Plen
Ședința Senatului din 1 iunie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.84/09-06-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
14-04-2021
13-04-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 01-06-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 1 iunie 2004

10. Dezbateri generale la proiectul de Lege privind instituția prefectului. (Votul final în ședința viitoare.)
 
consultă fișa PL nr. L354/2004

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

................................................

Deci vă rog să prezentați punctul de vedere al Executivului la proiectul de Lege privind instituția prefectului.

Și nu pot să-l supun votului, pentru că atunci abia ați demonstra că nu sunt în cvorum.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule secretar de stat!

Domnul Gheorghe Emacu -secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor:

Domnule președinte,

Proiectul de lege vizează profesionalizarea funcției prefectului, iar mijlocul de realizare îl reprezintă includerea prefectului în categoria înalților funcționari publici, precum și stabilirea unor condiții speciale pentru ocuparea acestei funcții, între care aceea privind absolvirea de programe de formare și perfecționare în administrația publică. Prin aceste prevederi se urmărește asigurarea condițiilor necesare pentru a avea în administrația publică adevărați profesioniști capabili să susțină eforturile de realizare a unui sistem modern de management al sectorului public.

La elaborarea proiectului de lege s-a avut în vedere sporirea competenței acestuia și, pe cale de consecință, a responsabilităților ce-i revin prefectului, precum și asigurarea instrumentelor necesare acestuia în realizarea rolului său de conducător al serviciilor publice desconcentrate.

Totodată, se urmărește crearea unui corp al prefecților și un corp de rezervă al acestora, precum și structuri similare pentru subprefecți care să asigure stabilitate, niveluri superioare ale administrației publice în momentul schimbărilor care intervin la nivel politic. Au fost reanalizate atribuțiile și competențele prefectului și au fost prevăzute mijloacele de asigurare a resurselor umane și materiale necesare susținerii acestui tip de carieră.

Proiectul de lege are în vedere și în conținutul său norme care au la bază experiența europeană în domeniu.

Prin prevederile sale, proiectul de Lege privind instituția prefectului furnizează instrumentele necesare formării unor prefecți capabili să susțină eforturile necesare asigurării dinamismului continuu și favorabil reformei administrative.

Au fost create premisele ca prefectul să mobilizeze resursele umane pe plan local în vederea stabilirii obiectivelor prioritare și realizării programelor de dezvoltare la nivelul fiecărui județ.

Față de acestea, domnule președinte, vă rog să aprobați proiectul de lege, astfel cum a fost avizat favorabil de Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte să prezinte punctul de vedere al Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

Domnul Florin Hrițcu:

Domnule președinte,

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului a fost sesizată în fond pentru a dezbate și adopta raportul la proiectul de Lege privind instituția prefectului.

În ședința din 26 mai a.c. comisia a luat în examinare proiectul de lege împreună cu reprezentanții Ministerului Administrației și Internelor și a hotărât cu majoritate de voturi să adopte raport de admitere, cu amendamente.

Sunt 6 amendamente pe care le-am făcut noi și am ținut cont și de cele făcute de comisiile de finanțe, comisiile de... comisia de...

Din sală (mai multe voci):

Celelalte comisii... (Discuții, râsete.)

Domnul Florin Hrițcu:

Celelalte comisii. (Râsete.)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale.

Ofer cuvântul domnului senator Popa.

Vă rog să-l lăsăm pe colegul nostru, că trebuie să meargă la o întâlnire. (Rumoare, discuții.)

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte,

Înainte de a lua cuvântul pe această lege...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi,

Vă rog să faceți liniște în sală!

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

...un comentariu. Eu cred că procedura legislativă de la cuvântul inițiatorului sau reprezentantului până la cuvântul raportorului până la cuvântul reprezentanților grupurilor parlamentare este o procedură unică. Spre deosebire de Camera Deputaților care, prin regulament, și-au fixat o zi de vot și discuții pe alt cvorum decât cel prevăzut de 71 de senatori.

Eu cred că interpretarea dumneavoastră este forțată.

Acea prevedere cu o treime era - și am participat în comisia care a elaborat regulamentul - o prevedere care privea discuțiile pe declarațiile politice, și răspunsuri, și interpelări, declarații politice care se pot ține și într-un cvorum de 1/3 și nu prevedeau, încă o dată spun, o reglementare, o procedură legislativă care la Senat este unică. Dar dumneavoastră ați făcut această interpretare, eu, pentru stenogramă, mi-am spus punctul de vedere și cred că acesta este cel îndreptățit.

Această lege a fost discutată în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări pentru aviz. Eu am făcut comentarii care au fost parțial prinse în obiecțiunile care s-au trimis comisiei. De la comisia noastră am trecut la comisia de specialitate, care a avut raportul, și am constatat că dezbaterile fuseseră închise fără să se ia cunoștință de avizul cu obiecțiuni dat de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Ulterior s-a reluat discuția, dar nici de data aceasta nu știu când s-a desfășurat, pentru că nu am putut să iau parte.

Eu am obiectat în câteva probleme esențiale, și anume, că s-a bifat o acțiune, probabil că se va spune către Uniunea Europeană "Am rezolvat și cu înalții funcționari publici", domnii prefecți care astăzi fac din plin propagandă, cu îngăduirea președintelui executiv P.S.D...

îngăduința acestui președinte, coleg de-al nostru, că prefectul poate să stea alături de candidați, numai să nu vorbească... prefecți care până la deschiderea campaniei au participat în toată această campanie electorală și ne vine greu să credem - celor care avem oarece experiență în domeniu - că îi veți transforma pe acești oameni, care politizează absolut orice fel de acțiune, în înalți funcționari publici.

Mai mult decât atât, doriți să-i transformați într-un fel de prim-secretari de județ, în sensul că primesc puterea, adică, vorba unui doct reprezentant al partidului de guvernământ, pe nume Mischie, care a spus: "Aici, în pixul meu, este puterea". Așa se dorește acum să devină prefectul, și anume, în loc să respectăm o ierarhie, cu ordonatorul, care este ministru, care răspunde pentru execuția bugetară de sus și până la județ, introducem, peste această ordine firească, puterea prefectului, care devine ordonator la nivelul județului, pe toate serviciile desconcentrate.

În acest fel, prefectul devine, într-adevăr, un "prim-secretar", nemaiavând, în nici un caz, de-a face cu un înalt funcționar, ci un om dependent 100% de puterea politică. Aici este marea contradicție, și eu cred că această lege nu va putea fi aplicată niciodată sau, mai bine - zis, va fi aplicată formal și vom avea, tot ca înainte, niște oameni, niște politruci, care vor executa ceea ce spune Guvernul, pentru că ei depind, efectiv, de Guvern.

Reglementarea "corpului prefecților" și "corpului subprefecților" încearcă să formeze o castă, o castă a unei viitoare profesii de prefect sau subprefect.

Eu cred că este firesc, adică susțin să existe un corp al funcționarilor publici, oameni destoinici, oameni cu studii, oameni cu practică, cu experiență, care să fie scoși în afara politicului. Nicăieri nu rezultă din textul legii că acești oameni sunt scoși în afara politicului. Din contră, toate reglementările duc la concluzia că ei rămân oameni ai puterii, evident, fiind reprezentanți ai Guvernului în teritoriu.

Eu cred că această putere care se acordă este legată de un vis al P.S.D.-ului, că vor rămâne în veci la putere.

Cred că acest vis este profund nedemocratic și în România, după părerea mea, această lege...

Din sală:

La declarații politice!

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog!

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Nu este declarație, este un comentariu asupra unei legi, după părerea mea, greșite, care a fost introdusă doar pentru - încă o dată spun - a se raporta la Uniunea Europeană un mare pas înainte în administrația publică. Tot cu prefecții noștri rămânem și nu rezolvăm, pe această cale, aceste grave disfuncții din administrația publică.

Nu vom vota acest proiect de lege.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții?

Domnul senator Puskás. (Discuții în sală.)

Domnul Puskás Valentin Zoltán:

Domnule președinte, stimați colegi,...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să faceți liniște!

Domnul Puskás Valentin Zoltán:

În motivația Guvernului...(Discuții în sală.)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule secretar de stat, vă invit acum la pupitru, acolo.

Vă rog să faceți liniște!

Domnul Puskás Valentin Zoltán:

Deci, în expunerea de motive din partea Guvernului apare o sintagmă: "profesionalizarea prefecților". Tocmai de asta ne e teamă. Nu vrem profesioniști care se pricep la agricultură și la învățământ, la sănătate și la apărare civilă, vrem oameni care apără legalitatea în județele respective, așa cum scrie Constituția.

În proiectul de lege sunt prevăzute o serie de sarcini care încalcă autonomia locală, democrația locală a autorităților locale, atribuții care ar însemna, într-adevăr, să fie acolo un om atotștiutor, care îndrumă și conduce totul.

Nu mai vreau să revin la ceea ce au spus alți colegi, dar, datorită acestor considerente, U.D.M.R. nu va vota acest proiect de lege.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Alte intervenții?

Vă rog, domnul senator Ionel Alexandru sau domnul senator Dinescu, care doriți. Sau amândoi, sau pe rând.

Domnul Ionel Alexandru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul nostru parlamentar a analizat proiectul și a ajuns la concluzia că nu va vota acest proiect, pentru mai multe motive. Dintre acestea, nu le mai repet pe cele pe care deja antevorbitorii mei le-au prezentat, dar vreau să precizez câteva.

Numirea prefecților se face de către Guvern. Ce fel de înalt funcționar public mai avem noi, dacă îl numește Guvernul? De fiecare dată când se va schimba Guvernul, se va schimba și prefectul. Cred că ar fi fost normal să se organizeze un concurs.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și după concurs cine îl numește?

Domnul Ionel Alexandru:

Nu se stabilește, de asemenea, nici obligativitatea studiilor de specialitate. Ar trebui ca prefectul să fie jurist sau să aibă studii administrative, nu să fie de orice profesie, cum stabilește, să zicem, Guvernul. Poate să ajungă prefect chiar și un mecanic de locomotivă, sau mai știu eu ce. E posibil, cum s-a și întâmplat.

În privința atribuțiilor, ele sunt total nedemocratice, și vă spun de ce. Îl transformăm pe prefect într-un mic dictator sau prim-secretar, cum spunea colegul meu. El cam face tot ce vrea la nivelul județului.

Relația cu alte instituții. Practic, se încalcă autonomia teritorială, deoarece celelalte instituții sunt subordonate prefectului. Iar în privința aparatului propriu de specialitate, noi am făcut o cancelarie la primul-ministru.

Acum facem cancelarie și la prefect? Mâine o să facem cancelarie și la primari. Unde ajungem cu o astfel de structură? Birocratizăm instituțiile statului?

În concluzie, ca să nu mai insist, vom vota împotrivă.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dar vă rog să verificați și prevederile art. 9 punctul 2 lit. c) și, ca să nu mai aveți temerea că un mecanic de locomotivă sau de tractor, ce ați spus, va ajunge prefect, vă rog să observați că trebuie să aibă studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licență sau echivalente, cu vechime în specialitate de 5 ani... (Discuții în sală.)

Atâta timp cât suntem noi la putere, ați văzut că am mai numit, totuși, și dintre liberali, dar... câți am putut și noi.

Vă rog, domnul senator Dinescu.

Domnul Dumitru Badea (din sală):

Nu a ajuns la noi textul acesta, domnule președinte.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Aveți alt text? Iertați-mă, atunci!

Domnul Valentin Dinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Dacă vă amintiți, atunci când am supus votului Senatului adoptarea în regim de urgență a acestei legi, am fost unul dintre cei care a solicitat să manifestăm mai multă chibzuință în abordarea ei, tocmai pentru că ea vine să clarifice un aspect extrem de sensibil și extrem de necesar în reformele instituționale din România, în ansamblu, și în reforma în administrație.

Nu știu dacă nici astăzi nu este prea târziu să retrimitem la comisie, pentru că sunt câteva aspecte pe care legea nu le reglementează suficient de riguros.

Am să mă refer la terminologie. "Prefectul urmărește".

Ce înseamnă "urmărește"? Constituirea bugetelor locale.

Deci, "urmărește constituirea bugetelor locale" este o exprimare atât de vagă, încât poate da loc unor interpretări, că fără urmărirea prefectului nu se mai pot constitui bugetele. Lăsând la o parte faptul că mi se pare o imixtiune în autonomia locală.

De asemenea, la capitolul "Drepturile și îndatoririle prefectului" nu se spune nimic despre îndatoriri. Are numai drepturi. Ceea ce... Mă rog, lăsând respectarea legalității sau a modului în care este urmărită respectarea legalității în ansamblu, dar trebuie să aibă și niște sarcini, nu numai niște drepturi.

De asemenea, transformarea prefectului din demnitar în înalt funcționar public, cum bine a sesizat și colegul meu, nu justifică înființarea unei cancelarii la nivel de prefectură, pentru că în toate instituțiile Europei, cancelariile funcționează în legătură cu demnitarii, și nu în legătură cu funcționarii publici.

Apoi, mai este un aspect care ține de avizul prefectului privind numirea sau demiterea conducătorilor unor instituții desconcentrate, să le spunem așa. Care este caracterul acestui aviz? Este vorba de un aviz consultativ, este vorba de un aviz conform? Sunt chestiuni pe care, cu toată onestitatea, vă spun că legea nu le reglementează suficient de riguros.

De aceea eu mi-aș îngădui să vă propun să retrimiteți această lege comisiei, să ne aplecăm cu toții mai atent asupra ei, pentru că și așa ea își propune să intre în vigoare nu în momentul adoptării sau la 30 de zile, ci într-o perioadă mai îndelungată.

Haideți să facem o lege bună, fiindcă ea va sta la baza reformei în administrație.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Alte intervenții?

Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

Aveți cuvântul, domnule președinte!

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Ne găsim în dezbaterea unui proiect de lege foarte important. De altfel, nu spun eu nimic nou acum. Și legea e grăbită. S-a elaborat grăbit și, la rândul nostru, suntem grăbiți prin această procedură de urgență.

Nu știu ce mai putem face în momentul de față. Aș vrea însă să spun un lucru pe care o parte din colegii mei, mult mai tineri, probabil nu-l știu, eu l-am trăit, însă.

Adică instituția prefectului dinainte de 1940, de când au început dictaturile în țara noastră. Prefectul și atunci, ca și acum, este reprezentantul primului-ministru și al Guvernului, este omul așezat în administrația publică locală să reprezinte Guvernul, puterea executivă.

De aceea, mi se pare straniu că-l denumim funcționar public. El este un demnitar.

Sigur că este bine ca, mă rog, Executivul să-și aleagă ce este în interesul Executivului, să-și trimită în teritoriu oameni capabili, oameni competenți, oameni corecți, oameni pricepuți, dar totul depinde de înțelepciunea primului-ministru și a Guvernului care își aleg acești oameni.

Ideea de funcționar public mi se pare, vă mărturisesc, stranie... atunci, suntem toți funcționari publici, mai mult sau mai puțin... încât mi se pare că de aici pornesc toate neajunsurile.

Sigur că legea aceasta, așa cum văd că s-au exprimat grupurile parlamentare din Senatul nostru, este pusă sub un mare semn de întrebare, încât Guvernul poate că ar trebui să înțeleagă că e mai profitabil pentru noi toți, și nu numai pentru Guvern, să găsim soluțiile cele mai acceptabile decât cumva să fie respinsă o asemenea lege importantă.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Declar închise dezbaterile generale, dacă nu mai sunt alte intervenții. Ne vom pronunța...

Poftiți!

Domnul Dumitru Badea (din sală):

Domnule președinte,

Nu trebuia să închideți dezbaterile generale...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dacă nu mai sunt alte intervenții, ce să fac?! Mai dorește cineva să intervină? Vă rog, aveți cuvântul...

Vreau să-i întreb întâi pe colegi pentru că altfel facem un dialog între reprezentantul Executivului sau Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului...

Mai întreb o dată: mai există vreun coleg senator care dorește să ia cuvântul? Nu.

Vă rog, aveți cuvântul!

În numele Guvernului, vă rog să răspundeți la întrebările puse de colegii senatori.

Domnul Gheorghe Emacu:

Doresc să vă informez că acest proiect de lege are la bază, așa cum am arătat chiar în deschiderea acestui punct, o experiență europeană în domeniu. Varianta înaltului funcționar public este o variantă acceptată și cu rezultate pozitive; să dau doar două exemple, în Franța și Italia. Foarte multe din elementele acestea pe care leam cuprins în normele juridice de aici au fost dezbătute cu prefecți din Franța și experiența în domeniu a acestora arată că rezultatele sunt pozitive.

Se dorește, practic, ruperea acestui reprezentant al statului din zona politicului și ridicarea acestuia la rangul de funcționar public, înalt funcționar public.

Vreau să vă spun că, încă de anul trecut, o dată cu adoptarea Legii nr. 161/2003, atunci când s-au adus unele modificări și la Statutul funcționarului public, Legea nr. 188/1991, s-a prevăzut realizarea acestei instituții.

De asemenea, vreau să vă spun că intrarea în vigoare nu este peste 30 de zile sau 60 de zile, intrarea în vigoare a acestui proiect de lege, dacă dumneavoastră veți considera și-l veți aproba, se va face de la 1 ianuarie 2006.

Într-adevăr, este o problemă delicată, este o problemă atât de schimbare de regim juridic în ceea ce privește această instituție a prefectului, istoricește vorbind, cu multe elemente de luat în calcul, dar reprezintă în același timp și o schimbare de mentalitate pe care noi am gândit-o în acest sens și am materializat-o în ideea de a nu începe din octombrie, din septembrie sau de luna viitoare.

Un alt răspuns aș încerca să dau în ceea ce înseamnă... că va fi sau nu va fi membru de partid în continuare sau va fi partizanul unui partid politic anume, oricare ar fi acesta... Art. 22, dacă vreți dumneavoastră să vă uitați, din acest proiect arată foarte clar ceea ce se va întâmpla din acest punct de vedere.

De asemenea, în ceea ce înseamnă atribuțiile, sigur că noi vom cere foarte multe.

Noi, vorbesc de fiecare comunitate în parte, dar, mai ales, Guvernul României cere foarte mult acestui reprezentant al său din teritoriu. Este firesc, și acest lucru este dezvoltat la art. 24. Este însă firesc să-i dăm și acea "putere" sau acea forță pe care trebuie să o realizeze în teritoriu.

Va răspunde de programul de guvernare la nivel național, cu implementarea lui în teritoriu.

Va răspunde, de asemenea, de programele locale.

Cum o va putea face?... Decât dacă va conduce în mod real, așa cum scrie în Constituție, în art. 123, "serviciile publice desconcentrate". Altfel nu va putea să o facă... Va fi, iertați-mă, un om lipsit de putere. Acesta este un aspect.

Un alt aspect este legat de o anumită eficiență, de un anume lucru bine făcut în teritoriu. Nu poți să cheltui un ban public, la nivel de stat, în teritoriu, decât într-un mod foarte chibzuit, de aici încolo.

Acest înalt funcționar public, probabil nu va mai avea 15-20 servicii desconcentrate, fiecare cu directorul său...

Directorul va rămâne probabil... că el va conduce din punct de vedere al obiectului de activitate al acelei instituții. Dar, probabil, nu se va mai justifica să avem în continuare servicii de management resurse umane, să avem 15-20... Oamenii aceia pot fi gândiți mai bine și mai eficient să lucreze pentru stat, să cheltuie mai puțin.

Dacă vreți, serviciul de resurse financiare, de asemenea, și așa mai departe. Sunt foarte multe elemente care conduc la ideea că asigurarea statutului de înalt funcționar public pentru prefect este un element de eficiență în ceea ce înseamnă aplicarea legilor în teritoriu.

Nu este vorba de nici o imixtiune în ceea ce înseamnă autoritățile publice locale, în ceea ce înseamnă aleșii locali. Orice articol din acest proiect poate fi argumentat în mod solid cu ceea înseamnă neimplicarea prefectului. El va fi de fapt un liant a ceea înseamnă forțele Guvernului în teritoriu și va sprijini comunitatea ca obiectivele pe care le are să fie realizate. De la siguranță până la programele economice, până la programele de infrastructură, de civilizație, în general, pe care aceasta le are.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Vă rog să precizați în plenul Senatului dacă sunteți de acord cu amendamentele care au fost aprobate în comisie.

Domnul Gheorghe Emacu:

Domnule președinte,

Ne însușim cele 6 amendamente care au fost...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Ce întrebare mai aveți?

Vă rog, domnule senator!

Domnul Valentin Dinescu:

Vreau să-l întreb pe domnul ministru... Dacă nu este nici un fel de imixtiune în autoritățile locale, ce înseamnă "urmărește constituirea bugetelor locale"?

Domnul Gheorghe Emacu:

Vreau să vă răspund, dacă îmi permiteți, domnule președinte, că prefectul este garantul legii în teritoriu.

Adoptarea hotărârilor privind bugetele locale reprezintă un atribut în ceea ce înseamnă legalitatea adoptării acestor hotărâri, reprezintă deci un atribut și al prefectului.

Controlul de legalitate a fost și va exista; în opinia noastră, este necesar, chiar Constituția prevede acest lucru.

În aceste condiții, această sintagmă pe care dumneavoastră ați prezentat-o are temei tocmai în acest lucru. Verificarea de legalitate pentru care prefectul răspunde. Răspunde în fața Guvernului, răspunde în fața comunității în care își desfășoară activitatea.

Nu pot fi lăsate hotărâri de consiliu... fie ele și de... în ceea ce înseamnă bugetul sau mai ales în ceea ce înseamnă bugetul local... fără acest sprijin. Mai mult decât atât, Legea finanțelor publice prevede această obligativitate, ca prefectul să facă parte din colectivul de pregătire a acestor proiecte.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Vlad-Popa:

Domnule președinte, o completare.

Domnule secretar de stat,

Aș vrea să vă întreb, în situația... e adevărat, colegii mei au spus că drepturile sunt nenumărate... Obligațiile, în schimb... și singura obligație era de răspundere civilă...

se mandatează, se delegă altei persoane.

Deci, el, de fapt, nu răspunde pentru că deleagă această răspundere altei persoane din corpul, din instituția respectivă.

Cum poate fi motivată o astfel de delegare a răspunderii? A răspunderii civile pe care o are în calitate de ordonator de credite.

Domnul Gheorghe Emacu:

În fața instanței va sta reprezentantul delegat de către prefect. Este un principiu care se folosește des.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Delegat sau "de legat". Da.

Stimați colegi,

Declar închise dezbaterile generale.

Vom da vot atât pe cererea de restituire la comisie, cât și vot final și discuții pe amendamente într-o ședință viitoare.

Domnul Dumitru Badea (din sală):

S-a făcut o propunere din partea Grupului P.R.M. de retrimitere la comisie.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Păi, nu v-am spus?Prima este cererea de restituire din partea Grupului P.R.M. Am și notat-o și am și enunțat-o. Sigur că da. Nu avem cvorum pentru a lua o decizie, de aceea nu o supun la vot.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 18 aprilie 2021, 11:08
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro