Plen
Ședința Senatului din 6 mai 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.66/13-05-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 06-05-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 6 mai 2004

15. Dezbateri generale asupra proiectului Legii privind pensiile ocupaționale (votul final, într-o ședință viitoare)
 
consultă fișa PL nr. L86/2004

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

................................................

La punctul 11 avem înscris proiectul de Lege privind pensiile ocupaționale.

Comisia sesizată în fond este, de asemenea, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială. Domnul președinte este prezent.

Vă rog, domnule secretar de stat, să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Domnul Ion Giurescu -secretar de stat în Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei:

Vă mulțumesc.

Prezentul proiect de lege are ca obiect principiile înființării schemelor facultative de pensii ocupaționale și ale fondurilor de pensii ocupaționale, principiul organizării și funcționării administratorilor, precum și coordonarea activității altor entități implicate în acest domeniu, reglementarea și supravegherea prudențială a sistemului pensiilor ocupaționale.

Pensiile ocupaționale sunt scheme de pensii legate de procesul de muncă sau de exercitarea unei profesii.

Participarea la aceste scheme este facultativă, este rezultatul negocierii între angajatori și sindicate sau reprezentanții salariaților, după caz.

Decizia de participare la schema de pensii este individuală și se concretizează prin semnarea actului de aderare. Un fond de pensii trebuie să aibă cel puțin 100

de participanți.

Sistemul se bazează pe capitalizare, sub forma schemelor cu contribuții definite, cu respectarea unei rate minime de rentabilitate.

Va fi permis transferul plăților prestațiilor, în cazul în care participantul la o schemă de pensii ocupaționale din România își schimbă locul de muncă, domiciliul sau reședința într-un alt stat membru al Uniunii Europene.

Contribuțiile la fond vor fi suportate de către angajat și angajator. Nivelul contribuției și modul în care ea este suportată de către angajat și angajator va fi decis de către cele două părți implicate în stabilirea schemei.

Atât angajatorul, cât și angajatul vor participa la deducerea fiscală a contribuțiilor la aceste fonduri de pensii, în limita a 400 euro anual.

Fondul de pensii va fi autorizat să funcționeze de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. C.S.A. va avea atribuții în domeniul reglementării, al supravegherii și de control, obiectivul principal fiind apărarea intereselor participanților la fondul de pensii ocupaționale.

Administratorul este o societate comercială cu obiect exclusiv de activitate, respectiv administrarea fondului de pensii, calculul și plata drepturilor de pensii.

Capitalul social presupus pentru înființarea administratorului este 2.000.000 euro.

Față de cele prezentate, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei susține aprobarea prezentului proiect de lege în forma în care a fost amendat de către Comisia pentru muncă, familie și protecție socială din Senat.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Îl invit pe domnul președinte Viorel Pană pentru a prezenta raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

Domnul Viorel Marian Pană:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În patru ședințe, comisia noastră a dezbătut acest proiect de lege, a primit amendamente din partea colegilor noștri senatori și, ca urmare, comisia a decis elaborarea unui raport favorabil al proiectului de lege, în forma Camerei Deputaților, cu amendamentele cuprinse în anexa nr. 1.

Amendamentele respinse sunt cuprinse în anexa nr. 2 a prezentului raport.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale.

Domnule vicepreședinte Dan-Mircea Popescu, aveți cuvântul, în numele Grupului parlamentar al P.S.D.

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, suntem în prezența unui proiect de lege extrem de important, în opinia mea, astfel încât mă văd nevoit să încerc să vă rețin atenția cu câteva comentarii, în strânsă legătură cu acest fapt.

În primul rând, aș dori să salut această inițiativă a Guvernului, care, iată, își onorează promisiunea, supunând dezbaterii noastre Legea privind pensiile ocupaționale, proiect ce materializează dispozițiile art. 47 alin. (2) din Constituția României, referitoare la dreptul la pensie al cetățenilor, dar și la, citez: "alte forme de asigurări sociale publice sau private".

Suntem, așadar, stimați colegi, în fața unei asemenea legi privind pensiile private în România, după ce, vă amintiți probabil, recent am dezbătut Legea privind asigurările private în sănătate.

Cred că acest lucru trebuie subliniat, chiar dacă el vine cu o mare întârziere atât față de promisiunile noastre, dar, mai ales, față de necesitățile de restructurare a sistemului de pensii, în ansamblu.

Spun aceasta pentru că, de-a lungul anilor, am fost unul dintre cei care au subliniat că întârzierea reformei acestui domeniu ne costă din ce în ce mai mult, pe măsură ce timpul trece, iar costurile nu sunt numai în plan social și uman, ci și în plan economic și politic.

În plus, după cum observați, construcția unui asemenea sistem, intrarea lui în funcțiune, armonizarea componentelor lui, ajustarea lui durează relativ mult, chiar și din momentul în care legislația de bază este aprobată.

Exemplele îmi stau la îndemână, căci de necesitatea reformării sistemului de pensii din România vorbim încă din 1993 - 1994, și abia în 2001 a intrat în vigoare noua Lege a pensiilor din sistemul de stat.

De altfel, această preocupare nu este proprie numai României, ea este prezentă la nivelul întregii Europe, fie că este vorba de state dezvoltate, cu sisteme de securitate socială de tradiție - Germania, Anglia, Franța, Italia, Austria -, fie că este vorba de țări din Europa Centrală și de Est, intrate recent în Uniunea Europeană.

Realitatea unor fenomene sociale, precum procesul de îmbătrânire a populației și scăderea demografică, au condus, în timp, la rate de dependență extrem de tensionate, la cheltuieli tot mai mari cu pensiile, au condus, practic, la nesustenabilitatea financiară a acestora.

Și aici, din păcate, exemplul cel mai concludent, cred, îl reprezintă România în ceea ce privește această rată de dependență, căci la începutul anilor '90 3,8 salariați susțineau un pensionar, pentru ca, în 2003 - 2004, 0,76 salariați să susțină un pensionar.

Sunt extrem de cunoscute cifrele potrivit cărora 4,5 milioane salariați susțin nu mai puțin de 6,4 milioane pensionari, ceea ce spune aproape totul despre nevoia de reformare a sistemului, despre lipsa lui de sustenabilitate, impunând această problemă ca pe una dintre marile probleme ale României, pe care clasa politică este chemată să le rezolve cu prioritate.

Apreciind că Legea privind sistemul public de pensii reprezintă o importantă îmbunătățire în domeniu față de legislația anterioară, specialiștii estimează că acest sistem va ajunge la un echilibru financiar în anul 2005 și va menține, eventual, un excedent modest până în anul 2015, cu îndeplinirea însă a următoarelor condiții:

  1. Valoarea maximă a punctului de pensie să fie de aproximativ 35% din salariu mediu brut. Acum, valoarea punctului este de 50%, după ce a fost de 45%.
  2. Rata brută de înlocuire a salariului mediu brut prin pensie, pentru o pensie medie, să fie în jur de 42%, ceea ce, trebuie să recunoaștem, este puțin față de așteptări și promisiuni, ca să nu mai vorbim de situația actuală în care această rată de înlocuire este în jur de 38%, față de o medie europeană de 55-60%.
  3. Scăderea contribuției medii pentru pensii, situată în prezent la cote încă extrem de ridicate, 22% pentru angajator și 9,5% pentru angajat, în total 31,5% din salariul brut în anul 2004. În 2003, vă reamintesc, acest procent era și mai ridicat, în jur de 34%.

Credibilitatea sistemului public de pensii este diminuată tocmai datorită acestui dezechilibru dintre mărimea exagerată a contribuțiilor de asigurări sociale și valoarea reală a pensiilor, pe de o parte, ca și de nivelul mare de evaziune din ultimii 15 ani, pe de altă parte.

În plus, trebuie luat în calcul nivelul extrem de ridicat al altor contribuții și impozite plătite din fondul de salarii ce merg în prezent

până la 49,5%, ceea ce constituie o povară enormă pentru costurile legate de muncă, descurajând creșterea ocupării și favorizând ceea ce se numește munca la negru.

Vreau să vă reamintesc că aceste costuri cu forța de muncă au fost până în 2001 de 58%. Ce se poate face pentru îmbunătățirea situației descrise?

Sunt necesare cel puțin 3 măsuri urgente, și anume:

  • o mai bună colectare a contribuțiilor și, după cum știți, de la 1 ianuarie 2004, avem o asemenea instituție specializată care se ocupă de acest lucru și am fi extrem de curioși să aflăm primele rezultate în acest sens;
  • o a doua măsură - îmbunătățirea motivației pentru plata contribuțiilor prin scăderea lor în continuare, și există un asemenea angajament al Guvernului pentru următorii ani, așa cum, din 2002 în 2004, am scăzut aceste contribuții cu 8 puncte procentuale, și acum intenția declarată este de a ajunge, de la 49,5%, undeva la 44-45%, în anul 2006;
  • o a treia măsură - introducerea sistemelor de pensii private, începând cu pensiile ocupaționale, și iată ne aflăm în fața unui asemenea demers.

Stimați colegi, specialiștii au identificat trei funcții ale sistemelor de securitate socială, și anume:

  1. redistribuirea;
  2. economisirea;
  3. asigurarea.

Opțiunile politice ale partidului de guvernământ, ținând cont de aceste trei funcții, au luat în considerare două criterii majore, și anume, impactul asupra populației vârstnice și impactul asupra economiei în ansamblu.

A rezultat că siguranța financiară a persoanelor vârstnice și dezvoltarea economică a României pot fi cel mai bine susținute dacă sistemul de pensii se bazează pe diversificarea surselor de obținere a pensiilor, așadar pe un sistem cu mai multe componente, respectiv o componentă obligatorie, redistributivă, administrată public, cunoscută specialiștilor sub denumirea de pilonul 1, respectiv Legea nr. 19 din 2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare.

O a doua componentă obligatorie, bazată pe capitalizare, de această dată, administrată privat, cunoscută sub denumirea de pilonul 2.

În sfârșit, o a treia componentă, o componentă facultativă, de această dată, bazată tot pe capitalizare, administrată privat, respectiv pilonul 3, adică proiectul pe care îl dezbatem astăzi.

Ca urmare a modului relativ mai simplu de implementare a celui de-al treilea pilon, marea majoritate a țărilor din această parte a Europei a optat pentru introducerea acestuia înaintea celui de-al doilea pilon, unele dintre aceste țări renunțând chiar la introducerea pilonului 2. Este cazul Cehiei, al Lituaniei și chiar al Slovaciei care, se pare, abia din 2005, eventual 2006, va introduce pilonul 2.

Pentru aceleași rațiuni și noi procedăm în consecință, cu singura deosebire că noi facem acest lucru în anul 2004, respectiv 2005, pe când Ungaria a introdus pilonul 3 în 1993, Cehia, în 1994, Slovacia, în 1996, Estonia și Letonia, în 1998, Polonia, în 1999 și, în sfârșit, Slovenia și Lituania, în anul 2000.

Poate că ar mai trebui marcată o diferență esențială.

Contribuțiile către asigurările sociale în aceste 8 țări, recent intrate în Uniunea Europeană, variază între 20 și 40% din salariul mediu brut, ceea ce spune, cred, foarte mult despre maniera de abordare a problemelor cu care până la urmă ne confruntăm cu toții.

Examinând experiența țărilor din jur, nu trebuie să ne așteptăm la un număr foarte mare de participanți la un asemenea sistem de pensii ocupaționale.

Am câteva cifre la îndemână care sunt extrem de eterogene și merg de la 2.300 participanți, respectiv 0,36% din forța de muncă, în Estonia, la 81.000 participanți, respectiv 0,29% din forța de muncă, în Polonia, la 1,1 milioane participanți, respectiv 28,7% din forța de muncă, în Ungaria, și chiar la 2.500.000 participanți, respectiv 49% din forța de muncă, în Cehia.

Piața la noi și datorită caracteristicilor din România pare a fi deschisă prin această lege pentru 6 până la 8% din forța de muncă, aceasta după estimările primare ale specialiștilor. Oricum, este un proiect bun, este un început care trebuie sprijinit și care sperăm să aibă succes.

Două lucruri stau sub semnul întrebării, și anume de ce funcționarii de stat, respectiv cei 1.100.000 bugetari, sunt excluși de la acest sistem de pensii private și de ce fondul de garantare a pensiilor ocupaționale, adică exact partea care ar fi dat mult mai multă credibilitate întregului demers, nu face corp comun cu acest proiect, ba, mai mult, este expediat într-un viitor oarecum incert.

Se spune că Guvernul va trebui în termen de un an să vină cu un asemenea proiect de lege.

Răspunsurile reprezentanților Guvernului la aceste două întrebări au fost mulțumitoare, în cadrul dezbaterilor din comisia de specialitate, țin însă ca ele să fie date și în plenul Senatului, astfel încât ele să devină angajamente politice certe.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat susține cu căldură acest proiect de lege și va vota la momentul potrivit în consecință.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Ofer cuvântul domnului senator Paul Păcuraru, Grupul parlamentar P.N.L.

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur că este un proiect de lege extrem de important și, dacă nu este atât de important prin ținta, prin publicul pe care îl atinge, pentru că se pare că sistemele facultative au probleme în țările sărace, pentru că resursele populației sunt extrem de limitate și atunci apelul la un sistem facultativ devine o problemă pentru marea majoritate a cetățenilor, el este important, spuneam, pentru că, de fapt, încearcă să completeze o problemă de sistem, și anume reforma în sistemul public de pensii.

Se vorbește în România de 12 ani. O dată cu intrarea sistemului public în criză, o dată cu dificultățile evidente - au fost prezentate o bună parte din ele și de domnul senator - de atunci se tot vorbește, de atunci România beneficiază de consultanță internațională, de atunci Banca Mondială, de atunci diverse experiențe internaționale acumulate, din Europa până în America de Sud, au fost consultate pentru a încerca să se ajungă la o soluție și, dacă domnul senator Dan-Mircea Popescu felicita Guvernul pentru inițiativă, eu nu pot decât să penalizez Guvernul pentru întârziere, pentru că întârzierea este nepermisă, doar dacă ne vom raporta la zecile de deplasări internaționale făcute pentru a înțelege subiectul, pentru a crea construcția instituțională, mecanismul de supraveghere și așa mai departe.

Sigur că această reformă a sistemului public de pensii cuprinde, cum s-a spus și aici, trei piloni. Pilonul 1, 2 și 3. Pilonul 1 este cumva rezolvat prin Legea nr. 19/2000, pilonul 2 este nerezolvat - opinia mea este că România are nevoie și de pilonul 2, pentru că introducerea unui sistem obligatoriu cu administrare privată, cu capitalizare privată, este benefică în primul rând economic, dar, în egală măsură, social -, și, sigur, cu pilonul 3 pe care îl avem în momentul de față, în prezent, sistemele facultative cu administrare privată.

Și aici vine o discuție de fond.

Una din cerințele - de ce sunt atât de urgenți acești piloni 2 și 3 -, vine tocmai din sărăcia și din dificultățile cu care se confruntă sistemul public de pensii.

Au fost făcute niște calcule care poate prezența domnului ministru ni le poate confirma, calcule făcute de institutele economice, calcule potrivit cărora un cetățean, în România, care muncește întreaga perioadă de activitate, deci să spunem de la 18 la 62-65 de ani, cumulează, prin contribuțiile depuse în sistem, pentru întreaga perioadă de activitate, în jur de 24.000 dolari, ceea ce înseamnă, cu dobânzi capitalizate, în jur de 40.000 dolari.

Deci aceasta ar fi contribuția pe care o persoană, un salariat în România, cu perioada activă completă, de la 18 la 62-65, o are în contul său de la Casa Națională de Pensii, deci aici este vorba de o contribuție, și nu este vorba de un impozit. Este, dacă vreți, contul meu personal la casa de pensii.

Tot conform acestor calcule a rezultat că, având în vedere că durata medie de pensie în România este 17,2 ani, pensia în România ar trebui să fie undeva - pensia din sistemul public - la aproximativ 200 dolari.

Dacă vom compara cât înseamnă pensia medie, așa cum este astfel determinată de specialiști, pensia care ar fi trebuit să revină fiecărui pensionar din România, în jur de 200 dolari, cu ceea ce plătește casa de pensii, în momentul de față, pensia medie fiind evident... suntem la un raport de 1 la 3, adică asta înseamnă că, în raport cu contribuțiile depuse, pensionarul primește înapoi doar o treime din contribuțiile depuse, deci undeva, evident, sub 100 dolari este pensia medie din sistemul public în momentul de față în România, 2.600.000 - 2.700.000 - nu știu ultima raportare a Casei de Pensii, în raport cu 7 milioane care ar fi rezultat din cei 200, aproximativ 200 dolari cuveniți pentru contribuția depusă.

Și aici este problema pe care a pus-o și domnul senator, este problema pe care o pun, de fapt, toți pensionarii din România... "Unde sunt banii pe care noi i-am depus?!"..., acest sentiment de frustrare uriaș. pe care îl au pensionarii, automat, datorită faptului că au muncit o viață întreagă și că, în momentul de față, beneficiază, grație sistemului public, de o pensie atât de redusă încât facturile nu și le pot plăti nici unul dintre ei.

Sigur că Guvernul a venit cu două direcții de politici suplimentare: indexarea care, în opinia noastră, stă tot timpul după inflație, și nu anterior inflației, deci, tot pensionarii suportă costul inflației sau parte din costul inflației, și recorelările.

Și acum, sigur, venim la proiectul de lege pe care îl avem în față, deci, el s-a impus ca sistem facultativ sau este mai urgent ca sistem facultativ, tocmai pentru că este un sistem care poate permite să completeze veniturile atât de modeste ale pensionarilor.

Necazul este că întârzierea ne costă pe toți, inclusiv generația prezentă acum în Senat, generația medie prezentă în Senat, pentru că cu cât întârzie punerea în funcțiune a unei astfel de legi - inclusiv cea pe care o votăm astăzi datorită faptului că este în angajamentul făcut la Bruxelles, din cauza aceasta este urgentă, actul intră în vigoare la 1 ianuarie 2005 -, cu atât posibilitatea de a apela la sistemul facultativ se limitează pentru persoanele care nu mai au un număr ridicat de ani la contribuție. Deci, dacă Ungaria a făcut această lege în 1993, înseamnă că o generație, 10 ani, a putut beneficia sau beneficiază de contribuție, în timp ce în România, tot o generație este scoasă în afara unei posibilități de contribuții suplimentare o perioadă de timp și evident că schemele facultative obligă la o perioadă de contribuție în sistem în așa fel încât să poți să beneficiezi de pensia suplimentară.

Pot spune clar că, în opinia mea, cea mai mare criză structurală în România este criza sistemului de pensii, nu cred că există o altă criză mai importantă decât cea a sistemului public de pensii, că inițiativa, cu siguranță va trebui să fie sprijinită și votată, dar ca să vedeți cum suntem totuși în materie de legiferare... O lege extrem de complexă de altfel, doar lexiconul ei de specialitate include vreo 30 de termeni la art. 2, pe care, dacă nu-i citești, nu-i cunoști, nu poți înțelege funcționarea și aplicarea legii, o lege cu 110 articole care a beneficiat de munți de expertiză din toate direcțiile - nu discut numai dialogul intern, ci consultarea externă -, până în ultima clipă a avut 30 de amendamente, până în ultima clipă s-au discutat cele 30 de amendamente, domnul președinte de ședință ni le va pune în față, deci, după ce ani și ani de zile ministerul, autoritățile, Casa și toată lumea a avut consultanță și supraconsultanță. Și, iată, deși a intrat în Senat în procedură, în urmă cu aproximativ o lună și ceva, până în ultima săptămână tot am avut de făcut amendamente și cu siguranță că amendamentele adevărate le vom face după ce începe să funcționeze legea, pentru că atunci vom observa, de fapt, care sunt funcțiile și disfuncțiile în problemele pe care ea le creează.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, evident, susține acest proiect de lege și, finalmente, chiar dacă în ceasul al doisprezecelea, Guvernul vine, somat de Bruxelles, e bine că vine și acum.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Dacă din partea celorlalte grupuri dorește să intervină cineva?

Grupul parlamentar P.R.M. nu dorește.

Vă rog, Grupul parlamentar U.D.M.R., aveți cuvântul.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Németh Csaba:

Domnul președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Diversificarea resurselor de asigurări de bătrânețe este un obiectiv obligatoriu, determinat de realitatea socială.

În acest scop, sistemul de asigurări sociale se va baza pe mai mulți piloni. Între aceștia, sistemul public reprezintă fundamentul asigurărilor sociale, iar reformarea sa, o dată cu adoptarea noii legi a pensiilor publice și altor drepturi de asigurări sociale, a Legii nr. 19/2000, reprezintă doar un început.

În ceea ce privește schemele de pensii suplimentare și opționale, ele urmăresc atragerea în acest sistem a persoanelor cu o capacitate mai mare de economisire.

Totodată, prin acordarea unor facilități fiscale, schemele de pensii suplimentare vor fi un domeniu important al înțelegerilor dintre patron și salariați.

Participarea la schemele de pensii ocupaționale, cadrul legal pentru înființarea, organizarea și funcționarea cărora definește prezentul proiect de lege, este voluntară și este limitată la personale care-și desfășoară activitatea la agenți economici, în anumite sectoare sau ramuri industriale.

Participarea este rezultatul acordului dintre angajator și sindicate, reprezentanți ai salariaților. Sistemul se bazează pe capitalizare, protecția participanților față de efectele unor investiții neadecvate sau alocarea ineficientă a resurselor se realizează printr-un fond de rezervă și unul de garantare.

Proiectul de lege prevede constituirea acestor fonduri, dar nu le reglementează modul de constituire a acestora, face trimitere în foarte multe locuri la acte normative ce vor fi adoptate în viitor, numărul limitat al participanților reglementat prin art. 1 paragraful 3, acestea pot fi considerate ca niște carențe ale acestui proiect de lege, dar, în ansamblu, reprezintă un pas semnificativ, important, înainte în domeniu.

Grupul parlamentar U.D.M.R. susține și va vota acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Doamna senator Rodica Șelaru, aveți cuvântul.

Doamna Rodica Șelaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Așa cum a afirmat mai înainte și colegul nostru, domnul Dan-Mircea Popescu, reforma sistemului de pensii nu este, după cum știți, numai problema României, aceasta este una din temele de interes pentru toată Europa.

Îmbătrânirea populației este într-adevăr un factor cu consecințe semnificative pe plan economic și social la nivel mondial, iar procesul este mai accelerat în țările din Europa Centrală și de Est.

În acest context, proiectul de lege dezbătut astăzi își demonstrează de la început oportunitatea și necesitatea.

Abordarea legislativă a legii acoperă tematici de interes, cum ar fi: participanții la schemele ocupaționale și reglementarea raporturilor dintre aceștia, modul de colectare și evidență a contribuțiilor la aceste scheme, modul de investire a resurselor financiare colectate, condiții de autorizare, licențiere, funcționare și supraveghere a administratorilor fondurilor de pensii ocupaționale.

În gândirea inițiatorului, pensiile ocupaționale sunt legate de procesul de muncă, participarea la aceste fonduri fiind voluntară și bazată pe înțelegerea tripartită - angajat, angajator și sindicat.

Sistemul pe care proiectul de lege ni-l propune se bazează pe capitalizare, pe respectarea dreptului de proprietate asupra contribuțiilor plătite și pe controlul asupra performanțelor investițiilor rezultate de fiecare fond de pensie ocupațională.

Nu este lipsit de interes faptul că atât angajatorul, cât și angajatul sunt stimulați să participe la acest sistem de pensii prin măsuri care privesc deductibilități fiscale, prin contribuțiile fiecăruia dintre ei.

Mai mult, prin normele instituite de proiectul de lege, pensiile ocupaționale sunt ferite de faliment, ceea ce este de natură să înlăture suspiciunile și eventualele griji pe care participanții ar putea să și le facă.

Sunt convinsă că fiecare dintre dumneavoastră apreciază că proiectul de lege supus astăzi dezbaterilor noastre este de maximum interes, că el excede patimilor și jocurilor politice, înscriindu-se în categoria actelor normative care acoperă cea mai mare arie de interes și cea mai largă în același timp.

Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl consult pe domnul senator Ion Cârciumaru dacă vrea să ia cuvântul.

Din sală:

Nu.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, vă rog, stimați colegi, dați-mi voie să-l întreb pe domnul secretar de stat Ion Giurescu dacă este de acord cu toate amendamentele existente în anexă la raport.

Domnul Ion Giurescu:

Domnule președinte,

Cu amendamentele admise, da.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Cu amendamentele admise.

În această situație, practic toate grupurile parlamentare au susținut acest proiect de Lege privind pensiile ocupaționale, l-am putea supune votului, dar nu trebuie să încălcăm regula stabilită în urmă cu două ceasuri.

Practic avem vot final pe raport, întrucât există amendamente și pe lege, care are caracter organic.

Vă mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 18 octombrie 2019, 22:48
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro