Plen
Ședința Senatului din 1 iunie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.84/09-06-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
14-04-2021
13-04-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 01-06-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 1 iunie 2004

Aprobarea programului de lucru și a ordinii de zi

Ședința a început la ora 15,30.

Lucrările au fost conduse de Doru Ioan Tărăcilă, vicepreședinte al Senatului, asistat de Antonie Iorgovan și Nicolae Paul Anton Păcuraru, secretari ai Senatului.

 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimate colege și stimați colegi,

Vă invit în sală pentru a putea începe ședința Senatului!

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 1 iunie 2004, ședința fiind condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari, domnii senatori Antonie Iorgovan și Paul Păcuraru, pe care îi invit la prezidiu.

Din totalul de 140 de senatori și-au înregistrat prezența, prin vot electronic, un număr de 77 de colegi, cvorumul de ședință este de 71 de parlamentari; absentează motivat de la lucrările Senatului un număr de 16 colegi: doi sunt membri ai Guvernului, sunt absenți de la dezbateri, un coleg este în concediu medical, iar 13 colegi sunt plecați în delegații.

Programul de lucru: lucrări în plen până la ora 19,00 sau până la epuizarea ordinii de zi. Ordinea de zi - cea care v-a fost distribuită.

Dacă în legătură cu programul de lucru aveți observații? Dacă nu sunt observații, vă rog să vă pronunțați prin vot.Rog domnii senatori să voteze! Vă rog să votați!

Invit colegii senatori în sală!(Discuții în sală.)

Din sală:

Nu este cvorum, domnule președinte.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Credeți? Mai facem o încercare? Bun.

Deci, supun votului dumneavoastră programul de lucru.Vă rog să votați!(Discuții în sală.)

 
 

Domnul Dumitru Badea (din sală):

Listă, domnule președinte!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Îl rog pe domnul secretar, domnul senator Antonie Iorgovan, să facă apelul nominal.

 
 

Domnul Antonie Iorgovan:

Acatrinei Gheorghe - prezent
Alexandru Ionel - prezent
Apostolache Victor - absent
Athanasiu Alexandru - absent
Avram Dan - prezent
Badea Dumitru - prezent
Balcan Viorel - prezent
Bădulescu Doru-Laurian - absent
Bălan Angela Mihaela - absentă
Bălălău Constantin - absent
Belașcu Aron - prezent
Belu Ioan - absent
Bichineț Corneliu - prezent
Bindea Liviu-Doru - absent
Bîciu Constantin - absent
Brădișteanu Șerban - absent
Bucur Dionisie - absent
Bunduc Gheorghe - prezent
Buzatu Gheorghe - prezent
Cautiș Vasile - prezent
Cârciumaru Ion - absent
Ciocan Maria - absentă
Ciocârlie Alin Theodor - absent
Codreanu Dumitru - prezent
Constantinescu Eugen Marius - prezent
Cozmâncă Octav - absent
Crăciun Avram - prezent
Cristolovean Ioan - absent
Dina Carol - absent
Dinescu Valentin - prezent
Dinu Marin - prezent
Dobrescu Maria Antoaneta - prezentă
Dumitrescu Viorel - absent
Duță Vasile - prezent
Eckstein Kovács Péter - prezent
Fabini Hermann Armeniu - prezent
Făniță Triță - prezent
Feldman Radu Alexandru - prezent
Filipaș Avram - absent
Filipescu Cornel - absent
Florescu Eugeniu Constantin - absent
Flutur Gheorghe - absent
Frunda György - absent
Găucan Constantin - absent
Gogoi Ion - prezent
Guga Ioan - prezent
Hanganu Romeo Octavian - absent
Hârșu Ion - prezent
Hoha Gheorghe - prezent
Honcescu Ion - prezent
Horga Vasile - absent
Hrițcu Florin - prezent
Ilașcu Ilie - absent
Iliescu Ion - prezent
Ionescu-Quintus Mircea - prezent
Iorga Nicolae Marian - absent
Iorgovan Antonie - prezent
Iustian Mircea Teodor - absent
Kereskényi Alexandru - absent
Leca Aureliu - absent
Lupoi Mihail - absent
Maghiar Teodor - absent
Marcu Ion - absent
Marinescu Simona - absentă
Markó Béla - absent
Matei Vintilă - prezent
Matei Viorel - prezent
Mărgineanu Ștefan Gheorghe - absent
Mihordea Mircea - absent
Mocanu Vasile - absent
Munteanu Tudor-Marius - absent
Nedelcu Mircea - absent
Németh Csaba - prezent
Nica Dumitru - prezent
Nicolaescu Ioan - prezent
Nicolaescu Sergiu Florin - prezent
Nicolai Norica - absentă
Nicolescu Constantin - absent
Novolan Traian - prezent
Onaca Dorel-Constantin - absent
Oprescu Sorin Mircea - prezent
Otiman Păun-Ion - absent
Paleologu Alexandru - absent
Pană Aurel - absent
Pană Viorel Marian - prezent
Paștiu Ioan - absent
Păcurariu Iuliu - absent
Păcuraru Nicolae Paul Anton - prezent
Pătru Nicolae - absent
Păunescu Adrian - absent
Penciuc Corin - absent
Pete Ștefan - prezent
Petre Maria - absentă
Petrescu Ilie - prezent
Plătică-Vidovici Ilie - prezent
Pop Dumitru Petru - absent
Pop de Popa Ioan - prezent
Popa Nicolae-Vlad - prezent
Popescu Dan-Mircea - prezent
Popescu Laurențiu Mircea - absent
Predescu Ion - prezent
Prichici Emilian - prezent
Pricop Mihai-Radu - prezent
Prisăcaru Ghiorghi - prezent
Pruteanu George Mihail - prezent
Pujina Nelu - absent
Puskás Valentin Zoltán - prezent
Radu Constantin - absent
Rahău Dan Nicolae - absent
Rebreanu Nora Cecilia - absentă
Rece Traian - absent
Roibu Aristide - absent
Roman Petre - absent
Rotaru Florin - prezent
Rus Ioan Aurel - absent
Sârbulescu Ion - absent
Seche Ion - absent
Seres Dénes - absent
Sin Nicolae - absent
Sógor Csaba - absent
Solcanu Ion - absent
Sporea Elena - prezentă
Stoica Fevronia - absentă
Szabó Károly Ferenc - absent
Șelaru Rodica - prezentă
Ștefan Viorel - prezent
Tărăcilă Doru Ioan - prezent
Theodorescu Emil Răzvan - absent
Toma Constantin - absent
Tudor Corneliu Vadim - absent
Ungheanu Mihai - prezent
Vajda Borbala - prezentă
Vasile Radu - absent
Văcăroiu Nicolae - prezent
Vela Ion - prezent
Verestóy Attila - absent
Voinea Melu - prezent
Vornicu Sorin Adrian - absent
Zanc Grigore - prezent
Zlăvog Gheorghe - absent

Strig, încă o dată!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu.

Domnule senator,

Nu are rost. Vă rog să priviți dumneavoastră în sală și dacă observați că a venit un coleg îl notați.

 
 

Domnul Antonie Iorgovan:

Păi, a venit așa: domnul Guga...(Discuții în sală.)

Deci, mi se cere să sar peste Brăila, dar nu cred că e corect să sărim...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu. Haideți să...

Vă rog, domnule senator!

 
 

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnul Ionel Alexandru...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dar nu mai strigați o dată.

 
 

Domnul Antonie Iorgovan:

...prezent. Nu, nu!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul Radu Alexandru. Care sunt colegii doar care au venit? Domnul profesor Buzatu. După aceea, domnul Munteanu... Îi notați dumneavoastră de la pupitru.

Deci, stimate colege și stimați colegi, supun votului dumneavoastră, întrucât suntem în cvorum, programul de lucru al plenului Senatului pentru ziua de astăzi: lucrări în plen, până la ora 19,00 sau până la epuizarea ordinii de zi. Vă rog să votați! Rog colegii senatori să voteze!

Programul de lucru este aprobat de plen cu 74 de voturi pentru și o abținere.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi. Vă rog să votați!

Ordinea de zi este aprobată de plen cu 79 de voturi pentru și două abțineri.

 
Aprobarea programului de lucru pentru săptămâna 7-12 iunie a.c.

Stimate colege și stimați colegi,

Biroul permanent, pentru săptămâna viitoare, vă propune următorul program de lucru:

  • marți, 8 iunie: lucrări în grupurile parlamentare de la ora 13,00, iar după-amiază: lucrări în plenul Senatului;
  • joi, 10 iunie, de asemenea, lucrări în plenul Senatului;
  • miercuri, 9 iunie: lucrări în comisiile permanente;

Luni, 7 iunie, vineri și sâmbătă - activități în circumscripțiile electorale. Dacă în legătură cu programul de lucru propus aveți observații? Dacă nu sunt, vă rog să vă pronunțați prin vot. Vă rog să votați!

Programul de lucru al săptămânii viitoare a fost aprobat de plenul Senatului, în unanimitate, cu 74 de voturi.

Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale:

Vă rog să-mi permiteți să vă încunoștințez că la secretarul general al Senatului au fost depuse următoarele acte normative:

  • Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere;
  • Lege privind pensiile ocupaționale;
  • Lege privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acțiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcției;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 165/2002 pentru modificarea art. 138 și 139 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/2002
  • privind valorile mobiliare, serviciile de investiții financiare și piețele reglementate;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 116/2003 privind privatizarea Societății Comerciale Siderurgica - S.A.,Hunedoara;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2003 pentru modificarea art. 31 alin. (5)
  • din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative;
  • Lege privind modificarea Legii nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice;
  • Lege privind modificarea și completarea Legii nr. 96/2000 privind organizarea și funcționarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK-S.A. și instrumentele specifice de susținere a comerțului exterior;
  • Lege privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achiziționării de calculatoare;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apărare;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2004 privind modificarea alin. (2) al art. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înființarea, organizarea, reorganizarea sau funcționarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, al ministerelor, al altor organe de specialitate ale administrației publice centrale și al unor instituții publice;
  • Lege privind securitatea generală a produselor;
  • Lege pentru ratificarea Convenției privind poluanții organici persistenți, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001.

În situația în care apreciați că există în aceste legi prevederi neconstituționale, aveți posibilitatea, în conformitate cu prevederile Legii nr. 47/1992, să sesizați Curtea Constituțională.

Aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a următoarelor proiecte de lege:

La punctul 3 în ordinea de zi avem înscrisă solicitarea de a dezbate și adopta, în procedură de urgență, următoarele 3 acte normative:

  • proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Turcia privind readmisia cetățenilor statelor lor și a străinilor aflați în situație ilegală pe teritoriile acestor state, semnat la București la 19 ianuarie 2004;
  • proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Lituania privind readmisia cetățenilor proprii și a străinilor, semnat la București la 19 februarie 2004;
  • proiectul Legii consorțiilor universitare, adoptat de Camera Deputaților.

Vă consult dacă aveți observații? Dacă nu sunt, vă rog să vă pronunțați prin vot.

Solicitare aprobată de plenul Senatului cu 76 de voturi pentru, unul împotrivă și 2 abțineri.

Adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Convenției internaționale pentru reprimarea atentatelor teroriste cu explozibili, adoptată la New York la 15 decembrie 1997

La punctul 4 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției internaționale pentru reprimarea atentatelor teroriste cu explozibil, adoptată la New York la 15 decembrie 1997.

Comisia sesizată în fond - Comisia pentru apărare, ordine publică și securitate națională.

Invit pe unul dintre colegi sau pe domnul președinte să susțină raportul.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat!

 

Domnul Teodor Bobiș -secretar de stat în Departamentul pentru Relația cu Parlamentul:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Convenția internațională pentru reprimarea atentatelor teroriste cu explozibil a fost adoptat la New York la 15 decembrie 1997 și a fost semnată de România la 30 aprilie 1998, fiind singura convenție din cele 12 instrumente juridice internaționale adoptate sub egida O.N.U., la care România nu este încă parte. Obligația ratificării convenției decurge atât din prevederile Rezoluției 1.373/2001 adoptată de Consiliul de Securitate după atacurile din 11 septembrie, în baza Capitolului VII din Carta O.N.U., cât și din dreptul tratatelor, conform căreia semnarea unui tratat înseamnă manifestarea intenției de a-l ratifica. De asemenea, ratificarea acestei convenții este importantă și din perspectiva procesului de integrare a României în Uniunea Europeană, precum și din aceea a calității României de membru nepermanent al Consiliului de Securitate al O.N.U. și, implicit, al Comitetului Antiterorist, înființat prin Rezoluția 1.373 din 2001. Față de cele prezentate, vă rugăm să aprobați proiectul de Lege pentru ratificarea acestei convenții, în forma prezentată de Guvern și însușită de comisia de specialitate a Senatului.

Vă mulțumim.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Rog punctul de vedere al Comisiei pentru apărare,ordine publică și siguranță națională.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Convenția definește faptele care cad sub incidența acesteia și prevede obligația statului de a pedepsi sau extrăda pe cei care se fac vinovați de acte de terorism și de a coopera pentru prinderea autorilor. În ședința sa din data de 25.05.2004, analizând proiectul de lege, comisia noastră, cu unanimitate de voturi pentru, a hotărât să adopte raport de admitere.

Vă rog, domnule președinte, s-o supuneți votului plenului Senatului.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Dacă nu sunt intervenții, vă rog să vă pronunțați prin vot. Vă rog să votați!

Raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și proiectul de lege în ansamblu au fost aprobate de plenul Senatului, cu precizarea caracterului de lege organică, cu 80 de voturi pentru și o abținere.

 
Dezbaterea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2004 pentru aprobarea suplimentării cu suma de 1.215 miliarde lei a Programului Dezvoltarea durabilă a zootehniei și a eficienței sectorului de producție animalieră, precum și reabilitarea sectorului piscicol din România. (Votul final în ședința viitoare.)

La punctul 5 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2004 pentru aprobarea suplimentării cu suma de 1.215 miliarde lei a Programului "Dezvoltarea durabilă a zootehniei și a eficienței sectorului de producție animalieră, precum și reabilitarea sectorului piscicol din România".

Aveți cuvântul, vă rog!

 

Domnul Adam Crăciunescu -secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea suplimentară cu suma de 1.215 miliarde lei a Programului de dezvoltare durabilă a zootehniei și a eficienței sectorului de producție animalieră, precum și reabilitarea sectorului piscicol din România, prin diminuarea cu aceeași sumă a Programului de dezvoltare durabilă a producției cereale pentru boabe, leguminoase, plante tehnice, cartofi, legume de câmp sau spații protejate,pomicole și viticole. Pentru reducerea deficitului balanței comerciale și pentru stimularea întregii cantități de carne în viu, prognozat a se realiza în anul 2004; se are în vedere susținerea financiară a producției de carne pe parcursul întregului an și proiectul cuprinde o serie de măsuri și anume: susținerea producției de carne, susținerea din bugetul pe anul 2004 a sprijinului acordat producătorilor pentru construirea de adăposturi de vaci de lapte, precum și pentru achiziționarea de juninci și instalații zootehnice, ce reprezintă o cheltuială în limita sumei de 200 miliarde lei, conform prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 865/2003 și, totodată, influențe rezultate din aplicarea prevederilor art. 19 din Hotărârea Guvernului nr. 308/ 2004 privind plata despăgubirilor ce se acordă proprietarilor pentru animalele tăiate, ucise sau altfel afectate, ca urmare a măsurilor ce se întreprind pentru lichidarea rapidă a focarelor de boli transmisibile, estimate pentru anul 2004 la circa 300 miliarde lei. Față de cele prezentate, propun aprobării proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2004.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Rog punctul de vedere al Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură.

 
 

Domnul Nicolae Pătru:

Domnule președinte,

Proiectul de lege are avizul favorabil al Consiliului Legislativ și al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Comisia noastră a dezbătut în data de 26 mai 2004 acest proiect de lege, hotărând, în unanimitate, întocmirea raportului favorabil, cu amendamentul pe care dumneavoastră îl aveți și cu care reprezentanții Ministerului Agriculturii au fost de acord. Prin natura reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice și vă rog să supuneți plenului Senatului raportul.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Dacă nu sunt intervenții, declar închise dezbaterile generale. Votul pe proiectul de lege de la punctul 5, și în continuare, îl vom da în momentul în care vom avea cvorum de vot de lege organică prezent

în sală.

 
Dezbaterea proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura, republicată.(Votul final în ședința viitoare.)

Punctul 6 în ordinea de zi - proiect de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura.

Din sală:

Avem cvorum!

 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Poate n-ați înțeles ce-am spus eu: vom da votul atunci când vom avea în sală cvorum de lege organică.

Asta înseamnă să fie 71 de parlamentari, dacă vreți să repet încă o dată.

Punctul 6 din ordinea de zi.

Vă rog!

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte,

Cvorumul de ședință este de 71 de parlamentari.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

A fost. În urmă cu 10 minute, ați observat...

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Cvorumul de lege organică este de 71 de senatori.

Eu nu văd diferența între cele două cifre. Or, dacă nu sunt acum..., și acum sunt 56 de senatori în sală, înseamnă că nu avem cvorum de ședință.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Ba da! Vă rog să observați Regulamentul Senatului:

avem nevoie de cvorum de lucru, care înseamnă...

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

... 71.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, cvorumul de lucru înseamnă doar jumătate din 71, deci înseamnă 36 de senatori, iar cvorumul de vot este altceva. Este de 71 de senatori. Vă rog, domnule senator Predescu... Imediat, vă spun articolul din regulament...

Obligatoriu lucrăm, dar nu votăm. Dacă ați vrut să suspendăm ședința, nu se poate suspenda.

Vă rog! Da, domnule senator.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte,

Cvorumul de ședință este de 71 de senatori, cvorum de lucru - până la peste o treime, după cum bine știți și Regulamentul Senatului prevede cvorum asigurator de vot. Rețineți expresiile textuale: cvorumul asigurator de vot.

Domnul președinte are aprecierea, iar nu altcineva. E limpede lucrul acesta, așa că să nu mai pierdem timpul comentând inutil.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, cvorumul de vot se verifică, și voi verifica din nou prezența la lucrările Senatului, în momentul în care, dacă voi supune astăzi la vot vreun proiect de lege.

Deocamdată le luăm în dezbatere.

Deci, propun să luăm în dezbatere proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 192/2001

privind fondul piscicol.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

 
 

Domnul Adam Crăciunescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

În vederea alinierii legislației române la legislația comunitară a pescuitului și acvaculturii s-a impus modificarea și completarea Legii nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura. Modificarea și completarea Legii nr. 192/2001 s-a făcut deoarece politica piscicolă comunitară a suferit o importantă schimbare la sfârșitul anului 2002, ca urmare a adoptării de către Consiliul Uniunii Europene a unui proiect de reglementare privind conservarea și exploatarea durabilă a resurselor acvatice. Noul regulament comunitar de bază, ce se aplică începând cu 1 ianuarie 2003, introduce idei noi, principii și obiective care trebuie să fie cuprinse și în Legea nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura. Principalele modificări și completări au vizat conservarea, administrarea și exploatarea resurselor acvatice vii, politica structurală și administrarea flotei de pescuit, acvacultura, organizarea comună a piețelor de pescuit și ale acvaculturii, îmbunătățirea și dezvoltarea relațiilor internaționale. S-au adus completări la capitolul "Răspunderi și sancțiuni", prin introducerea unor măsuri de sancționare administrativă și majorarea cuantumului amenzilor contravenționale, în funcție de gravitatea faptelor. Proiectul de modificare a legii a fost elaborat cu sprijinul unor experți în legislația europeană. Față de cele prezentate, propun Senatului aprobarea modificărilor.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Rog, raportul Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură.

 
 

Domnul Nicolae Pătru:

Domnule președinte,

În ședința din 26.05.2004, având avizele favorabile ale Consiliului Legislativ și ale Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, comisia noastră a dezbătut și a hotărât, în unanimitate, întocmirea raportului favorabil în forma prezentată de Guvern. Au fost depuse două amendamente ale domnilor senatori Florin Hrițcu și Matei Viorel, amendamente respinse de către comisie.

Prin natura reglementărilor, proiectul face parte din categoria legilor organice și vă rog să supuneți plenului Senatului prezentul raport.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții. Declar închise dezbaterile generale. Vot final de raport și proiect lege. (Rumoare.)

Din sală:

Amendamentele!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Le susținem în momentul în care am închis dezbaterile generale. În momentul în care trecem la amendamente și vot final.

 
Dezbaterea proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii apelor nr. 107/1996.(Votul final în ședința viitoare.)

Punctul 7 din ordinea de zi - proiect de Lege pentru modificarea și completarea Legii apelor nr. 107/1996.

Comisia sesizată în fond - Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură.

Rog punctul de vedere al Guvernului.

 

Domnul Florin Stadiu -secretar de stat în Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Mărturisesc că sunt deosebit de onorat că ultima parte de legislație în ceea ce privește realizarea acquis-ului comunitar se discută și va fi aprobată de către Senat.

Este vorba de acquis-ul comunitar în ce privește Directiva 2000/60 a apelor. Transpunerea lui realizează definirea obiectivelor de protecție a apelor și mediului acvatic și clarificarea stării apelor, definirea și caracterizarea corpurilor de apă și a corpurilor de apă artificiale și puternic modificate, definirea districtelor de bazin, stabilirea unui nou sistem de monitori bazat pe obiective de protecția mediului și a mediului acvatic, reducerea progresivă a evacuărilor, emisiilor sau pierderilor de substanțe, asigurarea unei alimentări cu apă de bună calitate pentru populație, analiza economică a serviciilor.

Vă mulțumesc, în același timp, pentru modul în care comisiile au dezbătut acest proiect de lege și spunânduvă că suntem de acord cu amendamentul Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură, vă rog mult să aprobați această lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte să prezinte raportul comisiei.

 
 

Domnul Nicolae Pătru:

Comisia noastră a fost sesizată în fond spre dezbatere și avizarea acestui proiect de lege. Proiectul are avizul favorabil al Consiliului Legislativ și al Comisiei de sănătate, ecologie și sport. Comisia noastră, în data de 26.05. 2004, a hotărât întocmirea raportului favorabil, cu următorul amendament: la alin. 5 "supravegherea calității apei potabile și a apei de îmbăiere se asigură de către autoritatea publică centrală din domeniul sănătății, precum și de autoritățile publice locale". Prin natura reglementărilor, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice și vă rog, domnule președinte, să supuneți plenului Senatului prezentul raport.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții. Declar închise dezbaterile generale. Vot final.

 
Dezbaterea proiectului de Lege privind răspunderea penală a persoanelor juridice pentru infracțiunile de falsificare de monede sau de alte valori.(Votul final în ședința viitoare.)

La punctul 8 avem înscris proiectul de Lege privind răspunderea penală a persoanelor juridice pentru infracțiunile de falsificare de monede sau de alte valori.

Comisia sesizată în fond - Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă rog, doamna ministru, punctul de vedere al Guvernului.

 

Doamna Rodica Constantinovici - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Prezentul proiect de lege își propune adoptarea în legislația internă a reglementării răspunderii penale a persoanelor juridice pentru infracțiunile de falsificare de monede sau de alte valori, reglementare care răspunde și uneia dintre cerințele pentru definitivarea negocierilor pentru aderarea României la Uniunea Europeană.

Infracțiunea de falsificare de monede sau de alte valori naționale sau străine, inclusiv falsificarea monedei euro, este incriminată de Codul penal în art. 282 și 284

iar în art. 285 este prevăzută infracțiunea de fabricare ori deținere de instrumente în vederea falsificării acestor monede sau a altor valori.

Proiectul de Lege privind răspunderea penală a persoanelor juridice pentru infracțiunile de falsificare de monede sau de alte valori conține dispoziții care stabilesc sancțiuni penale pentru persoanele juridice ce săvârșesc astfel de infracțiuni, respectiv, amenda ca pedeapsă principală și suspendarea activității sau a uneia dintre activitățile persoanei juridice, ca pedeapsă complementară.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Rog punctul de vedere al Comisiei juridice. Îl invit pe domnul senator Predescu.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect completarea reglementării în legislația internă privind răspunderea persoanelor juridice. Prin acest proiect de lege se instituie răspunderea persoanei juridice în materia falsificarea monedei naționale sau monedei europene sau de altă circulație.

Sancțiunea principală, amenda, sancțiunea complementară privitoare la suspendarea activității.

Rog colegii să rețină că este o reglementare care completează reglementarea internă, cum am și spus, și intră în obligațiile noastre de armonizare și completare a legislației cu legislația europeană.

Pentru aceste considerente, comisia a adoptat raport de admitere, fără amendamente, și vă rog să fiți de acord cu acestea.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale.

Ofer cuvântul domnului senator Antonie Iorgovan.

 
 

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Acest moment este - am mai spus-o și cu altă ocazie - un moment de referință în istoria legislației din România, în general, și în istoria legislației penale, în particular.

Săptămâna viitoare avem programat Codul penal. În Codul penal, anticipând o discuție care se va face, sunt convins, pe fond, și de către colegii care sunt specialiști în penal, cu argumente "mai acasă" în ceea ce privește știința dreptului penal decât le poate face subsemnatul, vom arăta că pentru prima dată în legislația românească se pune problema în Codul penal și a răspunderii persoanei juridice. Codul penal este reglementarea de principiu, este actul normativ de bază în materie penală, este izvorul principal al dreptului penal.

Avem însă o lege - cum spunem noi, specialiștii - specială în materie penală care constatăm, prin forța împrejurărilor, devansează Codul penal și, în același timp, îl și anunță, îl prefigurează. Pentru că ar fi fost, trebuie să lămurim lucrurile, aproape imposibil să introducem în sistemul legislației din România o lege penală specială care să vină cu sancțiuni pentru persoana juridică; deci introducem sancțiuni pentru persoana juridică, în materie penală, într-o lege care reglementează punctual o anumită materie, dar nu avem în dreptul comun reglementată pedeapsa pentru sancționarea, mai exact, pentru persoana juridică.

Această lege, sigur, la data la care discutăm noi nu este Codul penal în vigoare, dar noi nu suntem speriați de această situație. Nu este Codul penal în vigoare cu formula sancționării persoanei juridice, dar el urmează să fie, iar noi nu suntem speriați pentru că am trecut... -

suntem unii în sală care am fost și în Constituantă, am fost obligați să discutăm multe acte normative înaintea Constituției - și am corelat actele normative cu legea fundamentală, într-o zonă sau alta. Acum suntem puși în situația de a corela o lege penală specială cu izvorul principal de drept care este Codul penal. V-aș ruga, dacă-mi permiteți, să constatați că, în ceea ce privește sancțiunea - și este un lucru foarte important, fiindcă s-ar putea ca să întrebe cineva care este până la urmă semnificația unei legi penale care are drept finalitate sancționarea și a persoanei juridice? De vreme ce aceeași lege spune că sancționarea persoanei juridice nu înlătură sancționarea penală a persoanei fizice.

Păi, semnificația este evidentă, pentru că, dacă ne-am menține numai pe filozofia sancționării persoanei fizice, care persoană fizică se face vinovată de săvârșirea acestor fapte, am scăpa, în afară de amendă, care vă rog să constatați că amenda pentru persoana juridică este de ordinul miliardelor, care nu este pentru persoana fizică nici măcar în Codul penal, dar în afară de cuantumul amenzii am scăpa din sistemul de coercițiune statală, din sistemul de combatere a fenomenelor infracționale, pedeapsa complementară, care nu s-ar putea aplica în ipoteza în care sancționăm persoana fizică penal cu sancțiunea principală, dacă vrem, a închisorii, că nimeni nu ne oprește la persoana fizică să gândim și închisoarea, în formele în care le gândește Codul penal, dar nu am putea sub nici o formă să introducem în legislație sancțiune complementară care să vizeze persoana juridică, adică interzicerea activității, suspendarea activității și altele asemenea. Tocmai pe baza principiului arhicunoscut în dreptul penal, că secundarul, sau complementarul urmează principalul. Deci ca să fie sancționată complementar cu această pedeapsă care aici este prevăzută ca fiind suspendarea principală și suspendarea activității uneia dintre persoanele juridice, ca pedeapsă complementară, deci termenul este suspendarea activității, nu s-ar putea să intervină suspendarea activității numai dacă este sancționată persoana fizică.

Fie și numai din aceste considerente, că până la urmă, haideți să discutăm deschis, are mai puțină relevanță cuantumul amenzii, că sunt "comercianți" implicați în asemenea fenomene infracționale - și aici este vorba de crimă organizată, care plătesc. Dacă ei falsifică monedă este mare problemă să plătească o amendă de câteva miliarde? Nu e mare problemă!

Dar este o mare problemă, însă, să li se suspende activitatea. Acesta va fi efectul acestei reglementări în ultimă instanță.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă mai sunt și alte intervenții. Nu mai sunt intervenții la dezbaterile generale. Le declar închise, urmând a da votul final pe proiectul de lege și pe raport.

Înainte de a trece la următorul proiect de Lege privind instituția prefectului, vă rog să-mi permiteți să vă readuc la cunoștință prevederile art. 110 din Regulamentul Senatului întrucât am observat contestări în legătură cu cvorumul nostru de lucru de astăzi.

"Art. 110 alin. 1 - Senatul adoptă legi, hotărâri, moțiuni și alte acte cu caracter politic în prezența majorității senatorilor". Ceea ce înseamnă că pentru toate cele 4 categorii de acte adoptate avem nevoie de un cvorum de 71 de parlamentari, având în vedere faptul că suntem 140 de senatori în Senatul României.

Teza a doua: "În orice altă situație -deci atunci când facem dezbateri și nu adoptăm acte normative-, cvorumul de ședință este de o treime din numărul senatorilor". Deci cvorumul este de 47 de senatori.

Vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului. (Rumoare, discuții.)

 
 

Domnul Radu Alexandru Feldman (din sală):

Procedură!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da.

 
 

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mi-aș permite o propunere dat fiind faptul că se pare că nu există nici un fel de contradicție între numărul celor care suntem în sală și regulament. Totuși, vă semnalez că sunt legi importante, pe care chiar dacă nu le votăm astăzi, închidem un capitol important în discutarea legilor, aceste discuții generale. (Discuții, rumoare, vociferări.)

Sunt colegi, membri ai Senatului, care înseamnă realmente competențe în aceste domenii, și propunerea pe care v-o fac este ca sistarea lucrărilor să nu închidă posibilitatea dezbaterilor generale în momentul în care colegii vor fi în sală. Și fac această propunere fără să am nici un fel de implicare în nici una din legi. (Discuții, rumoare, vociferări.)

Dar dacă punem astăzi punct la dezbaterile generale, realmente ne păgubim de părerile unor oameni care pot, într-adevăr, să-și exprime o opinie expertă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci nu pun la îndoială argumentele dumneavoastră, dar, dacă aveau interes în dezbaterea unor proiecte de lege erau prezenți.

 
Dezbateri generale la proiectul de Lege privind instituția prefectului. (Votul final în ședința viitoare.)

Deci vă rog să prezentați punctul de vedere al Executivului la proiectul de Lege privind instituția prefectului.

Și nu pot să-l supun votului, pentru că atunci abia ați demonstra că nu sunt în cvorum.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule secretar de stat!

 

Domnul Gheorghe Emacu -secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor:

Domnule președinte,

Proiectul de lege vizează profesionalizarea funcției prefectului, iar mijlocul de realizare îl reprezintă includerea prefectului în categoria înalților funcționari publici, precum și stabilirea unor condiții speciale pentru ocuparea acestei funcții, între care aceea privind absolvirea de programe de formare și perfecționare în administrația publică. Prin aceste prevederi se urmărește asigurarea condițiilor necesare pentru a avea în administrația publică adevărați profesioniști capabili să susțină eforturile de realizare a unui sistem modern de management al sectorului public.

La elaborarea proiectului de lege s-a avut în vedere sporirea competenței acestuia și, pe cale de consecință, a responsabilităților ce-i revin prefectului, precum și asigurarea instrumentelor necesare acestuia în realizarea rolului său de conducător al serviciilor publice desconcentrate.

Totodată, se urmărește crearea unui corp al prefecților și un corp de rezervă al acestora, precum și structuri similare pentru subprefecți care să asigure stabilitate, niveluri superioare ale administrației publice în momentul schimbărilor care intervin la nivel politic. Au fost reanalizate atribuțiile și competențele prefectului și au fost prevăzute mijloacele de asigurare a resurselor umane și materiale necesare susținerii acestui tip de carieră.

Proiectul de lege are în vedere și în conținutul său norme care au la bază experiența europeană în domeniu.

Prin prevederile sale, proiectul de Lege privind instituția prefectului furnizează instrumentele necesare formării unor prefecți capabili să susțină eforturile necesare asigurării dinamismului continuu și favorabil reformei administrative.

Au fost create premisele ca prefectul să mobilizeze resursele umane pe plan local în vederea stabilirii obiectivelor prioritare și realizării programelor de dezvoltare la nivelul fiecărui județ.

Față de acestea, domnule președinte, vă rog să aprobați proiectul de lege, astfel cum a fost avizat favorabil de Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte să prezinte punctul de vedere al Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

 
 

Domnul Florin Hrițcu:

Domnule președinte,

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului a fost sesizată în fond pentru a dezbate și adopta raportul la proiectul de Lege privind instituția prefectului.

În ședința din 26 mai a.c. comisia a luat în examinare proiectul de lege împreună cu reprezentanții Ministerului Administrației și Internelor și a hotărât cu majoritate de voturi să adopte raport de admitere, cu amendamente.

Sunt 6 amendamente pe care le-am făcut noi și am ținut cont și de cele făcute de comisiile de finanțe, comisiile de... comisia de...

Din sală (mai multe voci):

Celelalte comisii... (Discuții, râsete.)

 
 

Domnul Florin Hrițcu:

Celelalte comisii. (Râsete.)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale.

Ofer cuvântul domnului senator Popa.

Vă rog să-l lăsăm pe colegul nostru, că trebuie să meargă la o întâlnire. (Rumoare, discuții.)

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte,

Înainte de a lua cuvântul pe această lege...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi,

Vă rog să faceți liniște în sală!

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

...un comentariu. Eu cred că procedura legislativă de la cuvântul inițiatorului sau reprezentantului până la cuvântul raportorului până la cuvântul reprezentanților grupurilor parlamentare este o procedură unică. Spre deosebire de Camera Deputaților care, prin regulament, și-au fixat o zi de vot și discuții pe alt cvorum decât cel prevăzut de 71 de senatori.

Eu cred că interpretarea dumneavoastră este forțată.

Acea prevedere cu o treime era - și am participat în comisia care a elaborat regulamentul - o prevedere care privea discuțiile pe declarațiile politice, și răspunsuri, și interpelări, declarații politice care se pot ține și într-un cvorum de 1/3 și nu prevedeau, încă o dată spun, o reglementare, o procedură legislativă care la Senat este unică. Dar dumneavoastră ați făcut această interpretare, eu, pentru stenogramă, mi-am spus punctul de vedere și cred că acesta este cel îndreptățit.

Această lege a fost discutată în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări pentru aviz. Eu am făcut comentarii care au fost parțial prinse în obiecțiunile care s-au trimis comisiei. De la comisia noastră am trecut la comisia de specialitate, care a avut raportul, și am constatat că dezbaterile fuseseră închise fără să se ia cunoștință de avizul cu obiecțiuni dat de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Ulterior s-a reluat discuția, dar nici de data aceasta nu știu când s-a desfășurat, pentru că nu am putut să iau parte.

Eu am obiectat în câteva probleme esențiale, și anume, că s-a bifat o acțiune, probabil că se va spune către Uniunea Europeană "Am rezolvat și cu înalții funcționari publici", domnii prefecți care astăzi fac din plin propagandă, cu îngăduirea președintelui executiv P.S.D...

îngăduința acestui președinte, coleg de-al nostru, că prefectul poate să stea alături de candidați, numai să nu vorbească... prefecți care până la deschiderea campaniei au participat în toată această campanie electorală și ne vine greu să credem - celor care avem oarece experiență în domeniu - că îi veți transforma pe acești oameni, care politizează absolut orice fel de acțiune, în înalți funcționari publici.

Mai mult decât atât, doriți să-i transformați într-un fel de prim-secretari de județ, în sensul că primesc puterea, adică, vorba unui doct reprezentant al partidului de guvernământ, pe nume Mischie, care a spus: "Aici, în pixul meu, este puterea". Așa se dorește acum să devină prefectul, și anume, în loc să respectăm o ierarhie, cu ordonatorul, care este ministru, care răspunde pentru execuția bugetară de sus și până la județ, introducem, peste această ordine firească, puterea prefectului, care devine ordonator la nivelul județului, pe toate serviciile desconcentrate.

În acest fel, prefectul devine, într-adevăr, un "prim-secretar", nemaiavând, în nici un caz, de-a face cu un înalt funcționar, ci un om dependent 100% de puterea politică. Aici este marea contradicție, și eu cred că această lege nu va putea fi aplicată niciodată sau, mai bine - zis, va fi aplicată formal și vom avea, tot ca înainte, niște oameni, niște politruci, care vor executa ceea ce spune Guvernul, pentru că ei depind, efectiv, de Guvern.

Reglementarea "corpului prefecților" și "corpului subprefecților" încearcă să formeze o castă, o castă a unei viitoare profesii de prefect sau subprefect.

Eu cred că este firesc, adică susțin să existe un corp al funcționarilor publici, oameni destoinici, oameni cu studii, oameni cu practică, cu experiență, care să fie scoși în afara politicului. Nicăieri nu rezultă din textul legii că acești oameni sunt scoși în afara politicului. Din contră, toate reglementările duc la concluzia că ei rămân oameni ai puterii, evident, fiind reprezentanți ai Guvernului în teritoriu.

Eu cred că această putere care se acordă este legată de un vis al P.S.D.-ului, că vor rămâne în veci la putere.

Cred că acest vis este profund nedemocratic și în România, după părerea mea, această lege...

Din sală:

La declarații politice!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog!

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Nu este declarație, este un comentariu asupra unei legi, după părerea mea, greșite, care a fost introdusă doar pentru - încă o dată spun - a se raporta la Uniunea Europeană un mare pas înainte în administrația publică. Tot cu prefecții noștri rămânem și nu rezolvăm, pe această cale, aceste grave disfuncții din administrația publică.

Nu vom vota acest proiect de lege.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții?

Domnul senator Puskás. (Discuții în sală.)

 
 

Domnul Puskás Valentin Zoltán:

Domnule președinte, stimați colegi,...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să faceți liniște!

 
 

Domnul Puskás Valentin Zoltán:

În motivația Guvernului...(Discuții în sală.)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule secretar de stat, vă invit acum la pupitru, acolo.

Vă rog să faceți liniște!

 
 

Domnul Puskás Valentin Zoltán:

Deci, în expunerea de motive din partea Guvernului apare o sintagmă: "profesionalizarea prefecților". Tocmai de asta ne e teamă. Nu vrem profesioniști care se pricep la agricultură și la învățământ, la sănătate și la apărare civilă, vrem oameni care apără legalitatea în județele respective, așa cum scrie Constituția.

În proiectul de lege sunt prevăzute o serie de sarcini care încalcă autonomia locală, democrația locală a autorităților locale, atribuții care ar însemna, într-adevăr, să fie acolo un om atotștiutor, care îndrumă și conduce totul.

Nu mai vreau să revin la ceea ce au spus alți colegi, dar, datorită acestor considerente, U.D.M.R. nu va vota acest proiect de lege.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Alte intervenții?

Vă rog, domnul senator Ionel Alexandru sau domnul senator Dinescu, care doriți. Sau amândoi, sau pe rând.

 
 

Domnul Ionel Alexandru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul nostru parlamentar a analizat proiectul și a ajuns la concluzia că nu va vota acest proiect, pentru mai multe motive. Dintre acestea, nu le mai repet pe cele pe care deja antevorbitorii mei le-au prezentat, dar vreau să precizez câteva.

Numirea prefecților se face de către Guvern. Ce fel de înalt funcționar public mai avem noi, dacă îl numește Guvernul? De fiecare dată când se va schimba Guvernul, se va schimba și prefectul. Cred că ar fi fost normal să se organizeze un concurs.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și după concurs cine îl numește?

 
 

Domnul Ionel Alexandru:

Nu se stabilește, de asemenea, nici obligativitatea studiilor de specialitate. Ar trebui ca prefectul să fie jurist sau să aibă studii administrative, nu să fie de orice profesie, cum stabilește, să zicem, Guvernul. Poate să ajungă prefect chiar și un mecanic de locomotivă, sau mai știu eu ce. E posibil, cum s-a și întâmplat.

În privința atribuțiilor, ele sunt total nedemocratice, și vă spun de ce. Îl transformăm pe prefect într-un mic dictator sau prim-secretar, cum spunea colegul meu. El cam face tot ce vrea la nivelul județului.

Relația cu alte instituții. Practic, se încalcă autonomia teritorială, deoarece celelalte instituții sunt subordonate prefectului. Iar în privința aparatului propriu de specialitate, noi am făcut o cancelarie la primul-ministru.

Acum facem cancelarie și la prefect? Mâine o să facem cancelarie și la primari. Unde ajungem cu o astfel de structură? Birocratizăm instituțiile statului?

În concluzie, ca să nu mai insist, vom vota împotrivă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dar vă rog să verificați și prevederile art. 9 punctul 2 lit. c) și, ca să nu mai aveți temerea că un mecanic de locomotivă sau de tractor, ce ați spus, va ajunge prefect, vă rog să observați că trebuie să aibă studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licență sau echivalente, cu vechime în specialitate de 5 ani... (Discuții în sală.)

Atâta timp cât suntem noi la putere, ați văzut că am mai numit, totuși, și dintre liberali, dar... câți am putut și noi.

Vă rog, domnul senator Dinescu.

 
 

Domnul Dumitru Badea (din sală):

Nu a ajuns la noi textul acesta, domnule președinte.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Aveți alt text? Iertați-mă, atunci!

 
 

Domnul Valentin Dinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Dacă vă amintiți, atunci când am supus votului Senatului adoptarea în regim de urgență a acestei legi, am fost unul dintre cei care a solicitat să manifestăm mai multă chibzuință în abordarea ei, tocmai pentru că ea vine să clarifice un aspect extrem de sensibil și extrem de necesar în reformele instituționale din România, în ansamblu, și în reforma în administrație.

Nu știu dacă nici astăzi nu este prea târziu să retrimitem la comisie, pentru că sunt câteva aspecte pe care legea nu le reglementează suficient de riguros.

Am să mă refer la terminologie. "Prefectul urmărește".

Ce înseamnă "urmărește"? Constituirea bugetelor locale.

Deci, "urmărește constituirea bugetelor locale" este o exprimare atât de vagă, încât poate da loc unor interpretări, că fără urmărirea prefectului nu se mai pot constitui bugetele. Lăsând la o parte faptul că mi se pare o imixtiune în autonomia locală.

De asemenea, la capitolul "Drepturile și îndatoririle prefectului" nu se spune nimic despre îndatoriri. Are numai drepturi. Ceea ce... Mă rog, lăsând respectarea legalității sau a modului în care este urmărită respectarea legalității în ansamblu, dar trebuie să aibă și niște sarcini, nu numai niște drepturi.

De asemenea, transformarea prefectului din demnitar în înalt funcționar public, cum bine a sesizat și colegul meu, nu justifică înființarea unei cancelarii la nivel de prefectură, pentru că în toate instituțiile Europei, cancelariile funcționează în legătură cu demnitarii, și nu în legătură cu funcționarii publici.

Apoi, mai este un aspect care ține de avizul prefectului privind numirea sau demiterea conducătorilor unor instituții desconcentrate, să le spunem așa. Care este caracterul acestui aviz? Este vorba de un aviz consultativ, este vorba de un aviz conform? Sunt chestiuni pe care, cu toată onestitatea, vă spun că legea nu le reglementează suficient de riguros.

De aceea eu mi-aș îngădui să vă propun să retrimiteți această lege comisiei, să ne aplecăm cu toții mai atent asupra ei, pentru că și așa ea își propune să intre în vigoare nu în momentul adoptării sau la 30 de zile, ci într-o perioadă mai îndelungată.

Haideți să facem o lege bună, fiindcă ea va sta la baza reformei în administrație.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Alte intervenții?

Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

Aveți cuvântul, domnule președinte!

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Ne găsim în dezbaterea unui proiect de lege foarte important. De altfel, nu spun eu nimic nou acum. Și legea e grăbită. S-a elaborat grăbit și, la rândul nostru, suntem grăbiți prin această procedură de urgență.

Nu știu ce mai putem face în momentul de față. Aș vrea însă să spun un lucru pe care o parte din colegii mei, mult mai tineri, probabil nu-l știu, eu l-am trăit, însă.

Adică instituția prefectului dinainte de 1940, de când au început dictaturile în țara noastră. Prefectul și atunci, ca și acum, este reprezentantul primului-ministru și al Guvernului, este omul așezat în administrația publică locală să reprezinte Guvernul, puterea executivă.

De aceea, mi se pare straniu că-l denumim funcționar public. El este un demnitar.

Sigur că este bine ca, mă rog, Executivul să-și aleagă ce este în interesul Executivului, să-și trimită în teritoriu oameni capabili, oameni competenți, oameni corecți, oameni pricepuți, dar totul depinde de înțelepciunea primului-ministru și a Guvernului care își aleg acești oameni.

Ideea de funcționar public mi se pare, vă mărturisesc, stranie... atunci, suntem toți funcționari publici, mai mult sau mai puțin... încât mi se pare că de aici pornesc toate neajunsurile.

Sigur că legea aceasta, așa cum văd că s-au exprimat grupurile parlamentare din Senatul nostru, este pusă sub un mare semn de întrebare, încât Guvernul poate că ar trebui să înțeleagă că e mai profitabil pentru noi toți, și nu numai pentru Guvern, să găsim soluțiile cele mai acceptabile decât cumva să fie respinsă o asemenea lege importantă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Declar închise dezbaterile generale, dacă nu mai sunt alte intervenții. Ne vom pronunța...

Poftiți!

 
 

Domnul Dumitru Badea (din sală):

Domnule președinte,

Nu trebuia să închideți dezbaterile generale...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dacă nu mai sunt alte intervenții, ce să fac?! Mai dorește cineva să intervină? Vă rog, aveți cuvântul...

Vreau să-i întreb întâi pe colegi pentru că altfel facem un dialog între reprezentantul Executivului sau Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului...

Mai întreb o dată: mai există vreun coleg senator care dorește să ia cuvântul? Nu.

Vă rog, aveți cuvântul!

În numele Guvernului, vă rog să răspundeți la întrebările puse de colegii senatori.

 
 

Domnul Gheorghe Emacu:

Doresc să vă informez că acest proiect de lege are la bază, așa cum am arătat chiar în deschiderea acestui punct, o experiență europeană în domeniu. Varianta înaltului funcționar public este o variantă acceptată și cu rezultate pozitive; să dau doar două exemple, în Franța și Italia. Foarte multe din elementele acestea pe care leam cuprins în normele juridice de aici au fost dezbătute cu prefecți din Franța și experiența în domeniu a acestora arată că rezultatele sunt pozitive.

Se dorește, practic, ruperea acestui reprezentant al statului din zona politicului și ridicarea acestuia la rangul de funcționar public, înalt funcționar public.

Vreau să vă spun că, încă de anul trecut, o dată cu adoptarea Legii nr. 161/2003, atunci când s-au adus unele modificări și la Statutul funcționarului public, Legea nr. 188/1991, s-a prevăzut realizarea acestei instituții.

De asemenea, vreau să vă spun că intrarea în vigoare nu este peste 30 de zile sau 60 de zile, intrarea în vigoare a acestui proiect de lege, dacă dumneavoastră veți considera și-l veți aproba, se va face de la 1 ianuarie 2006.

Într-adevăr, este o problemă delicată, este o problemă atât de schimbare de regim juridic în ceea ce privește această instituție a prefectului, istoricește vorbind, cu multe elemente de luat în calcul, dar reprezintă în același timp și o schimbare de mentalitate pe care noi am gândit-o în acest sens și am materializat-o în ideea de a nu începe din octombrie, din septembrie sau de luna viitoare.

Un alt răspuns aș încerca să dau în ceea ce înseamnă... că va fi sau nu va fi membru de partid în continuare sau va fi partizanul unui partid politic anume, oricare ar fi acesta... Art. 22, dacă vreți dumneavoastră să vă uitați, din acest proiect arată foarte clar ceea ce se va întâmpla din acest punct de vedere.

De asemenea, în ceea ce înseamnă atribuțiile, sigur că noi vom cere foarte multe.

Noi, vorbesc de fiecare comunitate în parte, dar, mai ales, Guvernul României cere foarte mult acestui reprezentant al său din teritoriu. Este firesc, și acest lucru este dezvoltat la art. 24. Este însă firesc să-i dăm și acea "putere" sau acea forță pe care trebuie să o realizeze în teritoriu.

Va răspunde de programul de guvernare la nivel național, cu implementarea lui în teritoriu.

Va răspunde, de asemenea, de programele locale.

Cum o va putea face?... Decât dacă va conduce în mod real, așa cum scrie în Constituție, în art. 123, "serviciile publice desconcentrate". Altfel nu va putea să o facă... Va fi, iertați-mă, un om lipsit de putere. Acesta este un aspect.

Un alt aspect este legat de o anumită eficiență, de un anume lucru bine făcut în teritoriu. Nu poți să cheltui un ban public, la nivel de stat, în teritoriu, decât într-un mod foarte chibzuit, de aici încolo.

Acest înalt funcționar public, probabil nu va mai avea 15-20 servicii desconcentrate, fiecare cu directorul său...

Directorul va rămâne probabil... că el va conduce din punct de vedere al obiectului de activitate al acelei instituții. Dar, probabil, nu se va mai justifica să avem în continuare servicii de management resurse umane, să avem 15-20... Oamenii aceia pot fi gândiți mai bine și mai eficient să lucreze pentru stat, să cheltuie mai puțin.

Dacă vreți, serviciul de resurse financiare, de asemenea, și așa mai departe. Sunt foarte multe elemente care conduc la ideea că asigurarea statutului de înalt funcționar public pentru prefect este un element de eficiență în ceea ce înseamnă aplicarea legilor în teritoriu.

Nu este vorba de nici o imixtiune în ceea ce înseamnă autoritățile publice locale, în ceea ce înseamnă aleșii locali. Orice articol din acest proiect poate fi argumentat în mod solid cu ceea înseamnă neimplicarea prefectului. El va fi de fapt un liant a ceea înseamnă forțele Guvernului în teritoriu și va sprijini comunitatea ca obiectivele pe care le are să fie realizate. De la siguranță până la programele economice, până la programele de infrastructură, de civilizație, în general, pe care aceasta le are.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Vă rog să precizați în plenul Senatului dacă sunteți de acord cu amendamentele care au fost aprobate în comisie.

 
 

Domnul Gheorghe Emacu:

Domnule președinte,

Ne însușim cele 6 amendamente care au fost...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Ce întrebare mai aveți?

Vă rog, domnule senator!

 
 

Domnul Valentin Dinescu:

Vreau să-l întreb pe domnul ministru... Dacă nu este nici un fel de imixtiune în autoritățile locale, ce înseamnă "urmărește constituirea bugetelor locale"?

 
 

Domnul Gheorghe Emacu:

Vreau să vă răspund, dacă îmi permiteți, domnule președinte, că prefectul este garantul legii în teritoriu.

Adoptarea hotărârilor privind bugetele locale reprezintă un atribut în ceea ce înseamnă legalitatea adoptării acestor hotărâri, reprezintă deci un atribut și al prefectului.

Controlul de legalitate a fost și va exista; în opinia noastră, este necesar, chiar Constituția prevede acest lucru.

În aceste condiții, această sintagmă pe care dumneavoastră ați prezentat-o are temei tocmai în acest lucru. Verificarea de legalitate pentru care prefectul răspunde. Răspunde în fața Guvernului, răspunde în fața comunității în care își desfășoară activitatea.

Nu pot fi lăsate hotărâri de consiliu... fie ele și de... în ceea ce înseamnă bugetul sau mai ales în ceea ce înseamnă bugetul local... fără acest sprijin. Mai mult decât atât, Legea finanțelor publice prevede această obligativitate, ca prefectul să facă parte din colectivul de pregătire a acestor proiecte.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Vlad-Popa:

Domnule președinte, o completare.

Domnule secretar de stat,

Aș vrea să vă întreb, în situația... e adevărat, colegii mei au spus că drepturile sunt nenumărate... Obligațiile, în schimb... și singura obligație era de răspundere civilă...

se mandatează, se delegă altei persoane.

Deci, el, de fapt, nu răspunde pentru că deleagă această răspundere altei persoane din corpul, din instituția respectivă.

Cum poate fi motivată o astfel de delegare a răspunderii? A răspunderii civile pe care o are în calitate de ordonator de credite.

 
 

Domnul Gheorghe Emacu:

În fața instanței va sta reprezentantul delegat de către prefect. Este un principiu care se folosește des.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Delegat sau "de legat". Da.

Stimați colegi,

Declar închise dezbaterile generale.

Vom da vot atât pe cererea de restituire la comisie, cât și vot final și discuții pe amendamente într-o ședință viitoare.

 
 

Domnul Dumitru Badea (din sală):

S-a făcut o propunere din partea Grupului P.R.M. de retrimitere la comisie.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Păi, nu v-am spus?Prima este cererea de restituire din partea Grupului P.R.M. Am și notat-o și am și enunțat-o. Sigur că da. Nu avem cvorum pentru a lua o decizie, de aceea nu o supun la vot.

 
Dezbaterea proiectului de Lege privind instituțiile publice de spectacole și concerte.(Votul final în ședința viitoare.)

Punctul 10 în ordinea de zi - proiectul de Lege privind instituțiile publice de spectacole și concerte.

Rog colegii din Comisia pentru cultură, culte și mijloace de informare în masă să facă precizarea dacă au ajuns la un acord în urma discuțiilor pe care trebuia să le poarte cu reprezentanții finanțelor sau între ei, conform hotărârii din ședința precedentă. Dar, vă rog, precizarea la microfon.

 

Domnul Grigore Zanc:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu era de ajuns la nici un acord, în măsura și în momentul în care a fost adoptat amendamentul, respectiv inversarea acelei sintagme de la resurse proprii spre buget. Dând formula "de la buget și resurse proprii în asigurarea fondurilor necesare desfășurării activităților", e clar că și celelalte amendamente care au rămas neaprobate au același obiect și, pe cale de consecință, cred că nu mai sunt amendamente care trebuie supuse votului. Utilizând aceeași formulă, rămânând să se pronunțe ceilalți. Iar amendamentele admise sunt cele pe care le știți.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc. E foarte clar pentru noi.

Din sală (o voce):

Domnule președinte, haideți, la pupitru, aici...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

De data aceasta, vă rugăm, domnule senator Zanc, în numele comisiei să aveți cuvântul, ca să fiți, poate, mai convingător...

 
 

Domnul Grigore Zanc:

Da, deci, toate amendamentele care urmează au același obiect. Ca resursele bugetare să fie înaintea resurselor proprii la finanțarea instituțiilor de spectacole.

Dacă la primul articol s-a adoptat, s-a acceptat prin vot acest amendament, cred că e limpede că și celelalte trebuie votate la fel. E această inversare a aceleiași sintagme.

Ca urmare, nu mai avem alte amendamente neaprobate și vă rog să supuneți la vot.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sunteți în eroare! Cum?! De ce trebuie să fie admise?! Pot fi admise, pot fi respinse, raportul poate fi admis, poate fi respins, inclusiv propunerea legislativă poate fi admisă sau respinsă.

Deci, corect este să dați o rezolvare unitară, că de aceea l-am trimis... În momentul în care s-a admis, de principiu, la art. 1, un punct de vedere, este corect să veniți, cel puțin în fața Senatului, cu un punct de vedere unitar pe toate amendamentele.

 
 

Domnul Grigore Zanc:

Domnule președinte, stați puțin!

Este o mică neînțelegere. Acest proiect de lege nu a fost retrimis la comisie, problema a fost să se înțeleagă autorii amendamentului cu nu știu cine... Nu era vorba să rediscutăm în comisie treaba asta.

Deci, dacă din punct de vedere strict formal, respectiv dacă în Codul fiscal această expresie poate fi acceptată, din punctul de vedere al Codului fiscal care este lege organică, atunci...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule senator Zanc,

Nu vă supărați, noi trebuie să respectăm cu sfințenie Regulamentul Senatului, pentru că altfel intrăm într-un ungher din care nu avem cum ieși.

S-a luat o decizie - imediat vă ofer cuvântul - de principiu de către Senat și s-a admis un amendament la art. 1. Asta este situația în acest moment, nu ne jucăm că peste 3 zile se schimbă cvorumul în sală, le supunem la vot și modificăm legea.

Vă duceți la mediere, votați în final contra, e altă problemă. Că e împotriva Codului fiscal sau a ne-codului fiscal, asta este. Voința Senatului a fost pusă prin vot și aveți obligația să vă spuneți punctul de vedere, că noi putem scoatem și o lege care să fie în contradicție, art. 1 cu art. 2., cu condiția să-i determinăm pe oameni să nu râdă de noi.

Vă rog, domnul senator Radu F. Alexandru, aveți cuvântul!

Din sală:

La noi așa este!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Păi, la inițiator aveam problema noastră, că dânșii au primit o sarcină de la noi, domnul deputat Mihai Adrian Mălaimare.

 
 

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Observația domnului vicepreședinte Zanc este pe fond corectă pentru că singura chestiune asupra căreia plenul Senatului urma să se pronunțe era ordinea surselor de finanțare.

Din momentul în care dumneavoastră ați avut înțelegerea și să treceți pe primul punct bugetul de stat, toate celelalte două amendamente nu fac decât să rescrie ordinea strict formală a surselor de finanțare.

Deci, nu mai este... Spuneam, domnule președinte de ședință, că nu mai este decât o chestie de grafie, de punere în pagină, și nicidecum de conținut. Povestea de conținut era cuprinsă în amendamentul de la art. 1 pe care, repet, ați avut înțelegerea și l-ați votat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și eu vă mulțumesc, dar nu pot fi de acord cu punctul de vedere exprimat de dumneavoastră pentru că noi discutăm de admiterea amendamentelor la toate proiectele de lege; cele în continuare sunt amendamente la alte articole, iar Senatul are posibilitatea să le aprobe sau nu, iar în final Senatul are posibilitatea să aprobe sau nu raportul. Și, în finalul dezbaterilor, are posibilitatea să aprobe sau să respingă propunerea legislativă. Nu are obligația, în momentul în care a admis amendamentul la art. 1, să le admită fără vot pe celelalte. De aceea am spus să discute, să le pună de acord, ca aceia care au fost împotrivă să găsească o soluție. Asta era ideea!

Vă rog, domnul deputat Mihai Adrian Mălaimare.

 
 

Domnul Mihai Adrian Mălaimare - deputat:

Dacă-mi permiteți, distinse domnule președinte, suntem în situația de a constata că amendamentul domnului senator Radu F. Alexandru a fost aprobat de plenul Senatului. Noi semnalăm doar că, pe cale de consecință, acest amendament se va regăsi, probabil aprobat de plenul Senatului, dacă veți supune și celelalte două momente ale amendamentului, se va regăsi, spun, în celelalte două articole.

Ca atare, dacă aveți amabilitatea să supuneți votului cele două amendamente, care, de fapt, pe fond se regăsesc în primul amendamente votat de plenul Senatului.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus:

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Este evident că modificarea celorlalte două articole nu se poate face decât prin votul plenului. Aceasta este sigur! Tot atât de evident este, cum ați spus dumneavoastră, domnule președinte, că s-ar putea plenul Senatului să ia altă atitudine.

Există această posibilitate, dar eu cred prea mult în seriozitatea corpului în care lucrăm, că vom putea să trimitem la Cameră o lege cu prevederi contradictorii. Ar fi chiar jenant. Așa ceva nu se poate întâmpla, trebui să așteptăm să avem cvorum și să putem să votăm și celelalte două amendamente.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Reamintesc colegilor din Comisia pentru cultură, culte, artă și mijloace de informare în masă că în ședința precedentă, condusă tot de mine, nu am retrimis legea pentru că era de neadmis în momentul în care s-a admis un amendament... cum, o scot de pe ordinea de zi și o trimit la comisie ca și cum trebuia să veniți cu un alt punct de vedere? Dimpotrivă, am spus să puneți de acord amendamentele celelalte care erau admise sau respinse, sigur, cu susținerile din Senat, pentru că noi le vom pune la vot. Deci nu facem textele pe picior aici,... stați să vedeți că se schimbă doar fraza; trebuie să știm varianta pe care o supunem la vot.

În condițiile în care există puncte de vedere divergente, Senatul va stabili prin vot care sunt textele în continuare, cele propuse în comisie, unele admise, altele respinse.

Deci, votul final în ședința viitoare, domnule deputat.

 
 

Domnul Grigore Zanc:

Domnule președinte,

Dacă-mi dați voie, o sigură frază.

Aș vrea să se înțeleagă că nu am susținut, pentru că a rezultat din discuțiile de data trecută, că noi am fi împotriva finanțării de la buget a instituțiilor de spectacol, dar că această formulare am propus-o și a fost votată cu o majoritate în comisie, tocmai pentru că ea făcea parte din Codul fiscal.

Suntem de acord dacă există o soluție aici să trecem de această restricție cu oricare din formulări care pot veni în sprijinul instituțiilor de cultură.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumim.

 
Dezbaterea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 16/2004 pentru finalizarea privatizării Societății Comerciale Combinatul Siderurgic Reșița- S.A.,Reșița.(Votul final în ședința viitoare.)

Punctul 11 din ordinea de zi- proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 16/2004 pentru finalizarea privatizării Societății Comerciale Combinatul Siderurgic Reșița.

Comisia pentru privatizare, vă rog.

Rog punctul de vedere al Guvernului.

 

Domnul Victor Dumitriu -vicepreședinte al Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului:

Prin prezentul proiect de ordonanță, vă supunem aprobării privatizarea ultimului mare combinat siderurgic din România rămas în proprietatea statului. Este vorba de Combinatul Siderurgic de la Reșița.

După o privatizare eșuată, se pare că am găsit un cumpărător potrivit, firma TMK din Rusia, al doilea mare producător din lume de asemenea produse.

Prin prezentul proiect de lege vă propunem să fiți de acord cu condițiile pe care Guvernul le-a considerat necesar a fi acordate acestui investitor pentru salvarea acestei companii și repunerea ei într-un circuit economic normal.

Ca atare, mulțumesc Comisiei pentru privatizare pentru modalitatea în care a abordat acest subiect și vă supun aprobării prezentul proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Îl rog pe domnul senator Matei Vintilă să prezinte punctul de vedere al Comisiei pentru privatizare.

 
 

Domnul Vintilă Matei:

Întrunită în ședința din data de 18 mai 2004, Comisia pentru privatizare a dat raport favorabil, fără amendamente.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Precizez că nu a fost formulat nici un amendament.

Dacă nu sunt intervenții, vot final în ședința viitoare.

 
Dezbaterea proiectului de Lege privind sănătatea reproducerii și reproducerea umană asistată medical.(Votul final în ședința viitoare.)

Punctul 12 din ordinea de zi - proiectul de Lege privind sănătatea reproducerii și reproducerea umană asistată medical.

Comisia pentru sănătate, ecologie, tineret și sport și Comisia pentru învățământ și știință.

Inițiator, domnul deputat Ovidiu Brînzan.

Amintesc colegului nostru Ion Honcescu că numai senatorii și deputații au dreptul la inițiativă legislativă.

Punctul de vedere al comisiei, vă rog!

 

Domnul Sorin Oprescu:

Domnule președinte,

Oricum votul nu se dă astăzi, nu? Înțeleg că este repetiție cu costume.

Din sală:

Da.

 
 

Domnul Sorin Oprescu:

Domnule președinte,

Respectuos vreau să vă spun, înainte de toate, că acest proiect de Lege privind sănătatea reproducerii și reproducerea umană asistată medical cred că a pus puțin cam multe semne de întrebare comisiei și din lipsa datelor pe care am fi dorit să le avem la dispoziție.

Cu timpul, noi ne-am documentat și am ajuns la concluzia că sfaturile și amendamentele propuse de Comisia juridică, pentru numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului sunt deosebit de pertinente.

De exemplu, nu se poate face totuși această reproducere umană asistată fără o hotărâre judecătorească.

Mai acum trei sau patru ore am descoperit, spre surprinderea noastră, o serie întreagă de firme care sunt gata constituite și sunt gata să facă o serie întreagă de tranzacții cu ce înseamnă partea de ovul și așa mai departe.

În consecință, noi vă rugăm respectuos să-l retrimiteți la comisie pentru a veni în fața dumneavoastră cu verbul la îndemână și pentru a nu respinge de pe scaun o serie întreagă de amendamente, cum vă spuneam adineaori, care sunt deosebit de pertinente.

Aș vrea să vă spun, în același timp, că și în Franța și în celelalte țări de largă respirație democratică, încă se mai bâjbâie cu legislația în ceea ce privește reproducerea umană asistată.

Acestea fiind motivele, nu-mi rămâne decât ca în numele comisiei să vă cer, domnule președinte, colegilor mei din sală, să fiți de acord cu retrimiterea la comisie pentru a pune aceste puncte de comun acord, fără să avem pretenția că vom putea să scoatem o lege deosebit de completă. Încă o dată spun că în țările Uniunii Europene acest lucru este în discuție de vreo 6 sau 7 ani de zile.

Aș vrea să înțelegeți, totuși, și limitele noastre, nu neapărat de informare, cât de experiență în domeniu.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Punctul de vedere al Ministerului Sănătății.

 
 

Domnul George Pavelescu -secretar de stat în Ministerul Sănătății:

Domnule președinte,

Am discutat chiar astăzi unele aspecte, am avut niște informații de ultimă oră vizavi de această legislație în unele țări din Uniunea Europeană și susținem solicitarea domnului senator Sorin Oprescu.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Antonie Iorgovan, vă rog, aveți cuvântul!

 
 

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Suntem, fără îndoială, în fața unei premiere legislative.

Nu s-a mai discutat în Parlamentul României, de când este Parlament în România, și mă îndoiesc că în acest spațiu geografic, în această parte de lume s-au purtat asemenea discuții.

Sunt elemente, la prima vedere șocante, dar știința nu stă pe loc, se duce unde se duce, nu se știe până unde ajungem.

Așa fiind, însă, indiferent care sunt rezultatele genetice și ale altor zone ale științelor medicale, ale naturii, tehnicii etc., noi să nu uităm că fabricăm legi și că nu putem să punem pe post de - vorbesc în general, nu neapărat la acest proiect - normă juridică ecuația, integrale și, în orice caz, nu putem să venim cu o terminologie pe care o lansăm în legislația românească și nimeni nu o mai înțelege.

Este, de fapt, rolul Comisiei juridice, pentru numiri, disciplină, imunități și validări. Mi-aș îngădui să rețin atenția numai asupra unei formulări. Cât o fi de importantă această reglementare și cât nu ne pricepem noi, cei de la Comisia juridică, pentru numiri, disciplină, imunități și validări, pe fondul chestiunii, dar sintagma "adolescente minore" nu este acceptată nici de logica juridică, nici de limba română. Este încă un argument pentru care trebuie să se întoarcă la comisie.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Deci, vot final în ședința viitoare.

Vot final, și în cadrul votului final începem cu cererea de restituire la comisie, se admite, bine, vot pe amendamente, se admit, nu se admit... Sigur, începem cu cererea de restituire pentru că are prioritate.

 
Dezbaterea proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 98/1994 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele legale de igienă și sănătate publică.(Votul final în ședința viitoare.)

Punctul 13 din ordinea de zi- proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 98/1994 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele legale de igienă și sănătate publică.

Comisia sesizată în fond - Comisia pentru sănătate, ecologie, tineret și sport.

Vă rog, punctul de vedere al Executivului.

 

Domnul George Pavelescu:

Domnule președinte,

Prezentul proiect de lege stabilește sau propune unele modificări privind cadrul general al contravențiilor la normele legale de igienă și sănătate publică, asigurând definirea conceptelor și instituțiilor responsabile pentru îndeplinirea programelor în domeniul sănătății publice, la nivel central și local.

În contextul transpunerii legislației comunitare privind calitatea alimentului, produselor cosmetice, calitatea apei de băut, de îmbăiere, substanțelor biocide, sănătatea și securitatea în muncă, cadrul legislativ național s-a modificat considerabil pe parcursul ultimilor 2-3 ani și a devenit imperios necesară adoptarea regimului contravențiilor la prevederile noilor acte normative.

Acest proiect de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 98/1994 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele legale de igienă, cu modificările și completările ulterioare, aduce următoarele elemente: realizează o corelare cu noile reglementări apărute în domeniile specifice de activitate, exclude prevederile articolelor care sunt incluse în alte acte normative cu caracter special sau care se regăsesc în conținutul altor articole din prezenta lege pentru evitarea paralelismului și pentru asigurarea unui text clar și inteligibil. Creează cadrul complet de sancționare pe baza principiului proporționalității cu gradul de risc pentru asigurarea siguranței sănătății publice. Reactualizează cuantumul amenzilor, face posibilă implementarea legislației și întărirea controlului produselor în condițiile în care se renunță la avizarea introducerii acestora pe piață.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Sorin Oprescu să prezinte raportul Comisiei pentru sănătate, ecologie, tineret și sport.

 
 

Domnul Sorin Oprescu:

Vă mulțumesc.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât în unanimitate să adopte raport favorabil, fără amendamente.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu au fost formulate amendamente. În ședința viitoare vot final pe raport și lege.

 
Dezbaterea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2004 privind repartizarea sumelor reținute în proporție de 10%, potrivit legii, în bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate pe anul 2004.(Votul final în ședința viitoare.)

Punctul 14 în ordinea de zi - proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2004 privind repartizarea sumelor reținute în proporție de 10%, potrivit legii, în bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate pe anul 2004.

Comisia sesizată în fond - Comisia pentru sănătate, ecologie, tineret și sport.

Punctul de vedere al Executivului, vă rog!

 

Domnul George Pavelescu:

Proiectul ordonanței de urgență a Guvernului are drept scop asigurarea resurselor financiare imediate pentru continuarea activității în unitățile sanitare publice și plata unor sume datorate farmaciilor în regim deschis, circa 810 miliarde lei. Prin proiectul de lege respectiv, reținerea de 10 % conform prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, a determinat încheierea unor contracte între casele de asigurări de sănătate și furnizorii de servicii medicale și farmaceutice, cu valoare mai mică decât cele din 2003 pentru perioade de timp similare. Această măsură afectează bugetul aferent activității curente pe anul 2004

cu suma de 3.644 miliarde lei.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Oprescu să prezinte punctul de vedere al comisiei.

 
 

Domnul Sorin Oprescu:

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât în unanimitate să adopte raport favorabil, fără amendamente.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu au fost formulate amendamente în fața comisiei. Deci, vot final, raport fără amendamente.

 
Dezbaterea proiectului de Lege privind exercitarea profesiei de medic dentist, precum și înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor Dentiști din România.(Votul final în ședința viitoare.)

Punctul 15 din ordinea de zi - proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de medic dentist, precum și înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor Dentiști din România.

Punctul de vedere al Executivului, vă rog!

 

Domnul George Pavelescu:

Proiectul de lege își propune să definească profesia de medic dentist. În perspectiva dobândirii statutului de stat membru al Uniunii Europene, România și-a asumat angajamentul de a-și armoniza legislația națională în toate domeniile de activitate la normele Uniunii Europene, inclusiv în domeniul definirii profesiilor medicale. În acest context, proiectul de lege va înlocui Legea nr. 74/1995 privind exercitarea profesiei de medic, în partea care se referă la profesia de medic dentist - definirea ei, câmpul de activitate al profesiei, condițiile de exercitare a profesiei de către naționalii statelor membre atât în ceea ce privește dreptul de stabilire a acestora, cât și libera prestare a serviciilor pe teritoriul României, aria persoanelor care au drept de exercițiu al profesiei de medic dentist în România, transpunând astfel dispozițiile Directivei Consiliului Uniunii Europene. Totodată, se îmbunătățește și crește responsabilitatea organismului profesional al Colegiului Medicilor Dentiști în ceea ce privește stabilirea profesiei, câmpului de exercițiu al profesiei, autorizarea pentru exercițiul profesiei, dreptul de liberă practică, controlul deontologic profesional al medicilor dentiști.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul senator Oprescu să prezinte raportul comisiei.

 
 

Domnul Sorin Oprescu:

În consecință, față de cele prezentate de Executiv, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, raport de admitere, cu amendamentele prevăzute în anexa 1.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

 
 

Domnul Sorin Oprescu:

Dacă-mi permiteți să spun două vorbe, domnule președinte.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, vă invit!

Domnul senator Oprescu.

 
 

Domnul Sorin Oprescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș dori să știți că acest proiect de lege, această inițiativă a Executivului vine din promisiunea făcută de negociatorul - șef referitoare la o serie întreagă de aspecte privind libera circulație.

Aș vrea să cunoașteți faptul că acest raport...deci el s-a discutat de cel puțin 12 ori în cadrul comisiei, împreună cu ceilalți colegi din lumea medicală stomatologică, cu Colegiul Medicilor din România, cu ceilalți factori de decizie din Ministerul Sănătății.

Aș vrea să înțelegeți că ni s-a părut încă de la bun început forțat acest lucru pentru că medicii stomatologi la noi în țară fac 6 ani de zile, se pregătesc 6 ani de zile, și fără nici cea mai mică dorință de a provoca vreo reacție negativă a colegilor noștri medici stomatologi din Uniunea Europeană, la dânșii lucrurile se întâmplă altfel.

Dânșii fac doar 3 ani de zile, se cheamă "dentiști", iar negociatorul s-a luptat, este foarte drept, pentru a păstra sintagma de "medici dentiști". Pentru că la noi în țară sa obținut pregătirea acestor stomatologi, și ea a fost și este o pregătire deosebită, având în vedere că ei au în plus față de cei din Uniunea Europeană pregătirea medicală. O pregătire medicală complexă.

Mai mult decât atât, România, încă înainte de 1990 și, în special, după 1990, este foarte bine reprezentată în organismele internaționale sub titulatură de "medici stomatologi". Mai mult, e drept, în ultimii 5 ani de zile, Statele Unite ale Americii recunosc titlul de "stomatolog".

Titlul de "stomatolog" îl recunosc și francezii, și nemții, și italienii. Ei nu au un organism care să se ocupe numai de exercitarea profesiei. Ei au Camera Federativă a Medicilor sau colegiile medicilor, așa cum sunt la noi.

A existat un referendum prin care medicii stomatologi au fost întrebați: dumneavoastră vreți să vă facem să se nască un colegiu al medicilor dentiști? Răspunsul a fost, în proporție de 85 % din cei care au votat, au participat la referendum: nu. În aceste condiții, Comisia pentru sănătate, ecologie, tineret și sport a Senatului a fost pusă în situația de a ajuta o bătrână să treacă strada, bătrâna nevrând să treacă strada. Fiindcă promisiunile făcute de negociatorul - șef, fiindcă poziția a fost deosebit de onestă în fața comisiei și ne-a explicat cum pentru a obține dreptul la liberă circulație până în 2007 pentru cei din Uniunea Europeană care ar dori să vină încoace, după 2007, probabil, și pentru românii care ar dori să lucreze acolo, în străinătate, medici stomatologi, atunci am înțeles să ne însușim acest punct de vedere, onorând promisiunea pe care negociatorul a făcut-o în cadrul capitolului care dă semne că ar putea fi închis la sfârșitul lunii iunie, în așa fel încât singurul amendament și ceea ce am căzut cu toții la învoială, este că ea poate să înceapă să funcționeze din 2007.

Mai mult decât atât, aș vrea să vă spunem că noi am înțeles această necesitate și din poziția de președinte de colegiu, împreună cu ceilalți colegi ai mei, am creat o interfață cu care dânșii să poată discuta, adică un departament independent în cadrul Colegiului Medicilor, dânșii să poată discuta de pe poziția de dentiști.

Am dorit în mod expres să cunoașteți toate aceste lucruri pentru că, sigur, așa e la poporul român, toți au avut senzația la un moment dat că noi ne opunem apariției altui colegiu. De altfel, să vă spun foarte sincer, dacă mâine ar fi fost ca el să apară, el nu ar putea să subziste pentru simplul motiv că numărul de medici stomatologi, luându-i pe toți la nivel de țară, se ridică la 8.500 - 9.000 de medici. Numai că răspândirea lor nu este uniformă pe tot teritoriul. Astfel, un județ are 2 medici stomatologi, sau 4, sau 6. Ei ar trebui să se constituie în filiale și să aibă o serie întreagă de structuri.

Pentru acest lucru am propus, și a fost de acord negociatorul - șef, să mergem cu înființarea acestui colegiu, pe care îl cere Uniunea Europeană, îl cere întrun fel "the hind the close door" pentru că previziunile la care fac dânșii apel nu mai recomandă și nu impun acest lucru, dar asta este cu totul altceva, pentru anul 2007 considerăm noi că...cine o mai fi atunci și o merge înainte și asta, o să poată, cu verbul la îndemână, să înființeze acest Colegiu al Medicilor Stomatologi.

Vă mulțumesc respectuos și vă rog să mă iertați.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă mai dorește cineva să intervină.

Din sală:

La vot!

 
 

Domnul Mircea Ionescu - Quintus (din sală):

Executivul este de acord cu amendamentele?

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

De acord cu amendamentele, s-a spus de la început.(Comentarii în sală.)

Da, mulțumesc. Vot final în ședința viitoare.

 
Dezbaterea proiectului de Lege pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. (Votul final în ședința viitoare.)

Punctul 16 din ordinea de zi - proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Raportor - Comisia pentru muncă, protecție socială și familie și Comisia pentru buget, finanțe și bănci La pupitru, președintele comisiei, domnul senator Viorel Marian Pană.

Punctul de vedere al Guvernului, vă rog!

 

Domnul Ion Giurescu -secretar de stat în Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei:

Domnule președinte,

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 19/2000 cu un nou articol prin care se prevede finanțarea de la bugetul de stat a pensiilor aparținând persoanelor provenite din fostul sistem de asigurări sociale ale agricultorilor, stabilite înainte de 1 aprilie 2001 și a unei părți din cuantumul pensiilor stabilite după 1 aprilie 2001, prin valorificarea vechimii realizate în agricultură.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl rog pe domnul președinte Viorel Pană să prezinte raportul Comisiei pentru muncă, protecție socială și familie.

 
 

Domnul Viorel Marian Pană:

Mulțumesc, domnule președinte.

În unanimitate raport favorabil, fără amendamente.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Vă rog, domnul senator Paul Păcuraru!

 
 

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Domnule președinte,

Este un proiect care, vă spun de la bun început, am spus și în comisie, că trebuie să fie susținut. El face parte dintr-un proiect pe care P.N.L.-ul îl are de transferare a cheltuielilor necontributive din sistemul public de pensii, a celor care sunt necontributivi, în sarcina bugetului sau a altor operațiuni, în așa fel încât sistemul public de pensii să rămână alocat doar celor care au contribuit sau contribuie la veniturile sistemului. Pot doar comenta așa, ceea ce de altfel și proiectul de lege spune, că situația persoanelor din agricultură, din fostele C.A.P.-uri, a fost întotdeauna o problemă delicată, nerezolvată, și, ca atare, întotdeauna pentru pensionarii agricoli a fost o situație deosebit de dificilă. Ei au venit încă dinainte de 1990 într-un sistem aparte de contribuții, ei erau reglementați prin Legea nr. 4/1977 în care veniturile casei de pensii pentru agricultori erau alimentate la vremea respectivă din contribuțiile C.A.P.- urilor, erau alimentate din contribuțiile individuale ale țăranilor din zonele necooperatiste și sigur că, cu trecerea anilor a apărut obligativitatea ca în 1992 să se introducă o primă prevedere legislativă importantă - Legea nr. 80/1992 - în care s-a introdus un impozit, o taxă de 2-4 % pe agenții economici care operau cu produse alimentare sau cu produse agricole. Ulterior, nici acest sistem nu a funcționat. Finalmente, s-a ajuns la situația, care este în vigoare și în prezent, în care cei aproximativ 1.400.000 de pensionari agricoli sunt susținuți din sistemul public de pensii, în condițiile în care ei nu au avut contribuții efective la veniturile sistemului public și au grevat, și au afectat, au creat un deficit substanțial în bugetul public, în bugetul Casei de pensii și, din acest punct de vedere, măsura este bine venită.

Sigur că întrebarea pe care ar trebui să ne-o punem este ce se va întâmpla în continuare cu acești oameni pentru că - bun - ei vor fi susținuți de la bugetul de stat, dar care este viziunea Casei de pensii și a ministerului în perspectivă, pentru că aici avem cel mai mare decalaj între contributori și beneficiari. Deci asigurările pentru cei care lucrează în agricultură, astăzi, sunt în continuare o mare problemă. Numărul persoanelor care se asigură este extrem de mic. De aceea, spuneam că diferența dintre persoanele asigurate și persoanele care beneficiază este foarte mare. Care este viziunea Casei de pensii sau a Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei pentru ca, în timp, să se găsească o soluție care să fie, să spunem, și de lungă durată și care să fie și în consonanță cu prevederile europene, pentru că marea problemă pe care o avem noi, în momentul de față, în România, este că jumătate din populație nu este contributoare și ea provine, în marea ei majoritate, din agricultură și din cei care sunt cu activități neremunerate în agricultură, dar totuși încadrați ca persoane ocupate sau ca persoane active.

Dacă domnul Giurescu ar putea să ne exprime punctul său de vedere, ca opinie și sigur că, atunci când va fi la vot, noi vom vota acest proiect de lege.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Declar închise dezbaterile generale. Vot final.

 
 

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Da, dar să-mi răspundă domnul secretar de stat.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sigur că da.

Vă rog!

 
 

Domnul Ion Giurescu:

Da, Vă mulțumesc.

În principiu, vorbim despre persoanele care la această oră sunt în activitate și nu sunt asigurate. Există anumite gândiri la această oră. Una dintre idei ar fi ca să fie asigurați cu o parte venind de la ei, cu o parte de la bugetul statului. Există o gândire în acest sens, la care se lucrează acum. Și mai există, de asemenea, posibilitatea apariției acelui pilon 0 (zero) care înseamnă o pensie socială pentru toate persoanele dintr-un stat.

De altfel, știți că la această oră cei care nu au nici un venit, au venitul minim garantat care le asigură o anumită sumă de bani pentru supraviețuire.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

 
Dezbaterea propunerii legislative privind completarea Legii nr. 44/1 iulie 1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război.(Votul final în ședința viitoare.)

Punctul 17 - propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 44/1 iulie 1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război.

Colegii deputați sunt prezenți.

Vă rog, domnule deputat!

Este inițiativa domnilor Marian Ionescu, Adrian Moisoiu, Eugen Popescu, Dumitru Dragomir.

Vă rog, punctul de vedere al inițiatorilor!

 

Domnul Marian Ionescu - deputat:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Filozofia întocmirii acestei propuneri legislative constă în faptul că toți veteranii de război, conform Legii nr. 44/1994, în acel moment, au anumite drepturi deosebite care au fost votate prin această lege. În anul 1995 s-a acordat - iată, a apărut în Monitorul Oficial în 25 octombrie - conferirea Medaliei "Crucea Comemorativă a celui de-al doilea război mondial 1941-1945".

Consider că este necesar să racordăm la această lege apărută în 1994 și acești medaliați cu "Crucea Comemorativă a celui de-al doilea război mondial 1941 -1945". Aceștia au deja o rentă echivalentă cu 25% din solda de grad de sublocotenent.

Propunerea mea legislativă este să fie împroprietăriți și aceștia cu un hectar de teren arabil în extravilan.

Aș dori să evidențiez în fața dumneavoastră că avem acordul favorabil al Consiliului Legislativ și sunt câteva inexactități care au condus la punctul de vedere defavorabil al Guvernului și anume Guvernul spune: "să fie împroprietăriți cu un hectar de teren arabil situat în intravilan". Lucru inexact pentru că în propunerea legislativă scrie foarte clar "în extravilan". De asemenea, mai vreau să invoc faptul că se dă o explicație eronată, că sunt 226.170 cereri pentru reconstituirea unei suprafețe de 345.881 hectare teren arabil și se invocă faptul că nu există teren. Ba, din contră; iată o altă inexactitate, este disponibil, la ora actuală, 119.711 hectare. Deci există un surplus care ar putea fi disponibilizat pentru aceștia care sunt într-o scădere îngrijorătoare pentru noi și cred eu că ar fi o reparație morală bine venită și necesară.

De asemenea, prin cunoștințele mele la Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură, m-am informat: A.D.S. are la ora actuală circa 750.000 hectare și cred eu că pot fi luate și din această suprafață. Nu invoc acest lucru, ci invoc faptul că există disponibilități, există putință, numai voință politică trebuie să mai existe. Motiv pentru care vă solicit să fiți de acord.

Și dacă, mă rog, se invocă aspecte care conduc la invalidarea acestei inițiative parlamentare, v-aș ruga să țineți cont că eu împreună cu colegii mei, în calitate de inițiatori, nu am fost invitați în nici o comisie în care s-a discutat această inițiativă parlamentară.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Rog punctul de vedere al Guvernului.

 
 

Domnul Sorin Encuțescu -secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Referitor la propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, inițiată de cei patru deputați, Ministerul Apărării Naționale apreciază că actualele prevederi ale legii sus-menționate subliniază meritele acelor veterani de război care pentru fapte de arme au fost decorați cu ordine și medalii de război, beneficiind totodată de dreptul la 500 m2 loc de casă și un hectar teren arabil în extravilan. Acordarea acestui drept și celor menționați în actuala inițiativă legislativă, respectiv cei decorați cu Medalia "Crucea Comemorativă a celui de-al doilea război mondial", care menționăm că este o medalie onorifică deoarece mulți dintre aceștia au fost premilitari sau au avut stagii de front de câteva zile, ceea ce ar impieta, de fapt, meritele de excepție a celor dintâi și medaliați pentru fapte de arme.

Actualmente, la rezerva de stat nu mai există terenuri disponibile pentru împroprietărirea cu un hectar teren arabil în extravilan nici a celor decorați cu ordine și medalii de război. Împroprietărirea acestora nu s-a putut realiza decât în proporție de 35%, din lipsă de teren.

Pe de altă parte, alin. 3 de la art. 13 prevede că veteranii care nu pot fi împroprietăriți din cauza deficitului de teren vor fi despăgubiți cu o sumă de bani din bugetul de stat ce reprezintă valoarea terenului la data atribuirii. Însă pentru această eventualitate inițiatorii nu au identificat sursa de finanțare, în conformitate cu prevederile Legii finanțelor publice nr. 500/2002.

Ca urmare a acestor considerente, Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte Viorel Pană să prezinte raportul comisiei.

 
 

Domnul Viorel Marian Pană:

Mulțumesc, domnule președinte.

Luând în considerare argumentele prezentate de reprezentantul Guvernului, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a analizat propunerea legislativă și a hotărât întocmirea unui raport de respingere.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Pe care-l susțineți și în plen, da? Mulțumesc.

Votul final în ședința viitoare.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Dezbateri generale?!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Iertați-mă! Vă rog, la dezbateri generale, domnul președinte Mircea Ionescu-Quintus.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Eu am așteptat să ia cuvântul colegul meu, suntem doi veterani de război, decorați nu cu această Cruce Comemorativă, cu ordine de luptă și știu că nici unul din noi n-am luat nici hectarul, nici cei 500 m2, că tot n-am fi putut să-l mai lucrăm.

Îmi vine greu să cred că Parlamentul României poate să respingă o asemenea inițiativă generoasă. Nu știu cum trebuia formulată. În comisie s-ar fi putut găsi niște soluții realizabile.

Cu atât mai mult, domnule președinte și onorați colegi, că în România cred că au mai rămas atâția veterani câți suntem noi în sală acum.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale, domnul senator Buzatu.

 
 

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu nu fac decât să mărturisesc aici aceeași surpriză, că pentru un număr atât de mic de veterani, cei pe care îi mai avem, indiferent de faptul că au luat sau nu o medalie, acum venim cu o contrapropunere sau cu un refuz.

Au trecut atâția ani de la evenimentele pe care domnul deputat Ionescu, în inițiativa sa, le are în vedere încât nu este de prevăzut așa ceva. Nu este aceasta o explicație, că nu mai este teren, nu mai avem mijloace.

Nu se vrea! Acesta este adevărul!

Iar, acum, a veni cu această explicație că facem o disjungere între situația celor care au luat cândva o cruce de război și cei care au rămas, chiar dacă ei n-au fost pe front, n-au avut toate zilele și așa mai departe, dar au fost participanți la război, ei sunt veterani. Noi le datorăm totul! Este vorba de războiul cel mai crunt pe care l-a purtat România cândva. A fi și contemporan cu acel război, acum te pune în calitatea de veteran. Nu este musai să fi fost erou pe frontul de la Stalingrad sau nu știu în ce altă zonă. Este regretabil!

În aceste condiții, îmi dați voie să fac o propunere, dar trebuie ca inițiatorul să aibă această idee, această mișcare, să-i spunem. Să fie retrimisă la comisie și analizată mai temeinic. 100 de veterani, 101, câți or mai fi, pot să-și afle astfel drepturile pentru că ei fac mereu comparație cu vecinii lor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus (din sală):

Nu mai suntem în cvorum!

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Mai dorește să intervină cineva? Nu.

Vă rog, punctul de vedere, domnule deputat!

Vă rog să vă pronunțați și în legătură cu cererea de restituire la comisie.

 
 

Domnul Marian Ionescu:

Domnule președinte,

Eu vă rog insistent să-l trimitem la comisie pentru că, așa cum am explicat, n-am fost invitat la nici una dintre aceste comisii și cred că, împreună cu colegii mei, putem să soluționăm foarte bine această chestiune, cu atât mai mult cu cât este vorba, până la urmă, de o procedură din moment ce legea a apărut în 1994 și aceștia au fost medaliați în 1995. Nu știu de ce mai trebuie explicat că este și logic și legic, până la urmă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Marian Pană:

Dacă-mi permiteți, doar două cuvinte. Vă mulțumesc.

Mărturisesc, domnule președinte, că și tatăl meu este veteran de război și eu am fost pus într-o postură destul de delicată în momentul în care a fost dezbătută această lege în cadrul comisiei.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus (din sală):

Onorabilă, nu delicată!

 
 

Domnul Viorel Marian Pană:

Nu, nu, delicată din punct de vedere al susținerii și al nevoii de a face chiar un lobby pentru această propunere legislativă.

Ceea ce vreau să menționez, însă, stimate domnule deputat, este că, de fiecare dată, la comisiile noastre sunt invitați toți inițiatorii, așa că, doar dacă a intervenit un scurtcircuit pe această direcție...

Dar, ca...- vom vota săptămâna viitoare - ca această inițiativă să se întoarcă la comisie și să avem succesul scontat, ar trebui ca dumneavoastră să vă puneți de acord cu reprezentanții Guvernului în așa fel încât reformularea sau amendamentele care ar putea fi susținute săptămâna viitoare în cadrul comisiei să fie de așa natură încât votul să fie pozitiv atât în cadrul comisiei, cât și în cadrul plenului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

 
Probleme organizatorice: Notă prezentată plenului de senatorul Antonie Iorgovan de a se lua act de corectarea unei erori materiale la raportul comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat

Stimați colegi,

Mai avem două chestiuni organizatorice de rezolvat.(Discuții la masa prezidiului.)

În primul rând, trebuie să ne pronunțăm în legătură cu o anumită rectificare, pe care trebuie să o dăm în urma dezbaterii raportului la proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, întrucât s-a creat o interpretare diferită în raport și în legătură cu raportul între Senat și Camera Deputaților. În Camera Deputaților problema a fost rezolvată, am înțeles, în cadrul ședinței de astăzi.

De aceea, îl invit pe domnul senator Iorgovan, pe domnul secretar, să prezinte această notă, pentru a nu se ajunge la o soluție de conciliere între cele două Camere, fiind vorba mai mult de o eroare materială.

 

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

În ședința Senatului din 26 mai 2004 a fost aprobat raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat.

În ședința Camerei Deputaților din 1 iunie, adică astăzi, raportul comisiei de mediere la această lege a fost aprobat cu îndreptarea unei erori materiale, constând într-o omisiune, pe care au sesizat-o colegii noștri. Și, ca să explic să rămână clar pentru toată lumea, să nu fie discuții din acest punct de vedere, este vorba de o omisiune care s-a strecurat la art. 82, era finalul, cel care vizează intrarea în vigoare, alin. 1, spunea: "La data intrării în vigoare a prezentei legi (text aprobat de Senat și de Cameră), persoanele fizice sau juridice (și urma o explicație în text), care au fost autorizate în baza altor acte normative sau au fost încuviințate prin hotărâri judecătorești să desfășoare activități de consultanță, reprezentare sau asistență juridică în orice domeniu, își încetează de drept activitatea. Continuarea unei asemenea activități constituie infracțiune și se pedepsește potrivit legii penale".

Alin. 2 viza încetarea efectelor actelor care au fost adoptate contrar acestei legi și omisiunea consta în faptul că nu se făcea în textul nostru precizarea că aceste texte nu vizează jurisconsulții. Deci, nimănui nu i-a trecut prin cap ca să-și înceteze activitatea jurisconsulții.

E motivul pentru care, în mod înțelept, colegii de la Cameră au mai adăugat, aici, o precizare, ca să fie în afară de orice echivoc, în sensul că..., și textul îl citesc: "Prevederile alin. 1 și 2 (cele pe care le-am evocat un pic mai înainte) nu se aplică profesiei de consilier juridic, care va fi exercitată potrivit dispozițiilor Legii nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic".

Este o omisiune, este o eroare materială, s-a îndreptat această eroare materială la Camera Deputaților, trebuie să o îndreptăm și noi, la Senat.

Motiv pentru care informăm Senatul, de fapt, luăm act de corectarea acestei erori materiale, astfel încât textul să poată intra în procedura de promulgare și să evităm un conflict între cele două Camere, nefiind vorba - repet - de o chestiune de fond, este doar o problemă de corelare materială.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl rog pe domnul Predescu, în calitate de inițiator, săși exprime punctul de vedere.

 
 

Domnul Dumitru Badea (din sală):

Și autocritica!

 
 

Domnul Ion Predescu:

Vă cam obsedează chestiunea asta, dar nu aveți dreptate.

Domnule președinte,

Ca inițiator al acelui proiect de lege de modificare și completare a Legii avocaturii, am participat în toate fazele. Chestiunea aceasta s-a produs în faza medierii, după cum bine vă amintiți. Reprezentanții Camerei, mai exact, nu reprezentanții Camerei, ci președintele Uniunii Avocaților, a venit cu o formulare care i s-a părut dânsului că trebuie să fie exhaustivă și ultraimperativă, de maniera: orice act normativ putea duce la interpretarea că reglementarea activității consilierilor juridici și prin legea proprie este exclusă.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Este contrară Legii avocaturii.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Sigur că da, devine contrară Legii avocaturii și devine chiar abrogată. Cu alte cuvinte, jurisconsulții, consilierii juridici nu pot da consultanță unităților cărora aparțin, autorităților administrative, întreprinderi etc.

Am purtat discuții. Camera Deputaților a găsit soluția de a modifica textul. Prin efectul acestei modificări, care, de fapt, are la bază o eroare materială asupra întinderii ideii și interpretării rezolvării. Nu este o problemă de reglementare.

Vă rog să ne înțelegeți, nu e de reglementare, de fond, ci de întindere și aplicare a ideii. Și de aceea vă rugăm să o rețineți că e o eroare și textul...

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dacă insistați foarte mult, începem să ne facem probleme.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Nu vă faceți probleme, vă rog foarte mult. Textul este de natură să îndrepte ceea ce se poate interpreta greșit.

De aceea, vă rog să fiți de acord să luăm act de eroarea materială. (Discuții în sală.)

 
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale:

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimate colege și stimați colegi,

În această situație, vă rog să îmi permiteți să vă fac încă trei anunțuri:

În primul rând, să vă fac cunoscut că la secretarul general al Senatului s-a depus Legea privind Ordinul Meritul Agricol și Medalia Meritul Agricol, precum și Legea privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat.

Deci, vă rog să luați măsurile de rigoare, iar în situația în care dumneavoastră apreciați că cele două legi conțin prevederi neconstituționale, aveți posibilitatea să sesizați Curtea Constituțională.

Al doilea anunț important, pentru colegii care nu au fost anunțați încă de la Biroul permanent de către liderii de grup, este că a fost înaintat tuturor parlamentarilor proiectul de Lege privind alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și că - până marți, la ora 15,00 - aveți posibilitatea să formulați amendamente, pe care să le înaintați fie comisiei special constituite, respectiv domnului deputat Viorel Hrebenciuc, fie la secretarul general al Senatului.

Dar, vă rog respectuos, termenul este de decădere, până marți, la ora 15,00. (Discuții în sală.)

Stimate colege și stimați colegi,

Dați-mi voie să declar închisă ședința Senatului.

Cineva dorea să dăm un vot final, acum, pe lege și-i aduceam aminte că nu am dat vot final pe ultimele 17 legi.

Vă rog să ridicați de la casetă legile care au fost depuse acolo.

Din sală:

Baftă în alegeri!

 

Ședința s-a încheiat la ora 17,35.

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 18 aprilie 2021, 10:38
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro