Plen
Ședința solemnă comună a Camerei Deputaților și Senatului din 15 septembrie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.118/23-09-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
14-04-2021
13-04-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 15-09-2004 Versiunea pentru printare

Ședința solemnă comună a Camerei Deputaților și Senatului din 15 septembrie 2004

  1. Alocuțiuni cu prilejul ședinței solemne a Parlamentului României consacrate aniversării a 140 de ani de la constituirea Senatului României și de la instituționalizarea sistemului parlamentar bicameral
  1.13 Doamna Maria Petre - președintele Grupului parlamentar al Partidului Democrat din Senat

 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

  ................................................

Invit la microfon pe doamna senator Maria Petre. Se pregătește domnul senator Seres Denes, în numele Grupului parlamentar al UDMR din Senat.

Doamna Maria Petre:

Domnilor președinți ai celor două Camere ale Parlamentului României,

Onorați invitați,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Prezența mea, astăzi, la această înaltă tribună, este marcată de o puternică emoție. Un asemenea moment încărcat de semnificații istorice, de umbrele marilor personalități ce au cugetat la buna legiuire a rânduielilor țării, este mai mult decât copleșitor.

Istoria Senatului se identifică în mare măsură cu volbura timpurilor de restriște prin care poporul român, în lungul drum spre democrație, l-a străbătut. Au fost încercări nenumărate, unele reușite, alte mai puțin, de aliniere a năzuințelor neamului nostru la tradițiile de cultură și civilizație europeană.

În acest context, instituția pe care o aniversăm astăzi se pregătește pentru o eră nouă, motivată de mari provocări, ridicate de hotărârea cu care poporul român bate la porțile Europei.

Mihail Kogălniceanu afirma că românii au devenit o nație respectată, o nație care își are conștiința drepturilor sale și curajul de a le apăra.

Dorim să fim acceptați ca parteneri egali, cu sufletul nostru mare și de prea multe ori îndurător, cu doinele noastre, cu legendele noastre despre bătrânii și înțelepții daci, cu hărnicia și istețimea țăranilor noștri, cu destinul nostru.

Cu îngăduința colegilor mei din Grupurile parlamentare reunite ale Partidului Democrat, îmi voi permite să felicit pe toți cei peste 400 de colegi actuali și foști senatori aleși în cele patru legislaturi post - 1989, indiferent de apartenența politică, și să îmi exprim încrederea că cei ce vor veni din toamnă în noua legislatură 2004-2008 vor lucra cu mintea și inima acordate între glia străbună și pământul făgăduinței europene.

Vă rog să îmi permiteți să vorbesc foarte pe scurt despre un moment de grație din ultimii ani de supraviețuire a Senatului românesc interbelic. Ne aflăm în anul 1939, la un an de la Constituția restrictivă a lui Carol al II-lea și în plină campanie de opresiune asupra regimului parlamentar și, cu toate acestea, iată, în Legea electorală apare pentru prima dată dreptul femeilor de a participa la alegerile senatorilor și dreptul de a fi alese. Astfel, ultimele două sesiuni din '39 și '40, conduse pe rând de Nicolae Iorga și respectiv Constantin Argetoianu, au consemnat prima femeie senator, Maria Mișu Pop, aleasă în Colegiul agricultorilor din Dolj.

Membră marcantă a Asociației pentru emanciparea civilă și politică a femeilor române, Maria Mișu Pop, în preajma primului război mondial, a depus o muncă intensă pentru strângerea fondurilor necesare "Crucii Roșii" și flotei naționale. Apoi, în anii grei ai războiului s-a dovedit una din cele mai pregătite și energice surori de caritate. A fost decorată cu Ordinul "Regina Maria".

După aplicarea Legii din 1929, o găsim în funcția de viceprimar al Craiovei. Prezență activă în viața cetății timp de peste două decenii, Maria Mișu Pop primește alegerea în Senat ca pe o recunoaștere a rolului jucat de femei într-o societate din ce în ce mai responsabilă.

Maria Mișu Pop rămâne în paginile de istorie ca prima femeie senator, ca deschizătoare de drum și izvor de curaj pentru doamnele de astăzi din politica românească.

Sunt convinsă că alături de partenerii noștri, de dumneavoastră, bărbații vom găsi calea cea mai scurtă spre o Europă a noastră, a tuturor.

Astăzi, reprezentarea femeilor în Senat este încă, așa cum știm cu toții, foarte redusă, oricum sub 10%, dar noi nutrim nădejdea că alegerile din toamna acestui an vor valida un număr cel puțin dublu de femei.

După 1989, viața politică a cunoscut o adevărată renaștere. Lipsită de exercițiul democratic parlamentar de aproape 50 de ani, România demonstrează că este capabilă să recupereze valorile democrațiilor europene.

Constituția din 1991 și mai ales revizuirea ei din 2003 au arătat că parlamentarii români pot reforma și optimiza procesul decizional în activitatea legislativă. Cred că, în privința diferențierii, nu doar funcționale, a celor două Camere ale Parlamentului României, am fi putut face, totuși, mai mult. Dacă ne referim la Constituția din 1923 adoptată după îndelungi dezbateri politice, aceasta definea caracterul de Cameră superioară al Senatului, conferindu-i atribuții distincte. Asupra acestui principiu ar fi trebuit poate să ne oprim cu mai multă răbdare, în procesul de revizuire a Constituției încheiat la sfârșitul anului 2003 și poate am fi reușit să structurăm mai precis rolul său distinct în sistemul parlamentar bicameral.

Așa cum statua Constituția din 1923, senatorii erau, atunci, împărțiți în două categorii, cei de drept, și aceștia păstrau caracterul de elită al acestui corp legiuitor, iar cei aleși de consiliile comunale și județene, de Camerele de Comerț, Muncă, Industrie și Agricultură sau de Corpul profesional universitar, făceau din Senat un corp de competențe.

Dezvoltarea societății democratice în Europa a instaurat votul liber și universal, a asigurat egalitatea în drepturi a tuturor cetățenilor, egalitatea tuturor în fața legii. Am urmat și noi acest drum și bine am făcut. Poate că ar fi util să medităm împreună la un aspect foarte important în ce privește viața cetății. Dacă despre clasa de mijloc nu putem vorbi încă, datorită disfuncțiilor din economie, putem sprijini societatea civilă în demersul ei privind cristalizarea unei adevărate elite intelectuale, o elită care să consolideze valorile europene, care să conserve și să promoveze în lume tradițiile, cultura poporului român. Putem face acest lucru prin instituirea unui sistem educațional modern, printr-o abordare mai responsabilă a actului de cultură. Realizarea acestor obiective depinde numai de voința politică și trebuie materializată prin legi moderne și prin gestionarea corectă a bugetului de stat. Și, ca toate aceste lucruri să se întâmple, apare ca necesitate urgentă schimbarea clasei politice.

Abordarea problematicii societății românești, în demersul firesc al aderării la structurile europene cere o clasă politică nouă și bine pregătită.

La sfârșit, stimați colegi, dar nu în cele din urmă, dați-mi voie să mulțumesc miilor de profesioniști care au stat și stau în spatele nostru, al aleșilor națiunii, pentru efortul extraordinar și discret pe care-l depun și despre care nici istoria, nici "Monitorul Oficial" nu vorbesc explicit.

Mă înclin, în final, cu recunoștință, în fața atâtor mari personalități care au dat sens vieții parlamentare românești, de la membrii Camerei Moderatoare de la 1864 și până la colegii mei de astăzi, membri ai Senatului României și ai Camerei Deputaților, vă felicit pe toți și vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 19 aprilie 2021, 15:39
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro