acolo se păstrează sigiliile. Să știe orice cetățean că sigiliul se află într-un singur loc, și depozitarul, și responsabilul este acesta: Arhivistul Șef al Statului.

Ar mai fi și alte probleme de subliniat. Eu vreau aici, cu acest prilej, să subliniez încă o dată modul chibzuit în care Arhivele Naționale au gestionat până acum fondul de documente. Din acest punct de vedere putem să ne facem un reproș. Care este acela? Niciodată, dar niciodată, de la bugetul statului nu am dat toate sumele necesare pentru ca arhivele să fie organizate și să funcționeze la modul ideal. Sălile sunt neîncăpătoare, depozitele sufocă documentele, le deteriorează după un număr de ani. Un fond care reprezintă interes pentru toată lumea, astăzi: ce-a fost sub comunism? Fondurile Partidului Comunist Român, Secretariatul General... sunt în posesia Arhivelor Naționale. Nu poate fi dat în folosință oricum, pentru că nu poate fi inventariat din lipsă de personal, din lipsă de bani pentru depozite, din faptul că inventarele nu pot fi tipărite, ca să fie la cunoștința tuturor. Ne interesează dosarul cutare sau cutare? În mod necesar ne ducem la arhive și din primele cinci minute aflăm persoana, problema și anul care ne interesează. Dacă, însă, nu vor veni banii necesari, de unde atâtea pretenții? Și, în aceste condiții, totul se sparge în capetele celor care răspund de arhive. Având în vedere faptul că ăn actuala subordonare este Ministerul de Interne..., apar false probleme. Căci este un minister civil, al Internelor. Este singurul care poate să asigure securitatea deplină a fondului național de izvoare. Mă opresc aici, pentru că, discuțiile pot continua. Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la tribună pe domnul senator Solcanu.

 
 

Domnul Ion Solcanu:

Domnule vicepreședinte,

Înțeleg că ați dat cuvântul câte unui reprezentant al grupurilor parlamentare, în legătură cu acest proiect de lege de o însemnătate extraordinar de mare. La cele spuse de profesorul Buzatu, vicepreședinte al Senatului României, sunt puține lucruri de adăugat, dumnealui demonstrând în cele expuse importanța covârșitoare a arhivelor statului pentru orice popor, pentru orice națiune. Firește, ca dovadă că arhivele sunt atât de importante, fiecare stat își ia măsuri necesare de a proteja tezaurul de arhive, pentru că este însăși istoria poporului respectiv. Dacă noi ducem astăzi disputa, de exemplu, cu Moscova pentru retrocedarea tezaurului, o motivație suplimentară a acestei discuții o constituie și documentele care au fost duse la Moscova în primul război mondial și care sunt în diverse arhive din Rusia. Indiscutabil că la acest proiect de lege pot fi făcute o serie întreagă de amendamente; au fost deja admise de către comisie, inclusiv dreptul, la care făcea trimitere colegul, cultelor religioase recunoscute de către stat să aibă arhivă proprie, și este o optică nouă, mult deosebită chiar de cea din 1996, prin Legea Arhivelor Statului, pe care am adoptat-o atunci, și care prin prezenta lege se abrogă cea din 1996. În acest context, grupul nostru, Grupul Partidului Social Democrat, susține adoptarea proiectului de lege, iar eventualele, să spunem, modificări și îmbunătățiri ale acestui proiect de lege pot fi făcute la Camera Deputaților, unde urmează cursul firesc al procesului legislativ. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Vă consult dacă mai sunt și alte intervenții. Dacă nu sunt, îl întreb pe domnul profesor Lungu dacă dorește să intervină în numele Arhivelor Naționale.

 
 

Domnul Corneliu Mihail Lungu - director general la Arhivele Naționale:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Foarte pe scurt, luările de cuvânt, aici, sunt de-a dreptul edificatoare pentru a susține necesitatea imperioasă a adoptării acestui proiect de lege, care este - vă asigur cu toată responsabilitatea și profesionalismul- o lege europeană, o lege modernă.

Mă surprinde că au fost exprimate câteva puncte de vedere care sunt total depășite, dar fiecare are dreptul... Vreau să vă spun că m-am întors săptămâna trecută din Germania. Am încheiat un acord cu Arhivele Federale din Germania și am discutat cu președintele Arhivelor Federale, Weber, prezentându-i acest proiect de lege. Vreau să vă spun că a apreciat că este una dintre cele mai bune legi care funcționează în momentul de față. Cu toată responsabilitatea vă asigur că este o lege care răspunde tuturor factorilor și tuturor structurilor. Iar când vorbim de retrocedări de documente, noi am asigurat, am introdus la art.16 alin.2 această prevedere foarte clară și benefică pentru toți. Dar dacă vorbim de retrocedări, haideți să fim serioși și corecți și să vorbim de retrocedarea arhivelor românești care sunt peste hotare. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Dacă în numele comisiilor mai doriți să interveniți. Este o lege extrem de importantă, cu multe probleme. De altfel, în acest sector, din anul 1995,să spunem, s-a făcut ordine, perioada de început a fost mai complicată, 1990-1995, dar după aceea să spunem că există ordine în domeniul Arhivelor Naționale. Doriți să mai interveniți? Vă rog, domnule senator.

 
 

Domnul Tudor Marius Munteanu:

Domnule președinte, cu precizarea că la amendamentul atât de viu discutat este adăugată și Academia Română, în afara celorlalte instituții, noi ne menținem punctul de vedere privind amendamentele admise.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur, pe acelea le discutăm. Stimați colegi, o primă chestiune în legătură cu această dezbatere, Grupul parlamentar UDMR a solicitat, prin cuvântul domnului senator Szabo, bazat în principal pe faptul, am înțeles eu, că există încă o inițiativă parlamentară care se găsește în fază de debut, ea fiind depusă la Biroul permanent,a fost trimisă pentru avizare autorităților competente și cred că, în principal, Consiliului Legislativ, Executivului și altor autorități prevăzute de lege.

Sigur că există două posibilități: ca această lege să fi mers înainte și la ea să se fi făcut amendamente... Sau să fie luate în dezbatere împreună cele două proiecte de lege, proiectul de lege cu propunerea legislativă și cele două comisii să stabilească cum este mai bine de făcut.

Astăzi, în dezbaterile din plen, ați ascultat argumentația prezentată de colegii senatori, de reprezentanții Executivului și de colegi în numele comisiilor, dar eu sunt obligat, conform Regulamentului Senatului, să supun votului dumneavoastră solicitarea venită din partea Grupului parlamentar UDMR,în sensul retrimiterii legii la comisie. Vă rog să votați.

Solicitarea este respinsă, întrunind 19 de voturi pentru, 74 împotrivă și 3 abțineri.

Supun votului dumneavoastră amendamentele admise, existente în Anexa nr.1 la raport. Vă rog să votați.

Amendamente aprobate de plenul Senatului cu 87 de voturi pentru, 4 împotrivă și 8 abțineri.

Sigur, colegii noștri care au formulat acea inițiativă legislativă vor avea posibilitatea în continuare, la Camera Deputaților, să-și susțină amendamentele pe care ei le cred. (rumoare în sală) (S-a întrerupt sistemul de sonorizare.)

Se pare că există totuși cineva care veghează. (rumoare, discuții, râsete)

A doua chestiune: amendamentele respinse existente în raportul celor două comisii, nefiind susținute, nu le supun la vot.

A treia chestiune: legea are caracter ordinar, dar art.40 și 41 din lege incriminează două infracțiuni, astfel încât legea are caracter organic.

Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de cele două comisii. Merge sistemul electronic?

Din sală (mai multe voci): Da... daaa... (rumoare, discuții)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări a fost aprobat cu 94 de voturi pentru, 7 împotrivă și o abținere.

Supun votului dumneavoastră legea în întregime, cu precizarea caracterului legii de lege organică.

Cu 95 de voturi pentru, 10 împotrivă și o abținere, proiectul de lege al Arhivelor Naționale a fost adoptat de plenul Senatului.

Mă bucur că am condus eu ședința, pentru că, în urmă cu 10 ani, am inițiat primul proiect de lege.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice.

Trecem la pct.12. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice.

Comisia sesizată în fond, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Vă rog, inițiatorul.

 

Domnul Dorel Bahrin - deputat:

Doamnelor și domnilor senatori, propunerea legislativă vine să creeze cadrul legal pentru arborarea drapelului, intonarea imnului și folosirea sigiliilor cu stema României în municipii, orașe și comune, Guvernul României urmând să aprobe propunerile consiliilor locale, cu avizul Comisiei de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române.

Propunerea legislativă stabilește însemnele specifice ale fiecărei localități și modalitățile de utilizare a acestora. Această reglementare s-a făcut și în Ordonanța Guvernului nr. 53/2002 privind Statutul-cadru al unității administrativ teritoriale, stabilind însemnele specifice localităților și utilizarea lor.

Această prevedere a fost introdusă ca să creeze cadrul necesar pentru folosirea drapelului în țară și localități. Pentru a fi mai convingător, am adus cu mine, în ședința Senatului, diverse "perle" de hotărâri locale, care încalcă normele Comisiei de Heraldică, cu privire la folosirea drapelului. Vă mulțumesc. (rumoare, discuții)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule secretar, vă rog să prezentați raportul comisiei.

 
 

Domnul Emilian Prichici:

Cu adresa L666/2004, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a fost sesizată spre dezbatere și întocmirea raportului la propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României, de către autoritățile și instituțiile publice.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat raport de admitere cu un amendament, redat la art.81 alin.1: "Municipiile, orașele și comunele pot să arboreze, alături de drapelul României, drapelul propriu, în condiții ce se stabilesc prin hotărâre a Guvernului."

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. (rumoare, discuții)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator. Vă rog, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Mircea Alexandru - secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor:

Fac precizarea că Guvernul nu susține această propunere legislativă, având în vedere că problema arborării însemnelor heraldice și sigiliul este reglementată prin Legea nr.102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, potrivit căreia autoritățile publice își pot elabora însemne heraldice și sigilii proprii, în condițiile legii". "Stemele județelor, municipiilor, orașelor și comunelor se aprobă de Guvern, la propunerea consiliilor județene sau, după caz, a consiliilor locale, cu avizul Comisiei Naționale de Heraldică și Genealogie."

Această precizare nu trebuie extinsă însă și la drapel deoarece el are cea mai importantă simbolistică. În viziunea Executivului, propunerea legislativă nu reglementează concret problema arborării drapelelor, având în vedere multele drapele care se arborează. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dezbateri generale. (rumoare, discuții) Mai precizați ceva?

 
 

Domnul Dorel Bahrin:

Proiectul de lege are aviz pozitiv de la Consiliul Legislativ și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Există amendament admis. Domnule senator Pană, la microfon, dacă luați cuvântul. (rumoare, discuții) Nu sunt intervenții.

Vă rog să vă exprimați prin vot asupra amendamentului.

Cu 26 de voturi pentru, 54 împotrivă și 6 abțineri, amendamentul a fost respins. (discuții)

Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Raport respins cu 27 de voturi pentru, 21 împotrivă și 6 abțineri. Raportul a căzut.

Bănuiesc că vă veți pronunța la fel în legătură cu propunerea legislativă. (rumoare, discuții, râsete)

Preopunerea legislativă a fost respinsă, întrunind 10 voturi pentru, 70 împotrivă și 4 abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea anexelor nr. 1 și nr. 2 la Legea nr. 342/2004 privind trecerea Regiei Autonome Administrația Zonei Libere Constanța Sud și a Zonei Libere Basarabi la Compania Națională Administrația Porturilor Maritime - S.A.Constanța.

Stimați colegi, vă rog să-mi permiteți să luăm în dezbatere proiectul de lege de la pct. 21 din ordinea de zi: proiectul de Lege pentru modificarea Anexelor nr.1 și nr.2 la Legea nr.342/2004 privind trecerea Regiei Autonome "Administrația Zonei Libere Constanța Sud și a Zonei Libere Basarabi" la Compania Națională "Administrația Porturilor Maritime" - S.A. Constanța.

Comisia sesizată în fond, Comisia economică.

Vă rog, aveți cuvântul.

 

Domnul Teodor Bobiș - secretar de stat în Departamentul pentru Relația cu Parlamentul:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rog să observați că proiectul de lege propune modificarea Anexelor nr. 1 și nr.2 din Legea nr.342/2004, care stabilește bunurile care trec în administrația Zonei Libere Constanța.

S-a constatat că între conținutul anexelor și situația din teren sunt neconcordanțe și se impune înlocuirea acestor două anexe.

Vă rugăm să fiți de acord cu proiectul de lege.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Traian Novolan prezintă raportul Comisiei economice.

 
 

Domnul Traian Novolan:

Comisia economică a întocmit raport favorabil, fără amendamente, și propune plenului Senatului adoptarea proiectului de lege în forma prezentată.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții, nu au fost formulate amendamente.

Vă rog să vă pronunțați printr-un singur vot, atât asupra raportului întocmit de comisie, cât și asupra legii în ansamblu.

Vă rog să votați.

Legea are caracter ordinar.

Raportul comisiei și proiectul de lege sunt adoptate de plenul Senatului cu 75 de voturi pentru, 12 împotrivă și 5 abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru respingerea Ordonanței Guvernului nr. 129/1998 privind declararea ca zonă de interes național a unui ansamblu din perimetrul central al municipiului București, incluzând Noul Centru Civic și Centrul Istoric, și stabilirea condițiilor de realizare a investițiilor pentru ansamblul urbanistic din această zonă.

Vă propun să luăm în dezbatere proiectul de lege de la pct. 23 din ordinea de zi - proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței Guvernului nr.129/1998 privind declararea ca zonă de interes național a unui ansamblu din perimetrul central al municipiului București, incluzând Noul Centru Civic și Centrul Istoric, și stabilirea condițiilor de realizare a investițiilor pentru ansamblul urbanistic din această zonă.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

Vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

 

Domnul Alexandru Mircea - secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Prin proiectul de lege se propune respingerea Ordonanței Guvernului nr.129/1998 privind declararea ca zonă de interes național a unui ansamblu din perimetrul central al municipiului București și stabilirea condițiilor de realizare a investițiilor în această zonă.

Precizez faptul că suntem de acord cu respingerea ordonanței în discuție, deoarece dispozițiile Ordonanței Guvernului nr.129/1998 nu au fost puse niciodată în practică, întrucât aplicarea actului normativ a fost suspendată prin Ordonanța Guvernului nr.295/2000, iar de la data emiterii acesteia și până în prezent problematica respectivă a fost reglementată prin alte acte normative, respectiv Ordonanța nr.77/2001 privind reabilitarea și revitalizarea Centrului Istoric al municipiului București, aprobată prin Legea nr.140/2002 și prin Hotărârea Guvernului nr.373/2004 pentru aprobarea schimbării denumirii amplasamentului obiectivului de investiții abandonat, situat în municipiul București.

Pentru toate aceste considerente, vă adresez rugămintea să adoptați proiectul de lege în forma propusă de Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Rog punctul de vedere al comisiei.

 
 

Domnul Florin Hrițcu:

Punctul de vedere al comisiei este contrar celui al Guvernului. În ședința comisiei s-a adoptat raport de admitere. (discuții în sală)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Ca să fie foarte clar, reprezentantul Executivului, susțineți proiectul de lege în varianta venită de la Camera Deputaților?

 
 

Domnul Florin Hrițcu:

Deci, raport de admitere a....

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Încă nu ați intrat în Guvern, domnule senator.

 
 

Domnul Florin Hrițcu:

... pentru respingerea ordonanței Guvernului.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule senator Hrițcu, nu ați fost nominalizat pentru Guvern... încă. Vă rog.

Vă rog, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Alexandru Mircea:

Deci, domnule președinte, Guvernul susține respingerea Ordonanței nr.129/1998.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Eu am întrebat foarte clar. Susțineți respingerea Ordonanței nr.129/1998 și deci susțineți proiectul de lege în forma în care a venit de la Camera Deputaților?

 
 

Domnul Alexandru Mircea:

Exact.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

O să vedeți că și domnul senator nu a spus altceva.

Vă rog.

Domnul senator Hrițcu a spus "susținem raport de admitere".

 
 

Domnul Florin Hrițcu:

Raport de admitere...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Raport de admitere, în varianta venită de la Camera Deputaților, că este de respingere.

 
 

Domnul Florin Hrițcu:

... în forma Camerei Deputaților.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dacă doriți să interveniți?

Vă rog, domnule senator.

 
 

Domnul Ionel Alexandru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

O scurtă intervenție. Deci, noi respingem o ordonanță, ați văzut, au fost suspendate alte ordonanțe de acest gen, dar Centrul Civic a rămas tot la fel ca acum 6 ani sau ca acum 20 de ani.

Problema este: ce vom face în continuare? Are Guvernul un program? Văd că sunt stabilite alte ordonanțe și așa mai departe. Nu prin ordonanțe rezolvăm această problemă, ci prin fapte.

Aș vrea să știu din partea Guvernului dacă ordonanțele vor fi aplicate la timp.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Haideți, această chestiune putem s-o discutăm la declarații politice, la întrebări și interpelări. Discutăm acum de Centrul Civic!

Deci, dacă nu sunt intervenții pe lege, vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului întocmit de Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

Vă rog să votați.

Raportul întocmit de Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului este adoptat de plenul Senatului cu 66 de voturi pentru, 20 împotrivă și o abținere.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege pentru respingerea ordonanței, deci varianta care a trecut pe la Camera Deputaților.

Plenul Senatului, cu 63 de voturi pentru, 22 împotrivă și o abținere, adoptă proiectul de Lege de respingere a Ordonanței Guvernului nr.129/1998.

Caracterul legii, lege ordinară.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative pentru modificarea art.7 alin.2 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice.

La pct.27 în ordinea de zi avem înscrisă propunerea legislativă pentru modificarea art.7 alin.2 din Ordonanța Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945, din motive etnice.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Vă rugăm, domnule senator Pană Aurel...

 

Domnul Aurel Pană:

Imediat, domnule președinte.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dacă inițiatorii nu sunt prezenți, rog punctul de vedere al comisiei noastre.

 
 

Domnul Aurel Pană:

Propunerea legislativă pentru modificarea art.7 alin.2 din Ordonanța Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate. Această inițiativă legislativă aparține domnului deputat Cornel Popa, care nu este alături de noi.

Având în vedere că atât Guvernul, cât și Consiliul Economic și Social au avizat negativ, motivat, inițiativa respectivă, în cadrul dezbaterilor comisiei noastre, prin vot, s-a decis să se elaboreze un raport de respingere a acestei propuneri.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Rog punctul de vedere al Executivului.

 
 

Domnul Ion Giurescu - secretar de stat în Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei:

Mulțumesc, domnule președinte.

Executivul susține propunerea comisiei, de respingere, mai ales datorită faptului că prin Legea nr.189/2000 s-a prelungit până la 31 decembrie 2006 termenul privind acordarea drepturilor prevăzute.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă sunt intervenții la dezbateri generale. Nu sunt intervenții.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului întocmit de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Vă rog să votați.

Raport adoptat de plen cu 62 de voturi pentru, 7 împotrivă și 2 abțineri și, pe cale de consecință, propunerea legislativă este respinsă.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 93/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea și funcționarea sistemului de asigurări sociale de sănătate.

La pct.28 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.93/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.150/2002 privind organizarea și funcționarea sistemului de asigurări sociale de sănătate.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru sănătate, ecologie și sport.

Din partea Guvernului, vă rog, domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

 

Domnul George Pavelescu - secretar de stat în Ministerul Sănătății:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Proiectul de act normativ propune să clarifice unele aspecte care s-au dovedit interpretabile în practica organizării sistemului de asigurări sociale, pe baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr.150/2002.

În cadrul strategiei privind participarea sectorului privat la îmbunătățirea sistemului sanitar din România, în anii 2001 - 2004, un capitol distinct îl constituie eficientizarea serviciilor medicale și a utilizării fondurilor decontate pentru aceasta, prin externalizarea unor servicii la nivelul spitalelor.

De asemenea, propunem crearea bazei legale pentru ca, în cazuri bine determinate, anumite dispozitive medicale să fie reutilizate, dispozitivul urmând a fi acordat numai în perioada disfuncției organice, conducându-se, astfel, la economii importante pentru fond.

De asemenea, se prevede înființarea cardului electronic al asiguratului, cât și perfecționarea procesului de acreditare a furnizorilor de servicii medicale.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Îl invit pe domnul senator Sorin Mircea Oprescu, vicepreședintele comisiei, să prezinte raportul.

 
 

Domnul Sorin Mircea Oprescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, să adopte raport de admitere, cu amendamentele propuse, prevăzute în Anexa nr.1.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului cu privire la amendamente.

 
 

Domnul George Pavelescu:

Suntem de acord cu conținutul raportului, inclusiv cu amendamentele.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra amendamentelor admise.

Vă rog să votați. Rog colegii senatori să voteze.

Plenul Senatului, cu 80 de voturi pentru, un vot împotrivă și 7 abțineri, adoptă amendamentele existente în Anexa 1.

Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia pentru sănătate, ecologie și sport.

Raport adoptat de plenul Senatului cu 85 de voturi pentru, un vot împotrivă și 7 abțineri.

Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinară, o supun votului dumneavoastră.

Plenul Senatului, cu 85 de voturi și 6 abțineri, adoptă proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 93/2004.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea și funcționarea sistemului de asigurări sociale de sănătate.

Pct. 29 din ordinea de zi: proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.150/2002 privind organizarea și funcționarea sistemului de asigurări sociale de sănătate.

Comisiile sesizate în fond: Comisia pentru sănătate, ecologie și sport și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

 

Domnul George Pavelescu:

Domnule președinte,

Ordonanța de urgență propune introducerea, ca membri în Consiliul de administrație al Casei, a două persoane desemnate de către Consiliul Național al Persoanelor Vârstnice și numite de primul-ministru în acest consiliu de administrație.

Avem în vedere că persoanele vârstnice, majoritatea pensionari, sunt beneficiarii sistemului de asigurări sociale de sănătate și apreciem că pot contribui la buna desfășurare a activității în ceea ce privește gestionarea Fondului.

Suntem de acord cu raportul comisiei, în forma în care a fost redactat.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul senator Sorin Oprescu să prezinte raportul întocmit de cele două comisii.

 
 

Domnul Sorin Mircea Oprescu:

Comisia avizează favorabil ordonanța, domnule președinte.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă rog, la dezbateri generale, dacă doriți să interveniți. Nu sunt intervenții.

Vă rog să observați că nu au fost formulate amendamente, motiv pentru care, printr-un singur vot, vă rog să vă pronunțați și asupra raportului, și asupra legii.

Rog colegii senatori să voteze.

Legea are caracter de lege ordinară.

Plenul Senatului, cu 86 de voturi pentru și 3 abțineri, adoptă raportul întocmit de cele două comisii, precum și proiectul de lege în ansamblu.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea și funcționarea sistemului de asigurări sociale de sănătate.

La pct.30 în ordinea de zi avem înscrisă propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.150/2002 privind organizarea și funcționarea sistemului de asigurări de sănătate.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru sănătate, ecologie și sport.

Rog punctul de vedere al Guvernului.

 

Domnul George Pavelescu:

Domnule președinte,

Propunerea legislativă aparține unui număr de trei deputați și se referă la modificarea art.6, prin introducerea unei noi litere, "j", din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.150/2002 privind asigurările sociale de sănătate, în sensul că personalul de specialitate încadrat în unități medico-sanitare, membrii de familie, precum și pensionarii din acest sistem să beneficieze de gratuitate.

Punctul de vedere al Guvernului, analizând această propunere legislativă, este negativ. Guvernul nu susține promovarea acestei propuneri legislative. Avem în vedere că adoptarea unei asemenea legi ar conduce la acordarea unor drepturi numai anumitor categorii de personal, adică personalului de specialitate, care se definește ca fiind: medic, asistent medical, infirmier, ambulanțier, îngrijitor, psiholog- logoped, fiziokinetoterapeut, excluzând din această categorie personalul TESA economic-administrativ, care asigură logistica spitalului.

De asemenea, formularea "unități medico-sanitare" presupune că de aceste drepturi ar putea beneficia numai personalul de specialitate încadrat în unități sanitare publice, centre de diagnostic și tratament ambulatoriu și la serviciile județene de ambulanță.

Sunt lăsate pe dinafară persoanele încadrate în direcțiile de sănătate publică, în centrele de sănătate publică și tot ce înseamnă medicina școlară - cabinetele școlare, în grădinițe, școli și universități.

Totodată, nu este definită sursa de finanțare, cuantumul acestei sume, care ar trebui să fie asigurată dintr-un alt segment financiar, și este vorba de aproape 211.700 de persoane, fără să putem cuantifica numărul pensionarilor care au ieșit din sistem și care ar beneficia de prevederile acestei legi.

Deci, la cele 13 categorii socio-profesionale și ocupaționale prevăzute în lege pentru gratuitate, s-ar adăuga și aceste persoane.

Doresc să menționez că pentru personalul din sănătate, prin legile profesiei, aprobate în luna iunie, s-au prevăzut anumite facilități.

Noi, acum, suntem în discuție și cu organizațiile profesionale și sindicale, dar și cu Casa Națională, să identificăm pachetul de servicii care să constituie facilitățile, să identificăm sursele de a susține aceste facilități.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule secretar de stat, Guvernul susține sau nu susține propunerea legislativă?

 
 

Domnul George Pavelescu:

Pentru motivele acestea, reiterez punctul de vedere al Guvernului și nu susținem această propunere legislativă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul senator Sorin Oprescu, vicepreședintele comisiei, să prezinte raportul.

 
 

Domnul Sorin Mircea Oprescu:

Domnule președinte,

Noi am întocmit un raport de admitere, cu un singur amendament, prevăzut în Anexa nr.1.

Adevărul este, însă, că noi am cerut fișa financiară, fișă financiară care, până în acest moment, nu am avut-o la inițiativă.

Noi considerăm că este corect să beneficieze. Poate formularea din text nu este cea mai fericită, și aici cred că domnul secretar de stat Pavelescu are dreptate. Noi nu avem nimic împotriva acestei ordonanțe de urgență, dar, repet, fișa financiară, în momentul când vă raportez acest lucru, nu este la propunerea legislativă, și am senzația, nu cred că greșesc foarte tare, că aici este vorba de aproape 1000 și ceva de miliarde.

Vă rog să mă iertați că vorbesc pe dinafară și nu știu cifra ăsta, dar fișa financiară trebuia să ne fie prezentată. Așa am rugat-o și pe doamna deputat Patachi, și pe ceilalți colegi care au făcut propunerea legislativă.

Îmi pare rău, e o situație jenantă. Noi, suntem, în principiu, de acord, dar nu poți să fii în principiu de acord, când proiectul de buget, deja, a fost dat ...

Noi ne menținem raportul favorabil, dar ideea în sine, ăsta este adevărul, și eu doresc ca dumneavoastră să-l cunoașteți....

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Dacă doriți să interveniți la dezbateri generale?

Da, domnul senator Ștefan Viorel, vă rog.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte, nu aș vrea să reiau argumentele care au stat la baza deciziei comisiei noastre de a aviza negativ proiectul de lege.

Deci, vă rog să se rețină că din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci există un aviz negativ.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Sigur că, în condițiile în care o propunere legislativă nu întrunește condițiile stabilite de lege pentru a putea fi promovate, iar una dintre condițiile prevăzute de Constituție, și cea mai importantă, este aceea care vizează susținerea financiară, adresez rugămintea colegilor din toate comisiile de a finaliza prin raport punctul de vedere negativ al comisiei.

De data aceasta, punctul de vedere este pozitiv, deși el trebuia să fie de respingere, dar, indiferent cum este, sigur că plenul se pronunță prin vot.

Vă rog, în primul rând, să vă pronunțați asupra amendametnului.

Reprezentantul Executivului, înțeleg că nu sunteți de acord cu amendamentul respectiv, și nici cu propunerea legislativă.

Vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu amendamentul.

Amendamentul este respins întrucât a întrunit 34 de voturi pentru, 48 voturi împotrivă și 7 abțineri.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului întocmit de Comisia pentru sănătate, ecologie și sport, raport care este însă favorabil, dar este combătut de către Comisia pentru buget, finanțe și bănci și de către reprezentantul Executivului, pe considerentul că nu are asigurată sursa de finanțare.

Raportul este respins de către plenul Senatului, întrunind 42 de voturi pentru și 50 voturi împotrivă.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Propunerea legislativă este respinsă, întrunind 42 de voturi pentru și 52 voturi împotrivă și 2 abțineri.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 59/2004 privind măsuri de întărire a disciplinei financiar-economice în sistemul sanitar.

La punctul 31 avem înscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.59/2004 privind măsuri de întărire a disciplinei financiar-economice în sistemul sanitar.

Comisia pentru sănătate, ecologie și sport, raportoare.

Rog, punctul de vedere al Guvernului.

 

Domnul George Pavelescu:

Domnule președinte, principalele modificări la care se referă actul normativ sunt următoarele:

-Autorizarea ca veniturile proprii, altele decât cele realizate pe bază de contracte încheiate cu Casele de asigurări de sănătate de către unitățile sanitare publice, să poată fi folosite pentru finanțarea cheltuieilor curente și de capital. Până în prezent, existau restricționări vizavi de aceste venituri, aceasta face posibil ca spitalele, într-adevăr, să-și adopte o strategie proprie de dezvoltare.

-Introducerea unor prevederi referitoare la controlul asupra executării lucrărilor de investiții la unitățile santiare și responsabilizarea acestora în procesul de derulare a acestor lucrări.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Rog punctul de vedere al comisiei, domnul senator Sorin Oprescu.

 
 

Domnul Sorin Mircea Oprescu:

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât în unanimitate să adopte raport de admitere, cu amendamentele prevăzute în Anexa nr.1.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții.

Punctul de vedere al Guvernul cu privire la amendamente.

 
 

Domnul George Pavelescu:

Suntem de acord.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra amendamentului existent în Anexa 1.

Vă rog să votați.

Amendamente adoptate de plen cu 72 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă și 5 abțineri.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei.

Raport adoptat de plenul Senatului cu 77 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă și 5 abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinară, Senatul o adoptă cu 76 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă și 5 abțineri.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr. 306/2004 privind exercitarea profesiei de medic, precum și organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor din România.

La punctul 32 din ordinea de zi avem înscrisă propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.306/2004 privind exercitarea profesiei de medic, precum și organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor din România.

Atenționez colegii senatori că vom face apelul. Rog punctul de vedere al Executivului.

 

Domnul George Pavelescu:

Este o inițiativă legislativă a domnului deputat Popescu Costel Eugen...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, domnul deputat este absent. Vă rog, punctul de vedere al Executivului. De acord sau nu?

 
 

Domnul George Pavelescu:

Guvernul nu susține propunerea legislativă din considerentele pe care le-am prezentat...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Punctul de vedere al comisiei.

 
 

Domnul Sorin Mircea Oprescu:

Comisia adoptă raport de respingere pentru acest...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Nu sunt intervenții. Raportul este negativ și îl supun votului dumneavoastră.

Vă rog să votați.

Plenul Senatului, cu 78 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă și 4 abțineri, adoptă raportul întocmit de Comisia pentru sănătate, ecologie și sport și pe cale de consecință respinge propunerea legislativă.

 
Dezbaterea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2004 privind modificarea și completarea unor dispoziții din legea nr. 370/2004 pentru alegerea președintelui României (votul final în ședința viitoare).

Stimați colegi, să ne întoarcem la ordinea de zi, la punctul 13, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.77/2004 privind modificarea și completarea unor dispoziții din Legea nr.370/2004 pentru alegerea Președintelui României.

Comisia sesizată în fond, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Domnule secretar Emilian Prichici, vă invit la tribună și să rămâneți acolo, să luăm câteva legi care, toate, au raport din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Invit colegii senatori în sală.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule secretar de stat, pentru a prezenta expunerea de motive.

 

Domnul Mircea Alexandru - secretar de stat în Ministerul Administrației Publice și Internelor:

Prin proiectul de lege supus dezbaterii, se propune aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.77/2004 privind modificarea și completarea unor dispoziții din Legea nr.379/2004 pentru alegerea Președintelui României.

Ordonanța în discuție a fost inițiată ca urmare a constatării unor neconcordanțe între Legea nr.370/2004 pentru alegerea Președintelui României și Legea nr.373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului care vizează conținutul proceselor verbale, neconcordanțe care sunt de natură să creeze dificultăți în procesul electoral.

De asemenea, a fost necesară completarea textului legii, în sensul că dispozițiile referitoare la alianțele politice să se aplice și alianțelor electorale care fuseseră menționate doar în Legea nr.373/2004 nu și în 370/2004.

Având în vedere considerentele menționate, vă adresez rugămintea de a adopta proiectul de lege în forma prezentată.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul secretar Emilian Prichici să prezinte raportul comisiei.

 
 

Domnul Emilian Prichici:

Domnule președinte, în cadrul dezbaterilor care au avut loc la comisie, s-a dovedit faptul că susținerile inițiatorilor sunt întru totul adevărate, drept pentru care comisia a hotărât în unanimitate de voturi să redacteze raport de admitere, fără amendamente.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Nu sunt intervenții?

Stimați colegi, vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă rog să votați. (discuții în sală)

Nu sunteți de acord cu raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări?

Da, raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este adoptat de plen cu 67 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă și 3 abțineri.

Legea are caracter de lege organică. (discuții în sală)

Nu, că nu am supus legea la vot. Trebuia să sesizați, să vă duceți la microfon, că și eu m-am gândit că s-ar putea să se întâmple ceva. Și am încălcat eu Regulamentul, dar am știut de ce!

Să mă sancționeze electoratul. (rumoare)

Invit colegii senatori în sală.

Legile cu caracter organic le vom supune votului, după dezbatere, pe toate.

Am ajuns la votul final.

 
Dezbaterea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2004 privind modificarea și completarea unor dispoziții din Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului (votul final în ședința viitoare).

La punctul 14 din ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.80/2004 pentru modificarea și completarea unor dispoziții din Legea nr.373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului.

Punctul de vedere al Executivului.

 

Domnul Mircea Alexandru:

Ordonanța în discuție a fost inițiată la solicitarea expresă a unor organizații neguvernamentale care au considerat necesară modificarea textului asupra următoarelor aspecte:

  • Acordarea posibilității ca partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale să-și desemneze câte un delegat care să asiste ca observator la operațiunile electorale desfășurate la secțiile de votare din străinătate;
  • Desemnarea ca observator intern doar a persoanelor cu drept de vot și numai de către organizațiile neguvernamentale înființate cu cel puțin șase luni înainte de data alegerilor;
  • Lărgirea sferei acreditării observatorilor interni de la o singură secție la toate secțiile de votare de pe raza unei circumscripții electorale;
  • Obligativitatea pentru cetățenii români care votează în străinătate, pe bază de pașaport, de a completa o declarație pe proprie răspundere că nu și-au exercitat dreptul de vot, în aceeași zi, pe baza altui act de identitate sau pe baza cărții de alegător.
 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Rog punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

 
 

Domnul Emilian Prichici:

Domnule președinte,

Și în acest caz, modificarea legii de bază se justifică, pentru considerentele arătate, poziția comisiei fiind aceea de întocmire a unui raport de admitere, fără amendamente, poziție adoptată în unanimitate de voturi.

Vă mulțumim.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale, dacă doriți să interveniți. Nu sunt intervenții.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului.

Raportul a fost adoptat de plen cu 87 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 3 abțineri.

Pentru votul final urmează aceeași procedură, ca să nu avem surprize neplăcute.

 
Dezbaterea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2004 privind completarea art.209 din Codul de procedură penală (votul final în ședința viitoare).

La punctul 15 din ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.72/2004 pentru completarea art.209 din Codul de procedură penală.

Rog reprezentanții Executivului, punctul de vedere.

 

Domnul Claudiu Seucan - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Amploarea pe care a luat-o în ultimul timp fenomenul criminalității organizate, specializarea infractorilor, constituirea unor rețele infracționale la nivel național și tranfrontalier impun cu stringență instituirea unor mijloace juridice eficiente prin care organele de urmărire penală să acționeze în mod corespunzător, cu maximă urgență, pentru tragerea la răspundere penală a unor astfel de infractori.

În acest scop, este necesar ca procurorului să-i fie atribuite, prin lege, competențe sporite și posibilități de a acționa imediat și adecvat pentru combaterea formelor grave de criminalitate, care se manifestă îndeosebi în ultima vreme.

În acest contex, s-a inițiat prezenta ordonanță de urgență care dă dreptul procurorilor de la parchetele ierarhic superioare să preia și să efectueze urmărirea penală în cauză de competență a parchetelor ierarhic inferioare din dispoziția conducătorului parchetului ierarhic superior.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Rog, punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

 
 

Domnul Emilian Prichici:

Domnule președinte,

Ordonanța de urgență, într-adevăr, aduce un plus de eficiență în activitatea de urmărire penală, prin atribuțiunile conferite procurorului din unitatea ierarhic superioară, astfel încât raportul comisiei este de admitere, fără amendamente, hotărâre luată în unanimitate.

Vă mulțumim.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale.

Vă invit, domnule senator, să vă exprimați punctul de vedere.

 
 

Domnul Tiberiu Simion Buza:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă studiem acest proiect de lege, trebuie să ne întrebăm dacă, într-adevăr, vine să răspundă nevoii imperative de a se revigora lupta împotriva corupției.

După apariția ordonanței respective, în lumea juriștilor, și în special printre procurori, cât și în presă, au apărut o serie de comentarii și anumite rezerve față de acest proiect de lege.

Noi nu contestăm faptul că Ministerul Public, Parchetul General are o organizare distinctă, alta decât Corpul Magistraților, respectiv Consiliul Superior al Magistraturii.

Subordonarea, disciplina ierarhică, în sistemul Procuraturii, a Parchetului General și a Ministerului Public reclamă ca uneori șeful unității de parchet, văzând că un procuror care are un dosar în lucru și văzând ineficiența acelui procuror sau faptul că tergiversează ancheta, trebuie să aibă instrumentul juridic legal de a prelua acel dosar și a-l repartiza, eventual, unui procuror mai harnic.

Deci, aceasta ar fi varianta fericită sau, dacă mergem pe scopul nemărturisit al legii, cazul fericit în care pentru îmbunătățirea celerității urmăririi penale, pentru eficiența luptei împotriva corupției, procurorul sau unitatea de procuratură ierarhic superioară are dreptul să preia un dosar de la un procuror ierarhic subordonat.

Dar, mă întreb, și s-au întrebat și alții și au apărut și în presă anumite luări de poziții, eu spun foarte corecte și de bun simt, ce se întâmplă în cazul în care, Doamne ferește, un șef de unitate, un procuror-șef care nu este tocmai corect, și noi, deși plecăm de la buna-credință și de la prezumția de corectitudine, trebuie să acceptăm, măcar teoretic, că uneori pot fi situații în care șefii unor unități de parchet pot să fie incorecți, și atunci ne întrebăm ce se întâmplă cu un procuror subordonat, foarte competent, foarte harnic, care se apropie de miezul fierbinte al unei afaceri de corupție? Dacă acel procuror, corect, de bună credință, poate pierde acel dosar, să i se ia fără motivări corespunzătoare și să fie ținut în sertar de către procurorul șef al unității respective?

Este un caz teoretic, poate, dar practica poate oferi și asemenea surprize. Deci, eu consider că acest proiect de lege este oarecum inutil fiindcă actualul Cod de procedură penală sau chiar în vechea reglementare, permitea ca procurorul, șeful unității de parchet să exercite un control asupra subordonaților, să ia măsuri, eventual, administrative, în cazul în care nu se respectau niște termene în cadrul urmăririi penale, iar după ce procurorul care avea dosarul dă o soluție, evident pe calea ierarhică, acea soluție putea fi infirmată sau putea fi reluată, redeschisă urmărirea penală.

Deci, eu consider că această propunere legislativă nu este de natură să accelereze lupta împotriva criminalității organizate, ci era nevoie de o reglementare care să asigure statutul magistratului, a procurorului, care trebuie să fie ocrotit, trebuie să fie împuternicit cu puteri sporite și fiecare procuror trebuie să aibă oarecum o libertate, o independență relativă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Alte intervenții?

Mulțumesc. Domnul senator Antonie Iorgovan, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Intervenția colegului nostru, și când spun colegul nostru, am în vedere colegul nostru sub aspectul profesiei juridice, este o intervenție justificată sub un numit aspect.

Domnia sa se întreabă, și este o întrebare care are un suport în logica juridică, dacă nu cumva această formulă va duce la ceva mai rău, adică această soluție prin care, în fond ce se întâmplă? Procurorul era, ceea ce nu se putea acum, deci de la nivelul ierarhic, poate să preia activități pe care legea le dădea în competența exclusivă a procurorului de la nivelul inferior.

După părerea noastră, actul normativ abia vine să pună în consonanță funcționarea Parchetelor, din punctul de vedere al procedurii penale, cu principiul constituțional.

Vă rog să-mi îngăduiți să vă rețin atenția asupra art.132 alin.1, "procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic" și m-am oprit aici.

Păi, cum se poate vorbi despre control ierarhic, despre ierarhie, ceea ce înseamnă într-un limbaj, mai laic, căprărie, în condițiile în care procurorul ierarhic superior se uita la procurorii de la nivelurile inferioare ca la Sfintele Moaște și aștepta să treacă ani în unele situații, ca în sfârșit, să-și spună punctul de vedere.

Deci, haideți să lămurim lucrurile, procurorii sunt magistrați, că așa a dorit legiuitorul constituant, dar nu sunt magistrați de scaun, nu sunt judecători, ei sunt tocmai magistrați de Parchet, ei sunt în operativ, viața presează, ei sunt un paratrăsnet al națiunii, la Parchet ajung, până la urmă, durerile oamenilor, într-un fel sau altul, că în marea majoritate a situațiilor, Parchetul este sesizat, sigur că el se poate sesiza și din oficiu, dar este plângere, e denunț în spate.

Deci, dacă este plângere și denunț, eu cetățean al Republicii, onest, consider că X a săvârșit anumite fapte și fac plângere penală, cum este mai bine, să apreciem că acel care a ajuns să cerceteze dosarul este suveran și să ne rugăm de el și să ne închinăm până când, în sfârșit, catadicsește să dea o soluție, să dea o rezoluție, că ce se întâmplă - nu vreau să țin o lecție de drept acum, nu este cazul și nu sunteți dumneavoastră oamenii să primiți asemenea lecții, dar totuși, îmi îngădui să spun că urmărirea penală sau procedura penală trece prin următoarele faze, de când s-a făcut plângere, este faza premergătoare sau a actelor premergătoare, apoi este faza propriu-zisă, măsura în care actele premergătoare conduc la date, la indicii, apoi se trece și se începe urmărirea penală, ca să înceapă urmărirea penală, trebuie să fie vorba de persoană, dar începerea urmăririi penale nu înseamnă că se ajunge automat la rechizitoriu, la fel de bine în urma investigațiilor pe care le face procurorul, poate să ajungă la concluzia că trebuie scos de sub urmărire penală sau poate să ajungă, și aici este regula, la rechizitoriu și se sesizează instanța.

Doresc să spun că după ce s-a pronunțat procurorul, într-un fel sau altul, să zicem, a întocmit rechizitoriu, ajungem în fața judecătorului, dacă a întocmit un rechizitoriu fără substanță, fără probe, în mod abuziv, nu are cum să reziste pentru că cei în cauză apelează la avocați și beneficiază de judecată, oricum judecătorii nu sunt rudele procurorilor, în sensul că neapărat trebuie să-i apere, să le hirotonisească rechizitoriile.

În ipoteza în are procurorul nu a întocmit rechizitoriu și a dat, să zicem, soluția de neîncepere a urmării penale sau de scoatere de sub urmărire penală, această soluție poate fi atacată, dar nu se poate ataca tăcerea, nepronunțarea, lucrul acesta nu se poate... noi ne tot duceam, avocații, când spun noi, mă refer la avocați, ne duceam la organul ierarhic și ne plângeam, ne plângeam și ni se răspundea de fiecare dată că nici un organ ierarhic, nici o autoritate, nici măcar procurorul general al Republicii, nu poate să intervină la procurorul de pe lângă judecătoria nu știu care și să-i spună: domnul coleg, doamna colegă, domnișoara colegă, nu vreți să dați o soluție, aia care o doriți dumneavoastră, cum vă dictează conștiința și cum este legea și probațiunea? Așa ceva nu s-a putut până la această ordonanță.

Întrebarea pe care ne-o punem: e un sistem care e potrivit? Constituția nu ne obligă tocmai să adoptăm această ordonanță și să o aprobăm ca atare? După părerea mea, da.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dacă numai sunt alte intervenții?

Stimați colegi, vă rog să ne pronunțăm prin vot asupra raportului întocmit de Comisia juridică pentru numiri, disciplină, imunități și validări.

Ați ascultat și explicațiile date de colegi.

Raportul este pozitiv.

Vă rog să votați!

Rog colegii senatori să voteze.

Raport adoptat de plenul Senatului cu 84 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și o abținere.

Votul final îl vom da împreună cu toate celelalte.

 
Dezbaterea proiectului de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (votul final în ședința viitoare).

La punctul 16 din ordinea de zi avem proiectul de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public, a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Aveți cuvântul.

 

Domnul Claudiu Seucan - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Prezentul proiect de lege a fost elaborat, având în vedere necesitatea intensificării neîntârziate a luptei împotriva infracțiunilor de terorism și a criminalității organizate, precum și a instituirii unor măsuri imediate pentru crearea unor măsuri imediate pentru crearea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizate și Terorism, ca structură specializată în combaterea infracțiunilor de terorism și criminalitate organizată.

Datorită evoluțiilor structurale produse în cadrul modalităților de manifestare a principalilor vectori care acționează în cadrul crimei organizate și terorismului, precum și urmare a extinderii și diversificării acestor forme de manifestare infracțională, este necesară înființarea unei structuri în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, specializată în combaterea infracțiunilor de terorism și a criminalității organizate cu componenta sa economico-financiară în care își desfășoară activitatea procurori specializați și specialiști cu înaltă calificare în domeniul culegerii și prelucrării informațiilor din domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum și în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală.

Pentru aceste considerente, vă rugăm să aprobați prezentul proiect de lege.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul senator Emilian Prichici să prezinte rapoartele Comisiei juridice pentru numiri, disciplină, imunități și validări.

 
 

Domnul Emilian Prichici:

Domnule președinte,

Trebuie precizat faptul că Comisia juridică pentru numiri, disciplină, imunități și validări în ansamblul său a apreciat favorabil inițiativa creării acestei direcții de investigare a infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism, motiv pentru care în ședința din 13 octombrie a.c. a adoptat raport de admitere, cu anumite amendamente prevăzute în anexă, cu unanimitatea voturilor membrilor săi.

De la înaintarea către Biroul permanent și până la luarea în dezbatere a proiectului de lege, dezbatere care se face astăzi, s-au constatat câteva mici inardvertențe care au fost remediate de către comisie și care sunt prezentate într-un raport suplimentar, înaintat Biroului permanent și care face corp comun cu forma inițială a raportului.

De asemenea, amendamentele care sunt prevăzute în anexă au înlocuit prima anexă la raportul inițial, astfel încât vă rugăm să vă pronunțați asupra celor două rapoarte și a unui singur set de amendamente, care reprezintă anexa la raportul suplimentar.

Este vorba de un proiect de lege care face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumim.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale?

Nu sunt intervenții.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra amendamentelor existente atât în raportul de bază, cât și în raportul suplimentar.

Reprezentanții Executivului sunteți de acord cu amendamentele?

 
 

Domnul Claudiu Seucan:

Da.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, stimați colegi, să ne pronunțăm prin vot asupra amendamentelor.

Vă rog să votați!

Amendamente adoptate de plen cu 91 de voturi pentru, un vot împotrivă și 3 abțineri.

Supun votului dumneavoastră cele două rapoarte întocmite de Comisia juridică pentru numiri, disciplină, imunități și validări "

Adoptate de plen cu 91 de voturi pentru, un vot împotrivă și 3 abțineri.

Rămâne să dăm votul final.

 
Continuarea dezbaterii asupra proiectului de Lege privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea (votul final în ședința viitoare).

Punctul 17 din ordinea de zi, proiectul de Lege privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea.

Comisia juridică pentru numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru muncă și protecție socială.

Vă rog, punctul de vedere al Executivului.

 

Domnul Claudiu Seucan:

Adoptarea Legii privind organizarea judiciară...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, mai succint și întotdeauna suplimentar față de ceea li s-a distribuit colegilor senatori. Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Claudiu Seucan:

Adoptarea Legii privind organizarea judiciară a Legii privind statutul magistraților, precum și a Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii au creat cadrul pentru consolidarea independenței justiției, ca putere în stat, cât și a independenței membrilor corpului magistraților. Pe lângă adoptarea acestor acte normative, în contextul înfăptuirii reformei justiției în România și având în vedere evoluțiile care se manifestă tot mai pregnant în plan european în acest domeniu, a apărut ca necesară și crearea cadrului pentru o mai bună desfășurare a activității personalului auxiliar de specialitate de la instanțele judecătorești și parchetele de pe lângă acestea, drept pentru care s-a adoptat prezentul proiect de lege de către Guvernul României.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc. Rog punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

 
 

Domnul Emilian Prichici:

Domnule președinte, acest proiect de lege a fost deja dezbătut în plenul Senatului, când s-a hotărât retrimiterea atât la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, cât și la Comisia pentru muncă, protecție socială și familie în vederea întocmiri unui raport comun, lucru care s-a și făcut. Și acest raport este favorabil și votat cu unanimitatea membrilor comisiei. Este un raport de admitere, pe care vi-l supunem spre aprobare și dumneavoastră. Aș dori însă să fac doar o singură precizare. În cuprinsul textului, la art. 95 din proiectul de lege, se arată că ,, prezenta lege intră în vigoare la data de 27 septembrie 2004", data era firească față de momentul când Senatul a fost sesizat cu acest proiect de lege. Din păcate, am depășit această dată, ea nu mai poate fi aplicată și vă propun, de acord și cu inițiatorii, să fiți de acord cu data de 1 ianuarie 2005.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Inițiatorul de acord?

 
 

Domnul Claudiu Seucan:

Da, domnule președinte.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale? Nu sunt intervenții.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra amendamentelor existente în cele două rapoarte.

Vă rog să votați.

Amendamente adoptate de plen cu 87 voturi pentru, 2 voturi împotrivă, 3 abțineri.

Supun votului dumneavoastră raportul comun întocmit de cele două comisii - Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru muncă, protecție socială și familie.

Raport adoptat de plenul Senatului cu 86 voturi pentru, 2 voturi împotrivă, 3 abțineri.

Vot final, urmează.

 
Dezbaterea proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești. (votul final în ședința viitoare).

Punctul 18 - proiect de Lege pentru modificarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești.

Rog punctul de vedere al Executivului.

 

Domnul Claudiu Seucan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Punerea în aplicare a dispozițiilor Legii nr. 188/2000 cu modificările și completările ulterioare a ridicat în practică o serie de probleme legate în special de onorariile percepute de executorii judecătorești, de condițiile de acces în profesie, precum și de insuficienta reglementare a mijloacelor de control și de coordonare a acestor activități de către Ministerul Justiției, drept pentru care s-a elaborat prezentul proiect de lege pe care vă rugăm să-l aprobați.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

 
 

Domnul Emilian Prichici:

Domnule președinte, aprecierea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este că prezentul proiect de lege răspunde nevoii de a reglementa anumite situații descoperite în practica aplicării Legii nr. 188/2000. Tocmai din acest motiv s-a întocmit raport de admitere, cu o serie de amendamente cuprinse în anexa 1, care face parte integrantă din prezentul raport. De asemenea, sunt câteva amendamente care au fost respinse.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc. Vă consult dacă doriți să luați cuvântul la dezbateri generale? Da, domnul senatorEckstein.

 
 

Domnul Eckstein-Kovacs Peter:

Mulțumesc, domnule președinte. Acest raport cuprinde douăpărți: o primă parte în care sunt amendamente care au fost negociate de către Ministerul Justiției, respectiv Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești și 3 amendamente pe care le regăsiți în Anexa nr. 2 și care sunt, practic, amendamentele acestei Uniuni, amendamentele venite din breasla executorilor judecătorești, și care au fost susținute - vă rog să observați - de un membru al Partidului Național Liberal, un membru al Partidului România Mare și de către subsemnatul, Partidul Democrat neavând membru în momentul de față în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, se poate vedea că există o armonie, în afară de reprezentanții PSD-ului, cu privire la această lege. Opinia grupului nostru parlamentar este următoarea.

Aceste trei amendamente sunt de esență. Prin reforma în justiție judecătorii, practic, au ieșit de sub custodia Ministerului Justiției și sunt acum în ograda Consiliului Superior al Magistraturii. Notarii, de asemenea, sunt uniți în Camera Notarilor Publici, avocații ... Și prin aceste măsuri, este părerea reprezentanților Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, se încearcă ca, măcar executorii judecătorești care în momentul de față au un statut aparte, organizația lor națională reprezentativă, să fie supuși unui control mai rigid din partea Ministerului Justiției. Ca atare, amendamentele, în forma prevăzută atât de raport cât și de proiect, sunt inacceptabile. În cazul în care amendamentele Uniunii Naționale, susținute de cei trei senatori, eu sunt prezent și o să le susțin după această intervenție...,

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Aveți ce face, am înțeles.

 
 

Domnul Eckstein-Kovacs Peter:

...atunci vom vota, dacă nu, atunci nu putem să votăm acest proiect de lege.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Alte intervenții? Vă rog, domnule senator Buza Tiberiu.

 
 

Domnul Tiberiu Simion Buza:

Domnule președinte, citeam săptămâna trecută într-un ziar județean, cred că în ziarul de Sibiu, un titlu care m-a șocat: ,,Mafia executorilor judecătorești" " Sincer să fiu am rămas șocat, dar citind cu mare atenție articolul respectiv mi-am dat seama că în ciuda unor mici exagerări gazetărești, totuși, pe undeva, era un element care dădea de gândit, și anume. Se pare că breasla executorilor judecătorești ar trebui să fie foarte atent revizuită, urmărită de către conducerea Ministerului Justiției , întrucât se pare că în teritoriu există foarte multe nemulțumiri. În primul rând, sunt puțini executori judecătorești. Pe de o parte, ei susțin că au deja o profesie liberală, că sunt independenți și lucrează în economia de piață, percep niște onorarii exorbitante, executarea silită trenează foarte mult, multe hotărâri judecătorești practic nu sunt puse în executare din cauza faptului că justițiabilul, cel care se prezintă cu titlul executoriu la executor, văzând cheltuielile uriașe care i se percep, renunță. Și astfel, finalitatea actului de justiție nu s-a putut realiza. Se pare că nu există o concurență sănătoasă în această breaslă. Există mii de stagiari, mii de absolvenți licențiați în drept, oameni cu pregătire foarte bună care sunt practic șomeri, nu își găsesc un loc de muncă în sistemul justiției. Executorii judecătorești au avut o șansă extraordinară. Majoritatea dintre ei nu aveau pregătire superioară, nu aveau studii juridice, aveau doar liceul la bază, legea i-a prins în exercițiu, i-a consacrat, i-a omologat și continuă să lucreze. Deci, v-aș ruga respectuos, pe inițiatori, să luați în studiu cât de curând cerințele societății civile, faceți ordine în acest sistem, fiindcă dânșii lucrează sub sigla Ministerului Justiției, exercită autoritate de stat, percep însă niște onorarii fabuloase, pur și simplu, uneori, iau pielea de pe justițiabil și, față de acest mod de comportament, zicem noi că trebuie să fie mai atent îndrumați. Să faceți, eventual, posibilitatea exercitării unei concurențe reale, creați un număr mai mare de birouri de executori judecătorești. Fiindcă, există atâția tineri capabili care au terminat facultatea și rămân șomeri și pur și simplu ar trebui să le dați o șansă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Alte intervenții? Domnul senator Iorgovan. Aveți cuvântul, domnule secretar.

 
 

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Înainte de toate, aș dori să aduc la cunoștința Senatului următoarele aspecte.

Antonie Iorgovan, în calitatea oficială pe care o are, este cel care a chemat Uniunea Executorilor. Eu i-am informat că este acest proiect de lege. Deci, inițial nu au fost ,,părtași" la discuții. Și mi s-a părut impardonabil ca noi să discutăm o inițiativă guvernamentală care vizează o breaslă profesională fără participarea lor. Este un aspect care trebuie spus.

Al doilea lucru. Majoritatea covârșitoare a amendamentelor admise sunt dintre amendamentele pe care le-a prezentat Uniunea prin președintele ei și sunt discutate și analizate punct cu punct.

În al treilea rând. Eu sunt surprins, îndrăznesc să spun că m-am împrietenit, în politică se fac și prieteni, cu domnul Eckstein, dar sunt surprins cum a putut să adopte... un om de rigoarea domniei sale, un om cu asemenea principii morale și profesionale, cum a putut să adopte o asemenea poziție? Și sunt încântat de ceea ce a spus colegul un pic mai înainte. Lumea, deci oamenii, sunt pur și simplu exasperați de exagerările pe care le fac în onorariu. Eu nu am folosit niciodată argumentul personal. Domniile voastre judecați, este fapt. Echipa mea... am apărat amărâții de la Florești, disponibilizații de la Fabrica de anvelope, gratuit. Să aperi 1.110 oameni. Numai să fac acțiunea mi-a trebuit o lună de zile. Pentru că adversarii noștri erau avocați bine plătiți și era suficient ca, de exemplu, Popescu Ion de la poziția 70 să nu corespundă inițiala tatălui, să nu corespundă marca de la fabrică, să nu corespundă... și ni se dădea toată lucrarea peste cap. Am muncit luni și luni de zile, un proces strămutat și la Sibiu, pe banii noștri. Nu numai că nu am luat de la oameni nici un ban, dar i-am ajutat pe ei să se organizeze. În sfârșit, s-a câștigat procesul. În medie fiecare disponibilizat a primit în jur de 30 milioane. Și hotărârea judecătorească trebuia executată. Mă rog, cine a căzut în pretenții, respectiv fabrica în noua ei formulă, nu intru în detalii. Și au ajuns la un executor judecătoresc. Fără 10 % de persoană nu a pus ștampila. Am crezut că fac infarct când am auzit. Și aceasta nu este o situație izolată, cam aceasta este regula. Și domnul coleg Eckstein vrea să ne convingă că textul pe care îl avem în lege, art. 37: ,,Executorii judecătorești au dreptul la onorarii pentru serviciul prestat, stabilite de ministrul justiției...cu consultarea..." Iar ministrul justiției, indiferent cine este ministru, este ministru într-un Guvern, care Guvern este sub controlul Parlamentului și parlamentarii vor primi informații de la cetățeni și se închide cercul la pupitrul Senatului. Și îl vor întreba pe ministru: ,,Domnule ministru, cum ați stabilit asemenea onorarii? Pentru că, de fapt, profesia este liberă și nu este liberă. Este vorba de o cvasiprofesie liberală. Ei sunt sub autoritatea Ministerului Justiției și dacă sunt sub autoritatea ministrului justiției pot să se joace cu asemenea onorarii și pot să ia zeci de milioane pentru stabilirea domiciliului minorului fără să se gândească la implicații? Pe urmă, exact așa cum s-a spus, au fost prinși pe post anumiți executori, marea lor majoritate fără să aibă studii juridice. Știți că lucrul acesta uluiește Europa? Cum adică România vine la întâlnirea cu Uniunea Europeană și noi avem marea majoritate a executorilor judecătorești fără studii juridice? Păi, cum mai sprijin serviciul acesta, ținându-l închis? Adică domnul coleg vrea să spună că asta e formula prin care până la urmă noi profesionalizăm breasla, lăsând ca numărul să fie aprobat numai de ei? Păi, ăștia cât vor trăi nu vor mai aproba al doilea loc. Deci, sistemul este închis. El se deschide numai dacă ministrul justiției va aproba locurile, sigur consultându-i și pe ei, în funcție de nevoile reale. Pentru că trebuie să se știe, sunt zeci de mii de absolvenți de facultate de drept care nu au un loc de muncă.

Vă mulțumesc respectuos.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Domnul senator Frunda.

 
 

Domnul Frunda Gyorgy:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Pe mine mă surprinde susținerea domnului senator Antonie Iorgovan. Mă miră mult. Și eu pot să spun că de foarte multe ori am acordat asistență gratuită.

Nu cred că este corect. Noi ne putem permite treaba aceasta, avem un număr de ani în avocatură, avem o pregătire, avem colaboratori și - atunci când apărăm oameni nevoiași, apărăm comunitățile noastre, partidele noastre - mi se pare absolut firesc și moral ca s-o facem gratuit.

 
 

Domnul Antonie Iorgovan (de la prezidiu):

Dar ei cer 10%.

 
 

Domnul Gyorgy Frunda:

Acest exemplu nu are nimic a face cu ceea ce discutăm astăzi, pentru că și noi, și dumneavoastră, domnule senator Antonie Iorgovan, și eu, și ceilalți colegi care suntem avocați avem procese în care luăm onorarii procentuale și, nu mai demult decât acum 15 ani, noi aveam - dumneavoastră nu erați, atunci, avocat - onorarii maximalizate de minister, de fostul minister de atunci. Aveam onorariu - domnul vicepreședinte Doru Ioan Tărăcilă știe treaba aceasta -, n-aveam voie să câștigăm mai mult de 3.000 de lei pe lună, pe urmă s-a ajuns la 6.000 de lei, 6.500 de lei în 1990.

"Ne descurcam" - vorba românului -, angajam pe numele colegilor, îi ajutam și pe ei, și mai făceam și noi un ban în plus. Erau puțini, nu mult, puțini.

Noi câștigăm bine, astăzi, domnule coleg, cei care au un renume bun și profesează avocatura aceasta cu cunoștințe profunde, cum o faceți și dumneavoastră, câștigăm mult, și este și normal, și moral, și etic.

Dar cred eu că, în justiție, începând de la judecători și până la executori, trebuie să fie fiecare plătit: judecătorul pentru stabilitatea lui, pentru imparțialitatea lui, pentru obiectivitatea lui și pentru a nu putea fi corupt; avocatul pentru ca să-și apere corect clientul; funcționarii să-și facă treaba și să nu stea dosarele luni sau ani de zile; și executorul ca să execute hotărârea rapid. Dacă executorul nu execută hotărârea în termen scurs eficient, degeaba ne-am judecat luni sau ani de zile.

Să intervenim noi, Ministerul Justiției, oricine și să-i spunem: "Domnilor, mai declarați X locuri libere pentru executori", sau să maximalizăm veniturile lor ar fi contraproductiv. Ar fi contraproductiv!

Corect este, domnilor colegi, ca executorii să aibă onorariul lor, dar onorariul să fie încasat după ce au executat hotărârea. Și cred că aici este scurt-circuitul executării profesiei de executori. În fapt, când omul merge la el cu hotărârea judecătorească, în cazurile nepatrimoniale au un onorariu fix, în celelalte cer cota litis, înainte de a-și face munca. Cer onorariu în avans. Acest lucru trebuie sancționat. Acest lucru nu este voie să fie. El trebuie să-și facă angajamentul, poate lua un avans, iar onorariul să-l încaseze atunci când și-a făcut munca și munca lui este de rezultat, spre deosebire de munca noastră, a avocaților, care nu este o muncă de rezultat. Aceasta este o mare deosebire. Aici cred că ar trebui făcută distincția.

În ceea ce privește executorii în funcție - marea lor majoritate au deja Facultatea de drept -, este adevărat că sunt executori care sunt din perioada de dinainte de 1990, când nu se cerea obligatoriu să aibă studii superioare și acești oameni, pe baza dreptului câștigat, continuă să funcționeze. Nu cred că ar fi corect să-i dăm afară pe acești oameni. Are loc o întinerire normală, o împrospătare și să știți că și la mine au fost executorii judecătorești, acum 6 săptămâni aproximativ au avut congresul național la Sovata...

Din sală: La Sinaia.

La Sinaia.

 
 

Domnul Gyorgy Frunda:

La Sovata. La Sinaia - mi se spune din două părți. Au avut o întâlnire la Sovata, că de-acolo au venit la mine, poate că n-a fost congresul național, poate a fost altceva, dar președintele executorilor judecătorești, cu alți 5 colegi au venit la mine și am discutat problema aceasta și le-am spus cum văd eu lucrurile ca om politic. Nu se poate să fie o castă închisă și aici suntem de acord. Putem să-i obligăm prin lege să fie o posibilitate de a ocupa locurile, e o profesiune liberală, ca cea de avocat, cine e bun, câștigă, cine nu, dă faliment. E simplu. Trebuie să le dăm posibilitatea să-și stabilească ei propriile onorarii, fără să le maximalizăm noi, pentru că dacă în raza unei judecătorii - și mă bucur că este aici domnul secretar de stat, care știe importanța judecătoriilor și deschiderea spre judecătorii multe, cât mai aproape de oameni, să-și rezolve problemele, să nu meargă zeci de kilometri - îmi spune domnul senator Eckstein, Sângeorgiu de Pădure, județul Mureș, așa este - și legea trebuie respectată, inclusiv de minister, dacă avem în lege, trebuie să deschidem judecătoria respectivă. Ei, în situația în care vom avea doi-trei executori judecătorești și în jurul Sângeorgiului de Pădure, în raza de activitate a Judecătoriei Sângeorgiu de Pădurde, va fi concurență între ei, onorariile vor scădea.

Deci, haideți să vedem lucrurile din punctul de vedere al principiilor și al funcționalității, nu pentru rezolvarea lor de moment, pentru care plătim un preț prea mare și peste doi ani va trebui să discutăm din nou această lege. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Declar închise dezbaterile generale.

Vă rog, domnul senator Emilian Prichici, dacă doriți să mai adăugați ceva în numele comisiei.

Cele trei amendamente eu pot să vă spun că s-au discutat mult în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, și în prezența executorilor și, mai mult, între noi, colegii senatori.

 
 

Domnul Emilian Prichici:

Domnule președinte, în ceea ce privește cele trei amendamente respinse de către comisie, toate trei au la bază, de fapt, două modalități diferite de a aborda această problemă, pentru că, practic, este aceeași idee care stă la baza admiterii sau respingerii fiecăruia dintre cele trei amendamente. Pe de o parte, se susține această idee a liberalizării totale a profesiei de executor judecătoresc, astfel încât profesia, prin organele sale, să decidă asupra numărului de executori, asupra numirii acestora în funcție, precum și a onorariilor; și o a doua concepție, care a prevalat la vot și care spune în esență că, atâta timp cât executorul judecătoresc este o persoană, care exercită autoritatea de stat într-un mod specific, este firesc ca această autoritate, care îi transferă din atribuțiile sale, să aibă un control asupra profesiei, tot pe aceleași chestiuni care fac obiectul amendamentului, respectiv, numărul de oficii, de birouri, numirea în profesie și stabilirea chiar și a onorariilor.

De aceea, nu pot decât să susțin, în continuare, poziția comisiei, aceea de respingere a celor trei amendamente în discuție.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dacă inițiatorii doriți să mai completați cu ceva.

 
 

Domnul Claudiu Seucan - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Domnule președinte, și noi suntem de aceeași opinie. Vreau să vin rapid - dacă permiteți - cu niște date suplimentare. Din păcate, realitatea este aceasta, doar 30% dintre ei au studii superioare, sunt 330 și erau 330 și în anul 2000. Este adevărat că nu există concurență între ei, pentru ca prin concurență, așa cum au arătat în nenumărate întâlniri și președinții Curților de apel și membrii Consiliului Superior al Magistraturii, onorariile să scadă. Există circumscripții întregi în care există câte un singur executor judecătoresc sau există circumscripții, arii ale unor judecătorii, care funcționează cu delegație.

Pentru aceste considerente, noi credem că acest proiect de lege vine să rezolve această problemă și lasă ministerului dreptul de a stabili numărul de executori judecătorești și de a organiza examenul, așa cum este normal să se întâmple. Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Doriți să mai interveniți, domnul senator?

 
 

Domnul Eckstein Kovacs Peter (din sală):

Da, domnule președinte.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog.

 
 

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Domnule președinte, cum să zic, a apărut o situație destul de ciudată, în care eu n-am avut posibilitatea să-mi susțin amendamentele, dar am ascultat contraargumentele reprezentantului Ministerului Justiției, respectiv, al secretarului comisiei. Deci, din punct de vedere procedural, nu știu dacă gândesc bine, mai întâi, se supun amendamentele admise, după care o să primesc cuvântul, ca să susțin amendamentele respinse. Aceasta este procedura, nu-i așa domnule președinte?

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dumneavoastră știți foarte bine care este procedura, dar colegii care au luat cuvântul au accentuat...

Din sală: A vrut să verifice.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vroiați să verificați dacă știți bine.

 
 

Domnul Eckstein Kovacs-Peter:

Nu.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Corect.

 
 

Domnul Eckstein Kovacs-Peter:

Numai ca să știu, ca să am posibilitatea să-mi susțin amendamentele. Știu că voi avea această posibilitate, fiecare în parte.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, domnule senator, dumneavoastră știți că dezbaterea unui proiect de lege începe cu discuțiile generale, dar fiecare dintre colegi are posibilitatea să accentueze argumentat pe o anumită temă. Sunt convins că cei care au luat cuvântul li s-au părut importante, în special, chestiunile legate de amendamente și s-au pronunțat, de principiu, în legătură cu aceste amendamente. Cel puțin eu, înțelegând din cuvântul colegilor care au vorbit că ei sunt de acord cu legea, dar nu ar fi de acord cu chestiunile de principiu rezolvate prin cele trei articole, art.13, 16 și 37.

Deci, dumneavoastră, dacă doriți, sigur, să le susțineți, pentru că aveți această posibilitate, întrucât în fața comisiei vi le-ați însușit, dacă nu le-ați susține, eu nici nu am cum să le pun la vot, astfel că aveți obligația să le susțineți.

Vă rog, dacă suplimentar doriți să argumentați.

 
 

Domnul Eckstein Kovacs-Peter:

Da, domnule președinte, doresc să argumentez la fiecare dintre amendamente și vă rog să supuneți votului - mă rog - separat, pe articole.

La art.13, amendamentul propus prevede ca numărul executorilor judecătorești să se stabilească și să se actualizeze anual de Consiliul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești și să fie aprobate de către ministrul justiției, față de textul din proiectul de lege, care prevede că acest număr se stabilește de către minister, la propunerea Uniunii Naționale...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Cu consultarea, nu la propunerea, pentru că, altfel...

 
 

Domnul Eckstein Kovacs-Peter:

Cu consultarea. Deci, este clar, cei care cunosc situația și necesitățile sunt cei de la uniune, ultimul cuvânt îl are ministerul, dar propunerea să vină din partea uniunii.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

V-aș ruga, însă, înainte de a vă pronunța - vă reamintesc ceea ce s-a spus în dezbaterile din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, că, în ultimii 3 ani de când funcționează în acest sistem, numărul executorilor a rămas același - 330. (Discuții în sală.)

Deci, ați ascultat punctul de vedere al Guvernului, în sensul că nu este de acord cu acest amendament la textul de lege.

Vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu amendamentul susținut la art.13 alin.2 - din partea Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești - de către domnul senator Eckstein Kovacs-Peter. Vă rog să votați.

Amendament respins, întrunind 21 de voturi pentru, 72 de voturi împotrivă, 4 abțineri.

La art.16 alin.1 este un al doilea amendament legat de numire. Vă rog.

 
 

Domnul Eckstein Kovacs-Peter:

Aici este vorba de un amendament prin care se prevede ca executorul să fie numit de ministrul justiției, dar la propunerea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești. Aici este clar, dacă ministerul numește executorul, intră în această meserie persoanele care sunt agreate de către minister, de către executiv, este oricum o posibilitate de influențare, care știrbește grav caracterul de profesie dependentă a executorilor judecătorești.

Menționez, încă o dată, că aceste amendamente sunt ale Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, care sunt susținute de alți doi colegi de-ai mei din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dacă cineva dorește să ia cuvântul împotriva amendamentului, așa cum scrie la Regulament. Nu? Vă rog.

 
 

Domnul Gyorgy Frunda:

Dacă îmi permiteți, domnule președinte.

Vreau să vă spun, domnilor colegi, că în Uniunea Europeană nu există nici un singur stat în care ministerul să se implice în numirea executorilor judecătorești. Nicăieri.

 
 

Domnul Antonie Iorgovan (de la prezidiu):

Nicăieri în Uniunea Europeană nu sunt executori judecătorești numai cu liceul.

 
 

Domnul Gyorgy Frunda (din sală):

Ce ați spus?

 
 

Domnul Antonie Iorgovan (de la prezidiu):

Nicăieri nu sunt executori judecătorești fără Facultatea de drept.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimate colege și stimați colegi, vă rog să ne pronunțăm prin vot în legătură cu acest amendament formulat la art.16 alin.1.

Vă rog să mă iertați, nu am cerut punctul de vedere al reprezentantului Executivului. Vă rog.

 
 

Domnul Claudiu Seucan:

Noi suntem împotriva acestui amendament, pentru că, atâta vreme cât Ministerul Justiției organizează examenul, este clar, niciodată nu va veni o propunere. Eu mă ocup direct de executorii judecătorești, de 9 luni de zile, și le-am spus, în mod repetat, să facă acest lucru și n-au făcut, și abia atunci am intervenit cu acest proiect de lege.

În altă ordine de idei, vreau să vă spun că există 3 sau 4 țări în Uniunea Europeană în care nu există executori judecătorești de profesie liberală. Sunt funcționari publici angajați ai instanțelor. (Discuții în sală.)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă rog, să ne pronunțăm prin vot în legătură cu amendamentul propus de domnul senator Eckstein Kovacs-Peter.

Amendamentul este respins, întrunind 16 voturi pentru, 71 de voturi împotrivă și 4 abțineri.

La art.37.

 
 

Domnul Eckstein Kovacs-Peter:

La art.37, trebuie să spun că, aici, s-a vorbit pe undeva - nici nu știu -, neevidențiindu-se unele realități, care sunt chiar și legislative. Este vorba de onorariile percepute.

În momentul de față, onorariile minime și maximale sunt hotărâte de Ministerul Justiției. Deci, nu există ca un executor judecătoresc să depășească aceste limite, iar dacă le depășește, atunci înseamnă că a ieșit din sfera legalului. Așadar, nu suntem în domeniul arbitrariului în această materie. Există un act normativ care prevede clar, este art.1/2 din Legea nr.540/2001: "Propune spre aprobare ministrului onorariile minimale și maximale pentru serviciile prestate".

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, renunțați la amendament?

 
 

Domnul Eckstein Kovacs-Peter:

Păi, cum adică să...? Este cu totul și cu totul altceva, domnule președinte Tărăcilă, ca să fie onorarii minimale și maximale în care, în funcție de complexitatea lucrării, executorul judecătoresc să solicite onorariu, da? Și altceva este când onoratul Minister al Justiției spune că atâta costă și pas...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu poate spune așa. Uitați-vă, vă rog, cum e textul.

 
 

Domnul Eckstein Kovacs-Peter:

Deci, minimalul și maximalul există și, în momentul de față, este îndestulător și, din informațiile... Au fost și reprezentanții Ministerului Justiției de față, am întrebat ca să nu greșesc. În momentul de față, sunt onorarii minimale și maximale stabilite prin lege? Da, au spus executorii judecătorești. Și n-a fost nimic. Când se percepe onorariul: din suma executată sau sunt obligați clienții să plătească înainte?

Din sală: Așa cum este în lege.

 
 

Domnul Eckstein Kovacs-Peter:

Legea este că ei percep ulterior, după ce au executat.

Deci, aceste două condiții sunt existente în momentul de față, nu văd ce rost ar avea acest text propus prin proiect.

Ca atare, amendamentul este, practic, păstrarea textului actual din lege: "Executorii judecătorești au dreptul la onorarii pentru serviciul prestat, stabilite în conformitate cu art.33 lit.c), care stabilește condițiile.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului.

 
 

Domnul Claudiu Seucan:

Nu suntem de acord cu acest amendament. Spiritul acestei legi este să permită ministerului să intervină, ori de câte ori situația o cere, cu urgență asupra stabilirii onorariilor pentru serviciile prestate de către executorii judecătorești.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Bănuiesc că nici ministerul nu intervine chiar așa, la săptămână, că i se pare nu știu cum.

 
 

Domnul Claudiu Seucan:

Cu consultarea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, așa cum prevede legea.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Păi, tocmai de aceea. Textul de lege propus de către Guvern este: "Cu consultarea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești", aceea se poate face, eventual, o dată pe an, când se stabilesc limitele, pentru că, altfel, pot și executorii să înțeleagă că, săptămânal, se schimbă onorariile sau nu știu ce.

Deci, vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu amendamentul propus la art.37 de domnul senator Eckstein Kovacs-Peter.

Amendamentul este respins, întrunind 19 voturi pentru, 67 voturi împotrivă, 4 abțineri.

Stimate colege și stimați colegi, vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu amendamentele existente în Anexa nr.1, amendamente admise. Sper ca acum să nu se întoarcă votul.

Amendamentele admise, așa cum precizam de la început, au fost negociate, colegii din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări știu, de către reprezentanții Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, cu ministerul, la nivelul comisiei și așa mai departe.

Amendamentele au fost adoptate de plen cu 70 de voturi pentru, 15 împotrivă și 5 abțineri.

Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Raportul a fost adoptat de plenul Senatului cu 66 de voturi pentru, 14 împotrivă și 7 abțineri.

Votul final îl vom da o dată cu celelalte legi. (rumoare)

Nu vă grăbiți. Poate mai reflectăm... Îl dăm până la orele 18,30.

 
Adoptarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2004 privind creșterea transparenței în exercitarea demnităților publice și a funcțiilor publice, precum și intensificarea măsurilor de prevenire și combatere a corupției - reexaminare la solicitarea președintelui României.

La pct. 19 - Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2004 privind creșterea transparenței în exercitarea demnităților publice și a funcțiilor publice, precum și intensificarea măsurilor de prevenire și combatere a corupției - reexaminare.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări - raport pe fond. Vă rog, punctul de vedere al comisiei.

 

Domnul Emilian Prichici:

Domnule președinte,

Este vorba de reexaminarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2004. Cererea de reexaminare a fost dezbătută și aprobată de către Camera Deputaților. Pe raportul venit de la colegii noștri de la Cameră, comisia a hotărât redactarea unui raport de admitere, în unanimitate, cu amendamentele cuprinse în anexă, discutate cu părțile la care se referă prezentul raport. Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Punctul de vedere al Guvernului.

 
 

Domnul Claudiu Seucan - secretar de stat în Ministerul Justiției:

De acord cu prezentul raport.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Rog dacă doriți să interveniți la dezbateri generale în legătură cu cererea de reexaminare. Nu sunt observații.

Supun votului dumneavoastră textele adoptate în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Textele au fost adoptate cu 76 de voturi pentru și 4 abțineri.

Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, cu amendamentele aprobate de plenul Senatului.

Cu 80 de voturi pentru, 2 împotrivă și 3 abțineri, plenul Senatului adoptă raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și, pe cale de consecință, cererea formulată de președintele României, de reexaminare a Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2004.

Deci, pe această lege, la pct. 19 s-a dat vot final.

Votul dat pe raport înseamnă votul dat pe cererea de reexaminare, adoptată cu 80 de voturi pentru, 2 împotrivă și 3 abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii Contenciosului Administrativ.

La pct. 20 ... Mai aveți ceva, domnule ministru?

 

Domnul Claudiu Seucan:

Legea contenciosului administrativ.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Luăm contenciosul atunci. Bun, vă rog.

Stimați colegi, să luăm în dezbatere proiectul Legii contenciosului administrativ. Totuși, haideți, să-l mai lăsăm puțin că este mai mare și cu siguranță veți dori să discutați mai mult.

 
Dezbaterea proiectului de Lege privind modificarea și completarea Legii concurenței, nr.21/1996 (votul final în ședința viitoare).

Urmează punctul 20 din ordinea de zi - proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială...

Rog punctul de vedere al Guvernului.

Din sală: Suntem la pct. 21.

 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Suntem la pct. 20. Pct. 21 l-am discutat. Vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

 
 

Doamna Daniela Gheorghe - secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:

Ca urmare a consultărilor, Comisia Europeană, în vederea încheierii negocierilor la cap. VI - "Concurență", a discutat necesitatea modificării acestei legi. Modificările constau în eliminarea prevederilor legale care instituie un regim diferențiat pentru regiile autonome, societățile comerciale la care participarea statului este majoritară, precum și pentru instituțiile sau alte organisme publice care desfășoară activități economice. De asemenea, au fost amendate articolele care contravin reglementărilor comunitare în materie, realizându-se astfel armonizarea cu prevederile art. 82 al Tratatului Comisiei Europene, al căror transpunere în legislația națională este asigurată în acest proiect de lege.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

 
 

Domnul Emilian Prichici:

Domnule președinte,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a constatat că prezentul proiect de lege, într-adevăr, răspunde unor necesități de armonizare a legislației interne cu normele comunitare, motiv pentru care s-a hotărât adoptarea unui raport de admitere, cu un singur amendament, cuprins în anexa care face parte integrantă din prezentul raport. Vă mulțumim.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale? Vă rog, domnule senator Avram.

 
 

Domnul Dan Avram:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu este prea îndepărtat timpul când am atras atenția asupra modului în care a fost aprobată această Lege a concurenței și anume faptul că ea, deci, Consiliul concurenței, prin felul în care este numit, intră în subordinea Guvernului, ceea ce nu este de admis, mai ales pentru o țară care, la ora actuală, abia trece de la sistemul totalitar la un sistem democratic. Va trebui permanent să modificăm această Lege a concurenței, așa cum ne-o cere Uniunea Europeană, astfel încât să ajungem la standardele necesare. Eu cred că greșeala este făcută din start. Cred că PSD-ul a dorit să-și pună amprenta pe această importantă lege și să-și impună voința, și din acest punct de vedere cred că tot ceea ce facem noi la ora actuală, nu facem decât să ameliorăm oarecum situația la fondul Legii concurenței. Eu cred că această lege va trebui modificată și concepută altfel, și cred că acest lucru se va face în viitoarea guvernare. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc. Vă consult dacă mai sunt intervenții? Dacă nu mai sunt, vă rog să ne pronunțăm prin vot în legătură cu amendamentul existent în raport. Avem un singur amendament. Vă rog să votați.

Rog colegii senatori să voteze.

Amendamentul a fost adoptat cu 63 de voturi pentru, 8 împotrivă și o abținere.

Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Raportul a fost adoptat de plen cu 73 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și o abținere.

Rămâne să dăm votul final pe lege.

 
Dezbateri asupra proiectului de Lege pentru modificarea alin.(5) al art.3 din Legea nr. 387/2003 privind regimul de control al exporturilor de produse și tehnologii cu dublă utilizare (retrimiterea la Comisia economică la solicitarea inițiatorului).

Pct. 22 - Proiectul de Lege pentru modificarea alin. 5 al art. 3 din Legea nr. 387/2003 privind regimul de control al exporturilor de produse și tehnologii cu dublă utilizare.

Comisia sesizată în fond - Comisia economică. Nu știu dacă sunt inițiatorii prezenți. Nu sunt, da. Vă rog, punctul de vedere al comisiei.

Domnul senator Traian Novolan.

 

Domnul Traian Novolan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sunt doi colegi deputați...

 
 

Domnul Traian Novolan:

Prin Legea nr. 387/2003 s-a stabilit la alin. 5 al art. 3 că sediul agenției este în Municipiul București, Calea 13 Septembrie nr. 1-13, sector 5. Este vorba de Agenția Națională de Control a Exporturilor, ocupând, începând din 1993, un spațiu limitat, de aproximativ 700 m.p., compus din 8 încăperi, în incinta Palatului Parlamentului. Includerea adresei în textul unei legi nu este de dorit, întrucât la orice modificare a adresei autorității respective va fi necesară și o modificare a legii, după cum vedeți, prezenta lege este organică.

Prin proiectul de lege adoptat de Camera Deputaților se prevede că sediul agenției poate fi modificat prin hotărâre de Guvern. Față de cele prezentate mai sus, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi pentru și un vot împotrivă, să întocmească raport favorabil, fără amendamente. Propun plenului Senatului adoptarea raportului și a proiectului de lege. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc. Rog punctul de vedere al Executivului.

 
 

Doamna Nineta Bărbulescu - președintele Agenției Naționale de Control a Exporturilor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt președintele Agenției Naționale de Control a Exporturilor. Bărbulescu Nineta este numele meu " În legătură cu această inițiativă legislativă, menționez că punctul de vedere al Guvernului este de respingere. Pentru câteva considerente, dați-mi voie să nominalizez doar două dintre ele. În primul rând, este inexact faptul că agenția se mută de colo-colo. Agenția funcționează în acest sediu din 1993, de la crearea acestei agenții. În al doilea rând, există o rețea internă protejată fizic și de care beneficiem urmare a unei asistențe americane. Practic, mutarea sediului agenției ar însemna lipsa de funcționalitate pentru cel puțin două luni de zile și inconfortarea puținilor producători și exportatori de produse militare și de produse cu dublă utilizare care încă mai există în România. Se poate dezvolta la solicitarea dumneavoastră. Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu mi-a fost clar mie, în calitate de conducător de ședință, dacă sunteți de acord cu proiectul de lege sau nu.

 
 

Doamna Nineta Bărbulescu:

Punctul de vedere al Guvernului este de respingere a acestei inițiative legislative.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Comisia are aviz favorabil.

 
 

Domnul Traian Novolan:

Domnule președinte,

Proiectul de lege a venit de la Cameră ...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și proiectul de lege, asta vreau să spun, a trecut prin Camera Deputaților...

 
 

Domnul Traian Novolan:

Sigur că da. Este aprobat de Camera Deputaților. Noi ne menținem raportul pe care l-am prezentat.

 
 

Doamna Nineta Bărbulescu:

Dacă-mi permiteți, domnule președinte, și vă rog să mă ajutați în materie de procedură, noi am dori, dacă se poate, având în vedere că este important pentru mine ca șef de agenție guvernamentală să asigur, inclusiv pentru viitoarea guvernare, funcționalitatea acestei agenții, dacă permite procedura, retransmiterea proiectului de lege la comisie.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Permite. Cum să nu permită. Desigur, trebuie să avem o motivație. Imediat dăm motivul, dar să ne uităm cu atenție ce scrie în lege. Sentimentul meu este că nu deranjează foarte tare legea aceasta deloc, ci, dimpotrivă că este bună, dar ... Da. Deci, vă rog să observați că în momentul în care legea a fost promovată în Camera Deputaților de către Grupul parlamentar PSD, pentru agenție se stabileau trei chestiuni: pe de o parte, că ea funcționa în directa coordonare a ministrului - delegat, pe de altă parte, că era organ de specialitate al administrației publice și, în al treilea rând, abia se discuta de sediu. N-am înțeles de ce în partea finală toate aceste chestiuni s-au pierdut și am ajuns să ne pronunțăm doar că, practic, organizarea, funcționarea și modificarea sediului agenției se stabilesc prin hotărâre.

Din sală:

Este treaba Guvernului...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur că este treaba Guvernului, dar inițiativa legislativă a dorit să rezolve o problemă, care la rândul ei conținea două chestiuni pe fond și o chestiune doar de funcționare, pentru că nu poate exista sediul unei agenții, a unei persoane juridice, invizibil, fără să fie foarte bine stabilit, dar toate aceste chestiuni au fost pierdute pe drum, de aceea mi se pare rațională solicitarea venită din partea Executivului, pentru că între inițiativă și decizie, în final, există o mare diferență. Deci, se dorea o discuție pe fond și modificarea legii, în realitate, în final, Camera n-a făcut altceva decât să-i stabilească sediul în București.

Da, vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu retrimiterea acestei propuneri legislative la comisie, acolo unde urma să se hotărască dacă se intenționează prin această propunere legislativă doar să se stabilească sediul, și atunci nu este de competența legii, ci este de competența Guvernului, care-l va stabili prin hotărâre de Guvern, sau dacă se doresc și alte lucruri, se vor stabili prin lege.... Pentru că suntem Cameră decizională, că altfel...

Vă rog să votați în legătură cu această solicitare de retrimitere la comisie.

Solicitarea de retrimitere la comisie a fost aprobată de plenul Senatului, cu toată opoziția feroce a domnului senator Paul Păcuraru, cu 82 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și 4 abțineri.

Deci va fi retrimisă la comisie. Vă rugăm să discutați și să vedeți dacă este nevoie sau nu este nevoie de această propunere legislativă.

Mulțumesc.

 
Dezbaterea propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr. 215/2001 pentru administrația publică locală și respingerea raportului Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului (votul final în ședința viitoare).

Pct. 24 - Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 215/2001 pentru administrația publică.

Nu știu dacă inițiatorii sunt prezenți. Este prezent domnul deputat Dobre. Vă rog. Comisia sesizată în fond - Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

Anunțați Tulcea, domnule senator Hrițcu, că mergeți la tribună, dar vă rog să poftiți.

Putem face și o pauză, să puteți epuiza convorbirea telefonică.

Vă rog, punctul de vedere al inițiatorului. Vă rog, domnule deputat, punctul de vedere al inițiatorului. Argumentație suplimentară față de...

 

Domnul Traian Dobre - deputat:

Domnule președinte,

Din practica alegerilor locale a rezultat faptul că acest termen de 20 de zile de la alegeri pentru constituirea comisiilor locale este foarte strâns. Dacă la ședința de constituire nu participă două-treimi, are loc o altă ședință peste trei zile, și acest lucru se poate repeta de trei ori, după care, fie intră membrii supleanți, fie se declară vacante posturile. Deci, trei ori trei fac nouă zile. În douăzeci nu încape. După aceea, dacă luăm Iașul, de exemplu, cu 98 de localități, prefectul și reprezentanții lui, care pot fi doi directori de direcție, că nu poți trimite portarul de la prefectură la constituirea de consilii locale, vă dați seama că nu încape, oricâtă bunăvoință ai avea. Acesta este motivul pentru care există propunerea de 30 de zile.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc. Punctul de vedere al Executivului.

 
 

Domnul Alexandru Mircea - secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor:

După cum ați văzut, Executivul nu susține această propunere legislativă. Consideră că termenul de 20 de zile este un termen rezonabil. Administrația trebuie să fie funcțională. Consilierii locali au fost aleși ca să facă treabă. Plecăm, cel puțin, de la prezumția că este legală, că acești consilieri locali sunt niște persoane onorabile, altfel, dacă mergând pe argumentul care s-a făcut aici, că nu se poate în termen de 20 de zile și că ar trebui 30, putem să spunem că nu se poate nici în 30, o să mergem la 40 de zile și așa mai departe. Deci, Guvernul respinge această inițiativă legislativă pentru că dorește să aibă și o administrație locală mai eficientă, mai funcțională și mai responsabilă. Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc. Doriți să vorbiți în numele comisiei? Nu. Vă rog. Să-l ascultăm, totuși, pe președintele comisiei. Vă rog, domnule senator Hrițcu.

 
 

Domnul Florin Hrițcu:

Domnule președinte,

Comisia a analizat această propunere legislativă și chiar în lumina avizului negativ dat de Guvern și din cauză că această lege a fost respinsă de Camera Deputaților, totuși, Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului dă raport favorabil într-o proporție la voturi de 4 la 3.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc. Dacă doriți să luați cuvântul la dezbateri generale? Nu sunt intervenții. Doriți o întrebare? Legat de lege sau aveți o întrebare, așa, în general? Domnul senator Pană, vă rog.

 
 

Domnul Aurel Pană:

Eu nu am înțeles poziția Guvernului...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mai aproape de microfon, vă rugăm.

 
 

Domnul Aurel Pană:

N-am înțeles poziția Guvernului. Felicit colegii din Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului pentru avizul pozitiv și dacă se spune că sunt suficiente cele 20 de zile, vă rugăm să ne spuneți câte consilii locale cu comune nou înființate funcționează astăzi în locale corespunzătoare? (rumoare, discuții)

 
 

Domnul Mircea Alexandru:

...M-a întrebat și trebuie să răspund. Întrebarea este în afara inițiativei legislative.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Corect. Vedeți? Am spus eu că ați pus întrebarea în afara inițiativei. (rumoare, discuții) Domnule senator... Stimați colegi, doriți să interveniți în legătură cu dezbaterile generale? Nu.

 
 

Domnul Eugen Marius Constantinescu (din sală):

Guvernul nu stăpânește problema.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, Guvernul, la aprecierea domnului senator Marius Constantinescu că nu ar stăpâni această problemă a precizat că nu susține... sau, dimpotrivă, că este împotriva amendamentului existent în raport și împotriva inițiativei legislative. (rumoare, discuții)

Da, vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Traian Dobre:

Dacă-mi îngăduiți, amendamentul comisiei este de apreciat, și eu îl susțin ca inițiator. Comisia a analizat, a ajuns la o soluție, ceea ce spune colegul meu de bancă din această seară, eu, personal, nu împărtășesc ideea și cred că nici dumneavoastră, domnilor colegi, pentru că mulți dintre noi am fost la constituirea consiliilor locale în aceste 20 de zile și știm ce înseamnă și care sunt posibilitățile reale de constituire.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, Stimați colegi, ați ascultat argumentația și din partea inițiatorului, și din partea reprezentantului Executivului. Vă rog să vă exprimați... (rumoare, discuții)

 
 

Domnul Paul Păcuraru:

Asupra raportului.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, stați, până la raport avem amendamentul. Vă rog să vă exprimați prin vot asupra amendamentului existent în raport. Vă rog să votați.

Amendamentul a fost respins, întrunind 32 de voturi pentru, 37 împotrivă și 5 abțineri.

Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului. (rumoare, discuții, râsete)

Deci, raportul întocmit de Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului a căzut, întrunind 41 de voturi pentru, 44 împotrivă și o abținere.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră propunerea legislativă. Nu! Să vă dau până la capăt argumentele. Pentru a trece inițiativa legislativă în Senat, trebuie să întrunească 71 voturi pentru. Este lege organică.

 
 

Domnul Paul Păcuraru:

Să nu votăm organicele acum.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

A! O lăsăm? O lăsăm, dacă vreți. (discuții, rumoare, vociferări) Cum? La precizarea formulată de domnul senator Paul Păcuraru, în sensul că am discutat de un principiu și să le lăsăm să le votăm la ora 18,30, fiind lege organică, votul final îl dăm împreună cu celelalte legi... (rumoare, discuții)

Deci am respins amendamentul și am respins raportul, ca să ne fie clar, la pct.24.

 
Dezbaterea propunerii legislative privind declararea ca oraș a comunei Răcari, județul Dâmbovița (votul final în ședința viitoare).

Pct.25. Propunerea legislativă privind declararea ca oraș a comunei Răcari, județul Dâmbovița. Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului, domnul senator Novolan, inițator. Convingeți-ne, vă rog.

 

Domnul Traian Novolan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comuna Răcari din județul Dâmbovița are în componență 8 sate, este o comună foarte importantă situată la jumătatea distanței dintre București și Târgoviște, pe DN 71. Această localitate are o suprafață destul de importantă, 7894 ha, din care 5530 ha teren agricol. (discuții, rumoare)

Datorită activității economice și a rețelelor de comunicații - cale ferată București-Titu-Târgoviște-Pitești și DN 71, care traversează localitatea, comuna Răcari polarizează o populație limitrofă de circa 50000 locuitori.

Pe lângă importanța și rolul ei economic, localitatea este recunoscută și datorită personalităților politice și culturale, precum Ion D. Ghica, scriitor și om de marcă în viața politică și economică a României. De reținut este și faptul că în perioada 1948-1950 Răcari a fost declarat oraș, iar între anii 1950-1967 a devenit reședința raionului Răcari.

Comuna Răcari este o localitate a cărei economie nu are o ramură preponderentă, existând un echilibru între producția agricolă și cea industrială. (rumoare, discuții, vociferări) Profilul ei economic înscrie existența unei fabrici de zahăr, a unei fabrici de confecții, precum și a unor secții de construcții metalice și tâmplărie.

În ceea ce privește infrastructura localității, putem arăta că din totalul de 49 km, 16 km sunt drumuri asfaltate. (discuții) Restul, fiind străzi modernizate.

La nivelul localității există 85 de apartamente, 308 gospodării racordate la rețeaua de apă potabilă și canalizare, având și o stație de epurare. Comuna mai dispune de 3 cămine culturale, o sală de festivități cu o capacitate de 200 de locuri... (discuții, rumoare, vociferări)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule senator, nu doriți să-l facem municipiu, că are de toate. (discuții, râsete) Are drumuri, canalizări, apă caldă, apă rece...

 
 

Domnul Traian Novolan:

Eu vreau să-mi lămuresc colegii, domnule președinte. (discuții, râsete)

Din sală: Biserică are? (rumoare, discuții)

 
 

Domnul Traian Novolan:

Stimați colegi, de la Camera Deputaților proiectul de Lege a venit respins. Am înțeles că Guvernul nu-l susține. Totuși, de data asta, v-aș ruga să votați împotriva Guvernului din care face parte partidul din care și eu fac parte. (discuții, râsete)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, Domnule senator, dumneavoastră vă convine. Sunteți singur pe listă, dar la restul... (discuții, râsete) dacă ne învățați să votăm împotriva Guvernului...

Îl rog pe domnul senator Hrițcu Florin, să vedem curajul Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, să prezinte raportul. (discuții)

 
 

Domnul Florin Hrițcu:

Domnule președinte, toți cei de la PSD, de la Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului, nu mai sunt siguri de listă, dar analizând...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Să vedem cum ați votat. Vă rog, domnule senator, punctul de vedere.

 
 

Domnul Florin Hrițcu:

...dar analizând - știu eu ? - serios problema acestei comune care să se transforme în oraș, vreau să vă spun că ea îndeplinește toate condițiile legii, având în vedere mobilarea... (discuții, râsete)

 
 

Domnul Dumitru Codreanu (din sală):

...cu mobilă de nuc... (discuții, râsete)

 
 

Domnul Florin Hrițcu:

...cuu... cu... cu utilitățile necesare pentru ca să-și desfășoare activitatea ca oraș. Și adoptăm raport de admitere, cu amendamente. (discuții, râsete, aplauze, urale)

Din sală (mai multe voci): Bravooo!... Bravoo!...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Pește are, domnule senator Hrițcu?

 
 

Domnul Florin Hrițcu:

N-are, n-are.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

N-are pește. (rumoare, discuții)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă rog, Guvernul.

 
 

Domnul Mircea Alexandru:

Dacă-mi permiteți...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu v-am omis, v-am lăsat la urmă, ca să fiți cel dintâi.

 
 

Domnul Mircea Alexandru:

Vă rog să-mi permiteți. Cred că este o surpriză și pentru domnul senator. Punctul de vedere al Guvernului este de susținere... (discuții, râsete, aplauze, urale)

Din sală (mai multe voci): Bravooo!...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Ați schimbat. Ei, de data aceasta, să vedem care din Grupul PSD are curaj să voteze împotriva Guvernului. (discuții, râsete)

 
 

Domnul Mircea Alexandru:

Cu precizarea despre care s-a și ținut cont în amendament, că această lege să intre în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2005, deoarece reorganizarea unității administrativ-teritoriale la acest moment nu ar fi oportună.

Amendamentul ca atare, din solicitarea Guvernului, este cuprins într-unul din amendamentele admise. Asta am avut de spus, domnule președinte. (discuții, râsete)

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus (din sală):

O întrebare.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Mulțumit? Doriți să interveniți? Am înțeles că toate grupurile parlamentare... O întrebare. Vă rog, domnule senator.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus (din sală):

Are sex-shop? (discuții, râsete)

 
 

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule președinte... (râsete)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Rog pentru stenogramă. "O voce din sală" a întrebat. Ar trebui să trimitem fie Comisia pentru sănătate, fie altă comisie - dar nu mai este domnul senator Szabo aici - Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Da, Vă rog, domnule senator, cum să nu? Aveți răspunsul?

 
 

Domnul Tudor-Marius Munteanu:

Nu. Vă mulțumesc, domnule președinte. Pentru stenogramă. Colegului Novolan i-am declarat acum aproape un an și jumătate că aș vrea să fiu coautor la această lege. Întrucât cineva a omis să mă treacă coautor - am motivele mele! - doar pentru stenogramă vreau să spun că susțin această lege și... (discuții, rumoare, aplauze, urale, râsete)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Rugăm să decriptați stenograma. Mâine o să vă ceară o copie domnul senator. Mulțumim.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră - aici este trecut amendamentul cu "1 ianuarie 2005" - amendamentele existente în raport.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Aprobate de plen cu 76 de voturi pentru, 8 împotrivă și 8 abțineri. (aplauze)

Vă rog să observați că Guvernul are și opoziție: 8 contra, 8 abțineri.

Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 76 de voturi pentru, 7 împotrivă și 9 abțineri. (discuții)

Rămâne de dat votul final.

 
Dezbaterea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2004 pentru modificarea art.80 alin.(2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (votul final în ședința viitoare).

Pct.26. Vă propun să luăm în dezbatere proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2004 privind modificarea art.80 alin.2 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Rog punctul de vedere al Guvernului.

 

Domnul Ion Giurescu - secretar de stat în Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei:

Vă mulțumesc, domnule președinte. În cursul acestui an a fost stabilit un nou mecanism de indexare a pensiilor care va fi aplicat începând cu anul 2005. Acest mecanism se bazează pe indexarea valorii punctului de pensie în luna ianuarie a fiecărui an și nu trimestrial, ca până acum, astfel încât raportul dintre pensia medie prognozată a anului pentru care se stabilește valoarea punctului și pensia medie realizată a anului precedent să acopere inflația medie/an pe media anilor anteriori.

Astfel, pentru anul 2005, valoarea punctului de pensie aplicat de la 1 ianuarie 2005 va fi de 2.955.592, valoare ce conduce la o pensie medie estimată pentru anul 2005 de 2.590.000 lei. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. Punctul de vedere al comisiei, domnul senator Pană. Vă rog.

 
 

Domnul Aurel Pană:

Proiectul de Lege este avizat favorabil de Consiliul Legislativ și Comisia pentru buget, finanțe și bănci din Senat. În cadrul comisiei și în prezența reprezentanților Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei și a Casei Naționale de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale, s-a adoptat un raport de admitere a proiectului, fără amendamente, și subsemnatul, Pană Aurel, am un amendament care a fost respins, dar îl voi susține. (rumoare, discuții)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. (discuții) Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții.

 
 

Domnul Aurel Pană:

Da. Eu ca să susțin amendamentul. (rumoare, discuții)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Trecem la dezbaterea amendamentelor respinse. Ofer cuvântul domnului senator Aurel Pană, pe care îl felicit pentru frumoasele cuvinte transmise Guvernului în susținerea proiectului de lege.

 
 

Domnul Aurel Pană:

Vă rog eu să nu vă supărați, dar...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

...susținem dezbaterile generale.

 
 

Domnul Aurel Pană:

...trebuie să suportăm. Deși Legea privind sistemul public de pensii a fost modificată de atâtea ori încât nu mai poate fi reconstituită pentru a fi republicată o nouă renumerotare a articolelor, pe fond, art.80 din Legea nr.19/2000 a rămas neschimbat și conținutul lui este foarte clar.

"Art.80 alin.1 - valoarea unui punct de pensie se calculează pe baza unui coeficient ce nu poate depăși 45% din ultimul salariu mediu brut pe economie, comunicat de Comisia Națională pentru Statistică la data intrării în vigoare a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat."

"Alin.2 - valoarea coeficientului prevăzut la alin.1 se stabilește anual prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat."

Pentru mine nu mai este o surpriză ușurința cu care Guvernul Năstase încalcă legea și ignoră propriile promisiuni făcute electoratului privind recalcularea pensiilor. (discuții, rumoare, vociferări)

Nu găsesc oportun ca spiritul legii să fie înfrânt printr-o ordonanță, precum cea pe care o dezbatem astăzi. Dacă legea modificată spune că valoarea unui punct de pensie se calculează pe baza unui coeficient, eu nu înțeleg de ce Guvernul simte nevoia să înlocuiască procentul solicitat de lege cu un cuantum valoric. Dacă legea spune că acest coeficient se stabilește prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, atunci de ce o face Guvernul Năstase printr-o ordonanță?

Iar ceea ce am propus eu ca amendament a fost ca în locul textului inițial "pentru anul 2005 valoarea punctului de pensie va fi de 2.955.592" și așa mai departe, am propus "conform prevederilor legii, pentru anul 2005 valoarea punctului se stabilește prin aplicarea unui procent de 44 din salariul mediu brut pe economie înregistrat la 31 decembrie 2004 și se va aplica începând cu data de 1 ianuarie 2005".

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Cât este procentul, domnule senator Aurel Pană? Vă rog să precizați plenului Senatului.

 
 

Domnul Aurel Pană:

Este...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Numai puțin. Și care este efortul bugetar pe total?

 
 

Domnul Aurel Pană:

Efortul bugetar, în tot cazul, este mult mic decât dacă am veni cu tot felul de alte paleative... (discuții, rumoare, vociferări)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

În cifre, Domnule senator.

 
 

Domnul Aurel Pană:

Ceea ce propune Guvernul astăzi este 29%. (discuții)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Vă mulțumesc. Rog punctul de vedere al Guvernului.

 
 

Domnul Ion Giurescu:

Da. Efortul bugetar ar fi pentru anul viitor de circa 44.500 miliarde lei, sumă ce reprezintă o majorare cu 27,6% a cheltuielilor bugetului cu pensiile.

Această creștere suplimentară depășește mult sustenabilitatea bugetului de pensii pe anul viitor.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă rog să concluzionați. Era să trag eu concluzia, fără s-o spuneți dumneavoastră.

 
 

Domnul Ion Giurescu:

Deci, nu susținem amendamentul...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sunteți împotriva amendamentului.

 
 

Domnul Ion Giurescu:

Propunem respingerea lui.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu amendamentul susținut de domnul senator Aurel Pană. (discuții la masa prezidiului) (Domnul senator Aurel Pană ridică mâna.)

Mai vreți să luați cuvântul?

 
 

Domnul Aurel Pană:

Nu, nu, nu... vot... vot... E și votul meu.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, cu 31 de voturi electronice și un vot prin ridicare de mână, deci cu 32 de voturi pentru, 47 împotrivă și 2 abțineri, amendamentul a fost respins.

Din sală: Listă!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de comisie. Vă rog să vă pronunțați prin vot. Raportul este pozitiv.

Raportul este adoptat de plenul Senatului cu 61 de voturi pentru... Cum votați, domnule senator ?

 
 

Domnul Aurel Pană:

Da.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

62 de voturi pentru, cu bunăvoința domnului senator Aurel Pană, 16 împotrivă și 4 abțineri, și intră în pachetul legilor organice, pentru care vom da vot final odată.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii Contenciosului Administrativ.

Și mai avem ultima lege...

Din sală: Nu mai este nimic.

 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Ba da, ați înscris în ordinea de zi. Ați votat la solicitarea domnului senator Antonie Iorgovan. Proiectul Legii Contenciosului administrativ.

Vă rog, unde este reprezentantul Executivului?

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, vă rog.

Inițiatorul... Vă rog, domnule senator Iorgovan. (discuții în sală; discuții la masa prezidiului)

Îl invit pe domnul senator Iorgovan să prezinte expunerea de motive la proiectul Legii Contenciosului administrativ.

 
 

Domnul Antonie Iorgovan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cu îngăduința dumneavoastră, am să fac o sinteză în trei fraze.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Numai puțin, domnule senator.

Înainte, v-aș cere permisiunea... Nu abandonez, nu vă faceți probleme, că nu fug. Nu fac o pauză, trebuie să dau un telefon domnului președinte Văcăroiu. Am să stau la ușă, ca să nu vorbesc... (intervenție din sală, neinteligibilă)

Nu la microfon... Am să vorbesc la telefon, dar dați-mi voie să stau puțin mai în stânga, și să nu credeți că s-a întâmplat cine știe ce.

Îl rog pe domnul senator...

 
 

Domnul Antonie Iorgovan:

În această ipoteză, domnule președinte, am să rostesc atâtea fraze, câte sunt necesare, până vă întoarceți dumneavoastră.

Stimate colege și stimați colegi,

Sunt convins că și cei care nu suntem de profesie juridică am intrat, fie și o singură dată, într-un tribunal și ne-am interesat cam ce fel de litigii se soluționează și am constatat, cred, că sunt litigii civile - și există la tribunal secția civilă, că există litigii penale - și există secția penală, că există litigii comerciale - și există secția comercială, și că există și litigii de Contencios administrativ. Vorbesc de regulă. Corespunzător, la nivelul curților de apel și la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Noi ne-am ocupat, până acum, de aspectele, într-un fel sau altul, și de fond, și de procedură, care au vizat litigiile penale. Am adoptat un nou Cod penal. Am modificat, inclusiv astăzi, Codul de procedură penală. Deci, în repetate rânduri, am venit cu modificări și cu șlefuiri, cu perfecționări.

În ceea ce privește litigiile civile, am modificat de foarte multe ori procedura civilă și am adoptat noi, Senatul României, un nou Cod civil. Deci, dreptul substanțial.

Cât privește litigiile comerciale, e suficient să amintesc rolul ședinței de astăzi și vom constata că este pe rolul nostru și o lege care este izvor de drept comercial, Legea nr.21/1996, cu privire la concurență.

Nu ne-am ocupat, însă, sub nici o formă, dar sub nici o formă, de la Constituție spre noi, de Legea Contenciosului administrativ.

Legea în vigoare a Contenciosului administrativ - deci a patra categorie de litigii, în țara românească - este o lege dinaintea Constituției. Este Legea nr.29/1990. A intrat în vigoare exact cu un an înaintea Constituției, pe 8 decembrie 1990. Constituția din 1991 vine cu soluții diferite față de cele ale legii și, cu toate acestea, legea nu a fost modificată expres nici până în ziua de astăzi.

Apoi, revizuirea Constituției. Legea de revizuire a Constituției, din 2003, are dispoziții exprese la materia Contenciosului administrativ. Este suficient să amintesc art.21. S-a introdus un nou principiu, principiul după care jurisdicțiile speciale administrative sunt facultative și gratuite.

La fostul art.48, actual art.52, unde este sediul materiei, am introdus și referirea la interesul legitim, iar articolul consacrat justiției, este vorba de art.126 alin.6, închide cercul în legislația noastră constituțională, reluând un principiu pe care l-am avut în Constituția din 1923 și pe care, mă rog, din motive care nu mai au relevanță acum, nu l-am luat în versiunea din 1991.

Noi spunem acum, prin Constituția României, că este garantat controlul instanțelor asupra actelor administrative, cu două excepții. În Constituția din 1923 erau exceptate "actele de guvernământ" și "actele de comandament cu caracter militar". Acum, am spus noi, având în vedere terminologia juridică actuală, "actele administrative emise în relația cu Parlamentul" și am menținut "actele de comandament cu caracter militar".

Pe de altă parte, am adoptat, tot în baza Constituției, legea cu privire la reforma în justiție, deci noua organizare judecătorească, în care vorbim despre secțiile de contencios administrativ și fiscal la curțile de apel și la Înalta Curte de Casație și Justiție, și vorbim despre tribunale administrativ-fiscale, deci de Contencios administrativ și fiscal. Dar Legea Contenciosului administrativ, legea de bază, este tot cea din 1990, și întrebarea care se pune este aceea de a ști cum se poate aplica Constituția, cum se poate continua reforma în justiție, pe această zonă a justiției, a litigiilor administrative. Litigiile administrative înseamnă litigiile între cetățeanul care este vătămat în dreptul său, între persoana juridică, care este vătămată în drepturile sale, și autoritatea care a emis actul care se dovedește a fi, până la urmă, vătămător - autoritate, care înseamnă primar, înseamnă prefect, înseamnă ministru, minister, înseamnă Guvern, poate să însemne și Parlament, prin refuzul de a soluționa o cerere în termenul prevăzut de lege.

Aceste argumente de ordin constituțional și legal ne-au determinat pe noi, cei de la catedra de drept public a Facultății de drept, pe care am cinstea să o reprezint în Senatul României, să gândim o nouă lege a Contenciosului administrativ.

Am avut șansa să am înțelegerea corespunzătoare la Camera Deputaților. Nu a fost o discuție simplă. De altfel, vreau să spun - și cu asta închid imediat expunerea mea - că am procedat într-o manieră pe care eu nu am mai întâlnit-o la nici un proiect de act normativ.

Am în față revista noastră din zona dreptului public, "Revista de drept public". În nr.2 din acest an, de la pagina 71 și următoarele, este publicat acest proiect. Deci, după ce l-am introdus la Camera Deputaților, cu expunerea de motive... În revistă este și precizarea că proiectul a fost înregistrat cu nr.243 din 28.06.2004.

Spune revista: "Așteptăm observații și propuneri referitoare la acest proiect de lege."

Vreau să informez Senatul că, în calitate de inițiator, am trimis această propunere legislativă la toate curțile de apel ale țării. De asemenea, la toate tribunalele, la secțiile de Contencios administrativ, la Înalta Curte de Casație și Justiție, la Consiliul Legislativ s-a trimis oficial, la Guvern s-a trimis oficial, dar, în plus, am trimis la Avocatul Poporului și la Ministerul Public.

Am primit puncte de vedere - și doresc să mulțumesc cu această ocazie - de la majoritatea curților de apel. A fost, de altfel, un continuu dialog între noi, ca inițiatori... Când spun "noi, ca inițiatori", mă refer la echipa de la facultate și, dacă îmi este permis, aș indica cel puțin două nume, două conferențiare, două doamne - Virginia Vedinaș și Dana Tofan.

Am primit puncte de vedere de la Curțile de apel, cred că le-am reținut pe toate, Timișoara, Galați, Oradea, Brașov, Constanța, Craiova, Ploiești, am primit un substanțial punct de vedere cu propuneri, cu sugestii de la Înalta Curte de Casație și Justiție, de la Avocatul Poporului, de la Ministerul Public.

În plus, colegii din specializarea noastră, eu sunt singurul profesor de drept public în viața parlamentară, dar nu sunt singurul din țară.

Patriarhul dreptului public românesc, profesorul Tudor Drăganu, care a împlinit recent 92 de ani, mi-a trimis un studiu, și urmează să fie publicat, o analiză critică, și vreau să spun că am ținut cont de acele observații.

Colegul Ion Santea, profesorul Ion Santea de la Sibiu, de asemenea, și-a făcut observațiile sale.

Și după toate aceste discuții, după tot acest schimb de opinii profesionale, cu curți de apel, cu tribunale, cu oamenii cei mai avizați în materie pe care îi are România la ora actuală, mărturisesc, și după o vizită de documentare pe care, recent, am făcut-o în Germania, unde este o foarte puternică școală de Contencios administrativ, am venit și cu propuneri la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și-mi place să cred, chiar cu riscul de a fi calificat ca lipsit de modestie, dar am spus că eu sunt doar instrumentul juridic, procesual, prin care acest act normativ vine în fața domniilor voastre, pentru că în spate, așa după cum am spus, este o întreagă dezbatere, și autorii acestui proiect, practic, se găsesc peste tot în lumea juridică care s-a implicat în acest proiect.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
 

Domnul Antonie Iorgovan:

Aș vrea, domnule președinte, doar să rețin atenția că s-a strecurat o greșeală la poziția 7, final pe coloana a doua, dacă prin lege organică specială, nu știu cum a apărut și lege organică specială. E suficient: "dacă prin lege nu se prevede altfel".

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Eliminăm din amendament "organică specială"...

 
 

Domnul Antonie Iorgovan:

Mulțumesc, respectuos...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului.

 
 

Domnul Claudiu Seucan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Ministerul Justiției a fost prezent la lucrările comisiei și a susținut punctul de vedere și suntem de acord cu amendamentele și cu forma rezultată.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

 
 

Domnul Emilian Prichici:

Domnule președinte,

Membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, în unanimitate, au apreciat atât importanța deosebită a acestui proiect de lege, cât și caracterul desăvârșit al redactării, precum și înalta ținută științifică care îl animă.

De aceea, raportul nostru este de admitere, cu amendamentele care sunt prevăzute în anexă și cu precizarea că, într-adevăr, s-a strecurat acea eroare, arătată de domnul profesor Iorgovan, și solicităm, la rândul nostru, eliminarea din text.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Vreau să vă spun că, în cadrul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, practic, această lege nu are culoare politică, nu are, de altfel, nici o culoare, și a constituit sau a determinat dezbateri serioase pe diverse chestiuni în timp, iar după aceea, când s-a cristalizat propunerea legislativă, practic, fiecare dintre colegi, indiferent de grupul parlamentar, a avut posibilitatea să discute cu inițiatorul și să găsim soluțiile cele mai bune.

Deci, v-aș ruga o primă observație, să o repetați, ca să știm exact la ce articol să rămână în stenogramă.

 
 

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule președinte,

Din raport, la poziția 7, vizează art.2 alin.1 "nesoluționarea în termenul legal a unei cereri" și urmează "faptul de a nu răspunde solicitantului în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii, dacă prin lege nu se prevede alt termen".

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, să eliminăm din text...

 
 

Domnul Antonie Iorgovan:

Nu știu cum... calculatorul...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Organică, specială... că textul era "prin lege, organică, specială"...

Deci, pentru staff-ul tehnic vreau să noteze ca să eliminăm din text cele două cuvinte "organică, specială"...

 
 

Domnul Antonie Iorgovan:

Care sunt în plus...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și să rămână lege. Bun.

Supun votului dumneavoastră amendamentele existente în raport, cu această precizare făcută în plen, eu aș spune, mai mult de corecție a textului.

Vă rog să votați.

Amendamentele au fost adoptate în unanimitate, cu 82 de voturi.

Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Raport aprobat cu 85 de voturi, în unanimitate.

Și parcă aș fi tentat să pun și proiectul de lege în ansamblu, dacă sunteți de acord.

Dacă sunteți de acord, supun votului dumneavoastră.

Propunerea legislativă a fost adoptată de plenul Senatului, în unanimitate, cu 85 de voturi.

Deci, credeți că am putea să nu votăm legile care credeți că au încărcătură politică, eu sunt de acord și cred că sunt cele două legi, doar. (discuții în sală)

Sunt de acord să nu punem la vot cele două legi care sunt importante, Legea pentru alegerea Președintelui României, care este politică, și cealaltă... (discuții în sală)

Stimați colegi, prietenia-prietenie, bunăvoința- bunăvoință, și înțelegerea este înțelegere.

Toate legile vor fi supuse votului în ședința viitoare.

Vă mulțumesc pentru înțelegere.

 
 

Lucrările ședinței se încheie la ora 18.30

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 11 aprilie 2021, 7:34
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro