Plen
Ședința Senatului din 28 iunie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.98/06-07-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
21-04-2021
20-04-2021
19-04-2021
14-04-2021
13-04-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 28-06-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 28 iunie 2004

13. Continuarea dezbaterilor și adoptarea proiectului Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii
 
consultă fișa PL nr. L421/2004

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi,

Vă propun să luăm în dezbatere o lege la fel de importantă ca și aceasta, proiectul de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Vă rog, doamna ministru, aveți cuvântul.

Vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Doamna Rodica Constantinovici - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, doamnelor și domnilor senatori.

Vă mulțumim pentru răbdare.

Constituția României, republicată, consacră în dispozițiile art. 133 rolul Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independenței justiției.

Totodată, legea fundamentală stabilește o nouă componență și structură a Consiliului Superior al Magistraturii, precum și noi atribuții.

În conformitate cu prevederile constituționale, proiectul Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii urmărește în principal stabilirea rolului Consiliului Superior al Magistraturii ca unic for cu atribuții în evoluția carierei magistraților, consolidarea autonomiei Consiliului Superior al Magistraturii prin asigurarea unui aparat administrativ și a unui buget propriu, asigurarea reprezentării în Consiliul Superior al Magistraturii a judecătorilor și a procurorilor de la instanțele și parchetele de toate gradele, participarea reprezentanților societății civile la lucrările plenului Consiliului Superior al Magistraturii, asigurarea eficienței activității Consiliului Superior al Magistraturii printr-o reglementare completă a modului de organizare și funcționare, a atribuțiilor plenului și secțiilor, precum și a statutului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

Potrivit proiectului, acest organism asigură funcționarea eficientă a sistemului judiciar și respectarea legii în desfășurarea carierei profesionale a magistratului.

Structura Consiliului Superior al Magistraturii și modul de alegere a membrilor sunt reglementate luându-se în considerare dispozițiile constituționale.

Modul de desfășurare a alegerilor, ținând seama de necesitatea asigurării unei reprezentări cât mai largi a membrilor corpului magistraților, astfel încât în procesul de alegere să participe judecătorii și procurorii de la toate instanțele și parchetele, această participare se realizează în cadrul adunărilor generale ale magistraților prin vot direct, secret și personal.

Doamnelor și domnilor senatori,

Adoptarea acestui proiect de lege, pentru care vă rugăm să acordați votul dumneavoastră favorabil, desăvârșește, practic, reforma legislativă a justiției.

Este, așadar, un proiect de lege sine qua non, pentru că se corelează și completează dispozițiile din legile privind organizarea judiciară și statutul magistratului, care au fost deja adoptate.

Reprezintă, cu alte cuvinte, un act de responsabilitate și voință legislativă de importanță excepțională, pentru care vă mulțumim.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte sau pe domnul secretar să prezinte punctul de vedere al Comisiei juridice pentru numiri, disciplină, imunități și validări.

Domnul Emilian Prichici:

Domnule președinte,

Proiectul de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii, care, așa cum s-a arătat, vine să încununeze, de fapt, pachetul de legi privind justiția, a primit raport favorabil din partea Comisiei juridice pentru numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului, raport care a fost supus spre dezbatere plenului Senatului în 24 iunie 2004.

Întrucât în cadrul acelei ședințe s-a ajuns la concluzia că observațiile făcute de o serie de colegi senatori sunt corecte și că acestea impun o rediscutare sau o discutare a lor în cadrul comisiei, aceasta a procedat la această punere în discuție și absolut toate problemele ridicate de colegii noștri au fost pe agenda comisiei, care s-a pronunțat asupra lor.

Ca urmare a deciziilor luate în cadrul Comisiei juridice pentru numiri, disciplină, imunități și validări, s-a reformulat anexa nr. 1 la raportul comisiei, care cuprinde amendamentele adoptate de către comisie și care au primit acordul inițiatorului, și, de asemenea, am procedat și la o reformulare a anexei nr. 2, care cuprinde amendamentele respinse.

Prin urmare, domnule președinte și stimați colegi, vă rugăm să supuneți spre aprobare raportul favorabil al Comisiei juridice pentru numiri, disciplină, imunități și validări, cu precizarea că proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți în numele grupurilor parlamentare și, înainte de aceasta, vă reamintesc că am început dezbaterea proiectului de lege cu procedură de urgență.

V-aș ruga să ne pronunțăm încă o dată în legătură cu dezbaterea proiectului de lege în procedură de urgență.

De acord? Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Mulțumesc.

Plenul Senatului, cu 80 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 4 abțineri, aprobă dezbaterea în procedură de urgență a proiectului de lege.

În numele Grupului parlamentar P.S.D., domnul senator Antonie Iorgovan.

Vă rog, aveți cuvântul!

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

După un travaliu amplu, complex, pe multe planuri, aproape că sunt în situația să spun: oameni buni, vă rugăm să ne dați credit și să votați acest proiect de lege, pentru că acum el, din punctul nostru de vedere, este un proiect care:

  1. intră în consonanță - până acum nu intra în versiunea de data trecută - cu Legea fundamentală;
  2. este corelat cu celelalte acte normative care vizează organizarea și funcționarea autorității judecătorești, cu actele normative care vizează procedurile, cel puțin, procedura civilă.

Consiliul Superior al Magistraturii, în viziunea pe care o oferă Constituția României și acest proiect de lege... (Discuții în sală.)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să faceți liniște în sală, stimați colegi!

Domnul Antonie Iorgovan:

Începusem să spun că această autoritate, în viziunea pe care o conturează Constituția României și legea pe care îmi place să cred că o vom vota, reprezintă, fără nici un fel de exagerare, o provocare europeană.

În discuțiile pe care le-am purtat de-a lungul anilor cu experții Europei, cu magistrații de carieră, ni s-a spus și mi s-a spus că în materie de Consiliu Superior al Magistraturii sau Consiliul Magistraturii, în diferite țări, mereu se inovează, mereu se creează, mereu se caută soluții. Este și motivul pentru care foarte multe țări din Europa, din Uniunea Europeană s-au ferit să reglementeze instituția la nivel de Constituție, nu au nici măcar un text de trimitere, și alte țări, între care Germania, s-au ferit să creeze o asemenea instituție, chiar prin lege organică, și dacă-mi este permis să amintesc un paradox, poate, undeva, chiar o ironie, expertul Uniunii Europene, care a acordat consultanță Ministerului Justiției să fie tocmai din Germania, care nu are Consiliul Superior al Magistraturii. Că are Germania, că nu are, că au în unele țări sau că nu au această instituție în Constituție, România a apreciat în 1990 - 1991, când și-a redactat Constituția postrevoluționară, că nu este de conceput să vorbim despre stat de drept și despre independență a justiției fără a reglementa, la nivel constituțional, această instituție.

Istoria aplicării Constituției din 1991 a demonstrat, și a legii date în aplicarea acestei Constituții, că în ceea ce privește Consiliul Superior al Magistraturii soluția de atunci nu era cea potrivită pentru România. Am imaginat altă soluție, membrii Consiliului Superior al Magistraturii sunt nuanțați acum, vorbim pe de-o parte despre magistrați de carieră, care reprezintă majoritatea covârșitoare și care, spre deosebire de sistemul anterior, acum sunt aleși în Adunările Generale ale Magistraților, iar Senatul României nu face altceva decât să confirme această procedură, adică verifică și validează dacă s-au respectat procedurile legale, iar legea pe care o discutăm noi acum este tocmai actul normativ prin care se stabilesc aceste proceduri: cum se organizează adunările generale, la ce nivel, cine le deschide, cum se fac propunerile etc.

A doua categorie de membri sunt membrii de drept - dar am să revin la ei - și a treia categorie sunt reprezentanții societății civile, numai doi, am spus noi, deocamdată. Deci, doi reprezentanți ai societății civile care nu trebuie să fie oameni politici, care nu trebuie să fie înregimentați în partide, care nu trebuie să fie avocați pledanți, care trebuie însă să aibă 18 ani, cel puțin, vechime în specialitate juridică, care vor fi propuși de către organizații profesionale ale magistraților, ale juriștilor, organizații care au ca obiect apărerea drepturilor omului, precum și de către facultățile de drept acreditate.

Se prevede o avalanșă de propuneri și Comisia juridică pentru numiri, disciplină, imunități și validări va avea cam mult de lucru în selectarea acestor propuneri și formularea raportului către plen.

Este vorba însă și de categoria membrilor de drept, trei sunt membri de drept. Deci, de drept, în Consiliul Superior al Magistraturii fac parte, o dată, chief justice - cum spun englezii -, adică șeful justiției, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, șeful Parchetului, spunem noi, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și ministrul justiției.

Mărturisesc că am fost unul dintre cei care m-am opus cât am putut prezenței ministrului justiției în această ecuație. Îmi place să cred însă că se va interpreta de către miniștrii care vor fi în justiție, actualul ministru și cei care vor urma, cât aceste texte vor fi în vigoare, se va interpreta sensul, filozofia textului constituțional. Ministrul justiției, este, în final, acceptat, membru de drept în Consiliul Magistraturii, nu ca să se transforme într-un fel de personaj care manipulează voturile în Consiliul Magistraturii, ci, pur și simplu, pentru a fi canalul de legătură între secții, pe de-o parte, și plenul Consiliului Superior al Magistraturii, pe de altă parte, și Executiv, implicit Parlament. Acolo se va discuta, de bună seamă, despre durerile instanțelor, sub aspectul logisticii, sub aspectul spațiilor, problema fondurilor. Nu are cum Consiliul Superior al Magistraturii să rezolve asemenea probleme fără implicarea serioasă, profesională a Executivului, indiferent cine va fi în fruntea acelui Executiv, fără implicarea corespunzătoare a Parlamentului, indiferent cine va forma majoritatea parlamentară.

Deci, cu alte cuvinte, fără implicarea politicului, atunci cum acest Consiliu Superior al Magistraturii, în marea majoritate format din magistrați de carieră, reușește el să sensibilizeze Executivul și Parlamentul asupra problemelor legate de magistratură, dar care țin de competența Executivului sau a Parlamentului? Păi, foarte simplu s-a gândit: prin prezența ministrului justiției.

De altfel, dați-mi voie să fac o legătură cu o lege pe care o discutăm tot astăzi. Se știe că unul dintre șefii Parchetelor, ca să nu-l mai nominalizez, a protestat, a făcut conferințe de presă, de ce el trebuie să prezinte un raport Parlamentului...

Am stat și analizat noi la Comisia juridică pentru numiri, disciplină, imunități și validări cu experții din Ministerul Public, Ministerul Justiției, și am ajuns la concluzia că omul are dreptate.

Da. În fond, de ce să vină procurorul general al unui parchet, indiferent care este acel parchet, deci, șeful din Ministerul Public, care este autoritate judecătorească, să prezinte un raport de activitate în fața Parlamentului. El trebuie să prezinte acest raport - ne-a venit și nouă "mintea românului cea de pe urmă" - în fața Consiliului Superior al Magistraturii! Vedeți, un alt rol al Consiliului Superior al Magistraturii, numai că fiind ministrul justiției acolo, care este Executiv și implicit Parlament, pentru că Executivul, în speță, Guvernul răspunde politic numai în fața Parlamentului. Nimic nu oprește un parlamentar, un deputat sau senator să pună o întrebare ministrului justiției în legătură cu ceea ce s-a discutat în Consiliul Superior al Magistraturii. De altfel, chiar în legea respectivă introducem o precizare și spunem că, după prezentarea raportului în Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul justiției are obligația de a informa Parlamentul și credem că, în acest fel, echilibrul între puteri, reglementat expres de art. 1 alin. (4) din Constituția revizuită, se va respecta.

Mi-aș îngădui să vă rețin atenția, doamnelor și domnilor colegi, numai asupra unei nuanțe care a făcut obiectul intervenției mele data trecută.

În versiunea care a venit de la Camera Deputaților, din motive care nu mai au relevanță, ni se propunea soluția potrivit căreia membrii Consiliului Superior al Magistraturii, de bine ce sunt aleși în adunări generale ale judecătorilor și procurorilor, o dată ajunși în această funcție de membri în C.S.M., ei trebuie să se suspende numaidecât din calitatea lor de judecători și de procurori, ceea ce înseamnă că în 6 ani de mandat, dincolo de faptul că își "pierdeau mâna", dacă pot să mă exprim în această formulare, în meseria noastră, a practicienilor dreptului, ca de altfel în orice meserie, dacă nu practici, devii spectator pe lângă. Avalanșa legislativă este cunoscută și menținerea "în priză" cu fenomenul juridic este, de asemenea, strict necesară. Cel de Sus a dorit să se gândească altfel și la Ministerul Justiției, și în comisia noastră și pot să spun cu bucurie că s-a acceptat o soluție care, după mine, era de bun-simț.

Cum să vorbim despre Consiliul Superior al Magistraturii, format practic din foști magistrați, pentru că, de vreme ce nu mai practici magistratură într-un fel sau altul, ești un funcționar al magistraturii. Cum se spune la mine în Banat, un fel de boactăr, deci bați toba prin sat despre magistratură, dar nu faci magistratură. Sigur că sunt multe soluții, nu avem timpul necesar să rețin atenția asupra subtilităților acestor soluții, așa încât afirmația pe care am făcut-o că soluția din legea pe care o discutăm reprezintă o provocare europeană nu este cu nimic exagerată.

Vă mulțumesc respectuos.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Grupul P.R.M. dorește să intervină?

Din sală, din partea P.R.M.:

Nu.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu. Mulțumesc.

Grupul parlamentar P.N.L.? Numai puțin, am spus că solicit punctul de vedere al grupurilor, ca să știm și cum stăm în final.

Grupul P.N.L., vă rog, aveți cuvântul.

Domnul senator Popa.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte,

Din păcate noi susținem un alt punct de vedere și anume că legea nu rezolvă nici pe departe ceea ce s-a dorit și anume independența reală a puterii judecătorești.

Independența reală a puterii judecătorești ar fi existat dacă arma cea mai puternică, bugetul, era gestionat de acest consiliu. Câtă vreme bugetul nu e gestionat de consiliu și e gestionat de ministru, acest consiliu, declar public, este la mâna ministrului justiției. Prin mii, zeci de mii de fire interesele, până la urmă, ajung la bani, iar puterea este a celui care gestionează banii. Am făcut aceste amendamente, s-au respins și vă rog să mă credeți că fac parte dintr-o comisie, care se numește de integrare, și am fost la seminarii unde s-a discutat de nenumărate ori această problemă, exact această problemă. Dați puterii judecătorești independența, inclusiv prin gestionarea banilor! Așa se întâmplă în alte țări. La noi încă, nu știu din ce motive, nu avem încredere în puterea judecătorească, în așa fel încât să le dăm și acest drept, să gestioneze propriii bani. Din această cauză avem rezervele noastre în legătură cu eficiența sau mai bine - zis cu rezultatul punerii în aplicare a acestei legi, adică să se ajungă la o reală independență a justiției.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Grupul P.R.M., am înțeles că ați revenit asupra deciziei nepronunțate.

Aveți cuvântul!

Domnul Viorel Dumitrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul nostru parlamentar va vota pentru adoptarea acestei legi. Socotim că textele existente acoperă în întregime toate exigențele. De aceea grupul nostru parlamentar va vota legea așa cum a fost formulată.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Grupul U.D.M.R.?

Domnul Eckstein-Kovács Péter:

Domnule președinte,

Eu cred că această lege ar fi putut să fie numită și "legea responsabilizării magistraților". Dacă până în momentul de față suspiciunile au fost "cu gârla", cum că actul juridic și funcționarea justiției este sub influența Politicului, eu cred că după ce adoptăm acest act normativ, și Grupul parlamentar al U.D.M.R. va vota acest proiect de act normativ, posibilitatea ca Politicul să influențeze instituțional funcționarea justiției este eliminată.

Eu nu spun că în cazuri punctuale nu mai sunt portițe și sunt de acord și susțin cele două amendamente formulate de colegul meu liberal, dar, totuși, esența, consistența acestui act normativ va elimina acest pericol, ceea ce este un lucru deosebit de mare și aici, dacă vreți, mingea este în curtea magistraților. Sunt multe critici la adresa funcționării Justiției române, greul o duc magistrații și de acum înainte ei trebuie să se preocupe de limpezirea relațiilor de a asigura o justiție care nu este într-adevăr părtinitoare, care este egală pentru toți.

Cele două subiecte spun eu că sunt probleme totuși majore; este vorba de gestionarea bugetelor judecătoriilor, tribunalelor și curților de apel, ceea ce în mod normal ar trebui să fie făcute de către Consiliul Superior al Magistraturii, și respectiv rolul ministrului în acest consiliu.

Proiectul, așa cum este formulat în momentul de față, prevede că face parte de drept din ambele secții - secțiile pentru judecători, respectiv secțiile pentru procurori. Acum cred că ministrul justiției ar trebui clonat ca într-o ședință în care aceste secții probabil lucrează paralel să fie prezent și în una și în alta. În acest consiliu sunt 3 membri care nu au calitatea de magistrați, ceilalți sunt fie judecători, fie procurori, aceștia sunt reprezentanții societății civile, respectiv ministrul justiției.

Mi se pare a fi foarte echitabilă soluția ca acești 3 reprezentanți în C.S.M., care nu sunt magistrați, să aibă drepturi egale, respectiv să participe la lucrările în plenul acestui consiliu care dezbate problemele de ordin general ale magistraților și în care, desigur, este bine venită prezența ministrului justiției, dar prezența dumnealui sau a dumneaei în secții mi se pare că nu este o soluție potrivită.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Dați-mi voie să întreb pe colegii din P.D. sau pe senatorii independenți dacă doresc să intervină? Dacă nu, o rog pe doamna ministru să... Vă rog să mă iertați, doriți să interveniți?

Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Mulțumesc, domnule președinte.

Observațiile cu privire la neindependența bugetară a Consiliului Superior al Magistraturii sunt îndreptățite, dar eu aș vrea să vă spun că ele nu sunt de natură să împiedice Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal să voteze această lege.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

Invit pe doamna ministru dacă dorește să prezinte succint răspunsuri la intervențiile colegilor. Au fost câteva chestiuni.

Doamna Rodica Constantinovici:

O să încep cu obiecțiunea privind participarea ministrului justiției la secțiile Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit dispozițiilor constituționale reproduse de proiectul de lege, ministrul justiției alături de procurorul general și președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt membri de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii. Tot potrivit dispozițiilor constituționale,

Consiliul Superior al Magistraturii lucrează în plen și în secții, care secții au o oarecare specializare. Există secția pentru procurori, unde, firește, va participa procurorul general, și secția pentru judecători. Art. 134 alin. (2) din Constituție prevede că membrii de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii nu au drept de vot în secții atunci când acestea acționează ca instanță disciplinară.

Printr-o interpretare, per a contrario, membrii de drept pot participa la secții și au drept de vot atunci când nu acționează ca instanță disciplinară. Firește, cum prin forța lucrurilor ministrul justiției nu este nici judecător, nici procuror, acesta poate participa la activitatea secțiilor indiferent că acestea vizează procurorii sau judecătorii.

Prin urmare, în atestarea participării, ministrul justiției poate, nu este obligat, să participe la activitatea secțiilor, dar nici nu i se poate interzice pentru că principiile de interpretare per a contrario și chiar excepțiile sunt de strictă interpretare cât timp textul constituțional îi interzice să voteze atunci când secțiile acționează ca instanțe disciplinare, înseamnă că regula este aceea a participării acestui membru de drept la activitatea secțiilor. Prin urmare, am găsit că această participare consacrată prin textul de lege nu face decât să respecte dispozițiile constituționale.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Doamna Rodica Constantinovici:

Cu privire la chestiunile legate de buget, există și amendamente sub acest aspect. Rolul acestui Consiliu Superior al Magistraturii este acela de garant al independenței justiției. Care independență a justiției înseamnă că aceasta să fie înfăptuită în mod egal pentru toți cetățenii, imparțial și independent și în numele legii de către fiecare dintre magistrați. Rolul esențial al acestui organism este cel de gestiune a carierei magistraților din care factorul executiv, iată, este complet eliminat.

Gestionarea bugetului, deci păstrarea acestei componente administrative de către Ministerul Justiției nu aduce absolut nici un fel de atingere independenței justiției în esența sa. S-a conceput această păstrare a componentei administrative pornindu-se de la modele europene. În Franța, în Italia, chiar în Bulgaria bugetul instanțelor este gestionat de către Ministerul Justiției. Pe de altă parte, dispozițiile din proiect sunt foarte echilibrate. Întrucât bugetele sunt elaborate de jos în sus, deci de la nevoile instanțelor, curțile de apel, potrivit Legii privind organizarea judiciară, sunt ordonatori secundari de credite, iar bugetul negociat de Ministerul Justiției, ordonator principal de credite, nu poate fi prezentat decât cu avizul conform, deci obligatoriu, al Consiliului Superior al Magistraturii. Prin urmare, păstrarea atribuțiilor de administrator de către Ministerul Justiției înseamnă doar degrevarea acestui organism de sarcina administrativă pentru a gestiona corespunzător cariera magistraților care trebuie să se ocupe de înfăptuirea imparțială și în numele legii a justiției. Sunt deja consacrate calitatea de ordonator principal de credite și ordonator secundar pentru curțile de apel, sunt consacrate aceste calități prin Legea privind organizarea judiciară, care a fost deja adoptată, ori acest pachet de legi, deci cele 3 legi sunt prevăzute să intre în vigoare deodată. Am avut în vedere și punctual dificultăți practice pentru că o parte dintre sediile în care funcționează instanțele au regimul juridic nelămurit. Multe sunt revendicate în temeiul Legii nr. 10/2001, ca să nu mai vorbim că sunt în curs de executare proiecte de investiții privind Palatul de Justiție, clădirea cunoscută sub numele de magazinul "Junior" care urmează să devină sediul instanței în care Ministerul Justiției este angajat. Or, toate aceste atribuții ar fi trebuit să fie transferate către Consiliul Superior al Magistraturii.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc, doamna ministru.

Vă rog să faceți precizarea dacă sunteți de acord cu amendamentele existente în raportul suplimentar.

Doamna Rodica Constantinovici:

Suntem de acord cu toate amendamentele care au fost admise de comisie.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Deci raportul suplimentar cuprinde mai multe amendamente decât în primul raport.

Doamna Rodica Constantinovici:

Cuprinde mai multe, suntem de acord cu toate cele admise.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Bun, mulțumesc.

Îi consult pe colegii care au amendamente respinse.

S-o luăm în ordine.

Domnul Eckstein-Kovács Péter:

La primul punct pe art. 28, renunț.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul Eckstein-Kovács Péter:

La 29 îmi mențin argumentația. Am spus adineauri:

ministrul este bine dacă nu face parte din comisie. Îl susțin.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da.

Punctul de vedere, vă rog!

Domnul Nicolae Șerban - ministru-delegat la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul:

Împotrivă.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Împotrivă.

Vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu amendamentul susținut de domnul senator EcksteinKovács Péter.

Amendament respins, întrunind 24 voturi pentru, 64 voturi împotrivă, 2 abțineri.

La punctul 3 amendament la art. 37 lit. h).

Domnul senator Popa.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Da, domnule președinte.

Și aici aș da un răspuns doamnei secretar de stat.

De 3 ani de zile, critica Uniunii Europene în direcția justiției este una, dar importantă: lipsă resurse, atât umane, cât și financiare. De fiecare dată se spune lucrul acesta și niciodată ministerul nu s-a luptat, în Legea bugetului, pentru un buget într-adevăr satisfăcător. Aici suntem membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări care am făcut, noi, amendamente pentru Ministerul Justiției, pentru suplimentare la posturi și pentru investiții, iar ele nu au fost susținute. De ce?

Pentru că face parte din Executiv, iar Guvernul are interesul ca Legea bugetului să fie, din acest punct de vedere, să aibă "rezultate", în ghilimele, bune. Or noi știm cine cunoaște cel mai bine aceste nevoi materiale în justiție - tocmai magistrații. De ce nu aveți încredere în magistrați? Lăsați-i să hotărască dânșii, să-și întocmească și aprobe proiectele de buget și o să vedeți dumneavoastră că lucrurile o să meargă mai bine decât merg acum.

Vreau să vă spun și să vă amintesc - dumneavoastră nu erați la vremea respectivă în funcție - au fost 3 cazuri, la fiecare dintre momentele discutării Legii bugetului, când ministerul nu a susținut amendamente admise de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări tocmai pentru ca să nu fie discuții în sânul instituției.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Vă rog, dacă doriți să oferiți răspuns colegului senator.

Doamna Rodica Constantinovici:

Ministerul Justiției nu poate negocia un alt buget decât cel avizat în mod obligatoriu de Consiliul Superior al Magistraturii. Pe de altă parte, ne-am orientat și din experiența oarecum nefericită a Ungariei. Acolo, Consiliul Superior al Magistraturii este ordonator principal de credite, dar regretă acest lucru întrucât de fiecare dată bugetele pe care le solicită nu le obțin, dat fiind sprijinul politic redus pe care astfel de organisme, prin forța lucrurilor, nu-l au. Deci cel mai bun buget pe care l-ar putea obține Consiliul Superior al Magistraturii, dacă nu ar fi acest mecanism foarte echilibrat de elaborare și negociere, ar fi cel pe care l-ar obține și Ministerul Justiției.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Stimați colegi,

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra amendamentului susținut de domnul senator Nicolae-Vlad Popa la lit. h) a art. 37, în sensul înlocuirii atribuției, a emite doar aviz în a întocmi și aproba proiectul de buget.

Pentru instanță, desigur.

Stimați colegi, vă rog să votați!

Amendament respins, întrunind 26 de voturi pentru, 62 voturi împotrivă și 5 abțineri.

La art. 52 alin. 1, domnul senator Popa a formulat un amendament prin care solicită eliminarea a unei părți.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

În raportul suplimentar nu mai apare al doilea, alin. 3, dar este în raportul principal.

Chestiunea este foarte simplă. Se prevede, la art. 52, posibilitatea revocării unui membru al Consiliului Superior al Magistraturii de către acest consiliu. Ori...

Din sală:

Apare modificarea.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Nu, nu apare modificarea. Dacă ar apărea... Eu am verificat și nu apare modificarea.

În comisie, colegul meu spune că s-a acceptat, dar nu apare în text. Eu am văzut că în text nu apare modificarea.

Ideea este următoarea: câtă vreme corpul judecătorilor, procurorilor numește un reprezentant în Consiliul Superior al Magistraturii, acesta nu poate fi revocat de ceilalți membri, ci numai de corpul care l-a numit. Eu știu că s-a aprobat, dar nu apare în raport.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Rog punctul de vedere al ministerului.

Doamna Rodica Constantinovici:

Domnule președinte,

Nu am găsit a fi acceptabil acest amendament. Este adevărat, se întemeiază pe principiul simetriei, numai că, din rațiuni practice, nu am acceptat amendamentul, fiindcă este vorba de neîndeplinirea atribuțiilor de către un membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Or, prin simetrie, convocarea adunărilor generale și urmarea întregii proceduri ar duce la întârzieri care, firește, ar disfuncționa acest organism vital pentru corecta funcționare a justiției.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Întreb colegii din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări dacă doresc să argumenteze.

Domnul Emilian Prichici:

Domnule președinte,

Pe de-o parte, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a apreciat că acest amendament nu se justifică, textul de bază fiind acoperitor pentru situațiile existente. S-a mers chiar pe ideea că există un precedent de prestigiu, în sensul că după o formulă asemănătoare funcționează și Curtea Constituțională; pe de altă parte, alin. 3 al art. 52 a primit o nouă formulare în cadrul discuțiilor din comisie, la care din păcate colegul nostru, domnul senator Popa, nu a avut posibilitatea să participe nici astăzi și este prins ca atare în cuprinsul amendamentelor admise.

Mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Eckstein.

Domnul Eckstein-Kovács Péter:

Eu, ca și membru al comisiei, am tras concluzia că acest amendament a fost adoptat în parte. Deci acel principiu, ca cel care numește acela îl și revocă s-a spus că este prea costisitor, că este vorba de activitatea membrului C.S.M. în cadrul C.S.M.-ului. Dar eu am înțeles că am introdus, într-adevăr, un text nou care interzice ca magistratul care a săvârșit o abatere disciplinară, pe de-o parte să acceadă în C.S.M., pe de altă parte, dacă a comis o abatere disciplinară este retras prin efectul legii din C.S.M. Acest lucru a fost adjudecat de către comisie. Adjudecând acest lucru, am achiesat și la faptul că cel care numește, acela și revocă. Eu așa am înțeles, eu așa am votat și - cum să zic? - sunt acum puțin consternat că raportul suplimentar nu reflectă acest lucru.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Parțial.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte,

Dacă-mi permiteți, ar fi - ca să dau un exemplu - ar fi ca și cum un senator ar putea fi revocat de către plenul Senatului dacă lipsește. "Nu-și îndeplinește atribuțiile" - vă dați seama cât de larg este textul. "Nuși îndeplinește atribuțiile". Este posibil ca într-o instituție să fie cineva care este mai critic, are un simț mai aparte de observație și deranjează. Ei bine, cu acest text "nu-și îndeplinește atribuțiile", majoritatea poate să-l revoce. Nu este corect. Adică dă posibilitatea unor abuzuri. Aici, când ești ales de un corp de magistrați, ei au dreptul să te revoce și putea foarte bine, printr-o normă, să existe - așa cum am arătat - formula revocării de către cei care aleg, nemailăsând această portiță a excluderii cuiva doar pentru faptul că, mă rog, nu convine poziția respectivă pentru că o să vedeți că se va întâmpla în realitate și o să ne izbim de faptul că noi am încălcat un principiu care, vă spun sincer, doamna secretar de stat, nu credeam că poate fi încălcat.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Dacă doriți să mai argumentați suplimentar, doamna secretar de stat?

Doamna Rodica Constantinovici:

Atribuțiile sunt foarte strict reglementate, deci este exclusă orice formă de abuz, iar revocarea este realizată de plenul Consiliului Superior al Magistraturii care este format din niște magistrați de excepție, pretindem noi.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Frunda.

Domnul Frunda György:

Mulțumesc, domnule președinte.

Intervin și eu ca jurist, în primul rând. Cred că acceptarea amendamentului poate fi întemeiată pe două argumente foarte importante. Pe ceea ce a spus și doamna secretar de stat, a similitudinii, tot așa cum ești numit numai așa poți fi și revocat, nu în alt fel. Și un al doilea principiu, foarte important pentru viața judecătorilor, cel al stabilității. Am încercat acum să fac un exercițiu teoretic. Dacă s-ar putea, eu cred că foarte rar se va ajunge la asemenea cazuri. Cred că prevederea este mai mult teoretică decât cu rădăcini practice. Dar tocmai pentru că acest lucru este și pentru a evita capcana posibilității de a spune că există anumite influențe politice asupra unui membru care este mai neplăcut în comisie - tocmai ceea ce spunea domnul senator Popa - cred că ar fi bine să acceptăm acest amendament. Eu cred că nu are efecte foarte... nu are efecte pragmatice, iar din punct de vedere a teoriei juridice, cred că este mai aproape de ceea ce vrem noi să facem, al stabilității judecătorului din Consiliul Superior al Magistraturii, al neimplicării Politicului, a stabilității acestui consiliu, a faptului ca nimeni să nu poată fi mișcat de acolo. Cert este că el va fi acolo 6 ani. Dacă nu-și face treaba, se trag concluziile necesare. A veni și a-l demite, de fapt, că asta este, după 2-3 ani și a aduce pe altcineva, după părerea mea, ar fi nebenefic. Printr-o gândire mai elastică, cred că am putea accepta această soluție care cred că are mai multe argumente teoretice și de construcție democratică, decât efecte practice.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi,

Vă rog să revenim la text și la amendament pentru că noi am adus argumente suplimentare nu pe amendamentul care este formulat. Vă rog să observați că, potrivit art. 52 alin. 1, se stabilește foarte clar că poate fi revocat unul dintre membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, în două situații: într-o primă situație, atunci când cel în cauză nu mai îndeplinește condițiile legale pentru a fi membru ales în C.S.M. și nimeni nu contestă acest lucru și nici procedura, cine face propunerea, cine hotărăște pentru că este stabilit în text și nu există amendament. Acest lucru îl hotărăște plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

Și cea de-a doua situație, la care a făcut amendament domnul senator Popa, în situația neîndeplinirii atribuțiilor de serviciu, dar nu este contestată procedura, nu este contestat cine decide pentru că nu este amendament. Plenul decide. Altcineva cine să decidă?

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Dacă-mi permiteți, el este legat de următorul amendament.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, vă rog, noi discutăm pe amendamente. Legea are 80 de articole.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Haideți să facem o... Ați explicat, din punctul meu de vedere, greșit.

Din sală:

La vot!

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să-l ascultăm.

Domnul senator Popa a formulat amendamentul.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

La amendamentul de la alin. 1 trebuie eliminată sintagma "sau în cazul neîndeplinirii atribuțiilor în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii".

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și cu ce am greșit? Am spus că sunt două situații...

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Exact! Și această situație a neîndeplinirii am transferat-o într-un nou alineat, alin. 3, "în cazul neîndeplinirii atribuțiilor în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii de către unul din membri sau... președintele Consiliului Superior al Magistraturii poate propune revocarea acestuia către corpul care l-a ales în Consiliul Superior al Magistraturii". Asta este legătura logică între prima eliminare a acestei sintagme și rezolvarea în fond a problemei acesteia a neîndeplinirii atribuțiilor.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Ați ascultat argumente pro, argumente contra amendamentului propus de către domnul senator, ați ascultat punctul de vedere și al colegilor din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și punctul de vedere al ministerului.

Domnul Nicolae Șerban:

O singură precizare aș vrea să fac.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog!

Domnul Nicolae Șerban:

Mi-e greu să accept faptul că spunem că acest Consiliu Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției ca după aceea să-l bănuiesc că ar putea să se comporte abuziv, îndepărtând un membru printr-o procedură incorectă. E o prezumție inacceptabilă!

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Vă rog, stimați colegi, să ne pronunțăm prin vot în legătură cu amendamentul... (Discuții în sală.) Vă rog să votați! Să nu comentăm. Vă rog să votați!

Amendamentul a fost respins, întrunind 29 de voturi pentru, 59 voturi împotrivă și 4 abțineri.

Amendamentul de la punctul 5 nu-l mai susțineți, domnul senator Popa, pentru că era legat de cele din precedent.

Domnul Nicolae-Vlad Popa (din sală):

Da, și următorul la fel, era legat de...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Față de această situație, stimați colegi, supun votului dumneavoastră, în primul rând, amendamentele existente în raportul suplimentar, pentru că în primul raport sunt mai puține texte în discuție, amendate.

Anexa nr.1 la raport a fost aprobată de plenul Senatului cu 85 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 4

abțineri.

Vă rog să acceptați, stimați colegi, că există o serie de greșeli, câteva greșeli gramaticale am observat în raport. Acestea le vom corecta pentru că doar n-o să supun la vot să scoatem un "i" dintr-un cuvânt sau să punem virgula unde trebuie.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei cu amendamentele aprobate.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 89 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 4 abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Plenul Senatului adoptă proiectul de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii ca lege organică cu 95 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și 2 abțineri.

Felicitări!

Mulțumim foarte mult.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 22 aprilie 2021, 15:03
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro