Plen
Ședința solemnă comună a Camerei Deputaților și Senatului din 15 septembrie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.118/23-09-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
14-04-2021
13-04-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 15-09-2004 Versiunea pentru printare

Ședința solemnă comună a Camerei Deputaților și Senatului din 15 septembrie 2004

  1. Alocuțiuni cu prilejul ședinței solemne a Parlamentului României consacrate aniversării a 140 de ani de la constituirea Senatului României și de la instituționalizarea sistemului parlamentar bicameral
    1.1 Domnul Nicolae Văcăroiu - președintele Senatului

 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

  ................................................

Doamnelor și domnilor,

Onorată asistență,

Sesiunea solemnă de astăzi este consacrată unui eveniment care a marcat pentru totdeauna istoria politică a României. În urmă cu 140 de ani, pe temeiul plebiscitului din 23-26 mai 1864, prin care românii se pronunțaseră asupra unei Constituții "sui generis", numită atunci statut, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat, la 3-15 iulie 1864, "Statutul dezvoltător al Convenției de la Paris". Statutul nominaliza două corpuri legiuitoare: Camera cea de Obște, în speță Camera Deputaților de astăzi, și Corpul Ponderator, Senatul, instituindu-se astfel sistemul parlamentar bicameral în România.

Așadar, constituirea Corpului Ponderator semnifică, pe de o parte, începutul bicameralismului în spațiul românesc, iar pe de altă parte intrarea României în clubul statelor europene cu sistem parlamentar modern, care se va dovedi viabil și util evoluțiilor de pe scena noastră politică.

După cinci luni de la promulgarea Statutului Dezvoltător, la 6 decembrie 1864, întemeietorul Senatului și al bicameralismului românesc, domnitorul Alexandru Ioan Cuza, deschidea cea dintâi ședință a primei sesiuni parlamentare din prima legislatură a Senatului, adresând mesajul tronului. Documentul preciza că misiunea noii instituții este să evite "ciocniri între puterile statului, să mențină aceste puteri în echilibru și să nu aducă nici o atingere Pactului fundamental și libertăților publice ale României".

Îndemnul transmis parlamentarilor de domnitorul Unirii avea claritatea și prospețimea acțiunii temeinice: "Apucați-vă serios de lucru. În cercetarea legilor ce vi se vor prezenta puneți acea realitate care decurge din tăria convingerilor, căci tăria convingerilor dă putere pentru consiliile și dovedește cu atât mai multă credință și patriotismul cetățeanului". Și, așa cum se obișnuia în democrațiile bine așezate, Senatul a pregătit un răspuns la mesajul tronului. Acel răspuns, întocmit chiar de la debutul noii entități în viața politică, surprinde și azi prin maturitate politică și înțelegerea profundă a rosturilor instituționale. "Senatul, se sublinia în răspunsul la mesajul tronului, nu va pierde niciodată din vedere că misiunea sa cea mai importantă este aceea de a înconjura tronul de toate garanțiile ce pot asigura țării liniștea și stabilitatea, de a menține echilibrul între puterile statului, precum și de a apăra, pentru a le întări, Pactul fundamental și libertățile noastre publice".

Dar de unde atâta claritate privitoare la misiunea noii instituții? Ne face plăcere să reamintim că Senatul României nu s-a ivit pe un teren gol, ci dimpotrivă. Izvoarele lui veneau din vechime, din tradiția de demult care se exprima prin obiceiul pământului, bine cumpănit de sfatul bătrânilor înțelepți ai obștii, prin domeniile pământene, prin Divanul sau Sfatul domnesc. Iar cine cercetează documente de epocă privind aceste tradiții, observă că acele instituții străvechi aveau rol deliberativ și ajutau domnitorul pe plan jurisdicțional și legislativ.

Onorată asistență,

Implicațiile opțiunii parlamentare bicamerale s-au arătat a fi benefice pe parcursul României în matricea europeană. După întemeiere, Senatul și-a dovedit de-a lungul vremii responsabilitatea istorică față de interesul public. Pe plan intern a asigurat în fiecare epocă legile necesare ordinii, stabilității și prosperității. Pe plan extern, Senatul a știut să conecteze România la valorile democrației europene, desăvârșind constituirea puterii legislative bicamerale moderne. Reformele, blocate anterior din cauza disensiunilor existente în Cameră, au fost relansate de Senat, care a facilitat modernizarea și democratizarea Principatelor Unite, apoi a dat expresie juridică statului național unitar și a asigurat împreună cu celălalt corp legiuitor temeiuri legislative pentru stabilitatea României Reîntregite, la 1918, pentru dezvoltarea societății plămădite între granițele naționale.

Distins auditoriu,

Relevant e aici faptul că, din anul 1864 și până acum, președinția Senatului a fost onorată de 38 de personalități. În perioada de început, președinții instituției au fost cu precădere înalte fețe bisericești și generali ai armatei române. Cei mai longevivi în demnitatea de președinți ai Senatului au fost: mitropoliții Nifon și Calinic Miclescu (câte trei mandate, deci 12 ani), Dimitrie Ghica (mai mult de 10 ani), generalul Ioan Emanoil Florescu (de asemenea, și-a asumat în două rânduri responsabilitatea președinției senatoriale). Tot câte două mandate au avut și Constantin Boerescu, George Cantacuzino, Dimitrie Sturza, Eugeniu Stănescu, Petre Aurelian, generalul Constantin Coandă. Alte personalități care au prezidat cu strălucire Senatul României au fost: Mihail Sadoveanu, Alexandru Lepădatu, Nicolae Iorga, apoi Constantin Argetoianu ș.a.

Senatul, așadar, a fost și a rămas o instituție a stabilității și a continuității, optimizând textul legislativ, perfecționând conexiunile cu Puterea care promulga, și cu Puterea care aplica legea. Când a fost puternică, instituția senatorială a direcționat eforturile spre consolidarea statului și spre europenizarea perpetuă a românilor. Când a fost slăbit, Senatul a trebuit să treacă prin perioada, numită în discursuri politice, "nesiguranța situațiunii politice"; ba, chiar a fost forțat să-și înceteze temporar existența. Reamintesc pragul critic 1940-1946, în care statul a rămas fără Parlament, suspendat prin actul regal din 4 septembrie 1940. Mai mult, peste circa 6 luni, în Monitorul Oficial al României nr.161 din 15 iulie 1946, Decretul Președinției Consiliului de Miniștri privind exercitarea puterii legislative oficializa o realitate gravă cu impact nefast asupra istoriei viitoare: Senatul era suprimat, s-a lărgit deci breșa trecerii de la democrație la totalitarism. Art.18 stipula: "Prevederile Constituției din 1923 referitoare la Senat și Adunarea Deputaților se vor considera că se referă la Adunarea Deputaților".

În perioada iulie 1946 - decembrie 1989, dictatura proletariatului a instituit în România un sistem politic al partidului unic, iar pe plan legislativ s-a trecut la sistemul unicameral Marea Adunare Națională.

Doamnelor și domnilor,

Revoluția Română din Decembrie 1989 a înlăturat regimul totalitar, iar instituțiile preparlamentare, CFSN și CPUN, au gestionat vremelnic puterea. Viața politică a cunoscut valori noi prin înregistrarea și funcționarea partidelor politice și a organizațiilor obștești din România, prin reînființarea Senatului - Decretul-Lege nr.92/14 martie 1990.

Acest act normativ cu valoare constituțională preciza organizarea bicamerală a Parlamentului României și repunerea Senatului în drepturile sale legitime, ca parte componentă a puterii legiuitoare. Pe această bază s-au desfășurat alegerile parlamentare și prezidențiale din 20 mai 1990, după care am trăit de fapt momente de revenire la democrație. Bicameralismul a renăscut în spațiul românesc. În iulie 1990, s-a constituit primul Parlament democratic de după înlăturarea regimului comunist. La 8 decembrie 1991, a fost adoptată noua Constituție a României, care a consacrat juridic sistemul parlamentar bicameral. Acest act juridic fundamental a fost revizuit în 2003. S-a produs alternanța democratică la putere; România a devenit de jure în matricea europeană.

Pentru noua realitate trebuie să se afirme, și s-a afirmat, puternica dimensiune legislativă, care a legiferat noul curs al evoluției României. Efortul legislativ din perioada 1990-2004 a fost impresionant. Prin Senat, în legislatura 1990-1992, au trecut 184 proiecte de lege și propuneri legislative, sporind la 631 proiecte și propuneri în perioada 1992-1996, ajungând la 1.158 în perioada 1996-2000, și aproape s-a dublat în actuala legislatură, când au fost adoptate peste 2.200 de acte normative.

De asemenea, în aceeași perioadă, Senatul a adoptat peste 460 de hotărâri, a adresat Guvernului peste 5.400 întrebări și interpelări, a dezbătut 28 de moțiuni simple și, împreună cu colegii de la Camera Deputaților, 19 moțiuni de cenzură. De fapt, s-a construit un nou sistem legislativ prin care, optimizând legislația privind statul de drept, privatizarea, afirmarea economiei de piață, macrostabilizarea economică în contextul complex al integrării în structurile europene. Senatul răspunde cerințelor vremii.

Remarcabil rămâne faptul că treptat instituția și-a onorat și intensificat prezența în sistemul puterii. Relevantă pe acest plan este ameliorarea conlucrării între componentele sistemului: Senat-Camera Deputaților, Senat-Curte Constituțională, Senat-instituție prezidențială, Senat-putere executivă și Senat-putere judecătorească.

Competența și responsabilitatea instituției sunt evidențiate astăzi și de exercitarea altor drepturi: numirea a trei judecători la Curtea Constituțională, validarea a 14 membri și alegerea a noi membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii. Totodată, în ședință comună cu Camera Deputaților, Senatul alege Avocatul Poporului, membrii Curții de Conturi, Consiliul Național al Audiovizualului, Consiliul de Administrație al Societății Naționale de Radio și, respectiv, de Televiziune, alte autorități publice.

Perfecționarea și accentuarea funcțiilor sale sunt evidențiate în domeniul reformelor societății românești după modelul european. Se edifică tot mai dinamic cadrul legislativ performant, armonizarea cu legislația comunitară, perfecționând ansamblul societății și apropiind România de cerințele specifice structurilor europene și euroatlantice, întărindu-i, totodată, statutul său internațional.

Așadar, de-a lungul multor decenii, Senatul s-a modernizat și a modernizat România, a consolidat dimensiunea constituțională, s-a dovedit flexibil, deschis înnoirilor, viabil, util și rezistent în fața vicisitudinilor. Aceste calități le-a putut afirma Senatul cooptând și folosind în structurile sale resurse umane caracterizate prin înțelepciune și prestigiu, merit public, experiență și valoare.

Se cuvine la acest ceas aniversar să aducem un omagiu distinșilor noștri senatori și funcționari parlamentari din toate timpurile, care, în cei 140 de ani, împliniți de la intrarea instituției noastre pe scena politicii românești, au afirmat, confirmat cu strălucire pentru instituția noastră adagiul academic latin: "Vivat, crescat, floreat"

Onorată instanță,

Închei reluând un fragment din discursul distinsului parlamentar ieșean Petre Andrei: "Deși aserțiunile respective au fost rostite în și pentru altă epocă, totuși ele își păstrează pe deplin actualitatea. Valorile prezentului, constata distinsul parlamentar, formează ca și valorile trecutului documente după care urmașii vor caracteriza timpul nostru. Sforțările și luptele aprige, precum și tot zbuciumul vieții actuale a societății, vor forma pentru viitorime numai o verigă din lanțul nesfârșit istoric". Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze puternice)

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 14 aprilie 2021, 14:42
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro