Plen
Ședința solemnă comună a Camerei Deputaților și Senatului din 15 septembrie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.118/23-09-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
14-04-2021
13-04-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 15-09-2004 Versiunea pentru printare

Ședința solemnă comună a Camerei Deputaților și Senatului din 15 septembrie 2004

  1. Alocuțiuni cu prilejul ședinței solemne a Parlamentului României consacrate aniversării a 140 de ani de la constituirea Senatului României și de la instituționalizarea sistemului parlamentar bicameral
  1.4 Domnul Valer Dorneanu - președintele Camerei Deputaților

 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

  ................................................

Invit la microfon pe domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților. (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte al României,

Domnule prim-ministru,

Preafericirea Voastră Teoctist,

Înaltpreasfinția Voastră Mitropolit Robu,

Domnule președinte al Academiei,

Domnilor președinți ai importantelor autorități ale statului,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi parlamentari,

Onorați invitați,

Deși Camera Deputaților este al doilea element al bicameralismului românesc, pentru a da Cezarului ceea ce e al Cezarului, respectiv Senatului, îmi voi dimensiona astfel discursul, pentru a nu rezulta că noi, Camera Deputaților, am fi avut un rol mai important decât al Senatului.

Participăm astăzi, distinși colegi, la o semnificativă adunare solemnă, consacrată marcării a 14 decenii de la constituirea Senatului României și de la instituirea sistemului parlamentar bicameral în țara noastră.

Celebrăm, în fapt, înscrierea și evoluția țării pe calea democrației și, totodată, analizăm prezentul și prefigurăm perspectiva pe care o dorim, în consonanță deplină cu înfăptuirile și imperativele lumii moderne, a cărei esență trebuie să fie definită de măsura în care sunt garantate democrația și principiile statului de drept.

Vă rog să-mi permiteți ca de la această tribună să exprim și eu sincera gratitudine față de toți cei care au pus bazele instituției parlamentare din țara noastră, față de cei care de-a lungul vremii și-au pus sufletul și mintea în slujba edificării și consolidării fundamentului democrației și al legislației românești, a instituției Parlamentului.

Și fiindcă distinsul meu coleg a amintit figuri celebre de senatori, permiteți-mi și mie să-l evoc pe Titulescu, Ion C. Brătianu, C. A. Rosetti, Constantin Brăiloiu, Ștefan Cico Pop, Nicolae Iorga, Alexandru Vaida Voevod, mulți dintre ei președinți ai Camerei Deputaților.

Este, cred, momentul să aducem omagiul nostru înaintașilor, care au găsit inspirația, știința și realismul de a asigura elaborarea unor reglementări ce s-au dovedit viabile, unele dintre ele dăinuind, dacă nu în forma inițială, cel puțin în esență și spirit, peste timp, supraviețuind trecerii acestuia și vitregiilor vremurilor.

Este, totodată, ocazia nimerită să adresez cuvinte de mulțumire tuturor membrilor celor două Camere ale Parlamentului României, care în perioada postrevoluționară au contribuit și contribuie la buna lucrare a forului legislativ al țării, adăugând valențe convingerii, verificate în timp, că Parlamentul constituie mecanismul esențial al democrației.

Doamnelor și domnilor,

Istoria parlamentară în teritoriile românești începe în anul 1831, când în Țara Românească a fost adoptat Regulamentul Organic, act cu vădit caracter constituțional, aplicat în următorul an și în Moldova. S-a trecut prin mai multe etape, între care cea a Divanurilor ad-hoc, dubla alegere a lui Cuza ca domnitor a pus, cum este cunoscut, temeiul unirii Principatelor.

Într-o perioadă a domniei acestuia au ființat la București și Iași câte o Adunare Electivă. În ianuarie 1862 a existat o singură adunare a Principatelor.

La 24 ianuarie/5 februarie 1862 domnitorul Cuza a inaugurat primul Parlament al Principatelor Unite, Adunarea Legislativă a României, care a constituit, deci, primul Parlament unicameral al țării.

Voi adresa, de la această tribună, urmașilor mei din 2012 provocarea de a sărbători atunci 150 de ani de la acest măreț eveniment.

Peste doi ani, când a fost creată instituția Senatului și se năștea astfel sistemul bicameral în România, o dată cu adoptarea Statutului Dezvoltător al Convenției de la Paris, considerat prima Constituțiune a României, structura parlamentară a fost consacrată expres în textele fundamentale ale Constituțiilor din 1866 și 1923.

Din păcate, vitregiile vremurilor au viciat, chiar au anulat mersul spre democrație în România.

În 1938 Parlamentului i s-au răpit principalele atribuții.

În 1940 activitatea acestuia a fost suspendată, iar în 1948, în noi și vitrege condiții politice, determinate de instaurarea dictaturii comuniste, s-a desființat, practic, atât Parlamentul, cât și spiritul democrației, conceptul de democrație.

Așadar, se împlinesc 14 decenii de când românii s-au pronunțat asupra unui statut, în virtutea căruia domnitorul Alexandru Ioan Cuza punea temelia sistemului parlamentar bicameral, moment în care Camerei cea de Obște i s-a adăugat Corpul Ponderator, Senatul. Se năștea o tradiție de esență democratică ce avea să fie consolidată prin Constituțiile puse în lucru în anii ce au urmat, efectele constând în modernizarea statului, democratizarea societății românești, menținerea României în aria valorică a Europeni.

În timp, Senatul și-a demonstrat viabilitatea, contribuind, împreună cu Adunarea Deputaților, la cristalizarea unui sistem legislativ integrat spiritului european, la asigurarea stabilității și continuității în România, într-un cadru ce s-a dovedit flexibil, viabil, favorabil înnoirilor.

În fapt, prin acel act din 1864, Alexandru Ioan Cuza devine ctitor al unui nou sistem politic în România.

Este deosebit de relevant că într-un asemenea moment el reamintea domnilor senatori și domnilor deputați deosebita misiune de a întări bazele și trăinicia instituțiilor constituționale, mai trebuitoare în România decât oriunde, pentru că ele, aici, sunt sorgintea tuturor puterilor statului.

Aceste baze au fost în anii trecuți prea mult zdruncinate, prin intrigile și luptele partidelor, ele nu se pot reîntări decât printr-o strânsă armonie între toate puterile statului.

Să recunoaștem că astăzi, după 140 de ani, îndemnurile marelui domnitor Cuza, ctitorul Unirii, sunt actuale și ne pun pe umeri și, în conștiință, o mare răspundere, aceea de a trece de la îndemn, de la posibilitate, la certitudine.

Doamnelor și domnilor participanți la această măreață adunare,

Revoluția din decembrie 1989 a permis revenirea României la un regim democratic autentic, în aria căruia un loc important îl deține Parlamentul. Constituția adoptată prin referendum, în 1991, a consacrat din nou regimul parlamentar bicameral.

Se cunoaște că au fost discuții animate, în urma cărora s-a ajuns la o asemenea soluție, în privința structurii forului nostru legislativ. A prevalat punctul de vedere potrivit căruia, într-un stat unitar cum este România, sistemul bicameral este justificat de necesitatea evitării concentrării puterii politice în Parlament și de asigurarea, în cadrul procedurii legislative parlamentare, a dezbaterii și adoptării legii de către fiecare Cameră a Parlamentului, în cadrul unui echilibru care presupune atât un filtru suplimentar, care împiedică greșeala și crește calitatea, cât și a unei cenzuri reciproce.

Totodată, structura bicamerală a Parlamentului evită practica mai multor lecturi, specifică Parlamentului unicameral, la intervale minime, care să le asigure eficacitatea.

Se poate ajunge, în cadrul sistemului parlamentar unicameral, la întârzierea în adoptarea legii, ceea ce nu se întâmplă în sistemul actual.

Prin Legea de revizuire din 2003, concepția asupra relațiilor dintre cele două Camere ale Parlamentului a evoluat, instituindu-se bicameralismul funcțional. Camerele au atribuții diferențiate, cu specializare legislativă, și joacă în mod alternativ rolul de Cameră decizională.

Noul sistem presupune un dialog al Camerelor, o coordonare între ele, dar decizia finală este întotdeauna a uneia dintre cele două Camere a Parlamentului, și anume, Camera decizională.

Fără a nega egalitatea camerelor, se asigură, în același timp, cum am spus, specializarea lor funcțională, îndeosebi în domeniile în care fiecare Cameră îndeplinește rolul de Cameră decizională.

Stimați participanți,

Cred cu sinceritate că o retrospectivă a activității desfășurate de Parlament, în ansamblu, începând cu 1992, pune în lumină aprecieri încurajatoare și rezultate substanțiale.

Nu voi face un bilanț, dar consider că s-a ajuns aici printr-o conlucrare politică profesională, prin eforturi ale tuturor parlamentarilor sau ale marii majorități a lor, în spiritul responsabilității față de activitatea și calitatea actului legislativ.

S-a avut în vedere, în cea mai mare parte a activității depuse, necesitatea contribuției la consolidarea statului de drept, la accelerarea reformelor economice și sociale, la împlinirea obiectivului declarat al țării noastre, de integrare în structurile europene și euroatlantice.

Totodată, am urmărit și cred că într-o măsură apreciabilă am reușit să demonstrăm propriilor noștri cetățeni, dar și lumii, că România este un stat cu un sistem democratic stabil, cu o evoluție predictibilă și ireversibilă. Din acest unghi, se impune privită și activitatea complexă consacrată revizuirii Constituției, context în care s-a evidențiat că, dincolo de pozițiile diferite în unele probleme, a prevalat preocuparea forțelor politice parlamentare de a se consacra în Legea fundamentală acele prevederi care, pornind de la prezent, să fie orientate spre viitor, să pregătească fundamentul normativ, conform cerințelor pe care le implică răspunsul concret la doleanțele societății românești, ca și dobândirea statutului de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, deziderat pe care îl dorim materializat în 2007.

Doamnelor și domnilor,

Mulțumindu-vă pentru atenție, dați-mi voie, în încheiere, să reînnoiesc urările de bine adresate tuturor celor implicați în procesul legislativ din țara noastră, încredințat fiind că sunt conștienți de majora responsabilitate ce le revine în aria realităților din România și că în acest spirit vor conlucra pentru a spori șansele de amplificare a încrederii poporului român în instituțiile sistemului nostru parlamentar, pe care îl doresc, cu justificată îndreptățire, fundament și garant al dreptății, model de echitate, corectitudine, onoare și demnitate.

Să avem permanent în minte cuvintele "crez" ale marelui om de stat, membru marcant al forumul legislativ al României, într-o perioadă tulbure a istoriei României și a Europei, Nicolae Titulescu: "Prefer să fiu vinovat de legi, decât de fărădelegi".

Cu aceeași pietate să dăm ascultare și titanului Nicolae Iorga, care spunea: "Fiecare are de făcut un singur lucru: datoria lui, datoria lui întreagă, orice s-ar alege după dânsul, după ce și-a făcut datoria, pentru că nu interesează acel ce-și face datoria, ci interesează datoria care s-a făcut".

Iar, dincolo de timp, răzbate îndemnul adresat cu 140 de ani în urmă de domnitorul Cuza, îndemn pe care l-a citit și distinsul meu coleg, dar cred că nu vă supărați dacă vi-l repet: "Apucați-vă serios de lucru - spunea marele nostru domnitor. În cercetarea legilor ce vi se vor prezenta puneți acea realitate care decurge din tăria convingerilor, care dă putere consiliilor și care dovedește cu atât mai multă credință și patriotismul cetățeanului".

Să lăsăm, așadar, stimați colegi, deoparte disputele sterile, gâlcevile, orgoliile și vanitățile și să ne punem exclusiv în slujba Măriei Sale, Poporul Român!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 18 aprilie 2021, 12:22
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro