Plen
Ședința Senatului din 14 iunie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.90/21-06-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
03-06-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 14-06-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 14 iunie 2004

Aprobarea ordini de zi.  

Lucrările ședinței încep la ora 15.35.

Ședința este condusă de domnul senator Nicolae Văcăroiu, președinte al Senatului, asistat de domnii senatori Antonie Iorgovan și Mihai Ungheanu, secretari ai Senatului.

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Permiteți-mi să declar deschisă ședința noastră de astăzi.

Vă anunț că din totalul de 140 senatori și-au anunțat prezența prin votul electronic 108 senatori, deci avem cvorum de lucru.

Legat de ordinea de zi, stimați colegi, pe lângă ordinea de zi de bază pe care o aveți, există și o ordine de zi suplimentară, 14 propuneri, deci vă consult, dacă sunteți de acord, să intrăm astăzi în dezbatere, inclusiv pe ordinea de zi suplimentară, până la terminarea adoptării legilor respective.

Dacă sunt observații?

Domnul senator Szabo, vă rog.

 
   

Domnul Szabo Karoly Ferenc:

Domnule președinte, onorat Senat,

Aici nu putem disocia chestiunea ordinii de zi cu aceea a programului de lucru. Și mi se pare că pot să-mi permit să fac această afirmație, ținând cont că pe ordinea de zi distribuită inițial sunt 25 de puncte, iar pe cea suplimentară, cum bine ați spus, 14 puncte. Acest lucru înseamnă că am putea să avem în vedere experiența reușită, zic eu, de săptămâna trecută, când am lucrat în prelungirea programului, până la epuizarea în întregime a listei.

Acesta este esențialul propunerii, iar în cazul în care nu vom epuiza lista în cursul zilei de azi, să spunem, până la orele 21, atunci să procedăm la plen în cursul zilei de mâine și să lăsăm pentru comisii după-amiaza zilei de mâine și, așa cum am spus, să repetăm programul, repet, reușit de săptămâna trecută.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Dacă sunt alte propuneri.

Deci, stimați colegi, propunerea se referă la următorul lucru. Pe lângă ordinea de zi de astăzi, de bază, este o ordine de zi suplimentară cu 14 puncte.

Deci, vă consult dacă sunteți de acord să discutăm inclusiv proiectele de lege incluse pe lista suplimentară și, în cazul în care nu reușim să o epuizăm astăzi, să continuăm mâine, începând cu ora 9,00 în plen, urmând ca după-amiază să avem comisii, iar miercuri, joi și vineri circumscripții electorale.

Întreb încă o dată dacă sunt observații.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 95 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 11 abțineri.

 
Declarații politice prezentate de domnii senatori:  

Intrăm în ordinea de zi, stimați colegi, declarații politice.

  Doru Nicolae Rahău

Permiteți-mi să dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnului senator Dan Nicolae Rahău.

   

Domnul Dan Nicolae Rahău:

Domnule președinte,

Stimate colege și stimați colegi,

Recentele alegeri locale de acum o săptămână confirmă acea vorbă pe care am auzit-o de multe ori. Nu contează cine votează, contează cine numără voturile.

În Circumscripția Constanța, pentru municipiul Constanța, am încercat să demonstrăm că alegerile au fost fraudate. Pentru știrea dumneavoastră, trebuie să știți că am făcut adresă scrisă către Biroul Electoral Central, Biroul electoral județean, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța.

Care sunt aceste motive pentru care am făcut aceste adrese?

În municipiul Constanța, într-un număr de 39 de secții de votare, din totalul de 186 de secții din municipiu, numărul alegătorilor pentru listele de primari, consilieri municipali și consilieri județeni a fost diferit.

Într-un număr de 38 de secții de votare, numărul buletinelor de vot folosite este mai mare decât numărul buletinelor de vot primite la Biroul electoral municipal, în baza proceselor verbale.

Într-un număr de 34 de secții de vot, s-a constatat că există buletine de vot neutilizate sau neanulate fără a se explica situația acestora, și nu sunt puține. 2.310 pentru primari, 2.534 pentru consilierii municipiali, 2.311 pentru consilierii județeni.

Într-un număr de 26 de secții de votare, numărul voturilor exprimate este mai mare decât numărul alegătorilor prezenți la vot.

Într-un număr de 84 de secții de votare, din 186, procesele-verbale conțin inexactități, procese verbale ce nu puteau fi refăcute decât în prezența tuturor membrilor comisiilor din secțiile de votare, și nu de către un singur om, fie el și președintele secției de votare.

Am cerut prin aceste adrese mai multe lucruri, și anume:

Renumărarea votului din toate secțiile indicate în această sesizare, precizarea dacă sunt îndeplinite toate prevederile legale în cazul utilizării urnei mobile, cine a autorizat modificarea proceselor verbale cu rezultatul votului din fiecare secție de vot și în baza căror prevederi legale, cauzele care justifică un număr mai mare de voturi decât numărul persoanelor prezente în secția de vot.

Dincolo de aceste întrebări sunt și altele.

De ce și-au dat demisia cu câteva zile înainte de ziua votării 150 din cei 186 președinți ai secțiilor de vot?

Cine erau și unde lucrau?

De ce au fost acceptați oameni fără pregătire juridică?

Cine sunt cei care i-au înlocuit?

Există legături de rudenie între cei înlocuiți și înlocuitori?

De ce nu s-au dat buletine în proporții egale la toate secțiile de vot?

De ce suma participanților la vot, voturi valabile plus voturi nule, nu este aceeași în aceeași secție de vot, pentru listele de primari, consilieri județeni și consilieri municipali.

Ca urmare, solicit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție începerea urmăririi penale împotriva președintelului Biroului executiv municipal și tuturor președinților secțiilor de vot în care au fost astfel de situații și, de asemenea, dacă această analiză va constata adevărul celor spuse de mine astăzi, anularea alegerilor de la Constanța. (aplauze)

 
  Nicolae-Vlad Popa

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Din partea Grupului Partidului Național Liberal, are cuvântul domnul senator Nicolae Vlad Popa.

   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte, stimați colegi,

A o mie suta dovadă a faptului că România nu este un stat de drept și că legea nu este respectată o constituie modul în care este pusă în aplicare Legea antifumat. Un popor stresat care fumează mult datorită condițiilor proaste de trai și pentru care vorba "fumatul este sigura plăcere" a devenit arhicunoscută, a ajuns să bată toate recordurile în materie de fumat.

Marile firme producătoare de țigarete, și nu în ultimul rând producătorul român "Tutunul Românesc" câștigă mii de miliarde datorită acestui viciu și datorită pasivității autorităților așa-zis competente.

Statisticile confirmă faptul că în România efectele fumatului sunt dezastruoase. Nu numai bolile și decesele provocate de fumat sunt în creștere, ci și cheltuielile pentru concedii medicale, pensionările de boală și ajutoarele de deces.

Cum este posibil ca Guvernul să nu întreprindă nimic când, deși există o pauperizare evidentă a populației României, fumătorii cheltuiesc pe an între 35.000 și 40.000 miliarde, sume ce depășesc dublul bugetului apărării naționale.

În toată Europa civilizată în care dorim să ne integrăm, legislațiile au interzis orice formă de reclamă care încurajează, mai ales, tineretul să fumeze.

Țin să vă amintesc că în Statele Unite cuvântul smoke, to smoke, nu mai este folosit din cauza diminuării masive a numărului fumătorilor și are un alt sens, și anume sensul de fumător de droguri. Firmele au fost obligate prin lege să tipărească pe pachetele de țigări îndemnul "Tutunul dăunează grav sănătății", cu speranța că acest avertisment va avea efectul dorit. Firmele producătoare eludează această prevedere și, mai mult decât atât, îi îndeamnă pe tineri să fumeze, prin sintagma "Acordă-ți o clipă de plăcere", tipărită pe ambalajul de celofan al pachetului de țigări, sub fotografia a doi tineri îndrăgostiți care se privesc. Este mai mult decât o sfidare a legii, pentru că este logic că tânărul va alege să-și acorde o clipă de plăcere, decât să se gândească la sănătatea sa.

Din păcate, poporul român și, mai ales, tineretul au ajuns o piață extrem de profitabilă pentru marii producători și importatori de țigări.

De aceea, solicit pe această cale ca Oficiul pentru Protecția Consumatorului și Ministerul Sănătății să se sesizeze și să aplice de urgență legea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
  Adrian Păunescu

Înțeleg că nu mai sunt luări de cuvânt...

   

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Nu, nu... Am o problemă...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Adrian Păunescu. Vă rog frumos, domnule senator...

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Știu că Grupul meu a hotărât să dea timp mai mult legiferării. Totuși, pentru că momentele pe care le trăim acum sunt unice, și anume ne aflăm cu o zi înaintea Parastasului național "Mihai Eminescu", v-aș ruga, domnule președinte, să-mi dați voie să spun câteva cuvinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, poftiți.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Una dintre cele mai semnificative și inspirate rostiri cu privire la cel pe care simt nevoia să-l omagiez astăzi de la cea mai înaltă tribună a vieții publice românești, tribuna Senatului, este cea pe care un coleg de geniu al său, Octavian Goga, i-o dedica lui Eminescu, atunci când la Sânicolaul Mare s-a înălțat un monument pentru cinstirea poetului.

Fraza aceasta este memorabilă. E memorabilă într-atât încât vă voi și spune-o privindu-vă în ochi, necitind-o: "O graniță se păzește cu un corp de armată sau cu statuia unui poet legat de mințile tuturor". Așa a înțeles Goga în niște vremuri la fel de grăbite ca și vremea noastră (și, de aceea, mă scuz că, în plină luptă pentru primăriile țării, vă aduc în memorie și acest accident de geniu care este Eminescu), așa a înțeles Goga să-l omagieze pe Eminescu.

Într-adevăr, o graniță se păzește cu un corp de armată sau cu statuia unui poet legat de mințile tuturor.

Ce inspirată sintagmă!

Din păcate, însă, o dată cu trecerea deceniilor, s-a observat că și inamicii ideii naționale au aflat vestea importantă că un poet poate ține loc de un corp de armată. și, de aceea, atacurile la adresa ideii naționale - nu este vorba numai de ideea națională românească, în genere atacurile la adresa ideii naționale s-au canalizat către personalități hărăzite să reprezinte în modul cel mai înalt națiunea respectivă, comunitatea respectivă de limbă, de obiceiuri, de suflet, de conștiință, de mituri și de criterii.

Se continuă opera de demontare a acestui stâlp de boltă al culturii naționale

Atacurile la adresa lui Mihai Eminescu nu au încetat nici în vremea noastră, cel mai adesea ele au fost îmbrăcate în haina, cu adevărat îmbietoare, a modernității care cică ar vrea să-și creeze alte tabieturi, alte gusturi și, eventual, alte repere.

Astfel, s-a ajuns la situația cu totul și cu totul insuportabilă ca despre poetul național al românilor, despre cel care justifică și dă nume, prin ceea ce justifică, națiunii sale, în enciclopediile mapamondului, să se spună că este un poet protolegionar, prefascist și să se continue opera criminală din perioada care a urmat celui de-al doilea război mondial prin care "Doina" lui Eminescu a fost interzisă (întocmai interdicția cu care s-ar fi dat unui corp de armată) să se continue opera de demontare a acestui stâlp de boltă al culturii naționale și de transformare a boltei acesteia naționale într-o ruină.

A lovi un popor nu înseamnă neapărat a-l urmări în fiecare dintre întruchipările sale, ci a-l răni în ceea ce are el esențial. Poporului român i-au fost luate de-a lungul unei vremi îndelungate reperele, stâlpii de boltă, pentru transformarea poporului român într-o populație cu puține criterii comune, cu puține amintiri comune, cu o slabă memorie comună spre a deveni un amalgam bine remorcabil și ușor de înfrânt și de înjugat.

Și astăzi, dezunirea românilor se bazează pe lipsa criteriilor comune. A întreba pe un basarabean, care nu are acces la Istoria Mare a României, ce înseamnă Avram Iancu înseamnă a constata cu durere că în Basarabia a fost imposibilă comunicarea adevăratei ființe eroice a lui Avram Iancu. Și acesta nu e decât un exemplu. Eroii Basarabiei n-au trecut nici ei, decât rar, Prutul încoace. Poporul român s-a înstrăinat de el însuși.

De aceea, e atât de importantă cultura în încercarea de regăsire a condiției umane, pentru că ea nu transportă materie multă și amorfă, ci transportă spirit, ea este acea parte de lume în care se regăsește cu adevărat esența comunităților lovite de nenoroc sau de propria lor neputință de a viețui împreună.

Un reper ca Eminescu este definitiv.

Astăzi, de exemplu, singura soluție de a regăsi pe frații pierduți în Basarabia și în Bucovina de Nord și, de fapt, oriunde în lume, este de a merge împreună cu ei în ideea de Eminescu. Este, dacă vreți, portul de esență stelară, în care românii se pot regăsi. Granițele, unirile și dezunirile, organizările statale sunt trecătoare. Un reper ca Eminescu este definitiv și constat cu tristețe că în vremea noastră, atât de bogată în fapte derizorii, în vremea noastră în care faptele derizorii ocupă atât de vehement scena comunicării, dând impresia că asta e libertatea, și anume să comunici fapte derizorii, în această vreme în care confuzia valorilor este pe punctul să se petreacă din nou, din absența acelor criterii care au guvernat lumea de-a lungul întregii existențe, Eminescu este în pericol de a fi destituit din postul său înalt de profesor de naționalism curat, de profesor de europenism curat al neamului său, spre a ajunge, la mesele unor potentați, de natură politică sau estetică, un lăutar derizoriu. Așa cred unii că trebuie tratat Eminescu.

(În acest moment intră în sala de ședință, vorbind, domnii senatori Aurel Pană și Sogor Csaba.)

Da. "Omul potrivit, la momentul potrivit!" Ce coincidență!

Mâine e 15 iunie. Sunt 115 ani de la moartea "poetului nepereche", cum îl numea George Călinescu. Cred că însuși faptul că uităm atât de des, atât de torențial, atât de marcat numele lui, opera lui și reperul esențial pe care-l reprezintă înseamnă, pentru noi, un grav sindrom de înstrăinare.

Sigur că și asupra lui Eminescu trebuie să se exercite toate obiceiurile vremii pe care o trăim, inclusiv negarea. Nu împotriva negării lui Eminescu vorbesc eu azi, ci împotriva felului pasiv în care privesc oamenii de bine, oamenii de bun-gust, oamenii de calitate atacul la Eminescu și cred că, în afara părții de joc pe care-l reprezintă pentru fiecare generație referirea critică la Eminescu, există și un microb satanic pe care ar trebui să-l izolăm și să-l eliminăm din circuitele sociale și din organismul național.

Nimeni nu poate fi atât de nebun încât să lucreze împotriva construcției în interiorul căreia trăiește. Nimeni nu și-a propus niciodată să înceapă renovarea casei nației sale atingându-i și încercând să-i distrugă stâlpii de boltă, stâlpii de rezistență. {i totuși asupra numelui lui Eminescu au căzut blesteme grave, și totuși, după ieșirea României din umbra și din penumbra Imperiului Sovietic, când "Doina" fusese interzisă, am ajuns să auzim profesori de filozofie, ce se consideră filozofi, spunând cu privire la "Doina" lui Eminescu că nu vom intra niciodată în NATO cu "Doina" lui Eminescu, și iată că am intrat în NATO lăsând liberă "Doina" lui Eminescu. Vidanjorii ne cereau să avem puterea de a ne cenzura biografia încărcată de dramatism din acea "Doină" absolut extraordinară care nu este un poem împotriva străinilor, cum ar putea crede cineva dacă se uită la un vers sau la altul, ci este împotriva străinilor cu care nația română se află în dușmănie, pentru răul pe care ei l-au făcut românilor.

Poate că nu știți, poate că știți, în variantele pe care Eminescu le-a scris, de-a lungul vremii, la marea sa poezie, ultima lui poezie lucidă, "Doina", există diverse referiri la diverse nații de pe acest teritoriu: "Din Sătmari pân' la Abrud/Au pătruns ungurul crud", zice el, și elimină ulterior acest distih ca dovadă și de conștiință estetică, și de tandrețe față de una dintre componentele minoritare ale istoriei României, maghiarimea.

La un moment dat, într-o variantă, Eminescu scrie: "Din Boian în Vadul Luncii/Jidovește-nvață pruncii" și, ulterior, elimină aceste versuri, considerând, probabil, că este importantă ideea, nu nominalizarea neamurilor în dramatică și convulsionată coexistență cu acest popor.

Poezia este de o puritate absolută, poezia pune probleme ale istoriei noastre, pe care, nu rareori, le simțim și noi, ca și el.

|n numele acestui fapt și al ideii că, la parastasul unui om, cu atât mai mult la parastasul unui mare om, se spun faptele excepționale ale acelui om, o să încerc să vă recit această poezie, așa cum am făcut-o prima oară, în mod oficial, după ce cerusem, în 1968, dreptul de a o spune (și l-am obținut în 1984 de la liderul de atunci) și am reușit să spun această poezie într-o noapte, la Reghin, o să vă spun această poezie spre a judeca și dumneavoastră dacă nu cumva ea trebuie să fie, cum zice Goga aici, într-un mod absolut extraordinar, "«Doina» lui Eminescu e cântecul năzuințelor noastre eterne, cea mai categorică Evanghelie politică a românismului", dacă nu cumva ar trebui ca manualele de azi și de mâine să cuprindă nu fapte trecătoare, nu experimente neacreditate de timpurile pe care le trăim și marile repere, ci "Doina".

Ar trebui, după părerea mea, ca tinerele generații să știe de unde se trag.

Strămoșii nu avem cum să ni-i găsim, mereu primăriile la care și-au făcut ei actele au fost amenințate de ruină și mereu au dispărut actele lor, dar un lucru e cert, dintr-o poezie ca "Doina" se trage fiecare copil din această țară:

DOINA
De la Nistru pân' la Tisa,
Tot Românul plânsu-mi-s-a,
Că nu mai poate străbate
De-atâta străinătate.
Din Hotin și pân' la Mare
Vin Muscalii de-a călare,
De la Mare la Hotin
Mereu calea ne-o ațin;
Din Boian la Vatra Dornii
Au umplut omida cornii
Și străinul te tot paște
De nu te mai poți cunoaște.
Sus la munte, jos pe vale
Și-au făcut dușmanii cale,
Din Sătmar pân' în Săcele
Numai vaduri ca acèle.
Vai de biet Român săracul!
Îndărăt tot dă ca racul,
Nici îi merge, nici se 'ndeamnă,
Nici îi este toamna toamnă,
Nici e vară vara lui,
Și-i străin în țara lui.
De la Turnu 'n Dorohoi
Curg dușmanii în puhoi
Și s'așează pe la noi;
Și cum vin cu drum de fier,
Toate cântecele pier,
Sboară paserile toate
De neagra străinătate;
Numai umbra spinului
La ușa creștinului.
Își desbracă țara sânul,
Codrul - frate cu Românul -
De secure se tot pleacă
Și isvoarele îi seacă -
Sărac în țară săracă!

Cine-au îndrăgit străinii,
Mânca-i-ar inima cânii,
Mânca-i-ar casa pustia,
Și neamul nemernicia!
Ștefane, Măria Ta,
Tu la Putna nu mai sta,
Las' Arhimandritului
Toată grija schitului,
Lasă grija Sfinților
În sama părinților,
Clopotele să le tragă
Ziua 'ntreagă, noaptea 'ntreagă,
Doar s'a 'ndura Dumnezeu,
Ca să'ți mântui neamul tău!

Tu te 'nalță din mormânt,
Să te-aud din corn sunând
Și Moldova adunând.
De-i suna din corn odată,
Ai s'aduni Moldova toată,
De-i suna de două ori
Îți vin codrii 'n ajutor,
De-i suna a treia oară
Toți dușmanii or să piară
Din hotară în hotară -
Îndrăgi-i-ar ciorile
Și spânzurătorile!

(Aplauze)

Ar mai trebui știut, după opinia mea, în ce mod vedea Blaga specificul național: "Eminescu e de un românism sublimat, complex, creator. El e mai aproape de ideea românească, pe când Coșbuc e mai aproape de fenomenele românești. Coșbuc ar reprezenta poporul românesc printr-un consimțământ de ordin plebiscitar, Eminescu îl reprezintă printr-un legitimism de ordin divin".

Pentru această evanghelie politică a românismului au suferit generații. Pentru "Doina" au putrezit oasele românilor în pușcării. Intelectualii acestei țări au dus din conștiință în conștiință poezia către vremurile în care ea poate fi rostită și pot exista față de ea diverse opinii critice sau de elogiu, așa cum am încercat eu să fac aici.

Eu cred că, fie și printr-un accident pe care ar fi trebuit să-l provocăm, nu puteam să trecem de această zi fără să ne oprim o clipă la acest reper, care este Mihai Eminescu, să ne întoarcem la articolele lui, să ne delimităm de ele acolo unde părerile lui nu sunt și părerile noastre. A fi în dezacord în cunoștință de cauză e mult mai mult decât a încuviința obedient ceva ce nici nu știi. Aici alt poet, din altă generație, de altă vârstă, la fel de important și la fel de genial, după părerea mea - Labiș -, spunea "Unui elogiu trândav și inform prefer injuria entuziastă". Așa este! Articolele lui Eminescu nu pot fi pe placul tuturor. Aici e partea lui de om trecător care a găsit, conform vocației sale politice și structurii sale politice, explicații dramelor vremii sale și a făcut gazetărie politică, uneori extraordinară, alteori trecătoare, așa cum, de fapt, e firesc să fie.

Evanghelia universalității românești

Dar Eminescu nu a fost numai un poet întors cu fața către poporul său, ci, am să vă arăt faptul în momentele următoare, un mare poet universal. Și acest caracter universal al poeziei lui Eminescu se regăsește în cel mai înalt poem netrecător al său, într-un poem parcă scris direct în toate limbile pământului.

Vă mărturisesc faptul că, la un moment dat, aflat în America, fără arme, fără cărți și amintindu-mi toate versurile pe care le știam, am tradus într-o engleză aproximativă, de câteva luni de folosință a limbii respective, această "Odă (în metru antic)". Și ea a produs o impresie extraordinară. "I did not believe I would learn to die" ("Nu credeam să-nvăț a muri vreodată"). E o poezie pe care v-o spun în încheiere, ca aspirație pentru noi toți, pentru că universalitatea nu este numai o obligație, cum vor unii să ne lase să credem, ci este și un drept și este și o tensiune interioară a fiecărui individ. Condiția lui umană nu are nevoie nici de granițe și nu are nevoie nici de pașapoarte. Ea se referă direct la condiția universală. Așa că, în semn de omagiu pentru cel mai mare poet al românilor și în speranța că, fie, repet, și printr-un scandal, ne vom întoarce la Eminescu ca să-l citim cu ochi proaspeți, vă recit această mare poezie a sa care este - dacă aceea era Evanghelia politică a românismului - Evanghelia universalității românești:

Odă (în metru antic)
Nu credeam să-nvăț a muri vreodată;
Pururi tânăr înfășurat în manta-mi
Ochii mei înălțam visători la steaua
Singurătății.

Când deodată tu răsăriși în cale-mi,
Suferință tu, dureros de dulce...
Pân' în fund băui voluptatea morții
Ne'ndurătoare.

Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus,
Ori ca Hercul, înveninat de haina-i;
Focul meu a-l stinge nu pot cu toate
Apele mării.

De-al meu propriu vis mistuit mă vaiet,
Pe-al meu propriu rug mă topesc în flăcări...
Pot să mai re'nviu luminos din el ca
Pasărea Pheonix?

Piară-mi ochii tulburători din cale,
Vino iar în sân, nepăsare tristă,
Ca să pot muri liniștit, pe mine
Mie redă-mă!

(Aplauze)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc domnului senator Păunescu pentru acest superb omagiu adus marelui poet Mihai Eminescu.

 
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art.17 alin.2 și 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale:  

Permiteți-mi să trecem în lumea crudă de astăzi și să intrăm în cel de al doilea punct al ordinii de zi.

Vă anunț că în conformitate cu prevederile Legii nr. 47/1992 s-a depus la secretarul general al Senatului următoarele legi:

  • Lege privind asigurarea continuității asistenței medicale primare din centre de permanență;
  • Lege privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Medicale;
  • Lege privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăți și în sistemele de decontare a operațiunilor cu instrumente financiare;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2004 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2000 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare privind finanțarea Proiectului de închidere a minelor și de atenuare a impactului social, în valoare de 44,5 milioane dolari S.U.A., semnat la București, la 13 octombrie 1999;
  • Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Macedonia privind cooperarea în combaterea terorismului, crimei organizate, a traficului ilicit de droguri, substanțe psihotrope și precursori, precum și a altor activități ilegale, semnat la București, la 12 noiembrie 2003;
  • Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Arabe Egipt privind cooperarea în domeniul combaterii criminalității, semnat la București, la 3 decembrie 2003;
  • Lege pentru ratificarea Protocolului adițional la Convenția penală a Consiliului Europei privind corupția, adoptat la Strasbourg, la 15 mai 2003;
  • Lege pentru ratificarea Tratatului de extrădare între România și Republica Federativă a Braziliei, semnat în Brasilia, la 12 august 2003.
Informarea plenului despre notele privind Scrisorile Președintelui României referitoare la:  

Stimați colegi, aveți în mapele dumneavoastră două Note privind scrisorile Președintelui României referitoare la:

  • participarea României la forța de răspuns NATO
  • participarea României la Comandamentele forței multinaționale din Irak și Afganistan.

Prima scrisoare se referă la Conferințele de generare a forțelor unde Alianța Nord-Atlantică a cerut și țărilor care la acea dată erau invitate pentru aderare să participe cu efective și tehnică din dotare la constituirea forței de răspuns a NATO. Oferta României a constat în personal de stat major, o subunitate de decontaminare și trei grupuri de informații militare.

Cea de a doua aprobare care a dat-o președintele României în baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 42/2004 se referă la participarea forțelor armate la misiuni în afara statului român. Este vorba despre Irak și Afganistan.

Este vorba de personal de stat major în domenii de operații și logistică, 2 ofițeri și 2 subofițeri din cadrul Comandamentului forței multinaționale din Afganistan și 4 ofițeri în Comandamentul forței multinaționale din Irak.

Aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a următoarelor proiecte de lege:  

Stimați colegi, la punctul 4 în ordinea de zi avem solicitarea pentru a se analiza și dezbate în procedură de urgență a următoarelor proiecte de lege:

  • Proiectul de Lege privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii;
  • Proiectul de Lege privind simplificarea formalităților la înregistrarea în Registrul Comerțului a persoanelor fizice, asociațiilor familiale și persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum și la autorizarea funcționării persoanelor juridice;
  • Proiectul de Lege pentru modificarea art. 27 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.

Vă rog dacă sunt obiecții? Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră procedura de urgență pentru aceste proiecte de lege.

Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 76 voturi pentru, nici un vot împotrivă, 7 abțineri.

Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege privind instituțiile publice de spectacole și concerte.  

La punctul 5 în ordinea de zi avem înscrisă constituirea comisiilor de mediere la următoarele proiecte de lege:

Proiectul de Lege privind instituțiile publice de spectacole și concerte.

Grupul Social Democrat, 3 propuneri.

   

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:

Propunem pe domnii senatori: Zanc Grigore, Rotaru Ion și doamna senator Rebreanu Nora Cecilia.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Grupul România Mare, 2 propuneri.

 
   

Domnul Dumitru Badea:

Propunem pe domnii senatori: Eugen Florescu și Eugen Marius Constantinescu.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Grupul Național Liberal, o propunere.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Propunem pe domnul senator Radu F. Alexandru.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, o propunere.

 
   

Domnul Kereskenyi Alexandru:

Propunem pe domnul senator Kereskenyi Alexandru.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Sunt observații? Nu sunt. Vă rog să votați constituirea comisiei de mediere.

A fost aprobată cu 92 voturi pentru, nici un vot împotrivă, 3 abțineri.

 
Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii Codului penal.  

Cea de a doua comisie de mediere la proiectul de Lege privind Codul Penal.

Grupul Social Democrat, 3 propuneri.

   

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:

Propunem pe domnii senatori: Roibu Aristide, Iorgovan Antonie și Prichici Emilian.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Grupul România Mare, 2 propuneri.

 
   

Domnul Dumitru Badea:

Propunem pe domnii senatori: Viorel Dumitrescu și Dumitru Petru Pop.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Grupul Național Liberal, o propunere.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Propunem pe domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, o propunere.

 
   

Domnul Kereskenyi Alexandru:

Propunem pe domnul senator Eckstein Kovacs Peter.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Sunt observații? Nu sunt. Vă rog să votați constituirea și acestei comisii de mediere.

Comisia de mediere a fost aprobată cu 86 voturi pentru, un vot împotrivă, 4 abțineri.

 
Adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe.  

Stimați colegi, trecem la raportul Comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Vă informez că această comisie de mediere ne propune următoarele: 6 texte comune, votate în unanimitate de comisie.

Dacă sunt observații la aceste texte? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră textele comune propuse în raport.

Vă rog să votați.

Textele comune au fost aprobate cu 84 voturi pentru, nici un vot împotrivă și 6 abțineri.

În rest ni se propune, în unanimitate, de către comisie, textele propuse de către Camera Deputaților.

Dacă sunt obiecțiuni la vreunul din aceste texte? Nu sunt.

Vă rog să votați.

S-au aprobat cu 77 voturi pentru, nici un vot împotrivă, 8 abțineri.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei de mediere în ansamblu.

Vă rog să votați.

Raportul comisiei de mediere a fost adoptat cu 82 voturi pentru, nici un vot împotrivă, 7 abțineri.

Vă mulțumesc.

Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice.  

Trecem la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice.

Vă rog, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Dorel Dorian - deputat:

Inițiativa legislativă aprobată de Camera Deputaților a avut în vedere despăgubiri pentru cei care au fost evacuați din locuințele lor în primăvara lui '41 din motive etnice.

După cum știți s-a făcut o Lege nr. 189/2000 care trebuia să aprobe Ordonanța Guvernului 105 în 2000 și care stabilea o serie de categorii pentru despăgubiri. S-a pierdut această categorie a celor evacuați pentru că a fost aprobată o categorie a celor strămutați și dădea impresia că, dacă ai fost strămutat, de la sine înțeles, ai fost evacuat. Dar nu toți cei care au fost evacuați, au fost strămutați și au rămas în litigiu câteva sute de familii, câteva sute de persoane care au solicitat, ani la rând, cu insistențe, cu dramatism fiindcă sunt oameni bătrâni... Cei care, în anul 1941, erau cap de familie - au trecut 63 de ani - au rămas câți au rămas în viață.

A ajuns această inițiativă legislativă în fața dumneavoastră. De fapt, la comisie, n-a existat decât o singură diferență de opinie, nu din partea inițiatorului. Și anume Camera Deputaților a hotărât să nu dea un termen limită cum se dădea, uneori, în trecut, un an de zile sau un an de zile de când apare în Monitorul Oficial sau un an și jumătate. În Camera Deputaților s-a hotărât ca, ținând seama de vârsta celor care sunt vizați de această inițiativă legislativă, să lase fără termen, mai cu seamă că este îndeajuns de greu litigiul în a demonstra că locuința pe care o avea în 1941... ce mai există, dificultăți foarte multe... vârsta... unii trebuia să demonstreze cu martori și s-a votat în felul acesta.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a propus această modificare, să se dea ca termen pentru această corectare 1 iulie 2005.

Noi acceptam și 1 iulie 2005, nu este problema - în ultimă instanță - a termenului în sine. Vom face un efort ca marea majoritate să se încadreze în acest termen, dar mi se pare că pentru niște oameni care, din 1990 până în 2004, așteaptă această modificare, cred că nu era un capăt de țară dacă se spunea "termen nelimitat", mai cu seamă că termenul nelimitat este cenzurat, aici, de durata vieții care este pe sfârșite. Din cei care puteau să ceară, mor sub ochii noștri, în fiecare an, câte 50-60-80. Mai există un argument în favoarea acestui lucru, dacă Senatul votează aceeași formă ca și Camera Deputaților, atunci intră definitiv în vigoare. Dacă este o cât de mică modificare, ca termen, se intră la mediere - pentru că inițiativa este conform vechii Constituții - după mediere se întoarce la Camera Deputaților, se întoarce la Senat, textul definitiv, dacă este definitiv, mai durează până va ajunge la promulgare. În orice caz, se pierde actuala sesiune legislativă.

Rămâne la latitudinea dumneavoastră să aprobați. Eu susțin în continuare, acum, dacă se poate, să rămână varianta Camerei Deputaților. Am discutat acest lucru și cu președintele Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități. Nu a fost de acord cu mine. Dacă nu, o să se voteze varianta pe care o considerați necesară și implicit se va răspunde la mediere și cine știe ce se întâmplă până în toamnă când se va vota din nou în Camera Deputaților și Senat.

Repet că este vorba de câteva sute de oameni, sute de familii, este vorba despre a face dreptate. Nimeni nu a avut nici un fel de rezervă asupra acestei condiții.

Au fost oameni care au fost evacuați în 1941 din casele lor și au fost omiși ani și ani la rând. Eu mă refer la anii noștri. De la prima ordonanță, 105/1999, care spunea să se adauge la Legea nr.118 și cei persecutați între 1941-1945 au trecut 5-6 ani. Cum veți considera dumneavoastră. Mă voi supune hotărârii dumneavoastră, bineînțeles, mulțumindu-vă că ați avut bunăvoința să vă aplecați asupra acestei hotărâri de modificare și de îndreptățire a unei categorii de oameni persecutați de viață, nedreptățiți de lege, de atâtea ori.

Mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu :

Mulțumesc, domnule deputat. S-a înțeles, cred, foarte bine.

Dau cuvântul domnului președinte Gyorgy Frunda pentru a prezenta raportul comisiei.

 
   

Domnul Frunda Gyorgy:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități împreună cu Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a făcut un raport de admitere a proiectului de Lege pentru modificarea Ordonanței nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de regimul instaurat în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945, din motive etnice.

Vă rog să luați act de faptul că, în raportul care vi s-a comunicat, dintr-o simplă eroare materială, s-a trecut 6 septembrie 1944 - 6 septembrie 1945. Este vorba de fapt despre 6 septembrie 1940, lucru care a fost corectat.

Ceea ce a spus domnul deputat Dorian este exact, numai că noi am avut mai multe amendamente admise de către comisiile noastre.

În primul rând, se cere ca persoanele care depun cererile respective să aibă și avizul organizațiilor minorităților naționale din care fac parte. Pentru a nu tergiversa procedura acordării avizului, noi am introdus un termen de 30 de zile, termen în care organizațiile respective trebuie să-și dea avizul. Dacă nu îl dau, se consideră dat.

A doua modificare privește, într-adevăr, termenul de sesizare a acestor comisii. Noi propunem data de 30 iunie 2005. Nu este o chestie formală, este o chestie de principiu de drept, pentru că orice drept poate fi exercitat într-un anumit termen, nu sine die. În practica dreptului, nu există această posibilitate, ca sine die, oricând să poți exercita un drept cu toate că - trebuie să spun sincer - Curtea Constituțională, la noi, a admis pe o lege similară, introducerea acestor cereri sine die. Cred cu tărie că este o greșeală și fiecare drept trebuie legat de un anumit termen.

Comisia a discutat cu reprezentanții Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, cu reprezentanții Casei Naționale de Pensii. Astfel, am aflat că, la ora actuală, sunt aproximativ 1500 de persoane care, potențial, ar putea cere acest drept. Pentru 1500 de persoane un an de zile este suficient. Dacă cumva nu-și pot depune cererile, atunci acest termen poate fi prelungit, cu toate că acest termen este pentru depunerea cererilor, nu pentru rezolvarea dosarelor. Pentru rezolvarea dosarelor am prevăzut că această comisie are 60 de zile peste termenul limită în care trebuie să-și termine munca. Acestea au fost amendamentele admise.

Și am avut, de asemenea, un amendament respins, al domnului senator Vasile Duță - nu-l văd în sală - care dorea ca minoritățile naționale să fie numite "etnice". Este împotriva principiilor constituționale și a Convențiilor internaționale pe care România le-a semnat. Noi vorbim, peste tot, de minorități naționale. în fond nu există nici o diferență. Denumirea "minorități etnice" provine de la cuvântul grec "etnos", iar "minorități naționale" provine de la cuvântul latin "natio", deci este doar o problemă formală, dar, din punct de vedere juridic, noi am admis terminologia "minorități naționale".

Cu aceste amendamente, am făcut un raport de admitere a acestei propuneri legislative și Consiliul Legislativ este de acord cu aceste propuneri.

Vă mulțumesc că m-ați ascultat.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu :

Vă mulțumesc.

Domnul secretar de stat Giurescu.

 
   

Domnul Ion Giurescu - secretar de stat în Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei:

Mulțumesc, domnule președinte.

Suntem de acord cu raportul făcut de comisia Senatului, cu acea specificare că termenul este de 6 septembrie 1940, nu 1944 - 6 septembrie 1945. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu :

Vă mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale. Dacă sunt luări de cuvânt ? Vă rog !

Domnul senator Adrian Păunescu.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Aș ruga pe domnii secretari să aibă ochii mai deschiși către poporul din care provin și să nu ne uite.

Am de spus doar atât: consider îndreptățită cererea deputatului Dorian de a nu se limita într-un mod nu doar formal, ci și cu o anumită conotație cinică, dreptul unor oameni care sunt și puțini, și chinuiți, și neprofesioniști în a-și exercita această prerogativă de a pretinde ceea ce legea noastră le va oferi. Cred că nu ne împiedică nimic să facem toate socotelile și să constatăm cât de important ar fi să lipsească acest termen, iunie 2005. Dacă sunt 1500, după toate socotelile care s-au făcut, și dacă notăm, pe de altă parte, cât de bătrâni sunt acești oameni pătimiți, cred că nu avem nici un motiv să ne cabrăm, să înțepenim în acest proiect, să fie în iunie 2005 termenul de ieșire din exercitarea acestui drept.

Eu aș susține ceea ce inițiatorul a propus cu delicatețe, dar cu fermitate, să fie fără termen de expirare acest drept. Nu există pericolul ca, în istorie, peste 15 ani, să răsară un prunc și să spună: "Domnule, eu în 1942, am avut neplăceri cu cei care m-au evacuat". Este evident că mai există puțini oameni care vor beneficia de acest drept pe care eu cred că trebuie să li-l acordăm întreg.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu :

Domnul senator Dinescu Valentin.

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Suntem, ca de atâtea alte ori, în fața situației de a lua niște măsuri reparatorii și mi se pare că este normal să fie așa pentru că una din menirile noastre, aici, în Senatul României, este și aceea de a repara ceea ce au stricat alții.

Vedeți dumneavoastră, Dorohoi, de-a lungul evoluției sale istorice, a suferit o mulțime de transformări, transformări urbanistice, transformări în structura etnică, transformări în structura economică și așa mai departe.

Practic, acest proiect de lege trebuie să aibă, în opinia mea, în vedere cele spuse de Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, sub aspectul termenului, pentru că, iată, în avizul sau în punctul de vedere al Guvernului, la 1000 de subiecți - pentru că nu se știe exact numărul celor care urmează să beneficieze de prevederile acestei legi - ar însemna grevarea execuției bugetare cu suma de 27,2 miliarde lei pe 2004. Deci de pe acum trebuie să avem în vedere că, dacă vom merge nelimitat, dacă nu vom stabili un termen de decădere, s-ar putea ca, de la an la an, această lege să devină inoperabilă tocmai datorită faptului că nu sunt alocate, în buget, sumele aferente acestei reparații morale.

De aceea, vom susține acest proiect legislativ, dar cu punctul de vedere al comisiei, vizavi de termen.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu :

Vă mulțumesc.

Domnul senator Radu F. Alexandru. Suntem la dezbateri generale.

 
   

Domnul Radu F. Alexandru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, îmi permit să vă rețin atenția doar câteva clipe ca să pun un accent peste care cred că nu trebuie să trecem cu mare ușurință. Aș vorbi de dimensiunea politică a acestei ordonanțe pe care suntem invitați să o judecăm astăzi, dimensiunea politică și semnificația ei. Cred că este un act de reparație, cred că este un act de reparație pentru niște oameni care au suferit niște grave vexațiuni într-un timp de care ne-am despărțit definitiv și care au dreptul la cuvenita reparație.

Nu cred nici o clipă că trebuie să ne oprim atenția asupra dimensiunii economico-financiare. Este nesemnificativă pentru o discuție în care invocăm astăzi problemele bugetare care se ridică pentru 1500 de oameni, înseamnă - nu vreau să supăr pe nimeni - să intrăm în derizoriu.

Dacă această discuție ar avea loc imediat după Revoluția din Decembrie, dacă am fi la începutul anilor '90, încă am putea să spunem că mai avem nevoie să clarificăm astăzi anumite lucruri. România a clarificat toate lucrurile. Poziția României, poziția puterii de astăzi față de perioada în care s-au petrecut aceste grozăvii a fost, nu o dată, exprimată clar și într-un mod care exclude orice echivoc.

Votul nostru de astăzi ar trebui, într-adevăr, să dea greutate deciziei politice, ar trebui, într-adevăr, să facă dreptate pentru niște oameni care - trebuie luat, totuși, în calcul ce a spus domnul deputat Dorian - au dreptul, măcar în ultima clipă, eu aș spune, la satisfacția morală de a fi absolviți de vinele pentru care au suferit atât cât au suferit în perioada la care face referire legea.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Domul senator Duță.

 
   

Domnul Vasile Duță:

Domnule președinte, onorat Senat

Anterior luării în discuție a acestei ordonanțe, știți că ea a fost întoarsă - deci, de către plenul Senatului - să meargă la comisie, pentru a se rectifica anumite puncte din art.4 alin.1 și, bineînțeles, art.1. S-a cerut acest lucru, s-a aprobat, dar în comisie noi nu am discutat, sub nici o formă, partea tehnică a modificărilor pentru care ea a fost trimisă la comisie.

Eu vă aduc la cunoștință faptul că nu am discutat în comisie. Și sunt câteva greșeli de fond, până la urmă. Eu am cerut, prin amendament, un lucru foarte clar: "Cu avizul consultativ al organizațiilor legal constituite, având drept scop apărarea drepturilor omului și susținerea persoanelor persecutate în această perioadă". Nu organizații ale minorităților, pentru că în 1940 nu era teritoriu românesc în Transilvania. Vă dau numai un exemplu atunci. Știți foarte bine acest lucru.

Rectificarea trebuie făcută începând de la alin.1. Eu am citit și legea care stă la bază, cu mare atenție, e foarte bine făcută Legea nr.189/2000, nu prevede așa ceva, Guvernul a pus în vedere în partea de motivație să avem mare atenție la acest aspect.

Cu toată stima pe care o am pentru domnul Frunda, dar trecerea aceasta, în primă fază, peste un lucru minor mie mi se pare o mare greșeală, care nu este conformă nici cu istoria și, bineînțeles, nici partea tehnică nu îmbină, dacă vreți, o oportunitate din asta cursivă a procesului acesta de dare a unor bani.

Deci, eu asta am supus plenului și eu vă rog, în consecință, să o retrimiteți la comisie, să putem să o discutăm. Și bineînțeles că putem cădea de comun acord și cu Camera Deputaților să găsim textul adecvat și să nu mai avem probleme, să treacă rapid.

Sunt de acord să se dea, bine, dar după ce ajungem la o înțelegere.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator, ați făcut un amendament, îl aveți aici. Care este problema?

 
   

Domnul Gyorgy Frunda:

Corect.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

În afara acestui amendament mai aveți și altele?

 
   

Domnul Vasile Duță:

Domnule președinte, eu am spus foarte clar că art.1 spune așa: "Ordonanța Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România, cu începere din 6 septembrie 1940".

Păi, întrebare de istorie: în 1940 era în Transilvania regimul instaurat în România?

 
   

Domnul Gyorgy Frunda:

Vai de mine! Dați-mi voie să răspund, domnule președinte?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aveți răbdare! Vă rog. Deci, înțeleg, solicitare de retrimitere la comisie, da? Bun.

Dacă mai sunt intervenții? Nu mai sunt.

 
   

Domnul Dorel Dorian:

Permiteți să răspund?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu mai sunt.

 
   

Domnul Dorel Dorian:

Permiteți să răspund, totuși. Nu e vorba de așa ceva.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă dau, vă dau. Vă dau cuvântul, nu vă faceți probleme.

Domnul președinte Frunda, vă rog.

 
   

Domnul Gyorgy Frunda:

Vă mulțumesc frumos.

Domnule președinte, vă rog să observați că ordonanța este a Guvernului, care a formulat și titlul, iar inițiativa legislativă nu dă posibilitatea modificării titlului. Asta din punct de vedere procedural.

1) Domnul senator Duță, care este un eminent jurist, știe foarte bine că drepturile și obligațiile care se prevăd într-o lege se referă la actele normative care se adoptă în momentul respectiv. Vorbim de România de astăzi, de teritoriul țării noastre de astăzi, nu din 1940, iar acele persoane care au fost persecutate politic, indiferent de care regim, în perioada respectivă, urmează să primească despăgubirile respective și, în primul rând, așa cum arăta domnul senator Radu F.Alexandru, este vorba despre o satisfacție morală, despre recunoașterea faptului că regimurile din acea perioadă, pe criterii etnice, au condamnat, au hărțuit, au dislocat alte persoane, doar datorită faptului că erau de altă naționalitate.

În ceea ce privește amendamentul concret al domnului senator Duță, care a fost susținut numai de dumnealui în comisie, toată comisia a votat împotriva acestui amendament, rog să vedeți că nu este sincronizat cu legislația noastră actuală. Vorbește despre aviz consultativ al organizațiilor legal constituite. Nu este nevoie să spunem că avizul este consultativ, toți juriștii știm că avizele sunt de 4 feluri, iar în situația în care în textul legii nu arătăm că este vorba despre un aviz conform sau un aviz de valabilitate, acest lucru înseamnă că avizul este pur consultativ.

2) Nu putem să restrângem organizațiile minorităților naționale doar la acelea care au drept obiect de apărare a drepturilor omului și susținerea persoanelor persecutate, cum spune domnul senator Duță, pentru că prima lege care privea asociațiile și fundațiile, pe urmă Ordonanța nr.26/2000, care a devenit lege, nu prevede asemenea obligații, nu impune organizațiilor de apărare a drepturilor omului obligația ca în obiectul de activitate să le restrângă la perioada respectivă.

Or, noi, prin această ordonanță, prin modificarea acestei ordonanțe, nu putem modifica legea generală a asociațiilor și fundațiilor.

3) Când domnia sa vorbește despre organizații etnice, v-am spus, nu este la numitor comun cu Legea fundamentală a țării și cu convențiile internaționale semnate de România, care vorbesc toate de organizații ale minorităților naționale și persoane aparținând minorităților naționale.

4) Ultimul argument: din moment ce comisia noastră nu și-a revizuit punctul de vedere, înseamnă că în unanimitate, cu excepția domnului senator Duță, care nu a fost prezent, cu toții am fost de acord să menținem raportul inițial.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Dorel Dorian.

Domnule Duță, vă rog să luați loc.

 
   

Domnul Vasile Duță (din sală):

Vreau să mai spun ceva.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă dau cuvântul, aveți răbdare.

 
   

Domnul Dorel Dorian:

Foarte puține lucruri.

Hotărârea privind românizarea, ceea ce a însemnat evacuarea evreilor din case, s-a luat în 1941, în primăvară. Deci, nu este vorba de 1940, ci de 1941.

A doua chestiune: nu a angajat, prin nimic, Transilvania. E vorba doar de lucrurile care s-au operat din 1941, din acel moment, în zonele care aparțineau României. Deci, nu e nici un fel de lucru. Treaba este și așa destul de greu de demonstrat, pentru că n-a existat, în momentul acela, o hotărâre: care case, printr-un Monitor Oficial, să se publice, ci astea s-au stabilit pe plan local și s-a luat aprobare. Va fi o treabă teribil de dificilă, ca niște oameni, care au astăzi 85 - 90 de ani, să-și poată găsi dreptul sau martorii cu care să ateste că au fost scoși 4 ani de zile, în condiții groaznice, din casă, care a însemnat, pentru mulți dintre ei care mai sunt, și pierderea unei părți din familie.

S-a spus aici de 1500. 1500 prevede un calcul general, care s-ar fi putut lua în evidență. Ultimul recensământ indică 5700 de evrei pe tot teritoriul României. Aici nu e vorba de tot teritoriul României, ci numai de teritoriul care rămăsese în 1941 României.

Deci, practic, eu vin și spun: datele noastre indică o cifră mai puțin de jumătate. E vorba de niște oameni care se termină sub ochii noștri. Din momentul în care am depus inițiativa legislativă și până astăzi, dintre solicitanți, 200 nu mai sunt. Eu nu știu, în momentul când va fi publicată legea în Monitorul Oficial, câți vor mai fi.

În orice caz, data de 30 iunie 2005 este legată de ideea că s-ar putea face promulgarea până în 30 iunie 2004. Nici o șansă. Din clipa aceasta, legea intră de acum la mediere, mediere Cameră-Senat, după care, rezultatul medierii se întoarce în Cameră și Senat...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule deputat, cunoaștem procedura.

 
   

Domnul Dorel Dorian:

Nu există nici o șansă ca să terminăm până în 30 septembrie. Deci, normal ar fi fost, în orice caz, un an de zile de la promulgare. Nu se pune problema. 30 septembrie 2005 este o dată.

Încă o dată spun, nu în această chestiune va fi, trebuie efectuat și obținut un drept moral, cât mai sunt în viață aceste câteva sute de oameni, după ce, din 1990 încoace, 14 ani au fost pierduți din evidență pe varii motive și, în ultimă instanță, în 1999 și în 2000, când se vota Legea nr.189/2000, prin faptul că s-a înțeles greșit evacuarea și cu strămutarea.

Practic, nu știu cum să spun, este o reparație morală. Cine spunea, aici, de o reparație morală avea dreptate.

Avea perfectă dreptate senatorul Păunescu, din unghiul meu de vedere, pentru simplul motiv, câteva sute de oameni. Aici, e aproape un principiu, în doi ani de zile, în trei ani de zile, acești oameni, care sunt, azi, la 85 de ani, nu vor mai fi. Să crească numărul? Dar gândiți-vă că este aberantă ideea că poate să crească numărul.

Eu vă spun, veți decide și cum veți decide, ne vom supune, evident, hotărârii dumneavoastră.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul deputat, s-a înțeles foarte bine.

 
   

Domnul Dorel Dorian:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Gyorgy Frunda:

Domnule președinte, v-aș ruga, permiteți-mi să iau cuvântul.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator, aveți puțină răbdare.

 
   

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

O concluzie, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aveți răbdare, v-am spus.

Este și o propunere, prin care dumneavoastră - ce vreți? Ca textul să fie identic cu cel de la Camera Deputaților.

Deci, există o singură soluție: să retrimitem la comisie și să se pună de acord comisia.

 
   

Domnul Gyorgy Frunda:

Nu se poate, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Repet, eu înțeleg dorința.

 
   

Domnul Gyorgy Frunda:

În teritoriu am votat aceeași variantă.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aceasta este problema, până la urmă.

 
   

Domnul Gyorgy Frunda:

Dați-mi voie să răspund, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Imediat vă dau cuvântul.

Domnul senator Adrian Păunescu.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

M-a stupefiat precizarea ultimă a domnului deputat, cu privire la locul asupra căruia acționează. Eu înțeleg că acționează în România de azi, dar aici trebuie să-l citez pe domnul Frunda, care a spus cu exactitate, e vorba de toți cetățenii din România de azi, indiferent unde s-a petrecut atacul împotriva drepturilor lor legitime.

 
   

Domnul Gyorgy Frunda:

Cetățenii de azi ai României. Corect.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Da, cetățenii de azi, dar nu înseamnă că dacă ei erau, atunci, în ceea ce ocupase Ungaria sau ceea ce ocupase Uniunea Sovietică, ei nu mai au drepturi? Asta v-aș ruga mult, dacă facem o asemenea nedreptate, eu voi vota împotriva legii. E vorba de toți cetățenii României de azi, cărora trebuie să le luăm, în memoria acelor momente, apărarea și să le restaurăm demnitatea.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați...

Mai doriți să adăugați...?

 
   

Domnul Gyorgy Frunda:

Da, domnule președinte, dați-mi voie, este foarte important. Dați-mi voie.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog.

 
   

Domnul Gyorgy Frunda:

Deci, îmi dau seama, din luările de cuvânt, că mulți dintre dumneavoastră consideră de parcă acum am vorbi, prima dată, despre aceste drepturi.

Aceste drepturi sunt solicitate din 1999. Datele pe care mi le-a furnizat ministerul sau ni le-a furnizat comisiei Ministerul Muncii și casele de pensii, sunt puțin diferite de ale domnului deputat Dorian. Ei vorbesc, în totalitate, de aproximativ 3200 - 3400 de cetățeni care pot beneficia de asemenea drepturi, dintre care jumătate beneficiază deja de asemenea drepturi și cam jumătate au dosarele depuse, dar întrucât termenul a expirat, nu se pot rezolva dosarele. Sunt foarte puțini care trebuie să depună cererile, pentru că ele sunt deja înregistrate, există comisie în fiecare județ și în municipiul București, în capitala țării, comisia este formată din 3 oameni, condusă de un jurist. Deci, așteaptă doar un green line pentru rezolvarea acestor cereri.

 
   

Domnul Petre Roman (din sală):

Avem și noi informațiile noastre.

 
   

Domnul Gyorgy Frunda:

Păi, nu vă supărați, eu am adresa ministerului. Nu știu ce informații aveți dumneavoastră. Acest lucru ni l-au spus nouă în comisie.

Aș vrea să îi răspund, dacă spune în plen, domnul senator Roman, acest lucru, atunci îi voi răspunde, altfel, este susținere din scaun.

Eu cred că, dacă trecem astăzi legea, îi ajutăm cel mai mult pe acești oameni. Eu așa cred, domnule Dorian. Să trecem legea cât mai repede.

Vedeți, noi am ajutat, cred, comisia, prin acel aviz pe care îl restrângem la 30 de zile și prin urgentarea dezbaterilor lucrărilor comisiei. Cred că facem un bine. Dacă o lăsăm cum este la Camera Deputaților, încălcăm un principiu de drept general și o să vină o altă lege în care ni se va propune să nu existe un termen limită și se va spune că Parlamentul României are un precedent, pentru că a adoptat o lege, fără un termen de decădere sau fără un termen de exercitare a dreptului.

Termenul de exercitare a dreptului nu este împotriva celui care are dreptul respectiv. Este, pur și simplu, un termen tehnic pentru desfășurarea lucrărilor, pentru încorsetarea eventualelor abuzuri --aici și soțul supraviețuitor are niște drepturi și, după părerea mea, nu afectează deloc dreptul individului, este vorba de un principiu de drept care trebuie respectat, nu aduce atingere.

Putem să fixăm, domnilor, alt termen. Fixați un termen de cinci ani, să propună cineva și fixăm cinci ani, nu este nici o problemă. Dar din datele furnizate, nouă ni s-a părut că, într-un an de zile, dosarele acestea se pot rezolva ușor, de aceea am fixat termen de un an, la solicitarea reprezentanților comisiei.

 
   

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Este bună ideea cu cinci ani, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog foarte mult.

 
   

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Propunem cinci ani.

 
   

Domnul Petre Roman (din sală):

Este același lucru, nu reușim să trecem legea în timp. Asta este toată problema.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Nu se pune problema că nu reușim să trecem legea. Se face, săptămâna viitoare, comisia de mediere, vom lucra vineri și o aprobăm. De ce priviți lucrurile neapărat sub aspect negativ ?!

Vă rog, dacă mai sunt luări de cuvânt ?

 
   

Domnul Gyorgy Frunda:

Trebuie adoptată până în 30 iunie.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule Duță, nu am trecut la..., la amendament vă referiți ?!

 
   

Domnul Vasile Duță:

Domnule președinte,

Domnul Frunda s-a exprimat anterior că eu nu aș fi fost aici și am fost prezent, domnul secretar al comisiei poate să spună, chiar am insistat pentru a lua în discuție ceea ce am discutat în plenul Senatului. Și doresc să își retracteze, cel puțin, cuvintele, pentru că eu am fost prezent, apar ca și cum aș fi fost absent din Senatul României. Asta ar fi una dintre probleme.

Pentru ca legea să treacă și să fim oportuni, sunt de acord, dar să luăm în discuție amendamentul, așa cum l-am formulat eu și, încă o dată, vă rog să-mi permiteți să îl recitesc, sigur că, într-adevăr, domnul Frunda are dreptate...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg,

Nu îl recitiți pentru că îl avem toți și l-ați spus cu trei minute mai devreme.

 
   

Domnul Vasile Duță:

Depinde cum a fost...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să vă susțineți amendamentul. Nu, rămâneți la microfon, susțineți-vă amendamentul, dar nu ne citiți textele, pentru că le avem fiecare în față.

 
   

Domnul Vasile Duță:

În luarea hotărârilor referitoare la stabilirea drepturilor prevăzute de lege, comisia solicită avizul consultativ al organizațiilor legal constituite, având drept scop apărarea drepturilor omului și susținerea persoanelor persecutate în perioada 1940-1945.

Este simplu, nu se face referire la organizație, cum, de fapt, era făcut, pentru că și aici este modificat, "a minorităților naționale legal constituite", cum a fost spus de domnul Frunda.

Deci eu insist pe acest amendament.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnule senator Frunda, cu mine discutați, nu cu domnul Radu Alexandru.

Față de argumentele pe care le-ați adus, în baza cărora cele două comisii au respins acest amendament, mai aveți ceva de adăugat ?

 
   

Domnul Gyorgy Frunda:

Nu, ne menținem...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci cele două comisii au respins acest amendament. Îl supun votului dumneavoastră, dacă votați da, sunteți de acord cu amendamentul domnului Duță, dacă votați nu, sunteți împotrivă, deci de acord cu cele două comisii.

Vă rog să votați.

Cu 19 voturi pentru, 68 de voturi împotrivă și 9 abțineri, amendamentul a fost respins.

Stimați colegi,

Dacă la cele trei amendamente ale celor două comisii, sunt intervenții ? Supun votului dumneavoastră cele trei amendamente, vă rog să votați.

 
   

Domnul Radu F. Alexandru (din sală):

Am o intervenție la amendamente. Am stat cu mâna ridicată, nu m-ați văzut.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doriți să modificați un amendament ?

 
   

Domnul Radu F. Alexandru (din sală):

Doresc să clarific.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog eu să lăsați, ascultați ce spun după aceea.

Cu 58 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă și 9 abțineri, s-a adoptat.

O să supun la vot și raportul, după care vă propun să constituim imediat comisia de mediere și marțea viitoare sau miercuri să facem medierea, iar joi sau vineri să o aprobăm. De acord ?

Din sală: Da.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Supun votului dumneavoastră, acum, raportul în ansamblu. Vă rog să votați.

Cu 87 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă și 8 abțineri, s-a adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în care vom introduce aceste modificări. Vă rog să votați.

Cu 92 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă și 8 abțineri, s-a adoptat.

 
Constituirea comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice.  

Vă propun să constituim și comisia de mediere.

Grupul Social Democrat, trei propuneri. Doamna Dobrescu, trei propuneri pentru constituirea comisiei de mediere, de la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și..., alegeți, vă rog.

   

Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:

De la Comisia pentru drepturile omului minorități și culte mă gândesc la doamna Fevronia Stoica, domnul Gogoi Ion și doamna Șelaru Rodica, chiar dacă nu este din aceeași comisie.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Grupul România Mare, două propuneri.

 
   

Domnul Valentin Dinescu:

Domnii senatori Ioan Aurel Rus și Mircea Mihordea.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Grupul Național Liberal, o propunere.

 
   

Domnul Mircea Ionescu-Quintus (din sală):

Domnul Radu F. Alexandru.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Radu F. Alexandru.

UDMR, o propunere.

 
   

Domnul Alexandru Kereskenyi:

Domnul senator Gyorgy Frunda.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, dacă sunt obiecții ?! Supun votului dumneavoastră această comisie de mediere. Vă rog să votați.

Cu 102 voturi pentru, un vot împotrivă și 6 abțineri, s-a aprobat această comisie de mediere.

Voi interveni să constituim, azi sau mâine, și la Camera Deputaților, iar săptămâna viitoare facem și medierea și votul. De acord ? Vă mulțumesc foarte mult.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare și privatizare a unor societăți naționale, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat.  

Stimați colegi,

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare și privatizare a unor societăți naționale, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat.

Vă rog, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, domnul președinte Pană.

Cine susține raportul din partea Guvernului ?! Domnule secretar de stat, vă rog.

   

Domnul Ilie Ștefan - secretar de stat pentru relația cu Parlamentul în Ministerul Administrației și Internelor:

Domnule președinte,

În fapt, este o aliniere de legislație, este o ordonanță care completează Ordonanța nr. 8/2003 și conferă același statut regiilor locale din subordinea autorităților și societăților comerciale din subordinea autorităților locale. Este vorba de restructurarea acestora care trebuie să aibă același regim ca și societățile naționale.

Vă propun să aprobăm ordonanța în forma propusă de Guvern.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule președinte Pană, vă rog, prezentați raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

 
   

Domnul Viorel Marian Pană:

Mulțumesc, domnule președinte.

Foarte scurt, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, în unanimitate, a hotărât raport favorabil, fără amendamente.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Dezbateri generale, luări de cuvânt, dacă sunt. Nu sunt, nu avem amendamente.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege în forma prezentată. Vă rog să votați.

Cu 84 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 5 abțineri, s-a adoptat.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Decretului-Lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și a celor deportate în străinătate ori constituire în prizonieri.  

Trecem la propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Decretului-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și a celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.

Este inițiativă legislativă. Vă rog, raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

   

Domnul Viorel Marian Pană:

Mulțumesc.

Raport de respingere, de asemenea, în unanimitate. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Sunt luări de cuvânt ?

Din sală: Nu.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere, în forma prezentată de comisie. Votând da, votați respingerea. Vă rog să votați.

Cu 85 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 4 abțineri, s-a respins propunerea legislativă.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.36/2004 privind desființarea Autorității Guvernamentale pentru Valea Jiului.  

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2004 privind desființarea Autorității Guvernamentale pentru Valea Jiului.

Vă ascultăm, domnule secretar de stat.

   

Domnul Ilie Ștefan:

Domnule președinte,

În fapt, actul normativ solicită desființarea Autorității Guvernamentale pentru Valea Jiului, deoarece, în urma unui audit făcut în zona Văii Jiului, din partea Băncii Mondiale, audit care are în vedere implementarea unui proiect de dezvoltare a acestei zone, această Autoritate nu este cuprinsă în rezultatele auditului.

De aceea funcția de guvernator se desființează, iar aceste probleme vor fi preluate de un consilier al domnului prim-ministru, care se va ocupa și de implementarea auditului și a proiectului care urmărește dezvoltarea zonei respective.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Seres Denes prezintă raportul Comisiei pentru administrația publică și organizarea teritoriului. Vă ascultăm.

 
   

Domnul Seres Denes:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Comisia pentru administrația publică și organizarea teritoriului a adoptat raport favorabil. S-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ și Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Propunem adoptarea proiectului în forma prezentată de Guvern. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult. Luări de cuvânt, dacă sunt. Domnul senator Adrian Păunescu, vă rog.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Mie mi se pare curioasă logica aceasta: e o organizație de audit care a stabilit că nu e în regulă și, conform acestei opinii, Senatul se strânge repede și hotărăște, la propunerea Executivului, să desființăm ceea ce tot noi înființasem.

Nu era mai bine să se experimenteze mental ceea ce dorea să se propună Legislativului și să nu fim în situația caraghioasă de a fi, acum scurtă vreme, de acord și astăzi, tot de acord, cu două lucruri diferite, contrarii ?!

Înființarea însăși a acelei forme trebuia gândită. Eu înțeleg, este o perioadă în care se experimentează tot felul de soluții, dar parcă puțin mai multă aplicație și seriozitate în raporturile noastre s-ar impune. Nu sărim repede - că a zis Executivul - să desființăm !

Acum un an sau doi a zis Executivul să facem. Este ridicol și este nemeritat. Nici pentru Executiv nu e meritat, nici pentru Legislativ.

Doresc să ni se explice, în termeni mai clari, de ce ne luăm după acea, mă rog, organizație de audit pe care o puteam întreba atunci când am creat această formă.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles, domnule președinte.

Vă rog să rețineți că s-a experimentat un an de zile și nu a dat rezultate, după care a intervenit Banca Mondială care a solicitat că nu se justifică încărcarea cu aparat public care nu are eficiență.

 
   

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Dar Banca Mondială nu exista și acum un an ?!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

A fost de acord atunci, dar, după experimentare, s-a constatat că nu există eficiență. Aveți alt răspuns ?

 
   

Domnul Ilie Ștefan:

Nu, nu, este exact ceea ce voiam să spun și eu, domnule președinte, vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt luări de cuvânt ?!

Stimați colegi,

Nu avem amendamente, supun votului dumneavoastră raportul favorabil, fără amendamente și, dacă sunteți de acord cu raportul, sunteți inclusiv cu proiectul de Lege pentru desființarea Autorității. Vă rog să votați.

Cu 79 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 11 abțineri, s-a adoptat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Marian Pană:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Turcia privind readmisia cetățenilor statelor lor și a străinilor aflați în situație ilegală pe teritoriile acestor state, semnat la București, la 19 ianuarie 2004.  

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Trecem la proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Turcia privind readmisia cetățenilor statelor lor și a străinilor aflați în situație ilegală pe teritoriile acestor state, semnat la București, la 19 ianuarie 2004.

Vă ascultăm, domnule secretar de stat.

   

Domnul Florin Sandu - secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor:

Domnule președinte,

Domnilor senatori,

Acordul supus ratificării în termenii utilizați, modalitățile concrete de cooperare între cele două părți, iar în ceea ce privește readmisia persoanelor, transportul bunurilor, protecția datelor, decontarea cheltuielilor și, bineînțeles, autoritățile competente și dispozițiile legale de aplicare în timp, respectiv, suspendarea aplicării, modificarea, completarea sau denunțarea acestui acord.

În conformitate cu prevederile legislației în vigoare, pentru a intra în vigoare acest acord trebuie să fie ratificat de Parlament, motiv pentru care vă adresez rugămintea de a adopta proiectul în forma prezentată.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, domnule secretar Sandu.

Are cuvântul domnul vicepreședinte Aron Belașcu pentru a prezenta raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

 
   

Domnul Aron Belașcu:

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 9 iunie 2004, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere proiectul de lege și a hotărât, în unanimitate de voturi, să aprobe raport de admitere, fără amendamente. În conținutul acestei înțelegeri bilaterale sunt reglementate dispozițiile referitoare la readmisia cetățenilor statelor părți și modalitățile pentru dovedirea cetățeniei acestora, precum și readmisia și tranzitul străinilor pe teritoriul celor două țări, cu întregul ansamblu de proceduri, termene, costuri etc. Totodată, sunt stipulate autoritățile competente să asigure punerea în aplicare a prevederilor acordului. Prevederile acordului corespund acquis-ului comunitar, respectând angajamentele României de a face compatibile dispozițiile acordurilor, convențiilor și tratatelor la care țara noastră este parte, cu obligațiile ca și membru al Uniunii Europene. La ședința comisiei au participat și reprezentanții Ministerului Administrației și Internelor, care au susținut proiectul de lege în varianta propusă de Guvern. În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege se încadrează în categoria legilor ordinare și urmează să fie adoptat, potrivit art. 76 alin. 2 din Constituția României, republicată în 2003. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Dezbateri generale? Dacă sunt luări de cuvânt? Domnul președinte Mircea Ionescu-Quintus, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Mulțumesc, domnule președinte,

Stimate și stimați colegi,

Atât acest acord, cât și următorul, cel cu Lituania, reglementează o serie întreagă de împrejurări care în perspectiva integrării noastre în Europa și în această mare familie a națiunilor, sunt absolut necesare și garantează o serie întreagă de drepturi și evită o serie întreagă de riscuri la care sunt supuse țările participante. Evident, ambele proiecte sunt absolut necesare și le vom vota. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, foarte mult.

Dacă mai sunt luări de cuvânt? Nu mai sunt.

Stimați colegi,

Nu avem amendamente. Raportul este favorabil. Deci, supun votului dumneavoastră, atât raportul, cât și proiectul de lege. Vă rog să votați.

Raportul și proiectul de lege au fost adoptate cu 85 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 7 abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Lituania privind readmisia cetățenilor proprii și a străinilor, semnat la București, la 19 februarie 2004.  

Trecem la proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Lituania privind readmisia cetățenilor proprii și a străinilor, semnat la București la 19 februarie 2004.

Domnule secretar de stat, argumentele...

   

Domnul Florin Sandu:

Acest acord conține prevederi similare cu Acordul din Turcia. Așa cum sublinia și raportul comisiei, și acesta face parte din acquis-ul comunitar, motiv pentru care vă rugăm să-l aprobați.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Domnule vicepreședinte Belașcu, vă rugăm să prezentați raportul comisiei.

 
   

Domnul Aron Belașcu:

Domnule președinte,

În ședința din 9 mai 2004, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere proiectul de lege și a hotărât, în unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea acordului, așa cum, de altfel, rezultă și din titlu. În contextul acordului sunt reglementate principalele aspecte care vizează condițiile în care se poate dovedi sau prezuma cetățenia unuia dintre cetățenii celuilalt stat, modalitățile concrete de readmisie, excepțiile de la acestea, proceduri, costuri, soluționarea litigiilor, schimbul și protecția informațiilor. De asemenea, prevederile acordului corespund acquis-ului comunitar, respectând angajamentele României de a face compatibile dispozițiile acordurilor, convențiilor și tratatelor la care țara noastră este parte, cu obligațiile de membru al Uniunii Europene.

De asemenea, la ședința comisiei au participat și reprezentanții Ministerului Administrației și Internelor, care au susținut proiectul de lege în varianta propusă de Guvern.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege se încadrează în categoria legilor ordinare și urmează să fie adoptat, potrivit art. 76 alin. 2 din Consituția României, republicată în 2003.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, foarte mult. Sunt luări de cuvânt?

Stimați colegi, avem raport favorabil. Nu avem amendamente. Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege. Vă rog să votați.

Raportul și proiectul de lege au fost adoptate cu 85 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 2 abțineri.

Mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind cooperarea judiciară internațională în materie penală.  

Trecem la proiectul de Lege privind cooperarea judiciară internațională în materie penală.

Doamna secretar de stat, vă rugăm.

   

Doamna Rodica Constantinovici - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul proiect de lege cuprinde o reglementare unitară a aspectelor de asistență judiciară internațională în materie penală, care

în prezent se află sub incidența a trei acte normative distincte și, de asemenea, propune asimilarea în legislația internă a acquis-ului comunitar, respectiv cel de-al doilea protocol adițional la Convenția Europeană de asistență judiciară internațională în materie penală. Convențiile din 1995 și 1996 privind procedurile simplificate de extrădare între statele membre ale Uniunii Europene și Decizia-Cadru a Consiliului Uniunii Europene din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre. Aceste noi reglementări vor fi obligatorii pentru România din momentul aderării la Uniunea Europeană, de aceea legislația românească în vigoare, în domeniul cooperării judiciare internaționale în materie penală, se impune de urgență a fi modificată și completată, pentru a fi pe deplin armonizată cu acquis-ul comunitar în domeniu. Aceasta este în esență finalitatea pe care și-o propune prezentul proiect de lege, pe care vi-l supunem atenției spre dezbatere și adoptare. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări ne este prezentat de domnul vicepreședinte Belașcu, vă rog.

 
   

Domnul Aron Belașcu:

În aceeași ședință din 9 iunie 2004, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere proiectul de lege și a hotărât, în unanimitate de voturi să adopte raport de admitere, fără amendamente. Așa cum a arătat doamna ministru, este vorba despre alinierea legislației României la normele comunitare în materie penală. Este vorba de extrădare, notificarea și transferul de proceduri, transferul condamnaților, înfățișării martorilor, experților și persoanelor urmărite, recunoașterii și executării hotărârilor în materie penală. Desigur, la ședința comisiei au participat reprezentanții Ministerului Justiției și ai Ministerului Administrației și Internelor, care au susținut proiectul de lege în varianta propusă de Guvern. În raport de obiectul de reglementare, proiectul de lege se încadrează în categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptat, potrivit art. 76 alin. 2 din Constituția României, republicată în 2003.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Nu avem amendamente. Dacă sunt luări de cuvânt?

Domnule președinte Mircea Ionescu-Quintus, vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Domnule președinte,

Stimate colege și stimați colegi,

E atât de important acest proiect de lege și atât de util, încât dacă ar fi să intru în dezbaterea lui, probabil că ar trebui să continuăm și mânie proiectele noastre. N-am acest gând. Vreau să spun, însă, că așa cum s-a stabilit și în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, utilitatea, importanța este deosebită și, fără îndoială, ne așază încă o dată mai aproape de familia spre care ne îndreptăm. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Dacă mai sunt luări de cuvânt? Nu mai sunt.

Stimați colegi,

Nu avem amendamente. Supun votului dumneavoastră, atât raportul, care este favorabil, cât și proiectul de lege. Vă rog să votați.

Raportul și proiectul de lege au fost adoptate cu 91 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 3 abțineri.

Mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea Legii privind exercitarea profesiei de medic, precum și organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor din România (reexaminare).  

Trecem la Legea privind exercitarea profesiei de medic, precum și organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor din România.

Mulțumesc, doamna secretar de stat Constantinovici.

Vă ascultăm, domnule președinte Ilașcu. Vă rugăm să prezentați raportul.

   

Domnul Ilie Ilașcu:

După cum cunoașteți, este un raport suplimentar. Această lege s-a întors de la Președinție. S-a primit aviz favorabil, cu amendamente, de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și aviz favorabil, fără amendamente, de la Comisia pentru egalitate de șanse între femei și bărbați. În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, să adopte raport de admitere, cu amendamentele admise în Anexa 1, adică acele amendamente care au venit de la Președinție. În principiu, comisia a fost de acord cu părerea domnului președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnule secretar de stat, dacă sunteți de acord cu amendamentele din anexă?

 
   

Domnul George Pavelescu - secretar de stat în Ministerul Sănătății:

Domnule președinte,

Am participat la dezbaterea cererilor de reexaminare și pe Legea medicului, împreună cu secretarul de stat de la Ministerul Educației și Cercetării, împreună cu reprezentantul Ministerului Integrării și suntem de acord.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, dezbateri generale? Dacă sunt luări de cuvânt? Deci, este vorba despre un raport suplimentar. Cunoașteți toate intervențiile anterioare. Sunt 7 amendamente admise. Dacă sunt observații asupra lor? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul cu cele 7 amendamente. Vă rog să votați.

Stimați colegi, legea are caracter organic. Vă rog să votați.

Raportul cu cele 7 amendamente a fost adoptat cu 88 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 5 abțineri.

Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în care vom introduce aceste 7 amendamente. Vă rog să votați.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 91 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 3 abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea Legii privind exercitarea profesiei de asistent medical și a profesiei de moașă, precum și organizarea și funcționarea Ordinului Asistenților Medicali și Moașelor din România (reexaminare).  

De asemenea, de la Președinție am primit spre analizare și proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de asistent medical și a profesiei de moașă, precum și organizarea și funcționarea Ordinului Asistenților Medicali și Moașelor din România.

Domnule președinte Ilașcu, vă ascultăm.

   

Domnul Ilie Ilașcu:

În principiu am fost de acord cu toate amendamentele pe care le-am primit de la Președinție. S-a primit, de asemenea, aviz favorabil, fără amendamente, de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și aviz favorabil, fără amendamente, de la Comisia pentru egalitate de șanse între femei și bărbați. În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât întocmirea raportului favorabil, cu amendamentele admise, prevăzute în Anexa 1.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnule ministru, sunteți de acord cu amendamentele?

 
   

Domnul George Pavelescu:

Da, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Sunt intervenții? Practic, este o punere de acord cu directiva europeană prin aceste 5 amendamente. Dacă sunt intervenții la cele cinci amendamente? Nu. Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamentele din anexă. Vă rog să votați.

Legea are caracter organic.

Raportul a fost adoptat cu 90 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 3 abțineri.

Supunem votului dumneavoastră proiectul de lege în care se vor opera aceste cinci amendamente. Vă rog să votați.

Proiectul de lege cu cele 5 amendamente a fost adoptat cu 92 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă, nici o abținere.

 
Dezbaterea și adoptarea Legii privind exercitarea profesiei de farmacist, precum și organizarea și funcționarea Colegiului farmaciștilor din România (reexaminare).  

Trecem la Legea privind exercitarea profesiei de farmacist, precum și organizarea și funcționarea Colegiului farmaciștilor din România.

Domnule președinte Ilașcu, vă rugăm.

   

Domnul Ilie Ilașcu:

De asemenea, acest proiect de lege a fost primit de la Președinție spre reexaminare. S-a primit aviz favorabil, cu amendamente, de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și aviz favorabil, cu amendamente, de la Comisia pentru egalitate de șanse între femei și bărbați. În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, să adopte raport de admitere, cu amendamentele prevăzute în Anexa 1.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnule ministru, de acord?

 
   

Domnul George Pavelescu:

De acord, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă sunt intervenții?

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră raportul, care este favorabil, cu cele 5 amendamente. Vă rog să votați.

Legea are, de asemenea, caracter organic.

Raportul a fost adoptat cu 91 de voturi pentru, un vot împotrivă și 2 abțineri.

 
Demisia domnului Ion Predescu din funcția de senator, în urma numirii domniei sale ca judecător la Curtea Constituțională.  

Stimați colegi, întrerupem numai pentru două minute. După cum cunoașteți, toate grupurile parlamentare au susținut propunerea ca colegul nostru, domnul Predescu, să ocupe o înaltă funcție de judecător la Curtea Constituțională.

A depus jurământul la Curtea Constituțională unde s-a prezentat astăzi, după ce a înaintat președintelui Senatului demisia din funcția de senator, în această cerere de demisie existând cuvinte de apreciere și mulțumire referitoare la colaborarea care a avut-o de-a lungul a 14 ani cu colegii senatori. Este aici în mijlocul nostru.

Dați-mi voie, la despărțirea de Senat și plecarea la Curtea Constituțională - unde sunt convins că ne va sprijini - să-l invit la microfon pentru a ne spune câteva cuvinte.

   

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Doamnelor,

Ca urmare a intrării în exercițiul funcțiunii, legea mă obligă să demisionez. Sigur că nu-mi face deloc plăcere, încă mă încearcă sentimentele regretului, dar, așa cum e viața, și emoția, sentimentele se estompează cu timpul, omul se obișnuiește cu noile stări în viața sa.

Mâine voi intra în ședință, așa că astăzi era ultima zi în care trebuia să-mi depun demisia.

Vă mulțumesc foarte mult pentru votul pe care mi l-ați acordat, pentru investitură. Vă mulțumesc foarte mult pentru colaborarea noastră, pentru mine atât de îndelungată în cele 4 legislaturi, cu colegii care au alcătuit Senatul în succesiune.

Vă mulțumesc foarte mult pentru cooperarea noastră și rezultatele ei. Cu sinceritate și pe bună dreptate mi-am exprimat aceste mulțumiri și în cererea scrisă către domnul președinte al Senatului și vă doresc din toată inima - din toată inima vă doresc! - aceleași bune și frumoase rezultate, să continuați cu aceeași seriozitate și competență activitatea legislativă.

În mod deosebit vă doresc să încheiați această legislatură în triumf și pentru toți aceia care veți candida să dobândiți mandatul în noua legislatură, folosind experiența, tradiția și bunele relații care au existat dintotdeauna în Senatul României.

Nu fac afirmația gratuită, să știți, pentru că am cunoscut îndeaproape relațiile din Senat, încă din prima legislatură, și le-am apreciat în mod deosebit comparativ, desigur, cu relațiile din Camera Deputaților unde, poate, numărul, poate vârsta, poate natura relațiilor, au îndreptat uneori aceste raporturi de colaborare și conlucrare și către alte direcții mai puțin plăcute.

Nu vreau să lungesc alocuțiunea mea. Vă mulțumesc încă o dată. Înțelegeți-mă că mă stăpânesc cu greu să vă spun la revedere, dar numai din relația mea cu instituția ca atare, nu și din relația mea cu dumneavoastră, componenții și slujitorii ei.

La revedere, vă mulțumesc foarte mult. (ropot de aplauze)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Sunt convins că sunt în asentimentul nu numai al colegilor din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări sau a colegilor din Biroul permanent, ci al tuturor celor 140 de senatori să-i mulțumim domnului fost președinte, fost secretar al Comisiei juridice, secretar al Senatului, pentru activitatea derulată pe parcursul a 14 ani.

A fost cu adevărat un coleg, cred eu că-i vom simți lipsa, pentru că a demonstrat, în primul rând, o pregătire cu totul de excepție în domeniul juridic, și nu numai. Argumentația domnului senator Predescu pe diferite teme ne va lipsi, dar va fi aici aproape și sunt convins că va mai veni în mijlocul nostru și atunci când va fi necesar ne vom și consulta pe diversele probleme, dacă este cazul, mai ales în probleme de drept constituțional.

Vă rog să-mi permiteți ca, în numele dumneavoastră, să-i dorim mult succes în noua calitate de judecător al Curții Constituționale și să aibă încredere că vom derula în continuare o activitate rodnică în folosul societății, preocuparea noastră principală fiind în continuare să scoatem legi bune.

Vă doresc încă o dată sănătate, bucurii și la mai mare!

 
   

Domnul Ion Predescu (din sală):

Vă mulțumesc. Vă doresc și eu la fel, mult succes. Vă mulțumesc. La revedere! (ropot de aplauze)

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii consorțiilor universitare.  

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, fiți de acord să amânăm puțin pct.17. Va veni și doamna secretar de stat și să trecem la proiectul legii consorțiilor universitare.

Îl invit pe domnul ministru Athanasiu. Vă rog, domnule ministru. Comisia pentru învățământ, domnul senator Nicolaescu.

Dezbaterea și adoptarea Legii privind exercitarea profesiei de farmacist, precum și organizarea și funcționarea Colegiului farmaciștilor din România (reexaminare).  

Stimați colegi, ni se atrage atenția că, în grabă, am supus și am aprobat raportul în ceea ce privește profesia de farmacist și funcționarea Colegiului Medicilor, dar nu am supus legea.

Vă rog eu să facem o reparație. Supun votului dumneavoastră și proiectul de lege.

Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 90 de voturi pentru, unul împotrivă și o abținere.

Vă mulțumesc.

Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii consorțiilor universitare.  

Domnule ministru, vă ascultăm.

   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Domnule președinte,

Distinși colegi senatori,

Acest proiect de lege are în vedere, ca principale obiective, organizarea mai eficientă a activității în instituțiile de învățământ universitar prin crearea pe baze voluntare a consorțiilor universitare, consorții universitare care vor putea, printr-un ghid comun de admitere, prin asigurarea unei mai mari mobilități a studenților din universitățile parte a acestor consorții să dezvolte specializări complementare, să asigure o calitate mai bună învățământului universitar, bucurându-se totodată de facilități de ordin financiar în vederea acestei compactări a rețelei universitare.

În încheiere, aș vrea să spun că acest proiect de lege este foarte așteptat în lumea universitară, deja există intenții solide de constituire a acestor consorții, este un moment de reflecție asupra învățământului universitar din România care numără 49 de universități de stat și 68 de universități private. Cred că este vremea ca această dezvoltare să fie raționalizată, să fie așezată pe baze de calitate și eficiență.

Îi rog pe colegii mei senatori, așa cum a făcut și comisia, căreia îi mulțumesc, să se aplece cu grijă și cu sentimentul că suntem în pragul unei importante reglementări care va asigura o calitate mai înaltă învățământului universitar românesc. Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult. Raportul Comisiei pentru învățământ, știință și tineret ne este prezentat de domnul senator Nicolaescu.

 
   

Domnul Ioan Nicolaescu:

Proiectul de lege reglementează înființarea consorțiilor universitare ca forme de asociere între universitățile publice și private și între acestea și institutele de cercetare, în scopul utilizării în comun a resurselor materiale și umane pentru a face față competiției altor universități europene.

Luând în dezbatere acest proiect de lege, comisia îl avizează favorabil și îl supune dezbaterii plenului Senatului, cu amendamentele cuprinse în anexă pentru care Camera decizională este Senatul.

S-au primit avize favorabile de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și de la Consiliul Legislativ.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult. Domnule ministru, de acord cu cele 7 amendamente?

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Da, da. De acord. Integral și necondiționat.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Stimați colegi, dezbateri generale? Sunt luări de cuvânt? Doamna senator Dobrescu. Mai dorește cineva? Doamna senator, vă ascultăm.

 
   

Doamna Maria Dobrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș vrea să fac doar o scurtă observație. Această inițiativă legislativă, acest proiect de lege, a făcut subiectul unor ample dezbateri în mediul universitar și este un proiect de lege foarte mult așteptat. Pentru prima dată aș spune că ne regăsim în fața unui proiect de lege european, care aduce mari deschideri pentru învățământul din România, foarte mult apreciat în afara granițelor țării și care merită să aibă votul nostru.

De asemenea, aș vrea să fac observația că asistăm pentru prima dată la o regăsire, pe trei dimensiuni, aș spune eu. Proiectul de lege se adresează atât universităților publice, universităților private care reprezintă o alternativă în educația și formarea tinerilor, dar și cercetării, iar noi știm că dorim să avem o reușită în cercetarea științifică în România, pentru dezvoltarea economiei și pentru prosperitatea țării.

Cred că vom vota cu toată deschiderea și sper în unanimitatea votului colegilor noștri. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Mai sunt luări de cuvânt? Înțeleg că nu.

Stimați colegi, la cele 7 amendamente aveți observații? Nu sunt observații.

Supun votului dumneavoastră raportul cu cele 7 amendamente. Vă rog să votați. Legea are caracter organic. Vă rog să votați.

Raportul a fost aprobat cu 91 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 5 abțineri.

Supun acum votului dumneavoastră proiectul de lege. Vă rog să votați.

A fost aprobat cu 92 de voturi pentru, un vot împotrivă și 6 abțineri.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind organizarea studiilor universitare.  

Trecem la proiectul de Lege privind organizarea studiilor universitare.

Domnule ministru, vă ascultăm.

   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Domnule președinte,

Distinși colegi,

Nu vreau să ocup foarte mult din agenda de lucru a Senatului astăzi. Vreau doar să precizez că este, după părerea celor care au promovat acest proiect, a Guvernului, dar și a mediului universitar, poate cea mai importantă lege în privința modului de organizare a studiilor universitare în România.

Este, pe de o parte, asumarea concretă, explicită și totală a angajamentului făcut de România la procesul Bologna, adică la crearea unui spațiu comun european al învățământului.

Este, totodată, un semn important prin care învățământul universitar românesc va oferi beneficiarilor lui compatibilizarea și comparabilizarea actelor de studii, a diplomelor.

Este, în al treilea rând, un mod de a pregăti învățământul universitar românesc pentru competiția dură care va începe pe piața învățământului începând cu 2007 și sigur din 2010.

Avem nevoie de instituții de învățământ care, prin conținutul materiilor, al specializărilor, dar și prin tipologia de specializări și de documente de studii să poată face față cu brio competiției în acest domeniu.

Nu vreau să intru în detalii, dar stabilirea ciclurilor de studii pe 3 cicluri: licență, masterat, doctorat, stabilirea unor competențe și unor abilități cognitive proprii fiecărui ciclu, stabilirea apoi, printr-o lege consecutivă, a specializărilor necesare pentru ocuparea anumitor posturi pe bază doar de licență sau pe baza doar a diplomei de master,

crearea școlilor doctorale cu învățământ doctoral la zi, punând capăt acestei mixturi necesare o lungă perioadă, dar care nu înseamnă și viitorul învățământului universitar românesc, sunt câteva din principalele obiective pe care acest important proiect de lege le urmărește.

Consider, fără a mai lungi vorba, că efectele din anul universitar 2005 - 2006, când va fi pus în aplicare acest demers al nostru, așează România între primele 6 țări care introduc sistemul Bolonia în Europa, asigură șanse sporite absolvenților învățământului universitar românesc în direcția recunoașterii actelor lor de studii, nu numai din punct de vedere academic, dar și din punctul de vedere al condițiilor de acces pe piața forței de muncă europene și, în al treilea rând, asigură, cum spuneam, o premisă consistentă, solidă, de calitate și de competiție, și de competitivitate pentru învățământul universitar românesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Raportul Comisiei pentru învățământ, știință și tineret ni-l prezintă tot domnul senator Nicolaescu.

 
   

Domnul Ioan Nicolaescu:

Așa cum s-a arătat, acest proiect de lege are ca obiect de reglementare organizarea studiilor universitare pe cele trei cicluri: ciclul I - studii universitare de licență, ciclul II - studii universitare de master și ciclul III - studii de doctorat.

Luând în dezbatere acest proiect de lege, comisia l-a avizat favorabil și propune plenului Senatului adoptarea lui cu amendamentele cuprinse în anexă.

Pentru amendamente, Camera decizională este Senatul.

S-au primit avize favorabile de la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și de la Consiliul Legislativ.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale, dacă sunt luări de cuvânt?

Vă rog, domnul senator Maghiar.

 
   

Domnul Teodor Maghiar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule președinte,

Stimate domnule ministru,

Distinși colegi,

Pentru mine, care lucrez în învățământ de peste 27 de ani, este o bucurie deosebită faptul că, de când a venit la conducerea ministerului, distinsul ministru Athanasiu a reușit să introducă în învățământul românesc aceste percepte legate de recunoașterea diplomelor în țările din Europa și în celelalte țări ale lumii.

Aș vrea să vă spun că această universitate a noastră are cinci institute de învățământ superior în străinătate, cu recunoașterea diplomelor, și de aceea implementarea cu doi ani înainte de intrarea României în Uniunea Europeană arată că distinsul ministru are previziuni deosebite, care pot să conducă țara noastră spre o dezvoltare deosebită și anticipată față de celelalte țări.

Sunt pentru adoptarea acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă mai sunt luări de cuvânt? Nu mai sunt.

Stimați colegi, sunt 10 amendamente care au fost admise de comisie. Înțeleg că și domnul ministru este de acord cu ele.

Deci, supun votului dumneavoastră raportul comisiei, cu cele 10 amendamente. Vă rog să votați. Legea are caracter organic.

Raportul comisiei a fost adoptat cu 90 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 2 abțineri.

Supun acum votului dumneavoastră proiectul de lege, în care se vor opera aceste modificări. Vă rog să votați.

S-a adoptat cu 90 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 3 abțineri.

Vă mulțumim, domnule ministru.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vroiam să mulțumesc, în primul rând, colegilor mei, doamnelor și domnilor senatori și, în al doilea rând, bazându-mă pe înțelegerea dumneavoastră, domnule președinte, v-aș fi adresat o rugăminte. În măsura în care astăzi intră în discuție și ordinea de zi suplimentară, la poziția 8 este un proiect care vizează creșterea, în medie cu 5%, a salariilor întregului personal din învățământ. Dacă ați fi de acord, sigur, și dacă Senatul este în asentimentul conducerii lui, să prezint, pe scurt, acest proiect.

 
   

(Convorbire telefonică a domnului președinte Nicolae Văcăroiu)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumim, domnule ministru. Vă dorim succes și în continuare.

Din sală: V-a solicitat ceva domnul ministru.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ce anume?

 
   

Domnul Ion Solcanu (din sală):

La ordinea de zi suplimentară, pct.8.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu am fost atent. Scuzați-mă.

De acord.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.38/2004 privind unele măsuri în domeniul învățământului.  

Deci, trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.38/2004 privind unele măsuri în domeniul învățământului.

Vă ascultăm, domnule ministru.

   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Acest proiect de lege face parte dintr-o suită de reglementări pe care ministerul și, desigur, Guvernul din care face parte le au în vedere în privința ameliorării condiției salariale a cadrelor didactice.

Noi ne-am angajat, prin acordul semnat cu liderii organizațiilor sindicale din învățământ, să asigurăm din primul semestru al anului o creștere în medie de 5% pentru întreg personalul din învățământ. Acest angajament a fost asumat, cum spuneam, sub semnătura ministrului educației și cercetării și a liderilor tuturor organizațiilor de sindicat, prin contractul colectiv. Este un angajament pe care Guvernul și l-a îndeplinit începând cu 1 mai 2004, dată de la care Ordonanța de urgență a Guvernului nr.38/2004 a intrat în vigoare.

Cum spuneam, el face parte dintr-o suită de reglementări, care, fiecare în parte și toate la un loc vizează ameliorarea condiției salariale pentru personalul didactic, în următoarele săptămâni urmând să elaborăm, pe baza discuțiilor pe care le avem în acest timp, și o nouă grilă de salarizare pentru întreg personalul didactic, atât din învățământul universitar, cât și din cel preuniversitar.

Am înțeles că nu sunt obiecții pe fond, din raportul elaborat de comisie. Solicit, așadar, colegilor senatori aprobarea acestei ordonanțe care deja își produce efectele, în sensul măririi salariilor pentru toate categoriile de profesori din învățământul românesc, mai puțin profesorii universitari care, de la 1 ianuarie, beneficiază de o dublare a salariilor pe care noi, ca Parlament, le-am aprobat.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Raportul Comisiei pentru învățământ, știință și tineret, domnul senator Nicolaescu.

 
   

Domnul Ioan Nicolaescu:

Luând în dezbatere proiectul de lege, comisia îl avizează favorabil și propune plenului Senatului adoptarea acestuia fără amendamente.

S-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ, de la Comisia pentru buget, finanțe și bănci și de la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale, luări de cuvânt?

Aveți cuvântul, domnule senator.

 
   

Domnul Dan Avram:

Domnule președinte, stimați colegi,

Consider că există totuși o discrepanță prea mare între 100% și 5%. Eu cred că această mărire de 5% reprezintă - cum să vă spun eu ? - un pansament, la posibilitățile de salarizare în învățământul preuniversitar.

Din acest punct de vedere, eu consider că trebuie aprobat acest 5%, dar eu aș mări puțin acest procent... (rumoare în sală) și l-aș ruga...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Haideți s-o facem, domnule senator. Tot suntem aici.

 
   

Domnul Dan Avram:

Domnule președinte, eu cred că este o discrepanță foarte mare între 100% și 5%. Deci, părerea mea este că... Este adevărat, cadrele universitare aveau un salariu mic, erau prost remunerate, dar este o diferență extrem de mare și eu cred că ar trebui avut în vedere acest lucru și să avem o altă atitudine față de ceilalți salariați din învățământ.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, chiar avem. Nu uitați că foarte mulți sunt profesori, chiar din colegii senatori și deputați, dar, din păcate, avem un buget pe anul acesta. Pentru anul viitor, mai discutăm.

 
   

Domnul Dan Avram (din sală):

Din rezerva bugetară.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Care rezervă? Vreți să vă spun ce înseamnă 1% la nivel de 400.000 de cadre didactice? Faceți și dumneavoastră un calcul simplu. Dacă nu, vă ajut eu. Veniți la mine.

Mă rog, e o propunere. Dacă mai sunt și alte luări de cuvânt? Nu mai sunt.

Stimați colegi, nu avem amendamente. Sigur că ne-am dori și, pe bună dreptate, aici trebuie să mai găsim soluții financiare, în timp.

Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege. Nu avem amendamente. Vă rog să votați. Legea are caracter organic.

Raportul comisiei și proiectul de lege au fost adoptate cu 90 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 4 abțineri.

Vă mulțumesc, domnule ministru.

 
   

Domnul Alexandru Athanasiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea articolului 4 litera a) alineatul 2 din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare.  

Trecem la proiectul de Lege pentru modificarea art.4 litera (a) alin.2 din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare.

Domnule secretar de stat Sandu, vă ascultăm.

   

Domnul Florin Sandu - secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor:

Domnule președinte, în calitate de co-inițiator, având în vedere că în Ministerul Administrației și Internelor avem și o componentă militară, vă rugăm să acceptați să se modifice textul din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, în speță, art.4 litera (a).

De fapt, el se armonizează cu prevederile Constituției, care, prin Legea de revizuire, a fost modificat, în speță, art.16 alin.3, în sensul că funcția publică militară poate fi ocupată de cetățean român care are domiciliul în țară, eliminându-se condiția existentă în textul din 1991, ca această funcție să poată fi ocupată numai dacă are, în mod exclusiv, cetățenia română.

Din aceste considerente, pentru armonizarea textului Legii nr.80/1995 cu Constituția României, vă rugăm să adoptați proiectul în forma prezentată.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, este o punere de acord cu Constituția.

Domnul senator Vornicu prezintă raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

 
   

Domnul Sorin Adrian Vornicu:

Comisia noastră a primit aviz favorabil de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și de la Consiliul Legislativ și, cu unanimitate de voturi, a hotărât să adopte raport favorabil.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale, luări de cuvânt? Nu sunt. Deci, este o punere de acord, prevede, în mod expres, obligativitatea cetățeniei române și a domiciliului în țară.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei, care este favorabil, fără amendamente, și proiectul de lege. Legea are caracter organic. Vă rog să votați.

Raportul comisiei și proiectul de lege au fost adoptate cu 82 de voturi pentru, un vot împotrivă și 3 abțineri.

Mulțumim foarte mult.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 329/2003 privind exercitarea profesiei de detectiv particular.  

Domnul Sorin Adrian Vornicu:

Avem și pct 8 în ordinea de zi suplimentară, dacă se poate, domnule președinte.

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Poftim?

 
   

Domnul Sorin Adrian Vornicu:

Dacă se poate să luăm pct. 8 din ordinea de zi suplimentară. Tot este domnul ministru aici.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Pct.8 din ordinea de zi suplimentară a fost discutat.

 
   

Domnul Sorin Adrian Vornicu:

Pct. 9. Mă scuzați.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Pct. 9 - proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.329/2003 privind exercitarea profesiei de detectiv particular.

Vă ascultăm, domnule ministru.

 
   

Domnul Florin Sandu:

Este vorba de Legea nr.329/2003 privind detectivii.

În vederea alinierii legislației la acquis-ul comunitar, în scopul finalizării negocierilor pentru integrarea europeană, vă supunem atenției faptul că există unele bariere administrative în această lege, astfel încât aplicarea dispozițiilor consacrate în art.148 din Constituția republicată să țină seama de necesitatea corelării normelor juridice menționate.

În acest sens, proiectul precizează, în mod expres, că pot exercita profesia de detectiv particular cetățenii din statele Uniunii Europene, dacă fac dovada calității de detectiv particular cu un act valabil în țara de origine.

În aceste condiții, trebuie să se modifice legea.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles.

Domnul senator Vornicu.

 
   

Domnul Sorin Adrian Vornicu:

Cu avizele favorabile de la Comisia juridică, de numiri, disciplină și imunități și Consiliul Legislativ, comisia, cu unanimitate de voturi, a adoptat raport favorabil.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Există un amendament. De acord cu el?

 
   

Domnul Florin Sandu:

Da, suntem de acord, pentru că este în scopul precizării legii.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale, luări de cuvânt, dacă sunt? Nu sunt.

Supun votului raportul, cu amendamentul din anexă.

Vă rog să votați.

Legea are caracter organic.

S-a adoptat cu 78 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, 3 abțineri.

Supun votului proiectul de lege, unde vom opera și acest amendament.

Vă rog să votați.

Legea are caracter organic.

A fost adoptată cu 89 de voturi pentru, un vot împotrivă și 2 abțineri.

Vă mulțumesc domnule ministru.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea art.2 din Legea nr.29/1994 privind autorizarea Guvernului de a aproba negocierea în vederea recuperării creanțelor României provenite din activitatea de comerț exterior și cooperare economică internațională, derulată înainte de 31 decembrie 1989.  

Trecem la proiectul de Lege pentru modificarea art.2 din Legea nr.29/1994 privind autorizarea Guvernului de a aproba negocierea în vederea recuperării creanțelor României provenite din activitatea de comerț exterior și cooperare economică internațională, derulată înainte de 31 decembrie 1989.

Comisia pentru buget finanțe și bănci, domnul președinte Ștefan Viorel.

Doamna secretar de stat Maria Manolescu ne prezintă în sinteză proiectul de lege.

   

Doamna Maria Manolescu - secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Modificarea este determinată de reconsiderarea mandatului reprezentantului Băncii Naționale a României în Comisia pentru avizarea modalităților de încasare a creanțelor României din activitatea de comerț exterior și alte activități conexe.

Comisia funcționează în baza unei hotărâri, respectiv Hotărârea nr.362/1994 dată în aplicarea Legii nr.29/1994, este condusă de un secretar de stat din Ministerul Finanțelor Publice și are în componență 8 membri, reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, Ministerului Economiei și Comerțului, Ministerului Afacerilor Externe și Băncii Naționale a României.

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a hotărât potrivit statutului propriu că mandatul reprezentantului său în această comisie este limitat numai la formularea de observații și recomandări compatibile cu atribuțiile Băncii Centrale și numai până la amendarea cadrului juridic în domeniu.

În consecință, prin modificarea art.2 al Legii nr.29/1994, Banca Națională a României nu se mai regăsește între instituțiile autorizate de Guvern pentru negociere și recuperare de drepturi valutare cuvenite statului român.

Comisiile de specialitate ale Senatului au întocmit raport de adoptare, fără amendamente, iar Ministerul Finanțelor Publice, în numele Guvernului, susține adoptarea actului normativ, în forma rezultată din raport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Ștefan Viorel, pentru a prezenta raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Comisia noastră, luând în discuție propunerea legislativă, dar și avizul favorabil din partea Consiliului Legislativ, a hotărât, cu unanimitate de voturi, să întocmească raport de admitere, fără amendamente, fapt pentru care supunem spre dezbatere și adoptare...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult

Dezbateri generale, dacă sunt luări de cuvânt?

Nu sunt. Nu avem amendamente. Raportul este favorabil, supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Legea are caracter ordinar.

S-a adoptat cu 85 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 6 abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2004 pentru prorogarea termenului prevăzut la art4 alin.(7<sup>2</sup>) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația agenților economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, precum și a termenului prevăzut la art.59 alin.(1) din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere.  

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.44/2004 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.4 alin.(72) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.28/1999 privind obligația agenților economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, precum și a termenului prevăzut la art.59 alin.(1) din Legea nr.38/2003 privind transportul în regim de taxi și regim de închiriere.

Vă ascultăm, doamna secretar de stat.

   

Doamna Maria Manolescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin acest act normativ se prevede prorogarea până la 31 decembrie 2004 a termenelor pentru dreptul agenților economici sau respectiv obligația agenților economici de a utiliza aparate electronice fiscale și de a utiliza consumabilele care erau aprovizionate înainte de intrarea în vigoare a legii.

De asemenea, se prorogă termenul dat în aplicarea Legii nr.38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere în ceea ce privește termenul de 31 decembrie până la care acestea ar trebui să se doteze cu aparatele electronice de marcat.

Motivația este generată de faptul că termenul prevăzut inițial nu a fost suficient pentru ca societățile respective să poată să îl respecte.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Ștefan Viorel ne prezintă raportul Comisiei buget, finanțe și bănci.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte,

Comisia noastră a adoptat raport favorabil, fără amendamente.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, este vorba de prorogarea a două termene.

Dacă sunt intervenții?

Nu sunt. Nu avem amendamente.

Raport favorabil.

Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Au fost adoptate cu 84 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și o singură abținere.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind denominarea monedei naționale.  

Trecem la proiectul de Lege privind denominarea monedei naționale.

Doamna secretar de stat Manolescu, vă rog să faceți o scurtă prezentare.

   

Doamna Maria Manolescu:

Da, mulțumesc, domnule președinte.

Prin acest act normativ se reglementează denominarea monedei naționale la raportul de 1 la 10.000, noile însemne monetare urmând a fi puse în circulație începând cu data de 1 iulie 2005.

Principalele prevederi ale proiectului de lege reglementează circulația în paralel timp de 18 luni a bancnotelor noi și vechi, respectiv până la 31 decembrie 2006, încetarea funcției de mijloc de plată a monedei vechi cu data de 1 aprilie 2007, dar menținerea posibilității de preschimbare a acesteia în raportul stabilit de 1 la 10.000 pe o perioadă de încă trei ani, respectiv până la 1 decembrie 2009, obligativitatea afișărilor prețurilor atât în moneda veche, cât și în moneda nouă, începând cu data de 1 ianuarie 2005, pentru diminuarea tendințelor comercianților de rotunjire în plus a prețurilor, precum și alte măsuri.

Comisiile de specialitate ale Senatului au întocmit raport favorabil, fără amendamente, și, în consecință, Ministerul Finanțelor Publice propune și susține adoptarea actului normativ, în forma rezultată din raport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul președinte Ștefan Viorel ne prezintă raportul Comisiei buget, finanțe și bănci.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte,

Comisia noastră, cu unanimitate de voturi, a adoptat raport de admitere, fără amendmente.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și eu vă mulțumesc.

Vă rog, dacă sunt intervenții?

Nu avem amendamente.

Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege, în forma prezentată.

Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 82 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 6 abțineri.

Mulțumim doamnei ministru Manolescu.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.37/2004 privind măsuri de diminuare a arieratelor din economie.  

Trecem mai departe la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.37/2004 privind măsuri de diminuare a arieratelor din economie.

Domnul secretar Iancu, vă ascultăm.

   

Domnul Iulian Iancu - secretar de stat în Ministerul Economiei și Comerțului:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Realizarea obiectivelor economice aferente Programului de guvernare pe perioada 2001-2004 impune luarea unor măsuri de restructurare și redresare economică și financiară care să conducă la întărirea disciplinei economico-financiare, reducerea arieratelor din economie, precum și la eliminarea în perioada următoare a pierderilor în vederea îndeplinirii criteriilor de economie de piață funcțională, potrivit angajamentelor asumate față de Uniunea Europeană.

Prin prezenta ordonanță de urgență se urmărește crearea condițiilor pentru realizarea acestor obiective. Caracterul de urgență al prezentului act normativ constă atât în necesitatea stringentă imediată a arieratelor, de aplicare urgentă a măsurilor de restructurare în vederea redresării economice și financiare și de a crea cadrul general care va permite statului, în calitatea sa de investitor prudent în economia de piață, să analizeze fiecare caz în parte, pe baza programelor de restructurare, cât și necesitatea finalizării procesului de privatizare a societăților de distribuție gaze naturale și societăților de distribuție a energiei electrice, în conformitate cu angajamentele asumate.

Adoptarea și punerea în practică a acquis-ului comunitar în domeniul concurenței, încă înainte de data aderării României la Uniunea Europeană constituie o condiție esențială a Comisiei Europene pentru închiderea provizorie a negocierilor la Capitolul VI - Politică în domeniul concurenței, prevăzută a avea loc în anul 2004, conform angajamentelor asumate și totodată un pas important în procesul general de pregătire a României pentru a face față presiunilor concurențiale ale pieței interne comunitare.

Prin dispozițiile art.11 din prezenta ordonanță de urgență se asigură atât respectarea prevederii Legii nr.143/1999 privind ajutorul de stat, cu modificările și completările ulterioare, cât și a legislației secundare emisă de Consiliul Concurenței, armonizate cu acquis-ul comunitar.

În acest fel, se urmărește întărirea controlului și supravegherii acordate ajutorului de stat, element esențial în îndeplinirea criteriilor ce definesc o economie de piață funcțională și se confirmă aplicarea de către România a unor măsuri de natura ajutorului de stat, în conformitate cu acquis-ul comunitar.

Ajutorul de stat este condiționat de existența unui plan de restructuare viabil care să asigure condițiile pentru ca la sfârșitul perioadei de restructurare agenții economici să fie capabili să se mențină pe piață prin forțe proprii.

Cuantumul datoriilor este acoperit de valoarea creanțelor comerciale restante, însă recuperarea acestora necesită o serie de proceduri, inclusiv acționarea în judecată a clienților rău platnici, care se desfășoară într-o perioadă lungă de timp.

Pentru realizarea în timp scurt a circuitului financiar care să permită atingerea obiectivului menționat, creanțele comerciale restante vor fi - punctual pentru societățile de distribuție menționate - preluate de către AVAS care va derula toate procedurile pentru recuperarea acestora.

Aplicarea măsurilor prezentate va conduce la îndeplinirea condițiilor unei privatizări viabile, conform standardelor de piață funcțională în care activitățile desfășurate de agenții economici produc obligații certe, acoperite de lichidăți ce generează un flux financiar real.

România se angajează să implementeze în continuare măsurile menționate mai sus pentru a recupera arieratele și a îmbunătăți colectarea acestora.

Față de cele prezentate mai sus, vă rugăm, doamnelor și domnilor senatori, să aprobați proiectul de lege, în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Ștefan Viorel, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

 
   

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte,

Pe baza avizelor favorabile primite de la Consiliul Legislativ și din partea Comisiei economice și în prezența reprezentanților Ministerului Finanțelor Publice, comisia noastră a adoptat cu unanimitate raport favorabil, fără amendamente.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și eu vă mulțumesc.

Luări de cuvânt, dacă sunt?

Nu sunt.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră atât raportul favorabil, fără amendamente, cât și proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Au fost aprobate cu 79 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă și nici o abținere.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.33/2004 pentru aprobarea Programului de dezvoltarea Sistemului Național de Transport al gazelor naturale pentru alimentarea cu gaze naturale a unor localități în perioada mai 2004-noiembrie 2005.  

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.33/2004 pentru aprobarea Programului de dezvoltare a Sistemului Național de Transport al gazelor naturale pentru alimentarea cu gaze naturale a unor localități, în perioada mai 2004 - noiembrie 2005.

Domnul secretar de stat Iancu, vă rog, foarte pe scurt.

   

Domnul Iulian Iancu:

Da, foarte pe scurt.

Societatea Națională de Transport Gaze Naturale "Transgaz" a cuprins în strategia de dezvoltare pe termen mediu, 2002-2010, lucrări de investiții privind dezvoltarea infrastructurii de transport, în scopul optimizării regimurilor tehnologice necesare transportului gaze naturale pentru alimentarea cu gaze naturale a zonelor deficitare, precum și distribuții noi.

Efortul investițional realizat pentru realizarea acestor proiecte este de aproximativ 40 milioane euro.

Față de cele prezentate, vă rugăm să adoptați proiectul de lege în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Traian Novolan ne prezintă raportul Comisiei economice.

 
   

Domnul Traian Novolan:

Cu o sigură abținere, Comisia economică a întocmit raport favorabil și supune aprobării plenului Senatului proiectul de lege în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumsc, domnul secretar Novolan.

Dezbateri generale, dacă sunt luări de cuvânt.

Nu avem amendamente.

Raport favoarbil.

Vă rog să votați atât raportul, cât și proiectul de lege.

Au fost adoptate cu 85 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 3 abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.39/2004 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 104/2003 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formă de împrumut, a unor cantități de combustibil pentru Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice și Termice Termoelectrica- S.A. , filialele sale, Regia Autonomă pentru Activități nucleare - Sucursala ROMAG-TERMO și centralele termice și electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor județene și locale.  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.39/2004 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.104/2003 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formă de împrumut, a unor cantități de combustibil pentru Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice și Termice "Termoelectrica" - SA, filialele sale, Regia Autonomă pentru Activități Nucleare - Sucursala "ROMAG-TERMO" și centralele termice și electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor județene și locale.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

   

Domnul Iulian Iancu:

Mulțumesc.

Aceste cantități pe care dorim a le proroga prin acest proiect de ordonanță au fost împrumutate în baza contractelor încheiate între beneficiari și ANRS, cu restituirea după 180 zile de la data punerii la dispoziție, astfel că termenul de restituire este scadent în perioada mai-iunie 2004.

Întrucât capacitatea utilă reală de sufocare din centralele termice și electrice este ocupată în prezent de stocul rezervă de stat în proporție de mai bine de 70% cărbune și mai mult de 50% păcură, aceasta nu poate fi utilizată pentru constituirea de noi stocuri proprii necesare în perioada de iarnă.

Astfel, achiziționarea de păcură și cărbune pentru refacerea stocurilor nu este oportună în momentul de față. A apărut astfel, necesitatea modificării prevederilor acestei ordonanțe în sensul prorogării cu 180 de zile a termenului de restituire.

Față de cele prezentate, vă rugăm să fiți de acord cu aprobarea actului normativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Traian Novolan, vă rog să prezentați raportul Comisiei economice.

 
   

Domnul Traian Novolan:

Comisia economică a adoptat raport favorabil cu majoritate de voturi și supune plenului Senatului proiectul de lege, fără amendamente.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult!

Sunt intervenții?

Nu sunt.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege în forma prezentată de către Guvern.

Vă rog să votați.

S-a adoptat cu 75 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și o abținere.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.45/2001 privind producția de apă grea în perioada 2001-2004 la Regia Autonomă pentru Activități Nucleare și acumularea acesteia de către Administrația Națională a Rezervelor de Stat.  

Trecem la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.45/2001 privind producția de apă grea în perioada 2001-2004 la Regia Autonomă pentru Activități Nucleare și acumularea acesteia de către Administrația Națională a Rezervelor de Stat.

Domnule secretar de stat Iancu, vă rog aveți cuvântul.

   

Domnul Iulian Iancu :

Modificările aduse Ordonanței de urgență a Guvernului nr.45/2001 vizează următoarele obiective: asigurarea continuității fabricației de apă grea în cadrul RAN-Sucursala ROMANPROD în anul 2004 - 2006; asigurarea necesarului de apă grea de siguranță pentru funcționarea continuă a unităților 1 și 2 de la Cernavodă.

Menționăm că există avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, ale Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, prin urmare, vă rugăm să fiți de acord cu forma prezentată.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Are cuvântul secretarul comisiei, domnul senator Traian Novolan, pentru a prezenta raportul Comisiei economice.

 
   

Domnul Traian Novolan:

Cu unanimitate de voturi membrii comisiei au hotărât să întocmească raport favorabil, fără amendamente.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dezbateri generale?

Dacă sunt luări de cuvânt?

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege.

Vă rog să votați!

Au fost adoptate cu 83 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 2 abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind trecerea Regiei Autonome Administrația Zonei Libere Constanța Sud și a Zonei Libere Basarabi  la Compania Națională Administrația Porturilor Maritime - S.A. Constanța.  

Trecem la proiectul de Lege privind trecerea Regiei Autonome "Administrația Zonei Libere Constanța Sud și a Zonei Libere Basarabi" la Compania Națională "Administrația Porturilor Maritime"- S.A. Constanța.

Domnule secretar de stat, vă ascultăm.

   

Domnul Traian Panait - secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Portul Constanța se organizează ca port liber, iar măsurile de facilitare urmează să se extindă asupra întregului teritoriu portuar și, drept consecință, se impune înglobarea în cadrul teritoriului Portului Constanța a teritoriului aflat în prezent în administrarea Regiei Autonome Administrația Zonei Libere Constanța Sud și a Zone Libere Basarab.

Pentru implementarea Codului ISPS în Portul Constanța și a aplicării unitare a acestuia se impune trecerea acestor regii în subordinea Portului Constanța.

Contractele de concesiune încheiate în temeiul Legii nr.84/1992, cu modificările și completările ulterioare și a HG nr.682/1994 privind aprobarea metodologiei pentru concesionarea de terenuri și construcții în zonele libere ale căror obiecte reprezintă bunurile din domeniul public al statului, se vor prelua de către Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța S.A.

Față de cele prezentate, a fost elaborat proiectul de Lege privind trecerea Regiei Autonome Administrația Zonei Libere Constața Sud și a Zonei Libere Basarabi la Compania Națională Administrația Porturilor Maritime S.A - Constanța, pe care îl supunem dezbaterii Parlamentului.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Îl rog pe domnul secretar Traian Novolan să prezinte raportul Comisiei economice.

 
   

Domnul Traian Novolan:

Stimați colegi,

Cu unanimitate de voturi, membrii comisiei au hotărât să întocmească raport favorabil, fără amendamente.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale? Luări de cuvânt?

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege.

Vă rog să votați.

S-a adoptat cu 78 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 6 abțineri. Amândouă au fost aprobate.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii gazelor.  

Proiectul Legii gazelor.

Domnul secretar de stat Iulian Iancu, aveți cuvântul.

   

Domnul Iulian Iancu - secretar de stat în Ministerul Economiei și Comerțului:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Proiectul de lege transpune în legislația internă reglementată din anul 2003 și anume Directiva nr.2003/55 a Comisiei Europene privind regulile comune aplicabile în piața internă în sectorul gazelor naturale și care abrogă Directiva 98/1998 care a fost transpusă în legislația română în cuprinsul mai multor acte normative.

Proiectul asigură o reglementare mult mai detaliată a sectorului, conținând și dispoziții care exced reglementărilor comunitare și care nu contravin acestora, organizarea, funcționarea structurilor naționale competente, inclusiv drepturile salariale ale personalului acestora, realizând-se o lege națională, unitară a domeniului.

Față de cele de mai sus, propunem plenului Senatului adoptarea proiectului de lege.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul secretar Traian Novolan ne prezintă raportul Comisiei economice.

 
   

Domnul Traian Novolan:

Stimați colegi,

Cu majoritate de voturi pentru și o singură abținere, membrii Comisiei economice au hotărât să întocmească raport favorabil, fără amendamente.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Luări de cuvânt?

Dezbateri generale?

Este o armonizare legislativă, o lege tehnică.

Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege în forma prezentată de Guvern. Legea are caracter organic.

Vă rog să votați.

Raportul și proiectul de lege au fost adoptate cu 83 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 5 abțineri.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind autorizarea și înregistrarea în registrul comerțului a persoanelor fizice care desfășoară activități economice în mod independent și a asociațiilor familiale.  

Domnul Nicolae Văcăroiu :

Trecem la proiectul de Lege privind autorizarea și înregistrarea în Registrul comerțului a persoanelor fizice care desfășoară activități economice în mod independent și a asociațiilor familiale.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

   

Domnul Gabriel Năstase - Agenția Națională pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Respectivul proiect de Lege privind autorizarea și înregistrarea în Registrul comerțului a persoanelor fizice care desfășoară activități economice în mod independent și a asociațiilor familiale are la bază următoarele argumente, Agenția Națională pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație a elaborat acest proiect de Lege privind autorizarea și înregistrarea în Registrul comerțului, mizând pe următoarele argumente: în planul de acțiuni din anul 2003, pentru dezvoltarea mediului de afaceri în România, aprobat prin Hotărârea nr.587/2003 în trim. IV - 2003, s-a prevăzut prioritatea simplificării și îmbunătățirii procedurii administrative și aceea a evaluării impactului reglementărilor asupra acestui mediu de afaceri.

Agenția ANIMMC a vrut prin această inițiativă să creeze un mediu prietenos în ceea ce privește modul de desfășurare a activității IMM-urilor.

Ca urmare a evaluării aplicării acestor dispoziții amintite mai sus, respectiv Legea nr.507/2002 privind organizarea și desfășurarea de acțiuni economice de către persoane fizice și ținând cont de noile reglementări adoptate, am elaborat împreună cu ceea ce înseamnă colectivul întregii agenții aceste reglementări.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule secretar Traian Novolan, vă rog să ne prezentați raportul Comisiei economice.

 
   

Domnul Traian Novolan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dezbaterile s-au purtat în cele două comisii, respectiv Comisia juridică pentru numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia economică, în prezența inițiatorului.

În ședința din 8 iunie, cele două comisii au hotărât cu majoritate de voturi să adopte raport de admitere cu amendamentele cuprinse în anexa care face parte integrală din raport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Domnule ministru, de acord cu amendamentele?

 
   

Domnul Gabriel Năstase:

De acord.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dezbateri generale.

Dacă sunt luări de cuvânt?

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul celor două comisii, cu cele opt amendamente.

S-a adoptat cu 79 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 5 abțineri.

Supun acum votului dumneavoastră proiectul de lege în care vom opera aceste amendamente.

Vă rog să votați!

S-a adoptat cu 85 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 3 abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea propunerii legislative pentru modificrea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/1999 privind protecția specială și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap.  

Trecem la propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.102/1999 privind protecția specială și încadrarea în muncă a personalelor cu handicap.

Domnule președinte Ilie Ilașcu, vă rog.

Din sală: Care?

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

L-am amânat de pe ordinea de zi.

Doamna secretar de stat, vă rog!

Domnul deputat Gheorghe Marin, vă rog să ne prezentați în sinteză, pentru că avem expunerea de motive.

 
   

Domnul Gheorghe Marin - deputat:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Inițiativa legislativă urmărește îmbunătățirea calității serviciilor și drepturilor acordate persoanelor cu dizabilități.

De asemenea, inițiativa legislativă, prin modificările propuse, urmărește simplificarea modului de acordare a drepturilor de care beneficiază persoanele cu dizabilități.

Având în vedere modificările propuse și din punctul de vedere al Guvernului, vă rugăm să susțineți aprobarea acestei inițiative legislative.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Doamna Luminița Ghiorghiu - vicepreședinte în Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap:

Domnule președinte,

În numele Consiliului național al dizabilității din România înființat pe 6 mai a.c., avem o voce unică la nivel de țară și la nivel european și internațional, vă mulțumim pentru această inițiativă, domnilor parlamentari deputați și senatori de Argeș.

Prin angajarea în muncă a persoanelor cu handicap se păstrează în afară de salariu și o parte din indemnizație, deci este o motivare pentru angajator și pentru personalele cu handicap să se angajeze, se asigură bilete gratuite în stațiunile balneoclimaterice și se derulează programe proprii cu ONG-urile cu bani dați de Guvern. Vă mulțumim!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Domnule președinte Ilie Ilașcu, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru sănătate, ecologie, tineret și sport.

 
   

Domnul Ilie Ilașcu:

Comisia a primit avize favorabile din partea Consiliului Legislativ, din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, din partea Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială și din partea Comisiei pentru egalitate de șanse între femei și bărbați.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât în unanimitate să adopte raport de admitere cu amendamentele admise în anexa 1.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale.

Luări de cuvânt?

Nu sunt.

Stimați colegi,

Raportul este favorabil.

De acord cu amendamentele?

 
   

Doamna Luminița Ghiorghiu:

De acord.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei, cu cele 6 amendamente.

Vă rog să votați!

Legea are caracter organic, stimați colegi.

S-a adoptat cu 85 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, nici o abținere.

Tot spectrul politic a susținut propunerea legislativă.

Supun votul dumneavoastră proiectul de lege în care vom opera amendamentele.

Vă rog să votați!

S-a adoptat cu 90 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și o singură abținere.

Mulțumesc foarte mult.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii muntelui  

Trecem la proiectul Legii muntelui.

Mai este ceva?

   

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

O problemă de procedură.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, vă ascult.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Și în această situație, domnule președinte, ca și în altele asemănătoare, se constată un start furat la niște proiecte de lege paralele. Există un proiect, o propunere legislativă făcută de un grup de senatori și deputați și care stă de foarte multă vreme pe coridoarele ministerelor angajate în această chestiune, ca să constatăm că din nou este preferată o soluție guvernamentală pe care, înainte de a o discuta, aș vrea să fiți de acord să o asociem cu această acțiune a senatorilor și deputaților autori ai inițiativei despre care vă vorbesc.

Din păcate, unul dintre colegii noștri care s-au zbătut foarte mult pentru această variantă a Parlamentului, domnul senator Avram Crăciun, este absent. Sigur că noi am cerut să fie grăbită această Lege a muntelui, dar se vine cu altceva! Eu înțeleg, Executivul este cel mai deștept!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Păi, vine Guvernul domnule!

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Păi, bun, dar... stați puțin... Guvernul vine acum, acea inițiativă zace pe toate coridoarele de doi ani și ceva.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Eu înțeleg că a fost preluat aici, Radu Ray a fost subordonat al Guvernului.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Nu este vorba de subordonare și... e vorba de ceea ce au făcut niște senatori și deputați.

Eu aș vrea să vă întreb, domnule președinte, dacă este un argument acesta "că e Guvernul", Guvernul poate veni la doi ani jumătate de când există o altă propunere și să pună în față propunerea sa? Nu era mai bine să se conlucreze?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Având în vedere că inițiatorii sunt tot PSD și Guvernul este tot PSD, eu cred că trebuiau să se pună de acord. (Discuții la masa prezidiului.)

Nu am intrat în dezbateri generale. Vă dau cuvântul la dezbateri generale.(Se adresează domnului senator Dumitru Codreanu care solicită cuvântul).

Domnule secretar de stat, vă rog să faceți o expunere a proiectului.

 
   

Domnul Adam Crăciunescu:

Da. Aș vrea să vin cu o precizare. La ședința Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură, de săptămâna trecută, a fost prezent domnul senator Avram Crăciun, care a consultat toate pozițiile din lege și a mai venit cu un amendament pe care comisia și Guvernul și l-a însușit. Proiectul de Lege a muntelui a fost structurat pentru a răspunde nevoilor populației din zona montană în strânsă corelație cu gradul actual de dezvoltare al economiei naționale, precum și cu noua politică a Uniunii Europene privind zonele montane. Proiectul de lege este în concordanță cu acquis-ul comunitar în domeniul agriculturii. Odată cu trecerea la economia de piață, în absența unor măsuri speciale de protecție, s-au pierdut numeroase locuri de muncă din industria tradițională - minerit, construcții - iar numărul de noi locuri de muncă este încă scăzut, procesul dezvoltării în mediul montan fiind puțin semnificativ. Totodată, în această perioadă a fost afectat în mod negativ și sectorul zootehnic, ceea ce a dus la stagnarea și reducerea producțiilor animaliere și lipsa unor utilaje specifice pentru dotarea gospodăriilor din această zonă, diminuându-se veniturile agricultorilor de munte. Având în vedere rezultatele din țările europene cu munți și cu tradiții în domeniul dezvoltării specific montan, în baza experienței acumulate s-a considerat că este necesară existența unui act normativ pentru dezvoltarea durabilă a zonei montane. Actul normativ este structurat pe cinci capitole care reflectă mijloacele prin care se asigură o dezvoltare durabilă în zona de munte.

Față de cele prezentate, supun spre aprobare plenului Senatului prezentul proiect de lege "

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Mocanu vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură.

 
   

Domnul Vasile Mocanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia noastră a luat în dezbatere acest proiect de lege și cu majoritate de voturi a hotărât întocmirea raportului favorabil, cu amendamente. Amendamentele se găsesc în anexa 1 la acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Dezbateri generale. Vă dau cuvântul, domnule senator Codreanu.

 
   

Domnul Dumitru Codreanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am vrut să intervin la această discuție vizavi de cele prezentate de domnul senator Adrian Păunescu, la vechea propunere legislativă, cea care a fost la comisia noastră de agricultură în anul 2001, inițiator fiind, printre alții, și domnul Radu Ray. Vreau să vă informez, domnule senator, că propunerea legislativă respectivă conținea aproximativ 100 pagini, ceea ce nu semăna deloc cu o propunere legislativă. A fost dată înapoi spre studiere, iar Guvernul, la ora actuală, după părerea mea, este bine intenționat venind cu acest proiect de lege a muntelui, un proiect de lege care se armonizează în conținutul său cu cerințele Comunității Europene și Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură, dumneavoastră poate ați citit , și noi toți am citit raportul, s-a intervenit cu amendamente ale comisiei, amendamente care au fost acceptate și de către domnul senator Crăciun, care a participat efectiv la discuția din comisie. De asemenea, amendamentele au fost acceptate și de către reprezentantul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale. Consider că este un proiect de lege bun și necesar pentru activitatea din domeniul muntelui la noi. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Domnul senator Matei Vintilă.

 
   

Domnul Vintilă Matei:

Bună ziua, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Salut apariția acestei legi, pentru că este de o importanță capitală pentru țara noastră, în urma transformărilor după 1989. Au fost 14 ani de vid legislativ care a dus practic la decimarea zootehniei montane - atât a oilor, cât și a vacilor - domnul ministru Crăciunescu știe, că e din zona Vaideenilor. Această lege este extraordinară, mai ales că în viitor trebuie să o perfecționăm, să o punem în concordanță cu turismul, pentru că trebuie să se dezvolte în armonie cu turismul rural, turismul monahal și turismul din stațiunile montane. De asemenea, aș vrea să aduc în atenția dumneavoastră că o asemenea Lege a muntelui există și în Franța, și în Italia, în Elveția. De fapt există în toate țările europene de acum 10- 15 sau 20 de ani. Este bine pentru că putem să aplicăm proiecte SAPARD și să ducem din nou la popularea muntelui cu oi și cu vaci, cu finanțare europeană. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult. Îl întreb pe domnul ministru dacă este de acord cu amendamentele din anexă?

 
   

Domnul Adam Crăciunescu:

Suntem de acord.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Întreb dacă se susțin amendamentele respinse? Nu se susțin. Dacă sunt observații la amendamentele admise?

Din sală: Nu...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură, cu amendamentele admise.

Raportul este adoptat de plenul Senatului cu 87 voturi pentru, nici un vot împotrivă, 3 abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Sigur vom include și amendamentele admise.

Vă rog să votați.

Proiectul de lege este adoptat de plenul Senatului cu 89 voturi pentru, 3 voturi împotrivă și o abținere.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative privind restabilirea drepturilor de proprietate și a reparațiilor pentru daunele proprietății private în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.  

Trecem la propunerea legislativă privind restabilirea drepturilor de proprietate și a reparațiilor pentru daunele cauzate proprietății private în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Vă rog, Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului, domnul președinte Seres Denes.

Domnule secretar de stat, vă rog să luați loc.

Domnule președinte Seres Denes, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

   

Domnul Seres Denes:

Domnule președinte, inițiativa legislativă privește restabilirea drepturilor de proprietate și a reparațiilor pentru daunele cauzate proprietății private în perioada 6 martie - 1945 - 22 decembrie 1989.

Comisiile reunite pentru administrație publică și organizarea teritoriului și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au considerat că acest domeniu este reglementat practic prin Legea nr. 112/1995 și Legea nr. 10/2001. Având în vedere că domeniul este reglementat, legile acestea sunt în derulare, am considerat neadecvată și, ca atare, am propus un raport de respingere a proiectului de lege. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Deci cele două comisii au propus raport de respingere. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul celor două comisii - Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări -.

Vă rog să votați raportul.

S-a adoptat, deci se respinge legea, cu 85 voturi pentru, 4 voturi împotrivă și o abținere.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative pentru înființarea comunei Negrești, prin reorganizarea comunei Dobreni, județul Neamț.  

Trecem la propunerea legislativă pentru înființarea comunei Negrești prin reorganizarea comunei Dobreni, județul Neamț.

Domnule președinte Seres Denes, vă ascultăm.

   

Domnul Seres Denes:

Da, domnule președinte. Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului propune respingerea inițiativei legislative. Având în vedere și punctul de vedere al Guvernului de respingere, pentru că proiectul de Lege privind înființarea de noi comune, care va face parte din programul legislativ al Guvernului pe 2004, va include și această comună și este inoportună, la ora actuală, când suntem în derularea alegerilor locale. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult. Luări de cuvânt? Nu sunt. Deci, tot raport de respingere.

Vă rog să votați raportul.

Raportul este adoptat, deci se respinge legea, cu 86 voturi pentru, 2 voturi împotrivă și o abținere.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative privind înființarea comunei Ciohorăni, județul Iași.  

Trecem la propunerea legislativă privind înființarea comunei Ciohăreni, județul Iași.

Vă ascultăm, domnule președinte.

   

Domnul Seres Denes:

Da, domnule președinte. Motivația este aceeași și punctul de vedere al Guvernului este negativ. Proiectul de lege este inoportun. Propunem respingerea inițiativei legislative.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult. Luări de cuvânt? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere al comisiei.

Vă rog să votați.

Raportul este adoptat de plen, deci s-a respins legea, cu 82 voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 2 abțineri.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative privind înființarea comunei Sudriaș, județul Timiș.  

Trecem la următorul punct: propunerea legislativă privind înființarea comunei Sudriaș, județul Timiș.

Vă ascultăm, domnule președinte Seres Denes.

   

Domnul Seres Denes:

Da, domnule președinte. Comisia a constatat că noua comună care se preconizează a se înființa nu îndeplinește condițiile prevăzute de Legea nr. 351/2001 privind planul de amenajare a teritoriului - Secțiunea a IV-a - ,, Rețeaua de localități" și, ca atare, propune respingerea inițiativei legislative. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci tot raport de respingere. Sunt intervenții? Da, donule senator, vă ascultăm.

 
   

Domnul Viorel Matei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Referitor la această propunere legislativă a cărui inițiativă am avut-o, împreună cu alți colegi, dar care am semnat-o, a fost făcută pentru o mai eficientă administrare teritorială. Trebuie să ținem cont că această comună, care vrea să se înființeze - Sudriaș - care aparține de Traian Vuia, este o comună formată din 6 localități de zonă montană. Aș vrea să pun întrebarea: când într-o zonă montană la o distanță de 9 km până la 10 km de comună se poate face o administrație utilă pentru oameni? Părerea mea este că, nu. Trebuia să se țină cont... Nu putem să luăm în calcul că nu îndeplinește numărul de populație. Nu putem să luăm în calcul să spunem că nu avem 1.500 de locuitori, când este vorba de 6 localități. Comuna Sudriaș, dacă se înființează, cu celelalte 2 sate, vor avea 1.312 locuitori. În acest moment, distanța de sediu de comună va fi de 5-6 km. Trebuie ținut cont că este într-o zonă montană, atunci când respingem o inițiativă legislativă. Eu am rugat colegii de la Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului... probabil s-a luat așa... șablon, cum am avut surpriza să întâlnesc și la Camera Deputaților, unde am fost invitat ca inițiator. Nici nu s-a discutat, nu am, fost întrebat și s-a spus: ,,domnule, noi avem niște principii, se respinge tot". Dar trebuie să discutăm. Aici este vorba de administrarea... de acei oameni, din acea zonă. Și aș dori, totuși, să regândim acest lucru. Nimeni nu a cerut... Din 2005 să dăm o speranță acestor oameni. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles. Domnule senator, dumneavoastră aveți dreptate, dar vreau să vă spun că eu în situația asta, în Argeș, am 500 de cazuri. Toate se întind, o comună , până la 25 - 30 km. E o treabă foarte complicată ca să iei o decizie. Pe fond aveți dreptate, dar e foarte greu de luat o decizie, să faci acolo primărie... Toate localitățile în zonele de deal și de munte se întind pe 30 km. Ce să facem? Să-i dotăm cu mașini, cu ce le trebuie să ajungă oamenii...

 
   

Domnul Viorel Matei (din sală):

Să voteze colegii aici și asta e situația... (Comentarii în sală)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu are ce să răspundă domnul secretar de stat. Este lege cu principii în spate... (Comentarii ) Dar, pe fond, aveți dreptate.

Supun totuși votului dumneavoastră raportul Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

Vă rog să votați raportul comisiei.

Raportul este adoptat cu 63 voturi pentru, 18 voturi împotrivă și 3 abțineri. Deci, s-a respins proiectul de lege.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative privind declararea ca oraș a comunei Giroc-Chișoda, județul Timiș.  

Ultima propunere legislativă privind declararea ca oraș a comunei Giroc-Chișoda, județul Timiș

Vă ascultăm, domnule președinte Seres Denes.

   

Domnul Seres Denes:

Da, domnule președinte. Același raport, de respingere, având în vedere că nici această comună nu îndeplinește condițiile prevăzute de Legea nr. 351/2001, având numai 4.300 locuitori și nici alte condiții infrastructurale privind alimentarea cu apă și rețeaua de canalizare. Ca atare, propunem respingerea proiectului de lege.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dezbateri generale, luări de cuvânt? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei, raport de respingere.

Vă rog să votați.

Raportul este adoptat de plenul Senatului, deci s-a respins proiectul de lege cu 87 voturi pentru, 6 voturi împotrivă și o abținere.

 
Aprobarea programului de lucru pentru săptămâna 21 - 26 iunie a.c.  

Stimați colegi, am epuizat ordinea de zi...

Din sală: Mai avem punctul 17...

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

17? Am sărit peste ea? Verificăm imediat, stimați colegi. (Consultări la masa prezidiului)

Sunt informat că a fost în prima formulă. Este vorba de proiectul de Lege privind reproducerea umană. A fost scos de pe ordinea de zi și o vom discuta cu altă ocazie.

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, mâine se lucrează în comisii. Numai o secundă, vă rog să luați loc încă un minut. Trebuie să aprobăm programul pentru săptămâna viitoare. Vă rog să luați loc.

Mâine se lucrează în comisii. Atrag atenția celor două, trei comisii, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia economică care au câteva proiecte de lege prioritare. Am stabilit, de asemenea, miercuri, joi, vineri, sâmbătă și duminică activități în circumscripții.

Stimați colegi, pentru săptămâna viitoare, pentru că nu ne mai vedem, vă propun următorul program: luni, fiind a doua zi după alegeri, să rămânem în teritoriu; marți, miercuri, joi și vineri să lucrăm, inclusiv vineri, pentru a intra în normalitate. Marți vom avea ședință în plen ca într-o zi de luni, miercuri și joi se va lucra în comisii, vineri dimineață ședință în plen.

Supun votului dumneavoastră acest program. Vă rog să votați.

Vă mulțumesc foarte mult. A fost aprobat cu 91 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și nici o abținere.

 
Interpelare adresată Guvernului de domnul senator Kereskenyi Alexandru.  

Stimați colegi, nu avem astăzi întrebări și interpelări. Vă mulțumesc pentru înțelegere. (Consultări la masa prezidiului.)

Domnul Kereskenyi are. Vreți s-o faceți acum ?

Domnule senator Kereskenyi, vă ascultăm ! Vă rog frumos!

Vă rog liniște !

Vă rog să o prezentați că este transmisă la radio. Vă rog !

   

Domnul Kereskenyi Alexandru:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Este o problemă acută, nerezolvată de ani de zile, chestiunea fostului examen de capacitate, actualmente "testul național".

Școlile, inspectoratele școlare, dar, în primul rând, părinții și elevii de vârsta respectivă, sunt ținute în tensiune în legătură cu acest eveniment, precum și de urmările privind evoluția ulterioară a tinerilor în procesul instructiv educativ.

Anul trecut, a existat deja o promisiune fermă din partea autorităților în cauză, în vederea schimbării acestui mod de evaluare mult criticat, cu unul mai corespunzător cerințelor structurale și funcționale ale învățământului românesc contemporan.

În realitate, s-au luat însă măsuri ambigue. "Testul național" a rămas în vigoare, dar va fi doar o singură sesiune, imediat după încheierea anului școlar, iar acei elevi care nu vor absolvi testul urmează să fie repartizați printr-o metodă așa-zis științifică, datele lor fiind introduse într-un calculator, iar programul aplicat nu poate ține seama, fatalmente, de calitățile, de aptitudinile personale ale copiilor. Ei au neșansa să se trezească repartizați într-o meserie, față de care nu au nici o vocație. În cazuri și mai nefericite, sunt cu totul inapți, fizic și mental, pentru practicarea acesteia.

După asemenea experiență, este și mai greu de închipuit să fie în stare, eventual, să facă față unui examen de diferență, menită să asigure continuarea studiilor lor în cadrul învățământului mediu sau superior.

Solicit deci o luare de poziție tranșantă din partea domnului ministru în legătură cu această problemă. Așteptăm o soluție definitivă și eficientă, care să fie introdusă în anul școlar următor și care să aducă liniște în sufletele miilor de părinți și elevi.

Vă mulțumesc în prealabil și solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu :

Vă mulțumesc, domnule Kereskenyi.

Nu mai sunt alte întrebări sau interpelări.

 
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art.17 alin.2 și 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale:  

Stimați colegi, mai avem o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale. Vă aducem la cunoștință că, în conformitate cu prevederile art.17 din Legea nr.47/1992, s-au depus la Secretarul general al Senatului următoarele legi:

  • Lege pentru modificarea alin.2 al lit.a) al art.4 din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare;
  • Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Turcia privind readmisia cetățenilor statelor lor și a străinilor aflați în situație ilegală pe teritoriile acestor state, semnat la București, la 19 ianuarie 2004;
  • Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Lituania privind readmisia cetățenilor proprii și a străinilor, semnat la București la 19 februarie 2004;
  • Lege consorțiilor universitare (procedură de urgență);
  • Lege privind organizarea studiilor universitare.

Vă mulțumesc.

Închidem ședința de astăzi.

Vă mulțumesc foarte mult.

   

Ședința se încheie la ora 18,45.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 5 iunie 2020, 1:17
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro