Plen
Ședința Senatului din 6 mai 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.66/13-05-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 06-05-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 6 mai 2004

8. Continuarea dezbaterilor asupra propunerii legislative privind cercetarea sociologică, demo-economică și politică a opiniei publice (dezbaterile se amână pentru aflarea punctului de vedere al Guvernului)
 
consultă fișa PL nr. L156/2004

DUPĂ PAUZĂ

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimate colege și stimați colegi, vă invit în sală.

Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să îmi permiteți să vă reamintesc dispozițiile...

Invit colegii senatori să-și ocupe locurile! (Discuții în sală.)

Invit pe domnul președinte Iorgovan!

Stimate colege și stimați colegi, dați-mi voie să vă reamintesc prevederile art. 110 alin. 1 din Regulamentul Senatului: "Senatul adoptă legi, hotărâri, moțiuni și alte acte cu caracter politic, în prezența majorității senatorilor.

În orice altă situație, cvorumul este de o treime din numărul senatorilor".

Stimate colege și stimați colegi, reluând lucrările înscrise în ordinea de zi, vă propun să luăm în dezbatere propunerea legislativă privind cercetarea sociologică, demoeconomică și politică a opiniei publice.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru învățământ, știință și tineret.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Este propunere legislativă.

Dacă din partea Guvernului este vreun reprezentant?

Rog punctul de vedere al comisiei.

Numai puțin, să vedem cine este inițiator. Domnul deputat Vasile Moiș. Dar a trecut prin Camera Deputaților, deci putem să o luăm în dezbatere.

Domnul Ioan Nicolaescu:

În urma reexaminării propunerii legislative menționate,

Comisia pentru învățământ, știință și tineret a hotărât, cu unanimitate de voturi, menținerea raportului inițial, raport favorabil.

În luarea deciziei, s-a avut în atenție punctul de vedere favorabil al Academiei Române, pentru forma amendată de comisie.

De fapt, trebuie numai votul final.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

În legătură cu amendamentele formulate, pentru acestea... ((Discuții la prezidiu.)... îl întreb pe domnul senator dacă amendamentele au fost agreate la nivelul comisiei. Am văzut că ați avut discuții și cu Academia Română.

Domnul Ioan Nicolaescu:

Da. Deci Academia a agreat forma amendată a comisiei, pentru că în comisie s-au discutat amendamentele respective și s-a dat o altă formă legii ca atare, cu care inițiatorul a fost de acord.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale.

Ofer cuvântul domnului senator Paul Păcuraru.

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Sigur că punctul de plecare sau intenția acestui proiect de lege este de a crea un cadru legal pentru supervizarea, controlarea, coordonarea activității de cercetare sociologică și întâmplarea a făcut să ascult și punctul de plecare al acestei intenții. Au fost discrepanțele care apar între rezultatele publicate de institutele de sondaje a opiniei publice în ceea ce privește audiența politică la nivel de partide sau la nivel de lideri politici. Sigur, este o realitate faptul că există diferențe între institute, tocmai de asta se face o cercetare de teren, tocmai de asta se fac măsurători ale unor variabile și ale unor indicatori în timp.

În final, pentru a încerca să reglementeze, să creeze un cadru legal pentru activitatea de cercetare sociologică, inițiatorii propun înființarea unui sistem național de cercetare a opiniei publice, care - atenție! - este organism de coordonare și îndeosebi - atenție! - de avizare a cercetării sociologice. Este un organism care avizează ce să cercetăm, ce și cum și așa mai departe și, în egală măsură, a unui consiliu de acreditare a operatorilor de teren, a institutelor de cercetare, a societăților care fac cercetare de teren și așa mai departe.

În principiu, este foarte greu de spus cum ar fi trebuit creat un astfel de sistem național de cercetare, cine intră în componența structurilor propuse, cine nu intră, cât de siguri ar fi inițiatorii pe respectarea regulilor de deontologie profesională, în condițiile în care să spunem că președinte ar fi "Metromedia", în condițiile în care, să spunem, un institut cu reputație națională, în condițiile în care, să spunem, vicepreședinți ar fi alte institute, care tot timpul au fost suspectate că ar fi legate de un anumit partid politic sau de un anumit grup de interese și așa mai departe. Practic, trebuie înțeles faptul că opinia publică și cercetarea sociologică nu se referă doar la situații politice, stări politice, fenomene politice, procese politice, audiențe de partide, de lideri și așa mai departe.

Opinia publică are o gamă imensă de cercetare și este dreptul fiecărei persoane interesate sau societăți, sau grup de interese să cerceteze anumite aspecte legate de opinia publică.

Mă întreb, de exemplu, cum s-ar putea întâmpla ca în momentul în care societățile de consultanță pe care le folosesc partidele vin în România și, întotdeauna când ele îndeplinesc strategia de campanie a unui partid sau altul, ele încep cu o cercetare sociologică de teren de mare amploare, de 100-200 de întrebări, de corelații, de calcule, de analize, în așa fel încât să fundamenteze o strategie de campanie pe niște concepte rezultate din cercetare. Ele ar trebui să se ducă la acest consiliu să ceară avizul pentru a face cercetare de teren, în ce condiții s-ar putea obține acest aviz sau în ce condiții li s-ar refuza acest aviz.

Opinia mea este că acest proiect de lege este inoportun, în primul rând pentru că activitatea de cercetare în România este reglementată prin Ordonanța de urgență nr. 57/2002, iar cercetarea sociologică este un caz particular de cercetare, care, sigur, are și ea metodologia specifică, regulile proprii de desfășurare, de etapizare a cercetării și așa mai departe. Ca atare, în condițiile în care există un cadru general, un cadru legal de reglementare a activității de cercetare, este de mirare de ce ar trebui, pentru cercetarea opiniei publice, atenție, că este doar un anume punct, o anume temă din cercetarea sociologică, care are o arie de cuprindere incomparabil mai vastă, poate fi monografică, poate fi analiză de conținut, poate fi analiză documentară, poate fi extrem de diversă, dar pentru un anume punct propunem un proiect de lege care ar fi menit în esență să reducă discrepanțele care apar între rezultatele cercetărilor de teren. Deci câtă vreme există un cadru legal de reglementare a activității de cercetare este aproape imposibil pentru fiecare subpunct în parte al cercetării să venim să propunem un anume proiect de lege, acesta având, sigur, ca părinți, sensibilitatea politicienilor față de manipulările pe care le produc sondajele de opinie publică.

Eu cred că piața este singura care rezolvă problematica cercetării opiniei publice și a opiniei politice, pentru că institutele care publică rezultate care sunt neconforme cu realitatea sau vizibil infirmate de realitate se autoelimină de pe piață. Practic, cartea de vizită a unui institut, credibilitatea unui institut este principalul parametru pe care el trebuie să-l urmărească.

Din informațiile pe care le am, consider că există o serie întreagă de structuri profesionale ale sociologilor și ale institutelor de cercetare, care au în reglementările proprii consultări pe teme legate de cercetarea politică.

Nu cred că este cazul să punem în subordinea Academiei un astfel de institut, nu cred că o astfel de structură este necesară și nu cred că avem clare în lege condițiile de acreditare.

Din punctul meu de vedere, sigur, este dreptul comisiei să dea un anumit aviz, dar mă mir că o comisie a cărei activitate este tocmai gândirea juridică a activității de cercetare dă un aviz favorabil pentru un segment foarte mic din cercetarea sociologică - opinia publică.

Este doar un segment, un punct oarecare din multitudinea de teme pe care le are cercetarea socială și economică, demografică și așa mai departe.

Deci propunerea noastră... solicitarea dumneavoastră este să se respingă acest proiect de lege, care nu ar face decât să birocratizeze, să ducă la un control administrativ asupra activității de cercetare, care este efectiv inoportun și neavenit.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc, domnule senator.

Alte puncte de vedere, fie în nume propriu, fie în numele grupurilor parlamentare?

Nu mai sunt alte puncte de vedere, deci atunci, pentru ședința următoare, urmează să audiem punctul de vedere al reprezentantului Guvernului și să dăm votul final.

Propunerea legislativă se amână pentru săptămâna viitoare pentru punctul de vedere al Guvernului și votul final.

Potrivit regulamentului, solicitându-se din partea unui grup parlamentar respingerea la dezbateri generale, atunci când vom da votul final, în primul rând voi supune la vot acest punct.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 17 octombrie 2019, 21:01
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro