Plen
Ședința solemnă comună a Camerei Deputaților și Senatului din 15 septembrie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.118/23-09-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
14-04-2021
13-04-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 15-09-2004 Versiunea pentru printare

Ședința solemnă comună a Camerei Deputaților și Senatului din 15 septembrie 2004

  1. Alocuțiuni cu prilejul ședinței solemne a Parlamentului României consacrate aniversării a 140 de ani de la constituirea Senatului României și de la instituționalizarea sistemului parlamentar bicameral
  1.3 Domnul Adrian Năstase - prim-ministrul României

 

Domnul Valer Dorneanu:

  ................................................

Dați-mi voie ca, în continuare, să ofer microfonul domnului prim-ministru, Adrian Năstase, care, înainte de a fi prim-ministru, a fost printre cei care au pus temelie actualului Parlament și a dat substanță calității de parlamentar.

Aveți cuvântul, domnule ministru! (Aplauze puternice)

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte al României,

Domnule președinte al Senatului,

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Preafericirea Voastră,

Eminența Voastră,

Domnilor președinți,

Domnilor reprezentanți ai instituțiilor statului,

Stimați ambasadori,

Stimați colegi,

Dați-mi voie, cu acest prilej aniversar, să vă adresez, în primul rând, sincere felicitări și cele mai calde urări.

Sărbătorim astăzi o instituție cheie a democrației și consider că asemenea ocazii trebuie întotdeauna valorificate, pentru a reflecta la lecțiile trecutului și pentru a proiecta repere spre viitor.

Senatul este o instituție de căpătâi a democrației, însoțind istoria umanității civilizate încă din antichitate, în forme diferite, cu scopuri diferite.

Nu vreau să fac un excurs istoric referitor la această instituție, știți bine aceste lucruri, dar vreau să precizez că tradiția pe care astăzi o celebrăm este rezultatul eforturilor mai multor generații de politicieni care au vrut ca România să fie o democrație veritabilă.

Mă bucur că mă aflu astăzi aici, alături de dumneavoastră, la un eveniment care marchează consacrarea tradițiilor democrației românești.

Senatul are o istorie zbuciumată. Înființat sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Corpul Ponderator, cum se numea pe vremea aceea, era un organism a cărui componență era decisă atunci de domnitor și se afla sub controlul puterii executive. Instituția Senatului vine dintr-o tradiție europeană, din care s-au inspirat legiuitorii de la 1864, într-un moment când, după Revoluția de la 1848, întreaga Europă se zbătea între modernitate și tradiție.

Practic, Senatul se naște la momentul în care generația pașoptistă preia frâiele societății și se afla la vârsta maximei implicări în activitățile publice.

Senatul a fost, de la început, acea cameră a Parlamentului în care accesul era mai dificil, fiind limitat de vârstă, de experiență, de statut, este o realitate care se împletește, într-un fel, cu tradiția românească a Sfatului Înțelepților.

Senatul a reunit întotdeauna oamenii politici cei mai experimentați ai țării, iar această tradiție va fi, fără îndoială, perpetuată. La începuturile sale, Senatul avea rolul de a-l sprijini pe domnitor, iar o dată cu venirea lui Carol I și adoptarea Constituției, regimul parlamentar românesc a cunoscut o nouă fază a evoluției sale.

Pusă sub semnul întrebării în Adunarea Constituantă din acel timp, existența Senatului a fost motivată de nevoia unei punți de echilibru între Guvern și Camera Deputaților, pentru elaborarea unor legi cât mai bune.

Dintre cele mai importante acte adoptate de Senatul României, doresc să amintesc, în mod special, ratificarea Marii Unirii, la 29 decembrie 1919, și Legea pentru reforma agrară din 1921, prin care țăranii au fost împroprietăriți cu pământ. Sunt două acte care stau la baza intrării definitive a României pe drumul spre modernitate.

Sfârșitul celui de-al doilea război mondial și instaurarea regimului comunist au dus, practic, în 1946, la desființarea Senatului.

Catalogat, pe nedrept, timp de 44 de ani, ca instituție reacționară, Senatul este astăzi una dintre instituțiile fundamentale ale statului român.

În acest an Senatul se va muta într-un sediu nou, ceea ce-i va întări statutul și prestanța.

După Revoluție, reapariția Senatului a fost un moment important, pentru că, alături de Camera Deputaților, a contribuit în mod esențial la construirea statului de drept și a democrației politice de astăzi.

Reformele economice și politice care au urmat, după 1989, au fost girate de legile adoptate în Parlamentul bicameral al țării.

Renașterea Senatului, pe 9 iunie 1990, a fost, cumva, o dovadă a dorinței noastre, a românilor, de a relua ceea ce a fost bun din tradiția interbelică, pentru a forma baza noii societăți deschise și democratice în care ne puneam cu toții speranțele.

Astăzi, Senatul se pregătește de o nouă etapă în viața sa, la finalul unui mandat care a adus România mai aproape de îndeplinirea marilor sale obiective naționale.

Prin modificările aduse Constituției, Senatul va prelua un rol special în viitor, un rol mai aproape de prestanța pe care această instituție o emană.

Orice încercare de a celebra cum se cuvine acest moment nu se poate face fără a aminti câteva dintre personalitățile de seamă care au trecut prin această instituție. Senatul României a fost dintotdeauna un spațiu al înțelepciunii și al spiritului dinamic, iar acest lucru a permis afirmarea unor lideri fără egal, indiferent de culoare politică. Dintre aceștia, enumăr oameni precum: Mitropolitul Nifon, primul președinte al Senatului, liberalul Dimitrie Ghica, conservatorul Theodor Rosetti, țărănistul Traian Bratu, sau Mihail Sadoveanu, sau Nicolae Iorga, toți consacrându-și experiența și competența politică în perioada de dinainte de cel de-al doilea război mondial.

De asemenea, vreau să-i amintim pe cei care au condus această insituție de tradiție după Revoluția din 1989: Alexandru Bârlădeanu, Oliviu Gherman, Petre Roman, Mircea Ionescu- Quintus, Nicolae Văcăroiu.

Liderii Senatului ne-au adus aminte, în activitatea lor, de rolul liderilor din trecut, care au făcut ca această țară să depășească obstacolele istoriei și să-și îndeplinească, pe rând, obiectivele naționale: obținerea independenței, unirea cea mare, modernizarea instituțiilor statului, în trecut, și integrarea europeană și euroatlantică, astăzi.

Dincolo de activitatea de legiferare, Parlamentul are, însă, o puternică componentă de reprezentare, atât în țară, cât și în străinătate. Chiar dacă la început, în primii ani de după Revoluție, au intrat în Parlament foarte puțini oameni cu specializare externă, această dificultate a fost reglată în timp.

Modul în care a fost concepută activitatea Senatului, prin Constituție și prin legile țării, a condus la acumularea unei puternice experiențe pentru corpul senatorial, dar și pentru specialiștii - subliniez - pentru specialiștii care au lucrat ani de zile în acest aparat.

În acest fel, s-a ajuns ca de la entuziasmul de multe ori amator al începutului anilor '90, să se poată vorbi astăzi de o instituție matură, solidă, în care activează profesioniști de bună calitate.

Un alt element despre care aș vrea să vă vorbesc, ca parte a experienței mele de parlamentar, este cea a dialogului. Dialogul este forma cea mai evoluată de relație interumană civilizată și din acest motiv eu consider că Parlamentul este un spațiu de o mare forță civilizațională. Faptul că stăm aici, în același loc, oameni de orientări politice, până la urmă, abordări diferite, reușim să punem adeseori la punct legi, proiecte, acțiuni comune, înseamnă foarte mult.

O societate care știe să evolueze pe baza dialogului, ca resursă ultimă a consensului, a regulii majorității, este o societate care poate aspira la dezvoltare și la bunăstare.

Îmi amintesc, din această perspectivă, de experiența colaborării pe care am avut-o cu regretatul Ion Rațiu. Chiar dacă făceam parte din partide diferite, domnia sa a fost printre cei cu care eu m-am înțeles cel mai bine în Parlament și pentru puținii care nu l-au cunoscut - mă refer la cei din această sală - vreau să subliniez faptul că Ion Rațiu a fost un om extraordinar, un om înțelept, în sensul dat de vasta lui experiență și de cunoaștere a realității.

Colaborarea pe care am avut-o de-a lungul anilor și experiența pe care a adus-o din afara țării, din experiența parlamentarismului britanic, ne-au fost, de fiecare dată, extrem de utile.

Este important, dragi colegi, dragi prieteni, ca la acest moment să ne gândim la faptul că trăim vremuri extrem de interesante, cum spune un proverb chinezesc, într-un sens ceva mai complex, pentru că atât în țară, cât și în restul lumii, echilibrele se schimbă, raporturile de putere nu sunt întotdeauna foarte stabile, există criză de creștere în multe zone din lume și tranziția României, în momentul de față, într-un context atât de complicat, cum este cel al reașezărilor raporturilor internaționale, creează pentru noi toți o responsabilitate deosebită.

De aceea, Parlamentul va avea un rol special, Senatul va avea acel rol ponderator, de înțelepciune, pe care ni-l dorim cu toții.

Aș vrea, în final, să adresez felicitările mele senatorilor de astăzi, foștilor senatori, foștilor membri ai Senatului României și să încercăm împreună să menținem această tradiție excepțională a parlamentarismului român, dincolo de dispute și având, până la urmă, ca obiectiv principal bunăstarea românilor și realizarea interesului național.

Felicitări încă o dată și la mulți ani! (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, domnule prim-ministru.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 14 aprilie 2021, 14:57
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro